Sfaturi despre porumbei

SFATURILE MARELUI DUSARDYN

aprilie 7, 2009

Avand in vedere experienta si varsta , cred ca sunt niste sfaturi ce merita avute in vedere!
1. Sa tii totul simplu. Sa crezi in pasarile bune si sa uiti de restul. In columbofilie nu exista secrete sau metode care sa faca porumbeii sa zboare mai repede. 2. Nu incerca sa alergi inainte sa poti sa mergi!!! Greseala pe care o fac multi columbofili, in special incepatorii, este ca ei vor prea mult si asta intr-un timp prea scurt. . !ita de toate numele oi rasele. Numele se fac de prietenii din presa. "asele nu exista!!! #xista doar doua tipuri de porumbei$ buni sau prosti. %in prima categorie sunt foarte putini, iar din a doua prea multi. #l a &nceput cu sangele %elbar, asta-i adevarul. %elbar a fost un nume si a avut o 'rasa(, dar asta nu inseamna mult, spune %usardu)n. *u alte pasari ar fi avut tot atata succes+spune el. ,. -ii dur. Sa nu tii un porumbel pentru ca bunicul lui a fost bun sau pentru ca a costat multi bani. Nu ezita niciodata sa mananci o supita scumpa. #ste mortal sa tii prea multi porumbei. #ste o greseala pe care o fac multi dupa ce au cateva succese ca sa poata si ei sa vanda mai multi porumbei. Sunt numeroase exemplele in care faptul ca unii columbofili au inceput sa tina multi porumbei a fost inceputul sfarsitului unei mari cariere. .atranul de /0 de ani rareori a concurat cu mai mult de 1 porumbei. 2sa trebuie facut daca porumbeii sunt destul de buni. 3. "egularitatea este foarte importanta. In special vaduvilor nu le plac surprizele. Intotdeauna sa fii acolo la aceeaoi ora, in fiecare zi. 4ulte metode sunt bune. 5 singura metoda nu este cu adevarat buna$ sa o sc6imbi din nou si iar din nou. 1. *and concurezi pe distante lungi trebuie sa-i dai porumbelului cel putin 2 ani pentru a se maturiza. 4ulte pasari cu sange adevarat pentru distante lungi dau randament maxim la o varsta mai inaintata. 7orumbeii de distanta lunga sunt diferiti. 4a8oritatea nu pot sa castige o clasare decenta la concursurile de viteza sau cand sunt tineri. 7e de alta parte ma8oritatea porumbeilor de viteza sunt in imposibilitatea de a se descurca la concursurile pe distanta lunga. 9. Niciodata sa nu anga8ezi un :porumbel de o zi; la un concurs de doua zile. 7orumbeii care au zburat la concursuri de doua zile n-o sa mai fie niciodata buni la concursurile de o zi. #i devin mult mai inteligenti, ei stiu ca mai este o zi +asa ca nu se grabesc. <. %aca vrei sa fii un bun zburator fara medicamente sau fara a8utorul unui veterinar +poti sa te lasi pagubas. 2cest lucru a devenit imposibil. 7e de alta parte daca crezi ca un veterinar te poate face campion +te inseli. /. Imperec6eaza pe cel mai bun cu cel mai bun si uita de restul. 10. =oliera este foarte importanta pentru conditia pasarilor. 5 voliera nu este buna deoarece este frumoasa. %aca ai avut vreodata rezultate bune, vei sti pentru restul vietii ca nu voliera este de vina cand rezultatele nu mai sunt bune. #sti tu sau porumbeii tai. %eci nu sc6imba o voliera care s-a dovedit ca este buna

Un comentariu | Maintenanta Porumbei | Ta ed! "U#A$"%&, #'ATU$( "U#A$"%&, sfaturi porumbei, #'ATU$()* MA$*)U( "U#A$"%& | Permalin+ Publicat de +in ibuc,arest

Bataturile- picioare crapate la porumbei

aprilie 7, 2009

Aceasta afectiune daca ii putem spune asa apare din ce in ce mai des la porumbei si in eneral la rasele rele- Principalii factori care determina aparitia acestei probleme sunt urmatorii!

masa corporala mare a pasarilor si ma refer aici in eneral la rasele rele en +in i, mondaini, voia.ori ornament / podelele aspre si dure fie ele din ciment sau alte materiale lemn , placa., osb / diversele carente de minerale care lipsesc din alimentatia porumbeilor/

0 sa spuneti, bine are talpile crapate si cu ce ma afectea1a asta 222 Pai ne3va afectea1a pentru ca ranile respective se pot infecta, porumbeii masculi in eneral vor avea probleme in a calca porumbitele cum trebuie , miscarea pasarilor va deveni reoaie $ecomandarea mea este sa evitati pe cat posibil ac,i1itionarea unor pasari cu picioarele crapate cu atat mai mult cu cat odata cu inaintarea in viata aceste probleme se vor a rava si nu o sa aveti decat neplaceri din aceasta cau1a cu pasarile ac,i1itionateTotodata aceste crapaturi va pot da informatii pretioase in momentul ac,i1itionarii de porumbei despre conditiile in care pasarea a crescut precum si despre varsta pasarii in ca1ul in care nu are inel- #i acum imi aduc amint de un 4nene5 din parcul plumbuita care incerca sa ma convin a de un mascul +in foarte frumos de altfel dar care avea picioarele praf , ca nu are decat 2 ani , dar dupa ce a va1ut ca stiu ce si cum sta treaba mi6a spus ca masculul are 7 ani de fapt si ca i6a taiat inelul pentru a6l vinde mai usor si ca in se1onul de reprtoductie respectiv nu scosese pui din el tocmai din cau1a acestei probleme"espre modalitatile de a re1olva aceasta problema nu stiu ce sa va 1ic, nu am astfel de porumbei, incerc pe cat posibil sa elimin factorii care ar putea duce la aparitia unor astfel de probleme si8- cam atat0 sa revin in curand si cu po1e!!! )as9 un comentariu : | Uncate ori1ed | Ta ed! bataturi porumbei, crapaturi picioare, de ete crapate, pernite porumbei crapate, picioare crapate | Permalin+ Publicat de +in ibuc,arest

A atomia !orumbeilor
martie ;;, 2009

$e iunile <orporale ale porumbeilor! ;6mandibula superioara 26mandibula inferioara =6narile >6umflaturi?ceroma@ 76frunte A6crestetul capului 76ceafa B,96obra.ii ;06pleoape? ene@ ;;6iris ;26pupila ;=6cotul urii ;>6fata anterioara a atului ;76 usa ;A6fata posterioara a atului ;76urec,e ;B6ba1a aripii ;96mar inea stan a a aripii 206piept 2;6re iunea cloacei 226spinarea 2=6crupion

2>6coada 276tectrice minore 2A6remi e secundare 276tetrice ma.ore 2B6tetrice mi.locii 296remi e primare =06dun ile arpilor =;6cotul anterior al aripii =26alula ==6 amba =>6calcai =76fluier =A6talpa =7,=B,=96 ,eare >06extremitatea inferioara a atului >;6pene supracodale >26pene subcodale >=6cloaca >>6barbie #c,eletul unui porumbel arata astfel !

<u toate ca aceste repere sunt enerale, ele pot suferi modificari in functie de diversele rase existente in momentul de fata! )as9 un comentariu : | Uncate ori1ed | Ta ed! corp porumbel, +in i, sc,elet porumbei, sc,elet porumbel | Permalin+ Publicat de +in ibuc,arest

Suc de usturoi atural "omemade

martie B, 2009

(n ;,7 litri de apa se pun B capatani mari de usturoi curatate si pisate marunt- #e mai adau a ; lin urita cu miere din prima 1i si se lasa la macerat- )A ;62 1ile il mai a itati bine, dupa 7 1ile mai adau ati o lin urita de miere si o ceapa mare tocata marunt , a itati la ;62 1ile, dupa >67 1ile mai puneti o lin urita de miere iar dupa cam = saptamani este ata, il scur eti de pulpa rosiera, stoarceti 2 lamai si il pastre1i in fri ider- *u folosesc urmatoarea formula de administrare! pe ; ale luni le dau otet in apa cate ;0 ml3litru iar pe ;7 ale lunii le dau suc de usturoi 7ml3litru de apa, sa nu le lasati aceste amestecuri mai mult de 2 1ile- "upa ele se da apa curata- Ps! sa nu amestecati sucul de usturoi cu otetul + nu o sa aveti re1ultateSucul de usturoi este foarte benefic la urmatoarele!

salmonela/ tricomono1a/ vermicid/ a tibiotic atural#

$tetul de mere preferabil din acela cu miere este foarte benefic in urmatoarele!

salmonela/ tricomono1a/ in reproducere/ pentru para1iti externi/ pentru pena. ?il face mai lucios@/

&aparlirea

Cn ultima s9pt9mDn9 a lunii iulie, En cresc9toriile noastre a fost un 1 omot de nedescris cDnd v9duvii s6au Entors de la ultima curs9 a se1onului- )i s6a permis s9 stea cu femelele lor- Pentru ei, se1onul se Enc,eiase- * pl9cut s9 te afli printre porumbeii tineri care tocmai au fost reEmperec,eaFi, ve1i numai entu1iasm En .urul t9uUnii EGi fac cuiburi, alFii EGi onesc femela la cuib- &u Ei acord9 nici o clip9 de r9 a1, nici m9car s9 bea ap9 ori s9 ciu uleasc9 cDteva r9unFe- * distractiv s96i priveGti- <urDnd vor Encepe s9 ou9, dup9 care se vor odi,ni- Cn acest moment, ne confrunt9m cu unul dintre cele mai importante procese din sportul columbofil H n9pDrlirea- PermiteFi6mi s9 Encerc s96i Ei a.ut pe cititori, discutDnd despre n9pDrlire sub toate aspectele pe care aceasta le implic9- Cn primul rDnd, nu trebuie s9 uitaFi c9 re1ultatele bune depind de o n9pDrlire adecvat9- Cntr6adev9r, porumbeii care n9pDrlesc complet se bucur9 de o stare de s9n9tate mai bun9- Ior intra devreme En form9 Gi vor r9mDne aGa mai mult timp- AceGti porumbei trec prin cele mai rele Encerc9ri cu un maxim de efort Gi cu un minim de u1ur9 a FesuturilorCn septembrie, n9pDrlirea atin e stadiul cel mai avansat- Cntre timpul reEnnoirii, porumbeii trebuie s9 dobDndeasc9 un nou pena., care trebuie s9 fie m9t9sos, fin Gi str9lucitor- Acesta le permite s9 1boare mai uGor Gi confer9 o re1istenF9 mai mare Empotriva ploii Gi a ceFii<ine a Finut En mDn9 un campion cu un pena. abundent Gi m9t9sos Gtie ce vreau s9 spunAceast9 abundenF9 a pena.ului indic9 un atlet solid printre prietenii noGtri EnaripaFi- "ar Gi o Jcarcas9 de lemn5, cu remi e tari Gi ri ide Gi un pena. asem9n9tor paielor va n9pDrli normal- Cns9, c,iar dac9 va beneficia de cea mai bun9 En ri.ire, porumbeul respectiv nu va Embr9ca o J,ain95 mai frumoas9 decDt cea ori inal9- #eminFele de olea inoase nu vor fi de nici un a.utor- *u m9 refer Ens9 la acei porumbei care au din plin aceste calit9FiCn cresc9toriile unde alimentaFia este ec,ilibrat9, unde nu se scot prea mulFi pui, unde cur9Fenia este p9strat9, sc,imb9rile se petrec normal, re ulat Gi f9r9 probleme- <resc9torii care ne li.ea19 n9pDrlirea niciodat9 nu vor a.un e prea departe En sportul columbofil- #9 nu uit9m c9 o stare de s9n9tate excelent9 este c,eia unei n9pDrliri armonioase- Totul depinde de starea de s9n9tate- *vitaFi reproducFia Gi 1borurile En exces- Asi uraFi6v9 c9 le oferiFi o ,ran9 adecvat9 Gi nu veFi EntDmpina probleme- &9pDrlirea este un proces firesc Gi, En condiFii normale, nu necesit9 nimic special- <e EnFele prin condiFii normale2 AGa cum am spus, s9n9tate, odi,n9 suficient9, f9r9 competiFii Gi f9r9 reproducFie- Prea mulFi +ilometri parcurGi En timpul n9pDrlirii v9 vor crea probleme<unosc dou9 cresc9torii puternice unde p9s9rile au 1burat En toate concursurile Entr6un se1on extrem de Enc9rcat, dup9 care, En se1onul urm9tor, au disp9rut din clasamente- "in cDnd En cDnd, acei cresc9tori aveau 7 H A p9s9ri En primele 20, Ens9 re ularitatea a disp9rut- <are s9 fie cau1a2 "in punctul meu de vedere, Gi6au suprasolicitat p9s9rile cu scopul de a cDGti a toate cate oriile campionatului din ;979- Au vrut s9 acapare1e tot! v9duvie pDn9 la .um9tatea lunii au ust, dup9 care Gi6au reEmperec,eat p9s9rile Gi au concurat pDn9 la sfDrGitul lui septembrie, apoi fiecare perec,e a crescut cDte doi pui

pentru cDFiva cump9r9tori 1eloGi- Aceast9 combinaFie a afectat cumplit re1istenFa, potenFialul Gi capacitatea de recuperare a porumbeilorCn luna ianuarie, la dou9 s9pt9mDni de la Emperec,ere, am luat din nou la mDn9 aceGti porumbei Gi a trebuit s9 le spun cresc9torilor c9 vor avea un se1on slab- Ultimele = H > pene de 1bor erau serios avariate, unii aveau pene nesc,imbate En coad9 Gi, c,iar mai r9u, aveau prea mult puf nen9pDrlit- Penele cu defecte ap9rute dup9 se1onul de 1boruri sunt o dovad9 clar9 c9 ceva nu a fost deloc En ordine- Cn acel an, aGa cum am prev91ut, prietenii noGtri au dat6o En bar9 r9u de tot- Cns9 a fost numai vina lor- #tarea de s9n9tate a p9s9rilor Gi capacitatea lor fi1ic9 le6au fost compromise- 'orma de concurs, de care era atDta nevoie Entr6un se1on nere ulat, a EntDr1iat s9 apar9- (6am sf9tuit pe aceGti doi cresc9tori s9 pun9 cap9t se1onului de 1boruri la .um9tatea lui iulie Gi s9 nu mai reproduc9- &umai ou9 Gi pui de pDn9 la opt 1ile- (mediat ce laptele de uG9 se epui1ea19, s9 treac9 puii En ri.a doicilor"up9 aceea, Enc9 o pont9 de aproximativ ;0 1ile, dup9 care sunt Endep9rtate cuibarele Gi boxele Enc,ise- Cntre timp, vor a.un e la .um9tatea lunii septembrie Gi n9pDrlirea se poate Enc,eia astfel f9r9 probleme- Unul dintre cresc9tori mi6a urmat sfatul Gi a avut un an competiFional de succes- <el9lalt nu a putut lua deci1ia de a se opri aGa devreme deoarece, la acel moment, concura un pic mai bine- Ki6a Finut porumbeii En v9duvie pDn9 En au ust, apoi i6a 1burat En timp ce oneau la cuib Gi o curs9 avDnd pui de 1ece 1ile$e1ultatele din luna au ust au fost JsubFiri5- (ar anul urm9tor a fost catastrofal- Toate acestea dovedesc c9 pDn9 Gi cei mai buni 1bur9tori pot deveni mediocri dac9 se pune prea mult9 presiune pe ei- #9 fie un avertisment pentru toFi cresc9torii care vor s9 urme1e acelaGi drum"in experienFa acumulat9 En propria6mi cresc9torie, Gi adesea am constatat c9 acest aspect se adevereGte Gi En alte cresc9torii, porumbeii aflaFi Entr6o stare perfect9 de s9n9tate n9pDrlesc excelent En prima fa19 a procesului f9r9 vreun a.utor din partea En ri.itoruluiAbia En ultima fa19 a procesului de n9pDrlire, cDnd sunt sc,imbate ultimele 2 H = pene de avDnt, Encep s9 apar9 cel mai adesea problemele- &u e prima oar9 cDnd scriu despre acest lucru- "ar cred c9 este important s9 reamintim cititorilor s9 nu mai repete aceeaGi reGeal9- 0ricine urm9reGte Endeaproape procesul de n9pDrlire va constata c9 totul se desf9Goar9 normal- "efectele despre care s6a scris cu privire la ultimele > pene propulsoare au ap9rut dup9 Enc,eierea se1onului competiFional- Acestea nu vor Empiedica porumbeii s9 1boare, Ens9 indic9 faptul c9 s6a f9cut o reGeal9- Acest lucru s6a EntDmplat numai din vina dumneavoastr9- "ar ce anume s6a petrecut2 &u pot explica decDt En felul urm9tor- Cn ultimele dou9 luni de var9, p9s9rile par s9 aib9 suficiente re1erve r9maseAceleaGi p9s9ri, dup9 prima fa19 a procesului de n9pDrlire, au r9mas f9r9 re1ervele respective, atDt de necesare unei bune n9pDrliri a ultimelor > pene de 1bor- <resc9torul EGi d9 toat9 silinFa s9 afle cau1a problemei- Irea s9 evite reapariFia ei pe viitor- #9 fi fost amestecul prea dietetic sau prea puFin diversificat2 * posibil ca forFa fi1ic9 s9 fi sc91ut din cau1a ,ranei neadecvate, determinDnd astfel or anismul s9 nu poat9 fi En stare s9 produc9 noi pene de calitate- Asta nu Enseamn9 c9 trebuie s9 creGtem procentul de ma19re sau de seminFe olea inoase- &oi, cel puFin, nu proced9m aGa- &emulFumirile Gi problemele care se vor isca En urma acestui demers vor fi mult mai rave- * posibil ca nenorocirea s9 fi fost cau1at9 Gi de un se1on mult prea lun - * limpede c9 ba a.ul de cunoGtinFe al mana erului .oac9 un rol important- * datoria lui s9 se asi ure c9 p9s9rile beneficia19 de un mediu cDt se poate de liniGtit, f9r9 1 omote, de la .um9tatea lunii

au ust, astfel EncDt procesul de n9pDrlire s9 se Enc,eie En cele mai bune condiFiiPrioritatea lui e s96Gi pre 9teasc9 porumbeii pentru urm9torul se1on- "in acest motiv nu trebuie s9 ne li.9m nici un aspect la sfDrGitul perioadei de n9pDrlireCn cresc9toriile noastre nu ne lovim de toate aceste probleme- P9s9rile noastre sunt retrase devreme, nu cresc pui dup9 .um9tatea lunii septembrie Gi primesc o ,ran9 diversificat9 pe toat9 perioada n9pDrlirii- Apoi se antrenea19 o sin ur9 dat9 pe 1i pentru c9, imediat ce ultimele dou9 pene de avDnt au crescut la loc, au mai mult9 poft9 de 1bor Gi EGi pierd din re1ervele de care au atDta nevoie- Acesta este sistemul pe care noi El practic9m, un sistem care Entotdeauna ne6a mulFumit- Ki mai sunt mulFi alFi cresc9tori de succes care El recomand9Cn vreme ce noi Encerc9m s9 facem totul pentru a Enc,eia procesul de n9pDrlire En cele mai bune condiFii, sunt unii cresc9tori care nu se pot opri s96Gi an a.e1e porumbeii la concursuri! Probabil nu stric9 dac9 se Encearc9 cDteva femele tinere- AceGtia sunt aGa61iGii JspecialiGti5 En cursele tDr1ii H concurenFi care ies En evidenF9 numai En ultimele dou9 luni ale se1onului de concursuri- <unosc cDFiva dintre ei- Cn plin se1on competiFional, cu porumbei buni, pur Gi simplu nu Fin pasul- Ki dispun de ad9posturi bine construite Gi de porumbei de calitate- Problema o constituie aceste ultime curse/ solicit9 prea mult, se Fin prea tDr1iu Gi p9s9rile nu se pot reface Enainte de Enceperea n9pDrlirii- Prima etap9 a procesului se desf9Goar9 de obicei En condiFii bune, dar spre sfDrGit r9mDn f9r9 re1ervePentru acest lucru, JspecialiGtii5 vor pl9ti tribut pe termen lun - &u doar penele din arip9 Gi din coad9 vor avea de suferit, dar Gi puful va l9sa mult de dorit- Cn ca1ul porumbeilor s9n9toGi, ar trebui s9 Enceap9 s9 cad9 imediat- Puful este atDt de important EncDt cresc9torii serioGi Ei acord9 o importanF9 deosebit9- Cn au ust, cDnd vremea c9lduroas9 Fine de.a de mult timp, aceGti porumbei pot fi reintroduGi la concursuri- "ar, dac9 cresc9torul Encearc9 s9 recupere1e terenul pierdut, din nou va face aceeaGi reGeal9- <el mai bun remediu este un an Entre de repaus total pentru porumbeii respectivi- Ior str9luci din nou En cursele importante, cDnd competiFia adev9rat9 va fi En toiCn timpul n9pDrlirii, cDnd pena.ul nu s6a reEnnoit aGa cum ar fi trebuit, fie c9 s6a f9cut sau nu vreo reGeal9, cresc9torul le poate administra porumbeilor o Jb9utur9 pe ba19 de plante5 care stimulea19 n9pDrlirea- Acest Jceai5 este, de asemenea, un bun detoxifiant al sDn elui- MulFi cresc9tori El administrea19 En septembrie Gi octombrie- 'olosind o serie de plante, puteFi prepara un ceai care s9 detoxifice sDn ele- Urm9torul ceai poate fi administrat de dou9 ori pe s9pt9mDn9! extract din r9d9cin9 de rubarb9, r9d9cini de asm9Fui, r9d9cini de p9p9die, un pumn de seminFe de in, la care se adau 9 o lin uriF9 de sare de buc9t9rie la doi litri de ap9- )9saFi s9 fiarb9, apoi r9ciFi Gi turnaFi fiertura printr6o strecur9toare- )a fiecare dou9 s9pt9mDni, daFi porumbeilor un ceai preparat din frun1e de salcie, l9mDiF9 ?cimbru@ Gi ur1ic9 moart9 alb9 En cantit9Fi aproximativ e ale- 'ierbeFi6le Empreun9 Gi ad9u aFi puFin 1a,9r, miere Gi 1a,9r candel- #e 9sesc ceaiuri bune Gi de cump9rat, scutindu6v9 astfel de efortul prepar9rii lorAceste remedii c,iar stimulea19 n9pDrlirea Gi dau re1ultate En nou9 ca1uri din 1ece- #unt eficiente cu preponderenF9 En ca1ul p9s9rilor sl9bite Gi atunci cDnd nu suntem mulFumiFi de felul En care puful n9pDrleGte- *ste necesar s9 detoxifiem aceste p9s9ri- <unosc niGte

medicamente la sticluF9, care funcFionea19 cDt ai bate din palme! acFionea19 rapid, dar sunt prea puternice- Ci vor Entoarce pe dos intestinele porumbelului- * o m9sur9 prea radical9 Gi prea periculoas9 pentru mine- Prefer9m un detoxifiant care s9 acFione1e Encet* foarte posibil s9 existe niGte remedii mult mai moderne decDt aceste Jceaiuri b9beGti5"ar asta Enseamn9 Gi mai mulFi bani- Ki oare sunt ele eficiente2 Aici r9mDnem En dubiu*u nu folosesc nici un fel de ceai- 'elul En care sunt administrate nu are nici un efect asupra porumbelului- "in cDnd En cDnd, pun doar puFin usturoi En apa de b9ut En cursul lunii octombrie- (at9 cum proced9m! pentru Enceput, puneFi cEFiva c9Fei de usturoi Entr6o sticl9 cu ap9, l9saFi s9 stea aGa o 1i, dup9 care turnaFi puFin lic,id En fiecare ad9p9toareAcest leac simplu este un bun detoxifiant al sDn eluiPe la mi.locul lunii septembrie, ne EnF9rc9m tardivii- Cntre timp, maturilor li s6a permis o pont9 de cDteva 1ile, iar n9pDrlirea a Enceput- 0dat9 ce puii sunt mutaFi En alt compartiment, procesul de n9pDrlire atin e rapid punctul maxim- Lilnic ridic9m mald9re de pene din cresc9torie En aceast9 perioad9- Cndep9rt9m toate ou9le Gi cuibarele dup9 ;0 1ile de clocit astfel EncDt n9pDrlirea continu9 f9r9 Entreruperi- &u se mai forma19 lapte de uG9 iar n9pDrlirea avansea19- #coatem Gi boxele Gi le depo1it9m Entr6o ma a1ie, dup9 care le Enlocuim cu odi,nitori amplasate pe peretele din spate- "eGi sunt Enc9 Empreun9, porumbeii EGi pierd dorinFa de Emperec,ere din cau1a sc,imb9rii, plus c9 a intervenit n9pDrlirea- "ac9, totuGi, depun ou9, Endep9rtaFi6le- Acolo unde boxele nu pot fi demontate, Enc,ideFi6le Gi puneFi En faFa lor odi,nitori- Acest lucru e util pentru a evita luptele Gi deteriorarea penelor Gi nu influenFea19 ne ativ n9pDrlirea- "ac9 porumbeii nu EnFele c9 perioada de reproducFie a luat sfDrGit Gi se Enc9p9FDnea19 s9 intre En boxe, acoperiFi partea din faF9 cu un carton- Asta Ei va calma Gi le va permite s9 se odi,neasc9AtDta vreme cDt nu sunt separaFi pe sexe, vor sta unul lDn 9 altul En faFa boxelor Enc,ise"ac9, totuGi, depun ou9 En vreun colF al cresc9toriei sau cine Gtie pe unde En octombrie, nu v9 impacientaFi- &u va avea repercusiuni asupra se1onului viitor- "esc,ideFi din nou boxa Gi l9saFi6i s9 cloceasc9 1ece 1ile- "ac9 ou9 Gi a doua oar9, atunci separ9m femela- 0uatul repetat ar fi o reGeal9- &u va permite o bun9 n9pDrlire Gi nu e o manier9 indicat9 de a pre 9ti viitorul se1on competiFional Gi de reproducFie- <a s9 obFin9 re1ultate bune, porumbeii trebuie s9 n9pDrleasc9 completPersonal, sunt un susFin9tor al n9pDrlirii complete, cel puFin pDn9 Encepe iarna- * o reGeal9 s9 v9 pl9nuiFi sfDrGitul n9pDrlirii En noiembrie sau decembrie pentru c9 ar fi prea tDr1iu En ca1ul En care vom avea de6a face cu o iarn9 timpurie- 0 pan9 din coad9 sau o pan9 de 1bor nen9pDrlit9 nu Enseamn9 Entotdeauna reproducFie sau concursuri En exces, Ens9 puful trebuie s9 cad9 la timp Gi devreme- Asta e o certitudine- #96i l9s9m En pace pe aceia care pretind c9 nu au Encredere Gi c9 porumbeii EGi vor Ennoi pena.ul prea devremeAceGti oameni se EnGeal9- <resc9torii cei mai inteli enFi Gtiu ei mai bine ce fac Gi au fost campioni toat9 viaFa lor- AceGti cresc9tori experimentaFi Gtiu cum s96Gi menFin9 p9s9rile calme pe perioada iernii, cum s9 controle1e forma sportiv9 atunci cDnd e nevoie, cum s9 o Embun9t9Feasc9 treptat Gi cum s9 o p9stre1e- Am scris pe aceast9 tem9 de multe ori, cu si uranF9 nu e un secret- &u am au1it niciodat9 ca porumbeii cu un pena. frumos s9 fie contraproductivi! <resc9torii care dispun de voliere bine construite pentru femelele lor, astfel EncDt acestea s9 se poat9 antrena 1ilnic, pot separa pe sexe dup9 al doilea rDnd de ou9- Astfel, sunt si uri c9 n9pDrlirea va decur e normal- Cn orice ca1, aceast9 metod9 e cea mai si ur9-

AlFii EGi Fin porumbeii Empreun9 cDt mai mult timp- Pentru a determina acest lucru, Ei las9 s9 cloceasc9 pDn9 EGi p9r9sesc cuibul- &u Emi place acest sistem, e Empotriva naturiiProcedDnd astfel, porumbeii secret9 lapte de uG9 care nu mai poate fi eliminat ulterior, lucru care d9unea19 sistemului di estiv- Acum cDFiva ani, unul dintre cole ii mei a scris un articol interesant En J"e Mel isc,e "uivensport5- "up9 ultima serie, i6a l9sat s9 ou9 din nou- Unii dintre ei au stat pe ou9 false o lun9 Entrea 9- <urDnd Gi6a dat seama c9 n9pDrlirea era En urm9, comparativ cu ceilalFi ani cDnd EGi separase porumbeii devreme"e parc9 clocitul En exces Gi laptele de uG9 nere ur itat afectase condiFia fi1ic9 a p9s9rilor- <a s9 fie si ur, a sacrificat un exemplar care clocise 22 de 1ile- (6a verificat cu atenFie uGa Gi a a.uns la urm9toarea conclu1ie! J landele mamare5 erau uscate, des,idratate- 0 mas9 dens9 de lapte stricat se lipise de pereFii uGii Gi provocase o inflamaFie, iar mirosul era cumplit- Ar putea fi oare aceasta o explicaFie a faptului c9 unii porumbei campioni Ei bat f9r9 drept de apel pe ceilalFi concurenFi iar urm9torul se1on abia dac9 mai clasea192 Nust "uc,eOene, campionul Uniunii AntPerp, care Gtie Entr6adev9r ce vorbeGte, e foarte atent En privinFa acestui aspect- *l las9 En cuib doi pui En fiecare lun9 a se1onului competiFional Gi de reproducFie- <el puFin pDn9 cDnd laptele de uG9 este consumat- 0 sin ur9 reGeal9 En metabolismul porumbeilor Gi n9pDrlirea poate fi influenFat9 ne ativ- Prefer s96i las s9 cloceasc9 de dou9 ori cDte ;0 1ile decDt o sin ur9 dat9 timp de 20 de 1ilesursa!rrp-ro

0satura $satura

0satura este o parte a porumbelului ce poate fi, din pacate, sursa unor erori de selectie- #i asta1i o mare parte dintre crescatori traiesc cu impresia ca pentru a reali1a o performanta

deosebita porumbelul are nevoie de oase puternice, dure, cu oasele pubiene strans unite ?bine inc,ise@- )ucrurile insa nu stau tocmai asa- Porumbeii cu oase roase, carora la batranete trebuie sa le taiem inelele, pre1inta trasaturile pasarilor de acum 70 de ani/ puternici, dar prea lentiPorumbeii de asta1i au osatura mult mai fina comparativ cu a pasarilor din trecut- &u as resi daca as spune ca intre osatura fina si performanta sportiva deosebita ar exista corelatii- Totusi, cu cat osatura este mai roasa, cu atat capacitatea sportiva este mai sca1uta/ dintre pasarile cu osatura sub ar exista corelatii- Totusi, cu cat osatura este mai roasa, cu atat capacitatea sportiva este mai sca1uta/ dintre pasarile cu osatura subtire si fina se ale pasarile de clasa0asele puternice, prea roase, se corelea1a de obicei cu o reutate ridicata, fapt care atra e dupa sine cresterea balastului pe care trebuie sa6l poarte porumbelul0satura se doreste a fi de1voltata corespun1ator, mai de raba elastica decat dura, de marime mi.locie- Astfel! carena sternala sa aiba o adancime mi.locie si sa nu fie prea scurta, oasele pubiene sa nu fie prea departate unul de altul, sa nu aiba varful ascutit H structura care arata o de1voltare deficitara H si in acelasi timp nu este necesar sa fie foarte bine inc,ise H pentru reali1area unor performante deosebite- (n trecut se considera ca oasele pubiene au rolul de a mentine, in timpul 1borului, or anele interne si daca acestea nu sunt corespun1atoare, or anele interne aluneca inapoi afectand ec,ilibrul corpului- "ar acest lucru nu este adevarat, oasele pubiene nu au asemenea functii- )a Qac Rolff, columbofil de fond olande1 foarte cunoscut, femela cu seria A;6=0099A, de culoare albastra sol1at ?care la un an a casti at locul > la nationalul Mordeaux H BA0 +m si mai tar1iu a casti at de A ori la cursa #t- Iincent H ;;2; +m@ era prototipul porumbelului de clasa! usoara ca un ful , cu o musculatura de calitate, rar intalnita, elastica si relaxata, cu o fi1ionomie a fetei explicita, cu oc,i maro cu ranulatie bo ata, roasa, cioc alb si atat de desc,isa in spate incat incape Spumnul omuluiS- 'iica acestei porumbite am va1ut6o la Maraton "e )an e din )eiden, cu aceleasi caracteristici si care a reali1at, la randul ei, performante deosebite la <,ateauroux ?A=2 +m@, $uffec ?7A0 +m@ si Mordeaux ?BA0 +m@(n eneral, osatura porumbeilor tineri este mai elastica, cu timpul insa se ri idi1ea1a prin calcifiere, devenind mai dura- <u toate acestea, osatura elastica a porumbeilor tineri re1ista mai mult decat cea a pasarilor batrane cu osatura mai dura- #imilar, se poate vorbi despre o comparatie intre caii cu osatura dura reoaie H caii mari, reoi, de povara si caii cu osatura fina, subtire H pur san e en le1, de exemplu- Totusi, osatura cailor pur san e este supusa la eforturi mult mai mari decat cea a cailor reoi, de povara- "eci calitatea osaturii nu este conditionata doar de rosimea ei- #i la porumbei este valabila aceasta re ula0satura interesea1a, in eneral, doar ca sa nu in reune1e porumbelul, sa nu6i adau e reutate in plus, neavand influenta asupra performantei decat cel mult infranand6o daca este prea de1voltata- "eformarea carenei sternale nu este un defect deoarece musculatura atasata de aceasta nu este afectata H lucru care se poate constata prin studierea unui porumbel disecat- *ste de dorit o carena sternala adanca, plata H dublata de obicei de o musculatura plina, lun a H ca1 in care masa musculara este mai mare comparativ cu un stern scurt- Piet de Reerd si in eneral scriitorii de specialitate, sunt de parere ca porumbeii de distante lun i trebuie sa aiba sternul mai adanc deoarece printre fibrele musculare este mai mult spatiu, fapt ce influentea1a calitatea celulelor musculare H respectiv posibilitatea depo1itarii substantelor de re1erva- (n urma unor studii anatomice

serioase s6a constatat ca afirmatiile de mai sus au un anumit rad de susceptibilitate! numarul fibrelor enetice este determinat enetic ?mostenit@ si nu poate fi modificat daca carena sternala este mai adanca sau mai lun a- "e fapt, daca sternul este mai scurt si plat, musculatura pare mai roasa, iar daca este mai adanc si mai lun pare mai subtire si mai saraca, dar in ambele ca1uri cantitatea musculara este determinata enetic- Adancimea sternului poate fi considerata o insusire ne ativa doar daca are loc si o crestere a reutatii corporale#electia %re&terea porumbeilor Ac,i1iFia porumbeilor <ump9raFi Entotdeauna p9rinFii cDGti 9torului pentru c9 acest cDGti 9tor demonstrea19 numai abilitatea sa la 1bor, nu Gi calit9File sale ca reproduc9tor<el mai important element En creGterea porumbeilor Ai nevoie de S<inci minute de noroc!S "ar! a@- 0bFine tot ce e mai bun de la o familie consan vin9/ b@- &u6Fi fie team9 s9 desfaci perec,ile care dau porumbei Envin 9tori/ c@- &u Emperec,ea dou9 p9s9ri ne1burate/ d@- Cmperec,ea19 porumbeii astfel incat sa obtii pui ec,ilibraFiCncruciGarea porumbeilor este o art9 a@- Urm9reGte tipurile de porumbei asem9n9tori En selecFia reproduc9torilor- &u accepta o diferenFiere mare a tipurilor de porumbei atunci cDnd Emperec,e1i p9s9rile/ b@- 'oloseGte p9s9ri 1burate H 1bur9torii EncercaFi la 1bor repre1int9 cel mai bun start/ c@- 0bservaFie interesant9! Paul #ion din 'ranFa cump9ra pui de la cresc9torii bel ieni de top ?Gi numai din perec,ile lor cele mai bune@ En fiecare an- Manii nu contau- *l inela puii cu inelele sale de proprietar- Puii erau Env9FaFi la el Gi 1buraFi- &umai cei mai buni la 1bor erau opriFi- Ki tot el ?de fapt mana erul lui@ Ei selecta la mDn9 dup9 ce erau testaFi la drumNenetica 'iecare columbofil ar trebui s9 cunoasc9 elemente de enetic9 la un nivel mediu- Trebuie s9 fim interesaFi ca populaFia unei cresc9torii s9 poat9 1bura Gi cDGti a curse- <um2 'olosind urm9toarele metode! a@- CncercaFi s9 p9straFi o linie clar9 ?o tr9s9tur9@ atunci cDnd v9 selectaFi porumbeiib@- Cncercarea de a selecta porumbeii dup9 prea multe tr9s9turi o sin ur9 dat9 v9 va Encetini pro resulc@- AplicaFi criterii de selecFie clare pentru c9 acest lucru este foarte important- <redeFi c9 contea19 dac9 toate p9s9rile din cresc9torie sunt sol1ate, de exemplu2 &oi credem c9 acesta este un criteriu de selecFie neimportant asupra c9ruia nu trebuie s9 ne focali19m atenFiad@- &eaplicarea unei presiuni suficiente asupra procesului de selecFie va Encetini pro resul sau c,iar El poate micGoraPuritate3diversitate

)a acest capitol ne propunem s9 obFinem! a@- $eproduc9tori cu o structur9 foarte ,omo1i ot9 care s9 concentre1e enele bune/ b@- Lbur9tori cu o structur9 puternic9 ,etero1i ot9 pentru a compensa efectele ne ative ale consan vini19rii/ *tapele unui pro ram de creGtere sunt urm9toarele! Pasul nr- ;! H #tabiliFi6v9 o idee clar9 asupra calit9Filor pe care EncercaFi s9 le obFineFi la porumbei! pentru distanFe scurte, medii, lun i sau toate distanFele2 Pasul nr- 2! H #tabiliFi6v9 metodele efective Gi si ure pentru a m9sura aceste calit9Fi! <oGul2 Testul descendenFei2 <alit9File fi1ice2 Pasul nr- =! H "escoperiFi sau obFineFi un num9r de linii descendente de ba19 care s9 repre1inte ?s9 posede@ ene bo ate En calit9File pe care doriFi s9 le reproduceFi- 'olosiFi cel puFin dou9 linii de porumbei/ dac9 aveFi timp Gi bani, patru linii ar fi c,iar mai bineA x M T P; ?produGi ;@ < x " T P2 ?produGi 2@ Apoi EncruciGaFi P; x P2 pentru a produce porumbeii de 1bor- P9straFi liniile pure de ba19, dar nu uitaFi c9 consan vini1area nu face decDt s9 concentre1e enele care sunt pre1ente/ consan vini1area reduce variabilitatea enelorPasul nr- >! H *fectuaFi testele de EncruciGare pentru a afla perec,ile capabile s9 transmit9 tr9s9turile lor descendenFilorPasul nr- 7! H LburaFi toFi porumbeii EncruciGaFiPasul nr- A! H P9straFi un clasament amplu H acestea trebuie s9 fie detaliate Gi EnFelese pentru a Enainta cu succes En activitatePasul nr- 7! H *fectuaFi un control atent al porumbeilor EncruciGaFi- <u o diversitate limitat9 ?,omo1i otare@, un pro ram de creGtere va oferi o plafonare care nu va putea fi dep9Git9- Cn acest ca1 EncruciGarea este r9spunsul#elecFia $e ula nr- ;! H &u exist9 re uli! Atunci cDnd un cresc9tor DndeGte c9 a descoperit o re ul9 de creGtere Gi selecFie a porumbeilor, mai tDr1iu el va descoperi c9 exist9 cresc9tori care En mod constant Encalc9 re ula aplicat9 de elPentru a avea succes, descoper9 propriul t9u sistem de selecFie ba1at pe p9s9rile tale, cunoGtinFele tale Gi condiFiile tale de 1bor&imeni nu poate tria, cu complet9 acurateFe, fiecare porumbel pe care El ia En mDn9Alte sfaturi! 6 &u selectaFi porumbeii numai la mDn96 "efectele minore la o pas9re sunt acceptate6 Ma1aFi6v9 pe re1ultatele de la 1bor- S'iecare pas9re b9trDn9 pe care am avut6o pDn9 acum a fost, ca pui, cel puFin la un nivel acceptabilS6 &u p9straFi 1bur9tori peste = ani- *i sl9besc En mod obiGnuit la vDrsta de 26= ani*xemplu! "ac9 En cresc9torie aveFi un tip de 1bur9tori buni H Gi reali1aFi selecFia pe ba1a re1ultatelor de la 1bor H atunci dintre ei va apare un 1bur9tor foarte bun- "ac9 En sc,imb select9m p9s9rile dup9 criteriile noastre preconcepute H Gi acest tip de selecFie nu este direct proporFional cu abilit9File de 1bor H atunci acest lucru nu este foarte bun-

