Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Alegerea reproducătorilor
Calităţile şi defectele sunt în mod esenţial ereditare, valoarea unei colonii depinde de cea a
reproducătorilor săi.
Un bun reproducător provine întotdeauna:
1). dintr-o linie de învingători în curse;
2). dintr-o linie cu constituţie fizică impecabilă;
2.
3.
daca as avea mai multi masculi si femele si trebuie sa-i imperechez as urmari urmatoarele:
1 TALIA-CUPLATI IN ASA FEL INCAT SA FIE MASCULUL CU O TALIE MARE CU
FEMELA DE TALIE MICA SAU INVERS CA PUII SA IESE UNDEVA INTRE EI.
2 LUNGIMEA ARIPEI-IAR AICI ME INTERESEAZA CE VREAU SA SCOT VITEZA SAU
FOND.
3 OASELE`-CUM E INCHEIAT LA OASELE DE LA CAPATUL STERNULUI PRECUM SI
SRERNUL SI OASELE ARIPEI SA-I COMBIN INCAT PUII SA IESE CAT MAI LEGATI.
4 MUSCULATURA-ARIPEI SI A PIEPTULUI -PT CA PUII SA MOSTENEASCA O
MUSCULATURA BUNA.
5 PENAJUL-CALITATEA PENAJULUI CAT SI AERISIREA ARIPEI.
6 OCHII- CULOAREA OCHILOR SPUNE MULT DESPRE UN PORUMBEL.
AR MAI FI DAR ASTEA SUNT CRITERIILE PRINCIPALE DUPA CARE MA GHIDEZ.
4.
5.
Spune-mi despre ce vor sa citeasca oamenii din estul indepartat. Daca as sti acest lucru mi-ar fi
mult mai usor sa scriu. ‘Ai pute sa scrii despre cum sa reprodusi porumbei buni’ a fost reactia sa.
Am ramas ‘masca’! Pentru un moment mi-am zis ‘ce intrebare stupida’, insa asta a fost doar
pentru o clipa. Cand eram student un profesr obisnuia sa ne spuna : ‘Nu exista intrebari stupide,
exista doar raspunsuri stupide’. ‘Cum sa reproduci porumbei buni?’
Cu cat ma gandeam mai mult la intrebarea asta cu atat prindea mai mult sens. Asta mi-a
demonstrat faptul ca si-a dat seama cat de importtanta este calitatea. Multi crescatori (nu este si
cazul campionilor) cauta succesele acolo unde nu ar trebui cautate. Ei cred prea mult in
medicamente, secrete sau ‘sticlute miraculoase’.
Si cred ca este aceeasi situatie oriunde in lume, inclusiv in tara mea.
In timp ce multi din colegii mei de sport erau in cautare dupa medicamente mai bune, vitamine
mai bune si veterinari mai buni de-a lungul anilor eu intotdeauna am cautat porumbei mai buni.
Bineinteles ca oricand … ai nevoie de noroc. Insa, oricat de importan ar fi norocul, trebuie sa fie
ceva mai mult de atat. Pentru ca ‘de ce’ , s-ar putea sa ne intrebam, ‘se intampla atat de des ca tot
aceeasi oameni care reproduc porumbei buni o fac iarasi si iarasi in timp ce altii nu reproduc nici
macar un porumbel decent in timpul vietii?’
Noroc
Va voi demonstra prin ceva care s-a intamplat recent faptul ca acest noroc este un factor. Co
Verbree, unul dintre cei mai buni crescatori din Europa, a venit la mine sa cumpere doi nepoti
din ‘Sissi’ a mea. ‘A fost o reproducatoare legendara nu-i asa?’ mi-a zis el, ‘poate cea mai buna
din istorie’. Cred ca este un pic exgerat si prea flatant. ‘Da a fost una buna’ am admis eu ‘insa tot
ai nevoie de mult noroc’. ‘Multi din descendentii ei au fost intr-adevar invingatori senzationali
insa in mod sigur nu toti din ei. Cu porumbeii pe care ii cumperi ai o sansa mai buna sa ai succes
insa … nimic mai mult de atat.
