BOALA CUSHING

Profesor Doctor Elev

Ciubotaru(Tote) Doina
Dumitru Mihaela Iulia AMG IIA
 BOALA CUSHING
 Boala Cushing defineşte totalitatea manifestărilor clinice consecutive
hiperstimulării corticosuprarenalei cauzată de secreţia excesivă şi autonomă de
ACTH de la nivelul unui adenom hipofizar.
 Boala Cushing reprezintă cea mai frecventă formă a sindromului Cushing
(aproximativ 70% dintre cazuri). Afecţiunea este mai frecventă la femei (raport
femei/barbaţi =5-8/1). Vârsta medie a diagnosticului este 20-40 ani.
 Boala Cushing afectează 1 din 50.000 de persoane, iar cele de sex feminin sunt mai
sensibile la anumite forme ale bolii decât cele de sex masculin
 Boala Cushing este o anomalie rara care apare atunci cand organismul este expus
la o cantitate mult prea mare a unuihormon, numit cortizol. Boala Cushing este de
asemenea cunoscuta ca si hipercortizolism (hipercorticism)
  Cortizolul este produs în mod obișnuit de către glandele suprarenale și este
necesar organismului
 Cortizolul actioneaza la nivelul intregului organism si in modspecial intervine in
reglarea presiunii sangvine si a metabolismului.In cazul in care organismul produce
o cantitate prea mare decortizol - sau in cazul administrarii unor medicamente cu
actiune asemanatoare cortizolului - apar o serie de simptome.
Caz clinic

 in data de 15.04.2019 se prezinta la spital pacienta CA, în vârstă de 66

ani cu epuizare si slabirea musculara. Faciesu pacientei estel in luna
plina cu aspect pletoric, obezitate tronculara cu proeminenta
supraclaviculara si mase cervicale dorsale grase , iar extremitatile
distale si degetele foarte subtiri.
 Examenul clinic:
 -valori moderat crescute ale tensiunii arteriale,
 colesterolului şi trigliceridelor pentru care urma tratament cu inhibitor
de enzimă de conversie, betablocant şi simvastatină.
 Antecedentele heredocolaterale şi personale fiziologice erau
nesemnificative.
 Principalele cauze care determină apariția
Boala Cushing sunt următoarele:

 1. Tratamentul corticosteroid ( Cushing exogen):

-administrarea de medicamente pe cale orală cu corticosteroizi în doze mari pentru o
perioadă extinsă de timp.
 2. Supraproducția preppie a corpului de cortizol ( Cushing endogen).
 În aceste cazuri, boala Cushing poate fi asociat a cu:
-tumoare a glandei pituitare (adenom hipofizar): secretă o cantitate excesivă de
ACTH (hormonul adrenocorticotrop)
-tumoră ectopică care secretă ACTH. Aceste tumori se găsesc de obicei în plămâni,
pancreas, tiroidă sau timus;
-anomalie sau o tumoare a glandei suprarenale;
-Boala familiala Cushing (este rara): oamenii moștenesc o tendință de a dezvolta
tumori pe una sau mai multe dintre glandele lor endocrine, afectând nivelurile de
cortizol și provocând boala Cushing.
3. Alte cauze care provoacă apariția sindromului
Cushing sunt:
stresul, incluzând stresul asociat cu o boală acută,
intervenție chirurgicală,
traumatism sau  sarcină, în special în trimestrul final;
antrenament atletic;
subnutriție;
alcoolism;
Depresie, tulburări de panică sau stresul emoțional
 Semne si simptomele bolii Cushing
 obezitate (creștere în greutate);
 depozitele de grăsime, în special la nivel facial (pacientul prezentând o față rotundă, în formă de
lună) și la nivel cervical posterior, la baza gâtului („ceafă de bizon”);
 tensiune arterială crescută
 scăderea densității osoase, care poate să ducă la apariția fracturilor;
 vergeturi pe sâni, brațe, abdomen și coapse;
 subțierea pielii, aceasta devenind mai fragilă și susceptibilă la leziuni (care se vindecă mai greu) și
infecții;
 acnee;
 oboseală;
 slăbiciune musculară;
 intoleranță la glucoză;
 depresie, iritabilitate, atacuri de panică;
 pierderea concentrării, memoriei.
 rotunjirea feței (fața în formă de lună), un strat de țesut adipos între umeri și gât („ceafă de bizon”)
și pielea subțire cu vânătăi și vergeturi.
 medicament cu corticosteroizi pentru o lungă perioadă de timp
 Investigații de laborator 
 teste de sânge și urină: aceste teste măsoară nivelurile hormonale de
cortizol în urină și sânge și arată dacă organismul produce cortizol
excesiv.
 determinarea cortizolului salivar:la persoanele fără boala Cushing, nivelul
cortizolului scade semnificativ seara.
 testul cu Dexametazonă;-doza mică de Dexametazonă suprimă producția
de cortizol la persoanele sănătoase, dar nu și la cele cu boala Cushing
 teste de imagistică: scanările CT sau RMN pot oferi imagini ale glandelor hipofizei
și suprarenale pentru a detecta anomalii, cum ar fi tumori.
 Tratamentul
 Tratamentul pentru boala Cushing este conceput pentru a reduce nivelul ridicat
de cortizol din organism. Cel mai bun tratament depinde de cauza sindromului.
 Reducerea folosirii corticosteroizilor
 Intervenția chirurgicală- dacă boala Cushing este cauzata de o tumoare
 Radioterapie
 Tratament medicamentos
Medicamentele pot fi folosite pentru a controla producția de cortizol atunci când intervenția
chirurgicală și radiațiile nu funcționează(Mitotan (Lysodren), Metyraponă (Metopironă).
 Se prescriu medicamente asemănătoare cu cortizolul, până când recuperarea
hipofizei și a suprarenalelor este fie în curs de desfășurare, fie completă.
Hidrocortizonul sau prednisonul.
Persoanele care au eliminat glandele suprarenale vor trebui să ia un glucocorticoid
(cum ar fi cortizonul) și mineralocorticoidul fludrocortizon pentru tot restul vieții. 
 Tratament igieno-dietetic