$ase <elebre 6 #Dn ele lor se afl9 Gi la porumbeii din $omDnia 6 "up9 foarte mulFi ani, columbofilii care posed9 o ras9 de porumbei, de exemplu Mricoux, #tic,elbaut, #ion, "ordin etc- le apar Entre noii n9scuFi exemplare care se 4arunc95 din punct de vedere fi1iolo ic cu str9moGii lor foarte Endep9rtaFi- *ste un atavism de care mulFi Gtiu, dar El ne li.ea19 cDnd apare, nefolosindu6l aGa cum trebuie En reproducFia coloniei sale- Totul este aplicabil dac9 se cultiv9 o ras9 pur9&u este necesar a ne Entoarce pDn9 En timpul cDnd au avut loc primele EncruciG9ri- Ioi spicui succint rasele celor mai redutabili cresc9tori Gi campioni din AnPers ?Mel ia@AceGtia ne6au dat rase splendide de aceia au r9mas celebri pDn9 En pre1ent, c9ci au fost premer 9torii rasei bel iene, de unde s6a r9spDndit En toat9 *uropa Gi En alte continente(n lumea columbofil9, numele cresc9torilor care au devenit nemuritori sunt! Ulens, Re e, Nrooters, Uanssene, care au tr9it la sfDrGitul secolului trecut- Au urmat Mricoux, "uraO, "elbar, <attrOsse, Qanssen, #tic,elbaut, Ian Uee, 'abrO etc ?;90062000@ Ioi descrie cDteva rase mai importante de porumbei Gi voi Encepe cu primii menFionaFi mai sus$asa U)*&# AceGti porumbei erau ar intii ? ris@ p9taFi, cu puncte roGii Gi albene, precum Gi albaGtri pur Gi sol1aFiPorumbeii ar inti6 ris aveau oc,ii albi, capul era puternic, pena.ul bo at- Pena.ul aripilor era fin Gi lat- Pupila era mi.locie ca m9rime, partea alb9 a irisului era intens9- <ercul al doilea al irisului era de un ro1 desc,is- *rau Gi porumbei cu oc,iul oran.Porumbeii albaGtri Gi cei sol1aFi aveau En toate ca1urile oc,ii albi- 'amilia Ulens era Enrudit9 cu rasa Re e Gi Ian #c,in en$asa Re e )a aceast9 familie renumit9 se deosebesc dou9 feluri de sDn e, foarte diferitIendome era de cele mai multe ori de culoare albastr9, avDnd un punct ne ru pe aripa de deasupra ben1ii a doua, fiind colorat Ens9 cDteodat9 mai mult desc,is decDt Entunecat sol1at-

'amilia celor roGii Gi a celor albeni se tr9 eau En eneral de la Ulens Gi Me+emans- (n de1voltarea porumbeilor bel ieni nu se las9 desp9rFite aceste dou9 familii, totuGi trebuie s9 atribuim Ulens6ilor partea cea mai Ensemnat9- Porumbeii Iendome erau cu un piept lat Gi plat- )inia curat9 sem9na cu o bil9,fiind Gi puternici, cu un cioc lun , cu picioare lun i , capul puternic, dar forma Gi circumferinFa potrivit9-Nenele lipseau (a oc,i aproape complet, iar ia cioc aveau caroncule foarte puFin de1voltate, c,iar Gi la p9s9rile b9trDnePupila era mi.locie ca m9rime Gi tendinFa de a se m9riPartea EntDi a irisului era format9 de un cerc foarte puternic colorat En oran., peste care urma un roGu foarte finPenele erau late, pena.ul foarte bo at Gi m9t9sos- 'amilia aceasta era socotit9 cea mai bun9 din toat9 lumea Gi nu va fi niciodat9 probabil Entrecut9 de o alta- *a era repre1entat9 prin porumbelul mare albastru de AnPers, care provenea din porumbelul excelent al farmacistului #c,eroO+- *i a r9mas pEn9 la adDnci b9trDneFe la Re e, care nu6l l9sa inima s96l sacrifice- )a o EncruciGare a lui Iendome cu Nrooters, o alt9 suGe cu r9sunet mondial, de la care a pr9sit Gi Mricoux, a re1ultat o linie de mare succes En concursuri Gi era Enrudit9 de sDn e cu porumbelul cu uGa alb9- Pupila se extindea foarte frumos spre a ocupa cea mai mare parte a oc,iului Gi l9sa la mar inea sa exterioar9 o dun 9 de culoare oran. roGiatic9Pena.ul era bo at, de o fineFe m9t9soas9- <oloritul f9cea tran1iFia de la un albastru curat, stropit cu ne ru, la catifea Enc,is9 soi1at9- *xistau Gi p9s9ri cu sol1i EntunecaFi Gi uGa alb9- imediat ce disp9rea coloritul albastru, se observa ap9rDnd o pat9 alb9 pe uG9, o aiuniF9 alb9 lDn 9 oc,i sau pe uG9, cDt Gi o pan9 alb9 En arip9, sau pe coad9 Gi pene albe sub penele de avDnt- <ei mai buni c9l9tori erau cei albaGtri Gi cei sol1aFi clar, sau EntunecaFi, care aveau o aluniF9 alb9 lDn 9 oc,i, sau pe coad9P9s9rile albastre tr9dau, prin inelul oran. din iris, predominanFa rasei Iendome- Pe cDnd sol1aFii ? uFii@ ne ar9tau predominanFa lui Nrooters, prin aceea c9 persista culoarea roGie En oc,i$e1ultatele excelente au dat EncruciG9rile Iendome cu Uansenne En a c9rui vene cur ea sDn ele Me+emans- 0c,iul ar9ta ca En urma unei pic9turi de sDn e, aveau Gi culoarea aproape castanie Gi un luciu metalic ?dup9 vDrsta de 2 ani@, ceea ce ne dovedeGte c9 era un porumbel excelent- *i au fost adversarii temuFi En concursurile rele de la mari distanFeRe e procurase porumbeii de la Uenin- Porumbeii roGii Gi albeni erau descendenFi de la Ulens Gi Me+emans, dintr6o femel9 albastr9 cu oc,ii albi Gi un mascul roGu sol1at, cu oc,ii de culoare oran. Enc,is, cump9rat de la o licitaFie a lui Me+emans- Acest roGu Me+emans a fost Emperec,eat cu fiicele lui pentru a se putea fixa EnsuGirile de orientare Gi calit9File fi1ice la descendenFi- "in familia Meuf ?Nrooters@ se tr9 ea Gi familia 4T,irionet5- Acestea sunt cele mai bune Emperec,eri ce s6au f9cut En aceste familii nobileNrooters a format o suG9 puternic9 Gi 4mare5, care Empreun9 cu cea a lui Re e au stat la ba1a creGterii porumbeilor noGtri din Far9, prin importul f9cut En ;9=B de maior Traian

&iFescu, cu porumbeii cei mai renumiFi Gi cate orisiFi ca excelenFi, de la "r- Mricoux, din Qolimont$asa Nrooters *l a luat un porumbe! din Anvers de la "elderenne, care avea porumbeii Ulens- Nrooters Gtia c9 pentru a te m9sura cu alFi rivali trebuie s9 ai experienF9 Gi materia! enetic excepFional, En plus, luase exemplu de la Uansenne Gi Re e, care puneau mare preF pe re enerarea sDn elui prin EncruciG9ri bine c,ib1uite- Pentru acest motiv a infu1at sDn ele porumbeilor celebri ai lui Ulens<a form9 exterioar9, Nrooters6ul se deosebea imediat prin lun imea Dtului Gi forma rotund9 a capului, dac9 EGi avea ori inea din porumbeii Meuf)a ei exist9 un alb caracteristic sub Dtle. Gi En .urul oc,ilor, de unde vine Gi numele de Dtle.ul albPorumbeii Nrooters se tra din dou9 ramuri diferite! aceea a uGilor albe Gi aceea a lui Meuf- NuGile albe erau de cele mai multe ori de culoare desc,is9 mat9 Gi stropiFi cu albUrmaGii erau de statur9 mare, cu o culoare oran. a oc,ilorPorumbarul lui Nrooters a fost format din porumbei care6Gi aveau ori inea de la un amator din Minove, cu numele de Qacob, care la rDndu! lui poseda p9s9ri de la cunoscutul Rander )inder, din NentAu existat dou9 porumbare ale lui Nrooters- Porumbarul lui 0ctav Nrooters din Mruxelles Gi acela al lui *rnest Nrooters, din )aec+en- 0ctav Nrooters poseda porumbarul str9moGesc al numelui s9u Gi din el se tra Me+emans6Mruxelles, Mricoux6Qolimont, *rnest Nrooters, )aec+en Gi alte porumbare foarte buneKi *rnest Nrooters nu era mai pre.os, Enainte de a locui la )aec+en, *rnest Nrooters poseda un porumbar comun cu fratele s9u 0ctav, care a excelat En toate concursurile vremurilor de atunci- <Dnd a plecat la )aec+en, i6a revenit o parte din porumbarul din Mruxelles, Ens9 el Gtia c9 pentru a EntreFine un sDn e bun este necesar s9 se aduc9 Ent9riri din cDnd En cDnd- Aceste Ent9riri el Gi le procura de la Ian #c,in en din Anvers, care avea porumbei tot de la UlensMa.oritatea porumbarelor bel iene foarte bune derivau din rasa Ulens*rnest Nrooters a fost cel mai puternic cresc9tor cu mari succese- Prietenii care erau En relaFii bune cu *rnest Nrooters primeau cDteodat9, adic9 destul de rar, pui masculi de ia el, iar femeie foarte rar*rnest Nrooters s6a n9scut En ;B=;, En &amur Gi a murit la 27 februarie ;BB7- "eGi a murit de peste un veac, Gi ast91i se mai vorbeGte despre el, dup9 cum se vorbeGte Gi de porumbeii lui Mricoux, care are En sDn e linia Nrooters ?En liniile Qules <e1ar, $e ele, Un

rand as, )ibourne ?<ap frumos@, <leopatra, Quiieta, etc-@ En F9rile din apus, pentru a conserva o este nevoie de a Entocmi un proiect al metodelor folosite pre GtiinFifice, elaborat de c9tre o instituFie En domeniul columbofil- )a noi En Far9 nu exist9 astfel de instituFii, dar En Nermania, An lia, Mel ia etc- exist9 Gi ele Entocmesc la cerere contra unei bune remuneraFii astfel de proiecteProiectul respectiv se EntocmeGte pe o perioad9 mai Endelun at9 , servindu6se de un (ot numeros de porumbei, operaFiunea fiind urm9rit9 permanent din punct de vedere GtiinFific(n F9rile respective, columbofilii care doresc s9 menFin9 rasa pur9 a porumbeilor lor se folosesc de (nstitutele de Nenetic9 ale 'acult9Filor de Medicin9 Ieterinar9Pro ramul preluat de calculatoare, folosindu6se de loturi mari de porumbei ?de exemplu 2006>00@, din diferite linii- Acest pro ram cost9 enorm pentru bu1unarul columbofililor noGtri Gi el depinde de m9rimea Gi complexitatea acestuia- "e exemplu, un astfel de pro ram En Nermania cost9 circa =0,000 "M ?aproximativ ;7-000 *uro@(n aceasta situaFie, columbofilii se re1um9 numai la operaFiunea simpl9 de Emperec,ere Gi EnmulFire a porumbeilor- )a fel procedea19 la noi Gi cresc9torii de alte animale Gi p9s9ri ?cDini, cai, p9s9ri cDnt9toare etc-@ <olumbofilii cu mult9 experienF9 Gi o cultur9 bo at9 columbofil9 fac Encerc9ri de a conserva rasa pe care o creGte, prin taton9ri, pe dibuite, dar ce fac nu sunt si uri de re1ultatele favorabile Gi peste cDFiva ani se resimte ne ativ munca ce a depus6o, pe cDnd calculatorul nu se EnGeal9 Gi furni1ea19 ceea ce este esenFial pentru conservarea rasei Gi cu a.utorul s9u se conserv9 si ur rasaAGa s6a distrus Gi rasa porumbeilor Mo,r Gi tot aGa se vor stin e probabil Gi alte rase de p9s9ri Gi animale, dac9 nu ne vom folosi cDt mai repede Endrum9rile profesorilor eneticieni, speciali1aFi En acest scop- *i ne vor Endruma En domeniu de ec,ilibru ,ormonal al porumbeilor Emperec,eaFi Gi menFinerea rasei pure pe care o posed9m Gi astfel vom putea salva de ia distru ere rasa respectiv9- #unt Ens9 necesari Gi mulFi bani Gi lot mare de porumbei, aGa dup9 cum am menFionat mai sus<u puFin efort din partea specialiGtilor de la 'acultatea de Medicin9 Ieterinar9 se pot Entocmi Gi la noi astfel de proiecte enetice -

Porumbeii #tic,elbaut &iciodat9 o ras9 de porumbei nu s6a aflat pronunFat9 de columbofili mai mult Gi s9 se 9seasc9 pe primul plan, ca rasa #tic,elbaut- "up9 moartea lui Alois #tic,elbaut, care pusese piatra de temelie a acestei rase, foarte mulFi campioni bel ieni Gi str9ini au avut re1ultate minunate cu aceast9 ras9, En special cDnd se Enapoiau de la 700 6;000 +mMenFion9m cDteva celebrit9Fi care au a.uns En vDrful piramidei En columbofilia bel ian9 cu aceast9 ras9 de porumbei! Marcel "escamp6Ian Uasten, Nerard Gi Mic,el Ian,ee, $o er Ieree+e, )eopold MostOn, Marcel "esmet, fraFii )a MeeuP, Pierre "ordin En 'ranFa, Nermain (mbrec,t ?Mel ia@ etc- )ista de mai sus desi ur c9 este incomplet9, va fi Ens9 mai uGor de EnFeles dac9 vom lua En considerare c9 porumbeii lui #tic,elbaut s6au r9spDndit foarte repede pe tot lobul- "esi ur c9 rasa pur9 Finut9 En anumite porumbare se poate num9ra pe de etele de la o mDn9- Practic, este imposibil s9 menFion9m o list9 complet9 cu porumbarele care au avut mari succese prin infu1area cu #tic,elbautPorumbeii lui #tic,elbaut s6au vDndut En anul ;9>A pe o sum9 fantastic9! <ele mai mari succese #tic,elbaut le6a avut En perioada ;9=06;9>0 Gi deGi avea En concursuri cresc9tori faimoGi ca "r- Mricoux, <aramin, Ian "er *spt, "evriendt, TremerO, care .ucau la v9duvie, el de multe ori, prin metoda sa 4la natural Gi v9duvie5 reuGea s9 Envin 9 cDteodat9 aceGti campioni#tic,elbaut niciodat9 nu se afla pe prim6plan, cum erau Mricoux, Paul #ion, <aramin, MostOn Gi alFii- #ituaFia sa social9 f9cea ca el s9 se evidenFie1e numai En clubul s9u, dar participa la concursurile de fond Gi obFinea premii de vDrf#tic,elbaut nu avea porumbei mulFi Gi deci .uca cu puFini porumbei, En ;9=B Gi ;9=9, En Gase oca1ii a cDGti at toate premiile inclu1Dnd ;00 de franci, care pe vremea aceea era pariul maximPorumbelul s9u =;;7>=>6=A 4"e 0p ebla1en5 ?4*xplo1ie5 sau 4Umflatul5 s6a Enapoiat din cursa de la Tours umflat Gi a trebuit s96l EnFepe cu Empuns9turi de ac ca s9 se desumfle@ a fost vDndut pentru fantastica sum9 de >2-A00 franci lui Maurice Ian T,eusc,e- Acest porumbel a 1burat En concursurile de fond En ;9=B Gi ;9=9, cDGti Dnd mai mult de 27-000 franci ca premii, un record excepFional pentru acele vremuri- A cDGti at ;0 premii En ;0 an a.9ri de la An ouleme, En 7 concursuri En primii 1ece-

Acest porumbel din toate cursele se Entorcea umflat, dar cu re1ultate remarcabile- )a An ouleme a luat premiile ;, 2, =, >, A, ;0, 20, 27 Gi merita s9 fie a.utat s9 se desumfle dup9 aGa re1ultatePol MostOn care avea dup9 r91boi mulFi porumbei #tic,elbaut Gi a.unsese faimoasa vedet9 columbofil9 cu aceGti porumbei, la o licitaFie En iarna ;9>7 a reali1at 92-000 franci#tic,elbaut, En 27 ianuarie ;9>7, a vDndut ;7 masculi Gi ;; femele Gi a oprit dup9 vDn1are numai patru porumbei- A reali1at ;>7-000 franci, o sum9 enorm9<ulorile porumbeilor #tic,elbaut erau ne re cu reflexe de bron1 pe aripi, ne ru sol1at, albaGtri, fumurii, uFi pe albastru- <ele patru p9s9ri reFinute au fost vDndute dup9 moartea lui #tic,elbaut- En $omDnia s6au adus direct de la "escamp Ian Uasten, care Ei procurase de la #tic,elbaut ?#c,neider *meric din TimiGoara a importat aceast9 ras9@Ma1a suGei! "erumeax, Iincent Marien, )e ase Mondel, "eclerc-

Porumbeii "elbar Porumbeii lui Maurice "elbar, din $onse, Mel ia s6au remarcat totdeauna la concursurile de fond- Porumbeii lui au fost solicitaFi pretutindeni Gi au a.uns En An lia, 0landa, Africa Gi la noi, En $omDnia, precum Gi En alte multe F9riKi tat9l s9u a fost cresc9tor de porumbei, fiind foarte pasionat- Perec,ea sa renumit9 a fost Rittepen ?cump9rat9 de la Portois, din localitatea $onse, care avea perec,e porumbiFa Princesin@- "escendenFii acestei perec,i au fost foarte buniAlt9 perec,e a fost Noode UPe+er, descendent9 din prima perec,e, Emperec,eat9 cu un mascul cump9rat de la un anume "epreter, care avea porumbei de la Re e- "in perec,ea aceasta a descins faimoasa sa Vleine UelEe, Nolden MrauPen, cu care a reputat nenum9rate premii foarte valoroase din punct de vedere pecuniar Gi En special descendentul lui Nolden MrauPen, renumitul 4Malon5- "in acesta Gi fraFii lui s6a format cresc9toria sa renumit9, c9ci ulterior faimosul 4Malon5 >;=>B0A67B Gi fiul s9u >;A>0=2 Gi urmaGii au avut succese remarcabile"escendenFii acestora au fost importaFi Gi En $omDnia Gi s6au r9spDndit peste tot, En toate oraGele- Ki eu p9stre1 aceast9 linie deoarece au dat foarte bune re1ultate Gi En plus au un aspect a reabil Gi o musculatur9 de1voltat9, En $omDnia au importat porumbei de "elbar in - <-<reFulescu H 9 exemplare ?2 buc9Fi En ;9AB, > buc9Fi En ;9A9 Gi = exemplare En ;970@- "e asemenea, mulFi alFi pasionaFi din alte localit9FiPorumbeii "elbar au o reputaFie mondial9

Ma1aWsusei! Re e, "r- Mricoux, Ian Mruaene, <,arles Ian "er *spt, Iard.e $asson-

Porumbeii 'abrO &umele lui Neor es 'abrO este cunoscut oriunde En lumea columbofil9, iar porumbeii lui au avut succes En #UA, <anada, Qaponia, Australia, Africa de #ud, Marea Mritanie, En toat9 *uropa de vest Gi En $omDnia, Un aria, Polonia etc(n Mel ia, Neor es 'abrO n6a fost numai un campion al columbofililor, ci Gi un stDlp de ba19 En acest sport0ricine vorbeGte despre porumbei En Mel ia, nu poate s9 nu6i ,aminteasc9 numeleNeor es 'abrO era farmacist Gi a introdus porumbei Uansenne, care la vremea sa era unul dintre cei mai buni- <u aceGti porumbei de la Uansenne, Neor es 'abrO a obFinut mari succese pDn9 En ;92>, cDnd a introdus o femel9 Maclene6Uenin, cu care a obFinut un roGu 5Mon$ou e5,cel mai bun porumbel din provincia )ie e pDn9 En anul ;927- Apoi a introdus patruTp9s9ri tinere de la UaveniE,, din care a obFinut pe 4Ueroina5, sosit9 cu aproape or9 Enaintea celui de6al doilea clasat- "e asemenea, el a introdus cDFiva porumbeii de la "r- Mricoux Gi cDFiva de la "uraO ?care erau tot Mricoux@, apoi a introdus o femel9, En ;97;, de la Ian Mruaene Gi una de la "e #c,eemac+er- (n anul ;97B a cump9rat Gase p9s9ri de la )-<ol(aer din )ouvain*l a cDGti at multe premii Gi avea o frumoas9 cl9dire pentru porumbei- Trei mari Enc9peri ocupau primul eta. al locuinFei sale- Enc9perea din partea stDn 9 era destinat9 tineretului, En .ur de ;00 de porumbei, En centru, En Enc9perea nr- 2, erau 1bur9torii de concursuri, care avea 2> de boxe pentru porumbei de peste doi ani- A treia Enc9pere, cea din dreapta, avea 2A de lo.e Gi era destinat9 tinerilor, En spatele cl9dirilor mai avea o cresc9torie de 20 de perec,iNeor es 'abrO a folosit metoda v9duviei Gi a participat la concursurile naFionale ale provinciei )ie e, acolo unde competiFia este acerb9, dar printr6o selecFie extrem de dur9, a reuGit s9 obFin9 premii de frunte- Porumbeii s9i sunt de talie mi.locie*l nu a rea ideea creGterii porumbeilor En consan vinitate Gi din aceast9 cau19 En fiecare an introducea ;62 p9s9ri pentru infu1ie Gi EncruciG9riNeor es 'abrO a avut patru fii, dintre care doi au fost cresc9tori de porumbei- <el mai mic, Neor es 'abrO Qr- a fost medic veterinar- *l a 1burat porumbeii En oraGul )ie e, En colaborare cu socrul s9u, dr- &elis, sub numele de &elis6'abrO-

Iictor 'abrO este mai bine cunoscut la )ondra pentru vi1itele sale- *l locuia En casa p9rinteasc9 cu tat9l s9u Gi Empreun9 aveau ri.9 de cresc9torie Gi afacerile cu produse farmaceutice pentru porumbei- Iictor 'abrO a Env9Fat foarte multe de la tat9l s9u, dar a studiat Gi sin ur, motiv pentru care a fost recunoscut ca o autoritate En acest domeniu, Neor es 'abrO tat9l, Gi Iictor 'abrO, fiul, au fost priviFi de6alun ul anilor nu numai ca adev9raFi entlemeni, dar Gi ca unii dintre cei mai importanFi cresc9tori de porumbei c9l9tori din Mel ia, primind vi1ita a foarte multe persoane interesate de a cump9ra porumbei de la ei, fiind En acelaGi timp mult admiraFi Gi respectaFiIictor 'abrO a avut patru campioni foarte buni! 4#partacus5 ;0072;76A7, fiul lui 4'an io5, 4Apollo5 ;00>==267= H premiul l la )imo es ?A27 +m@, 4Pietineur5 A2;=0776 7= H premiul l &at- Mour es din ;7-07B concurenFi, sosit cu 7 minute avans, cDGti Dnd un autoturism, 4"XArta nan5 ;002020672 H premiul l la #outerraine ?777 +m@ etcKi En $omDnia porumbeii s9i au f9cut minuni En concursuri, ei fiind importaFi de mulFi cresc9tori pasionaFi ?<-IDlcu, <-<reFulescu etc-@ Ma1a susei! Uansenne, Re e6<ollin, Iandevelde, "r- Mricoux, Maclene, "uraO, Uavenit,, "e #ommer, Ian Mruaene, <ollaer din )ouvain

Musc,ii Unul dintre cei mai importanti factori care contribuie la casti area in concursuri, probabil sint musc,ii porumbelului casti ator- 'ibrele musculare din aripile si pieptul casti atorului, au enerat mai multa forta in timpul concursului in comparatie cu ceilalti porumbei-Musc,iul pieptului la un porumbel, cunoscut sub numele de 4pectoral ma.or5 este cel mai mare si probabil cel mai adaptabil- #e intinde pe amindoua partile pieptului si poate fi 27Y din reutatea totala a corpuluiAntrenamentul sustinut poate dubla volumul musc,ilor, sau nefolosirea lor, duce la restrin ererea lor cu pina la 20Y din volum- ?Aceasta o putem observa la porumbeii care sint de mult timp inc,isi si care nu beneficia1a de o conditionare de T0P@Pectoralii ma.ori sint 4folositi5 pentru a impin e aripile in .os ca sa pastre1e porumbelul in aer si sa6l propulse1e inainte- Pectoralii minori se afla mai in profun1imea pieptului, repre1inta aproximativ 7Y din reutatea corpului si au un rol de a ridica si a roti aripile pentru ca bataia sa se poata repeta'olosind acesti musc,i, un porumbel poate 4bate5 din aripi ?miscare de ridicare si lasare a aripilor@ de 7 ori pe secunda8prin asta ne putem da seama ca musc,iul este foarte important si eficient la un porumbel-

Pectoralii ma.ori! Musculatura pe care eu o prefer, foarte flexibila si de1voltata in partea din fata a pieptului ?inspre usa@- &u pot concepe ca un porumbel cu asemenea calitate, nu poate strabate distante de ;0006 ;200, ;700 +m etc8se mai numesc si 4musc,ii de re1istenta5<elelalte calitati a.uta si ele/ re1istenta or anismului, aripa, bratul ?scurt si curbat@, pena.ul ?fin si matasos H sa alunece usor in aer, sa a.ute pe vreme rea, ploaie, etc--@, talia ?mi.locie spre mica H sa infrunte usor vinturile frontale, etc--@, atul ?scurt si ros@, ec,ilibrul, reutatea corpului, etc, etc, pre atirea8 Pectoralii minori! #int musc,ii care 4de1volta5 vite1a si sint inauntru #UM pectoralii ma.ori- #e simt mai bine 5 la mina5 in partea mai din spate a pieptului ?inspre furca@- "e6 acea porumbeii care 4bat5 mai bine pe distante mai scurte ;006700 +m, de multe ori o sa le asesti pasari mai pline cu musculatura- <ind anali1am o musculatura cel mai important este, <A)(TAT*A MU#<U)ATU$(( H sa fie flexibila si elastica, apoi/ musc,i puternici, san vini1area lor, forma sau 4 enul5 musculaturii, etc, vibratii musculare8etcMusc,iul este format dintr6o rupare de celule cunoscute sub numele de 5 fibre musculare5, le ate impreuna de cola en, un tesut dur, dar elastic"e obicei un porumbel, detine o combinatie de = tipuri de fibre musculare! Z tip ; H sint fibre incete, care se crede ca sint si cele mai bune pentru distante lun iZ tip 2 si = H sint fibre rapide, pentru concursuri cu distante mai scurte8 Z tip = H sint de ;0 ori mai rapide decat fibrele de tip ; si de 7 ori mai rapide decat fibrele de tip 2Aceste proportii ale celor = tipuri de fibre, pot fi sc,imbate prin exercitii, prin tipul de antrenament si prin pro ramul de concursuri in care participa porumbelul- Porumbeii de '0&" pentru a 4atin e5 performante de varf, au nevoie de un sistem cardiovascular extrem de eficient, in care o inima puternica cu o 4retea5 mare de capilare sa poata transporta rapid oxi enul de la plamani spre toate celelalte parti ale corpului, in particular spre musc,i- (n acelasi timp, plamanii sa aiba un volum mare in proportie cu corpul porumbelului- ?0 explicatie la subiect se poate asi in cartea ,,Metodele <ampionilor58 explicatie data de marele MA*#T$U Piet de Rerdt!@'ibrele musculare din pectoral sau musc,ii de 1bor, difera foarte mult de la un porumbel la altul- Un porumbel care are 97Y fibre 4lente5 este mult mai potrivit pentru concursuri de distante lun i si nu va fi un asa bun 4sprinter5 ca un porumbel cu un procenta. mare de fibre iutiAntrenamentul intens, duce la producerea unui numar mare de fibre musculare lente, mai folositoare pentru concursuri de re1istenta ?fond6maraton@- "e6acea porumbeii vaduvi care se ba1ea1a pe concursuri de 4sprint5 nu se implica in lun i sedinte de antrenament!! Acestia sint antrenati foarte scurt la inceputul se1onului, iar in timpul concursurilor li se permit scurte antrenamente in .urul crescatoriei- ?"eci, pentru concursurile de distante lun i, antrenamentul sustinut este ideal pentru a construii fibre musculare de T(P ;@-

Asa cum am mai spus, antrenamentul influentea1a proportia dintre fibrele lente si rapide, dar unii porumbei au unul din aceste tipuri de fibre predominant din ,,nastere5- Tocmai, anumite familii ?sau linii@ de porumbei, sint mai bune la un anumit tip ?cate orie@ de concursuri decat altele- Minenteles, sint si exemple de porumbei de [Xsprint5 care sint buni si la concursuri pe distante lun i, si invers, daca conditiile sint bune,8dar in eneral tipul de musc,i predominant va determina pe ce distanta un porumbel va avea performante maximeMusculatura 5plafonata5, crampe, blocari, dureri de musculatura, etc! Acidul lactic H este eliminat foarte reu din musc,i si se crede ca acest fenomen cau1ea1a crampele musculare- Pentru asta, crescatorii elimina acidul lactic din porumbei imediat dupa un concurs, folosind o dieta cu o valoare calorica sca1uta care il face pe porumbel sa folosesca acidul lactic intai pentru a se ,rani, eliminindu6l astfel din musc,iMusculatura plafonata, in special apare la pui cand antrenamentele nu sint facute corect ?sau brusc@, aceasta musculatura o sa se de1volte mai putin in volum si la efort o sa devina tare, nu elastica sau flexibila- )a acesti porumbei o sa apara mai des blocari de musculatura, dureri, ?sau crampe@ etc, lucru care nu a.uta la performanta porumbeluluiAceastea mai pot aparea cand pasarea are vointa foarte mare sa revina in crescatorie ?din concurs@ si ea a avut pre atirea proasta dintre concursuri- 0 pre atire usoara de tanar ?dar sa stii din ce provine, luind6o cu valori este normal sa ai rabdare@, fortifica mult mai bine or anismul si poti descoperi mai multi sportivi#an vini1area musculaturii / ,,0 apasare cu varful de etelor pe musc,iul pieptului ?lin a stern@ timp de cateva secunde8apoi, se [cautaX daca musc,iul a revenit intr6un timp foarte scurt la po1itia normala de dinainte6a apasarii lor, in acel loc-5 ?&u este o definitie 5ma ica5, este doar un exemplu din 5te,nica5 crescatorilor de varf, inseamna experienta in domeniu pentru a putea diferentia niste calitati 5fine5 atunci cand anali1e1i un porumbel@,,Iibratii musculare5! *ste comparativ cu un 5pac,et de nervi5 care ar fi ata oricand sa 5explode1e58 si se manifesta printr6un 5tremur5 usor- (ti poate indica si o vitalitate buna a porumbelului, dar crescatorul trebuie sa diferentie1e aceste calitati de un porumbel speriat, nervos sau stresat,etc-- Porumbeii cu multa vitalitate, in anali1a 5la mina5 pre1inta intotdeauna un comportament care se manifesta prin ,, miscari sacadate5!!, etcAn+er! ,, A te uita si 5a vedea5 sint doua lucruri diferite-5 Tot un exemplu bun, de profesorul Alfons An+er! Antrenamente H > drumuri sint de a.uns 20, >0, B0, ;70 +m in sistem duminica H miercuri H duminica H duminica in 2 saptamani se poate face- "e aici putem ba a porumbeii direct si la >70 +m- "aca se poate, sa nu incepem antrenamentele inainte de ;0 Aprilie- Puii H trebuie 1burati treptat pina la =00 H >00 +m, nu este daunator nici antrenamentul de la 700 +m- <u porumbeii de ; A&, putem 1bura linistit pina la A00 H 700 +m- ?A avut un pui, sin ura porumbita din tara, care intre varsta de = H 7 luni, a 1burat de 7 ori >02 +m!@-

Amestec aparlire
'(-()-*((+ Z Articole \Nalerie foto Z B,==B vi1uali1ari

;;6096200A di u, nu stiu care ar fi amestecul ideal pt ca eu le6am dat =0Y, rau,=0Yporumb,20Yma1are,si 20Y fl- soarelui dar am ceva probleme cu ei la naparlire,poate imi dati un sfat am unii porumbei pe o pana care naparleste la 26 = cm apare ca o stran ulare a penei si nu stiu de la ce ar fi avend in vedere ca nu le lipseste ,rana minerale ,inclusiv vitaminele si verdeata-

;;6096200A oprea a dre-, eu leam dat din toate amestecate 20Y rau ;0Yma1are >0Yporumb 20Yfloarea soarelui

;;6096200A Filipac"e Adria , )*0& P*T(T6=A7 L()* "* <0)UMM0'()(* )ectura placuta!

>

;;6096200A Fratu .ab-, <el mai simplu amestec se aseste la "l- 0&0"( IA#()* la #ATU MA$*!&u vreau sa ii fac reclama dar eu de anul trecut numai mincare de la dinsul cumpar si sunt foarte multumit-Amestecul nu este foarte scump-(ncercati6l si voi si nu veti re reta!

;;6096200A sori , =0Y rau,27Yma1are,;7Yporumb,=0Yfloarea6soarelui cel mai bine ar fi putin mei si canepa

;;6096200A ale/, io dau =7 Y porumb 27 rau si 20Y floare ;0 Y mei si ;0 Y ore1 si sunt multumit de evolutia lor dar vreau sa va intreb cand are pui io le dau ;00 Y rau fac bene sau trebe sa le dau si porumb sau floare22222

;;6096200A carpi ea u fla0io, ati scris toti de porumb , rau , ma1are si floarea soarelui!!!dar de canepa , rapita , tatarca , mei alb , alben , ma1aric,e - ova1 deco.it 88-si multe altele 8 nu a scris nimeni-eu nu sunt expert in amestecuri si nu pot da o reteta dar daca va limitati la > feluri de boabe pt naparlit si poate tot asa pt 1bor8 slabe sanse la performanta

;26096200A 1i1i, pt naparlire la amestecul de ba1a pe care il oferiti cresteti cu cateva procente floarea soarelui si adau ati rapita cei care nu o servesc porumbeiilor,iar arul nu se da in procente mai mari de ;0Y decat in perioada de naparlire dar nu mai nult de ;7Y

;26096200A di u, da dar unde asim canep,tatarca,ma1arioca si altele pt ca cel putin in sibiu nu am asit asa ceva- Pt Alex ! cred ca doar rau nu este bun deorece in rasa si nu asi ura si necesarul de vitamine si alte substante, tu daca ai manca numai fasole cum ar fi2

;0

;26096200A Filipac"e Adria , "aca v6ati fi documentat? iarasi o sa 1ica cineva ca o fac pe desteptul@ ati fi aflat ca daca dati le uminoase porumbeilor in perioada naparlirii nu le fac deloc bineIa ro nu ma intrebati care sunt le uminoasele222!!!!

;;

;=6096200A 1eor1e, eu cred ca amestecul ideal este =0Y rau,=0Yporumb,20Yma1are,;7Yfloare si 7Yrapita ]mei-Pasarile mele astfel de amestec maninca in aceasta perioada-

;2

;76096200A flori ma ea, #alut si numai bene!sunt atatea de scris aici-amestecul este de mai multe feluri si depinde de se1on5obli atoriu5 si binenteles dupa posibilitati,dar,crescatorul cu un venit mediu le poate asi ura ceva curat8astai tot ce cred eu,binenteles f multe tipuri de cereale,dar mentione18fff-curat-successsssss

;=

;76096200A flori ma ea, offfffffff am uitat sa mai scriu si asta8ma scu1ati domnilor dar trebuie sa mai mentione1 ceva !in afara de o masa buna pt pasarile noastre ar trebuii sa fie si ! 4san e5,a pai daca nu este macar putin acolo8ceilalti crescatori le pot oferii si cuie pisate , 1ar1are si tot nu avem ce sa le facem8

;>

;76096200A Ale/ei, Amestecul dat de mine in perioada naparlirii consta in ! >0 Y Porumb/20 Y Nrau/)e uminoase ff putin sau c,iar deloc deci 7 Y Ma1are/7 Y rapita care este ff buna in perioada naparlirii deoarece contine sulf asimilabil f necesar in cresterea penelor dar a nu se exa era cu rapita deoarece produce con estia ficatului,trebuie introdusa in amestec cu ri.a/7 Y (n/20 Y 'loarea #oarelui/7 Y 0re1-0 ,rana bine proportionata face cat toate vitaminele si solutiile bel iene pentru porumbei,va spun din proprie experienta8

;7

;76096200A ardelea ,

eu le dau amestecurile spuse de voi dar nu toate rasele reactionea1a la fel si in acelasi timp-citeva rase le tin inc,ise mult timp si napirlesc mai tir1iu decit cele care stau 1ilnic afara, Iitaminele nu strica nici in perioada napirlirii-am peste 270 de porumbei si inainte de napirlire la o parte din ei le6am luat eu penele si mi6am facut o perna- sa vedeti acum ce frumos le cresc penele-

;A

;B6096200A Fumu 2asile, &APA$)($* =0 Y porumb, ;7 Y rau, 7 Y triticale, 20 Y ma1are, ;0Y floarea soarelui , 2Y floarea soarelui alba, 2 Y ore1, ; Y canepa, =Y mei , =Y rapita, 2Y sor ?2 feluri@, =Y or1oaica, 2Y ma1aric,e, 2Y in sac >0 + 770-00 sac 27 + =>7-000 Produsele sunt verificate de catre "irectia #anitara Ieterinara #atu Mare din punct de vedere bacteriolo ic, micolo ic, toxicolo ic -

;7

2;6096200A MARIUS SIRBU, despre or1oaica nu am va1ut scris nimic si eu le dau cam 70Y ]rapita,canepa,floarea soarelui?alba si nea ra@,ore1, rau,porumb si foarte putina ma1are despre care cred ca nu trebuie scoasa de tot-

;B

226096200A 3o"a basc",

stimati columbofili, cer a.utorul dumneavoastr2 pentru a afla un livrator de m2ncare pentru n2p2rlirea porumbeilorA fost dat numele "omnului 0nosO Iasile din #atu6Mare I2 ro a comunica si Adresa "omnului 0nosO si telefonul d2nsuluiI2 multumescbasc,

;9

=06096200A da i, eu le dau la naparlire foarte multe seminte care sunt uleioase ?f soarelui ma1are mei f soarelui alba@ si porumbeii mei au niste pene frumoase si re1istente eu cresc porumbei de a rement si de 1bor ?inaltime si .oc@dani petrosani

20

2=6;;6200A 14b-, dinu da cu ;0Y mai mult porumb si cu ;0Y mai putin fl

2;

;6;26200A romeo, pt dinu8-daca ai prb de enul la naparlire cu si uranta e vorba de paramixoviro1a-mai ales daca se intampla sa le cada cate 2 pene in acelasi timp, dupa naparlire unele sa fie mai scurte si altele mai lun i,sau strambe si crampotite-porumbeii tai sunt vaccinati2

22

>60;62007 Ad-5$, cea mai buna reteta e asta !lasa6ti porumbeii liberi tot timpul ?daca aveti voia.ori@ sa plece pe cimpuri-Ie6ti fi surprinsi ce varietate de seminte au in usa-"e primavara pina toamna aproape ca nu trebuie ,ranite-

2=

;760=62007 DANIEL !ET%U, vorba multa8--stiti voi222 eu le dau numa rau ]porumb, foarte f rar floarea soarelui si sincer sunt in forma excelenta!

naparlesc normal si bine?cand trebuie@ daca le6as mai da si ma1are,de altele nici nu mai 1ic i6as face pepeni! vara si toamna ai mei se duc la camp si asesc restul8 asta e depinde si de 1ona in care locuiesti o+

2>

;060762007 io ut, Oo la ai mei l dau porumb rau, sare, or1 si atat si mi au mers bine mereu88888--

27

760A62007 stefa , bine, bine, da cu starea lor fi1ica dupa concursuri indelun ate, nimic2

2A

;060762007 maria #c"e6,

Pentru "inu/stran ularea penei la 2,=cm a penei ,te anunta ca ai inceput de paramixoviro1a-fa1a intai-

27

A60B62007 raul, in primul rand sa stiti ca samanta de floarea soarelui este forte importanta in perioada de naparlire inproportie de 20627Y iar canela 26=Y in rest vedeti voi-

2B

26;062007 mariusstefa '7(', Totul depinde de 1ona, de locatia volierei, de timpul si tipul antrenamentelor,de rasa porumbelului, etc-(deal ar fi ca porumbeii sa6si poata procura sin uri din mediul natural o parte din ,rana-Atentie mare primavara si toamna-

29

;B6;062007 I8draila 1abriel, salut ! am si eu o intrebare ! $apit1a este buna la porumbei 2 dar sarea 2 multumesc si astept raspuns +iar de la un cititor ! i1rW abriel^Oa,oo-com

=0

;060>620;0 ale/a dru, Urana ideala a porumbeilor pentru 1bor este =7Yporumb 27Yma1ate 27Y rau;7Yfloare doar din > feluri de boabe eu pe acesta il folosesc si c,iar sunt multumit dar nu uitati dim cand in cand sa le mi dati si putin ore1 mai ales cand vin de la 1bor ,si curatenia in cotet ,si mai ales antrenamentu poumbellui si pro ramul acestuia este foarte important ,eu va ure1 tuturor columbofililor vant i pene

=;

>607620;0 Dra1os, Am sa va pun si eu o intrebare,daca ma poate a.uta cineva 2 Am cumparat un porumbel si are o pana de la aripa dreapta pe .umatate taiata ce nu ii da voie sa 1buare-<um ar trebui sa procede1 ca sa scape de acea pana2 Trebuie sa i6o smul 2Ia ro sa ma a.utati si pe mine!!!Multumesc!