Nu pot sa iti garantez ca porumbeii sunt buni de ceva si daca as sti in mod sigur ca printre ei ar fi
un super fii sigur ca nu l-ai mai primi. Asa pur si simplu. ‘Cui ii spui asta’ a fosr eactia
dlui.Verbree si a adaugat : ‘Stii ca am avut cel mai bun porumbel la general care a reprezentat
Olanda la Olimpiada din Africa de Sud’.Bineinteles ca stiu. Dl.Verbree : ‘In anul in care l-am
reprodus pe acel As am mai reprodus alti 5 pui din aceeasi parinti. Toti au fost buni,indraznesc sa
spun superi.Asa cum va imaginati am facut la fel perechea in anul ce a urmat.Am reprodus 10pui
din acel cuplu si ma asteptam la multe din partea lor.
Stii care a fost rezultatul?Nici macar unul din acei 10 pui nu a fost bun de nimic. Din contra, ei
erau zece bucatele de ‘rahat’. Iti vine sa crezi? Bineinteles, deoarece lucruri asemanatoare se
intampla destul de des. Insa dl. Verbree mai avea ceva interesant de zis: ‘Un importator american
a cumparat porumbelul de olimpiada pentru un pret fantastic. Sa ti zic adevarul? In ciuda
rezultatelor senzationale acest porumbel niciodata nu mi-a dat vreun pui bun. Sincer sa fiu,
acesta a fost motivul petru care l-am vandut. Oricum unul din fratii lui, un porumbel care nu a
fost un bun zburator este unul dintre cei mai buni reproducatori pe care ii detin. Ma gandesc ca
am facut un lucru bun : Am vandut zburatorul care era un prost reproducator si l-am tinut pe
fratele sau care era un reproducator bun’
Cuplu de aur
Stiu cativa ‘oameni cu porumbei’ japonezi care stiu doar doua cuvinte in engleza. Nu poti sa-I
invinuiesti pentru asta, ei poate au alte mari caliati decat sa vorbeasca engleza. Cele doua cuvinte
sunt : ‘Golden Couple’=’Cuplu de Aur’. Insa cupluri care reproduc doar super-porumbei? Ele
exista doar in mintile celor care nu sunt realisti, cei care viseaza ziua. De ce in zilele de azi
campionii din Europa reproduc mai multi pui decat o faceau in trecut? Pentru ca si-au dat seama
cat de mult noroc ai nevoie intr-adevar pentru a reproduce un
Art.18-pagina 2/3-
super-porumbel. Insa asa cum v-am zis nu totul tine numai de noroc.Ca sa va demonstrez asta va
voi spune povestea unui campion belgian. In mod normal imi place sa mentionez nume pentru ca
afirmatiile mele sa fie cat mai concludente si pentru credibilitatea articolelor. In acest caz prefer
sa nu fac acest lucru tocmai din simplul motiv ca as putea sa ii stric reputatia. Iar Dumnezeu nu i-
a facut pe oameni ca acestia sa se raneasca unii pe altii.
Exemplu
Fiecare crescator, serios in mod ocazional, vrea sa isi imbunatateasca familia sa de porumbei
importand alti porumbei pentru a-i incrucisa cu ai sai. Pentru a creste sansele unei incrucisari de
succes ceea ce este foarte important este sa fii constient de neajunsurile si defectele propriilor
porumbei. Deci, era tipul asta belgian, un campion la concursurile de viteza si era unul mare care
era obsedat de intrebari cum ar fi: – De ce rezultatele mele nu mai sunt bune atunci cand angajez
porumbeii la distante lungi? – Este o chestiune legata de defectele fizice si daca da care sunt
acelea? – Ar fi vreo posibilitate sa gasesc o solutie, de exemplu o incrucisare de succes?
Desi, eu insumi nu pot sa vad daca un porumbel este bun (nimeni nu poate) vreau sa spun ca pot
sa vad daca el nu este bun sau ce lipsuri are. I-am vazut porumbeii. Niste modele fantastice cu o
musculatura buna insa, spre marea mea surprindere acelasi lucru rau se gasea la toti din ei : la
ultimele pene din aripi le lipsea supletea, nu erau flexibile. N-a prea inteles asta si i-am aratat doi
porumbei care isi rupsesera ultimele pene. El a ridicat din umeri ca si cand ar fi vrut sa spuna :
‘Si ce daca?Este doar un accident care s-ar putea intampla oricarui porumbel’.’S-ar putea’ am zis
eu,’insa nu asa usor la porumbeii buni’.
