PROBLEME HORMONALE

Ce trebuie să știi despre sindromul

Cushing: semne distinctive și metode de
tratament

Scris de:  Elena Oceanu

  
 Complicațiile cardiovasculare sunt frecvente la persoanele cu sindrom Cushing FOTO:
Shutterstock
 SINDROMUL CUSHING INDUS MEDICAMENTOS
 SIMPTOME
 SINDROMUL CUSHING LA COPII
 ANALIZE ȘI INVESTIGAȚII

Sindromul Cushing apare atunci când organismul secretă prea mult cortizol.
Acest lucru se întâmplă fie din cauza administrării de corticosteroizi pe cale orală,
fie din cauza unei tumori la nivelul glandei suprarenale.

O persoană cu sindrom Cushing are câteva semne distinctive, printre care: obezitatea
la nivelul trunchiului și abdomenului, fața rotundă și multiple vergeturi roz sau violet pe
abdomen. Sindromul Cushing poate duce, de asemenea, la hipertensiune arterială,
pierderi osoase și, uneori, diabet de tip 2.

Sindromul Cushing: cauze hormonale

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog, precizează că sindromul Cushing
reprezintă o hipersecreție de hormoni glucocorticoizi și se împarte în:
  boala Cushing – un adenom hipofizar secretant de ACTH – hormonul
adrenocorticotrop. ACTH stimulează corticosuprarenala și produce un exces de
hormoni glucocorticoizi;
 sindrom Cushing – provocat de o tumoră la nivelul glandei suprarenale care
poate produce în exces hormoni glucocorticoizi în formă benignă.

Malign sau benign? Citește aici ce anume face diferența

Sindromul Cushing indus medicamentos

Administrarea de glucocorticoizi orali, în doze mari, o perioadă lungă de timp, este cea
mai frecventă cauză a sindromului Cushing.

Corticosteroizii orali pot fi necesari pentru tratarea bolilor inflamatorii, cum ar fi artrita
reumatoidă, lupusul și astmul. Acest tip de tratament poate fi, de asemenea, utilizat
pentru a preveni respingerea unui organ transplantat.

O altă cauză a sindromului Cushing este reprezentată de administrarea

corticosteroizilor injectabili pentru dureri articulare, bursită și dureri de spate.

Citește aici povestea Laurei Doliș, o tânără care a primit diagnosticul de lupus la
28 de ani.

Inhalatoarele cu steroizi pentru astm și cremele cu steroizi, utilizate pentru afecțiuni ale

pielii, cum ar fi eczema, au, în general, un risc mai scăzut să provoace sindromul
Cushing decât corticosteroizii orali. Dar, la unele persoane, chiar și aceste
medicamente pot declanșa sindromul Cushing, mai ales dacă sunt administrate în doze
mari.

Simptome la vedere și ascunse

 Vergeturi pe abomen, brațe și piept și
vânătăi specifice sindromului Cushing

Depozitele de grăsime la nivelul cefei

reprezintă un simptom de sindrom Cushing FOTO: Shutterstock
 SURSA FOTO: Mayo Foundation for
Medical Education and Research

„Semnele clinice variază de la caz la caz. Spre exemplu, copiii nu cresc în

înălțime și se îngrașă. La doamne, predomină un exces de grăsime facio-
tronculară, cu multe vergeturi, cu dereglări de ciclu, la unele, cu exces de
pilozitate.“

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

În general, și la bărbați, și la femei sunt multiple alte semne, potrivit medicului

endocrinolog, iar majoritatea nu sunt la vedere:

 cardiovasculare – hipertensiune arterială și probleme cardiace;

 probleme metabolice – intoleranță la glucoză, diabet zaharat sau decompesarea
unui diabet zaharat, hipercolesterolemie și hipertrigliceridemie;
 manifestări oculare – cataracta cortizonică;
 manifestări psihiatrice – tulburări de dispoziție, depresie, psihoză, până la
manifestări severe de encefalopatii, în cadrul excesului de corticoizi;
 rezistență scăzută la infecții și la traumatisme, pielea se învinețește cu ușurință,
 pierderea de masă musculară.

Sindromul Cushing la copii

„Și copiii sunt predispuși să facă boală Cushing, adică să aibă adenoame
hipofizare. Copiii cu această afecțiune nu cresc în înălțime și se îngrașă.“

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

În ceea ce privește sindromul Cushing, acesta apare mai rar la copii decât la adulți.
Potrivit unui studiu din 2019, aproximativ 10% din cazurile noi de sindrom Cushing sunt
diagnosticate, în fiecare an, la copii.

În plus față de simptomele de mai sus, copiii cu sindrom Cushing se pot confrunta, de
asemenea, cu:

 obezitate,
 rată de creștere mai lentă,
 hipertensiune arterială.

