Studiu epidemiologic

retrospectiv privind
Leucoza enzootica bovină
în Europa și România în
perioada 2010-2022

Ciobanu Emilian
Tucaliuc Serban-
Andrei
Grupa 832A/831B
/

0
CAP.1 ANALIZA DESCRIPTIVĂ A LEUCOZEI ENZOOTICE BOVINE
1.1 Definiție
1.2. Etiologie
1.3.................................................................................................................................Patogeneză
1.4..........................................................................................................Caractere epidemiologice
1.5.................................................................................................................Aspecte morfoclinice
1.6..........................................................................................................Tablou anatomopatologic
1.7...............................................................................................................................Diagnosticul
1.9. Diagnostic diferențial
1.10. Profilaxia și combatere
CAP.2 EVOLUȚIA BOLII LA NIVEL EUROPEAN ÎN INTERVALUL 2010-2022
CAP.3 EVOLUȚIA BOLII ÎN ROMÂNIA ÎN INTERVALUL 2010-2022
CAP.4 ANALIZA DE RISC PENTRU ROMÂNIA
CAP.5 STRATEGII DE PREVENIRE ȘI COMBATERE
CAP.6 CONCLUZII
CAP.7 BIBLIOGRAFIE

2
 1.1 Definiție
Leucoza enzootică bovină este o boală infecțioasă,neoplazică a sistemului reticuloendotelial,
caracteristică animalelor adulte.

1.2. Etiologie
Leucoza enzootică bovină este produsă de ,,virusul leucozei bovine” (VLB), este un virus
ARN, încadrat taxonomic în familia Retroviridae, subfamilia Orthoretrovirinae, genul
Deltaretrovirus, tipul C bovin. Particulele virale sunt sub formă de corpusculi sferoidali, având
dimensiuni de 90-130 nm.

Datorită enzimei revers trascriptazei, retrovirusurile utilizează ARN-ul viral ca model pentru
a sintetiza ADN-ul care va fi integrat în cromozomul celulelor gazdă și va constitui baza
replicării virale.

Figura 1.1 Reprezentarea schematică a particulei virale LEB

(Sursa: Gillet, N și col., 2007)

1.3. Patogeneză
Atunci când o celulă infectată cu VLB este transmisă într-o gazdă nouă,provirusul VLB este
exprimat în particule virale care infectează limfocitele B. Replicarea activă a VLB determină un
sindrom asemănător gripei.După o perioadă de latență de la câteva luni până la câțiva ani, cel
putin 30-40 % din bovinele infectate dezvoltă o expandare policlonală a celulelor B care
transportă virusul în genomul lor,rezultând o creștere a numărului de limfocite circulante.Această
fază este denumită limfocitoză persistentă și este asociată cu perturbări imune de apărare
împotriva agenților patogeni și a infecțiilor oportuniste.

1
1.4. Caractere epidemiologice
Sunt receptive bovinele de toate vârstele, dar mai frecvent, boala a fost semnalată la bovinele
cu vârste cuprinse între 4-8 ani și la vacile cu producții mari de lapte.

Sursele principale de infecție sunt reprezentate de animalele afectate,infecția transmițându-se

pe cale verticală, transplacentar, prin colostru, lapte matern, cât și pe cale orizontală, prin contact
direct sau prin contactul cu excrețiile și secrețiile contaminate.

Figura1.2 Transmiterea virusului LEB

(Sursa: www.wikipedia.com)

1.5. Aspecte morfoclinice

Perioada de incubație variază de la cateva luni,la 4-5 ani.

Clinic, la animalele adulte boala evoluează cronic,foarte rar subacut, iar la viței evoluția este
acută.

În evoluția bolii se disting trei stadii: stadiul l (purtător de virus asimptomatic), stadiul
ll(limfoadenopatie persistentă), stadiul lll (leucemie limfoidă) și stadiul lV(limfosarcom
generalizat).