Trebuie sa poti sa indoi ultimele pene intre degetul mare si cel aratator fara ca acestea sa se rupa.
Acest fapt se refera la flexibilitate, care este o necesitate absoluta pentru porumbeii care trebuie
sa se descurce pe distante lungi. Trebuie sa acorzi o mare atentie aripilor unui porumbel atunci
cand a zburat multe ore intr-un concurs greu. Vei observa ca ultimele pene sunt putin curbate.
Dar daca aceste pene sunt rigide,inflexibile si nu se pot indoi? Atunci ele prezinta un handicap,
zborul va fi mult mai dificil din cauza acestor pene rigide iar porumbelul respectiv va obosi mult
mai repede decat porumbeii care prezinta pene suple si flexibile in aripa.
Campionul belgian a inteles ce am vrut sa spun si ce a facut el a fost sa importe porumbei care
prezentau in aripi pene suple si flexibile. El i-a incrucisat cu proprii porumbei si doar dupa doi
ani el a obtinut porumbei care sa se descurce bine si la concursurile pe distante lungi. Deci, nu
pot repeta la nesfarsit cat de important este sa iti dai seama de calitatile care lipsesc la proprii
porumbei, numai atunci poti sa faci ceva in legatura cu asta, sa imbunatatesti calitatea. O gresala
pe care o fac multi crescatori este sa importe porumbei care au aceleasi defecte ca cei proprii. Un
asemenea lucru duce in mod inevitabil la distrugerea unei colonii.
Cei mai multi porumbei Asi sunt rezultati din incrucisari
Multor crescatori din Est si America le plac porumbeii care provin dintr-o famile, deci
consangvinizati. Ideea nu este asa de rea atunci cand cesti porumbei sunt folositi pentru
reproductie si nu pentru concursuri. Aproape toti porumbeii, atat in Olanda cat si in Belgia, sunt
produsi din incrucisari.In anii ’80 l-am avut pe ‘Good Yearling’ si porumbei inruditi cu acesta.
Am vrut sa tin aceasta linie aproape pura, de altfel am tot reprodus adeverati buni porumbei din
aceasta familie, insa spe marea mea surprindere unii oameni care au cumparat porumei din linia
lui ‘Good yearling’ au reprodus porumbei si mai buni;mai tarziu am facut si eu acelasi lucru.
Si ei ‘mi-au luat porumbeii’. Norocul meu, ca mi-am dat seama la timp. Ei au incrucisat
porumbeii mei consangvini cu ai lor. De atunci am facut si eu acelasi lucru: nu a mai contat sa
am o familie de porumbei si am incrucisat porumbeii mei consangvini. Unul di aei porumbei a
fost sora lui ‘Good Yearling’. Spre deosebire de fratele sau, ea a fost o zuratoare mediocra. Si de
asemenea o reproducatoare mediocra, cel putin asa credeam au in acel timp. Asta pana I-am dat
un partener care provenea din alta linie (avea alt sange) si… primul pui din aceasta noua pereche
a castigat locul 1 National Orleans in 1985. Din nefericire era prea batrana cand mi-am dat
seama de valoarea sa de reproducatoare. Asemenea lucru li se intampla adesea crescatorilor.
Atunci cand isi dau seama ca au un porumbel cu adevarat bun, unul din parinti a murit,a fost
vandut sau este prea batran.
Art.18-pagina 3/3-
Gresit
Atunci cand oamenii vor sa cumpere porumbei, asesea se intampla cam aceeasi poveste. Ei vor,
sa zicem sase porumbei si acestia trebuie sa fie trei masculi si trei femele. Astfel ei pot forma trei
cupluri. Experienta m-a invatat ca aceasta nu este cea mai buna metoda de a actiona. Daca import
(cumpar) porumbei, ii voi imperechea cu ceea ce am eu mai bun, deci porumbei care deja au
demonstrat ca au potential sa reproduca pui buni. Este o cale mult mai rapida si mai directa spre
succes decat sa imperechezi importuri cu importuri. Daca imperechezi un import cu un import,
imperechezi de fapt o intrebare cu o intrebare. Daca imperechezi un import cu un porumbel de-al
tau care s-a dovedit a fi deja un bun reproducator, atunci doar importul este o intrebare.