 alimentatia: alimentele nutritive și sănătoase oferă o sursă bună de

energie pentru organism și pot ajuta la pierderea kilogramelor în plus
 renunțarea la fumat
 renunțarea la consumul de alcool
 creșterea activităților- treptat
 Durata recuperării va depinde de severitatea și cauza bolii
Cushing
Posibilele complicații

 pierderea osoasă (osteoporoză), care poate duce la fracturi osoase,

cum ar fi fracturi la nivelul coastelor, vertebrelor și oaselor lungi;
 pierdere și slăbiciune musculară;
 HTA;
 diabetul zaharat de tip 2;
 infecții;
 extinderea unei tumori hipofizare;
 litiază renală.
Caz clinic

 In data de 15.04.2019 se prezinta la spital pacienta CA, în vârstă de 66

ani cu epuizare si slabirea musculara..
 Faciesu pacientei estel in luna plina cu aspect pletoric, obezitate
tronculara cu proeminenta supraclaviculara si mase cervicale dorsale
grase , iar extremitatile distale si degetele foarte subtiri.
 Examenul clinic:
 -valori moderat crescute ale tensiunii arteriale,
 colesterolului şi trigliceridelor pentru care a urma tratament cu inhibitor
de enzimă de conversie, betablocant şi simvastatină.
 Antecedentele heredocolaterale şi personale fiziologice erau
nesemnificative.
Diagnostic

 Diagnosticul se pune pe antecedentele de administrare de

corticosteroizi sau pe nivelele crescute de cortizol.
 Se recomanda analize hormonale si teste imagistice pentru confirmarea
si investigarea cauzei de baza.
 Testarea incepe cu masurarea cortizolului liber urinar (UFC), cea mai
buna analiza pentru excretia urinara. Acesta este crescut 150 µg/24 h
 administrarea de dexametazonal 0,5 mg p.o. la 6 h timp de 2 zile (doza
mica).
  pacientua este internata pentru determinarea cortizolului seric la miezul
noptii, care este cel mai probabil sa puna verdictul.
 RMN/CT.
Tratament

 Tratament igieno-dietetic
 -aport crescut de proteine si administrare adecvata de K. 
 Tratament medicamentos si imagistic
 se indica blocarea secretiei de cortizol cu metryrapon sau ketoconazol.
  In urma investigatiilor imagistice nu se evidentiaza nicio tumora, dar se
suspicioneaza o sursa hipofizara, pentru care se va incerca
hipofizectomia totala.
 Pacienta va fi supusa, unei iradieiri supravoltare a hipofizei.
 De obicei ameliorarea survine la < de 1 an