=2

>607620;0 porumbei6ro,

Poti sa o smul i sau ii cade sin ura la toamna cand naparleste natural-

Sc9datul !orumbeilor
februarie ;A, 20;0

Porumbei au nevoie de baie cu re ularitate, dar s9 nu6i l9saFi niciodat9 s9 se scalde searaIor intra En noapte u1i din moment ce nu vor face miGcare Gi acest lucru le va periclita forma- "intr6un motiv anume, porumbeii nu au c,ef s9 se scalde En 1ilele Ensorite Gi c9lduroase aGa cum fac oamenii, ci prefer9 s9 fac9 o baie pe vreme ploioas9- Unii cresc9tori EGi masea19 p9s9rile Entr6o baie c9lduF9 la Entoarcerea dintr6o curs9 dur9- &u stric9, Ens9 e pierdere de timp- Acestea nu EGi vor 1burli penele, deci apa nu va a.un e acolo unde trebuie, pe suprafaFa pielii- Ki sarea de baie special conceput9 pentru aGa ceva e inutil9- PuFin9 sare obiGnuit9 Gi oFet au aceeaGi eficienF9 Gi sunt Gi mai ieftineAd #c,aerlaec+ens )as9 un comentariu : | Porumbei, #faturi | Ta ed! Ad #c,aerlaec+ens, Maie, Porumbei, #faturi, #faturi columbofile | Permalin+ Publicat de Andrei

!ropolisul si porumbeii
februarie ;, 20;0

A1i am descoperit un articol interesant despre propolis si actiunile lui benefice pentru or anism, in special pentru or anismul uman, dar sunt si ur ca acest 4medicament5 obtinut de la albine ar putea fi folositor si pentru pasarile noastre- Articolul l6am asit pe blo ul )aurentiu *nac,e, mai .os este doar o frantura din articol, intrati A(<( pentru a citi restul

Actiuni terapeutice ale propolisului "atorita consistentei sale complexe, deosebit de bo ate in substante active, produsele sau preparatele pot avea o pluralitate de actiuni-Astfel, propolisul este recunoscut pentru actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, de1infectante, antivirotice, antifun ice ?contra ciupercilor@, toate cu spectru lar de actiune partial cunoscut/ el mai are actiuni antialer ice, anti,istamice, anti erminative, actiune stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatri1anta, conservanta, antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, re eneratoare, etc<ea mai buna varianta de folosire a propolisului, este T(&<TU$A "* P$0P0)(#(n special este bine ca aceasta sa fie amestecata cu o catitate de ulei de soia, masline, porumb, rau sau c,iar si de floarea soarelui- (nainte de fiecare folosire, amesteca uleiul impreuna cu tinctura de propolis si de preferat este sa o amesteci cu mancarea- 0data pe saptamana cred ca este de a.uns ca produsul sa fie administrat<e parere aveti se merita sa administram propolis porumbeilor2 "esi e cam scump8 )as9 un comentariu : | #faturi, Tratamente | Ta ed! Porumbei, columbofili, propolis, albine | Permalin+ Publicat de Andrei

Medicame tele si porumbeii

octombrie 2A, 2009

(n ultimul timp am au1it tot mai multe pareri cum ca ar fi bine sa reducem si c,iar sa evitam sa administram medicamente porumbeilor- Acest lucru are, binenteles, urmari"aca noi ne6am obisnuit porumbeii cu medicamente, si acum vrem sa le scoatem de tot acest lucru nu cred ca poate fi reali1at*u cred ca acest lucru trebuie facut treptat, medicamentele trebuie inlaturate treptat, adau and alte lucruri care a.uta la cresterea imunitatiiPentru mine e foarte important sa le asi ur porumbeilor mi eralele necesare, mai ales ca nu 1boara afara, inca ceva ce s6ar putea face ar fi sa le dam ulei de usturoi sau c,iar usturoiul il putem 1drobi il putem pune in apa de baut sau il putem imprastia peste mancare*u anul acesta am optat doar pentru tratamentul pentru infectii respiratorii, sin ura problema din anul acesta, dar sper ca sa o fi terminat* bine de stiut ca tratamentul pentru paramixoviro1a este indicat sa se faca in continuare pentru a da porumbeilor tineri si mai batrani imunitatea necesara impotriva acestei boli#i inca ceva, ,rana pentru porumbei sa fie pastrata in locuri curate si ferite de soareci si sobolani, pentru a evita boli ca salomonelo1a<e credeti e bine sa le administram medicamente porumbeilor2 )as9 un comentariu : | Urana porumbeiilor, ( iena adapostului, Porumbei, #faturi | Ta ed! Moli, ,rana porumbei, Porumbei, salomonelo1a, #faturi columbofile | Permalin+ Publicat de Andrei

Sfaturi
septembrie B, 2009

(n ca1ul cand unul din parteneri a intar1iat, iar cel ramas acasa vrea sa paraseasca cuibul cu ouale, sau in eventualitate ca s6au spart ouale, procedam in felul urmator! 6 Perec,ea respectiva?ambii porumbei@, va fi scoasa afara din crescatorie si 26= ore nu li se permite intrarea-

"upa acest rastimp, permitem intrarea femelei la cuib, unde am pus doua oua incal1ite-"aca femela le primeste si se asea1a pe cuib, atunci permitem si intrarea masculului-(n ca1 ca nu reusim cu aceasta metoda, incercam sa punem in cuib, ppui mici, care de re ula sunt primiti, dupa care vom inlocui pui cu oua incal1iteAcest lucru este bine sa6l facem pentru a evita, ca femela sa oua din nou, deoarece nu este recomandabil, ouatul de doua ori intr6o luna*vrard Uavenit, H afirma ca 4femelele 1burate de pe oua ciocanite sau pui de ;2 1ile, pot sa intreaca pe foarte multi masculi, bine pre atiti si valorosi, aducand niste performante deosebite5 #ursa! Mici trucuri cu porumbei )as9 un comentariu : | Porumbei, #faturi | Ta ed! porumbeii voia.ori, #faturi, #faturi columbofile | Permalin+ Publicat de Andrei

Numai porumbelul sa atos poate da re8ultate bu e

iulie 2>, 2009

Pentru a obtine re1ultate bune si foarte bune este nevoie ca porumbeii tai sa fie sanatosi(ar pentru a avea porumbei sanatosi este foarte importanta sa ai urmatoarele !

porumbar curat, uscat si bine aerisit

fura. de calitate sa fii un crescator rabdator

* nevoie sa mentii curatie in adapostul porumbeilor, e recomandat sa se faca 1ilnic sau la cateva 1ile, dar din experienta se poate si daca se face curat la o saptamanaAi ri.a ca adapostul sa fie bine aerisit, dar nici prea tare, ai ri.a sa nu fie curent, e indicat ca doar pe o parte sa se faca aerisireaUrana sa fie de calitate, nu doar din punct de vedere al puterii calorice ci si din punct de vedere al modului de depo1itare, ai ri.a sa nu a.un a sobolani si c,iar soarecii la ,rana, pentru a nu o contamina cu salmonela)e at de rabdare, este relativa pentru fiecare rasa in parte, in ca1ul meu mi6au trebuit aproape = ani sa obtin pui de calitate ?ai ma refer la rasa <arunculat de 0radea@, si de6 abia de acum in inainte voi obtine linia proprie de porumbei#ucces in continuare)as9 un comentariu : | Porumbei, #faturi | Ta ed! Porumbei, #faturi, #faturi columbofile | Permalin+ Publicat de Andrei

!orumbeii Ti eri
iunie 2>, 2009

*xperienta a aratat ca este cel mai bine sa vaccinam puii la cuib contra #almonelo1ei in prima si a treia saptamana de viata si fata de paramixoviro1a cu > 1ile inainte de intarcare;- "e la intarcare putem incepe cu stimularea imunitatii si meabolismului folosind 'orm oil si #elevit, sau alte vitamine 2- (& timpul perioadei de crestere, prevenirea bolilor la sc,elet se face administrand porumbeilor mineralele necesare prin 'ortalOt, Nrit]$edstone, Aminovital si altele =- "upa primul 1bor liber se va face un tratament preventiv cu Tric,oplus sau Tric,ocure >- (& .urul varstei de 7 saptamani se va efectua un examen coprolo ic si tratament dupa ca1 cu Uelmix 7- #e pre ateste tineretul pentru 1bor A- #e va face un examen individual de catre medicul veterinar daca este posibil 7- *xamen coprolo ic prin colectarea de de.ectii, dimineata si seara, timp de trei 1ile B- #e va efectua tratamentul necesar daca se descopera o anumita boala 9- "upa sfarsitul se1onului de antrenamente se vor vaccina contra variolei-

Un comentariu | Porumbei, #faturi | Ta ed! pi eons, Porumbei tineri, #faturi, #faturi columbofile | Permalin+ Publicat de Andrei

!orumbei Rotati
mai 2A, 2009

Mo dan are o problema cu o perec,e de porumbei rotati ?voltati@, si nu stie ce sa faca- *l a scris un comentariu la articolul Porumbei rotati ?voltati@

4Ia ro sa ma a.utati si pe mine cu o problema-Am o perec,e de porumbei rotati si au 2 oua,porumbita in loc sa stea pe ele sta pe lan a ele-<e as putea sa fac25 B comentarii | Porumbei, Porumbei A rement, #faturi | Ta ed! fancO pi eons, Porumbei A rement | Permalin+ Publicat de Andrei

Sfaturi i i 1ri3irea porumbeilor adulti

mai ;2, 2009

#unt cateva momente si perioade in care porumbeii au nevoie de o atentie sporita, fie cand sunt transportati pentru concursuri sau pentru tar uri si expo1itii, fie in perioada de naparlire, sau ininte de imperec,ere si in perioada de depunere a oualelor

"upa transport- Porumbeii supusi transportului ar trebui sa fie supusi unui control de catre medicul veterinar daca este posibil, pentru a se impiedica aparitia a entilor infectiosi si para1itari care eventual au putut infecta sau infesta porumbeii pe parcursul transportului si care ulterior pot cau1a aparitia unor boli cand pasarile sunt supuse unor eforturi ?imperec,ere, stresul pe perioada expo1itiei@- <ontrolul medical ?daca este posibil@ trebuie efectuat din timp, pentru ca eventualele tratamente sa poata fi efectuate inainte de perioada naparlirii, pentru a prote.a inte ritatea pena.ului- "aca nu este posibil un control din partea medicului, atunci, se recomanda ca pasarile sa fie tinute intr6o carantina de cateva 1ile in care sa li se administre1e antibiotice cu sfera lar a de actiune, si respectiv administrarea uni praf impotriva para1itilor externi-

0 alta perioda importa este este naparlirea- &aparlirea tebuie sa fie continua si completa- #ustinerea metabolismului pentru a accelera procesul de naparlire si a obtine un pena. nou sanatos cel mai indicat este sa se efectue1e in fa1a maxima a naparlirii- Urana tebuie sa fie specifica perioadei de naparlire, in care va predomina floarea soarelui si rapita si putin si din celelalte- Pentru mai multe informatii intrati A(<(-

(nainte de imperec,ere ?9 saptamani@ pasarile sunt vaccinate impotriva salmonelo1ei, inanite cu 7 saptmani treuie sa se efectue1e depara1itarea intre ului efectiv- <u 7 saptamani se vaccinea1a impotriva paramixoviro1ei, in ca1ul in care practicati si imuni1area impotriva variolei, cele doua vaccinuri se pot face simultan, exclus doar daca prospectele celor doua vaccinuri un indica altceva- (ar cu 2 saptamani inainte de imperc,ere se pot administra vitamine pentru a spri.ini starea de sanatate a adultilor si a favori1a imperec,erea-

"upa depunerea oualelor H pentru profilaxia adultilor si pentru prote.area nou6 nascutilor se va face un tratament contra tricomono1ei-

Un comentariu | Porumbei, #faturi, Tratamente | Ta ed! in ri.irea porumbeilor, Porumbei, #faturi | Permalin+ Publicat de Andrei

%ate0a sfaturi pe tru perioada de 8burari

mai A, 2009

&umai porumbelul sanatos poate da re1ultate bune- Pentru a obtine re1ultate este nevoie sa mentii un adapost curat pentru porumbei, fura.area porumbeilor trebuie sa fie de calitate si binenteles sa fie alese cu ri.a si pastrate in locuri uscate si ferite de accesul soarecilor si sobolanilor, rabdarea este necesara daca vrei sa ai re1ultate-

;- Perioada de odi,na poate fi modificata de crescator 2- Tratamentele trebuie terminate cu minim 2 saptamani inainte de perioada de concursuri =- (nainte de perioada de 1burari nu trebuie amestecate produse, despre care nu avem informatii le ate de efectele adverese si suprapuse pe care le6ar putea avea asupra pasarii >- *ste foarte important ca porumbeii inainte de concurs sa primeasca cat mai multa apa de baut, pentru ca aceasta are un efect benefic pentru circulatia san vina

Iu ie : p9s9rile ti ere se de80olt9

februarie 2B, 200B

Cn iunie avem efectivul cel mai numeros deoarece la sfDrsitul acestei luni este cel de6al doilea se1on de clocit- $ata Enmultirii porumbeilor este atDt de mare, EncDt numai printr6o selecFie foarte atent9 se poate evita suprapopularea- #e vor compara exemplarele Entre ele ca Gi p9s9rile tinere cu cele b9trDne- Acestea din urm9, daca nu mai indeplinesc criteriile de calitate, trebuie s9 dispar9- #e poate renunFa Gi la porumbeii adulFi cu calit9Fi deosebite ai c9ror pui nu sunt pe m9sura aGtept9rilor-)a prima Emperec,ere, porumbeii foarte tineri arunc9 cea de6a doua Gi cea de6a treia pan9 remi 9- <am din trei En trei s9pt9mDni cad urm9toarele pene, de la interior spre exterior<ontrolul s9n9t9Fii puilor se face prin observarea 1ilnic9 a acestora- "ac9 un pui nu a.un e imediat pentru a se ,r9ni Empreun9 cu ceilalFi sau p9r9seGte stolul En 1bor, el trebuie anali1at Endeaproape- "e cele mai multe ori aceasta atitudine tr9dea19 o boal9 intestinal9- Ar putea fi vorba despre existenFa unor a enFi pato eni precum coccidiile sau ,examiFii- Alteori pot fi de vin9 infecFii colibacteriene care pot induce o stare de apatie iar inflamaFia intestinal9 va avea ca re1ultat o diaree periculoas9- )a indicaFia medicului veterinar se poate face cur9 cu medicamente di1olvate En apa de b9ut- Astfel se va putea p9stra s9n9tatea Entre ului efectiv de animale- Micoplasmele se transmit prin secreFiile na1ale contaminate, pe cale aerian9- #e Emboln9vesc numai acele p9s9ri care au imunitatea sc91uta- Tineretul este mai vulnerabil- Porumbeii pot fi purt9tori de micoplasme, f9r9, Ens9, s9 manifeste semne de boal9- A enFii pato eni latenFi sl9besc re1istenFa or anismului p9s9rilor foarte tinere- 0 dat9 stabilit dia nosticul, medicul va introduce un tratament cu antibioticeToFi porumbeii trebuie s9 aibe posibilitatea de a se Emb9ia s9pt9mDnal- Apoi ei se vor usca En ra1ele calde ale soarelui Gi EGi vor cur9Fa penele cu ciocul-

)a o lun9 dup9 EnFarcare, porumbeii EGi sc,imb9 vocea- Piuitul se transform9, c9p9tDnd sonoritate mai rav9- Alear 9 En cerc Gi Encearc9 s9 se ciu uleasca Entre ei)as9 un comentariu : | <alendar | Permalin+ Publicat de Andrei

Mai : ; <9rcarea puilor

februarie 27, 200B

Cn aceast9 perioad9 trebuie s9 li se ofere un supliment de ,ran9- *i vor c9uta, curioGi, En ,r9nitoare Gi vor ciu uli r9unFele- <Dnd se formea19 aripile Enferioare a sosit timpul EnF9rc9rii puilor- Puii cu un colorit deficitar vor fi Enl9turaFi ?eliminaFi@$estul puilor vor fi mutaFi En adapostul special destinat p9s9rilor tinere unde se vor obiGnui s9 tr9iasc9 independent de p9rinFi0 data cu sosirea prim9verii Gi o dat9 cu Enc9l1irea vremii, porumbeii devin din ce in ce mai tonici, c,iar dac9 1burdalnici- M9t9ile Entre porumbei sunt frecvente- Porumbeilor le place 1borul En libertate, En aer liber se observ9 bucuria vieFii- _inuta de 1bor, cum ar fi durata 1borului, En9lFimea 1borului, frecvenFa 1borurilor Gi acrobatica difer9 de la ras9 la ras9Cn aceste 1ile apar primele pene mari ale aripilor- Ad9postul trebuie cur9Fat 1ilnicPuii cei mai mari ca vDrst9 Encep s9 descrie cercuri lar i En 1borul lor- *ste timpul ca aceGti porumbei foarte tineri s9 fie formaFi- "ac9 sunt eliberaFi f9r9 s9 fie ,r9niFi, ei se vor obiGnui s9 revin9 ne reGit, dup9 1bor, la ad9post ?porumbar@- <ine nu revine trebuie s9 sar9 peste o mas9- Ki tinerele p9s9ri Encep s9 n9pDrleasc9- )a unele rase, n9pDrlitul aduce sc,imbarea culorii pena.ului- "ac9 aceast9 sc,imbare este nefast9, acele p9s9ri nu mai merita s9 mai fie crescute)as9 un comentariu : | <alendar | Permalin+ Publicat de Andrei

Aprilie : lu a cre&terii puilor

februarie 27, 200B

"ac9nu s6au procurat Enc9 inele, acestea trebuie procurate, numerele lor contolate Gi lista puilor pre 9tit9-

Aprilie este luna apariFiei primilor pui ?daca se face Emperec,erea En luna martie@- "e .ur Empre.ur, En ad9post, sunt Empr9Gtiate co.i de ou9- 0u9le clocite din care eclo1ea19 puii sunt Enl9turate"ac9 dou9 perec,i au cDte un pui, asem9n9tor, se aGteapt9 s9 fie marcaFi Gi apoi ambii pui sunt puGi la o sin ur9 perec,e ?depinde de fiecare, dac9 perec,ea respectiv9 creGte bine puii@- <ealalta perec,e poate s9 treac9 la urmatoarea serie de pui"up9 marcare, fiecare pas9re va purta propriul s9u num9r pe lista- Astfel vor putea fi evitate confu1iilePodele tari ale ad9postului ?,urub9riei@ vor fi acoperite cu ,Drtie Gi, de indat9 ce excrementele puilor cad pe ele, foliile vor fi sc,imbate 1ilnic- *xcrementele trebuie s9 fie tari- <ele moi dovedesc pre1enFa para1iFilor intestinali- "oar prin anali1a coprolo ic9 se va Gti despre ce para1iFi este vorba- Cmpotriva tuturor infecFiilor exist9 medicamente eficienteCn cea de6a doua .um9tate a lunii, p9s9rile adulte EGi Encep 1borurile libere- Cn nici un ca1, porumbeii care au cuib9rit pe acoperiG nu vor fi alun aFi- Mucuria 1borului sporeGte de la 1i la 1i- "ac9 aceast9 period9 este pierdut un porumbel adult, puii vor fi crescuFi de cel9lalt p9rinte- 0 dat9 cu creGterea temperaturilor, creGte Gi pl9cerea p9s9rilor de a se sc9lda- Maia s9pt9mDnal9 a p9s9rilor trebuie respectat9- )e place s9 stea pe acoperiG pentru a6Gi usca penele, astfel insectele care tr9iesc En pena.ul lor, nu se mai pot de1volta)a sfDrGitul lunii creGte consumul de ,ran9 Gi defecaFia deorece puii intr9 En fa1a principal9 a creGterii lor)as9 un comentariu : | <alendar | Permalin+ Publicat de Andrei

Martie : lu a ;mperec"erii
februarie 2A, 200B

MulFi cresc9tori EGi Emperec,ea19 porumbeii En prima .um9tate a lunii martie- (nfluenFa luminii 1ilei este acum atDt de puternic9, EncDt porumbeii au devenit receptiviCmperec,erea se reali1ea19 cel mai bine En dup96amie1ile tDr1ii, fiindc9 p9s9rile mai tem9toare se pot obiGnui En Entunericul serii cu partenerul lor- "ac9 o perec,e 4nu se EnFele e5, p9s9rile nu se muGca Gi nu se r9nesc En timpul nopFiiCn timpul Emperec,erii trebuie observat comportamentul fiec9rei perec,i- "ac9 porumbelul st9 cu coada En .os peste porumbiFa iar aceasta se ,emuiGte, Entre cei doi parteneri este armonie- "ac9 porumbelul st9 En cuib iar partenera il mDn Die uGor pe cap, la aceasta perec,e este pre1ent9 dorinFa de a cloci-

Pentru tinerele porumbiFe, noile cuGti precum Gi noii lor parteneri sunt elemente str9ine Gi neobiGnuite- Uneori, En primele ore, ele refu19- "ac9 devin receptive, aceast9 stare nu durea19 mult'iecare perec,e este aprovi1ionat9 En cuGca sa cu ,ran9 Gi ap9- "up9 o 1i, perec,ea s6a obiGnuit cu cuGca sa- Perec,e dupa perec,e vor ieGii din cuGtile lor- "ac9 porumbeii ale cuGti str9ine sau dac9 EGi ale alt partener, acele p9s9ri trebuie iar9Gi Enc,ise Empreuna cu partenerii lor- Astfel se crea19 perec,ile"e6abia dup9 o s9pt9mDn9 se pune material pentru construirea cuibului En ad9postPorumbeii se reped de mai multe ori Gi, neobositi, poar9 pai cu pai pentru a construi femelei cuibulCn =0 de 1ile dup9 Emperec,ere, eclo1ea19 primii pui- "intr6a 1ecea pDn9 Entr6a cincispre1ecea 1i de la Emperec,ere, porumbFta depune ou9le- 'iindc9 este Enc9 destul de fri , femelele stau ,emuite En cuiburile lor- Cn primele 1ile, ele nu se las9 cu pl9cere Enlocuite de partenerii lor- Porumbeii clocesc En locul femelelor > pDn9 la A ore pe 1i"up9 clocit, porumbeii EGi prote.ea19 cuiburile de intruGi)as9 un comentariu : | <alendar | Permalin+ Publicat de Andrei

Februarie : perioada de odi" a

februarie 2A, 200B

*fectivul este atent selectat, ale andu6se pasarile care se vor inmulti in se1onul viitorAcum se vor aduce pasari noi- "in decembrie sau ianuarie s6a efectuat de.a separarea pe sexe- "eseori, in februarie este fri , dar porumbeii suporta bine erul cand se respecta anumite conditii! Adapostul primeste suficient aer curat, fara sa fie insa curent- 0rice desc,i1atura trebuie astupata&u trebuie sa existe suprafete metalice/ acestea trebuie evitate cand proiectam adapostul<and reproducerea incepe in martie, este vremea sa facem pre atirile necesareAcum va avea loc vaccinarea tuturor pasarilor impotriva paramOxoviro1ei- Aceasta trebuie reli1ata de catre un veterinar- Pentru porumbeii nostri se recomanda folosirea unui vaccin al carui efect sa dure1e un an, ca sa nu fie nevoie sa repetam vaccinarea*ste si perioada potrivita pentru o anali1a coprolo ica/ in excremente se cauta dove1i ale pre1entei salmonelei, coccidiilor sau a viermilor- "aca acestea apar, se va trece imediat la

fa1a tratamentului prin apa de baut- 0 anali1a ulterioara va arata daca tratamentul a fost sau nu eficientPentru a nu pierde pasari valoroase, se va face un tratament prin apa de baut impotriva tric,omonadelorPentru a stimula apetitul sexual al porumbeilor, adapostul va primi lumina ;> ore pe 1i#e va reali1a planul de reproducere, apoi fiecarei perec,i i se va atribui o celula de cuibarit, de preferinta cea pe care a ocupat6o si in anii trecutiPorumbeii foarte a resivi nu vor primi celule de cuibarit la nivelul podelei, pentru ca vor incerca sa6i alun e pe toti ceilalti de pe podea- Porumbeii prefera oricum celulele superioare<a ,rana, porumbeii primesc fura.e pentru iarna, pietris pentru ciu ulit trebuie sa existe in permanenta in adapost- "aca apa de baut in ,eata, trebuie sa o sc,imbam de doua ori pe 1i, pentru aceasta trebuie sa stim ca porumbeii se adapa dupa fiecare masa, este mai comod ca apa sa fie incal1ita electric atunci cand avem la dispo1itie o sursa de curentAdapostul va fi curat 1ilnic ceea ce nu necesita prea mult efort, deoarece defecatia in acest anotimp nu este prea mare- "aca excrementele in ,eata, se pot lasa acolo dar vor fi imediat indepartate cand temperaturile cresc)as9 un comentariu : | <alendar | Permalin+ Publicat de Andrei

Imperec"erea si separarea
februarie 27, 200B

<el tar1iu dupa sfarsitul naparlirii, porumbeii sunt separati in functie de sex- Pasarile care trebuie sa6si sc,imbe partenerul nu se vor mai vedea si se vor acomoda mai usor, primavara, cu noul partenerPentru imperec,ere, masculii vor fi introdusi primii in celulele de cuibarit- <ei mai in varsta trebuie sa primeasca in fiecare an, preferabil, aceeasi celula- Apoi vor fi introduse si femele, iar celulele vor fi inc,ise pentru ca partenerii sa se poata concentra unul asupra celuilalt(n cele mai multe ca1uri, ei isi arata imediat disponibilitatea pentru imperec,ere prin diverse esturi tipice- "eseori dure1a foarte putin pana la imperec,erea propriu61isa"upa imperec,ere, cele doua pasari se vor ase1a si se vor atin e in mod repetat cu cioculPentru a se obisnui cu celula, cele doua pasari trebuie inc,ise inautru- Apoi vor primi ,rana si apa separat, in celula de cuibarit- "upa ceva timp, ei pot fi eliberati- Iom incepe cu perec,ile care au ocupat si anii precedenti aceleasi celule, pentru ca acestea si6au

de1voltat simtul teritoarial si vor sti unde sa se intoarca- Perec,ile care inca nu s6au obisnuit cu celula vor mai fi inc,ise un timp- "upa aceea, c,iar si cand celula este desc,isa, multe perec,i vor ramane inautruUneori se intampla ca porumbei sa nu se intelea a cu partenerii lor- Atunci se poate a.un e c,iar la conflicte si pasarile pot fi ranite- (ntotdeauna trebuie sa observam atent comportamentul fiecarei perec,i- "aca pasarile nu se imperec,ea1a, dar nu exista conflicte evidente, perec,ea va fi mutata intr6un compartiment mai spatios, unde exista si o celula de cuibarit- Apoi le vom oferi pasarilor ;> ore de lumina pe 1i si vom astepta pana ce ele se vor imperec,ea- "upa ceea vor fi aduse in celula lor initiala)a patru sau cinci 1ile dupa imperec,ere vom oferi porumbeilor materiale pentru cuib, de exemplu fan sau paie- Putem adau a tulpini de tutun, care mentin la distanta insectele daunatoare- Porumbeii aduna sin uri, din .urul adapostului, ramuri, paie, pene sau fire de iarba- Masculii vor aduce materialul, iar femelele il vor aran.a in cuib- Pasarile tinere sunt mai ,arnice- "eseori, cuiburile a.un la ;0 cm inaltime, cand materialul este din belsu , insa uneori sunt suficiente cateva paieActul propriu61is al imperec,erii are loc de obicei pe podeaua ,urubariei, insa deseori este deran.at de alte pasari si se intampla ca ouale din prima serie sa nu fie fertili1ateAceasta pierdere poate fi foarte neplacuta, deoarece tocmai puii din prima serie repre1inta 4lotul5 cu care ne vom pre1enta la expo1itii- (n proria celula de cuibarit, perec,ile nu sunt deran.ate"aca porumbeilor le este permis 1borul liber, imperec,erea are loc deseori pe acoperis"upa acceea, perec,ile vor 1bura ceva timp prin impre.urimi- "e obicei au loc mai multe acte de imperec,ere decat sunt necesare pentru fecundarea oualor'ecundareaa de catre alt mascul decat partenerul nu este deloc rara, asadar nu putem avea arantia ca imperec,erea va decur e in modul dorit, decat daca i1olam perec,ea de celelalte pasari)as9 un comentariu : | (mperec,ere | Permalin+ Publicat de Andrei

%e putem face impotri0a obti erii de oua efecu date=

februarie 27, 200B

;- sa le asi uram pasarilor mai multa lumina inaite de imperec,ere 2- sa crestem mai putine animale intr6un spatiu mai mare =- sa nu despartim perec,ile formate in anii anteriori

>- sa imperec,em masculi tineri cu femele mai invarsta 7- sa le permitem pasarilor accesul la voliera in perioda de imperec,ere A- sa imperec,em pasarile mai tar1iu 7- sa le permitem porumbeilor 1borul liber in perioada de imperec,ere B- sa studiem ouale in 1iua a 1ecea si sa le eliminam pe cele nefecundate, pentru a stimula o a doua imperec,ere<and dorim sa obtinem mai multi pui de la o perec,e reproducatoare, putem ase1a ouale acesteia in cuibul unei alte perec,i, ale carei oua au fost indepartate"aca oula ii sunt indepartate, fiecare perec,e va pre ati imediat o noua serie de pui<,iar a doua 1i dupa disparitia oualor poate avea loc o noua imperec,ere- "aca in 1iua a douaspre1ecea dupa imperec,ere se cuplea1a alta perec,e, a doua serie de oua ale primei perec,i pot inlocui cea de6a doua dupa inca ;0 H ;2 1ile- "upa aceasta sc,imbare, prima perec,e mai poate produce un rand de oua, asadar trei imperec,eri reusite intr6un sin ur se1on- Minenteles ca ultima serie trebuie crescuta pana la maturi1are in cuib, iar ,rana trebuie sa fie in cantitati mari, bo ata in substante nutritive'emele tinere depun ouale mai incet decat cele mai in varsta- Aceasta amanare trebuie luata in calcul-Pasarile clocesc ouale cu sc,imbul- (n eneral, masculul sta pe oua timp de A6B ore, adica aproximativ de la 9 dimineata pana la ora ;A, iar in restul 1ilei cloceste femela- 0uale necesita multa caldura, pentru ca penele sunt bune conductoare termicIasele de san e de sub piele de pe piept sunt iri ate puternic, pielea devine rosie si temperatura ei poate atin e si >0 rade celsius-

<um sa reproduce porumbei buni

Ad #c,aerlaec+ens Tocmai discutam cu editorul unui [1iarX despre continutul unei reviste cu specific columbofil- Am scris in multe reviste si pot sa va asi ur ca este depate de a fi usor atunci cand este vorba de alte tari- (n tara mea nu este o asemenea problema pentru ca stiu despre ce le place columbofililor sa citeasca- (nsa este o alta poveste atunci cand trebuie sa scriu pentru tarile din cealalta parte a lumii,acolo unde sportul este atat de diferit- X"avidX,i6am 1is,Xtrebuie sa ma a.utiX#pune6mi despre ce vor sa citeasca oamenii din estul indepartat- "aca as sti acest lucru mi6ar fi mult mai usor sa scriu- [Ai pute sa scrii despre cum sa reprodusi porumbei buniX a fost reactia sa- Am ramas [mascaX! Pentru un moment mi6am 1is [ce intrebare stupidaX, insa asta a fost doar pentru o clipa- <and eram student un profesr obisnuia sa ne spuna !

[&u exista intrebari stupide, exista doar raspunsuri stupideX- [<um sa reproduci porumbei buni2X <u cat ma andeam mai mult la intrebarea asta cu atat prindea mai mult sensAsta mi6a demonstrat faptul ca si6a dat seama cat de importtanta este calitatea- Multi crescatori ?nu este si ca1ul campionilor@ cauta succesele acolo unde nu ar trebui cautate*i cred prea mult in medicamente, secrete sau [sticlute miraculoaseX#i cred ca este aceeasi situatie oriunde in lume, inclusiv in tara mea(n timp ce multi din cole ii mei de sport erau in cautare dupa medicamente mai bune, vitamine mai bune si veterinari mai buni de6a lun ul anilor eu intotdeauna am cautat porumbei mai buni- Mineinteles ca oricand 8 ai nevoie de noroc- (nsa, oricat de importan ar fi norocul, trebuie sa fie ceva mai mult de atat- Pentru ca [de ceX , s6ar putea sa ne intrebam, [se intampla atat de des ca tot aceeasi oameni care reproduc porumbei buni o fac iarasi si iarasi in timp ce altii nu reproduc nici macar un porumbel decent in timpul vietii2X Noroc Ia voi demonstra prin ceva care s6a intamplat recent faptul ca acest noroc este un factor- <o Ierbree, unul dintre cei mai buni crescatori din *uropa, a venit la mine sa cumpere doi nepoti din [#issiX a mea- [A fost o reproducatoare le endara nu6i asa2X mi6a 1is el, [poate cea mai buna din istorieX- <red ca este un pic ex erat si prea flatant- ["a a fost una bunaX am admis eu [insa tot ai nevoie de mult norocX- [Multi din descendentii ei au fost intr6adevar invin atori sen1ationali insa in mod si ur nu toti din ei- <u porumbeii pe care ii cumperi ai o sansa mai buna sa ai succes insa 8 nimic mai mult de atat&u pot sa iti arante1 ca porumbeii sunt buni de ceva si daca as sti in mod si ur ca printre ei ar fi un super fii si ur ca nu l6ai mai primi- Asa pur si simplu- [<ui ii spui astaX a fosr eactia dlui-Ierbree si a adau at ! [#tii ca am avut cel mai bun porumbel la eneral care a repre1entat 0landa la 0limpiada din Africa de #udX-Mineinteles ca stiu"l-Ierbree ! [(n anul in care l6am reprodus pe acel As am mai reprodus alti 7 pui din aceeasi parinti- Toti au fost buni,indra1nesc sa spun superi-Asa cum va ima inati am facut la fel perec,ea in anul ce a urmat-Am reprodus ;0pui din acel cuplu si ma asteptam la multe din partea lor#tii care a fost re1ultatul2&ici macar unul din acei ;0 pui nu a fost bun de nimic"in contra, ei erau 1ece bucatele de [ra,atX- (ti vine sa cre1i2 Mineinteles, deoarece lucruri asemanatoare se intampla destul de des- (nsa dl- Ierbree mai avea ceva interesant de 1is! [Un importator american a cumparat porumbelul de olimpiada pentru un pret fantastic#a ti 1ic adevarul2 (n ciuda re1ultatelor sen1ationale acest porumbel niciodata nu mi6a dat vreun pui bun- #incer sa fiu, acesta a fost motivul petru care l6am vandut- 0ricum unul din fratii lui, un porumbel care nu a fost un bun 1burator este unul dintre cei mai buni reproducatori pe care ii detin- Ma andesc ca am facut un lucru bun ! Am vandut

1buratorul care era un prost reproducator si l6am tinut pe fratele sau care era un reproducator bunX %uplu de aur #tiu cativa [oameni cu porumbeiX .apone1i care stiu doar doua cuvinte in en le1a&u poti sa6( invinuiesti pentru asta, ei poate au alte mari caliati decat sa vorbeasca en le1a- <ele doua cuvinte sunt ! [Nolden <oupleXTX<uplu de AurX- (nsa cupluri care reproduc doar super6porumbei2 *le exista doar in mintile celor care nu sunt realisti, cei care visea1a 1iua- "e ce in 1ilele de a1i campionii din *uropa reproduc mai multi pui decat o faceau in trecut2 Pentru ca si6au dat seama cat de mult noroc ai nevoie intr6adevar pentru a reproduce un Art-;B6pa ina 23=6 super6porumbel- (nsa asa cum v6am 1is nu totul tine numai de noroc-<a sa va demonstre1 asta va voi spune povestea unui campion bel ian- (n mod normal imi place sa mentione1 nume pentru ca afirmatiile mele sa fie cat mai concludente si pentru credibilitatea articolelor- (n acest ca1 prefer sa nu fac acest lucru tocmai din simplul motiv ca as putea sa ii stric reputatia- (ar "umne1eu nu i6a facut pe oameni ca acestia sa se raneasca unii pe altiiE/emplu 'iecare crescator, serios in mod oca1ional, vrea sa isi imbunatateasca familia sa de porumbei importand alti porumbei pentru a6i incrucisa cu ai sai- Pentru a creste sansele unei incrucisari de succes ceea ce este foarte important este sa fii constient de nea.unsurile si defectele propriilor porumbei- "eci, era tipul asta bel ian, un campion la concursurile de vite1a si era unul mare care era obsedat de intrebari cum ar fi! H "e ce re1ultatele mele nu mai sunt bune atunci cand an a.e1 porumbeii la distante lun i2 H *ste o c,estiune le ata de defectele fi1ice si daca da care sunt acelea2 H Ar fi vreo posibilitate sa asesc o solutie, de exemplu o incrucisare de succes2 "esi, eu insumi nu pot sa vad daca un porumbel este bun ?nimeni nu poate@ vreau sa spun ca pot sa vad daca el nu este bun sau ce lipsuri are- (6am va1ut porumbeii- &iste modele fantastice cu o musculatura buna insa, spre marea mea surprindere acelasi lucru rau se asea la toti din ei ! la ultimele pene din aripi le lipsea supletea, nu erau flexibile- &6a prea inteles asta si i6am aratat doi porumbei care isi rupsesera ultimele pene- *l a ridicat din umeri ca si cand ar fi vrut sa spuna ! [#i ce daca2*ste doar un accident care s6ar putea intampla oricarui porumbelX-X#6ar puteaX am 1is eu,Xinsa nu asa usor la porumbeii buniXTrebuie sa poti sa indoi ultimele pene intre de etul mare si cel aratator fara ca acestea sa se rupa- Acest fapt se refera la flexibilitate, care este o necesitate absoluta pentru porumbeii care trebuie sa se descurce pe distante lun i- Trebuie sa acor1i o mare atentie aripilor unui porumbel atunci cand a 1burat multe ore intr6un concurs reu- Iei observa ca ultimele pene sunt putin curbate- "ar daca aceste pene sunt ri ide,inflexibile

si nu se pot indoi2 Atunci ele pre1inta un ,andicap, 1borul va fi mult mai dificil din cau1a acestor pene ri ide iar porumbelul respectiv va obosi mult mai repede decat porumbeii care pre1inta pene suple si flexibile in aripa<ampionul bel ian a inteles ce am vrut sa spun si ce a facut el a fost sa importe porumbei care pre1entau in aripi pene suple si flexibile- *l i6a incrucisat cu proprii porumbei si doar dupa doi ani el a obtinut porumbei care sa se descurce bine si la concursurile pe distante lun i- "eci, nu pot repeta la nesfarsit cat de important este sa iti dai seama de calitatile care lipsesc la proprii porumbei, numai atunci poti sa faci ceva in le atura cu asta, sa imbunatatesti calitatea- 0 resala pe care o fac multi crescatori este sa importe porumbei care au aceleasi defecte ca cei proprii- Un asemenea lucru duce in mod inevitabil la distru erea unei colonii%ei mai multi porumbei Asi su t re8ultati di i crucisari Multor crescatori din *st si America le plac porumbeii care provin dintr6o famile, deci consan vini1ati- (deea nu este asa de rea atunci cand cesti porumbei sunt folositi pentru reproductie si nu pentru concursuri- Aproape toti porumbeii, atat in 0landa cat si in Mel ia, sunt produsi din incrucisari-(n anii XB0 l6am avut pe [Nood %earlin X si porumbei inruditi cu acesta- Am vrut sa tin aceasta linie aproape pura, de altfel am tot reprodus adeverati buni porumbei din aceasta familie, insa spe marea mea surprindere unii oameni care au cumparat porumei din linia lui [Nood Oearlin X au reprodus porumbei si mai buni/mai tar1iu am facut si eu acelasi lucru#i ei [mi6au luat porumbeiiX- &orocul meu, ca mi6am dat seama la timp- *i au incrucisat porumbeii mei consan vini cu ai lor- "e atunci am facut si eu acelasi lucru! nu a mai contat sa am o familie de porumbei si am incrucisat porumbeii mei consan vini- Unul di aei porumbei a fost sora lui [Nood %earlin X- #pre deosebire de fratele sau, ea a fost o 1uratoare mediocra- #i de asemenea o reproducatoare mediocra, cel putin asa credeam au in acel timp- Asta pana (6am dat un partener care provenea din alta linie ?avea alt san e@ si8 primul pui din aceasta noua perec,e a casti at locul ; &ational 0rleans in ;9B7- "in nefericire era prea batrana cand mi6am dat seama de valoarea sa de reproducatoareAsemenea lucru li se intampla adesea crescatorilor- Atunci cand isi dau seama ca au un porumbel cu adevarat bun, unul din parinti a murit,a fost vandut sau este prea batranArt-;B6pa ina =3=6 .resit Atunci cand oamenii vor sa cumpere porumbei, asesea se intampla cam aceeasi poveste- *i vor, sa 1icem sase porumbei si acestia trebuie sa fie trei masculi si trei femele- Astfel ei pot forma trei cupluri- *xperienta m6a invatat ca aceasta nu este cea mai buna metoda de a actiona- "aca import ?cumpar@ porumbei, ii voi imperec,ea cu ceea ce am eu mai bun, deci porumbei care de.a au demonstrat ca au potential sa reproduca pui buni- *ste o cale mult mai rapida si mai directa spre succes decat sa imperec,e1i importuri cu importuri- "aca imperec,e1i un import cu un import, imperec,e1i de fapt o

intrebare cu o intrebare- "aca imperec,e1i un import cu un porumbel de6al tau care s6a dovedit a fi de.a un bun reproducator, atunci doar importul este o intrebareApare te <e sa spunem despre infatisarea?aparenta@ porumbeilor2 (n primul rand trebuie sa aiba un pena. matasos, si nu trebuie sa aiba o talie prea mare- 'eriti6va de porumbeii mari<ursierii moderni au o talie mai mica decat cei de acum cateva decenii- *i trebuie sa aiba o balanta foarte buna?sa nu aiba balast@, 4sa fie bine la mana5 asa cum 1ic oamenii si trebuie sa se incline un pic in fata atunci cand ii tinem in mana- "e o mare importanta este si osatura puternica-Puteti sa va dati seama de asta apasand sternul porumbelului"aca pasarea scoate un sunet ca si cand ar sforai, atunci este un semn prost- Aceste calitati pe care le6am mentionat sunt un necesar absolut- (nsa aici avem o problema! #implul fapt ca ei au aceste calitati nu ii face sa fie porumbei buni- "easemenea porumbeii prosti pot avea un pena. matasos, o buna balanta, un sc,elet puternic- 0ricum daca ei &U au aceste calitati, atunci si ur sunt porumbei prosti- "eci nu este matematica, nu poti sa intorci lucrurile- Un filo1of a spus candva! Toate vacile sunt animale insa toate animalele nu sunt vaci` 4Rondere Qanssen5 a fost un super 1burator, insa fratele sau nu a fost indea.uns de bun Mai multe e/emple <ei mai multi campioni au doua, trei sau patru linii bune- Porumbeii lor asi sunt in marea lor ma.oritate produsi din incrucisarile acestor linii- Pentru ca ei sunt de.a campioni ei nu importa sau cumpara multi porumbei, insa doar cativa in unele ca1uri si numai mult de unul sau doi porumbei pe an- Ma.oritatea nici macar nu dau bani pe ei ci fac doar sc,imburi- Amintiti6va de Uouben si Ierbru en- *i au facut sc,imb doar de un sin ur porumbel, l6au incrucisat cu proprii porumbei si asta are1ultat intr6o explo1ie de super porumbei in ambele crescatorii- Acelasi lucru s6a intamplat cu *n els si Ian Uove6 UOtter,oeven- Amandoi aveau de.a porumbei buni, insa ai au avut porumbei si mai buni dupa ce au facut sc,imb de porumbei si au incrucisat importurile cu ceea ce aveau ei mai bun in propriile crescatoriiDe aseme ea bu <eea ce fac ma.oritatea campionilor din 0landa si Mel ia este sc,imbarea perec,ilor in fiecare an- Unii ?c,iar si fratii Qanssen@ c,iar si in cursul aceluiasi an- "atorita unor motive misterioase calitatea puilor din cuplurile bune se inrautateste atunci cand un asemenea cuplu este lasat impreuna pentru o perioada lun a de timp- Personal le dau celor mai buni masculi ai mei doua sau trei femele diferite in fiecare an- #e subintele e ca porumbeii sunt pre atiti pentru a fi imperec,eati atunci cand sunt in cele mai bune conditii posibile-<rescatorii se intreaba adesea de ce ei reproduc cativa porumbei buni intr6un an si sunt ani in care ei nu reproduc nici macar unul decent- Probabil explicatia

este le ata de conditia parintilor- Un studiu arata ca multi porumbei buni sunt reprodusi din Oearlin i- Asta nu inseamna ca porumbeii mai batrani nu reproduc pui buniProblema cu porumbeii batrani este calitatea slaba a laptelui de usa- Anul asta am facut resala sa las un mascul din ;992 sa isi ,raneasca proprii pui-Unii din ei nu au crescut prea bine si de vina 8am fost eu- <eea ce trebuia sa fac eu era sa mut ouale sub alta perec,e ?mai tanara@ astfel incat ei sa fi ,ranit puii dupa ce ar fi eclo1ionat- #a faci reseli nu este ceva de care sa iti fie rusine- Ai o problema doar daca nu te temi de asta pentru simplul motiv ca in aceste ca1uri nu poti sa te corecte1i pe tine insuti- <eea ce ii distin e pe pier1atori de invin atori este ca cei din urma stiu ce reseli au facut si vor invata din ele- "aca nu iti cunosti propriile nea.unsuri si nu iti este frica de reselile pe care le faci nu vei reusi sa faci nici macar un pas inaintea Ad #c,aerlaec+ens