Aparente
Ce sa spunem despre infatisarea(aparenta) porumbeilor? In primul rand trebuie sa aiba un penaj
matasos, si nu trebuie sa aiba o talie prea mare. Feriti-va de porumbeii mari. Cursierii moderni au
o talie mai mica decat cei de acum cateva decenii. Ei trebuie sa aiba o balanta foarte buna(sa nu
aiba balast), “sa fie bine la mana” asa cum zic oamenii si trebuie sa se incline un pic in fata
atunci cand ii tinem in mana. De o mare importanta este si osatura puternica.Puteti sa va dati
seama de asta apasand sternul porumbelului. Daca pasarea scoate un sunet ca si cand ar sforai,
atunci este un semn prost. Aceste calitati pe care le-am mentionat sunt un necesar absolut. Insa
aici avem o problema: Simplul fapt ca ei au aceste calitati nu ii face sa fie porumbei buni.
Deasemenea porumbeii prosti pot avea un penaj matasos, o buna balanta, un schelet puternic.
Oricum daca ei NU au aceste calitati, atunci sigur sunt porumbei prosti. Deci nu este matematica,
nu poti sa intorci lucrurile. Un filozof a spus candva: Toate vacile sunt animale insa toate
animalele nu sunt vaci.
*
“Wondere Janssen” a fost un super zburator, insa fratele sau nu a fost indeajuns de bun
Mai multe exemple
Cei mai multi campioni au doua, trei sau patru linii bune. Porumbeii lor asi sunt in marea lor
majoritate produsi din incrucisarile acestor linii. Pentru ca ei sunt deja campioni ei nu importa
sau cumpara multi porumbei, insa doar cativa in unele cazuri si numai mult de unul sau doi
porumbei pe an. Majoritatea nici macar nu dau bani pe ei ci fac doar schimburi. Amintiti-va de
Houben si Verbruggen. Ei au facut schimb doar de un singur porumbel, l-au incrucisat cu proprii
porumbei si asta arezultat intr-o explozie de super porumbei in ambele crescatorii. Acelasi lucru
s-a intamplat cu Engels si Van Hove-Uytterhoeven. Amandoi aveau deja porumbei buni, insa ai
au avut porumbei si mai buni dupa ce au facut schimb de porumbei si au incrucisat importurile
cu ceea ce aveau ei mai bun in propriile crescatorii.
De asemenea bun
Ceea ce fac majoritatea campionilor din Olanda si Belgia este schimbarea perechilor in fiecare
an. Unii (chiar si fratii Janssen) chiar si in cursul aceluiasi an. Datorita unor motive misterioase
calitatea puilor din cuplurile bune se inrautateste atunci cand un asemenea cuplu este lasat
impreuna pentru o perioada lunga de timp. Personal le dau celor mai buni masculi ai mei doua
sau trei femele diferite in fiecare an. Se subintelege ca porumbeii sunt pregatiti pentru a fi
imperecheati atunci cand sunt in cele mai bune conditii posibile.Crescatorii se intreaba adesea de
ce ei reproduc cativa porumbei buni intr-un an si sunt ani in care ei nu reproduc nici macar unul
decent. Probabil explicatia este legata de conditia parintilor. Un studiu arata ca multi porumbei
buni sunt reprodusi din yearlingi. Asta nu inseamna ca porumbeii mai batrani nu reproduc pui
buni.
Problema cu porumbeii batrani este calitatea slaba a laptelui de gusa. Anul asta am facut gresala
sa las un mascul din 1992 sa isi hraneasca proprii pui.Unii din ei nu au crescut prea bine si de
vina …am fost eu. Ceea ce trebuia sa fac eu era sa mut ouale sub alta pereche (mai tanara) astfel
incat ei sa fi hranit puii dupa ce ar fi eclozionat. Sa faci greseli nu este ceva de care sa iti fie
rusine. Ai o problema doar daca nu te temi de asta pentru simplul motiv ca in aceste cazuri nu
poti sa te corectezi pe tine insuti. Ceea ce ii distinge pe pierzatori de invingatori este ca cei din
urma stiu ce greseli au facut si vor invata din ele. Daca nu iti cunosti propriile neajunsuri si nu iti
este frica de greselile pe care le faci nu vei reusi sa faci nici macar un pas inainte.
