SINDROMUL CUSHING

BALAJAN DANIELA (RETEGAN)

IRINI ANAMARIA (SCUTURICI) An II Grupa B
Cuprins
1 Simptome
2 Cauze și diagnostic
3 Tratament
 Simptome

In functie de nivelul atins de excesul de cortizol,

semnele si simptomele sindromului Cushing pot
varia de la un pacient la altul.

Cele mai comune semne si simptome implica

obezitatea progresiva si modificari la nivelul pielii:

- cresterea in greutate si formarea unor depozite

de tesuturi grase, in special in zona taliei si in zona
superioara a spatelui, pe fata si intre umeri.
- vergeturi de culoare roz sau rosu-inchis pe pielea
de pe abdomen, coapse, sani si brate.
- pielea fragila si subtire, care se invineteste usor.
- vindecarea lenta a taieturilor, muscaturilor de
insecte si a infectiilor.
- acnee.
Femeile cu sindromul Cushing se pot confrunta
cu:
- hirsutism - aparitia parului facial si fire de par
mai groase si mai vizibile pe corp;
- cicluri menstruale neregulate sau absenta
menstruatiei.
Barbatii cu sindromul Cushing se pot confrunta
cu:
- scaderea libidoului;
- caderea fertilitatii;
- disfunctii erectile;
Alte semne si simptome ale sindromului Cushing:
oboseala severa; slabiciune musculara; depresie,
anxietate si irascibilitate; pierderea controlului
emotional; dificultati cognitive; hipertensiune
nou-aparuta sau care s-a inrautatit; durere de
cap; pierderea densitatii osoase, care poate
duce, in timp, la fracturi; la copii, este afectata
cresterea.
Cauze si diagnosticare de Sindrom Cushing

Diagnosticul se pune pe antecedentele de administrare de

corticosteroizi sau pe nivelele crescute de cortizol.

Diagnosticul se suspicioaneaza, de obicei, datorita semnelor si

simptomelor caracteristice. Confirmarea si investigarea cauzei de baza
necesita, in general, analize hormonale si teste imagistice.

Testarea incepe cu masurarea cortizolului liber urinar (UFC), cea mai

buna analiza pentru excretia urinara. Acesta este crescut > 120 µg/24 h
la toti pacientii cu sindrom Cushing. Totusi, multi pacienti cu UFC crescut
intre 100 si 150 µg/24 h au obezitate, depresie sau ovar polichistic, dar
nu au sindrom Cushing.

Un pacienti suspectat de sindrom Cushing cu UFC foarte crescut (> de 4

ori decat limita normala) aproape sigur are sindrom Cushing. Doua din
trei valori normale la analize exclud diagnosticul. Nivelele usor crescute
necesita, in general, continuarea investigatiilor.
In general, investigatia este continuata prin testul cu
dexametazona., in care 1, 1,5 sau 2 mg de dexametazona se
administreaza p.o. la orele 11-12 PM, iar cortizolul plasmatic
este masurat la orele 8-9 AM a doua zi.

Un test mai specific, dar la fel de sensibil este administrarea de

dexametazonal 0,5 mg p.o. la 6 h timp de 2 zile (doza mica). In
general, absenta supresarii nivelelor ca raspuns la doze mici de
dexametazona stabileste diagnosticul.

Daca aceste teste nu sunt concludente, pacientul este internat

pentru determinarea cortizolului seric la miezul noptii, care este
cel mai probabil sa puna verdictul. Concentratia cortizolului
normal se inscrie intre 5 si 25 µg/dL (138-690 nmol/L) in zorii
zilei (6-8 AM) si scade gradat < 1,8 µg/dL (< 50 nmol/L) la
miezul noptii.

O alta metoda poate fi recoltarea si depozitarea in frigider a

probelor de cortizol salivar
Testele imagistice ale hipofizei se realizeaza daca
nivelele de ACTH si testele de provocare sugereaza o
cauza hipofizara; RMN cu gadoliniu imbogatit este de
acuratete, dar unele microadenoame sunt vizibile pe
CT. Daca testele sugereaza o cauza nonhipofizara,
imagistica va include un CT de rezolutie inalta a
toracelui, pancreasului si suprarenalelor; scintigrafia
cu octreotid marcat izotopic si scanare PET.