Mine de stiut

)una februarie, anul 2009- Cncbl1ire lobalb2 Ummm- #unt si ur cb en le1ii vor ridica din sprDncene- (anuarie a fost cea mai rece lunb din ultimii ;2 ani, atDt En An lia cDt si pe continent- (ar crescbtorii de porumbei au fost surprinsi sb constate cDt de putinb apb au bbut pbsbrile pe o astfel de vreme rece, En special femelele tinute separat de masculi- Cn mod firesc, acest lucru are consecinte-

MEDI%AMENTELE Ma.oritatea crescbtorilor Esi tratea1b porumbeii Empotriva tricomono1ei pe timp de iarnbAltii, mai Endrb1neti, sar peste acest tratament din moment ce a entii pato eni abia supravietuiesc si nu se pot Enmulti En apa foarte rece- Cn 1iua de a1i, multi crescbtori pun otet de mere sau usturoi ?sau amDndoub@ En adbpbtoare pentru a oxida apa si au descoperit cb aceastb metodb reduce considerabil riscurile infestbrii cu tricomono1b- Procede1 astfel de = ani si8 nici eu nu mi6am mai tratat pbsbrile de atunci! 0 treime de lin urb la ; litru de apb este do1a idealb de otet de mere- Totusi, vara, mai ales pe caniculb, trebuie sb fiti En alertb En ce priveste 1burbtorii pentru cb acestia intrb En contact cu alte pbsbri En masina de concurs- Aceste exemplare sunt mult mai vulnerabile decDt pe timp de iarnb- Acei crescbtori care tratea1b Empotriva tricomono1ei pe timp de iarnb trebuie sb stie cb pbsbrile

beau foarte putinb apb, de aceea este indicat sb administre1e medicamentul peste rbuntele ume1ite En prealabilD$U> RE.ULI DE AUR <Dteodatb, puteti citi pe prospectul unui medicament ce do1b trebuie pusb En apb, Ensb mDncarea abia dacb este mentionatb, de aceea crescbtorii se Entreabb 4ce do1b ar trebui sb folosesc dacb adau praful peste rbunte25 $bspunsul este urmbtorul! o do1b ?sb 1icem o lin uritb@ de medicament la ; litru de apb Enseamnb doub do1e la ; +ilo ram de ,ranbAsadar, dacb pe prospect scrie 2 rame ?sau doub lin urice@ la ; litru de apb, asta se traduce prin > rame ?sau lin urite@ la ; +ilo ram de rbunte- Aditional, multi crescbtori le dau pbsbrilor vitamine sau aditivi de tot felul care, En realitate, sunt destinate consumului uman- #e confruntb cu aceeasi problemb! 4ce cantitate sb le administre125 Aici, am putea spune cb do1a recomandatb pentru o sin urb persoanb este aproximativ e alb cu do1a pentru >0 de porumbei- (ar En ce priveste do1a corectb, multi veterinari neexperimentati calculea1b En functie de reutate, dar se EnsealbSISTEMUL $BS%URI?>RII Cn tara mea, avDnd En vedere clima de care dispunem, pbsbrile tinere ar trebui obscuri1ate EncepDnd cu luna martie- Pbsbrile nu trebuie expuse la lumina 1ilei mai mult de ;0 ore, deci adbposturile trebuie obscuri1ate cel putin ;> ore- Unii cred cb aceastb metodb cau1ea1b asa6numita 4boalb a pbsbrilor tinere5- &u este adevbrat- 'oarte multi pui care nu au fost supusi obscuri1brii s6au contaminat cu Adeno3coli- "upb cum bine stiti, Empotriva virusului ?adeno@ nu se poate lupta, dar eliminDnd bacteria <oli, care este un factor de slbbire a or anismului pbsbrii, le sporesti re1istenta la aceastb boalb- Multi crescbtori sunt atDt de En ro1iti de 4boala pbsbrilor tinere5 EncDt tratea1b preventiv- Aceasta e o mare resealbMENTALITATE .RESIT> Macteriile <oli sunt pre1ente En or anismul tuturor porumbeilor- #unt inofensive iar pre1enta lor En intestine este beneficb- "ar mai existb niste tulpini ale bacteriei mult mai puternice si mai dbunbtoare care, En combinatie cu Adenovirusul, pot provoca daune serioase- 0 problemb o constituie faptul cb o tulpinb a bacteriei poate avea o actiune mult mai pato enicb decDt alta- Asa cum am mentionat anterior, aplicarea unui tratament preventiv este resitb pentru cb asta ar Ensemna distru erea bacteriilor folositoare, de care porumbeii au absolutb nevoie pentru a lupta Empotriva bacteriilor nocive si a a entilor pato eni- "e6a lun ul anilor, de.a am slbbit prea mult sistemul imunitar al pbsbrilor, de aceea este foarte important sb Encercbm sb clbdim porumbei cu imunitate- Acum puteti Entele e de ce atDt de multi campioni Esi b1duiesc porumbeii En voliere desc,ise pe timp de iarnb, unde sunt expusi fri ului, vDntului si ploilor- 4* cea mai bunb metodb de a ne cbli pbsbrile si de a evita problemele respiratorii pe timp de varb5, sustin acestia- si ma.oritatea campionilor stiu bine ce vorbesc!

Secretul Campionilor Cnd porumbeii nu obtin rezultate bune nu este nevoie s cauti prea departe s gsesti motivul pentru aceasta. Sunt dou posibilitti: ori psrile nu sunt bune, ori ele nu sunt n form bun. Foarte rar sunt ambele, deoarece n aceste zile calitatea psrilor este att de cunoscut nct cu greu pot s cred c sunt nc columbofili care au numai psri de calitate srac (slab). n !elgia si "landa noi cel mai mult concurm n sistemul unu din patru. #ceasta nseamn $%& premii la o mie psri din curs. Cnd un columbofil anga'eaz () psri, el are medie cnd cstig * premii. +u este bine, nu este ru. Cnd el cstig , premii (%& -), aceasta este considerat a fi destul de bine . Campionii (adevra.ii campioni) totusi nu sunt multumiti cu aceasta. %&- premii nu este de a'uns pentru ei. /eci avem urmtoarea situatie: dac un campion anga'eaz () psri si cstig , premii, aceasta este e0celent, a clasat cel putin $% -, dar dac un e0pert anga'eaz () psri si nu cstig nici un premiu, nici mcar o pasre n primii $%- din totalul psrilor anga'ate11. #ceasta este de fapt imposibil. +imeni nu are asa porumbei ri, lipsa calit.ii nu poate fi motivul. #stfel de tip are o problem si trebuie s viziteze veterinarul. 2srile sale sunt bolnave si nimic mai mult. 3area greseal Calitate slab sau sntate slab1 #ceasta este marea dilem pentru ma'oritatea celor care nu au succes n acest sport. n privinta calittii am scris n repetate rnduri c nimeni n lume nu poate vedea sigur dac o pasre este bun. 4l nu poate vedea aceasta n oc5i si c5iar cele mai bune linii imaginabile nu neaprat fac o pasre, o pasre bun. /ar invers nu este la fel: dac cineva nu poate spune sigur dac o pasre este bun, aceasta nu nseamn c cineva nu poate vedea dac o pasre este rea. 6nele psri au un pena' att de ru sau au un corp att de slab nct ei nu pot fi n nici un caz buni. /ac esti suficient de destept nct s vezi dac un porumbel este ru, aceasta este de'a ceva. +u doar ceva. Cred c aceasta este c5eia ctre succes pentru ma'oritatea columbofililor. 4i stiu pe care psri s le ndeprteze. 7" selectie bun8 9 ma'oritatea campionilor spun 9 7acesta este secretul meu8. :oti fac greseli cnd selecteaz psrile, dar

campionii fac mai putine greseli dect ceilalti. /ac .ii cont de acest lucru nu vei mai face greseli. #ceasta se ntmpl cnd sntatea natural este criteriul de baz n selectia ta. Cel care se debaraseaz de psrile care nu sunt n form ;)% de zile pe an, rareori fac greseli. Cnd ai s spunem *& de porumbei si ;, dintre sunt foarte sntosi, ceilalti doi nu au nici o scuz s fie bolnavi. /ebaraseaz<te de ei. +u face greseala s dai medicamente la ;, de porumbei sntosi pentru a<i trata pe ceilalti doi. Cnd pe doi elevi ntr<o clas i doare capul, profesorul nu d aspirin la toti elevii. Secretul n sportul columbofil ma'oritatea drumurilor pot conduce ctre succes. /ar un lucru au campionii n comun: ei nu au mil de psri care nu se men.in sntoase sau care au nevoie n mod constant de medicamente pentru a intra n form bun. #ceia care dau medicamente n mod e0agerat pot avea psri sntoase, dar va fi greu pentru astfel de psri s intre n form foarte bun. Sntatea lor nu este natural ci artificial. #cesta este un lucru foarte important de luat n seam cnd importi psri. Stai departe de cresctorii care adesea dau medicamente psrilor lor. 3ai bine ia psri de la oameni care stiu putine lucruri despre medicamente. =ei lua psri mai puternice, cu o mai mare rezistent natural contra virusilor si a bacteriilor. 3ulti cresctori se ntreab: 7ce s dau porumbeilor s i fac mai sntosi18. #ceasta este o afirma.ie gresit. ntrebarea trebuie s fie: 7ce trebuie s fac s obtin psri care sunt puternice prin natura lor, psri cu o imunitate bun, care nu au nevoie de medicamente n mod constant18. >spunsul este: 7selectia8. :rebuie s fii bun cu psrile, dar strict cu ele n acelasi timp: 7o mn de fier ntr<o mnus de catifea8. n plus, selectia poate s nceap destul de devreme, de fapt de'a cnd psrile sunt nc n ou. ?reseli >eferitor la selectie se fac urmtoarele greseli: unii oameni cred prea devreme c un porumbel este un porumbel bun. " pasre care este medie pentru un campion, deci nu suficient de

bun, poate fi pus n voliera de reproductie de ctre non< campioni. #ltii au psri n voliera de reproductie care nu au ce cuta acolo. 2sri de patru ani de e0emplu, care niciodat nu au reprodus pui buni. Singurul motiv pentru care ei totusi sunt 7n viat8 este originea lor, sau pretul care a fost pltit pentru ei. 2entru psrile de concurs aceeasi poveste: un porumbel de doi ani rareori devine o pasre mai bun cnd mai mbtrneste. #ceasta nseamn c un porumbel de doi ani trebuie s fie un porumbel bun sau un porumbel mort. /in acest motiv ma'oritatea campionilor n 4uropa anga'eaz la concursuri att de multi tineri. (@earlingi). :nr #cesta este mult mai diferit dect unul de acum cteva decenii. /ac te uiti la rezultate n prezent n !elgia sau "landa, vei observa ct de tineri sunt nvingtorii n compara.ie cu trecutul. Spre deosebire de trecut, acum ma'oritatea locurilor de top sunt cstigate de tineri sau de porumbei de doi ani. /oar la cursele de dou zile cum ar fi cele de la 2au si !arcelona aceasta este diferit. n trecut, un porumbel care era bolnav se pierdea. Simplu, deoarece nu aveam medicamente. 3ai trziu, noi am ob.inut medicamente si am nceput s avem probleme cu totii. Cum asa11 /atorit medicamentelor, de<a lungul timpului am ob.inut porumbei mai sensibili la boli. Foarte multi cresctori nu si dau seama c medicina s<a dezvoltat pentru a trata boli. 4i caut refugiu n medicin cnd rezlutatele sunt slabe, n timp ce i suspecteaz pe campioni c sunt att de buni, c au rezultate att de bune datorit medicamentelor. #ceasta este o conceptie total gresit. 3edicina nu face e0pertii mai buni cursieri, o selectie puternic bazat pe rezultate, sntate natural si imunitate oricum face acest lucru. 2uiandru n trecut, ma'oritatea campionilor n 4uropa ntrcau puii cnd ei aveau * sptmni. #cum ei fac aceasta la vrsta de ; sptmni. 4i fac astfel din mai multe motive:

pentru a elibera porumbeii btrni. Arnirea puilor oboseste, n special psrile foarte btrne. ntrcarea lor la o vrst tnr va face puii mai blnzi. Foarte putini porumbei snt de felul lor speriosi. >esponsabil de acest lucru este cresctorul. 4l nu are un contact bun cu psrile, le prinde foarte slbatic: 7 minile deasupra capului, se apropie usor de pasre si apoi pe neasteptate B.8!ang8 9 l<a prins. Cum s te astepti ca aceste psri s nu si piard toat ncrederea n tine1 Cum s te astepti ca acesti porumbei s intre repede cnd ei se ntorc acas de la concurs cnd ei te vd1 Credeti sau nu, cunosc columbofili ale cror psri nu intr pe trap dect dac ei stau ascunsi. Sunt de asemenea si altii: columbofili ale cror psri intr repede pe trap doar datorit faptului c i vd pe ei. 4i fac un lucru bun. alt motiv bun pentru a ntrca puii la vrst tnr este pentru selectie. =ei afla curnd care sunt cei bolnviciosi. 2orumbei fr viitor Selectia psrilor tinere este cea mai bun. /e fapt poti s ncepi de'a selectia cnd psrile sunt nc n ou. Cteva sfaturi pentru selectie: +u aveti ncredere n ou cu coa'a poroas si coa'a cu zgrumturi. /ac puii nu mor n ou, n ma'oritatea cazurilor va ecloza o pasre slab, rareori sau niciodat o pasre cu vitalitate, nici c5iar dac ea este din cei mai buni porumbei ai ti. "ule trebuie s fie lucioase, la fel ca porumbeii sntosi. /ebaraseaz<te de oule cu coa'a poroas. Cnd pui inel la un pui de o sptmn, trebuie s observi dac acesta are picioarele mai subtiri dect pui de aceeasi vrst. #semenea pasre niciodat nu va fi puternic, cu vitalitate, pasre sntoas. /ebaraseaz<te de ea. 4ste un porumbel fr viitor. Fii atent la puii care ntotdeauna piune n cuibar. #ceasta se poate datora tricomonozei si medicamentele te pot a'uta. /ar acest lucru niciodat nu se va ntmpla la un cresctor serios. 4l stie despre pericolul tricomonozei si ia msurile preventive.

n general puii pe care i auzi piunind prea mult nu sunt buni. /in nou: debaraseaz<te de ei. Sunt porumbei fr viitor. /e asemenea fii atent la puii care n cuibar sunt uzi. 4i sunt uzi deoarece asternutul din cuib este ud si asternutul din cuib este ud deoarece printii beau prea mult si le pompeaz puilor prea mult ap. 2orumbeii care bea prea mult nu sunt n form bun. 3a'oritatea au ceva ru cu digestia. S ncepi cu astfel de psri este un start ru. 4ste de asemenea posibil ca puii s stea culcati n proprii ginati. Si de ce este asa1 4i nu au puterea s e0pulzeze ginatul n afara castronului din cuibar. 4i nu sunt suficient de puternici. /ebaraseaz<te de ei atunci. 6neori vei vedea c penele de pe umerii puilor din cuib sunt ntoarse. /ac compari cu psri de aceeasi vrst, penele celorlalte sunt mult mai complete. /ebaraseaz<te de psri cu crestere lent a penelor de pe umeri. Cor le lipseste vitalitatea, nu au nici<un viitor. /up ce a<ti ntrcat psrile, se poate ntmpla ca unii pui s continue s cear mncare. 4i c5iar se duc dup alti pui si vor s fie 5rniti de acestia. /in nou: nu trebuie s fie loc n voliera ta pentru cei neputinciosi. 4ste bine s desc5izi ciocul la pui cel pu.in o dat. Se poate ntmpla ca ciocul s fie slab si fragil. #ceasta se datoreaz oaselor slabe si unui corp slbit. #m umblat cu ma'oritatea celor mai bune psri din "landa si !elgia. Foarte pu.ine erau mari Di toate care erau mari, erau psri de distan. scurt (curse de cca. ,& mile). Eansa ca o pasre mare s fie bun la distan. lung este aproape de zero. +u< mi plac tinerii care sunt nc pe podea deoarece ei sunt prea grasi si mari pentru a a'unge pe o sting5ie mai nalt, n timp ce psri de aceeasi vrst de'a au zburat afar. Ctiva novici n sport cred c psrile mari sunt psri puternice. 4i gresesc. 2orumbelul puternic modern este mai degrab mic. #lt greseal 4ste important s nveti din propriile greseli. n trecut mi s<a ntmplat s las un pui n via. care nu era ntr<o sntate bun. Singurul motiv era c a fost reprodus din printi

speciali. +u s<a ntmplat niciodat ca o astfel de pasre s devin bun. #cum nu am mil de acestia n nici un caz. Sntatea bun este lucrul pe care l solicit de la o pasre de orice vrst. /ac un pui nu este sntos, nti elimin<l si apoi uit<te pe fis s vezi ce printi avea. /ac nti te ui.i care sunt printii si, l 'udeci cu alti oc5i si poti fi tentat s l lasi viu. 2ozitiv Ceea ce mi place la tineri, n afara snttii lor, este cnd vd atasamentul pentru teritoriul lor nc de la o vrst foarte tnr. 2sri pe care pot s le prind pe ntuneric deoarece stiu unde sunt ele (ntotdeauna n acelasi loc) adesea vor fi psri mai bune. +u mi plac porumbeii pe care trebuie s i caut deoarece ei pot fi oriunde. 2orumbei care nu se simt atasati de propriul teritoriu si se retrag, vor fi rareori psri bune. n concluzie 2sri cu un corp perfect, oc5i perfecti, pena' perfect si c5iar un pedigree perfect pot fi porumbei care nu sunt buni de nimic, care nu sunt capabili s cstige un premiu decent. #ceasta face o selectie bun att de problematic. Cele mai importante lucruri care fac o pasre, una bun, cum ar fi caracterul, orientarea, deDteptciunea, vitalitatea, atasamentul de propriul teritoriu, noi nu putem vedea. /eci greaseli vor fi ntotdeauna fcute cnd selectm. 6n om care selecteaz dup sntatea natural oricum niciodat nu va elimina porumbei buni. si din fericire este departe de a<i fi dificil s vad dac o pasre este cu o sntate srac. +u crede c medicina te va face nvingtor. "ameni ca FlaG, 4ngels, Aouben si multi altii au fost concurenti de succes toat viata lor. 4i nu sunt din familie de doctori sau c5imisti, dimpotriv, ei nu stiu nimic despre medicin sau boli. Ceea ce au ei n comun este c ei toti au realizat ct de important este selectia.

Reguli de care sa ne amintim.

de Ad #c,aerlaec+ens

6<ateodata sunt intrebat despre re uli care sunt importante sa ni le amintim6<ateodata sunt intrebat despre diferentele dintre campioni si non6campioni6<ateodata sunt intrebat 8 atat de multe lucruriMi6am facut un mod de viata din scrierea de articole despre porumbei si din sportul columbofil in sine, si de aici se subintele e ca ii cunosc personal pe aproape toti marii campioni din 0landa si Mel ia, le cunosc deasemenea si pormbeii, crescatoriile si metodele lor- #i tocmai aceste lucruri sunt cele care impreuna ii vor aduce pe columbofili acolo unde este atat de putin loc! in top- &u este indea.uns doar sa ai porumbei buni pentru a face performanta, ei trebuie sa fie tinuti intr6un mediu foarte bun si 8 ei au nevoie sa fie in ri.iti foarte bine #a ai succes pare sa fie foarte usor pentru campioni/ non6campionii se andesc adesea ca acest sport este plin de capcane- "in acest motiv voi face un sumar al punctelor care ar putea sa faca toata diferenta dintre a invin e si a pierde, cateva re uli care ar trebuie urmate si de care sa ne amintim- Acestea nu le scriu pentru campioni, nu este nimic nou pentru ei , cred, insa ele sunt pentru acei ceilalti numerosi care incearca sa devina campioniRe1ula ' <eea ce contea1a cel mai mult pentru a avea succes este sa ai porumbei buni- #una atat de simplu insa 8 prea multi cole i de sport nu se tem de asta- *i cred ca succesele sunt ascunse intr6o sticluta ma ica, ei cred in secrete care nu exista si cateodata ii suspectea1a pe campioni ca ar avea secrete pe care ei nu vor sa le arate sau sa le spuna(nsa daca ei au cumva secrete, atunci ele sunt 8 porumbeii lor! Re1ula * Porumbeii buni nu sunt monopolul celor care sunt de.a faimosi, din contraMa.oritatea celor care au un nume le datorea1a faima porumbeilor pe care i6au luat de la crescatori complet necunoscuti- "eci un porumbel nu este unul bun doar pentru ca el este de la fratii Qanssen, van )oon, Vla+, ToOe sau oricine altcineva- <eea ce ma.oritatea crescatorilor nu reali1ea1a este ! c,iar si cei mai mari campioni din lume reproduc mult mai multi porumbei prosti decat buni- #unt de acord ca sunt multe inselatorii, insa atunci cand porumbeii care provin de la un campion se dovedesc a nu fi buni, nu inseamna ca ai fost inselatRe1ula @ Uitati despre toate acele teorii le1ate de oc"i6Bel1ie ii si ola de8ii rad atat de mult pe seama lor si asta este u lucru pe care ar trebui sa il faca toti6 Faptul ca ici macar u e/ista cu0a t ola de8 pe tru Asem ul di oc"iB trebuie sa aiba u moti06 $ame ii de stii ta di Bel1ia spu i mod frec0e t ca Asem ul di oc"iB este o

prostie si asa este si opi ia acelora care afirma ca oc"ii u ui porumbel arata daca el este u bu 8burator sau u bu reproducator6 Eu i totdeu a spu , ADaca 0rei sa cumperi porumbei bu i u te uita i oc"ii porumbelului ci uita-te i cei ai crescatorului6B Este el ci stit=Face el tot posibilul ca sa 0a da calitate pe tru ba ii care ii primeste= Re1ula C "aca as avea de ales intre a participa la un concurs cu un super6porumbel a carui conditie lasa de dorit si un porumbel de valoare medie in super forma eu l6as prefera pe cel din urma- (ntr6adevar este adevarat ca porumbeii buni intra mai repede intr6o forma buna decat altii- "eci sanatatea naturala este deasemenea o calitate ! "ebarasati6va de porumbeii care au probleme sa isi mentina sanatatea =A7 1ile pe an- Mineinteles ca trebuie sa tii porumbeii intr6un mediu propice- <um poti sa te astepti ca porumbeii sa intre intr6o buna forma atunci cand ii tii intr6o crescatorie in care ei trebuie sa se lupte cu niste conditii rele cum ar fi caldura, curentii puternici de aer sau umiditatea2 Re1ula D <ampionii stiu deasemenea cum sa aduca porumbeii buni intr6o buna forma, lucru absolut necesar pentru performanta, pentru ca asa cum am mai 1is nu este indea.uns doar sa ai porumbei buni- (nsa nu va ima inati ca forma poate fi adusa sau scuturata dintr6o sticluta- "eci stati departe de medicamente pe cat de mult posibilMedicamentele sunt facute pentru a trata oamenii si animalele care sunt bolnave- *le nu sunt facute pentru a sc,imba porumbeii de valoare medie in campioni- 4#ticluta ma ica5 cu continutul sau ma ic care sa te faca un invin ator 8 nu exista! "e ce oare atatia veterinari sunt concurenti slabi2 "e ce oare campionii ar mai investi atati de multi bani in porumbei mai buni daca ei ar sti cum sa ii faca pe porumbeii prosti sa devina invin atoriArt->06pa ina 23=6

Re1ula +
*ste important pedi ree6ul insa 8 nu mai mult de atat- Prea multi straini evaluea1a prea mult acea bucata de ,artie si asta este un lucru pe care bel ienii si olande1ii nu il pot intele e- "e parca pedi ree6le ar putea sa 1boare8 <u un porumbel cu ori ine buna ai doar o sansa mai mare-<umparatorii straini doar cauta sa fie inselati- &u toti exportatorii si importatorii sunt oameni buni- #e intampla ca proprietarului unui super porumbel sa i se ofere mai multi bani daca el scrie un pedi ree mai bun pentru ca asa sa valore1e mai mult porumbelul- $esponsabili pentru asta sunt cumparatorii care estimea1a prea mult valoarea pedi ree6ului- "aca pedi ree6le s6ar scrie imediat dupa ce puii ar fi dati la intarcat, deci inainte ca ei sa casti e vreun concurs, multi din ei ar fi diferiti decat ceea ce sunt acum-

Re1ula E <ampionii niciodata nu antrenea1a sau participa la concurs cu porumbeii care nu se antrenea1a ?1boara in .urul crescatoriei@ in mod spontan, insa aici este o diferenta intre antrenament si antrenament- Porumbeii care 1boara in cercuri fara sfarsit in .urul crescatoriei nu se antrenea1a corespun1ator- <and vine 4timpul antrenamentului5 ei trebuie sa fie in alerta, cu aturile ridicate ei trebuie sa fie ata i1bucneasca din crescatorie facand un 1 omot nemaipomenitTrebuie sa arate ca si cand voliera ar 4vomita5 porumbei care nu fac nici macar un sin ur cerc ci care 1boara ca niste draci in linie dreapta- <and te intorci si privesti atunci dupa ce le6ai dat drumul s6ar putea sa nu ii mai 1aresti- "aca ei stau plecati pentru mai mult timp si apoi se intorc in rupiri mici, obositi si cu aripile atarnandu6le putin, atunci vei avea vise frumoase despre concursul care urmea1aAcum s-ar putea sa 0a dati seama de ce eu u folosesc stea1ul pe tru a imi face porumbeii sa 8boare6 Daca ai e0oie de elF atu ci ai o problema6 Atu ci ca d forte8i porumbeii care u su t sa atosi sa se a tre e8e s-ar putea s-ar putea sa le i rautatesti co ditia care de3a era u a slaba6 Re1ula 7 (n ceea ce priveste porumbeii buni, nu propa anda este cea care contea1a ci re1ultatele- (nsa in ceea ce priveste re1ultatele este bine sa se tina seama de doua lucruri! ;- <ati porumbei a an a.at crescatorul la concurs2Pare frumos atunci cand casti i 1ece premii- (nsa daca acel om a an a.at peste ;00 de porumbei 8 nu inseamna nimic- <ole ul sau care a casti at doar = premii a fost mult mai bun daca el a participat numai cu = porumbei2- b6 Mai mult de atat, este foarte important cat de puternica este competitia- Un loc intai sau un re1ultat impresionant nu inseamna nimic pentru mine- *u vreau sa stiu mai multe-5#pune6mi impotriva cui concure1i si iti voi spune cat de buni sunt porumbeii pe care ii ai-5 Re1ula ) Unii porumbei au defecte atat de mari incat se pot recunoaste atat de usor ca fiind porumbei rai insa opusul nu nu este adevarat- &imeni nu poate vedea la si ur daca un porumbel este bun- "in cau1a asta crescatorii inteli enti nu spun niciodata 4asta este un porumbel bun5, ci ei 1ic 4este un porumbel dra ut care arata bine5 si asta este un lucru atat de diferit! 4"ra ut5 nu inseamna 4bun5, in ceea ce priveste asta porumbeii si femeile nu difera multRe1ula '(

"in nefericire asanumita 4boala a porumbeilor tineri5 ?Adeno3<oli@ a devenit o problema mondiala- "aca puii sunt ,raniti incepana cu varsta de ;0 saptamani sau c,iar putin mai in varsta cu acelasi amestec de mancare se reduc in mod semnificativ sansele unu colaps- Tinerii devin mult mai vulnerabili daca li se sc,imba amestecul in timpul saptamanii, lucru pe care il fac asa de multi crescatori- Uaranindu6i cu o mancare 4usoara5 la inceputul saptamanii si cu alta mai 4puternica5 spre sfarsit a devenit riscant de cand ne confruntam cu aceasta noua boala- #c,imbarea alimentatiei are un efect prea puternic asupra intestinelor asa dupa cum se pare-

;0 Nreseli ale non6campionilor

Multi campio i impart aceleasi idei si crescatorii care u 0or fi iciodata campio i su t de alt fel6Moti0ul pe tru care ei u 0or fi iciodata campio i u este faptul ca ei fac 1reseliF Gorici e face 1reseliH ci faptul ca ei u se tem de asta si co ti ua sa le faca6

Nreseala ;
%u0i tele u pot arata i dea3u s faptul ca este o mare 1resala sa tii co t prea mult de umeF rase si pedi1ree6Acest lucru a dus de3a la prea multe de8ama1iri6

Art->06pa ina =3=6

.reseala * No -campio ii iau masuri la timpul epotri0it6Ei i cearca u refu1iu i medicame te prea de0reme sau prea tar8iu6Atu ci ca d porumbeii co curea8a slab ei cred medicame tele ii pot a3uta i sa faptul ca u su t i forma u i seam a ca ei su t bol a0i6Atu ci ca d se tratea8a impotri0a bolilor care u e/ista are ca efect slabirea or1a ismului porumbeilorF pe de alta parte este prea tar8iu atu ci ca d actio e8i ca d porumbeii su t i ultima fa8aF cea de a muri6 .reseala @ No -campio ii u au i credere6Ei isi sc"imba metodele iarasi si iarasi6E/ista cate0a sisteme bu eF i sa e/ista si mai multe care u su t bu e6 %el mai rau este sa sc"imbi di ou si iarasi di ou6 .reseala C

I special i ceea ce pri0este co cursurile cu ti erii este importa t sa fie o bu a le1atura i tre crescator si porumbei6Atu ci ca d u crescator care u are succes i tra i crescatorie porumbeii sai 0or sa iasa afara pe tru ca ei u au i credere i el6Atu ci ca d u campio este pri tre porumbeii luiF acestia se simt i lar1ul lorF i sa el ii ti e sub co trol6El este 1e eralulF porumbeii su t soldatii saiF si Isoldatii bu i su t discipli ati6%ampio ii se 3oaca cu porumbeii lor i timp ce porumbeii o -campio ilor se 3oaca cu crescatorul6

Nreseala 7
No -campio ii 0or sa 1aseasca cele mai bu e produse pe tru a-si trata porumbeii impotri0a bolilor6%ampio ii i cearca sa isi pre0i a porumbeii sa se imbol a0easca6Ei acorda o ate tie speciala mediuluiF crescatoria6I adapatorile campio ilor este apa curata aproape tot timpulF apa di adapatorile o campio ilor adesea este colorata6No -campio ii su t prea milosi cu porumbeii care au probleme de sa atateF peca d campio ii se debarasea8a de acestia# ei au mai i de otel i ma usi de matase6 .reseala + I special i se8o ul co cursurilor cu puii este 1resit sa se "ra easca Aprea 1reuB6Asta i seam a prea multe protei eF prea multa ma8are de e/emplu6Ma8area este bu a pe tru puii care su t i ca i cuib pe tru ca ei trebuie sa se maturi8e8eF pe tru puii care participa la co cursuri ma8area este otra0a6 .reseala E Multi o -campio i su t ai0i6Atu ci ca d imperec"ea8a porumbeii ei u reali8ea8a cat de importa t este orocul6Ei cred ca daca imperec"ea8a u usper mascul cu o super femela sau cu sora ei atu ci ei 0or reproduce i mod automat super porumbei6I sa u este asa de simplu6 .reseala 7 No -campio ilor li s-au spalat creierele de catre presa si de catre propa1a da Aa1e tilor de ilu8iiB6%ampio ii su t mult mai realisti6 .reseala ) I compartime tul de reproductie al o -campio ilor 0eti 1asi reproducatori care au cati0a a i bu i si care iciodata u au dat pui bu i6Ma i treb ce cauta oare aseme ea porumbei acolo6

Nreseala ;0

Porumbeii de curse moderni au capatat o talie mai mica-Unii cred ca porumbeii mari sunt mai puternici-*i se inseala- #e intampla adesea ca acesti porumbei mici sa fie cei care se descurca mai bine in cele mai rele conditii meteo si la cele mai mari distante-

I co clu8ie
#a ai porumbei buni este distractiv- "in acest motiv unii platesc bani frumosi pentru ei-As putea spune ca am casti at tot ceea ce era de casti at-#6a terminat printr6o re ula cara imi inter1ice sa mai parie1 pe bani pentru ca altii au simtit ca atunci nu ar mai avea nici o sansa"eci nu au cum sa fie non6sensuri toate vorbele ce vi le6am spus pana acum-

I toarcerea femelelor

I pre8e t e/ista pe tru Gu iiH oame i pastila de 2ia1ra6Femeile Gdi ouF doar u eleH u se impaca cu acest lucruF pe tru ca u stiu cum sa faca fata situatiei6Ei de3a au pastila lor si acum cealalta 3umatate a rasei uma e o are pe a sa6%"estia ciudata este ca pastila barbatilor poate 1e era i tr-o situatie pe care femeile i cearca sa o pre0i a cu pastila lor6Di acest moti0 au i ceput sa apara probleme dupa aparitia pe piata a pastilei 2ia1ra6 (n ultimii ani femeile au facut in asa fel incat sa fie la e alitate cu barbatii sau c,iar mai mult/cu uleiurile lor, cu [incarcaturileX lor pentru umeri, sau alte incarcaturi si impin eri c,iar au incercat sa ii 1drobeasca pe barbati-#i atunci a aparut Iia ra-(n special acele femei care nu sunt prea tinere sunt cele care re reta pastila care re1olva problemele cu barbatii-Pana acum ele puteau sa doarma in pace sau sa priveasca pro ramul favorit la televi1or dupa ce sotii lor se intorceau acasa de la munca, pentru ca acestia sforaiau pe canapea, complet epui1ati-(nsa Iia ra le6a sc,imbat viata multor femei in mod dramatic-*le acum nu mai sunt [sexul superiorX#c,imbare Multi barbati care au fost [umilitiX si [arsiX atat de mult in trecut, acum dau din picioare cu nerabdare cand isi asteapta nevestele sa se intoarca de la cumparaturi, pentru ca ei au din nou lumea la picioare de cand au Iia raXAcolo unde este o pastila acolo este si o portitaX-<el mai ciudat lucru este acela ca in ca1ul porumbeilor se intampla tocmai contrariul-)a porumbei, femelele sunt acelea care au produs o reintoarcere dramatica(n trecut, crescatorii participau la concursuri in special cu masculii, mai ales in se1onul cu maturii, pentru ca se presupunea ca masculii sunt superiori, insa in pre1ent ei au [plecat la ra1boiX cu femelele si asta intr6un mod incununat cu succese-#taruri cum ar fi Ier+er+, v d MerPe, Neerts, Ian Uove UOtter,oeven, *n els, van *lsac+er, de MruOn si altii nu risca sa puna seaua pe calul care nu trebuie, si din aceasta cau1a ei participa la concursuri

si cu femeleleA fost ca1ul faimoasei [PaulaX a lui $emi de MeO si a c,iar mult mai spectaculoasei ['iene+eX a defunctului 'lor Iervoort/ ele sunt cele care dau un bun exemplu-Ambele pasari au fost 1buratoare atat de sen1ationale incat multe priviri s6au ridicat/dupa cum se pare, si femelele pot la fel de bine sa invin a-A fost o descoperire dramatica-#e stie foarte bine ca intotdeauna se credea ca in se1onul cu porumbeii tineri femelele erau mai bune, dar in ca1ul porumbeilor maturi era o cu totul alta poveste#e descurca mai bine tinerele femele (ntr6adevar, este adevarat ca tinerele femele concurea1a mai bine decat tinerii masculi2 Absolut-Personal am o a enda destul de buna, 1ic eu, pentru evidenta porumbeilor si am deasemenea re1ultatele ultimilor ani frumos aran.ate in dosare-Trebuie sa recunosc ca nu ma uit prea des la ele, pentru ca asta m6ar intrista-Acea evidenta imi arata ca odata erau in .ur de ;20 de columbofili doar in micutul meu oras, iar asta1i au mai rams doar =7-Atunci erau patru cluburi, acum mai este doar unul/pe atunci erau destul de multi bani pusi in .oc la fiecare concurs, acum ei nu mai sunt deloc#e pare ca mai de raba oamenii isi c,eltuiesc banii pe ,rana din moment ce ei tin mult mai multi porumbei decat aveau inainte-Multi din ei fac asta doar pentru a creste sansele de a avea acel invin ator norocos care ii va aduce in fata reflectoarelor, lucru ce ii va a.uta sa vanda porumbei(nsa nu sunt sin urul care are o evidenta a porumbeilor/ un prieten de6al meu are o evidenta mult mai precisa decat cea pe care o detin-*l asterne pe ,artie absolut totul, lucrea1a cu statistici, rafice si procente in toate modurile posibile-Aceasta informatie ii arata ca a casti at 72 de concursuri cu tinerii in ultimul deceniu, =B din acestea au fost casti ate de tinerele femele*l a facut de asemenea si un stiudiu despre tinerii porumbei Asi/ doua treimi din acestia au fost femele-A mai descoperit ca in ultimele 207 concursuri cu puii nu mai putin de ;>9 au fost casti ate cu femelele-(nsa nu exista doar evidenta lui si a mea/ la presti ioasele nationale cum ar fi 0rleans si Mour es in ma.oritatea ca1urilor invin atorul este o femela"eci, daca reusim sa reproducem tot atat de multi masculi pe cat si femele, pur si simplu nu putem sa ne am faptul ca femelele reali1ea1a o mai buna performanta, cel putin in se1onul cu tineretulArt->26pa ina 23=6 'ara explicatie (nsa nu este o diferenta doar in ceea ce priveste re1ultatele-&imeni nu stie de ce, insa atat in 0landa cat si in Mel ia masculii se pierd mai repede decat femelele-*ste un lucru nu prea placut pentru aceia care an a.ea1a, la concursurile cu maturii, masculii vaduvi, deoarece pierderea tinerilor masculi ar putea sa periclite1e urmatorul se1on-"aca tot am adus vorba despre vaduvie, cu femelele exista doua posibilitati! ele pot fi [.ucateX ori la natural ori la vaduvie-(n ca1ul [naturaluluiX am putea sa ne intrebam care este cea mai buna po1itie de an a.are! pe oua de doar cateva 1ile, pe oua care au peste ;0 1ile, pe oua din care se apropie sa iasa puii, sau pe pui mici sau pe unii mai marisori2 &u exista un raspuns direct la aceste intrebari, pentru ca este un aspect care difera de la un porumbel la altul-Unii concurea1a mai bine cand au oua de cateva 1ile, la altii po1itia favorita este pe un pui mare, insa ma.oritatea sunt in forma atunci cand au pui in varsta de A pana la ;2 1ile-"in aceasta cau1a specialistii cu tineretul fac tot ce le sta in putinta

pentru a [prindeX femelele in aceasta po1itie [idealaX atunci cand se apropie un concurs foarte important<u cat an a.ea1a mai multe femele in aceasta po1itie cu atat se ba1ea1a mai mult pe un bun re1ultat-Mai mult de atat, asteptarile lor sunt atat de [stranseX pe cat este elasticul de la len.eria intima a lui "ollO Parton, in 1iua concursului-(n timp ce destul de multi crescatori din 0landa si Mel ia concurea1a tinerele femele la natural, acest sistem este [depasitX in ca1ul maturilor-'emelele care participa la concursurile cu maturii intotdeauna sunt 1burate la vaduvie-<el mai ciudat lucru este acela ca asemenea femele sunt in perioada lor de lorie atunci cand au un an ?Oearlin i@, doar foarte putine vor face o buna performanta pe masura ce imbatranescAvanta.e "e ce oare tinerele femele se descurca mai bine decat tinerii masculi este reu de spus, insa sunt diferente relevante intre cele doua sexe in afara de faptul ca sunt masculi si femele6 Masculii se lupta intre ei cand sunt in drum spre locul lansarii-Mai mult de atat, adesea ei se intorc acasa loviti la oc,i sau la cioc sau vin cu unele pene rupte-(n timpul luptelor ei consuma ener ia pe care mai bine si6ar pastra6o pentru cursa-"in moment ce femelele sunt mult mai linistite, calatoria catre locul de lansare este mult mai relaxanta pentru ele si in mod consecvent le face mai putin rau6 'emelele pot fi an a.ate mai des dacat masculii ?cu cat mai des cu atat mai bine@, pentru ca se pare ca ele se recuperea1a mai repede in timp ce masculii au nevoie de cate o pau1a din cand in cand6 'emelele se antrenea1a ca nebunele atunci cand sunt 1burate la vaduvie-Atunci cand ele sunt in super forma unii crescatori c,iar nu indra1nesc sa le lase afara seara, pentru ca ele s6ar putea sa nu se mai intoarca pana a doua 1i-'emele care sunt .ucate la natural nu practica antrenamentul in .urul crescatoriei si din aceasta cau1a vor trebui sa fie antrenate cu masina personala, lucru ce ar putea fi un inconvenient"e1avanta.e (nsa nu tot aurul straluceste, femelele care participa la concursuri au si ele de1avanta.ele lor- Atunci cand sexele sunt separate, atunci porumbeii se imperec,ea1a foarte usor unii cu altii si unele cu altele si in acest ca1 poti sa iti iei andul de la un re1ultat bun, de fapt, femelele care pre1inta un caracter lesbian nu sunt deloc potrivite pentru a fi .ucate la vaduvie-*le nu trebuie sa se iubeasca intre ele, ci din contra ele trebuie sa se urasca una pe alta! 'emelele lesbiene sunt adesea o problema atunci cand sunt 1burate la natural-Un alt de1avanta. pentru femele .ucate la natural este acela ca ele pot sa oua sau sa fie pe punctul de a face acest lucru si asemenea porumbei nu pot fi an a.ati la concursMai mult de atat, femelele care sunt concurate la natural sunt in super forma doar pentru doua sau trei saptamani! aceasta se intampla cand ele au oua de cel putin ;0 1ile si urmatoarele doua saptamani care urmea1a-(n ceea ce priveste cele doua sisteme pe care le6am mentionat ?naturalul si vaduvia@ este important sa stiti ca nu orice femela se poate descurca in orice sistem-Una va face o mai buna performanta la natural, pe cand alta se va descurca de minune la vaduvie-'emelele care tin la cuibul lor si nu il parasec atunci cand masculul lor nu apare pentru a cloci ouale, sunt ideale pentru a fi concurate la natural(n ca1ul vaduviei aceste femele [fierbintiX care se imperec,ea1a de fiecare data cand au oca1ie, nu sunt femele pe care sa te poti ba1a-Tipul ideal pentru vaduvie este unul calm si