6.
Reproducerea este adesea piatra de care se poticnesc multi dintre crescatorii nostrii,nu tiu cum sa
faca pentru a obtine la puii calitatile parintilor.Existe doua criterii de reproducere:
metoda prasirii cu sange strain s metoda prasirii prin consangivizare.
Prin metoda prasirii cu sange strain se intelege aceea metoda prin care un porumbel se
imperecheaza cu un altul strain ca sange,deci neinrudit cu el.In felul acesta se pot aobtine pui
care sa mosteneasca talente de la ambii parinti,deci care sa isi imbogateasca calitatile fata de ale
acestora;dar tot o data se pot obtine puii care sa mosteneasca calitatile numai de la unul din
parinti si defectele lor.Aceasta metoda presupune un an in care aceste caractere au fost obtinute
la puii si inca un an sau doi de zboruri cu acestia pt a li se vedea randamentul.Si,poate abia dupa
3-4 ani ,crescatorul poate sa observe dak perechea facuta de el a dat sau nu randament.
Consangvinitatea este un cutit cu doua taisuri.Teama de rezultate proaste ale consangivizarii a
izvorat din observarea destul de frecventa a cazurilor cand consangvinizarea a dus la degenerare
si regresul animalului care sa practicat.Cand consagvinizarea este practicata de catre un
specialist,care stie um trebuie sa o faca,acesta va avea grija ca din generatie in generatie sa
aleaga tot fruntea exemplarelor,adik cele mai perfecte din punct de vederea al formei de la care a
plecat.
In ce consta aceasta metoda Prin prasirea in consangvin se urmareste imperecherea porumbeilor
inruditit prin sange,adica intre rude apropriate
7.
Lista de verificari importante inaintea si in timpul sezonului de reproducere
Scopul acestei liste de verificari este acela de a reaminti fiecarui crescator cand sa-si pregateasca
reproducatorii pentru a asigura cea mai mare fertilitate posibila a oualelor,abilitatea de
eclozionare a puilor si cresterea viguroasa , sanatoasa a puilor.Vom reduce totul ca si in celelalte
articole la stilul practicat in Taiwan…este necesara acordarea unei atentii indeaproape a
reproducatorilor…aceasta insemnand ca trebuie sa tinem porumbeii in cele mai bune conditii 365
de zile din 365 posibile.
Toate detaliile pe care le voi enunta sunt importante pentru a creste pui sanatosi.
1. Tineti toti porumbeii pe o dieta de proteine de 15-17% mixtura pentru reproducere plus o
varietate de numeroase seminte,plus electroliti,vitamine ,minerale in apa de doua ori pe
saptamana 365 zile pe an.
2. Tineti reproducatorii pe un plan regulat in ceea ce priveste ora hranirii si hraniti cel putin de
doua ori pe zi.
3. Tineti toti reproducatorii separati de zburatori si compartimentul destinat acestora,in asa fel
incat sa nu existe nici o sansa sa intre in contact cu bacterii contagioase sau virusi.
4. Tineti cotetul cat se poate de uscat cu mult soare si aer curat.
5. Tratati si vaccinati toti reproducatorii cu 6-8 saptamani inainte de inceperea sezonului de
reproducere. Tratati,dar nu vaccinati la inceputul celei de-a doua si a treia serie de reproducere a
aceluiasi an.
6. Introduceti masculii destinati reproducerii in compartimentul destinat acestei activitati cu 4
saptamani inaintea inceperii sezonului de reproducere,in asa fel incat ei sa-si poate alege
boxele.Aceasta activitate previne bataile inutile pentru teritoriu.
7. Pre-imperecheati masculii si femelele cu 3 saptamani inainte ca sezonul de reproducere sa
inceapa.Aceasta previne de asemenea bataile si dezordinea in compartiment.
8. Tineti toti reproducatorii pe lumina cel putin 14 ore (lumina naturala sau artificiala),45-60 de
zile inainte ca sezonul sa inceapa.
9. Folositi usturoi,ceapa,otet de mere ,lamaie si infuzie de ceai in apa cel putin o data pe
saptamana tot anul.Adaugati-le in apa in acelasi timp cu vitaminele ,mineralele,etc.