Stadiul l, se caracterizează prin modificări ale elementelor sanguine,ale seriei albe,fără

prezența semnelor clinice.După 3-6 săptămâni de la infecție apar anticorpi precipitanți față de
antigenele virale,animalul considerându-se bolnav fără existența unor semne clinice evidente.

În stadiul ll se observă hipertrofii ganglionare,adenopatii datorită proliferării limfocitelor

afectate de procesul malign.Animalul prezintă anemie, apatie, lipsa apetitului,aceste semne
accentuându-se progresiv.Cel mai frecvent semn specific este hiperplazia limfonodurilor

2
prescapulari, precrurali, retromamari, submaxilari etc. În general, limfonodurile sunt afectate
simetric și sunt duri, în reticulosarcom și de consistență scăzută în limfosarcom.

Stadiul lll se caracterizează prin modificări cantitative si calitative ale leucocitelor si

linfocitelor.

Stadiul lV se caracterizează prin prezența tumorilor sarcomatoase generalizate în țesuturi si

organe.Animalul prezintă dificultăți în deglutiție, meteorism cronic, oboseală accentuată, ectazia
venelor, sterilitate,călduri anovulatorii, anestru și uneori avort, instalarea emfizemului pulmonar,
paralizii parțiale sau totale.

Figura 1.3 Hiperplazia limfonodurilor submaxilari și precrurali

(sursa: www.veproo.nl)

1.6. Tablou anatomopatologic

Se observă apariția unor focare de hiperplazie tumorală, cenușii albicioase, cu
aspect slăninos, diseminate în toate regiunile corpului. Mai frecvent sunt afectate
limfonodurile, splina, cordul, glanda mamară, rinichii.

Limfonodurile sunt mărite, cu aspect slăninos pe secțiune și uneori prezintă

striuri de sânge. Splina este mărită în volum, foliculii limfoizi sunt hiperplaziați.
Măduva osoasă hematogenă prezintă zone de fetalizare.

Histologic,se observă proliferări și infiltrații masive cu elemente limfoide

reticulohistiocitare.

3
Figura 1.5 Mărirea în volum a limfonodurilor (A, B, C, D).Tumori prezente în pereții
vaginului și uterului (E,F); (sursa: www.sciELO.com)

Figura 1.6 Acumulare limfocitelor neoplazice la nivelul miocardului(A),

plămânilor(B) și în peretele uterin(C); (sursa: www.sciELO.com)

1.7. Diagnosticul
În funcție de formele și stadiile de evoluție a bolii,pentru diagnostic se folosesc examene
epidemiologice, clinice, serologice, hematologice, citomorfologice și anatomohistopatologice.

4
 Examenul epidemiologic presupune verificarea antecedentelor, ceea ce ajută la explicarea
posibilității contaminării animalelor.

Examenul clinic urmărește evidențierea simptomelor caracteristice, cum ar fi:exoftalmia,

cataracta, hiperplazia limfonodurilor, slăbirea sau cașexia.

Examenul histologic se bazează pe stabilirea cantitativă și calitativă a elementelor figurate,

mai ales a liniei albe.

Examenul serologic se bazează pe următoarele metode: testul de imunodifuzie în gel de agar

și testul ELISA.

Tabel 1.1. Metode de diagnostic LEB

(sura: www.oie.org)

1.9. Diagnostic diferențial

Diagnosticul diferențial se face față de diferite stări inflamatorii (mamite, metrite, nefrite,
pneumonie cronică, abcese, flegmoane etc.), de unele boli infecțioase (actinobaciloză,
paratuberculoză, tuberculoză, bruceloză), dar și unele boli parazitare (fascioloză, babesioză,
tricofiție etc).

1.10. Profilaxia și combatere

Prevenirea bolii presupune aplicarea unor măsuri de supraveghere pasivă și activă.

Supravegherea pasivă se aplică la toate bovinele domestice și vizează prevenirea introducerii

bolii în țară prin animalele de import. Astfel, este necesar ca efectivul din care provin animalele
să fie indemn, lipsit în ultimii 5 ani de cazuri sau suspiciuni.