[receX si nu care de6abia asteapta sa se imperec,e1e intre ele sau in momentul cand intalnesc un masculArt->26pa ina =3=6 #umar "upa ce ati citit toate astea, s6ar putea sa va anditi ca este mai bine sa aveti femele bune decat masculi buni-Ar fi adevarat in privinta concursurilor daca acestea s6ar re1uma doar aici, insa ele implica mult mai multe lucruri-"in cei mai buni masculi poti sa reproduci numerosi pui, in timp ce femelele pot sa dea in .ur de ;0 oua pe an maxim si dupa cum bine stim, concursurile sunt ar intul insa reproductia este aurul#a inc,eiem prin a face un sumar al celor mai interesante c,estiunia- (n ca1ul concursurilor cu tineretul, femelele sunt, fara indoiala, mai bune decat masculii c,iar daca tinerii porumbei sunt .ucati fie la natural fie la vaduvieb- &u orice femela este potrivita pentru orice metoda-"aca 1burati femelele la vaduvie este mai bine sa aveti femele [calme si reciX-'emelele care se imperec,ea1a intre ele nu reali1ea1a o buna performanta atunci cand sunt concurate prin metoda vaduvieic- "e1avanta.ul femelelor care participa de pe cuib ?natural@ este acela ca ele nu se antrenea1a in mod spontan in .urul crescatorilei, mai mult de atat, ele vor fi in super forma timp de doar maxim doua saptamanid- 'emelele mai batrane pot la fel de bine sa invin a, insa in marea lor ma.oritate concurea1a cel mai bine doar atunci cand sunt Oearlin i si cand sunt .ucate la vaduvie"upa cele citite va puteti ima ina ca [specialistii cu tineretulX prefera femelele, in timp ce crescatorii care practica vaduvia cu porumbeii maturi prefera masculii[<um putem vedea daca un pui de patru saptamani este un mascul sau femela2X se intreaba adesea oamenii-Pentru a afla un raspuns la aceasta intrebare ei se uita la rotun.imile capului, la aripi, la marime si c,iar la picioare-(n ca1ul porumbeilor care au o varsta mai mica, niciodata nu poti fi si ur in privinta sexului-0amenii sunt mult mai usor de distins, in special dupa introducerea pilulei de Iia ra8 -%are este cea mai bu a 8i i care sa le dau porumbeilor 0itami e i timpul se8o ului= Raspu s, Multi campio iF 0eteri ari si oame i de stii ta su t sceptici i pri0i ta 0itami elorF i clusi0 eu6Niciodata u am 0a8ut ca porumbeii sa i tre i tr-o forma mai bu a dupa ce li s-au dat 0itami e6Mai mult de atatF ele su t u factor risca t i tarile cu u climat cald6U ele di ele e/pira dupa mai puti de o ora atu ci ca d su t e/puse la caldura si lumi a6%u toate astea este mai bi e sa u se admi istre8e 0itami ele i apaF asta i ca8ul i care c"iar credeti i eleF ci admi istrati-le i ma care6%ea mai bu a 8i u este i ai te sau dupa u co curs ci i tre aceasta perioadaF daca 0reti sa le dati totusi6U ii 0eteri ari promo0ea8a i tr-ade0ar 0itami eleF i sa ei le 0a d pe tru ca I si 0eteri arii trebuie sa ma a ce6 -Este apt pe tru reroductie u porumbel care u a termi at complet de aparlit si cum se poate obser0a daca aparlirea s-a reali8at complet=

Raspu s, Daca u porumbel u a termi at aparlirea asa cum trebuie este pe tru ca a a0ut o sa atate precara i acea perioadaF i sa poate a0ea o sa atate bu a mai tar8iu atu ci ca d creste pui6Deci asta u are o mare importa taFI mod ormal u pui isi rei oieste trei pe e di plutire6!e ele di coada su t rei oite umai daca pa a di e/terior doar u a este oua pe tru ca este destul de ciudat pe tru ca asta este pa a care este aru cata ultima di tre toate6 6Unii crescatori prefera pentru concursurile pe distante lun i porumbeii care au osul sternului lun - Are acest lucru vreun sens2 $aspuns! "a, are-Am studiat multi porumbei buni de lun a distanta/ pe departe marea ma.oritate au sternul lun -Pentru concursurile de fond si maraton porumbeii au nevoie de re1istenta si musc,i-<u cat sternul este mai lun cu atat musc,ii sunt mai lun i si mai puternici-%at de des trebuie tratati porumbeii impotri0a coccidio8ei= Raspu s, Tebuie tratati umai i ca8ul u ei i fectii serioaseF pe tru ca porumbeii u patesc imic daca au u pic de coccidio8a6 De fapt u este o problema serioasa pe tru porumbeiF pe tru ca este 0orba doar de o i fectie secu dara6 Daca porumbeii sufera de salmo elo8aF streptocociF coli sau altce0a atu ci corpul este slabitF si are o re8iste ta mai mica si 0a fi mult mai 0ul erabil la o i fectie secu dara cum ar fi coccidio8a6Mai mult de atatF porumbeii pot sa scape de ea i mod spo ta F deci fara medicame te6Doar simplul fapt ca i crescatorie este uscat adesea ii 0a 0i deca6 $data am au8it u specialist spu a d, J%occidio8a este o boala a 0eteri arilor ee/perime tatiK6 %eea ce 0roia el sa spu a era ca este usor sa descoperi coccidio8a la microscopF di mome t ce aproape toti porumbeii o auF si 0eteri arii care u su t speciali8ati i tratarea porumbeilor prescriu prea repede medicame tele6 U ii crescatori au propriul microscop si isi testea8a si 1uri porumbeii6 La scurt timp dupa u ade0arat co curs 1reu ei ar putea sa 1aseasca destul de multa coccidio8a i saF mai tar8iuF atu ci ca d porumbeii si-au recapatat formaF ea dispare i marea ma3oritate sau este aproape i e/siste ta6 Bel1ia ul Dr6Marie este u ul di puti ii 0eteri ari care su t deaseme ea si campio i# i special i *((C re8ultatele sale au fost rasu atoare6 !e tru el coccidio8a este u fel de parame tru al co ditieiFformei6K%u cata coccidio8a 1asesc mai puti cu atat este mai bu a co ditia porumbeilorK afirma acesta si i porumbeii care au cea mai puti coccidio8a are el i credere pe tru u re8ultat bu la u co curs6El prescrie medicame te doar i ca8ul u ei probleme serioaseF i sa asta u s-a i tamplat ici macar de ci ci ori i i trea1a sa cariera de 0eteri ar6 Lra a porumbeilor

<e poate face ar ila pentru noi si inaripatele noastre!

Ar ila este un antiseptic si ca si toate celelalte antiseptice naturale?in special esentele aromatice@, distru microbii, fara a distru e si celulele corpului, aceasta c,iar prote.andu6 leProprietatile bacteriene ale ar ilei sunt deosebit de bine puse in evidenta,in nenumaratele stari infectioase! afectiuni respiratorii si para1ito1e intestinaleAr ila este radioactiva *ste si un absorbant remarcabil, absorbind mirosurile neplacute din crescatorii, bucatarii etc"in aceeasi putere absorbanta isi tra e seva si o alta calitate a ar ilei, aceea de A&T(T0d(< *xperientele de laborator au dovedit6o din plin- "aca se da o cantitate mica de strictina?o otrava puternica@ unor soareci, acestia mor aproape instantaneu- "ar daca li se da aceeasi cantitate amestecata cu ar ila, soarecii suporta otrava, ba din contra, acestia raman sanatosiAtentie! A$N()A a.uta, tratea1a, porumbeii veniti otraviti de la camp sau competitiiAnali1a ar ilei ver1i spune ca ea pre1inta! siliciu6>9,;0Y alumina6;>,A;Y oxid de fier67,A7Y ma ne1iu6>,2>Y o1ixi alcalini6=,0BY umiditate?apa@67->0Y pierdere de calcinare6;0,B7Y "atorita acestor compusi, ar ila se recomanda in! #tari de enerative multiple imbatranire deminerali1are anemii Ar ila ramane o parte a naturii ce inca nu si6a spus ultimul cuvant&0TA! #e spune in toate scrierile vec,i ca, ar fi fost bote1ata de (isus Uristos, sub numele de (&N*$U) PAMA&TU)U( <eapa are multe beneficii, unele din ele fiind pre1entate aici! #timulent eneral ?al sistemului nervos, ,epatic,renal@"iuretic puternic, di1olvant Gi eliminator al ureii Gi al clorurilorAntireumatismal

Antiscorbutic Antiseptic Gi antiinfecFios ?antistafilococic! ceapa se comport9 En privinFa acestui microb ca un antibiotic! )- Minat@#ecretor, expectorant "i estiv ?a.ut9 En di estia f9inoaselor@*c,ilibrant landular Antisclerotic Gi antitrombo1ic Afrodisiac?lucr9ri vec,i, Uull Ralton@ Uipo licemiant Antiscrofulos Iermifu Uipnotic uGor <urativ al pielii Gi al sistemului pilos<eapa poate fi folosita pentru mentinerea sanatatii la porumbei, prin urmatoarele procese de preparare! ;- administrata in starea ei naturala?taiata marunt@, oferita inaintea meselor 2- sub forma de tinctura de ceapa =- sub forma de ceai >- sub forma de suc de ceapa "e obicei este recomandat a se administra atat pe mancare, cat si in adapatori- (n cea din urma, este bine ca apa sa nu stea la soare si caldura, mai mult de ;262> ore, pentru ca fermentea1a- <a do1a este de preferat 2 lin uri la =67 litriNerminatia repre1inta o serie de procese in care proteinele, rasimile si amidonul sunt descompuse in forme mai simple,care pot fi utili1ate de planta in crestere(ntr6o multitudine de procese,toate vitaminele necesare plantei in crestere sunt sinteti1ate in proportie corecta si pot fi absorbite de planta pentru a fi folosite ca o forma de ener ie-Proteinele sunt de asemenea descompuse in aminoaci1i care pot fi absorbiti de planta sau de animalul ce consuma samanta erminata-Un astfel de nucleu I(U este un adaos excelent in ,rana porumbeilor#electia rauntelor potrivite pentru erminare spre a ,rani porumbeii! 6trebuie sa fie un tip de raunte consumate de porumbei-Astfel,nu folosesc la nimic6trebuie sa ermine1e repede-<u cat erminea1a mai repede,cu atat muce aiesc mai putinNraul este potrivit pentru acest scopNerminea1a rapid la temperatura camerei;@#e ia o cantitate de rau,se pune intr6o oala cu apa si se spala,apoi se lasa sa se ridice la suprafata materialele nefolositoare,care se vor arunca2@"upa ce materiile ce plutesc s6au eliminat, raul se lasa la inmuiat aproximativ ;06;2 ore-Materialul care s6a mai ridicat intre timp se elimina=@Nraul ramas,se scur e-"upa ce apa s6a evacuat, rauntele se pun intr6un vas

acoperit,unde se lasa la erminat 2>6=A de ore>@#e 4servesc5 porumbeii-! #a nu se serveasca prea des-#a nu se inlocuiasca ratiile obisnuite de boabe!Nraul incoltit este un stimulator foarte important al activitatii vitale a or anismului datorita continutului bo at in complexul de vitamina M si in multe alte vitamine,dar si datorita diferitilor fermenti?en1ime@Minerale usor asimilate de catre or anism,continute de ;00 rame ermeni de rau ! fosfor?;070 m Y@,ma ne1iu?=>2 m Y@,calciu?7; m Y@Iitamine! A,M,",*,VUsturoiul este o planta cu multiple calitati terapeutice cunoscute de multa vreme,avand o serie de efecte benefice pentru or anism-Proprietatile sale nutritive sunt marcate in special de pre1enta unor importante cantitati de vitamine,mai ales A,M;,M2,< , si a unor substante minerale utile printre care ! fosfor,sulf,potasiu,iod,calciu,siliciuUsturoiul il puteti folosi in crescatoria dumneavoastra tot timpul anului! Usturoiul este un vermifid,fortifiant,laxativ,diuretic,antiseptic,bactericid,tonic muscular,detoxifiant,are efect anti,elmintic si afrodi1iac"aca un porumbel sta trist si nu prea mananca,dati6i timp de =6> 1ile pe cioc cateva bucatele de usturoiPentru efective mari de porumbei,unde nu se poate administra individiual,pe cioc,cateva bucatele de usturoi,se pun la macerat intr6un litru de apa,pentru 76;0 1ile,cativa catei de usturoi,pisati bine-#e obtine o solutie concentrata-"in aceasta solutie se pune o lin ura la un litru de apa-(n functie de cantitatea de apa pe care preconi1am ca o vor consuma porumbeii,a.ustam portia<u a.utorul 4instrumentelor5 naturii,care sunt la dispo1itia noastra,avem un aliat puternic,U#TU$0(U),care se poate administra in perioada naparlirii,iarna si in timpul concursurilorAdministrarea o data?sau de 2 ori@ pe saptamana a usturoiului,ne poate scuti de multe neplaceri0tetul de mere este unul din cele mai vec,i medicamente cunoscute de umanitate, mentionat pentru prima oara in tratate de medicina e iptene, scrise in urma cu mai bine de trei milenii- Medicii Nreciei antice il foloseau pe scara lar a, acesta re asindu6se si in scrierile lui Uipocrate- #i in medicina populara romaneasca, este folosit din timpuri imemoriale- $omanii din 1onele de deal si de munte prepara otetul de mere in fiecare toamna, folosindu6l apoi pe timpul lun ii ierni contra diferitelor boli ori, pur si simplu, pentru mentinerea sanatatii- "esi nu este un panaceu, ar putea candida cu sanse serioase la acest titlu-(ata care sunt principalele cate orii de afectiuni care raspund po1itiv la administrarea otetului de mere! reumatism,inapetenta, anemie, slabiciune corporala la porumbei, mai ales la pui, intareste embrionul,da un pena. mai stalucitor,administrat in apa la porumbei,stopea1a de1voltarea bacteriile precum tricomono1a si salmonella(nsa otetul de mere mai are si alte calitati, fiindca a preluat de la fructele din care este obtinut cateva substante in forma naturala extrem de utile pentru or anism, dintre care!

potasiul H este un mineral esential pentru mentinerea sanatatii aparatului cardiovascular*l re lea1a activitatea inimiivitamina < H a.uta la asimilarea fierului necesar or anismului, are efect preventiv in bolile infectioasevitaminele M;, M2 si MA H au efect intineritor si intar1ie aparitia semnelor batranetii- Au efect po1itiv asupra tonusului sistemului nervos centrali1oflavonoidele H sunt o cate orie de substante or anice care au un puternic efect antioxidantma ne1iul si fosforul H rol foarte important in mentinerea sanatatii si ec,ilibrului sistemului nervos- Au, de asemenea, efecte favorabile asupra sistemului imunitar si favori1ea1a consolidarea oaselor(n toate cartile de speciatiate este recomandat, ca otetul de mere sa fie administrat 76;0 ml la litru de apa, minim o data pe saptamanaAtentie! &u administrati otetul de mere 1ilnic pe o durata lun a de timp, pentru ca slabeste imimaAloe vera este o planta cunoscuta si apreciata inca din lea anul copilariei omenirii*fectele benefice ale acesteia erau cunoscute de civili1atiile antice, precum persi, e ipteni, reci si romani- Popoarele de pe continentul african, dar si indienii, .apone1ii, filipine1ii au primit6o in folclorul lor, incoronand6o re ina plantelor medicinaleAntic,itatea a considerat6o cea mai importanta planta, darul 1eilor catre oameniAloe vera intra in tratatele de medicina si apar sute de articole si referinte medicale in toata lumea- "escrieri privind varietatea aplicatiilor aloei in sanatatea oamenilor abunda si aloe vera intra definitiv in medicina*xista peste 270 de specii de aloe, iar in continuare va vom pre1enta cateva dintre cele mai cunoscute ca avand efecte terapeutice! ;- Aloe Africana H a fost cultivata de catre fermierii olande1i si a fost cea mai cautat specie din lume pana la aparitia aloei vera- *ra comerciali1ata in special sub forma de praf sau el2- Aloe Iera H este o planta salbatica ce creste in insula Marbados- *ste cunoscuta sub mai multe denumiri, precum Aloe Marbadensis Miller, Aloe Iera )inne, Aloe Iera )amar+- <omertul en le1ilor a fost extrem de profitabil in secolul dI((, caci medicina britanica o aprecia pentru efectul laxativ- Aloe Iera are doua specii! una verde si una albastra- Ambele specii au aproape aceleasi efecte terapeutice, sin ura diferenta constand in timpul necesar maturi1arii plantei- Aloe Iera verde poate fi folosita doar dupa >67 ani, pe cand cea albastra dupa numai = ani=- Aloe 'erox H este cea mai a reata specie de aloe din estul indepartat- Qapone1ii, c,ine1ii si taiPane1ii o consuma cu imensa placere- *a se mananca cruda sau fiartaMie1ul este strecurat si condimentat, apoi se bea sau se foloseste in scopuri terapeutice>- Aloe #ocotrina H cea mai raspandita specie de aloe, aceasta planta este ori inara din insula #ocotra- A stat la ba1a comertului din marea Mediterana, ne ustorii arabi ducand6o pana in <,ina- A fost extrem de apreciata in timpul *vului Mediu-

Asadar nu uitati ca inainte de a folosi Aloe, sa verificati ori inea acesteia! <e contine Aloe Iera2 ;- Iitamine! vitamina A H lupta impotriva rdicalilor liberi/ vitaminele M;, M2, M=, MA, M9, M;2 H toate cu efecte in detoxifierea or anismului, anemii sau carente/ vitaminele < si * H extrem de importante in stabili1area membranei celulare sau in intarirea sistemului imunitar2- #ubstante minerale! Aloe Iera contine 20 de minerale extrem de importante! calciu, fosfor, potasiu, fier, sodiu, clor, man an, ma ne1iu, cupru, crom, 1inc etc=- )axative! Aloe Iera contine ;2 antrac,inone, care asi ura un efect anal e1ic, antibacterian, antifun ic si antiviral! aloina, acidul de Aloe, emodin de Aloe etc>- Aminoaci1i H proteine care furni1ea1a ener ie- Aloe Iera contine 7 din cei B aminoaci1i esentiali si ;; din cei ;> neesentiali de care or anismul nostru are nevoie"intre aminoaci1ii esentiali enumeram! i1oleucina, valina, li1ina etc- Aminoaci1ii neesentiali, precum serina, prolina, alanina, se asesc in cantitati mari in planta de Aloe Iera7- *n1ime! celula1a, catala1a, protea1a, lipa1a etcA- Mono si poli1a,aride/ celulo1a, luco1a, mano1a, acemannan 7- Acid salicilic H cu efect anal e1ic B- #teroi1i H cu efect antiinflamattor, antiseptic si anal e1ic! lupeol, calerina, compestrina 9- Uormoni H cu efect antiinflamator si re enerator! auxina, ibberelina(ata in continuare cateva dintre bolile pentru care Aloe Iera este un adevarat panaceu! Afectiuni cutanate H este un fapt cunoscut din vec,ime ca Aloe Iera este extrem de utila in ca1ul psoria1isului, mico1elor, ec1emelor, seboreei si a eruptiilor cutanateAfectiuni intestinaleH stimulea1a functionarea normala a intestinului(ntareste sistemul imunitar Afectiuni respiratorii H sucul de aloe vera administrat in apa porumbeilor, a.uta pe acestia sa lupte mai usor cu toate afectiunile respiratoriiantiinflamator H antiinflamator puternic care distru e un spectru lar de microor anisme ce produc diferite afectiuni bucale in special T$(<0M0&ALAimbunatatirea di estiei H a.uta la di estia proteinelor, normali1ea1a tran1itul intestinal, ec,ilibrea1a nivelul bacteriilor di estive, a.uta in ca1 de indi estiedistru e virusii #U&T MU)T MA( MU)T* M*&*'(<(( A)* P)A&T*( A)0* I*$A, A<*#T*A '((&" "0A$ 0 M(<A PA$T*Aloe vera poate fi folosita in urmatoarele moduri pentru ameliorarea bolilor la porumbei! ;- <a sus de aloe vera H administrat in apa porumbeilor 2- <a tinctura de aloe H administrat in ,rana porumbeilor dar poate fi administrata si in adapatori =- <a atare H taiat marunt si dat la porumbei inaintea meselor, alaturi de alte le ume si fructe

Iar1a Iirtutile terapeutice ale ver1ei H acest aliment atit de comun pentru noi H sint cunoscute inca din antic,itate, ea fiind considerata la un moment dat un adevarat panaceu- <alitatile sale sint de necontestat, astfel ca var1a poate fi folosita cu succes in prevenirea si tratarea unui numar extrem de mare de boli, ea fiind o adevarata farmacie naturala- *a este bo ata in special in provitamina A, vitaminele < si * si in fibre, elemente care asi ura sanatatea celulelor-"in pacate insa, multi o acu1a de provocarea unor tulburari di estive la porumbei- (nsa pot spuna ca problemele di estive, apar in urma consumului exa erat de var1a, mai ales, daca este asociata cu apa-Iar1a este o le uma foarte putin calorica, ea avind in .ur de 27 de calorii ?;00 +.ouli@ la ;00 de rame de produs- Nlucidele, care furni1ea1a o parte din calorii, sint constituite in primul rind din pentosan, lucide partial asimilabile- (n afara de asta, ele mai contin 1a,aro1a, luco1a si fructo1a- Protidele, care completea1a aportul ener etic, sint pre1ente si ele la un nivel ridicat- Mo atia vitaminica a ver1ei trebuie insa subliniata, ea fi urind printre le umele cu cel mai mare continut de vitamina < ?cele mai bo ate sint foile aflate la exterior@- Prin fierbere insa se pierde cam =06>0 la suta din continutul de vitamina <-Iar1a este de asemenea foarte bo ata in vitamina *! 267 m la ;00 , ceea ce constituie un adevarat record pentru o le uma, 200 de rame de var1a consumate 1ilnic acoperind necesarul 1ilnic de vitamina *-Iitaminele din rupa M sint si ele foarte bine repre1entate! M;, M2, M=, M7, MA, M9, adica toate cele care constituie rupa anticanceroasa- <ontinutul in minerale este si el foarte bine repre1entat! calciu, ma ne1iu, fier, la fel si cel in oli oelemente! iod, cupru, man an, sulf'ibrele alimentare sint abundente, fiind compuse in ma.oritate din celulo1a si ,emicelulo1a, ceea ce explica si anumite intolerante intestinale- Modul de preparare a ver1ei poate inlatura insa aceste efecte- 'ibrele alimentare sint capabile sa stimule1e intestinul si sa previna constipatiaIar1a este un aliment alcalini1ant nutritiv, ener etic, reminerali1ant si tonifiant si este preferabil sa se manince in stare cruda, pentru a i se pastra intacte proprietatile<aracteristici! Pre1inta proprietati de1infectante si cicatri1ante la nivelul tesuturilor 'avori1ea1a metabolismul lucidelor si absorbtia oxi enului in celule (ndicatii terapeutice enerale Nratie continutului sau bo at in vitamine, saruri minerale si clorofila, var1a restabileste flora intestinala si contribuie la cresterea numarului de ,ematii ?in special var1a alba@- "e aceea var1a este recomandata in! Astenii (mbatrinire prematura la porumbei "eminerali1ari (nflamatii si infectii intestinale Iar1a este indicata in alimentatia porumbeilor in toate perioadele anului- #e foloseste ca atare, taiata marunt si administrata porumbeilor ca supliment alimentar- *ste foarte buna combinata cu alte le ume, exemplu! morcov,pastarnac, ceapa, usturoi etc<e mai ramane decat, P0'TA MU&A )A P0$UMM$(

&u uitati Acum este cea mai buna perioada a anului in care sa se administre1e )e umele cat si 'ructele"e ce !!!!! Pentru ca mai marea ma.oritate a columbofililor, tin porumbeii inc,isi aceasta perioada a anului, c,iar si porumbeii ce sunt liberi duc lipsa se verdeata, cu toate ca in unele locuri mai este ceva verde<o.i de oua <o.ile de oua contin foarte mult calciu#e usca foarte bine in cuptor sau pe calorifer si apoi se pisea1a marunt si se administrea1a porumbeilor- #e pot amesteca cu redstoneUreanul "enumit stiintific armoracia rusticana, ,reanul este o planta ori inara din estul *uropei, folosita la atit, pentru ustul sau condimentat si aromat, dar si in medicina naturista pentru beneficiile curative-$adacinile sunt cele care se folosesc atat in bucatarie, cat si in medicina, pentru continutul bo at in vitamine, fitoncide ?substante cu actiune antibacteriana@ sau uleiuri eterice ?cu efect calmant@-Ureanul nu este o planta pretentioasa- *a re1ista atat la temperaturile sca1ute, cat si la seceta prelun ita- &u se cultiva in solurile nicipoase, ci in cele ar iloase si ferme(ntrebuintari curative Ureanul poate trata cu succes mai multe afectiuni, asociate sistemului respirator sau urinar- Astfel, radacina de ,rean poate inlocui tratamentul medicamentos in ca1ul bolilor respiratorii-*ste foarte recomandat ca ,reanul, sa fie folosit in salatele administrate porumbeilor, impreuna cu ceapa si usturoiul, dar si cu celelalte le ume enumerate in articolele precedente-$acelile isi asesc remediul intr6o radacina de ,rean medie, consumata la cateva 1ile de porumbei- <aile respiratorii vor fi eliberate, iar vitaminele continute de ,rean dar si continutul proteic din alimentatie vor revitali1a or anismulUreanul mai este folosit si in tratarea infectiilor intestinale- Prin actiunea sa antibacteriana si antiinflamatoare, elimina imediat primele simptome ale infectiei- Pentru un tratament eficient, alternati consumul de ,rean cu cel de ceapa si usturoi'orma de administrare si cantitatile recomandate Ureanul, folosit ca medicament natural, poate fi administrat sub forma de sirop, tinctura, vin tonic, ener i1ant sau proaspat ras- #iropul se reali1ea1a in casa, prin stoarcerea sucului dintr6o radacina data prin ra1atoare, in care ati adau at o lin urita de miere"upa cateva minute in care ati lasat amestecul la macerat, puteti folosi siropul tratamentTinctura este mult mai concentrata si se obtine dintr6o radacina de ,rean rasa, in care ati adau at putin alcool- "upa opt 1ile se strecoara si astfel se obtine tinctura care tratea1a

afectiunile enumerate mai sus*ner i1antul cu ,rean se obtine din oua, lamaie si radacini de ,rean rase- ;2 oua se tin tot atatea ore in suc de lamaie- "upa o .umatate de 1i se scot, se bat ener ic si se toarna din nou in sucul de lamaie, in care ati adau at un + de ,rean ras, putin alcool si miere?Aceasta portiune este foarte recomandata noua oamenilor@Amestecul se lasa la macerat noua 1ile si astfel ati obtinut tonicul perfect pentru fiecare 1i in care sunteti lipsiti de ener ieAT*&T(*! *vitati consumul in exces- Ureanul poate provoca tulburari di estive, prin actiunea sa puternicaPropolisul este farmacia albinelor si in acelasi timp marea speranta a apiterapiei- "esi este cunoscut si folosit de peste 7-000 de ani pentru proprietatile sale conservante, cicatri1ante, antiinfectioase, antitumorale, etc-, natura lui este si asta1i invaluita in mister*xista peste 20 de actiuni farmacolo ice si peste 200 de substante de.a semnalate in acest mare necunoscut, propolisul"ar ce este propolisul, pana la urma2 *ste o substanta cleioasa, puternic aromata, de diferite culori, foarte complexa, sare se pre1inta sub diferite forme fi1ice, c,imice si biolo ice- Propolisul are diferite functii in diferite locuri in stup H el este facut de albine pentru a apara viata coloniei sub raport fi1ic, c,imic si biolo ic- Pentru ca barierele formate din aceasta substanta stra.uiesc intrarile in stup, i s6a spus propolis, ceea ce in limba reaca inseamna inaintea sau in fata cetatii"in punct de vedere biolo ic, propolisul este un produs de cules si de secretie al albinelor, din aceeasi cate orie cu mierea si polenul- (n conditii obisnuite, activitatea acestuia scade rapid odata scos din stup si mai lent dupa primele 26= ore, pentru ca in functie de conditiile de pastrare, activitatea uila a propolisului sa dispara dupa ;6= ani- )a rece, propolisul este o substanta solida, dura, friabila in asc,ii/ la cald devine moale, maleabila, aderenta si lipicioasaActiuni terapeutice ale propolisului "atorita consistentei sale complexe, deosebit de bo ate in substante active, produsele sau preparatele pot avea o pluralitate de actiuni-Astfel, propolisul este recunoscut pentru actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, de1infectante, antivirotice, antifun ice ?contra ciupercilor@, toate cu spectru lar de actiune partial cunoscut/ el mai are actiuni antialer ice, anti,istamice, anti erminative, actiune stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatri1anta, conservanta, antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, re eneratoare, etcActiuni toxice, adverse ale propolisului

"atorita compo1itiei sale plurale, necunoscuta in mare parte, exista posibilitatea ca unele sortimente de propolis sa contina substante toxice, re1ultate din culesuri toxice de la sucurile anumitor mu uri de arbori sau de la poleina anumitor polenuri florale toxice*ste o situatie care trebuie avuta in vedere si care impune prudenta si o testate prealabila a sortimentului care urmea1a sa fie folosit in aplicarea in scop medical- Uneori, sortimentul sau mostra de propolis poate fi contaminata cu microor anisme re1istente la propolis, cu pesticide si cu alte impuritati fi1ice sau c,imice care il pot face nociv, sau c,iar sa enere1e actiuni adversePentru noi columbofilii, propolisul este o mana cereasca- #pun asta, pentru ca asa cum este descris mai sus, a.uta foarte mult la combaterea MA<T*$(()0$, I($U#()0$, etc<ea mai buna varianta de folosire a propolisului, este T(&<TU$A "* P$0P0)(#(n special este bine ca aceasta sa fie amestecata cu o catitate de ulei de soia, masline, porumb, rau sau c,iar si de floarea soarelui- (nainte de fiecare folosire, amesteca uleiul impreuna cu tinctura de propolis si de preferat este sa o amesteci cu mancarea- 0data pe saptamana cred ca este de a.uns ca produsul sa fie administratMinerale facute acasa > + pamant albel sau ar ila 2 + molo1 ? ; + tencuiala] ; + caramida rosie@ ; + carbune lemn ; + coa.a de oua ?crud@ ;+ faina oase ; + paine uscata la cuptor si 1drobita 270 sare de bucatarie fina ; + canepa 1drobita ; + mei Di '))C e/ista pe piata u sirop de Ec"i acea6 !rodusul este u amestec ecesar de e/tracte di pla te be ifice6 Se spu e de aseme ea ca el il a3uta procesul atural de elimi are a to/i elor si re8idurilor si prote3ara or1a elor respiratorii de iritatii6 Deci este e0ide t de ce producatorii de "ra a si suplime ti utriti0i pe tru porumbei au adau1at u produs ou Mti ctura de Ec"i aceaB6 I tre timp s-au facut o multime de cercetari stii tifice si s-a do0edit ca Ec"i acea mareste re8iste ta aturala si spri3i a meca ismul de aparare care su t slabite i co ditii de stresFoboseala si mal utritie6 %el mai importa t lucru este ca Ec"i acea are efect atat pre0e ti0 cat si 0i decator asupra 0irusilor si bacteriilor6 Alte probe stii tifice au aratat ca aceasta a3uta leucocitele sa elimi e bacteriile i truse6 Ec"i acea acti0ea8a de aseme ea limfocitele ATB care su t leucocite ce eutrali8ea8a celulele co tami ate de 0irusi6 I plusFaceasta stimulea8a producerea substa tei i dicatoare i terfero Fcare a0erti8ea8a celulele sa atoase sa se apere impotri0a atacurilor 0irusilor6 Ec"i acea poate fi combi ata atat cu medicame tele c"imice cat si cu produse

0e1etale6 TIN%TURA DIN A%LINA%EA %U AL%$$L S-a pus problema daca u cum0a alcoolul di ti ctura are efecte e1ati0e asupra porumbeilor6 Sucul 0e1etal se obti e i * moduri6U ul di ele este pastrarea pla telor maru tite i alcool deoarece alcoolul e/tra1e substa te curati0e di ele6 Dupa u timpFsubsta ta este ce trifu1a si re8ulta ti ctura6 %ealalta metoda este presarea pla telor maru tite cu o presiu e e/trem de mareFdupa care se adau1a alcoolul6 Bi ei teles caFalcoolul pastrea8a medicame tul timp de mai multi a i6 Ar putea oare duce la depe de ta admi istrati0a ormala a e/tractului= I ici u ca8Fdeoarece '( picaturi de Ec"i acea co ti doar (F@ 1rame de alcool6 Sa 8icem ca u pa"ar de lic"ior co ti e *@ de 1rame de alcool6 !e tru a a3u 1e la acelasi co sum de *@ de 1rame de alcool ar trebui sa se ia *D( de picaturi de Ec"i acea iar i tr-u pa"ar i cap doar *D de picaturi6 %u alte cu0i te este 0orba de o ca titate e1li3ibila de alcool6 !I%ATURI DE $%LII Am dori sa ami tim obiceiul u ui columbofil care foloseste pe tru porumbei i ai te si dupa fiecare cursa o solutie de picaturi i oc"i di lapteFFluNeOarmB si E%LINA%EA6 Este ese tial sa e dam seama ca Ec"i acea u creea8a re8iste ta bacteriilorFceea ce deseori se i tampla i ca8ul a tibioticelor6 Este cea mai si1ura pla ta deoarece u are efecte secu dare e1ati0e6 E%LINA%EA !ENTRU BA%TERII SI 2IRUSI Ec"i acea este u produs atural care i primul ra d creste imu itateaFdeciFdaca e folosit i mod re1ulatFracelile su t de dome iul trecutului6 Be efic omuluiFprodusul este u remediu si pe tru porumbei i ca8ul multor boliFi flamatii si i fectii6 !e tru ca Ec"i acea creste imu itateaFea are de aseme ea si o importa ta fu ctie pre0e ti0a6 !o0estiFar spu e u iiFi sa e/ista cercetari stii tifice i dome iuFfacute i pri cipal de catre !rof6Pa1 er si Dr6!roNsc"Fde la I stitutul de Biolo1ie FarmaceuticaFU i0ersitatea di Mu c"e si !rof6Dr6SiepersFU i0ersitatea di LubecN6 Acestea au aratat do0e8i stii tifice ale calitatilor pla tei6 Ec"i aceaF care spri3i a meca ismul de auto-aparare al or1a ismului si sistemului imu itar si de aseme ea despre calitatile ei pre0e ti0e si curati0e asupra 0irusilor si bacteriilor6 Ni se pare destul de ciudat ca alte medicame te sau a tibiotice di medici a traditio ala u su t pri0ite cu atat de mare suspiciu e6 Su tem deseori i trebati daca tratame tul "omeopat sau c"imic poate fi combi at cu Ec"i acea6 %u si1ura taFu eoriFi ca8 de i fectii se0ereFcombi atia cu medicame tele traditio ale este c"iar ecesara6 Ec"i acea 0a spri3i i i tre1ul procesul de refacere iar oame ii si porumbeii pot lua

do8e elimitateFpe o lu 1a perioada de timp6 E de preferat ca Ec"i acea sa fie luata i ai te de aparitia u ei boli6

!ro1ram "ra a

'6 ?iua sosirii : mQ care sportF ; ap9 A0ip"arm R Mumm R A0idress !lus : ambele mese *6 ?iua * : dimi ea<a, mQ care sport R SRS EOeissF ; ap9 Nifuramici F .amba8i sau .ambaNoN8id alter ati0 : seara, super diet9 R SRS E0eiss R Moor1oldF ap9 cu A0ito icum Acti0 R medicame t @6 ?iua @ : dimi ea<a &i seara, Super Diet9F R !a0ifac sau Srauter %omplet Mi/F ap9 cu A0ito icum Acti0 &i A0idress !lus C6 ?iua C : mQ care sport D( T R super diet9 D(TF ap9 cu .er0it P R Mumm R A0idress !lus sau Us e1ao D6 ?iua D : mQ care sportF ap9 cu Mumm R Blit8form R A0idress !lus +6 ?iua + : mQ care sport cu $ra1a o Sc"apfeat R R$*((F alu e Gpeste C(( NmHF ap9 cu Re fit sau A0ip"arm R Mumm R A0idress !lus6 Folosi<i pe tru porumbeii speciali Flu1fit sau Blit8 Ma/icraft E6 ?iua E : UMBAR%ARE : MQ care sport cu suplime t de porumb R $ra1a o Sc"apfeat R R$*((F alu e Gpeste C(( NmH6 Ap9 curat96 Folosi<i pe tru porumbeii speciali Flu1fitF T '@ sau Blit8 Ma/icraft

Bolile porumbeilor

1. Viermii multi dintre crescatorii cu vechime, nu numai incepatorii, nu au fost deranjati niciodata de acestia.
2iermi i testi ali

-porumbeii bol a0i au stare de som ole ta# -slabesc si u ma a ca cu pofta# : dupa efectuarea tratame tului adec0at porumbeii de0i mai 0ioi# Recoma dari pe tru tratame t, aH Sto88o GprafH : se admi istrea8a i apa apro/imati0 o data la @ lu iF timp de o 8i6!ropu erea mea este ca i 8iua i care il admi istratiF porumbeii sa primeasca mai puti a ma care decat de obiceiF deoarece este u medicame t puter ic si poate produce stari de 0oma pasarilor6 Gse 1aseste i farmaciile 0eteri areH bH Uleiul de usturoi Gpoate fi folosit i combi atie cu dro3dia de bereH : se ume8esc 1rau tele cu ulei de usturoi si apoi se adau1a e0e tual dro3diaF i ai te ca acestea sa fie puse i "ra itoare6 Este folosit ca modalitatea de a pre0e i aparitia si de80oltarea a umitor bacterii i or1a ismF i sa u poate fi co siderat tratame t6 *6 Tricomonoza - u ii spu ca 0irusul care duce la aparitia acestei boli este pre8e t i or1a ismul oricarui porumbelF i sa el trebuie me ti ut la u i0el la care pre8e ta lui sa u afecte8e or1a ismul6 Aceasta boala apare i 1e eral la efort pe ba8a slabirii or1a ismuluiF dar si i situatiile i care umiditatea isi face pre8e ta i crescatorieFe0e tual cau8ata de starea 0remii de afara6 Modalitati de combatere si pre0e ire, aH Metro ida8ol-ul uma GpastileH6 Este tratame tul co sacrat pe tru acest tip de boala si cu re8ultatele cele mai bu e6 Se admi istrea8a @-D 8ile cate 'VC pastilaF i prima 8i 'V* pastila6 Este bi e ca i timpul acestui tratame t porumbeilor sa le fie admi istrate si a umite 0itami e6 Gse 1aseste i farmaciile uma eH6 bH Ro ida8ole '(T GprafH6 Durata recoma data a tratame tului este de C-'( 8ileF de aseme ea i combi atie cu 0itami eF 8il ic sau la doua 8ileF i fu ctie de situatia di crescatorie6 Este probabil cel mai folosit medicame t pe tru solutio area acestei probleme6 @6 Infectiile respiratorii : probabil boala care e c"i uie cel mai multW Se ma ifesta cu e/creme te predomi a t lic"ide siVsau de culoare desc"isa i sotite i u ele ca8uri si de u miros i tepator6 De aseme ea poate cau8a ume8irea e/cesi0a a oc"ilor precum si murdarirea arilor6 Se obser0a deseori si pierderea luciului pe a3ului la porumbei6 Durata tratame tului este de C-7 8ile si se recoma da folosirea 0itami elor i paralel6 Tratame tul se repeta la '-* lu i i e/tra se8o F iar i timpul se8o ului se recoma da tratarea porumbeilor la cel mult doua-trei saptama i6 2aria te de tratareVpre0e ire, aH E roflo/aci a GsolutieVpastileH V E roflo/arom GsolutieVpastileH6 Se 1asesc i farmaciile 0eter iare si su t preferate de multi deoarece su t mai usor de procurat si admi istrat6 Multi le co sidera i sa slabe si asta este si parerea mea GdepasiteH6 bH Do/i0it GprafH combi at cu T-losi a GprafH6 Se 1asesc i farmaciile 0eter iare6 cH $r i Special Gpliculete speciali8ateH6 dH Li cospecti Gsolutie i 3ectabilaH6 Se admi istrea8a (6*mlVbuc la '*V*C ore i fu ctie de stadiul i care se afla boala6 GEste u a tibiotic cu spectru lar1H

C6 Salmoneloza : este u a di bolile foarte eplacute si u totdeau a tratabila6 I fa8ele a0a sate se ma ifesta cu parali8area articulatiilor siVsau umflarea i c"eieturilor6 %u toate acestea u este i sa o boala frec0e ta6 Este mai de1raba o boala care se iaF decat care apareF de aceea e0itati sa aduceti i crescatorie pasari care pro0i di medii cu probleme6 Modalitati de combatere si pre0e ire, aH Li cospecti Gsolutie i 3ectabilaH6 Se admi istrea8a (6*mlVbuc la '*V*C ore i fu ctie de stadiul i care se afla boala6 bH !arastop Gpliculete speciali8ateH6 D6 Paramixoviroza : cu si1ura ta u a di tre cele mai dure boli care pot aparea la porumbeiF dat fii d ca deseori duce la mortalitati6 Se ma ifesta i prima fa8a pri e/creme te apoase si lipsa poftei de 0iata6 I fa8ele fi aleF se ma ifesta cu pierderea ec"ilibrului si rasucirea 1atului6 Modalitatea de pre0e ire a acestei boli este 0acci area cu 0acci special6 %rescatorii care participa la co cursurile cu porumbei su t obli1ati ca la i ceputul fiecarui a F respecti0 la i ceputul se8o ului cu puii Gpe tru cei aflati i cau8aH sa-si 0acci e8e porumbeii impotri0a acestei boli6 E/ista doua tipuri de 0acci a ti-parami/o0iro8a, aH 2acci uri care asi1ura imu itatea la boala pe tru + lu i G%olumbo0acF !arami/o0acol etcH bH 2acci uri care asi1ura imu itatea la boala pe tru '* lu i GNeOca0acF Nobilis etc6cu oscute drept Acele laptoaseBH Importa t, De remarcat i sa caF i ai tea 0acci arii pasarilor cu 0acci a ti-parami/o0iro8aF acestea trebuie sa aiba o stare de sa atate perfectaW AltfelF e/ista riscul ca 0acci ul sa u-si faca efectul dorit6 Tratame tele obli1atorii premer1atoare 0acci arii a ti-parami/o0iro8a su t, '6 Viermi *6 Tricomonoza @6 Infectii respiratorii C-D. Coccidioza si Salmoneloza Gi ca8 ca u au mai fost tratate iciodataF sau au mai e/istat probleme de la ultima tratare impotri0a acestor boliH %u propu erea de a se ti e co t de umarul ma/im de 8ile recoma dat mai sus pe tru fiecare di aceste tratame te6 +6Coccidioza- apare i 1e eral i crescatoriile umede6Multi crescatori u tratea8a medicame tos coccidio8aF deoarece este bi e stiut ca aceasta poate fi ti uta i frau pri pastrarea u ei crescatorii uscate6 Este 1e eral 0alabil faptul ca u mare i amic al porumbeilor este ume8eala6 TRATAMENT, Medicame tatie, %occistopF BSF Amprol-plus6 Sper ca aceste articol este bu pe tru i cepatori si u umai6

2a doresc sa atate6

!ropolisul

"atorita consistentei sale complexe, deosebit de bo ate in substante active, produsele sau preparatele pot avea o pluralitate de actiuni-Astfel, propolisul este recunoscut pentru actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice, antibacteriene, bacteriostatice, de1infectante, antivirotice, antifun ice ?contra ciupercilor@, toate cu spectru lar de actiune partial cunoscut/ el mai are actiuni antialer ice, anti,istamice, anti erminative, actiune stimulatoare a reactiilor imunitare, actiune antiiradianta, cicatri1anta, conservanta, antitoxica, combate mancarimea de piele si tumorile, actiune eutrofica, re eneratoare, etc<ea mai buna varianta de folosire a propolisului, este T(&<TU$A "* P$0P0)(#(n special este bine ca aceasta sa fie amestecata cu o catitate de ulei de soia, masline, porumb, rau sau c,iar si de floarea soarelui- (nainte de fiecare folosire, amesteca uleiul impreuna cu tinctura de propolis si de preferat este sa o amesteci cu mancarea- 0data pe saptamana cred ca este de a.uns ca produsul sa fie administrat<e parere aveti se merita sa administram propolis porumbeilor2 "esi e cam scump8

%alitatile porumbeilor

3usc5ii, osatura si greutatea porumbelului in raport cu forta aripii sunt puncte ce reprezinta un tot al carui ec5ilibru este factorul esential.Stim cum putem verifica daca un porumbel are musc5i buni.2utem observa acest lucru dupa ce i<am lasat pe porumbei o zi sau doua fara 5rana. #tunci simtim daca o pasare are musc5i sau nu, deoarece,daca nu are, se topeste literalmente. 3ai stim si ce este o osatura ferma. /e altfel, e simplu sa verificam soliditatea sa apasand pe rinic5ii porumbelului. 2e dedesubt tinem degetele la e0tremitatea osului pieptului./aca cutia toracica cedeaza sub presiune, pasarea detine o osatura slaba, adica are o constitutie slaba.