10. Dati laptuca,varza,spanac cel putin o data pe saptamana tot timpul anului.
11. Folositi grit proaspat din belsug si scoica.
12. Dezimfectati toate boxele de ouat cu 2-3 saptamani inainte de a incepe reproducerea.
13. Puneti la dispozitia pasarilor destul material pentru construirea cuiburilor.Inmuiati materialul
si uscati inainte de a introduce in cotet-paie,surcele de cedru,tulpina de tutun etc.
14. Curatati cotetul o data pe zi si spreiati o data pe saptamana de paraziti externi.
15. Adaugati alune crude in dieta pasarilor cu o saptamana inainte ca puii sa eclozioneze.
Continuati administrarea alunelor pana cand sezonul de reproducere se va incheia. 450-960
grame la fiecare 20-25 de perechi de reproducatori.
16. Odata cu eclozionarea, procurati lumina in cotet astfel incat sa fie lumina 24 de ore pe zi.In
felul acesta reproducatorii pot manca si hrani la orice ora.
17. Pastrati mancare si grit in cotetul de reproducere tot timpul.In nici un moment nu trebuie sa
lipseasca mancarea si apa.
18. Schimbati apa de cel putin doua ori pe zi dezimfectati recipientele de apa si mancare regulat.
19. Asigurati cotetul contra pericolelor exterioare(om sau animal).
20. Dati destul spatiu pentru exercitiu si odihna fara stres (lipsa aglomeratiei).
21. Izolati si bagati in carantina toate pasarile noi din cotetul de reproductie atunci cand pasarile
reproduc. NU INTRODUCETI NICI O PASARE IN COMPARTIMENTUL DE
REPRODUCTIE ODATA CE PASARILE INCEP SA REPRODUCA.
22. Tineti o evidenta exacta a reproducatorilor cand oua,eclozioneaza si conditiile de sanatate a
puilor pe care-i produc.
8.
Cu toate că nu avem la dispoziţie nici o dată statistică, credem că putem spune că marea
majoritate a columbofililor procedează, în fiecare an, la acuplări pe care le putem cataloga ca
gândite.
Foarte adesea, unii columbofili îşi petrec serile de iarnă făcând şi desfăcând, pe hârtie, cuplurile
destinate reproductiei, în primăvară. Se întâmplă adesea ca anumiţi amatori, din dorinţa de a nu
se umple cu foarte multi pui, nu reproduc din toţi porumbeii. Fie că dispune de o echipă de
reproducători, fie că alege din echipa de zbor subiectele apte de a da produşii de calitate doriţi,
persoana nu este capabilă (nici chiar în propria crescătorie) să cunoască rezultatul fiecarei
acuplări, nici chiar pentru unele cupluri care deja au oferit un procentaj bun de pui reuşiţi. Nimic
nu dovedeşte, într-adevăr, că anul următor produşii obţinuţi vor fi de aceeaşi calitate cu cei din
anul precedent. Genetic vorbind, există prea multe lucruri care nu pot fi cântărite, cunoscute.
Dincolo de faptul că în lume nu există doi indivizi `biologic` identici, porumbelul nostru voiajor
este el însuşi rezultatul unui număr aşa de mare de combinaţii, că este absolut imposibil să
reproducem, plecând de la acelaşi cuplu, produşi cu o asemănare perfectă.
Cu titlu experimental noi am crescut, în cursul aceluiaşi an, 6 sau 8 perechi de pui de la acelaşi
cuplu de porumbei: unii puii au fost total diferiţi de alţii, altii in schimb se asemanau destul de
mult intre ei. Care sunt deci, avantajele acuplărilor libere ?
In acest din urma caz nu exista nici o constrângere asupra porumbeilor la momentul formării
cuplurilor. Masculii şi femelele se plasează în crescătorie şi.....fiecare alege pe fiecare; femelele
îşi găsesc masculul, uneori două femele fiind concurente, dar foarte adesea masculul face
alegerea şi femela care este înlăturată se grăbeşte să răspundă altui mascul care aşteaptă singur în
boxa sa. Pentru acest lucru este bine să dispunem de un numar de porumbei egal din fiecare sex.
Dacă subiectele sunt de mare calitate (întotdeauna presupuse de catre noi a fi bune, evident) şi
dacă în crescătorie nu există o consangvinitate strânsă, metoda poate da rezultate bune. Metoda
este periculoasă, însă, dacă consangvinitatea in crescatorie este strânsă.