Supravegherea activă vizează depistarea bolii și prevenirea răspândirii acesteia. Se impune

efectuarea examenelor clinice periodice la toate boinele din unitate, examene necropsice la toate
animalele sacrificate sau moarte și examene serologice, cum ar fi: în exploatațiile cu atestat de
5
indemnitate, se realizează o dată pe an testul ELISA la taurii si bivolii de reproducție și toate
taurinele și bubalinele în vârstă de peste 24 de luni, la fel și pentru unitățile necalificate ca
oficial indemne de leucoză enzootică bovină. În exploatațiile contaminate supuse asanării
prin extracție, supravegherea serologică se realizează de două orila un interal de cel puțin 4
luni și cel mult 12 luni.

În unitățile cu leucoză enzootică bovină, confirmată prin examene de laborator, se aplică

următoarele măsuri: supravegherea efectivelor prin examinare serologică repetată la
intervale de 3-5 luni , administrarea la viței numai a laptelui provenite de la vaci sănătoase,
identificarea, marcarea, izolarea și eliminarea bovinelor cu semne clinice.

În locurile unde au fost cazate animalele bolnave se va face curățenie riguroasă și dezinfecție.

În funcție de numărul animalelor bolnave ,acestea vor fi supuse asanării prin extracție
sau depopulare totală și dirijate spre abator pentru sacrificare.

6
 Cap.2 Evolutia bolii la nivel European in intervalul 2010-2022

Tabel brut global cu numărul de cazuri/focare semnalate pe perioada 2010-2022

Tara/An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total/Tara
Bosnia si Herzegovina 2 1 0 0 2 2 1 0 0 0 0 0 0 8
Croatia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Cehia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Estonia 2 1 6 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 11
Franta 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2
Germania 1 2 4 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10
Grecia 25 26 10 9 14 28 3 7 1 0 0 0 0 123
Ungaria 4 61 104 58 37 60 22 25 0 0 0 0 0 371
Italia 19 65 42 50 38 12 16 15 10 8 0 0 2 277
Letonia 10 8 3 3 12 2 1 5 3 2 0 0 1 50
Lituania 47 81 56 105 0 9 11 20 31 20 0 0 0 380
Malta 80 26 11 8 1 2 0 11 0 0 0 0 0 139
Moldova 6 15 17 12 12 7 4 6 5 4 2 0 1 91
Polonia 150 131 61 47 45 37 31 35 21 14 0 0 0 572
Portugalia 29 94 8 1 3 2 0 0 0 0 0 0 137
Romania 683 2089 601 493 270 410 541 332 223 0 0 0 207 5849
Rusia 232 158 423 506 476 264 103 237 153 351 0 0 1004 4205
Serbia 187 196 89 130 70 40 34 6 11 1 0 0 0 764
Ucraina 9 57 14 6 10 9 9 15 10 25 23 5 19 211
Total 1518 3308 1600 1601 1118 952 810 522 492 599 45 566 1024 14254

Tabel nr.2.1. Focare la nivel european a LEB.

La nivel mondial putem observa că boala este prezentă aproape peste tot, având cele mai multe
cazuri în Rusia, Ucraina, România etc. Deși numărul de focare este mai mare în România, cele mai multe
cazuri sunt în Rusia.

7
Grafic nr.2.1. Focare la nivel european a LEB.

Harta nr.2.1 Focare la nivel european a LEB.