Analize pentru stabilirea diagnosticului

„Sunt investigații tipice endocrinologice. Se dozează cortizolul în salivă, în sânge,
în urină. Este o provocare să găsești boala sau sindromul Cushing doar prin
acest cortizol, pentru că este un hormon care se secretă ciclic. Pacientul poate să
nu recolteze bine urina sau saliva și din cauza aceasta, un diagnostic se pune
după două-trei recoltări cu un cortizol crescut. Apoi se fac tot felul de teste: teste
de inhibiție cu dexametazonă, testul de stimulare cu CRH (n.r. – hormon
eliberator de corticotropină), se ajunge până la puncționarea sinusului pietros
inferior (n.r. – de la nivelul craniului, sub creier), ca să vezi pe ce parte este un
adenom hipofizar.“

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

Medicul endocrinolog precizează că imagistica este foarte importantă. Pentru boala

Cushing apărută pe fondul unui adenom hipofizar se face RMN de hipofiză. Însă, mai
mult de jumătate dintre aceste tumori sunt mai mici de un centimetru, deci se
depistează destul de greu.

Pentru sindromul Cushing se face computer tomograf, potrivit medicului.

Găsește aici cele mai importante informații despre tulburările glandelor

suprarenale.

Tratament chirurgical și cu medicamente anti-cortizol

„Tratamentul este chiurgical și constă în înlăturarea cauzei producătoare de

exces de hormoni. Se mai administrează tratamente care blochează sinteza
cortizolului la nivelul glandei suprarenale.“

Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

Tratamentele pentru sindromul Cushing sunt concepute pentru a reduce nivelul ridicat
de cortizol din organism. Opțiunile includ:
Reducerea administrării de corticosteroizi

Dacă sindromul Cushing este provocat de utilizarea pe termen lung a medicamentelor

cu corticosteroizi, medicul poate recomanda reducerea dozei, o anumită perioadă de
timp. Nu reduce doza de corticosteroizi și nu opri administrarea din proprie inițiativă!
Întreruperea bruscă a acestor medicamente ar putea scădea cortizolul la niveluri
deficitare. Reducerea lentă a medicamentelor cu corticosteroizi îi permite organismului
să reia producția normală de cortizol.

Intervenție chirurgicală

Când cauza sindromului Cushing este o tumoră, medicul poate recomanda

îndepărtarea chirurgicală a acesteia. Tumorile hipofizare sunt, de obicei, operate de
neurochirurg, care poate efectua procedura minim invaziv, cu abord prin nas. Pentru o
tumoră la nivelul suprarenalelor, plămânilor sau pancreasului, chirurgul poate opta
pentru o operație clasică sau folosind tehnici chirurgicale minim invazive.

Radioterapie

Dacă chirurgul nu poate îndepărta complet o tumoră hipofizară, va recomanda, de

obicei, radioterapie, precum și alte intervenții chirurgicale. Radioterapia poate fi, de
asemenea, utilizată în cazul celor care nu sunt candidați potriviți pentru operație.

Radiațiile pot fi administrate în doze mici pe o perioadă de șase săptămâni sau cu o

tehnică numită radiochirurgie stereotactică. În cazul acesteia din urmă, este folosită o
doză mare, unică, de radiații direct către tumoră, iar expunerea la radiații a țesuturilor
înconjurătoare este redusă la minimum.

Medicamente

Medicamentele pot fi utilizate pentru a controla producția de cortizol atunci când

intervenția chirurgicală și radioterapia nu funcționează. Medicamentele pot fi, de
asemenea, utilizate înainte de operație la persoanele cu sindrom Cushing avansat
pentru a îmbunătăți semnele și simptomele și pentru a minimiza riscul chirurgical.

Medicamentele pentru controlul producției excesive de cortizol la nivelul glandei

suprarenale includ ketoconazol, mitotan și metiraponă.

Mifepristonul este aprobat pentru persoanele cu sindrom Cushing care au diabet de tip
2 sau intoleranță la glucoză. Mifepristonul nu scade producția de cortizol, dar blochează
efectul cortizolului asupra țesuturilor.

Efectele secundare ale acestor medicamente pot include oboseală, greață, vărsături,
dureri de cap, dureri musculare, hipertensiune arterială, potasiu scăzut și inflamație.
Unele au efecte secundare mai grave, la nivel neurologic, și toxicitate hepatică.
Medicamentele mai noi pentru sindromul Cushing includ pasireotida (Signifor),
administrată sub formă injecatbilă de două ori pe zi, și osilodrostat (Isturisa). Alte
medicamente sunt în curs de cercetare și aprobare.

În unele cazuri, tumora sau tratamentul acesteia pot duce la insuficiența altor hormoni,
iar medicul va recomanda medicamente de substituție hormonală.

Dacă niciuna dintre aceste opțiuni de tratament nu este adecvată sau eficientă, medicul
dumneavoastră vă poate recomanda îndepărtarea chirurgicală a glandelor suprarenale
(adrenalectomie bilaterală). Această procedură va vindeca producția în exces de
cortizol, dar va necesita medicamente de înlocuire pe tot parcursul vieții.