La copiii cu boala Cushing, tumorile hipofizare sunt

foarte mici si, de obicei, nu pot fi detectate prin
RMN. Probele obtinute din sinusurile petrosale sunt
deosebit de utile in aceasta situatie. RMN este
preferat in loc de CT la femeile gravide, pentru
evitarea expuneii fatului la iradiere.
 Tratament pentru Sindromul Cushing
Tratamentul depinde de cauza si poate fi:
- tratament chirurgical: este de prima intentie si consta in
excizia adenomului hipofizar sau suprarenalian, precum si
excizia tumorilor cu secretie ectopica de ACTH

-radiochirurgia stereotactica sau radioterapia : se adreseaza

pacientilor cu boala Cushing reziduala dupa interventia
chirugicala, cu boala Cushing recurenta sau la care interventia
chirugicala este contraindicata

-tratamentul medical : consta in administrarea de

medicamente care inhiba secretia de cortizol (ketoconazol,
levoketoconazol, metyrapone, mifepristona, mitotane,
pasireotide, cabergolina) in cazul pacientilor cu boala Cushing
care nu raspund la tratamentul chirurgical, la cei cu secretie
ectopica de ACTH sau la pacientii cu adenocarcinom
suprarenalian. De asemenea, tratamentul medical se adreseaza
si complicatiilor bolii : hiperetensiune arteriala, diabet zaharat,
dislipidemie, osteoporoza.
Initial, starea generala a
pacientului poate fi
mentinuta prin aport
crescut de proteine si
administrare adecvata de K.
Daca manifestarile clinice
sunt severe, poate fi
indicata blocarea secretiei
de cortizol cu metryrapon
sau ketoconazol.
Ketoconazolul are o
disponibilitate mai mare,
dar o latenta mai crescuta si
adesea hepatotoxic
Tumorile hipfizare care produc ACTH in exces sunt
indepartate chirurgical sau extirpate prin iradiere.
Daca nu se evidentiaza nicio tumora la imagistica,
dar se suspicioneaza o sursa hipofizara, poate fi
incercata hipofizectomia totala, mai ales la pacientii
mai in varsta. Pacientii sunt supusi, de obicei, unei
iradieiri supravoltare a hipofizei. De obicei
ameliorarea survine la < de 1 an. Totusi, la copii,
iradierea poate reduce secretia hormonului de
crestere si, ocazional, sa declanseze pubertatea
precoce.
Adrenalectomia
(extirparea uneia sau
ambelor glande
suprarenale) bilaterala
este rezervata pacientilor
cu hiperadrenacoticism
care nu raspund nici la
interventia asupra
hipofizei (cu eventuala
adenomectomie), nici la
iradiere. Adrenalectomie
necesita substituire pe
toata durata vietii cu
corticosteroizi.
Tumorile adrenocorticale sunt
indepartate chirurgical. Pacientii trebuie
sa primeasca cortizol in tipul interventiei
chirurgicale si postoperator deoarece
cortexul adrenalian nontumoral va fi
atrofic si surpresat.

Adenoamele benigne pot fi indepartate

laparoscopic.

In cazul hiperplaziei adrenaliene

multinodurale, poate fi necesara
adrenalectomia bilaterala. Chiar si dupa o
eventuala adrenalectomie totala, la un
numar mic de pacienti apare o noua
crestere functionala.
Sindromul Cushing – Complicatii

Fara tratament, complicatiile

sindromului Cushing pot fi numeroase:

- osteoporoza (o boala caracterizata

prin reducereadensitatii minerale
osoase), care poate avea drept
rezultat fracturi osoase multiple,
cum sunt coastele fracturate sau
fracturile aparute la nivelul oaselor
din picioare;
- hipertensiune arteriala;
- diabet de tip 2;

- infectii frecvente sau

neobisnuite;

- pierderea masei
musculare si a
rezistentei.--
Măsuri preventive:
- reevaluări periodice ale cortizolului urinar/24h, cortizolului şi ACTH-ului plasmatic, testului de supresie cu
dexametazonă.