8
Tara/An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total/Tara
Bosnia si Herzegovina 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 490 190 0 680
Croatia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 16435 11768 0 0 28203
Cehia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 2832 0 0 0 2832
Estonia 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1504 0 0 0 1504
Franta 0 0 0 0 0 0 0 0 0 14 0 0 0 14
Germania 0 0 0 0 0 0 0 0 81 3025 0 0 0 3106
Grecia 0 0 0 0 0 0 0 0 1570 0 0 0 0 1570
Ungaria 0 0 0 0 0 0 0 0 9801 0 0 0 65 9866
Italia 0 0 0 0 0 0 0 0 12971 0 0 0 3 12974
Letonia 0 0 0 0 0 0 0 376 1965 0 0 0 1 2342
Lituania 0 0 0 0 0 0 0 527 0 0 0 0 11 538
Malta 0 0 0 0 0 0 0 1686 0 0 0 0 0 1686
Moldova 0 0 0 0 0 0 0 18159 0 0 0 0 2 18161
Polonia 0 0 0 0 0 0 3844 1833 0 0 0 0 0 5677
Portugalia 0 0 0 0 0 0 5304 0 0 0 0 0 0 5304
Romania 0 0 0 0 674 37991 25255 0 0 0 0 0 558 64478
Russia 19396 36785 34720 44236 40696 0 0 0 0 0 0 0 13577 189410
Serbia 951 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 951
Ucraina 19944 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 283 20227
Total 40313 36785 34720 44236 41370 37995 34403 39204 26388 24420 21129 17125 19523

Tabel nr.2.2 Cazuri la nivel european a LEB.

Grafic nr.2.2 Cazuri la nivel european a LEB.

9
Harta nr.2.2. Cazuri la nivel european a LEB.

1
0
Tendinte (grafice) ale evolutiei si comentarii legate de acestea

2010

Grafic nr.2.3. Cazuri la nivel european in anul 2010 a LEB.

Pe primul loc în Europa se află Rusia, datorită numărului crescut de bovine. Pe lângă Rusia,
într-un procent mai mic se află și celelalte țări apropiate ca localizare, boala răspândindu-se
prin transportul necorespunzator al bovinelor, a insectelor hematofage, al exportului de carne
dintre țări.

Harta nr.2.3.

1
1
 Anul 2011

Grafic nr.2.4 Cazuri de LEB in anul 2011.

Rusia, Ucraina, România și Croația rămân în conducere cu cele mai multe cazuri din anul
respectiv, numărul raportărilor scăzând puțin comparativ cu anul anterior.

Harta nr.2.4.

12
 Anul 2012

Grafic nr.2.5. Cazuri in anul 2012 de LEB.

Rusia si Ucraina sunt singurele țări din Europa unde cazurile depășesc o mie de cazuri. Celelalte
țări raportează un număr în scădere de cazuri pozitive depistate serologic.

Harta nr.2.5.

13
 Anul 2013

Graficul nr 2.6.
Continuă persistența în Europa.

Harta nr 2.6

14
 Anul 2014

Grafic nr.2.7. Cazuri din 2014 de LEB.

O dată cu creșterea numărului de cazuri în Italia, pătrunde temporar și în Albania această boală.

Harta nr.2.7.

15
 Anul 2015

Graficul nr.2.8. Cazuri din anul 2015 de LEB.

Cehia, Estonia, Franta și Germania ajung indemne de câțiva ani, numărul de cazuri scăzând și
în celelalte țări infectate.

Harta nr.2.8.

16
 Anul 2016

Graficul nr.2.9. Cazuri dina nul 2016 de LEB.

Dispar temporat cazurile în Malta, iar numărul de cazuri în Rusia ajung să scadă considerabil.

Harta nr.2.9.

17
 Anul 2017

Graficul nr.2.10 Cazuri din anul 2017 de LEB.

Cazurile din Malta se remit, iar Bosnia și Herțegovina devine indemna. Cazurile din Rusia
cresc din nou peste 30.000. Macedonia de Nord capătă 84 de cazuri, însă se consideră cazuri
sporadice, deoarece nu au mai fost declarate alte cazuri.

Hrata nr.2.10.

18
 Anul 2018

Graficul nr.2.11. Cazuri dina nul 2018 de LEB.

Portugalia devine indemna. Cazurile din Rusia ajung sub 30.000.

Harta nr.2.11.

19
 Anul 2019

Graficul nr.2.12. Cazuri din anul 2019 de LEB.

Grecia devine indemna iar numărul de cazuri din Rusia continuă să scadă.

Harta nr.2.12.

20
 Anul 2020

Graficul nr.2.13. Cazuri din anul 2020 de LEB.