+u mai stiu care din 33 Sion, !ricou0 sau /upont a spus ca 7saptele porumbelului este probabil totulH8 =roia sa spuna probabil ca, porumbelul trebuie sa fie in primul rand solid in partea din spate si sa se 7inc5ida8 foarte bine. Sis a vedem cateva aspecte legate de furca posterioara."asele furcii trebuie sa fie sudate1 +ici vorba, si din acest punct de vedere opinia mea a evoluat in urma numeroaselor e0perimente facute. /e altfel, totul tine de raport. 6n porumbel greu trebuie sa aiba oasele pubisului foarte tari, aproape sudate si foarte aproape de partea din spate a osului pieptului. /in contra, la un e0ponanr usor, ele pot fi distantate cu conditia ca: (. ele sa fie posibil aproape de osul pieptuluiI $. ele sa fie tari si sa nu cedeze la o usoara presiuneI ;. sa nu atarne in 'os. 6n porumbel cu o constructie slaba, si prea putin capabil sa se apere,c5iar sip e traseele medii. /intr<un alt punct de vedere, atunci cand apasam cu degetele in spatele pieptului, si putem apasa porumbelul, avem de<a face cu un porumbel slab deoarece furca sa cade dincolo de linia coloaneiB.(va urma) +6 6J:#:J. Jn fiecare an se intampla sa fie semnalate cazuri de parami0oviroza in cursul lunii august sau septembrie. /esi vaccinarea este obligatorie, e0ista inca columbofili care nu vaccineaza puii de vara impotriva parami0ovirozei. Si ati fi uimiti sa vedeti cat sunt de multiH spre sfarsitul sezonului sportive parami0oviroza isi face aparitia la acesti columbofili. 6n mic sfat : puneti pe usa de la intrarea in porumbarul in care puneti puii o mica pancarta pe care scrieti : vaccinare impotriva parami0ovirozei.

.reutatea si forma aripii porumbeilor

GREUTATEA SI FORTA ARIPII sunt subiecte usoare pentru un cronicar columbofil deoarece se pot scrie pagini intregi si chiar volume despre aceste lucruri Si! in fond! nu este oare acesta cosmarul constructorilor de avioane" Greutatea si forta aripii sunt in legatura directa si cu motorul Studiul celor trei puncte ne va de#valui multe lucruri referitoare la calitatile sportive ale unui porumbel

Pentru a de#volta o vite#a ma$ima pe trasee reduse sau medii! un porumbel trebuie sa aiba o anumita greutate in raport cu gabaritul sau Un porumbel mare nu este un voia%or de cale lunga & este o chestiune de vite#a In schimb, un porumbel mare si usor poate fi un exemplar bun pentru fond. Un porumbel mai degraba mic dar greu, este un bolid la viteze si la semifond, in vreme ce un porumbel mic si usor este cel mai portivit pentru fond. In acest fel gasim cei mai buni alergatori de la 100 la 00 de !m din randul porumbeilor cu o musculature foarte dezvoltata si din randul celor grei, tinind cont, bineinteles, de raportul dintre greutate si talie"marime. #e exemplu, o aripa tare este semnul unei oarecare lipse de valoare la un porumbel greu, in timp ce la un porumbel usor acest lucru nu e foarte avantajos.$u cat aripa este mai supla, cu atat zborul e mai usor, porumbelul se mentine mai bine in aer si zborul este mai putin obositor.%uteti remarca astfel ca aripa joaca un rol de prim plan & un rol capital. 'are putem depuncta un porumbel doar din cauza aripii sale( #a) In realitate, un porumbel greu cu aripi tari nu are nici o valoare. Un porumbel greu cu aripi scurte, mai ales partea din spate, nu are are nici el o valoare. $u toate acestea, daca aripa aceasta scurta este extreme de supla, foarte bine construita si cu musculature dezvoltata, pasarea poate fi buna. %e de alta parte, un porumbel greu avand aripi suple nu e bun pe vreme rea daca antebratul este prea lung.*ste insusi principiul parghiei. $u cat punctual de sprijin e situate mai departe, cu atat muschii au mai putina forta. +stfel oboseala se instaleaza mai repede. *ste adevarat ca supletea penelor remige alare poate ajuta intr-o mare masura muschii, ceea ce reduce si intarzie instalarea oboselii. +celasi lucru se intampla, intr-o mai mica masura, cu umerii. $u cat acestia sunt mai tari, cu atat mai multa forta musculara solicita. Umerii supli si energici obosesc mult mai putin. +veti astfel doua indicii de prima importanta in ceea ce priveste rolul fortei aripilor in diverse situatii. ' aripa perfecta se prezinta dupa cum urmeaza& ,oarte puternic construita si musculoasa, foarte supla, nu foarte departe de corp cu antebrat scurt, remige primare si secundare situate astfel incat sa se acopere reciproc si sa nu lase nici un interstitiu. -i, principiul este ca o aripa buna are legatura cu greutatea porumbelului. Insa, cel mai bun porumbel la viteza poate fi slab pe distante mari.Uneori si contrariu este adevarat, desi intr-o masura mai mica si in cazuri mai rare. Un porumbel poate fi constituit intr-un mod ideal, poate avea cele mai bune aripi si cei mai buni muschi.sis a nu valorize nimic, daca motorul nu valoreaza nimic. /om mai vorbi desre asta. 0otorul este, de departe, cea mai sensibila parte a masinilor noastre de zbor. 1a prima vedere, aceste aspecte par a ne scapa de sub control. 2ici vorba. /a vom arata ca deja incepem sa stim cate ceva in acest domeniu.. 3va urma4

Sanatatea oc5iului "c5iul porumbelului detine un loc important in sportul nostru prin preocuparile pe care observarea sa le da ma'oritatii amatorilor. 3ulti vad in acest organ, sau cel putin cred ca vad, vitalitatea, 7bogatia8 originii, inteligenta, valoarea sportiva, valoarea reproductiva si aptitudinea de a fi cuplat cu o anume perec5e pentru a crea cei mai buni pui posibili. Cu alte cuvinte, vreau sa spun ca este un organ importantB cu atat mai mult cu cat, pentru mine care sunt medic de porumbei, acesta serveste la vedere si este un organ fragil pentru ca, pe deoparte e in contact cu aerul si lumina, iar pe de alta parte e foarte aproape de sinusuri, cavitati comple0e si adesea infectate.+e vom opri la valoarea oc5iului ca si organ cu o functie importanta . #spectul e0terior al oc5iului care se reduce la cel al corneei (peretele e0tern transparent) si la cel al irisului (care da culoare oc5iului),8gaura8neagra centrala fiind pupila care e doar o mica parte a organului si a ane0elor sale. /e fapt, oc5iul este un glob aproape sferic de apro0imativ (cm diametru,glob pus in miscare de musc5ii din orbite,receptionand nervi( cel mai important e desigur nervul optic), care se spri'ina pe 7un tesut con'unctiv8 cu rol de perna protectoare in orbita. 2artea alba a oc5iului, strabatuta de vase mici se numeste con'unctiva. 4 prote'at de pleoape, doua8clasice8 plus a treia membranoasa, corneea, numita8corp care clipeste8.Corneea ,perete e0tern e mentinuta umeda de catre lic5idul lacrimal(lacrimile) secretat de glandele lacrimale. :oate aceste parti ale regiunii oculare pot sa se inflameze, sa se infecteze din diferite motive: lovituri de cioc, tumori ale pleoapelor, c5isturi, negi,prafB Complicatia clasica e con'unctivita care inflameaza partea interna a pleoapelor si partea alba a oc5iului. "c5iul devine rosu, lacrimeaza si e dureros. #desea porumbelul agraveaza raul scarpinandu<se in continuu.>emediul rezida in administrarea picaturilor antiseptice si calmante clasice. 2e langa aceasta afectiune de origine strict locala,e0ista si reactiile oculare datorate unei inflamari regionale."c5iul este in legatura cu sinusurile si, prin urmare, cu fosele nazale si cu gura. 4 in legatura cu creierul prin intermediul nervului optic. Sursa cea mai frecventa a tulburarilor oculare este coriza in

faza a doua 7umeda8,scurgerea nazala e insotita de lacrimare, decolorarea pleoapelor si, dupa cateva zile, de decolorarea irisului( o numim: decolorarea oc5iului) consecutive inflamarii persistente. #m scris suficient de mult despre coriza pentru a mai reveni la ea foarte mult:necesitatea unui tratament antiparazitar(tricomonoza si coccidioza sunt legate de aceasta coriza), in acelasi timp cu tratamentul anticoriza se face prin antibiotice( cu apa, sau in'ectabile) singura metoda completa activa si local (picaturi in oc5i si nara).+ecesitatea unei aerisiri puternice( si nu inc5iderea totala de teama curentilor de aer) a unei populatii normale($ porumbei la metrul cub de columbar), si igiena stricta si tratamente de intretinere care sa evite reinstalarea parazitilor care isi fac 7patul8 din microb. "rice neg, c5istB vor fi destinate unui tratament specific prelungit , sau unei interventii c5irurgicale. #ceste sunt cazuri izolate. 6n alt caz rar: cataracta, adica degenerescenta cristalinului care devine alb.Cand aceasta infirmitate provine de la o cauza e0terna(soc, infectie e0terna) si daca se intervine de timpuriu, un colir cu iodura da in general rezultate buneB nu se intampla la fel daca aceasta cataracta urmeaza unei leziuni nervoase, cum ar fi torticolis paratific sau to0ic si formele sale de larve, mai mult sau mai putin vizibile,sau de parami0oviroza (forma nervoasa). >anile oc5iului pot determina in functie de intensitatea lor si de punctual atins, fie ruptura oc5iului, fie o rana a corneei care ingri'ita superficial poate duce la Geratita< partea transparenta a oc5iului albeste< si se ulcereaza(ulcer de cornee).Colirii cu calmante si antibiotice permit o vindecare a acestei Geratite. >asa 7>oman8 e in special supusa la complicatii de acest fel. +u numai ca acesti porumbei enormi sunt in realitate foarte fragili, dar si adultii care ating * sau % ani au pleoape enorme,foarte pliate unde se instaleaza usor microbi care determina treptat lacrimarea, Geratita cu ulcere, e0treme de grave. =indecarea e intotdeauna grea si lunga.+u am sti ce sfaturi sa dam amatorilor acestei rase pentru a fi vigilenti si pentru a intretine aceasta regiune foarte sensibila cu picaturi sau unguente oculare, la e0emplarele in varsta. =ariatiile mari ale lucirii si coloraturii irisului porumbelului sunt interesant de e0plicat. 2entru aceasta, trebuie sa dam

cateva notiuni despre structura irisului,sediul colorarii in rosu,rozaliu,maron,etcB a oc5iului. Jrisul e o membrana care constituie o adevarata diafragma ( ca si intr<un aparat foto), desc5iderea centrala fiind pupila. #ceasta pupila se desc5ide cand e intunecat (atunci intra mai multa lumina si oc5iul vede la fel de bine) si se inc5ide cand lumina este intensa.Jrisul sufera modificari inverse,iar cand pupila este foarte mica, si lumina e intensa, irisul e mai mare. Jn aceste conditii, in mod evident, putem aprecia cel mai bine bogatia coloraturii. 4 foarte important ca pupila sa fie mica pe lumina puternica. /aca nu, acest lucru e dovada ca oc5iul a pierdut o parte din functiile sale prin degenerescenta retiniana,cristalina sau nervoasa. Colorarea irisului, variabila la infinit, e determinata de doua straturide pigmenti diferiti: stratul superior (spre e0terior) bogat in lipocromi, adica in uleiuri colorate, din care cel mai important e luteina care da culoare galbena oc5iului./esigur ,sunt multe altele care prin ele insele sau prin adunare(ca si intr<o prisma)reconstituie culorile roz, alb,maron etcBfiecare din aceste culori fiind mai mult sau mai putin inc5isa sau intensa.Stratul profund a irisului(spre fundul oc5iului) e negricios din cauza pigmentului numit 7melanina8. :rebuie remarcat ca acest pigment e foarte solid( e din abundenta in pena'ul porumbeilor inc5isi la culoare) in timp ce primii(lipocromii care dau culoare vie a oc5ilor) sunt,din contra,foarte sensibili. =ariatiile de culoare pe care le observam in urma afectiunilor oculare, a oboselii sau a unei grave maladii generale isi gasesc astfel e0plicatia.Sensibilitatea e0trema a acestor lipocromi e data de constituirea lor: sunt uleiuri de diferite culori si puteri refractare. Cea mai mica variatie a cantitatii uneia sau alteia modifica culoarea si stralucirea irisului in proportii foarte mari.#ceste uleiuri sunt impartite in masa tesuturilor sub forma de picaturi fine si rotunde./aca e0aminam un oc5i cu o lupa puternica, ne dam foarte bine seama de aceasta structura speciala. /e notat ca pupila are aproape mereu o margine neagra, uneori completa(atunci e cercul de corelare), alteori incompleta, ingusta, in forma de semiluna care te duce cu gandul la o forma ovala a pupilei. /e fapt ,melanina neagra a stratului profound apare in aceasta margine completa sau incomplete si se confunda cu fondul negru al oc5iului zarit prin 7gaura8pupilei. /e fapt, pupila e tot timpul rotunda.

Cum e regula la toate animalele tinere( si la om unde noul nascut are mereu oc5ii de un albastru inc5is), lipocromii nu e0ista la puii de porumbel pana la varsta de )<, saptamani, moment in care oc5iul incepe sa se coloreze usor. 4 cert faptul ca varsta aparitiei colorarii irisului este un indiciu de vitalitate, ca si cel al caderii primei pene primavara pentru cei tineri. Colorarea oc5iului este dependenta de circulatia sanguina. +u stim inca prin ce mecanism se formeaza acesti lipocromi si in ce celule, e insa logic sa consideram ca, cu cat organul care le produce e mai irigat cu sange pur, cu atat formarea lor va fi usoara si intensa. Si fiecare amator stie cum colorarea musc5ilor pieptului, a interiorului gurii e variabila in functie de starea fizica a porumbelului, stralucirea oc5iului este un indice in cautarea starii de sanatate. Jntalnim adesea porumbei care au doar un oc5i decolorat. Si atribuit acest lucru,cel mai adesea unei lovituri de cioc. 6neori e adevarat. /e fapt toate afectiunile oc5iului, indiferent de origine, se traduc printr<o inflamare, deci o anomalie a circulatiei sanguine din acea zona. /e unde si disparitia rapida a lipocromilor. /aca, foarte adesea,voiciunea coloraturii irisului revine odata cu starea de sanatate, observam uneori decolorari definitive.Ca fel si la porumbeii batrani,disparitia stralucirii din oc5i este semnul infailibil al decaderii fertilitatii. #ceasta stralucire are legatura cu activitatea genitala, deci a glandelor se0uale, sub controlul glandei 5ipofize.4ste si motivul pentru care primele zile frumoase fac oc5ii mai luminosi< nu doar la porumbei< si marc5eaza rainnoirea se0uala.

Forma competitio ala

Un aspect foarte important pentru obtinerea succesului in cursele cu porumbei este intele erea unor principii care se afla in spatele actiunilor tale- Unii crescatori au un se1on bun intr6un an, si urmatorul sa fie de1astros sau mediocru- 'iecare an este diferit<onditiile de concurs se pot sc,imba, vremea poate fi mai rece, pot aparea elemente nepreva1ute, sau sa fie o lansare proasta- "e aici totul se re1uma la experienta, discernamantul, priceperea si simtul de observatia al fiecarui columbofil, mai mult se re1uma la capacitatea lui 4de a andi ca un porumbel5-

Uranirea este foarte importanta, 1a,arul si rasimile furni1ea1a ener ie pentru activitate, 1bor, exercitiu in timp ce proteinele sunt necesare pentru crestere, naparlire si vindecarea tesuturilor deterioarate- Ma1area, fasolea, si ma1aric,ea sunt seminte cu ba1a proteica, iar porumbul, sor ul, raul, ara,idele sunt preponderent ener etice0 posibila sc,ema de ,ranire!

=06>0Y ma1are/ ;7620Y porumb/ ;7620Y floarea6soarelui/ 76;0Y rau/ 7Y seminte mici H rapita, mei, in, ore1/ ;Y ara,ide ? ;6= pe pasare pe 1i@-

*xercitiile 1ilnice sunt necesare, este bine de stiu sa nu se abu1e1e de acest lucru, pasarile ar trebui 1burate maxim ;,7 , pe 1i, pentru a se evita suprasolicitarea si pierderea interesului pentru 1bor ? plictiseala@)ansarile servesc la educarea pasarilor si la de1voltarea formei fi1ice, dar facute in exces, le pot distru e forma competitionala-

$r8ul si i ul

0r1ul si inul sunt foarte controversate intr6adevar-Unii campioni niciodata nu folosesc or1ul/ altii spun ca este [aurX-Porumbeilor nu prea le place, insa asta nu inseamna ca nu este bun-Unii il folosesc ca depurativ, pentru ca ei cred ca este usor de di erat, insa nu este corect! or1ul este reu de di erat! Altii le dau porumbeilor or1 pentru ca ei cred ca ii previne pe porumbei sa se in rase si le va domoli apetitul sexual- #i aici ne confruntam cu o neintele ere-Am va1ut porumbei care erau ,raniti numai cu or1 si care erau atat de rasi incat de6abia puteau sa 1boare-#i am va1ut porumbei care in ciuda faptului ca mancau numai cu or1 se inmulteau ca iepurii(nul este deasemenea o sursa buna de ,rana, in special pentru porumbeii care naparlesc, insa este riscant pentru ca se alterea1a repede si ar putea deveni toxic-"aca semintele se lipesc una de alta trebuie imediat aruncate-Un alt risc cu semintele de in este acela ca se pot lipi in atul porumbeilor-Acum cativa ani Meulemans a avut un porumbel care a casti at locul ; national la concursul Marseille, pe care i s6a oferit o avere insa dupa cateva nopti albe el s6a decis sa nu il vanda-)a scurt timp dupa asta porumbelul a murit-0 mica seminta l6a sufocat pe porumbel si Varel a avut mult mai multe nopti albe-

Mici trucuri

'orma la porumbei

<ele scrise mai .os au fost adunate din reviste 4Posta alambsport5,interviuri date de marii crescatori bel ieni-"in spusele lor reies urmatoarele! 6 Porumbelul cand este in forma, la intrarea crescatorului in columbarie, acesta 1boara incontinu,dintr6o boxa in alta, de la boxa lui coboara pe podea si inapoi in boxa,acest lucru de mai multe ori, adica 4liftea1a5 dupa cum se mai spune6 )uat in mana, crescatorul are sen1atia ca porumbelul este plin cu aer,ca un balon, este usor , are picioarele curate,calde si rosii,narile si enele sunt foarte curate si foarte albe,oc,ii stralucesc si parca sunt mai colorati,mai plini,pielea de pe piept este de culoare ro1 si nu pre1inta acei, asa 1ici sol1i6 Pena.ul este matasos,cu multa pudra, iar pe remi ele primare apar asa 1isele pete de ulei, care sunt semne clare ca porumbelul respectiv este in mare forma-<and iasa la 1bor acest porumbel,1boara cu multa usurinta si cu mare placere-"e obicei porumbelul respectiv nu 1boara in rup, ci ii place sa o 4taie5 sin ur batand din aripi in timpul 1borului-Masculii intrati in forma sint foarte batausi-Tot odata este bine sa urmarim caderea re ulata a pufului,care denota si sanatatea si forma-Po1itii de cuib care sunt cele mai favorabile pentru concursuri Metoda 4)a &atural5! ?la cuib@ 6 0ua de A6B si ;A6;B 1ile 6 Pui de A6B 1ile 6 (n ca1ul cand facem ca porumbeii sa cloceasca mai mult ?oua de lemn@, pentru etapa cand ii pre atim vom pune sub ei nu pui de ; saptamana?A6B 1ile@ 6 Porumbeii intra in forma mai ales dupa aruncarea celei de6a doua remi e primare&U H !! H este recomandata trimiterea la 1bor a porumbeilor !

6care bat la cuib sau femele care sunt batute la cuib6 'emela sau mascul care ,raneste cu pasta6 Mascul care are pui mari, deoarece se observa consumarea Metode Utile (n ca1ul cand unul din parteneri a intar1iat, iar cel ramas acasa vrea sa paraseasca cuibul cu ouale, sau in eventualitate ca s6au spart ouale, procedam in felul urmator! 6 Perec,ea respectiva?ambii porumbei@, va fi scoasa afara din crescatorie si 26= ore nu li se permite intrarea"upa acest rastimp, permitem intrarea femelei la cuib, unde am pus doua oua incal1ite-"aca femela le primeste si se asea1a pe cuib, atunci permitem si intrarea masculului-(n ca1 ca nu reusim cu aceasta metoda, incercam sa punem in cuib, ppui mici, care de re ula sunt primiti, dupa care vom inlocui pui cu oua incal1iteAcest lucru este bine sa6l facem pentru a evita, ca femela sa oua din nou, deoarece nu este recomandabil, ouatul de doua ori intr6o lunaLra a porumbeilor

<unoscand necesarul or anismului unui porumbel in principii nutritive,in substante minerale si vitamine,este util sa se stie cum trebuie alcatuita o ratie de ,rana pentru a raspunde cat mai complet unui or anism in crestere si de1voltare sau al unui or anism care sa fie capabil sa produca ener ia necesara 1borurilor etc(n principiu ,o ratie bine ec,ilibrata trebuie sa cuprinda >7670Y raunte de cereale?porumb,or1,ova1, rau,secara,etc--@76B6;0Y seminte de olea inoase ?floarea6 soarelui,canepa,rapita etc--@ #tabilirea ratiei si ale erea rauntelor celor mai potrivite se fac cu mult discernamant ,cerand o buna cunostere a nevoilor or anismului in perioada data-(n functie de scop,de se1on,se pot da mai multe cereale sau dimpotriva acestea se reduc/ se mareste cantitatea de le uminoase ,la nevoie se adau a olea inoase s-a-m-d <ereale (n alcatuirea unei ratii pentru porumbei ,vor intra in mai mare proportie rauntele de cereale-Acestea au cam 70Y ,idrati de carbon? lucide@,B6;2Y substante proteice so 26BY lipide,putine substante minerale?;,76>Y@ si cantitati apreciabile de vitamine * si M,insa

sunt sarace in carotene?pro6vitamina A@,cu exceptia porumbului alben ,care e ceva mai bo atN$(U)- *ste cautat de porumbei,dar trebuie dat cu multa c,ib1uinta,pentru ca fiind bo at in ,idrati de carbon,favori1ea1a in rasarea si sterilitatea masculilorP0$UMMU)- "e asemenea este cereala apreciata ,este un fura. cu putere ener etica mare ,fiind bo at in proteine si lucide/avand si o cantitate oarecare de carotene,mareste pofta de mancare si ridica di estibilitatea ratiei-"e preferat este sa se dea porumbeilor porumb cu bobul mic-Porumbul are valoare calorica mare , administrat in cantitati mari duce la in rasare0IALU)- "esi nu le place porumbeilor este un fura. bo at in feru inoase ,se asimilea1a usor si contribuie la formarea unor pene de calitate ,netede si unsuroase-*ste bine ca ova1ul sa se dea in ,rana porumbeilor in special iarna,adica in perioada de asteptare a viitorului se1on sportiv/el a.uta ca 1buratoarele sa fie usoare dar cu musc,i tari-(n acelasi timp ,este un tonifiant al san elui si al sistemului nervos-Are insa un usor effect de franare a ouatului la porumbei/asadar in perioada ouatului ar fi bines a fie redus0$LU),se recomanda sa se dea in ,rana porumbeilor obositi dupa concursuri ,dupa onire la cuib etc-Amestecul de or1 si ova1 constituie o ,rana foarte buna pentru lunile ianuarie si februarie -*ste bine sa nu se dea in ,rana tineretului deoarece varfurile ascutite ale boabelor pot produce raniri pe traiectul di estivNrauntele decorticate de ova1 si or1 ,se recomanda sa se administre1e pentru actiunea lor linistitoare ,pentru neutrali1area efectului produs de unele seminte excitante-0r1ul, mai ales ,are actiune calmanta asupra stomacului si este eficace in oprirea fermentatiilor intestinale ,in combaterea diareei#ecara are valoare nutritiva ceva mai redusa decat raul sau porumbul ,dar nu prea este pe placul porumbeilor)e uminoase! Moabele de le uminoase sunt bo ate mai ales in substante proteice ?226>0Y@ dar au rasimi putine ?;67Y@/ au mai multe minerale decat cerealele,fiind bo ate mai ales in saruri de fosfor si calciu/ele contin cantitati mai mari decat cerealele vitamine din rupa M, in special vitamina M;,dar mai putin caroteneMa1area contine 2262AY proteina,70672Y substante nea1otate,;62Y lipide si >67Y celulo1a-Avand di estibilitate ridicata ,ea poate sa intre in ratie in proportie de ;7620Y, iar in amestec cu borcea ul pana la 7067>Y -'iind bo ata in substante minerale ea are,alaturi de porumb ,actiune favorabila asupra de1voltarii or anismului ,mareste re1istenta la eforturi,a.utand la reducerea oboselii-"e retinut ca bobul de ma1are verde are actiune diareica-

Ma1aric,ea ,prin continutul sau ,actionea1a asupra sistemului nervos-*a poate intra in ratie pana a 20Y ,desi unii columbofili introduc in ratie pana la A0670 sau c,iar B0Y,dar in acest ca1 cu borcea ,deci in amestec cu rasime-#e va avea ri.a deosebita ca introducerea acesteia in ratie sa se faca treptat ,cantitatile ma.orandu6se saptamanal-(ntrodusa in ratie fara pre atirea tubului di estiv,ma1aric,ea produce tulburari intestinale /fecalele devin vascoase,cleioase,urat mirositoare- &U se recomanda in ,rana porumbeilor tineri ,intrucat uneori produce con estii intestinale#oia-"esi foarte bo ata in proteine ,nu se recomanda sa se dea in ,rana porumbeilor ,intrucat poate produce tulburari manifestate prin sc,iopaturi ,olo eala etc-)intea are o valoare nutritive ridicata !=06=2Y proteine ,fiind si destul de bo ata in saruri minerale?calciu, fosfor, fier asimilabil etc@-#e poate introduce in ratie in cantitate de 76 ;0Y ,avand actiune de inviorare a porumbeilor obositi0lea inoase! &utreturile mai bo ate in lipide sunt semintele olea inoase/ele contin aproximativ =>,2Y lipide, 2>,=Y proteine,22,77 substante extractive nea1otate ?in care intra si lucidele@ si vitamina A -"intre acestea amintim semintele de canepa ,in ,floareasoarelui si rapita#emintele de olea inoase se recomanda sa se administre1e in deosebi in timpul neparlirii ,avand actiune de stimulare a cresterii penelor ,fapt care a.uta la scurtarea perioadei respective-"atorita actiunii favorabile asupra cresterii penelor ,aceste seminte se dau in amestec ,in perioada premer atoare participarii la expo1itii ,conferind penelor un luciu frumos-*le stimulea1a ouatul si maresc procentul de fecunditate si eclo1iune-Au usor effect laxativ, drept pentru care se administrea1a si ca depurative-Aceste seminte pot intra in ratie in proportie de 767Y,cunoscand ca excesul lor poate produce ,mai ales vara anumite tulburari !indispo1itie,febra,con estia ficatului /ca atare ,ele trebuie do1ate foarte atent,in special in perioada concursurilor'loarea6soarelui fiind foarte bo ata in proteine si ulei ,cu continut de sulf usor asimilabil ,are actiune deosebit de favorabila in cresterea penelor /ca atare, se recomanda ca in perioada naparlirii sa fie pre1enta in ratie in proportie de 76AY $apita,semintele acestei plante sunt utili1ate in ,rana porumbeilor pentru continutul bo at de calciu ,ma ne1iu,acid fosforic,sulf asimilabil ,precum si in substante rase ?cca =BY@-(n cantitati mici ?=67Y din ratie@ au effect stimulator /inviorea1a ,prin marirea activitatii diferitelor functii vitale$apita rosie ,desi contine mai putin sulf si fosfor ,stimulea1a activitatea sistemului nervos si mareste forta de 1bor /se va da in cantitati mici!;3> dintr6un de etar pe 1i pe cap de porumbel,in amestec timp de B6;0 1ile in perioada premer atoare 1borurilor -$apita ,fiind foarte ,idrofila si muce aind usor ,se va pastra in locuri uscate si in cantitati mici -

<inepa, semintele acestei plante plac foarte mult porumbeilor ,fiind bo ate in substante proteice ,lipide si saruri minerale usor asimilabile/au actiune excitanta asupra instinctului ene1ic/se dau in ratie circa =67Y-

Imperec"erea porumbeilor

Imperec"erea se face cu apro/imati0 trei lu i sau '(C 8ile i ai te de primul co curs6 I timpul imperec"erii asi1urati-0a ca masculi sa-si trate8e femelele cu toata ate tia G e0itati luptele di tre femela si mascul H6 Dupa D 8ile de clocit se tratea8a tot efecti0ul pe tru tricomo o8a timp de '( 8ile si apoi u comple/ multi0itami ic pe tru @ 8ile# asta 0a dura pa a i 8iua a '7-a6 !rimul ou ar trebui sa Acioc eascaB i 8iua a ')-a6 Este de recoma dat ca perec"ile sa creasca cate u si 1ur pui ti a d co t ca ii asteapta u campio at destul de lu 16 I ca8ul i care 0reti sa pastrati ambele oua F i mome tul i care femela face primul ou este bi e sa-l luati i casa si sa-l pueti i apoi i cuib dupa ce il 0a face pe al doilea G sub femela tot acest timp 0a sta u ou de plastic # oul care 0a sta i casa il 0eti pastra i tr-o cutie i fasurat i 0ata si u uitati sa i toarceti cutia cu ate tie de cate0a ori pe 8iF aceasta 0a pre0e i A ase8area A 1albe usului H6 Detalii #aptamana ; <ind pasarile incep sa ,raneasca puii cu [XlapteXX trebuie alimentate cu un amestec variat de boabe plus un complex vitaminic de 2 sau = ori pe saptamana-? vitaminele vor a.uta pasarile sa6si pastre1e o conditie fi1ica buna si sa creasca pui de calitate @ #aptamana 2 "upa o saptamina parintii vor ,rani puii cu boabe mai [XtariXX, deci e timpul sa adau ati amestecului de ba1a ceva 4maruntis5X?mei ,cinepa,rapita,etc@ si daca aveti ceva ma1are(n aceasta perioada o pasare matura ar trebui sa consume aproximativ >0 boabe de doua ori pe 1i#aptamana = "aca ai timp si poti ,incearca sa ,ranesti puii de cite > sau 7 ori pe 1i ,in felul acesta vei reduce efortul parintilor si vei avea puii reusiti&0TA6in acest sta iu nu se va lasa mincare la discretie in ,ranitori si nici ,ranitori particulare in cuiburi-*ste un fapt demonstrat ca nu veti avea pui mai bine crescuti daca boabele vor sta tot timpul in voliera#epararea femelelor #e vor separa femelele de masculi cind puii au ;7 1ile,deci din acest moment masculii vor creste puii sin uri<ind observati ca puii se vor da .os din castron puneti cutiute cu boabe,in special marunte,in cuib ptr ca puii vor incepe sa se ,raneasca sin uri0 alta varianta este sa lasati femelele in compartiment sa ,raneasca puii cind masculii fac

antrenamentul de dimineata"upa 2B de 1ile veti intarca puii,si este de preferat ca in prima saptamina puii sa aiba coltul lor pe podea plin cu paie curate ptr ca se vor stran e toti la un loc cautand caldura cuibului-Puilor li se va da ,rana de = ori pe 1i&0TA6 luati boabele din compartimentul puilor de fiecare data cind au terminat de mincat 6separarea femelelor previne aruncarea primei pene la masculi 6in acest interval de timp,de la imperec,ere pina intarcarea puilor nu antrenati pasarile $eimperec,erea $eimperec,eati femelele 7 saptamani inaintea primei etape de concurs"upa ce femelele au ouat inlocuiti6le cu unele din plastic,si dupa a 1ecea 1i de clocit separati din nou femelele -Ieti lasa masculii sa mai cloceasca inca trei 1ile dupa care cuiburile vor fi scoase din boxa&0TA6 in acest sta iu antrenati masculii cat de mult puteti Acum a inceput perioada de IA"UI(* Masculii "upa primul concurs masculii nu se mai antrenea1a, sunt lasati sa 1boare doar in .urul casei- #e fac exercitii cu masculii de doua ori pe 1i, dimineata si la 7pm - )A#AT( MA#<U)(( A'A$A , (&<U("*T( I0)(*$A , si in tot acest timp este bines a faceti curat inauntru, pentru ca dupa perioada de exercitiu ei vor vrea sa intre repede inauntru si este bines a nu stati in calea lor- Acest obicei odata deprins va 4aduce 4 secunde bune la intoarcerea din concurs "upa terminarea exercitiului 1ilnic ei vor veni inapoi , de re ula , fiecare din diferite puncte cardinale batand din aripi- "aca sunt in forma ei trebuie sa 1boare sin uri nu in stol*ste bines sa6i invatati sa manance alune , si dupa fiecare exercitiu in decursul anului sa aseasca in boxa doua alune- "aca nu sunt invatati cu alune puteti folosi seminte de canepa )a fiecare doua 1ile este bine sa le dati un supliment format din seminte mici &0TA H *#T* '0A$T*, '0A$T* (MP0$TA&T <A IA"UI(( #A &U '(* "*$A&QAT( (& T(MPU) L()*( (& P*$(0A"A "* $*PAUL "(&T$* *d*$<(T(( !!!! 'emelele vaduve Unul dintre cei mai importanti factori in sistemul vaduviei este femela*A T$*MU(* #A '(* AT$ANAT0A$* #( "$ANA#T0A#A *ste foarte important ca ea sa &U se imperec,e1e cu celelalte female, deoarece in aceasta situatie va fi nefolositoare ca vaduvaUn mascul pe care nu il folosim ca vaduv il vom pune de doua ori pe saptamna cate ;0 minute in compartimentul vaduvelor , pe podea , inc,is intr6o cutie de expo1itie- Toate vaduvele vor vrea sa se 4 .oace5 cu el , si acest lucru ca preveni imperec,erea intre ele&u recomand inc,iderea femelelor in boxe deoarece in primul rand acest lucru cau1ea1a mult stress si afectea1a pena.ul - *ste de preferat sa tinem femelele inc,ise impreuna cu puii si sa6i lasam tot impreuna sa 1boare afara 1ilnic <el mai bun lucru este sa le punem intr6un compartiment de unde pot vedea alti masculi, masculii de la natural sau de la matca "A$ &U MA#<U)(( )0$- Atata timp cat ele vad alti masculii nu se vor immperec,ea intre ele -