Nu trebuie uitat, într-adevăr, că aceasta metoda de consangvinizare este o armă cu două tăişuri:
ea permite să se fixeze la fel de bine calităţile, dar şi defectele. Cu toate acestea, metoda este
necesară în columbicultură, în măsura în care se cunosc bine pedigreele tuturor porumbeilor.
După părerea noastră există şi un alt avantaj al metodei acuplarilor `libere`. Am putut constata că
anumiţi porumbei manifestă o anumită aplecare pentru partenerul lor, câteodată însă, se observă
şi contrariul. S-a observat că in oricare dintre cele doua situatii, masculul schimbă femela,
zburând mai puţin bine decât cu femela sa cu care fusese imperecheat din anul precedent. În
această privinţă nu avem dovezi, şi personal consider că porumbelul este mult mai ataşat de boxa
şi crescătoria sa decât de femelă.
În ultimul rând, am impartit columbofilii în două categorii: `jucătorii de porumbei` şi restul.
Credem că `jucătorii de porumbei` pot apela cu încredere la ceea ce noi am numit acuplări libere.
Acuplare liberă pe care unii dintre crescatori, aceia care doresc să urmareasca evolutia coloniei
lor indeaproape, au tot interesul să n-o aleagă şi să opteze pentru metoda acuplărilor gândite. Să
vedem acum care sunt avantajele acestei ultime metode, a acuplarilor gandite.
Acela care vine să cumpere (uneori pentru sume mari) reproducători de la amatori cu reputaţie,
va încerca să unească diferite `curente sanguine` identice pentru a obţine porumbei cu rezultate
bune. Nimic nu dovedeşte, însă, că în dorinta sa crescătorul va reuşi la fel de bine ca cel de la
care a cumpărat porumbeii. Cu judecată, însă, el trebuie să unească exemplarele în a obţine atuuri
maxime în acest `joc` al său. In acest caz crescătorul nu consideră că trebuie să lase porumbeii să
se acupleze singuri, fără gândirea sa, deşi....din dorinţa de a face foarte bine, se comit si greşeli.
În plus, in numeroase cazuri acesti crescatori plătesc adesea prea scump plasând porumbeii fie în
volieră, fie într-o crescătorie special rezervată pentru acest lucru. Nu este posibil să-i amestecăm
cu echipa de zburători.
În ceea ce-l priveşte pe amatorul care doreşte să facă ceea ce noi numim `columbicultură`, intră
în obligaţiile lui să practice acuplările raţionale. Este ceea ce constituie, în fapt, debutul
`columbiculturii`, termen care în realitate nu semnifică nimic concret.
Toţi columbofilii practică columbicultura fără să ştie, exact ca dl. Jourdain....care scria proză fără
să ştie. Într-adevăr, porumbeii lăsaţi să se împerecheze după voia lor, pot oferi sansa obţinerii
unor produşi de valoare în aceeaşi măsură ca şi în cazul în care le impunem porumbeilor
partenerii. El poate ajunge adesea fie un excelent porumbel voiajor, fie un reproducător mai mult
decât mediocru, dar şi invers.
Atunci, unde sunt adevăratele avantaje ale metodei `raţionale` ? Ne gândim că ele stau în
principal în faptul că amatorul are impresia `dirijării` coloniei sale, şi în încercarea sa de a
`fabrica` în fiecare an porumbei buni, pleacand cu reproducători recunoscuţi pentru calităţile lor.
Procedând astfel, el îşi poate lăsa liberi porumbeii pe durata iniţiativei lui şi dacă diversele lui
combinaţii oferă rezultate bune, acesta este fericit şi convins că el este autorul succeselor....Este
o manieră agreabilă care `ne face plăcere`, dar odată cu trecerea anilor şi a adunarii experienţei,
trebuie să ne revedem concepţiile în acest domeniu şi să medităm mai mult la ceea ce marele
campion belgian Victor Torrekens spunea adesea: `În cadrul acuplărilor, singura certitudine pe
care o putem avea este aceea că trebuie să existe doi porumbei pentru a se naşte pui`. Cu toţii
ignorăm ceea ce a constituit metoda sa personală, liberă sau raţională, dar el a mers foarte mult
pe ea.
