Osteoporoza la câini

Proiect realizat de Stegaru Sabina, grupa 832B

Definiție

 Osteoporoza poate fi definită ca boala prin care se formează cavități în substanța nobilă
osoasă prin lipsa de oseină și prin înlocuirea ei cu țesut medular.
Etiologie

 Poate să apară la tineret si la animalele bătrâne

 Poate să apară în timpul dezvoltării primare a osului, dar și în cea secundară
 Este consecința fie a lipsei formării de oseină, fie a pierderii oseinei
 De asemenea poate fi consecința stărilor de carență proteică cu metabolism normal în ceea
ce privește absorbția și utilizarea lor pentru oseinogeneză.
 La câinii tineri poate fi cauzată de lipsa de vitamina C din dietă (vit C mplică inhibarea
sintezei de hidroxiprolină esențială în sinteza colagenului și mucoproteinelor osului)
 Mai poate fi cauzată de tulburari anabolice sau catabolice.
 Osteoporozele anabolice sunt consecința unor carențe proteice în urma alimentației
insuficiente în aces sens, a tulburărilor gastrointestinale sau hepatice cronice, a inaniției,
sau consecința unui consum prea mare de proteine, cerut de necesitățile gestației sau
lactației în același timp.
 La animalele bătrâne osteoporoza apare drept consecință a hipovitaminozelor condiționate.
 Osteoporozele catabolice apar în hipertiroidie, atunci când apare un proces catabolic
protidic, deci resorbția de materie preosoasă.
 Osteoporozele pot să apară și localizat, atunci când există procese care duc la vasodilatație
activă (ex. Traumatismele), fie o vasodilatație și o modificare a echilibrului acido-bazic
local în sensul acidozei (ex.osteomielite, artrite).
 Simptome
 Se manifestă la tineret și la câinii maturi
 La tineret se manifestă cu astenie, dureri osteo-articulare la simpla palpație, șchiopătură, tendință
la fracturi, hemoragii gingivale și pioree alveolară și poartă denumirea de boala Moeller Barllow
sau scorbutul infantil.
 La câinii maturi boala se manifestă prin deformarea oaselor lungi și scurtarea razelor
osoase față de congenerele lor și se poate ajunge la anomalii de aplomb.
 Animalul prezintă sensibilitate exagerată atunci când trebuie să se ridice sau când trebuie
să se deplaseze. Acest lucru face ca animalul să aibă mers ca pe ace sau să geamă. Se pot
produce fracturi la cele mai mici eforturi pe care animalul le face.
 Fracturile se localizează la nivelul oaselor lungi (femur, tibie, radius, cubitus, oasele
bazinlui și coastele), și sunt greu de diagnosticat deoarece ele nu dau crepitații din cauza
lipsei materiei minerale și dau aspect de tumefacție fusiformă, fiind asemănătoare cu
frângerea unui lemn verde.
Anatomopatologic
 Macroscopic, oasele sunt ușoare, maleabile, fără rezistență, din cauza plecării sărurilor
minerale osoase. Din cauza rezistenței scăzute, oasele pot fi tăiate cu cuțitul.
 În osteoporoza juvenilă, cele mai evidente leziuni se gasesc la nivelul oaselor membrelor.
Ele sunt reprezentate de deformații atât de mari, încât razele osoase sunt îndoite, putând să
formeze unghiuri. Periostul este edemațiat, măduva osoasă acoperă atât lipsa țesutului
osteoid cât și a materiei minerale
 Microscopic, se observă lipsa tramei osoase și dezvoltarea în locul ei a elementului
medular.Canalele Havers sunt în mare parte absorbite, fiind înlocuite prin țesut medular, ce
se întinde până la corticala osului, care și ea este poroasă.
Diagnostic

 Radiologic – se observă reducea opacității osului cu cât se produce apropierea de măduva

osoasă. Singura parte care rămâne opacă este corticala compactei
 Modificările importante sunt date de proteinele sanguine, care au întotdeauna valori
scăzute
 Fosfatemia este normală
 La căței se recomandă efectuarea ascorbiemiei – ea se afla la valoarea de 0,2-0,5 mg/dl in
loc de 2,5-3 mg/dl.
 Se mai poate diagnostic prin teste de densitate osoasa. Densitatea osoasa trebuie sa fie
redusa cu cel putin 50% inainte ca osteopenia generala sa se vada pe radiografie.
Teste de laborator

 Testele de laborator care se fac in osteoporoza sunt: nivelul de Calciu, Fosfor, Fosfataza
alcalina, Albumine
 Functia renala si hepatica
 Nivelul de vitamine C si D
 Interpretare
Parametru Patologic Normal
Calciu Peste 12 mg/dl 9,1-11,7 mg/dl
Fosfor Fara modificari 2,9-5,3 mg/dl
Fosfataza alcalina Creste in osteoporoza 1-114 U/L
Albumine Valori scazute 2,3-3,1 g/dl
Vitamina C 0,2-0,5 2,5-3 mg/dl
Vitamina D mai scăzut decat normal 14-155,6 ng/dl

Functie hepatica
AST 13-15 U/L
ALT 10-109 U/L
Functie renala
Creatinina 0,5-1,7 mg/dl
Uree 8-28 mg/dl
Diagnostic diferențial

 Se face față de rahitism și osteomalacie cu care poate coexista, și se face prin existența
tumefacțiilor la nivel articular și a hipofosfatemiei.
 În osteofibroză tumefacțiile sunt localizate evident pe oasele fetei și mai putin la celelalte
raze osoase
 În hipovitaminza C apar hemoragii la nivelul pielii și al mucoaselor și tumefacții
juxtaarticulare importante.
 Prognosticul este favorabil dacă animalul este diagnosticat la începutul afecțiunii, iar dacă
se instalează complicațiile bolii prognosticul este rezervat.
Tratament curativ

 Administrarea de furaje bogate în proteine și în săruri minerale cu raport fosfo-calcic

echilibrat
 Administrarea de vitamine C și D. Vitamina C asigură formarea unui țesut osteoid calcifin,
iar vitamina D asigură ameliorarea asimilației fosfo-calcice digestive și în același timp
fixarea sărurilor minerale pe trama de oseină
 Pentru accelerarea metabolismul proteic și folosirea de către osteoblaste a serinalbuminei,
este necesară utilizarea de preparate pe bază de tiroxină în doză de 0,01-0,05 mg/kg la
câine.
 De asemenea carnea și brânzeturile care au cazeină aduc vindecarea rapidă atât a bolii, cât
și a slăbiciunii în general.
 La catei tratamentul se realizeazaprin administrarea dozelor mari de vitamin C 1000-2000
mg/animal/zi, recuperarea fiind de durata.
Tratament preventiv

 Constă în administrarea furajelor bogate în substanțe proteice la animalele producătoare de

lapte și care sunt gestante în același timp.
 Posibilitatea de a efectua exerciții ușoare, administrarea de furaje de bună calitate și în
cantitate suficientă și lumină.
 Este bine ca mâncarea să conțină vitamina D și provitamina A.
Bibliografie

 Hrițcu Diana Luminița – Patologia nutrițională a animalelor domestice, editura Ion Ionesc
de la Brad, Iași, 2016
 Hrițcu Diana Luminița – Ghid practic pentru laboratorul veterinar
 Gheorghe Solcan – Clinica medicală