&0TA6 'emelele se vor imperec,ea intre ele numai daca sunt complet isolateUrana vaduvelor "uminica , luni , marti H depurative Miercuri, .oi6 70Y depurativ plus 70Y amestec de concurs Iineri, sambata H amestec de concurs "uminica inc,ideti masculii in boxe , lasati femelele afara pentru o baie si dupa cateva ore de liberatae ele vor intra in compartimentul masculilor- "upa cateva minute mutati femelele inapoi in compartimentul lor (ntroducerea femelelor pentru concurs )asati masculii in boxe ? .umatatea din boxa care pana acum a fost inc,isa6dormitor @ si in acelasi timp introduceti cuibul in5dormitor5- "upa o .umatate de ora inc,ideti masculii in boxe si apoi puneti femelele intr6un cos - <osul terbuie sa aiba partea de deasupra dintr6un rila. deoarece avem nevioe ca masculii sa le poata vedea-Pentru primele concursuri luam femelele si le punem in partea desc,isa a boxei- "upa apro1imativ 7 minute desc,idem usita de la compartimentul inc,is al boxei6dormitorul , introducem femela la mascul, dupa care o inc,idem la loc- "aca masculul este in forma ar trebui sa se ase1e in cuib si sa inceapa sa c,eme femela - 'emela ar trebui sa stea lan a el si sa6l ciu uleasca pe at in timp ce masculul va inc,ide oc,ii si o va c,ema pe un ton mai sca1ut"upa aproape 7 minute veti lua masculul foarte usor de pe cuib si il veti pune in cos acesta fiind ata pentru concursT0AT* A<*#T*A T$*MU(* 'A<UT* (& )(&(#T* #( <A)M!!!! )uati cuiburile din boxe dupa ce masculii se afla in cos,deoarece vor fi murdarite de femelele ce vor sta acolo peste noapte-*ste bine sa tinem femelele peste noapte in boxele vaduvilor ptr ca in primul rind acest lucru le va motiva ptr a doua 1i la intoarcerea masculilor,si in al doilea rind nu va fi nevoie sa le mutam iar in compartimentul lor(n momentul cind punem masculii in cos este bine sa6i examinam rapid-"esc,ide aripa si uita6te la pene-"a atentie penelor de la cotul aripii,sunt foarte importante-Urmatorul pas,intoarce porumbelul si verifica pieptul/pielea de6a lun ul sternului trebuie sa fie rosie spre ro1-"aca este prea inc,isa la culoare inseamna ca il ,ranesti cu prea multe proteine,daca e uscata,ca si cind ar avea 4matreata5 nu este in forma si are o problema le ata de alimentatie-(n ca1ul acesta adau a mai multe depurative amestecului tau de ,rana,si apa cu usturoi de 26= ori pe saptamina"upa aceea uita6te dupa 4punctele de forma5,care daca sunt presente ar trebui sa fie in mi.locul pieptului ,imediat sub piele,mici puncte rosii-Privindu6le pentru citeva secunde le veti vedea pulsind odata cu bataile inimii-"aca e asa este un bun semn<el mai bun semn dintre toate il vei asi la penile co1ii,mai precis la ful ii care acopera tartita-"aca ful ii laterali care acopera tartita se incretesc si se ridica incercand sa treaca peste mar inile laterale ale co1ii?la ba1a co1ii@ este un semn ca pasarea respective e in superforma-Aceasta se va asi numai la pasarile intretinute in mod exemplarUraneste vaduvele inainte de intoarcerea masculilor de la concurs si verifica sistemele de inc,idere de la boxe*ste de preferat ca vaduvele sa vada masculul venind,de exemplu printr6o usa lar desc,isa sau o fereastra mare decit sa folosesti un sputni+-*venimentul sosirii va excita vaduvele la maxim daca vor putea vedea clar intrarea masculilor in voliera<ronometrea1a vaduvii rapid si in liniste,cu calm dupa care inc,ide6( in boxe-)asa6i

impreuna cu femelele ptr =0 de minute,sau in ca1ul concursurilor mai rele ,o ora *dT$AM0T(IAT(( <iteva exemple de motivari pe care le puteti face in 1iua imbarcarii! 6 lasati masculii in 4dormitor5 cu cuibul,inc,isi,si femelele libere in voliera timp de =0 min/dupa aceea introduceti femela la vaduv ,pe rind ,cite o perec,e,si in momentul in care masculul c,eama si femela e lin a el in cuib puteti pune masculu in cos6 aduceti femelele intr6un cos ?cu partea de sus din rila.@ ptr ca vaduvii sa le poata vedea si lasati cosul pe podea in mi.locul compartimentului ptr ;7 min-?vaduvii sunt inc,isi in boxe@-"upa ;7 min lasati femelele libere toate odata si vaduvii vor innebuni-)a fel ca mai sus introduceti cite o femela pe rind la vaduvul respectiv si cind sunt impreuna in cuib puneti masculul in cos6 lasati cosul cu femele in mi.locul compartimentului ,lasati vaduvii liberi in voliera?ei vor sta pe cos si vor incerca sa intre la vaduve@Peste ;06;7 min inc,ide vaduvii sin uri in 4dormitoare5 ptr 7min ,dupa care pune6i in cos6 lasati vaduvii liberi in voliera cu femelele ,iar in momentul in care ei vor intra in 4dormitor5 puteti pune masculul in cos6 lasati femela in boxa cu vaduvul inc,is un 4dormitor5,dupa 7min luati vaduvul,il puneti in cos si duceti la =67+m-(nc,ideti vaduva in 4dormitor5,sa astepte intoacerea masculului,lasati masculul la femela la intoarcere,dupa care il puneti in cos ptr concurs6 inc,ideti vaduvul in 4dormitor5,in cealalta .umatate a boxei puneti o o linda,in asa fel sa se poata vedea in ea-*l va crede ca este un alt mascul care incearca sa6i ocupe boxa/dupa =0 min puneti6l in cos ptr concurs-'emela trebuie sa6l astepte la intoarcere&0TA6luati masculul din boxa numai in momentul in care femela este peste el in cuib ,il ciu uleste pe it sau pe cap,el inc,ide oc,ii si bate usor si ritmat din aripa!!! #faturi! 6uleiul de usturoi si dro.dia de bere a.uta la curatirea sin elui de toxine 6produse ca "i estal,Nem6T,epax amestecate cu ratia 1ilnica de doua ori pe saptamina a.uta la refacerea florei intestinale 6usturoiul pus in apa a.uta la cutatirea pielii porumbelului 6dati pasarilor .umatate din ratie inaintea exercitiului 1ilnic si .umatate dupa/acest lucru te va a.uta sa le tii sub control 6de fiecare data cind porumbeii petrec mai mult de o noapte in masina de concurs,la intoarcere tratea1a6i pentru tri,omono1a]multe vitamineActiu i i timpul a ului

Ia uarie, "aca avem posibilitatea se recomanda drept inceput, examene copropara1itolo ice de laborator din fecale ? ainat@, prelevat din intre adapostul

"epara1itarea intre ului efectiv de porumbei printr6un tratament in apa de baut sau individual, pe cioc/ "epara1itare interna ?contra viermilor intestinali@/

Iitamini1area intre ului efectiv de porumbei-

Februarie,

Iaccinarea contra parami/o0iro8ei ?se poate folosi vaccin inactiv sau viu@/ Iaccinarea contra salmo elo8ei/ Iitamini1area intre ului efectiv de porumbei ?se recomanda 26= 1ile inainte de vaccinare326= 1ile dupa vaccinare@-

Martie,

*xaminare individuala ?inlaturam din efectiv pasarile cu deficiente@/ (nceperea operatiunilor de selectie pentru reproducere ?formarea cuplurilor@/ $efacerea3verificarea cuiburilor, oatul, clocitul si eclo1iunile-

Aprilie,

Ierificarea inelelor de marca. folosite pentru a stabili cu exactitate data de vaccinare a puilor contra paramixoviro1ei/ Iaccinarea adultilor contra difterovariolei/ "e1insectii3de1infectii in adapost/ "ebutul se1onului competitional6 maturi-

Mai-Iu ie,

Pre atirea si executarea 1borurilor de antrenament la pui ?sunt an a.ati puii la care au trecut trei saptamanii de la vaccinare@/ Pre atirea pentru concurs ?selectare, antrenamente pro resive, ,rana de se1on@-

Iulie-Au1ust,

*valuarea performantelor/ #tabilirea criteriilor de selectie/ "e1insectie enerala-

Septembrie-$ctombrie,

*xaminarea intre ului efectiv de porumbei/ Tratarea individuala a bolilor specifice/ Iaccinarea de toamna! paramixoviro1a si variola ?pentru tineretul din anul curent@/ Iitamini1area completa-

Noiembrie-Decembrie,

*xamene de laborator pentru depistarea eventualelor boli/

#electarea lotului de 1buratori pentru anul urmator/ Pre atirea de iarna-

RE.ULI 2ITALE, i ai tea desc"iderii se8o ului,

Toate pasarile an a.ate in competitie vor fi vaccinate contra paramixoviro1ei pana la inceputul lunii martie/ <u patru saptamani inaintea startului in se1onul de 1bor, porumbeii vor fi tratati contra tricomono1ei/ <u doua saptamani inaintea startului in se1onul de 1bor, porumbeii vor fi tratati contra para1itilor intestinali si a infectiilor astrointestinale/ )a startul se1onului, porumbeii vor fi tratati contra para1itilor externi-

i timpul se8o ului,

Apa de baut va fi sc,imbata 1ilnic de ;62 ori/ A.utor pentru recuperare/ Urana pentru se1onul competitional/

!orumbeii i ai te de curse

Mai sunt putine 1ile si debutea1a, pentru crescatorii de porumbei voia.ori se1onul competitional 2009Pentru a avea re1ultate crescatorul trebuie sa se pre1inte la centrul de imbarcare cu porumbei sanatosi, stapani pe sine, in forma si motivatiAcum este foarte important ca pre atirea sa se faca corect, efortul crescatorului depus intr6o perioada mare de timp se vede in 1iua desi ilarii ceasurilor ?constatarea re1ultatelor@(ndiferent de conditia materiala tot mai multi crescatori apelea1a, de multe ori din nestiinta la numeroase produse farmaceutice ce sunt pre1entate ca fiind benefice in pre atirea si parcur erea cu succes a 1borului(ntrbarile fce oferim de baut sau drept hrana porumbeilor in ziua premergatoare competitiei?" atra cele mai mari disputePlecand de la studii clare ba1ate pe ar umente va indicam urmatoarele! '6 %e sa bea i 8iua imbarcarii= 6 Apa curata este raspunsul corect- Afirmatia se ba1ea1a pe faptul ca aproape toate produsele medicale prin ustul lor specific sunt evitate de competitori- )a acest ar ument lo ic putem adau a faptul ca o medicamentatie neadcvata ?depasirea do1ei, varsta

competitorului, solicitarile cursei@, poate duce la deteriorarea starii de sanatate a porumbelului*6 %e oferim drept "ra a i 8iua imbarcarii= 6 "ieta premer atoare cursei trebuie ba1ata pe carbo,idratii si rasimi dar direct proportionate cu necesitatile impuse de solicitarile distantei ce trebuie parcursa ?1boruri de vite1a, demifond, fond, etc-@- *ste indicat un amestec ba1at pe porumb, sofrat, rau si ore1 nedecorticat la care se adau a cca 20Y le ume6 A se evita cu cca 2 1ile premer atoare imbarcarii orice fel de rit sau supliment ce contine sare in exces<u speranta ca indicatiile oferite reflecta realitatea va uram tuturor un se1on de exceptie!

!reparare "ra a

Plecand de la premisa ca sportul columbofil implica un efort financiar considerabil m6am ,otarat sa pre1int cateva retete la indemana oricui, adunate de mine intr6o perioada de ;0 aniMentione1 ca au fost si sunt folosite de crescatori celebrii, eu personal va asi ur ca au dat re1ultate! ;- !reparare, (ntr6un recipient ?recomandat o tava@, se pun ; V de rau3or1 se adau a un varf de lin urita sare de bucatarie si se toarna apa, apoi recipientul se asea1a la lumina si aer"aca cerealele utili1ate sunt calitative in cca >B de ore vor ermina ? ermenii vor atin e cca =6> mm@Astfel se obtine un fura. bo at in fosfor si lecitina, factori reminerali1atori ce vor exercita o influenta po1itiva asupra porumbeilor dumneavoastraAdmi istrare, Aceste boabe incoltite se vor administra in do1e mici ?cca ;00 320 porumbei@!recautii, Administrate in cantitati mari pot provoca diaree iar ermenii crescuti prea lun i produc tulburari intestinaleModul de erminare ne de1valuie si calitatea cerealelor/ daca in >B de ore cerealele au incoltit si emana un miros placut, dulcea detinem ,rana de calitate2- !reparare, #e amesteca ; V de molo1 si caramida maruntite, ; V de carbune de lemn, ; V de co.i pisate de oua, ; V de sare de bucatarie, ; V de mei, cca 270 faina anason si cca ;00 faina de c,imenAdmi istrare, #e ofera 1ilnic ca elemente minerale ?dupa %leo De"u, mare crescator france1@=- !reparare, #e amesteca > V de pamant alben, ; V caramida pisata, 2 V de molo1, ; V de paine uscata, ; V de seminte pisate de canepa, ; V de seminte mici

?rapita sau mei@, si 270 sare fina de bucatarie ?dupa dr- Mricoux, renumit crescator bel ian@Admi istrare, Lilnic, amestecul trebuie bine omo eni1at>- !reparare, 0 ceapa de marime medie, doua capatani de usturoi si doua lin urite de scortisoara#e pisea1a ceapa si usturoiul se amesteca cu scortisoara si se mixea1a cu blenderul pana se obtine o pasta omo enaacest produs se amesteca cu patru litri de otet alimentar ?se recomanda otetul de mere cu miere de albina@Admi istrare, Lilnic in apa de baut cate ;0 ml ?co+tail folosit de renumitul crescator Pim Muller@0tetul de mere administrat 1ilnic in apa de baut tine sub control tricomono1a in crescatorie-

Ac,i1itionarea de porumbei

"Asculta de la toti, dar fa ca tine",f invata de la altii, dar din greselile lor" Toti i6ti recomanda porumbeii lor insa nimeni nu raspunde de esecurile tale"e la cine luam porumbei2 Plecand de la aceasta provocare trebuie sa raspundem la minim patru intrebari! 6 "e la cine ac,i1itionam porumbei2 6 <u ce porumbei vrem sa concuram2 6 <at dam pe ei2 6 <e facem cu porumbeii ac,i1itionati2 &ormal ca de la cei mai buni- "ar care sunt cei mai buni2 <ei mai buni de la care se recomanda sa ac,i1itionam pasari sunt cei care concurea1a in aceleasi conditii ca si noiPlecand de la aceasta premisa putem opta pentru! ;- ac,i1itionarea de pasari ce s6au aratat bune concurente/ 2- ac,i1itionarea de pasari ce s6au aratat bune reproducatoare/

=- ac,i1itionarea unui lot de pui! a@- de primavara ?sunt mai scumpi, pentru ca sunt pastrati pentru competitie@b@- de toamna >- ac,i1itionarea de oua"aca anali1am variantele oferite observam cu usurinta ca ac,i1itionarea unui lot de oua repre1inta cea mai ieftina solutie"aca ne orientam catre aceasta varianta trebuie sa tinem cont de ! 6 serio1itatea van1atorului/ 6 lotul de porumbei detinuti ce vor .uca acum rol de doici pentru puii eclo1ati din ouale ac,i1itionatePasarile re1ultate din aceste oua vor fi 1burate si vor repre1enta lotul de concurs pentru anii ce vor urmaIa doresc tuturor mult noroc!

Boli porumbei

I6 2iro8e, '6 !ARAMIX$2IR$?A Transmitere! #ursele de infectie sunt porumbeii bolnavi care prin secretiile lor contaminea1a mediul incon.urator ?apa si fura.ele@Purtatori po1itivi de virusi pot fi pasarile salbatice, asternutul sau c,iar omulPorumbeii se contaminea1a pe cale aero ena si di estiva#imptome! Moala nu se manifesta direct- (nitial debutea1a ca o usoara con.unctivita ?lacrimare@0 data cu evolutia bolii, porumbelul sta trist, apatic, are penele 1burlite, apare diareea apoasa, c,iar cu san ePasarea afectata acu1a o sete exa erata ce combate pofta de mancare- 'a1a finala debutea1a cu tulburari neurolo ice! contractii ale musc,ilor atului, tulburari de ec,ilibru, convulsii si parali1ii ale aripilor si picioarelor#upravietuitorii tratati raman cu sec,ele nervoase-

Tratament3combatere! #in urul mod de prevenire este vaccinarea- Preventiv se vor face vaccinari profilactice la pui, incepand cu varsta de =0 de 1ile- Anumiti specialisti recomanda vaccinarea puilor la =0 de 1ile cu vaccin viu, urmata la 2 saptamani de vaccinarea cu vaccin inactivPe piata romaneasca au patruns mai multe tipuri de vaccin ce combat paramixoviro1a-

*6 DIFTER$2ARI$LA Transmitere! <a si in ca1ul paramixoviro1ei principala sursa de infectie sunt pasarile bolnave sau trecute prin boala, ce pot infesta apa, ,rana sau asternutulAceasta boala mai poate fi transmisa si de insectele ,ematofa e ?paduc,i, capuse, tantari@Afectarea porumbeilor se poate reali1a pe cai aero ene, di estive si cutanate#imptome! Moala poate debuta acut in trei forme! cutanata ?variolica@, mucoasa ?difteroida@, si mixta ?ambele forme@(nitial apar le1iuni ce se transforma in noduli pe 1one fara pene ?pleoape, nari, etc-@, forma variolica este cea usoara si tratata se vindeca in 26> saptamani'orma difterica, se manifesta prin aceleasi le1iuni dar locali1ate la nivelul mucoaselor fapt ce duce c,iar la deces'orma difterica este cea mai dramatica- (n forma mixta intalnim ambele ca1uriTratament3combatere! Practic nu exista medicamentatie pentru aceasta boalaPreventiv se pot administra antibiotice ce previn infectiile bacteriene- #unt recomandate vitaminele! M si A"= *Pentru forma variolica se foloseste cu succes albastru de metilen#e recomanda de1insectii3de1infectii in crescatorie@6 %$RI?A LER!ETI%A Transmitere! #ursele de infectare sunt tot porumbeii bolnavi care prin secretii transmit boala fie prin contact direct fie prin contact indirect pasarilor sanatoase

Moala este contactata mult mai usor de pasarile tinere infectate cu para1iti interni sau externi sau de pasarile suprasolicitate ?oboseala excesiva@#imptome! Moala debutea1a printr6o rinita seroasa ce devine purulenta ?se formea1a o crusta ce astupa orificiile na1ale provocand respiratie rea si stranuturi repetate@Tratament3combatere! &u exista un tratament specific, se pot administra antibiotice in scopul prevenirii bacteriilor supraadau ate#unt recomandate vitaminele si de1infectii periodiceII6 Bacterio8e, '6 SALM$NEL$?A Transmitere! #e transmite de porumbei bolnavi sau alte animale infectate3purtatoare prin contaminarea cu fecale a apei sau a ,raneiPot transmite boala ro1atoarele, andacii sau c,iar oamenii#imptome! )a pasarile afectate apare diaree apoasa albui6ver1uie, anorexie ?lipsa poftei de mancare@, slabire rapida si accentuata sau artrita ?inflamatii ale articulatiilor, calde si dureroase@*xista si o forma cronica, latenta caracteri1ata prin! evitarea 1borului, oboseala acuta, sc,iopatare sau c,iar inaparlire cu san eTratament3combatere! Tratamentul se face intodeauna cu antibiotice indicate de medicul veterinarPreventiv se pot utili1a vaccinuri inactive- #unt specialisti ce nu recomanda vaccinarea porumbeilor contra salmonelo1ei-

III6 !ara8itare- i ter i '6 TRI%$M$N$?A Transmitere! <ontaminarea se face prin apa de baut la pasarile adulte sau prin laptele din usa la pui#imptome! <ei mai afectati de aceasta boala sunt puii si porumbeii tineri- Moala se manifesta prin anorexie, sete excesiva si noduli, c,iar cat o aluna- mortalitatea in randul puilor este extrem de mare cca >0Y)a adulti apar muco1itati din cioc, respiratie reoaie, pierderi in reutate, sete exa erata, tonus sca1ut si performante de 1bor reduseTratament3combatere! Tricomono1a se poate tine sub control de catre crescator ?evitarea supraa lumerarii, evitarea stresului si selectarea ri uroasa a pasarilor ce urmea1a a fi introduse in crescatorie@-

Preventiv se pot utili1a antibiotice timp de =67 1ile- #e recomanda ca adapatorile sa fie de1infectate 1ilnic*6 %$%%IDI$?A #imptome! #e manifesta prin pierdere in reutateaccentuata, tonus vital sca1ut, performante la 1bor reduse si naparlire precaraPuii sunt si mai vulnerabili! diaree cu fecale apoase cu muco1itati, somnolenta si slabire accentuataTratament3combatere! #e efectuia1a aceasi medicamentatie ca in ca1ul tricomono1ei-

I formatii despre crescatorie

I aceasta rubrica e propu em sa oferim ti erilor G oilorH crescatori i formatii utile me ite a le i les i drumul spre obti erea re8ultatelor dorite6 (nca de la inceput vrem sa mentionam ca re1ultatele in sportul columbofil au la ba1a doua elemente vitale ce se contopesc in mod inevitabil! ;- <olumbofilul/ 2- PorumbelulMuna colaborare intre cele doua entitati se ba1ea1a pe abilitatile crescatorului in a specula la maxim capacitatile porumbelului! ;- <onstruirea unui adapost confortabil T Atasamentul porumbelului fata de crescatorie/ 2- Afectivitatea aratata porumbelului T Atasamentul fata de crescator/ =- (ntretinerea 1ilnica ?i iena, ,rana, medicamentatie, motivare@ T #tarea de si urantaUrmand acesti pasi obtinem re1ultatele dorite!

%o struirea adapostului "in punct de vedere structural construirea unui adapost util implica minim =6> compartimente! matca, pui, 1buratori ?la natural@ si dupa ca1 1buratori ?la vaduvie@Adapostul trebuie amplasat cu fata spre sud, dotat cu ferestre si aerisiri corespun1atoare

cu trape de acces usor utili1abile ?de porumbei@, si nu in ultimul rand cu spatii suficient de mari direct proportionale cu numarul porumbeilor detinuti*xtrem de necesare sun si accesoriile de ba1a! ;- Ioliera din plasa, indinspensabila compartimentului matca si pui/ 2- Moxe din lemn complete pentru cuibarit ?cutia, ratar, fete@ si odi,nitori aferente/ =- <uibare din ceramica, ipsos sau plastic/ >- Nratarele din lemn atat pentru pardoseli cat si pentru boxe/ 7- Qalu1ele pentru reali1area obscuritatii atat de necesare recuperarii porumbelului/ A- Adapatori pentru apa speciale, ase1ate la inaltime fata de podea pentru a evita contaminarea apei cu particule fine ?a se evita adapatorile din metal@/ 7- Uranitori speciale ce evita contactul boabelor cu excrementele pasarilor<olumbaria trebuie sa fie construita astfel ca aerul si lumina sa nu lipseasca, sa fie uscat si fara curentiTrebuie sa fie suficient de spatioasa pentru a adaposti toti flocatariif detinuti, asi urandu6 le pentru fiecare locul sau mereu acelasi#upraa lumerarea trebuie evitata cu orice pret!! "in cau1a in ,esuielii pasarile nu se pot odi,nii cum trebuie, atmosfera se supraincal1este si devine umeda, favorabila bolilor aparatului respirator sau a altor boli transmisibile infectioase sau para1itareUn aer uscat si o caldura moderata mentin starea de sanatate si conditia fi1ica ?forma@, atat de necesara pasarilor de 1bor&e exprimam speranta ca initiativa noastra nu a fost 1adarnica, iar noii columbofilii vor asi un real spri.in in articolele urmatoare ?Urmea1a Asiste ta Sa itara@ Asteptam indicatii si su estii din partea dumneavoastra!!

Recuperarea porumbeilor

<unoastem ca i1vorul ener iei necesare de1voltarii miscarilor pe timpul 1borului isi are ori inea in substantele lucide- $atiile alimentare cu care se ,ranesc porumbeii trebuie sa

contina seminte bo ate in lucide- "e re ula, aceste substante se asesc predominant in mediul ve etal- Plantele contin lucide in proportie de pana la B7690 Y, in timp ce in or anismele animalelor exista cantitati relativ mici ;6 7 Y- <u preponderenta substantele lucide se asesc in semintele de porumb, rau, or1, or1oaica, ore1, ful i de ova1, de asemenea in nutreturi le uminoase, ma1are, ma1aric,e cu borcea , in olea inoase H floarea soarelui, rapita, canepa, etc- - #emintele de cereale, pe lan a lucide contin protide, substante cu rol plastic in formarea tesuturilor u1ate, lipide cu valoare ener etic ridicata, multe vitamine, M;, M2, <, A, etc- - #i pentru ca tot am amintit de ratie, re1ervele alcaline ale or anismului porumbelului pot fi asi urate suplimentand ,ranirea lor cu adaos de salata verde, lucerna verde, codite de ceapa tocata, s- a- m- d- "upa consumul boabelor de cereale, prin procesul fi1iolo ic de di estive si asimilare, lucidele se concentrea1a in ficat, musc,i, nervi, cord, creier, sub forma de lico enMaterialul ener etic necesar travaliului muscular il repre1inta lico enul- Actiunea en1imelor autolitice, un exemplu fosforila1a, transforma lico enul, prin asa numitul proces de lico1a, intr6o serie de produsi intermediari, cum sunt, luco1a, compusi fosforici si apoi acid lactic- Principalul furni1or de ener ie pentru 1borul inaripatilor nostri se reali1ea1a in procesul de ardere anaeoba a luco1ei, proces desfasurat in intimitatea tesutului muscular- Iorbim de asa numita respiratie tisulara- Practic ce se intampla 2 0xi enul atmosferic, inspirat la nivelul pulmonilor, este preluat de catre 4mio lobina5, o componenta a tesutului muscular- Mio lobina din musc,i furni1ea1a oxi enul necesar pentru desfasurarea respiratiei tisulare, proces in care se produce arderea luco1ei cu de a.are de ener ie musculara, ener ie solicitata de efortul 1borului&ecesarul de ener ie conditionea1a intensitatea efortului muscular depus de porumbel in timpul 1borului- Iedem deci, ca in transportul oxi enului prin or anism, rolul esential revine mio lobinei, o componenta a fibrei musculare- <antitatea de mio lobina din musc,i este variabila de la pasare la pasare, conditonata dupa cum am va1ut mai sus de nevoia de oxi en a musculaturii- Un porumbel pre atit prin antrenamente, 1boruri sistematice, va avea o cantitate mai mare de mio lobina in musc,ii pectorali, musc,ii aripilor, in eneral in tesuturile muscalare care asi ura travaliul miscarilor- Mio lobina va prelua mai mult oxO en din ,emo lobina san elui circulant asi urandu6i re1erva ener etica desfasurarii unui 1bor indelun at- Mio lobina in cantitate mai mica in musculatura, inseamna oxi en mai putin, o ardere insuficientaa luco1ei si consecinta va fi o insuficienta ener ie musculara necesara 1borului- "eci, nu se poate asi ura necesarul de ener ie pentru contractia muscular prelun ita, solicitata de 1borurile lun i, obositoareAcidul lactic, dupa cum am aratat mai sus, re1ultat in treapta anaeroba a licoli1ei, nu se arde si nu se elimina in proportie corespun1atoare- "e asemeanea, nici resinte1a luco1ei din excesul de acid lactic care nu mai poate fi ars, nu mai este posibila- Aceasta transformare necesita consum mare de ener ie- )a porumbelul neantrenat suficient, in musculatura, datorita unui continut redus de mio lobina se va acumula cantitati tot mai mari de acid lactic- #e petrece asa numitul proces de 4acido1a5 care perturba activitatea muscular- Tulburarile bioc,imismului muscular se exteriori1ea1a prin semne clinice specifice! febra musculara acuta, tetanie, convulsii, tremurul aripilor, etc- - )a unele concursuri, porumbeii de =6> ani, sosesc de la 1bor mai tar1iu decat porumbeii tineri, in varsta de un an- #a fie vorba oare despre o cri1a de orientare2 <u si uranta nu ! Porumbeii adulti, la aceasta varsta au suficienta experienta si maturitate a 1borului#ecretul este simplu- )a 1borurile de antrenament, in ma.oritatea ca1urilor, evitam

introducerea in pliante a porumbeilor maturi, in idea resita de a6i mena.a in 1borurile scurte- (ntroducem in pliante numai porumbeii tineri- <onsecinta sosirilor mai slabe a porumbeilor adulti, trebuie cautata in mecanismul bioc,imic exprimat printr6un continut redus de mio lobina existent in musculature pasarilor antrenate insuficient- (1vorul mio lobinei il constituie 1borul, antrenamentele sustinute si bineinteles, aportul substantelor lucide asi urat printr6o ratie complete, ec,ilibratag (storia lui 7A027 H BB g (n vara anului ;990, aveam un mascul cu seria 7A027 H BB care 1bura in concursurile or ani1ate de Asociatia #uceava- )a etapa concursului 1onal de la Ndans+ (( ?9;7 distanta aeriana@ a sosit in prima 1i la orele ;9,>0 fiind declarat campionul etapei ?1ona cuprindea asociatiile .udetene #uceava, Motosani, (asi, Iaslui, &eamt, Macau si 'ocsani @Practicand 1borul la vaduvie, care consta in separarea masculilor de femele pe tot timpul se1onului cocursurilor, de asta data, fericit pentru invidiata performanta, in dorinta obtierii unor pui, i6am dat porumbita si l6am lasat sa cloceasca ouale- (ntrucat etapele de 1bor la mare fond se or ani1au din = in = saptamani, poumbelul meu a a.uns la fa1a de clocit intensiv, perioada dinaintea eclo1iunii oualelor- (n perioada clocitului nu l6am mai miscat in antrenamente pe distante scurte, necesare insa mentinerii conditiei fi1ice si formei sportive- )uandu6l practic de pe cuibarul cu oua, l6am an a.at la urmatoare etapa, Ndans+ (((- Atletul meu a sosit tot in prima 1i de concurs, in .urul orei 20, =0, dar imediat dupa ce a intrat in compartimentul volierei si a consumat insetat apa, la cca- =0 de minute a avut o puternica febra musculara, exteriori1ata prin contractura tetanica a aripilor, stare acuta de prostatie datorita toxinelor acumulate in or anism, consecinta efortului imens depus pe parcursul sutelor de +ilometri- Porumbelul nu mai reusea sa 1boare nici pana la cuibar, aripile erau parca desprinse trunc,i, lasate .os, febra puternica, tremur muscular si lipsa poftei de mancare- *ram disperat, pasarea dupa = concursuri de Ndans+ se situa pe primul loc- Mai era necesara o sin ura etapa de 1bor, campionatul columbofil inclu1and la acea perioada clasarea a > etape de fond- Am inceput imediat pre atirea individuala a porumbelului urmarint trei elemente importante ! ` "e1intoxicarea or anismului pentru eliminarea metabolitilor acumulati in timpul 4periplului aerian5 administrand produse usor laxative, substante alcaline ale or anismului, componente polivitaminice si substante nutritive ener etice / ` $ecuperarea alimentara, administrand in ratie nutreturi necesare refacerii re1ervelor alcaline ale or anismului, o paleta variata de seminte raminee si le uminoase/ ` $ecuperarea fi1ica incepand cu 1boruri foarte scurte, de la cativa 1eci de metri- Pe masura revenirii posibilitatilor de 1bor am marit pro resiv distantele&ici acum, dupa trecerea mai multor ani, nu pot uita eforturile depuse de mine, dar mai ales de catre porumbel pentru recuperarea sa fi1ica- A fost o experienta deosebita, unica in felul ei- "ar a meriat! <oncret H ;7 1ile de pre atire cu administrarea in primele 2 1ile de carbune medicinal, bicarbonat de sodium?comprimate@ si miere de albine in apa de baut- Am continuat apoi cu administrarea unor substante nutritive ener etice, de tipul laptisorului de matca combinat cu diferite produse vitaminoase Miocol, Iitacol, etc- (n ultimele trei 1ile dinaintea an a.arii in concurs am administrat Multivita luco1a si Iitamina <- (n tot acest timp am miscat porumbelul in 1boruri la distante pro resive,

bineinteles, incepand cu distante foarte scurte- (n felul acesta am reusit sa recupere1 porumbelul pentru ultima etapa de concurs al maratonului de la Ndans+ (I- &u fara emotii l6am an a.at la concurs- *forturile noastre, o lectie de simbio1a intre crescator si porumbel au fost rasplatite- 'ebletea mea a sosit la cuibarul sau tot in prima 1i, devenind <ampionul Asociatiei #uceava, in campionatul columbofil de 'ond6Maraton, asociatie laureata la *xpo1itia &ationala<onclu1ie ! Activitatea bioc,imica desfasurata la nivelul tesutului muscular asi ura dinamica 1borului porumbeilor in concursurile columbofile, fiind dependent de alimentatia bo ata in lucide, antrenamente si 1boruri sistematice- "esi ur, nu omitem din ecuatia reusitei 1borului porumbelului, calitatile individuale, simtul de orientare in spatial aerian, procesul intuitiei, simtul ma netic, comportamentul inteli ent si dorinta ardenta de revenire la cuibarul sau-

Uranirea porumbeilor

<alitatea ,ranei Cn primul Gi En primul rDnd, mDncarea trebuie s9 fie de cea mai bun9 calitateNr9unFele de calitate sunt curate, cu un conFinut sc91ut de umiditate- Nr9unFele foarte umede sunt murdare, pline de praf Gi mult mai sensibile la infestarea cu ciuperci, ermeni bacterieni Gi otr9vuri decDt r9unFele uscate Gi curate- Adev9rul este c9 ermenii aflaFi pe Gi En interiorul r9unFelor vor afecta re1ultatele p9s9rilor dumneavoastr9 din timpul reproducFiei, n9pDrlirii, concursurilor Gi expo1iFiilor- MDncarea administrat9 porumbeilor voia.ori trebuie s9 fie proasp9t9, curat9 Gi de cea mai bun9 calitate$ealitatea este c9 mDncarea ieftin9 nu e niciodat9 cel mai bun aliment'ermierul primeGte mai mult pentru alimentele selecFionate decDt pentru r9unFele afectate de vreme ?inundaFii, secet9, rindin9 etc-@, vDndute En principal en ross- Unii comercianFi produc9tori cump9r9 aceste alimente pentru cresc9torii de porumbei din dorinFa de a menFine preFurile sc91ute, Ens9 nu vor s9 EnFelea 9 c9 alimentele neselecFionate pot fi muce 9ite Gi pline de toxine care distru conFinutul nutriFionalAceste muce aiuri repre1int9 un risc ma.or pentru s9n9tatea porumbeilor, f9cDnd ec,ipa de 1bor s9 fie predispus9 multor boli- Nr9unFele de calitate inferioar9 pur Gi simplu nu reuGesc s9 asi ure necesarul de ener ie Gi nutrienFi al p9s9rilor ce particip9 la concursuri*fectul e simplu! re1ultate slabe Gi Emboln9virea colonieiCn 1iua de a1i, comercianFii de r9unFe fac eforturi mari pentru a furni1a mDncare curat9, f9r9 ciuperci, bacterii Gi toxine-

Ma.oritatea cresc9torilor EnFele acum c9 problema calit9Fii mDnc9rii are un efect substanFial asupra performanFelor Gi cump9r9 mDncare proasp9t9, produs9 de fermieri, arantat f9r9 muce aiuri Gi toxine- <astle Nrains din hueensland Gi 'ernandoXs din Melbourne au fixat standardul pentru toFi comercianFii de r9unFe din Australia- Testarea culturii este cea mai bun9 metod9 de a verifica r9unFele- <,iar dac9 mDncarea testat9 nu e perfect9, ea poate fi totuGi Embun9t9Fit9, compensDnd cu aditivi anti6muce ai ?P*P@MulFi cresc9tori folosesc En mod curent acest tip de aditivi pentru a6Gi prote.a amestecurile Empotriva umidit9Fii pe perioada depo1it9riiPorumbelul m9nDnc9 mai mult r9unFe de calitate inferioar9 decDt ,ran9 uscat9 Gi curat9Cn sine, acest lucru face r9unFele murdare Gi mai scumpeMDncarea trebuie s9 fie depo1itat9 corespun19tor Gi prote.at9 Empotriva umidit9Fii Gi a ro19toarelor*ste necesar9 depo1itarea corect9 a r9unFelor dup9 cump9rare dac9 vreFi s9 le p9straFi En starea iniFial9 Gi s9 nu fie infestate ulterior cu bacterii- "ac9 permiteFi ume1elii s9 se infiltre1e En mDncare, atunci e foarte probabil ca muce aiul Gi bacteriile s96Gi fac9 apariFia, anulDnd astfel toate eforturile dumneavoastr9 de a oferi p9s9rilor cea mai bun9 ,ran9- "ac9 r9unFele sunt foarte uscate Gi testele aplicate culturii ies ne ative, atunci ele trebuie depo1itate Entr6un butoi vidat, amplasat la En9lFime faF9 de sol- Acest lucru va Empiedica absorbFia ume1elii din aer En perioadele cu umiditate crescut9 ?ex! 1ilele ploioase Gi cu umididate crescut9 pe timpul nopFii@- <el mai bine ar fi ca r9unFele cu umiditate ridicat9 s9 fie amestecate cu un aditiv anti6muce ai- Apoi s9 fie depo1itate Entr6 un recipient cu capac ce poate fi desc,is pentru a permite uscarea En perioadele cu umiditate sc91ut9, dup9 care si ilat cDnd umiditatea creGte- * mult mai probabil ca sporii ciupercilor ce se fixea19 pe r9unFele umede s9 devin9 activi cDnd acestea sunt depo1itate En spaFii Entunecoase Gi f9r9 curenFi de aer care s9 a.ute la uscarea lor-

#faturi despre porumbei

"ac9 un cresc9tor de porumbei st9pDneGte cerinFele de ba19 ?o cresc9torie bine construit9, ap9 proasp9t9, mDncare bun9 Gi rit curat@, nu ar trebui s9 fie vreo problem9 de s9n9tateAl9turi de Dndaci Gi Gobolani, porumbeii sunt cea mai re1istent9 specie- Ma.oritatea cresc9torilor Encep s9 aib9 probleme din cau1a st9rii proaste a ad9postului, a numericului Gi a calit9Fii porumbeilor- Multe cresc9torii sunt prea expuse curenFilor de aer- &u ar trebuie s9 existe curent de aer provenind din 1ona peretului din spate- Toate rafturile ar trebui amplasate pe acel perete- "ac9 este nevoie de mai multe rafturi sau odi,nitori, atunci aveFi prea mulFi porumbei En acel compartiment- PereFii laterali, podeaua Gi tavanul trebuie s9 fie compacte pe o lun ime de ;,20 m, pornind de la peretele din spateAm fost En *uropa acum cDFiva ani, cDnd am vi1itat cresc9toria unui columbofil cu

re1ultate bunicele En concursuri- "atorit9 faptului c9 m6a a.utat cu or ani1area unei sesiuni de evaluare a porumbeilor, m6a Entrebat dac9 pot veni s96i vi1ite1 cresc9toria- &6 am stat En cresc9torie mai mult de =0 de secunde Gi de.a mi6am putut da seama de ce respectivul nu cDGti a- Aveam de6a face cu un cresc9tor neexperimentat, iar cresc9toria sa era ca un tunel eolian- (6am dat o serie de su estii pe care, potrivit unui articol scris de el, le6a implementat Gi dintr6o dat9 a devenit campion la fond pe clubul de care aparFineaAtunci cDnd ad9postul este bine construit, urm9toarea problem9 ma.or9 e aproape Entotdeauna num9rul mare de porumbei 91duiFi- Cn extra6se1on, niciodat9 nu Fin mai mult de 20 de p9s9ri Entr6un compartiment de ;,B0 x 2,>0 m, iar En timpul se1onului de 1bor cu puii nu Fin niciodat9 mai mult de ;7 buc9Fi Entr6un compartiment cu aceleaGi dimensiuni"in cau1a cuiburilor, maturii sunt FinuFi un pic altfel, adic9 nu 91duiesc niciodat9 mai mult de A masculi Entr6un compartiment ca cel descris mai sus Gi ;A femele Entr6un compartiment similar<Dnd ad9postul este bine construit Gi num9rul de porumbei 91duiFi este re1onabil, urm9toarea problem9 des EntDlnit9 este calitatea porumbeilor- Porumbeii slabi calitativ sunt slabi dintr6un motiv anume- Unii porumbei pur Gi simplu nu au un sistem imunitar care s9 le permit9 s96Gi menFin9 starea de s9n9tate- #in ura soluFie este s9 evitaFi s9 FineFi porumbei de proast9 calitate- <u mulFi ani En urm9, m6am Emprietenit cu un tip care, la momentul respectiv, nu era un cresc9tor foarte bun- )a6m a.utat s9 fac9 niGte sc,imb9ri En cresc9torie Gi, deGi acest lucru l6a a.utat puFin, nu a re1olvat problemele de s9n9tate ale porumbeilor- (6am spus c9 Ei voi oferi porumbei mai buni dac9 e dispus s9 scape de toFi porumbeii pe care Ei are- )a acel moment eram neEnduplecat- Peste dou9 s9pt9mDni a acceptat- A de1infectat bine ad9postul de dou9 ori, dup9 care i6am oferit porumbeii pe care Ei promisesem- &iciodat9 nu a mai avut un porumbel bolnav Gi c,iar a Enceput s9 cDGti e, cresc9toria sa fiind po1iFionat9 Entr6o 1on9 de1avanta.at9- (deea e c9, dac9 Encepi cu un ad9post bun Gi porumbei de valoare, menFinerea st9rii de s9n9tate e c,iar foarte simpl9Ma.oritatea EGi ,r9nesc porumbeii prea mult, En special En extra6se1on- * perioada cDnd ar trebui ,r9niFi cel mai puFin- Cn cea mai mare parte, porumbeii sunt la fel ca noi- <Dnd stau de eaba Gi nu au ce face, se En raG9, iar asta duce, En eneral, la probleme respiratorii Gi de alt9 natur9- "in acest motiv, cDnd porumbeii se afl9 En repaus, adau En raFia de ,ran9 o treime or1 Gi Ei obli s96l m9nDnce pe tot- "e asemenea, este foarte important s9 administraFi En fiecare compartiment cDte un pumn de seminFe de in En fiecare 1iCn final, Ent9resc faptul c9 fiecare porumbel trebuie s9 aib9 parte s9pt9mDnal de o baie<Dnd evalue1 porumbei, adesea sunt oripilat de faptul c9 p9s9rile unora pur Gi simplu put din cau1a lipsei Emb9ierii- Porumbeii folosesc sc9ldatul ca pe o oca1ie de a Endep9rta puful Gi pentru a6Gi lubrifia pena.ul Enainte ca noul strat de puf s9 creasc9 la loc- Cmportiva stric9ciunilor provocate de para1iFi, v9 recomand s9 ad9u aFi En apa de baie un pumn de Morax o dat9 la dou9 luni- $epet, acestea sunt operaFiuni simple Gi de ba19-