În final, ce sfaturi putem noi oferi ? Nici unul !
Fiecare columbofil va proceda aşa cum consideră de cuviinta. Nu stăpânim suficient de bine
ştiinţa geneticii pentru a ne putea permite să o punem în slujba noastră. Marile progrese sunt
obţinute după mai mulţi ani de cercetări în acest domeniu bine specificat, şi în sinea noastră
suntem convinşi că ele ies la iveală numai datorită marilor descoperiri din medicină
9.
La porumbeii din lotul matca pentru formarea perechilor tin cont de variatatea
coloristica,rasa,aptitudini de zbor si varsta.Intr-un compartiment din crescatoria matca am numai
perechi de porumbei cu coada alba(flori,rugini,dangalati grivi) si albi,in al doilea compartiment
am numai viorii,in cel de-al treilea compartiment am unicolorii(vineti,albastri bragagi pe albastru
si pe galben,castanii,galbeni si rosi) iar in ultimul am sarbi(negri,rosi,bragagi pe
albastru,guti,vineti
argintii).Perechile le fac la 1 Martie(sunt foarte multi crescatori care fac perechile mai
devreme,dar mie nu-mi permit conditiile climatice datorate zonei muntoase in care am
crescatoria matca -Gura Raului)
La lotul de zbor crescatoria fiind formata doar din 2 compartimente si numarul pasarilor fiind
limitat in primul rand trebuie tinut cont de scopul acestui lot si anume zborul si mai putin
inmultirea.La formarea perechilor am in vedere data etapelor de zbor pentru a prinde cuplul intr-
o stare buna de cuib in timpul etapelor.In comparatie cu alte rase de zbor(tippler) zburatorii de
severin nu se pot zbura la vaduvie daca se doreste pentru a avea zboruri de calitate la maturi
(de durata si inaltime mare).De accea data formarii perechilor nu e o data fixa.In crescatoria mea
am constatat spre exemplu ca cea mai buna perioada de zbor pentru maturi este atunci cand puii
nu mai primesc lapte de guse de la parinti(malai) si sunt hraniti cu mancare normala de catre
acestia.De la formarea perechilor dureaza maxim 10 zile pana au oua(fiecare porumbita face 2
oua la diferenta de o zi unul de celalalt) urmeaza apoi ecloziunea(clocirea) care dureaza 18
zile.Dupa ce puii ies din oua sunt hraniti timp de 3-4 zile cu un lapte produs in gusa ambilor
parinti,apoi cu cereale exgurcitate de parinti.La 7 zile de cand ies din oua puii se ineleaza.Cand
sunt deja la 3 saptamani de viata si sunt bine imbracati in pene i scot din cuibar si i las in
continuare in boxa unde sunt hraniti in continuare de parinti (mentionez caci cuibarele le am
suspendate la mijlocul inaltimii boxelor)
Astfel parintii pot clocii din nou o noua pereche de oua fara a fi incomodati de puii inca
incapabili sa se hraneasca singuri.La 5 saptamani puii sunt coborati din boxe si au
compartimente create pentru ei pana sunt intarcati definitiv si mutati in crescatoria de tineret.Pret
de circa 2 saptamani ei mai stau cu parintii unde mai sunt hraniti de acestia si apoi urmand
exemplu parintilor invata sa se hraneasca si sa bea apa singuri.Perechile le las sa scoata pui pana
prin septembrie cand incepe perioada de naparlit(in toata aceasta perioada o prereche scoate cam
3 generatii de pui).
La lotul de zbor pastre totdeauna doar un pui pentru ca parintii sa nu se epuizeze cu hranirea a 2
pui,fiind astfel mai putin epuizati pentru etapele de zbor.Dupa perioada de naparlit separ
femelele de masculi.Masculii de la matca raman la boxele lor pentru a se evita in anul urmator
bataile intre acestia pentru ocuparea boxelor.Femelele sunt introduse in crescatoria de tineret.Din
toti puii mai pastrez doar 32 de masculi si 32 de femele care le trec la lotul de maturi zbor
binenteles si acestia fiind separati pe sexe.Din perechile ramase dupa zborurile efectuate in tot
anul opresc doat cateva perechi cu rezultate deosebite care trec la matca.
Share on facebook Share on google_plusone_share More Sharing Services0