Ventilatia crescatoriei
IentilaFia cresc9toriei <,iar dac9 Entrea a faFad9 a cresc9toriei este desc,is9, nu veFi avea o ventilaFie bun9- Cn realitate, se va face destul de mult curent Gi e posibil ca porumbeii s9 se Emboln9veasc9Ki atunci cum puteFi avea o ventilaFie corespun19toare, f9r9 ca porumbeii s9 stea En curent2 <um puteFi avea o ventilaFie bun9 f9r9 ca p9s9rile s9 se ude din cau1a faptului c9 aFi l9sat ferestrele desc,ise2 Mai mult, de ce am avea nevoie de o ventilaFie bun92 (at9 cDteva Entreb9ri interesante- Totoodat9, sunt Gi foarte importante, iar ma.oritatea cresc9torilor le trec cu vederea- *le repre1int9 Gi motivul pentru care mulFi cresc9tori nu concurea19 la adev9rata lor valoareCn primul rDnd, porumbeii expir9 dioxid de carbon la fel ca oameni- *i au nevoie de oxi en pentru a se menFine s9n9toGi Gi plini de ener ie- "e asemenea, 9inaFul a.un e pe podea- Aceste de.ecFii conFin amoniac- Cn cantit9Fi mari, amoniacul arde mucoasele respiratorii ?nas Gi pl9mDni@- "e asemenea, are ca efect l9crimarea oc,ilor- <orpul uman El respin e, nu6l tolerea19- Pe deasupra, mai Gi miroase urDt- * mult mai r9u pe vreme urDt9 deoarece excrementele nu au cum s9 se usuce"ioxidul de carbon Gi amoniacul trebuie s9 dispar9- "ac9 nu se EntDmpl9 acest lucru, porumbeii nu vor da randament maxim- Ma.oritatea cresc9torilor nu EnFele ce Enseamn9 o ventilaFie bun9- Au impresia c9 o fereastr9 sau dou9 vor re1olva problema- * adev9rat c9 o fereastr9 e de folos- "e fapt, ferestrele sunt necesare, dar scopul lor principal ar trebui s9 fie altul! s9 permit9 luminii s9 p9trund9 En interior- <Dnd vremea e urDt9, aceste ferestre ar trebui Enc,ise- "ac9 nu sunt Enc,ise, ploaia sau 19pada va p9trunde En9untru Gi va uda podeaua Gi de.ecFiile- Cn curDnd, podeaua Gi 9inaFul umed vor cau1a Emboln9virea porumbeilorIentilaFia corespun19toare se foloseGte pe ploaie sau soare, iarna sau vara- *ste util9 Endeosebi En 1ilele cDnd nu adie vDntul- IentilaFia bun9 Encepe fie din 1ona acoperiGului, fie de la partea superioar9 a celui mai Enalt perete- Porumbeii de a.9 c9ldur9 corporal9$a1ele de soare care se revars9 peste cresc9torie produc Gi ele c9ldur9- Aerul cald se ridic9- Pe m9sur9 ce se ridic9, este eliminat prin intermediul ventilatoarelor din tavan sau corniG9A doua component9 a unei ventilaFii corespun19toare este r9birea procesului de eliminare a aerului cald- Aerul rece este mai reu decDt aerul cald- Partea din spate a cresc9toriei ar trebui s9 aib9 un r9tar de ventilaFie la ba1a peretelui- Ar trebui plasat pe acelaGi perete cu ventilatorul de sus- Astfel, aerul rece, Enc9rcat cu oxi en, intr9 En cresc9torie pe .os- Pe m9sur9 ce este evacuat, ia cu el Gi dioxidul de carbon Gi amoniacul* simplu, nu6i aGa2 Totodat9, este Gi ieftin- $e1ultatele sunt extraordinare- P9s9rile dumneavoastr9 vor fi mai s9n9toase Gi vor concura mai bine- "e asemenea, nu vor sta En curent, iar sistemul funcFionea19 En fiecare 1i a anului, indiferent cum este vremea afar9Cn ca1 c9 vreFi s9 vedeFi dac9 sistemul dvs- este adecvat, puteFi Encerca urm9torul testAduceFi En cresc9torie ceva mirositor, cum ar fi un odori1ant de camer9- CntoarceFi6v9

peste ;0 minute- "ac9 mirosul persist9, atunci trebuie s9 mai ad9u aFi un ventilator En tavan Gi unul pe podea#tiati ca

;-6 *ste bine Entotdeauna s9 Emperec,eaFi p9s9rile Entr6o 1i Ensorit9/ 2-6<ele mai bune p9s9ri ocup9, En eneral, rafturile sau odi,nitorile cele mai de sus/ =-6"ac9 aveFi o pas9re care nu concurea19 asa cum v6aFi astepta ,este recomandat s9 EncercaFi a6i sc,imba perec,ea/ >6 *ste important s9 v9 studiaFi p9s9rile si s9 aflaFi care sunt semnele ce tr9dea19 forma maxim9 pentru fiecare exemplar En parte&otaFi aceste semne ! IeFi descoperi c9 unii fac faF9 cu brio efortului Endelun at , alFii au nevoie de mult9 odi,n9 Enaintea unei etape importante / 76 AsteptaFi6v9 la ceva bun din partea unui porumbel elos/ nu v9 va de1am9 i/ A6Porumbeii rapi1i sunt reprodusi, En eneral, din p9s9ri mai tinere/ 76 Puii obtinuti din primul rDnd de ou9 al femelelor tinere, vor avea cele mai bune re1ultate/ B6 &u trebuie v9 Endopati p9s9rile la Entoarcerea din curs9- Acel cresc9tor care administrea19 o diet9 corect9 va cule e roadele mai tDr1iu/ 96 <Dnd p9s9rile se antrenea19 En .urul cresc9toriei, fiti foarte atenti la cele care se rup de stol si 1boar9 solitar/ de multe ori, acelea sunt exemplarele cele mai En form9/ ;06 &u trebuie sa v9 temeFi in a face salturi mari cu porumbei En form9/ ;;6 #emnele care Emi spun c9 o pas9re este En form9 sunt! tremurat, picioare calde, masculi care cDnt9 puternic, masculi care par s9 aib9 Dtul mai umflat decDt de obicei/

;26 Cn afara electroliFilor si recuperatorilor de pe piaF9, b9uturile indicate pentru porumbeii obosiFi sunt laptele, apa cu 1a,9r si ceaiul din seminFe de in, preparat En felul urm9tor! puneFi o .um9tate de can9 de seminFe de in la ;,7 l ap9- )9saFi s9 fiarb9 bine, dup9 care strecuraFi si l9saFi s9 se r9ceasc9- "iluaFi amestecul la nevoie-

-Tricomonoza 2
Articol pus la dispo1iFie prin amabilitatea d6lui Andrei #ilviu 0prea- Tratamente eficiente Empotriva tricomono1ei Cntrebare pus9 de Max $osas &u 9sesc un tratament eficient Empotriva tricomono1ei- (niFial, am folosit *mtrOl Gi p9rea s9 dea randament la Enceput, dar acum eficienFa a sc91ut- <e produse mi6aFi putea recomanda care s9 m9 a.ute En re1olvarea acestei probleme2 $9spuns oferit de "r- Rim Moddaert Cn ce priveGte tricomono1a ?cancerul@, v9 su ere1 urm9toarele tratamente! ;- Cn ca1ul unei infecFii foarte puternice, administraFi En prima 1i o tablet9 de #partrix, a doua 1i Enc9 o tablet9 de #partrix, iar En urm9toarele 7 1ile v9 sf9tuiesc s9 administraFi $onida1ol pe r9unFe- Cn mod normal, do1a.ul de $onida1ol 7Y este de 7 rame la >00 rame de boabe, iar pentru $onida1ol ;0Y este de 7 rame la B00 rame de boabe2- *ste foarte important s9 GtiFi c9, atunci cDnd folosiFi Entotdeauna acelaGi produs, e posibil ca bacteriile s9 de1volte re1istenF9, s9 devin9 imune- "eci alternarea produselor este, de asemenea, foarte important9- PuteFi folosi produse pe ba19 de! ronida1ol ?ex! Tric,o Plus etc-@, metronida1ol ?ex! 'la Ol etc-@, carnida1ol ?ex! #partrix etc-@=- "e mare a.utor poate fi Gi ad9u area En apa de b9ut a unor acidifianFi ?soluFii antimicrobiene H n-t-@ En apa de b9ut pe toat9 durata anului>- Am remarcat, totodat9, c9 poate fi de a.utor Gi o anumit9 selecFie a p9s9rilor- Cn multe ca1uri, porumbeii infectaFi provin din aceeaGi familie, deci EncercaFi s96i eliminaFi pe aceGtia din cresc9torie-

20 de Sfaturi partea I-a

20 de sfaturi pentru a deveni campion Autor! Mob Prisco

#e spune de multe ori c9 JUn cresc9tor care concurea19 bine este invidiat5- <Dnd un cresc9tor 1boar9 foarte bine, Enseamn9 c9 are secrete sau trucuri speciale- *u cred c9 aGa6 1isele J#*<$*T*5 ale sportului columbofil sunt doar o n9scocire- Pentru a deveni campion Gi a te menFine En vDrful piramidei, adev9ratul cresc9tor nu6Gi bate capul cu oc,ii, aripile, culoarea, talia etc- *l reproduce p9s9ri care vor concura cu succes En cursele dificile Gi las9 En ri.a concursurilor Gi a J<oGului5 adev9rata evaluare a porumbeilor s9iPetreceFi timpul cu folos En mi.locul p9s9rilor dvs- Gi v9 veFi Embun9t9Fi re1ultateleAcordaFi p9s9rilor cu re ularitate atenFie, fiFi blDn1i cu ele, astfel EncDt s9 capete Encredere En dvs- Acest lucru trebuie s9 le fac9 fericite Gi nesperioase- Nri.a Gi atenFia pe care le primesc le vor Encura.a ataGamentul instinctiv faF9 de cas9 Gi la va motiva s9 dea tot ce au mai bun En 1iua concursului- &u exist9 doar o sin ur9 cale spre succes En sportul columbofil- TotuGi, exist9 anumite lucruri pe care oricine trebuie s9 le Endeplineasc9 pentru a reuGi20 de lucruri care trebuie Finute minte pentru a deveni campion! ;- #tarea de s9n9tate repre1int9 77Y din secretul unor 1boruri reuGite2- Antrenamentele private nu vor determina porumbeii s9 fie Entr6o stare de s9n9tate bun9=- &u exist9 Enlocuitor pentru testul coGului- Acesta nu are niciodat9 favoriFi>- <DFiva porumbei valoroGi sunt mai buni decDt un num9r mare de exemplare de calitate inferioar97- AcordaFi6le puilor o Gans9 s9 se maturi1e1e- &u6i suprasolicitaFi Gi epui1aFi cu 1boruri de antrenament lun i Gi dureA- &iciodat9 nu aveFi nevoie de o ec,ip9 de 1bur9tori numeroas9 pentru cDGti a sau concura cu succes7- 0 cresc9torie se menFine sau se pr9buGeGte En funcFie de valoarea '*M*)*)0$ sale! B- Ma.oritatea bolilor care Ei macin9 pe cresc9tori au ca surs9 suprapopularea din ad9post sau din mi.loacele de transport9- )uaFi6o Encet Gi fiFi r9bd9tori- CncepeFi cu =67 perec,i de reproduc9tori Gi construiFi un nucleu En .urul acestora;0- 'iFi consecvenFi cu antrenamentele, cu multe lans9ri scurte ?;76=0 +m@ Gi ac,i1iFionaFi un sistem eficient de intrare a porumbeilor-

20 De Sfaturi Partea II-a

20 de sfaturi pentru a deveni campion partea a ((6a Autor! Mob Prisco ;;- Cmperec,eaFi porumbei competitivi cu porumbei competitivi, sau linii competitive cu linii competitive;2- *vitaFi p9s9rile care au fost reproduse an de an datorit9 liniilor din pedi ree- <ostul este $("(<AT, iar re1ultatele #)AM*! ;=- Pr9buGirea multor cresc9torii de succes a fost cau1at9 de Encerc9rile proprietarilor de a face sc,imb9ri, EncercDnd ac,i1iFionarea de sDn e proasp9t;>- _ineFi nu num9r restrDns de porumbei, Ens9 p9straFi6i pe cei mai buni;7- Porumbeii inteli enFi nu au nici o problem9 En 9sirea drumului spre cas9 Gi sunt

capabili s9 se adapte1e la diferite condiFii de clim9 Gi relief;A- Cn mod frecvent, cresc9toriile de top selectea19 cDte o pas9re din celelalte cresc9torii campioane din Far9, re1ultDnd EncruciG9ri de succes;7- Un 1bor reuGit necesit9 =A7 de 1ile pe an de munc9 Gi dedicaFie;B- "ac9 v9 ba1aFi pe Gans9 sau noroc pentru a cDGti a concursuri, mai bine EncercaFi la loterie;9- PetreceFi timpul cu folos En mi.locul p9s9rilor dvs- Gi v9 veFi Embun9t9Fi re1ultatele20- $eproduceFi p9s9ri care vor concura cu succes En cursele dificile Gi ba1aFi6v9 pe re1ultate, nu pe oc,i, aripi, culoare, talie etc-

-Sfaturi Despre Sntatea Porumbeilor

0 mic9 parte din interviul acordat de Mill $ic,ardson revistei Rinnin Ma a1ineAcest interviu face parte din cartea Formula Succesului I Sportul %olumbofil "ac9 un cresc9tor de porumbei st9pDneGte cerinFele de ba19 ?o cresc9torie bine construit9, ap9 proasp9t9, mDncare bun9 Gi rit curat@, nu ar trebui s9 fie vreo problem9 de s9n9tateAl9turi de Dndaci Gi Gobolani, porumbeii sunt cea mai re1istent9 specie- Ma.oritatea cresc9torilor Encep s9 aib9 probleme din cau1a st9rii proaste a ad9postului, a numericului Gi a calit9Fii porumbeilor- Multe cresc9torii sunt prea expuse curenFilor de aer- &u ar trebuie s9 existe curent de aer provenind din 1ona peretului din spate- Toate rafturile ar trebui amplasate pe acel perete- "ac9 este nevoie de mai multe rafturi sau odi,nitori, atunci aveFi prea mulFi porumbei En acel compartiment- PereFii laterali, podeaua Gi tavanul trebuie s9 fie compacte pe o lun ime de ;,20 m, pornind de la peretele din spateAm fost En *uropa acum cDFiva ani, cDnd am vi1itat cresc9toria unui columbofil cu re1ultate bunicele En concursuri- "atorit9 faptului c9 m6a a.utat cu or ani1area unei sesiuni de evaluare a porumbeilor, m6a Entrebat dac9 pot veni s96i vi1ite1 cresc9toria- &6 am stat En cresc9torie mai mult de =0 de secunde Gi de.a mi6am putut da seama de ce respectivul nu cDGti a- Aveam de6a face cu un cresc9tor neexperimentat, iar cresc9toria sa era ca un tunel eolian- (6am dat o serie de su estii pe care, potrivit unui articol scris de el, le6a implementat Gi dintr6o dat9 a devenit campion la fond pe clubul de care aparFineaAtunci cDnd ad9postul este bine construit, urm9toarea problem9 ma.or9 e aproape Entotdeauna num9rul mare de porumbei 91duiFi- Cn extra6se1on, niciodat9 nu Fin mai mult de 20 de p9s9ri Entr6un compartiment de ;,B0 x 2,>0 m, iar En timpul se1onului de 1bor cu puii nu Fin niciodat9 mai mult de ;7 buc9Fi Entr6un compartiment cu aceleaGi dimensiuni"in cau1a cuiburilor, maturii sunt FinuFi un pic altfel, adic9 nu 91duiesc niciodat9 mai mult de A masculi Entr6un compartiment ca cel descris mai sus Gi ;A femele Entr6un compartiment similar<Dnd ad9postul este bine construit Gi num9rul de porumbei 91duiFi este re1onabil, urm9toarea problem9 des EntDlnit9 este calitatea porumbeilor- Porumbeii slabi calitativ sunt slabi dintr6un motiv anume- Unii porumbei pur Gi simplu nu au un sistem imunitar care s9 le permit9 s96Gi menFin9 starea de s9n9tate- #in ura soluFie este s9 evitaFi s9 FineFi porumbei de proast9 calitate- <u mulFi ani En urm9, m6am Emprietenit cu un tip care, la

momentul respectiv, nu era un cresc9tor foarte bun- )a6m a.utat s9 fac9 niGte sc,imb9ri En cresc9torie Gi, deGi acest lucru l6a a.utat puFin, nu a re1olvat problemele de s9n9tate ale porumbeilor- (6am spus c9 Ei voi oferi porumbei mai buni dac9 e dispus s9 scape de toFi porumbeii pe care Ei are- )a acel moment eram neEnduplecat- Peste dou9 s9pt9mDni a acceptat- A de1infectat bine ad9postul de dou9 ori, dup9 care i6am oferit porumbeii pe care Ei promisesem- &iciodat9 nu a mai avut un porumbel bolnav Gi c,iar a Enceput s9 cDGti e, cresc9toria sa fiind po1iFionat9 Entr6o 1on9 de1avanta.at9- (deea e c9, dac9 Encepi cu un ad9post bun Gi porumbei de valoare, menFinerea st9rii de s9n9tate e c,iar foarte simpl9Ma.oritatea EGi ,r9nesc porumbeii prea mult, En special En extra6se1on- * perioada cDnd ar trebui ,r9niFi cel mai puFin- Cn cea mai mare parte, porumbeii sunt la fel ca noi- <Dnd stau de eaba Gi nu au ce face, se En raG9, iar asta duce, En eneral, la probleme respiratorii Gi de alt9 natur9- "in acest motiv, cDnd porumbeii se afl9 En repaus, adau En raFia de ,ran9 o treime or1 Gi Ei obli s96l m9nDnce pe tot- "e asemenea, este foarte important s9 administraFi En fiecare compartiment cDte un pumn de seminFe de in En fiecare 1iCn final, Ent9resc faptul c9 fiecare porumbel trebuie s9 aib9 parte s9pt9mDnal de o baie<Dnd evalue1 porumbei, adesea sunt oripilat de faptul c9 p9s9rile unora pur Gi simplu put din cau1a lipsei Emb9ierii- Porumbeii folosesc sc9ldatul ca pe o oca1ie de a Endep9rta puful Gi pentru a6Gi lubrifia pena.ul Enainte ca noul strat de puf s9 creasc9 la loc- Cmportiva stric9ciunilor provocate de para1iFi, v9 recomand s9 ad9u aFi En apa de baie un pumn de Morax o dat9 la dou9 luni- $epet, acestea sunt operaFiuni simple Gi de ba19-

- um Se !ac "ntrenamentele Porumbeilor

Am primit mai multe Entreb9ri de la tineri cresc9tori de porumbei despre cum se fac antrenamentele - (at9 mai .os cDteva lucruri esenFiale ! Ale erea unui pro ram corespun19tor de antrenamente WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW Cnainte s9 EncepeFi antrenamentul porumbeilor, sunt cDteva lucruri pe care trebuie s9 le GtiFi pentru a maximi1a eforturile dumneavoastr9)a ce cate orii de concurs veFi lua parte2 *ste o Entrebare foarte important9 deoarece va determina un pro ram de antrenamente corespun19tor pe care s96l aplicaFi p9s9rilor- IeFi concura pe distanFe scurte sau lun i2 IeFi concura cu puii sau cu maturii2 'iecare dintre aceste cate orii necesit9 antrenamente diferiteAntrenamentul p9s9rilor tinere WWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWWW W )ansarea )a primele lans9ri, p9s9rile trebuie puse En cuGc9 Gi eliberate c,iar En curte sau foarte

aproape de cresc9torie- #copul este s9 obiGnuiFi p9s9rile cu panerul de concurs, felul En care acesta se desc,ide Gi permite lansarea- Astfel, p9s9rile nu se vor speria de el cDnd EncepeFi antrenamentele privateMulFi cresc9tori de succes Encep lansarea p9s9rilor tinere cu A pDn9 la B s9pt9mDni Enainte de prima curs9- <Dnd EncepeFi antrenamentele private, EncercaFi Entotdeauna s9 v9 lansaFi p9s9rile pe direcFia de concurs- Cn acest mod, p9s9rile se vor obiGnui cu direcFia pe care vor fi concurate- )ansaFi numai pe vreme frumoas9, cDnd soarele str9luceGte, Gi individual- AplicDnd metoda lans9rii individuale sau En rupuri mici, porumbeii vor Env9Fa s9 9seasc9 sin uri drumul spre cas9 En loc s9 se ia dup9 stol- Pentru a le da p9s9rilor un imbold s9 1boare direct spre cas9 atunci cDnd le lansaFi de la distanFe pDn9 En 27 +m, eliberaFi6le cu ; or9 Enainte de apusul soarelui, dup9 ce porumbeii Gi6au f9cut pro ramul de 1bor En .urul cresc9toriei, dar Enainte de servirea mesei<Dteva principii pe care s9 le urmaFi atunci cDnd faceFi antrenamente private! Z CncepeFi cu lans9ri pe distanFe cuprinse En ;,7 H B +m/ Z <reGteFi distanFa cu B +m Entre lans9ri, pDn9 a.un eFi la =7 +m/ Z "up9 care creGteFi distanFa cu ;7 +m, pDn9 a.un eFi la ;00 +m)ansaFi de la aceeaGi distanF9 pDn9 cDnd p9s9rile reali1ea19 o vite19 de 2 min 3 ;,7 +m, distanF9 aerian9, abia apoi puteFi m9ri distanFa- )e puteFi lansa En stol sau Empreun9 cu porumbeii altor cresc9tori numai dup9 ce p9s9rile Encep s9 1boare direct spre cas9-

"dapostul
Proiectarea adapostului (ndiferent de 1ona eo rafic9 En care este amplasat9 cresc9toria, de form9, m9rime sau structur9, porumbeii trebuie s9 beneficie1e de! Z )umin9 solar9 pe timpul 1ilei/ Z Un loc si ur de odi,n9 pe timpul nopFii)umina solar9 Gi ad9postul En9lFat de la sol )umina solar9 este o cerinF9 de ba19 pentru toate p9s9rile Gi e uGor de observat efectele po1itive ale soarelui asupra s9n9t9Fii Gi bunei dispo1iFii a porumbeilorCn 1ilele Ensorite, porumbeii sunt mult mai veseli Gi mai sprinteni decDt En 1ilele Ennorate sau ploioase, cDnd sunt deprimaFi Gi nep9s9tori#e Gtie c9 lumina soarelui influenFea19 producerea vitaminei " de c9tre pielea porumbelului Gi este foarte necesar9 oaselor, pena.ului Gi s9n9t9Fii reproductive, Ens9 trebuie s9 aib9 Gi alte efecte po1itive asupra metabolismului Gi sistemului imunitar de vreme ce p9s9rile arat9 atDt de vi uros cDnd au acces direct la lumina solar9"in acest motiv, este recomandat ca fiecare pas9re din cresc9torie s9 aib9 acces direct la lumina soarelui<ea mai bun9 metod9 de a reali1a acest lucru este En9lFarea ad9postului de la sol-

Ad9postul amplasat la En9lFime faF9 de sol este ideal pentru b9ile de soare, prote.Dnd cresc9toria Empotriva ume1elii Gi ec,ipa de 1bur9tori Empotriva potenFialilor ermeni d9un9tori aflaFi pe .os- Cn ca1ul reproduc9torilor, acest tip de ad9post este, de obicei, desc,is, En timp ce compartimentul de 1bor trebuie s9 fie Enc,is pe timp de noapte pe durata se1onului competiFionalAd9postul devine repede 1ona favorit9 de odi,n9 Gi recreare atDt pentru reproduc9tori, cDt Gi pentru 1bur9tori, .ucDnd un rol important En consolidarea le 9turii dintre porumbei Gi cresc9torie#ecuritatea Gi odi,na pe timpul nopFii <resc9torul care acord9 o atenFie special9 construirii unui ad9post care s9 ofere porumbeilor odi,n9 total9 pe timpul nopFii va fi r9spl9tit cu o colonie mai s9n9toas9 Gi re1ultate competiFionale constante- AtDt compartimentul de reproducFie, cDt Gi cel de 1bor trebuie s9 prote.e1e p9s9rile Empotriva ume1elii, temperaturilor extreme, fluxului de aer prea sc91ut sau prea ridicat, pr9d9torilor, 1 omotului, fumului, luminii prea puternice sau altor factori perturbatori, astfel EncDt p9s9rile s9 se poat9 odi,ni, En special pe timpul nopFii0di,na adecvat9 este o pre6condiFie ma.or9 pentru menFinerea st9rii de s9n9tate Gi a re1ultatelor bune En concursuri-

Tratamente #aturiste partea a-II-a

"omnul Petric9 <ocoG mi6a povestit o EntEmplare ce m6a impresionat si am considerat c96 i demn9 de reFinut Gi de repovestit'ratele dDnsului creGte porumbei dar nu la nivelul unui crescator Enp9timit)a un momentdat o porumbiF9 de valoare s6a Emboln9vit Gi cu toate tratamentele f9cute ,nu d9dea semn ca s6ar mai putea Ens9n9toGiCntr6un final, v91Dnd ca nu r9spunde nici unui tratament , s6au ,otarDt sa o duca pe cDmp ,s9 moar9 acolo#i acum urmea1a partea frumoasa a poveGtii"upa trei luni porumbita s6a6ntors acas9, ras9 si frumoas9 <e a f9cut , ce iarb9 a ciu ulit 2 &imeni nu stie ,doar porumbiFa respectiv9 Gi bunul "umne1euPresupun c9 ,aGa cum pisicile si cDinii Gtiu ce iarb9 s9 m9nDnce atunci cDnd au probleme di estive,porumbiFa a Gtiut ce fire de iarb9 ?sau pietricele ,sau ar il9 @ avea nevoie s9 consume or anismul ei pentru a se Ens9n9toGiAcum nu m9 mai mir9 nici faptul c9 pisicul nostru ,pe care l6a adus fata mea de la tomberon la cDteva 1ile dup9 ce s6a n9scut ?deci nu avea cine s96l EnveFe@ , atunci cDnd are probleme di estive ,d9 fu a pe balcon Gi ftoac9f frun1ele de la trandafirul .apone1Preci1e1 c9 fdomnulf <Drcel, pisicul nostru are vreo A ani, n6a ieGit niciodat9 din apartament Gi se ,r9neGte numai cu mDncare special9 pentru pisici ? ranule@-

$"I%& 'I VIT"(I#$&$

<*A(U) K( I(TAM(&*)* Ad #c,aerlaec+ens 'irmele care comerciali1ea19 aditivi alimentari Gtiu c9 toFi cresc9torii EGi iubesc p9s9rile Gi vor face tot posibilul s96Gi aduc9 porumbeii En form9- "e aceea, promovea19 a resiv tot felul de c,estii de care porumbeii au absolut9 nevoie En opinia lor- 4AveFi nevoie de cutare porc9rie pentru re1ultate bune, pentru reproducFie Gi pentru o n9pDrlire corespun19toare- #au, cel puFin, aGa se 1ice- "ac9 nu le daFi p9s9rilor elixirul nostru, veFi pune En pericol urm9torul se1on competiFional5, stri 9 unul mai tare ca altul- &u v9 l9saFi p9c9liFi de slo anurile lor- MineEnFeles c9 un ceai natural nu va face r9u p9s9rilor, Ens9 eu nu ?mai@ cred En ceaiuri- &ici vitaminele nu stric9 dac9 nu exa eraFi cu administrarea lor, dar am Encetat s9 mai cred Gi En ele- "e cDteva ori, am administrat vitamine la .um9tate dintre p9s9rile mele, iar cealalt9 .um9tate nu a primit nimic- &u am observat absolut nici o diferenF9- AGa c9 uitaFi de toate c,estiile astea de acum Enainte- #unt f9cute s9 v9 .ecm9neasc9 de bani, pentru care e posibil s9 fi muncit din reu- _ineFi cont c9 din aditivii alimentari Gi medicamente se fac mai mulFi bani/ de aceea, se investeGte mai mult En promovarea lor- AFi v91ut vreodat9 o reclam9 la rit2 Probabil c9 nu- Ki totuGi, ritul este mai important decDt ceaiul, vitaminele Gi aGa mai departe- Atunci e posibil s9 v9 EntrebaFi de ce nu se face publicitate la rit dac9 e aGa de important2 Motivul e simplu- <Dnt9reGte mult, nu e uGor de manevrat Gi8 profitul obFinut este mic-

)ocul &a #atural - mici trucuri

*d Minvielle I9 dau un pont pentru .ocul la natural- <Dnd o perec,e a ouat Gi cloceGte de cDteva 1ile, EncercaFi s9 mai puneFi cDte un ou de plastic En cuib la fiecare dou9 1ile, pDn9 vor cloci 76 A ou9- Apoi luaFi masculul Gi mutaFi6l Entr6o box9 sau un compartiment separat, de unde s9 nu poat9 vedea cresc9toria, femela sau cuibul- Acest lucru trebuie f9cut En noaptea de dinaintea Embarc9rii- "aFi6mi voie s9 m9 explic- "ac9 Embarcarea are loc vineri seara, Endep9rtaFi masculul .oi noapte- 'emela nu EGi va da seama c9 masculul nu mai e lDn 9 ea decDt atunci cDnd va sosi timpul sc,imbului pe ou9, a doua 1i- Ia fi extrem de e1itant9 s96Gi p9r9seasc9 cuibul sau c,iar s9 Gi mDnDnce datorit9 ou9lor En plus Gi a faptului c9 perec,ea nu e acolo s96i ia locul, deci va deveni Gi mai ataGat9 de cuib decDt En mod normal- Probabil va trebui s9 o smul eFi din cuib la propriu Gi s96i daFi de mDncare Entr6o box9 separat9, astfel EncDt s9 poat9 mDnca Gi bea ap9 pentru concurs- "eci va fi extrem de motivat9 En drumul spre cas9

-Tratamente #aturiste
<u 7 sau A ani in urm9 am mers la niste prieteni la Far9 s9 iau niGte r9saduri de le ume pentru r9dina mea- #unt niGte r9dinari foarte pricepuFi si ospodari de excepFieAu o ospod9rie mare cu de toate inclusiv p9s9ri- Toate lucrurile sunt aran.ate si c,ib1uite cu EnFelepciune iar cur9Fenia este des9vDrGit9"e6aceea , En momentul En care am a.uns la solarul pentru r9saduri, am r9mas surprins cDnd am v91ut cDteva fire de 4m9rul lupului5 sau 4m9rul ursului5?Aristoloc,ia clematitis@ , o buruian9 ce nu6Gi avea locul acolo printre plantele En ri.ite En mod specialKtiam de la tat9l meu?care a avut un ma a1in tip plafar@ c9 aceasta este o plant9 medicinal9 Gi c9 se foloseGte la tratarea unor forme de cancer- <eaiul din aceasta plant9 nu se bea ,deoarece este toxic ,ci ,se foloseGte doar pentru u1 extern-

(6am Entrebat ! 6 KtiFi c9 asta este o plant9 medicinal9 2 6 "a , Gtim, a r9spuns a1da- Ktim asta de mult, de la medicul veterinar de la noi din sat6 &oi punem puFin ceai din 4m9rul lupului 5 En apa de b9ut a p9s9rilor Gi de 20 de ani ,nou9 nu ni s6a Emboln9vit nici o pas9re ! (n sudul Moldovei i se spune 4curcubetica5,iar En 0ltenia 5 coa8le popii5 A Encercat6o cineva En apa de b9ut pentru porumbei 2

(ici trucuri
#pre sfDrGitul iernii ,prin luna februarie ,intr6o 1i ploioas9 ,Enarmat cu un aparat foto Gi un reportofon ,EnsoFit de Andrei #ilviu 0prea ,am purces la drum spre Ur1iceni via MucureGti, s9 vi1it9m cresc9toriile renumiFilor columbofiliIorbisem cu cDteva 1ile Enainte Gi ne anunFasem vi1ita pentru a nu deran.a En vr6un fel pro ramul a1delor<Dteva lucruri mi6au atras atenFia En mod deosebitCn primul rDnd, la d6l Petric9 <ocoG En cresc9torie,toate boxele aveau En partea de .os r9tare de lemn iar sub r9tare un mic sertar cu ,Drtie de 1iarAstfel,prin Enlocuirea 1iarului cu unul curat se menFinea cur9Fenia rapid si f9r9 prea mare efortCn sc,imb,la d6l &icu Mi1dri ,eanu boxele aveau En partea de .os PA) simplu?nemelaminat@ iar responsabil cu raGc,etarea de.ecFiilor era un fl9c9u din vecini an a.at special numai pentru f9cut cur9FenieKi avea de lucru nu lum9 pentru c9 d6l &icu are o cresc9torie foarte mare cu multe compartimente si cDteva sute de porumbeiPe o mas9 din curte tronau cDteva cupe Gi trofee cDGti ate la diferite concursuri,iar lDn 9 acestea se afla o strecur9toare vec,e din aluminiu ,rabla it9,deformat9 Gi dac9 nu m96nGel c,iar f9r9 coad9<urios din fire l6am Entrebat de ce Fine strecur9toarea aia acolo Gi la ce o foloseGte- M9 Dndeam s9 o dau la o parte Gi s9 fac cDteva po1e trofeelorA 1Dmbit Gtren 9reGte si mi6a r9spuns! 6 Atunci cDnd aGtept porumbeii s9 vin9 din curs9,m9 aGe1 pe banca asta din curte ,cu strecur9toarea En mDn9 Gi ceva boabe En ea-Cn momentul En care porumbeii sosesc din curs9,a it boabele din strecur9toare semn c9 este ora mesei- $eflex pe care l6am creat En timp porumbeilor mei, iar la au1ul 1 omotului respectiv nu mai pierd timpul pe afar9 si intr9 direct En9untru cDGti Dnd secunde preFioase-

- um Pregatim Porumbeii *naintea %nei urse.

Cn 1iua de a1i, apel9m din ce En ce mai des la lans9rile individuale, cu prec9dere la Enceputul antrenamentelor- Am descoperit c9 porumbeii fac mai puFine reGeli la Enceputul antrenamentelor atunci cDnd sunt eliberaFi individual- Puii sunt asemeni copiilor- Au tendinFa s9 se Fin9 dup9 cel din faF9, Ens9, c,iar dac9 o pas9re a ,ot9rDt s9 preia conducerea, nu Enseamn9 c9 Gi Gtie Encotro se Endreapt9- Puii care sunt lansaFi individual au tendinFa s9 acorde o atenFie mai mare asupra ceea ce fac Gi, cu cDt EnvaF9 asta mai devreme, cu atDt mai bine le va fi pe urm9- Cn eneral, ne ducem puii la antrenamente private de ;7 H 20 de ori, EncepDnd cu 70 +m,

Enaintea primei curse, Gi de vreo ;0 ori sunt lansaFi individual- Cmi place ca porumbeii s9 1boare En .urul cresc9toriei timp de o or9 H o or9 Gi .um9tate, f9r9 s9 folosesc stea ul- &iciodat9 nu6mi 1bor porumbeii 4la stea 5 deoarece cred c9 asta le provoac9 stres Gi Ei determin9 s9 stea numai cu oc,ii pe cresc9torieIreau ca porumbeii s9 1boare de pl9cere En .urul cresc9toriei pentru c9 asta le e menirea, nu pentru c9 Ei forFe1 eu- AtlteFilor valoroGi le place s9 se antrene1e de bun9voie-

- "ntrenamentele II Antrenamentul este probabil unul dintre cele mai extraordinare aspecte ale sportului cu porumbei de curse, este cel mai interactiv element dintre cresc9tor Gi porumbel, iar En 1iua concursului EGi arat9 din plin roadele- *xist9 un sin ur aspect ma.or pe care trebuie s96l FineFi minte En ce priveGte antrenamentul! ca orice aspect pe care El implic9 sportul columbofil, nu exist9 limite cDnd vine vorba de antrenament- #unt o mulFime de cresc9tori care folosesc o am9 foarte lar 9 de te,nici cu acelaGi succes, deci este aproape imposibil s9 afirm9m c9 o anumit9 te,nic9 de antrenament este superioar9 sau inferioar9 altora- "ac9 reFineFi urm9toarele principii Gi obiective atunci cDnd EncepeFi antrenamentul p9s9rilor, cu si uranF9 succesul va veniPrincipalele > obiective ale antrenamentului sunt! Z #9 cDGti aFi Encrederea p9s9rilor prin cl9direa unei relaFii cu ele/ Z #9 v9 pre 9tiFi p9s9rile pentru a fi En cea mai bun9 form9 fi1ic9/ Z #9 determinaFi p9s9rile s9 capete Encredere En forFele proprii/ Z #9 construiFi o ba19 solid9 pentru viitoarele concursuri#tabilirea unei relaFii Primul obiectiv al re imului de antrenamente este s9 cDGti aFi Encrederea p9s9rilor prin cl9direa unei relaFii puternice Gi profunde cu ele- Acest proces de cl9dire a unei relaFii cu p9s9rile pe care le deFineFi nu se termin9 niciodat9 Gi Encepe imediat ce p9s9rile au ieGit din ou- 0dat9 ce le6aFi cDGti at Encrederea, veFi avea control deplin asupra cresc9toriei_inerea En mDn9 a porumbelului, veri a de Enceput Manipularea corespun19toare a porumbeilor este o cale rapid9 Gi fantastic9 de a de1volta o relaFie cu p9s9rile- _inerea lor corect9 En mDn9 v9 a.ut9 s9 le cDGti aFi Encrederea Gi, totodat9, s9 diminuaFi nivelul de stres- Cn afar9 de cDGti area Encrederii Gi sc9derea nivelului de stres, manipularea corect9 a porumbeilor v9 asi ur9 c9 aceGtia nu se vor 1bate Gi r9ni sin uri<um trebuie Finut un porumbel En mDn92 _ineFi porumbelul En palm9, cu capul Endreptat spre dumneavoastr9- <u un est ferm, dar delicat, prindeFi6i picioarele Entre ar9t9tor Gi de etele din mi.loc(ntrarea En cresc9torie <,iar Gi un aspect atDt de simplu ca intrarea En cresc9torie v9 va a.uta enorm de mult s9

cl9diFi o le 9tur9 strDns9 cu p9s9rile dumneavoastr9- Ar trebui s9 intraFi 1ilnic Gi s9 deveniFi o pre1enF9 constant9 En viaFa lor- Un truc util care s9 determine porumbeii s9 v9 identifice rapid este s9 purtaFi aceeaGi Embr9c9minte atunci cDnd intraFi la ei- PuteFi reali1a asta folosind un ,alat, pe care s96l purtaFi ori de cDte ori v9 aflaFi En prea.ma lor- P9s9rile se vor familiari1a cu vederea acestuia Gi v9 vor asocia cu el- I9 va a.uta s9 stabiliFi o le 9tur9 trainic9 cu p9s9rile dumneavoastr9 Gi, totodat9, va diminua stresul provocat de intrarea En cresc9torie- Principalul scop aici este s9 puteFi intra oricDnd En cresc9torie Gi s9 prindeFi orice pas9re, f9r9 s96i provocaFi stres ei sau celorlalte- Cn momentul cDnd puteFi face asta cu orice exemplar, atunci deFineFi controlul total asupra cresc9toriei-

"ntrenamentele III
Pre 9tirea ec,ipei de p9s9ri tinere ToFi porumbeii care fac parte din ec,ipa tinerilor ar trebui s9 aib9 cam aceeaGi vDrst9Acest lucru v9 va permite s9 antrenaFi Gi s9 lucraFi cu toat9 ec,ipa ca un Entre - "e asemenea, va reduce volumul de munc9 depus, iar re1ultatele vor fi mai consistente- Cns9, de cele mai multe ori, nu se EntDmpl9 aGa- #pre exemplu, dac9 aveFi o rup9 de pui En vDrst9 de A0 de 1ile sau mai En vDrst9 decDt alFii, ar trebui s96i antrenaFi separat, adic9 dou9 ec,ipe distincte, Gi s96i 91duiFi Gi Entr6o secFiune distinct9 a cresc9torieiAmestecarea a dou9 rupe de pui cu vDrste diferite poate fi d9un9toare ambelor ec,ipe deoarece fiecare rup9 necesit9 anumite nevoi- #pre exemplu, rupa mai tDn9r9 va avea tendinFa s96i Fin9 la sol pe cei mai En vDrst9, nepermiFDndu6le s9 se de1volte aGa cum ar trebui, En timp ce rupa mai En vDrst9 Ei poate duce pe ceilalFi prea departe En 1bor, riscDnd astfel s9 se r9t9ceasc9- Cn orice ca1, odat9 cu maturi1area, cele dou9 rupe pot fi unite cu succesPro ramul de antrenamente al p9s9rilor tinere (at9 un exemplu de pro ram de antrenamente- PuteFi Encepe cu = +m, crescDnd radual distanFa Gi dublDnd num9rul de +ilometri dup9 dou9 antrenamente Enc,eiate cu succesLiua ; i 2! )ansaFi p9s9rile de la = +m/ Liua = i >! )ansaFi p9s9rile de la A +m/ Liua 7 i A! )ansaFi p9s9rile de la ;2 +m/ Liua 7 i B! )ansaFi p9s9rile de la 20 +m/ Liua 9 i;0! )ansaFi p9s9rile de la 27 +m/ Liua ;;! )ansaFi p9s9rile de la =2 +m/ Liua ;2! '9r9 antrenament/ Liua ;=! )ansaFi p9s9rile de la =2 +m/ Liua ;>! '9r9 antrenament/ Liua ;7! )ansaFi p9s9rile de la =2 +m/ Liua ;A! '9r9 antrenament/ Liua ;7! )ansaFi p9s9rile de la A7 +m/ Liua ;B! '9r9 antrenament/ Liua ;9! )ansaFi p9s9rile de la A7 +m/ Liua 20! '9r9 antrenament/

Liua 2;! )ansaFi p9s9rile de la A7 +m/ Liua 22! '9r9 antrenament/ Liua 2=! )ansaFi p9s9rile de la 97 +m/ Liua 2>! '9r9 antrenament/ Liua 27! )ansaFi p9s9rile de la A7 +m/ Liua 2A! '9r9 antrenament/ Liua 27! )ansaFi p9s9rile de la =2 +m/ Liua 2B! Lbor En .urul cresc9toriei, f9r9 antrenament ?1iua Embarc9rii@/ Liua 29! Liua concursului-