Rusia, Ucraina și România rămân singurele țări unde această boală provoacă pagube
semnificative.

Harta nr.2.13.

21
 Anul 2021

Graficul nr.2.14. Cazuri din anul 2021 de LEB.

Pe măsură ce cazurile din Rusia și Ucraina scad, în România se constată o creștere constantă
de cazuri.

Harta nr.2.14.

22
 Anul 2022

Graficul nr.2.15. Cazuri dina nul 2022 de LEB.

În România se constată cel mai mare număr înregistrat de cazuri declarate pozitive din
intervalul luat în studiu.

Harta nr.2.15.

23
 În tabelul de mai jos este reprezentat numărul total de cazuri, pe durata de timp luată
în studiu, a ultimelor 10 țări care prezintă cel mai mare număr de cazuri, cu reprezentarea lor
grafică pe fiecare an.

Tabel nr.2.3 Grafic nr.2.16.

Graficul nr.2.17. Situația reprezentată pe ani în Grecia

Situația în Grecia este oscilantă, de multe ori reușindu-se să se aducă la un număr respectabil
de cazuri, numai ca acesta să urce în anul următor.

24
 Graficul nr.2.18. Situația reprezentată pe ani în Malta.

Malta a reușit cu succes să țină sub control evoluția bolii, astfel ca în 5 ani a devenit indemnă
de aceasta boală.

Graficul nr.2.19. Situația reprezentată pe ani în Serbia

După 3 creșteri o dată la 3 ani, Serbia a devenit indemnă.

25
 Graficul nr.2.20 Situația reprezentată pe ani în Italia.
Boala a persistat timp de mulți ani în Italia, urmând să dispară în ultimul an.

Graficul nr.2.21. Situația reprezentată pe ani în Ungaria.

După anul 2011, Ungaria se confruntă până în prezent cu numeroase creșteri și scăderi în
numărul de cazuri declarate pozitive.

26
 Graficul nr.2.22. Situația reprezentată pe ani în Polonia.
O scădere treptată a luat loc de-a lungul anilor în Polonia, ei ajungând indemni în anul 2021,
deși localizarea lor lângă unul dintre cele mai mari focare ar face acest lucru imposibil.

Graficul nr.2.23. Situația reprezentată pe ani în Croația.

În anul 2021 Croația a fost declarată indemnă de cazuri.

27
 Graficul nr.2.24. Situația reprezentată pe ani în România.
Din nefericire, în România au crescut considerabil numărul de cazuri, cel mai probabil din vina
contextului mondial curent.

Graficul nr.2.25. Situația reprezentată pe ani în Ucraina.

Din vina contextului actual politic, numărul animalelor susceptibile a scăzut, astfel scăzând și
cazurile.

28
 Graficul nr.2.26. Situația reprezentată pe ani în Rusia.
Liderul numărului de cazuri de LEB are o cifră momentan în scădere.

29
 Calcului indicilor de impact și de frecventă

Tabel nr.2.4.
În ciuda așteptărilor, deși numărul de animale susceptibile și numărul de cazuri sunt mari,
numărul deceselor nu depășește numărul sutelor. Astfel, doar în anul 2010 au fost înregistrate
cel mai mare număr de decese, urmând o scădere semnificativă, ajungându-se la 0 decese în
12 ani.
Se observă totuși o tendintă. Câțiva ani raportează un număr scăzut de decese, urmând ca
următorul an să aibă un număr crescut, ceea ce înseamnă că totuși ne putem aștepta ca și în
2023 să ne confruntăm cu cel puțin 20 de decese provocate de LEB.

30
 Cap.3 Evoluția bolii în România în intervalul 2010-2022

Tabel cu numărul de focare în perioada 2010-2022, la nivel național.

Tara/An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 Total
Alba 5 0 0 1 4 1 1 1 0 0 0 0 0 13
Bacau 2 2 1 0 2 4 1 3 4 0 0 0 0 19
Bihor 43 197 28 15 19 19 21 23 14 0 0 0 1 379
Bistrita- 25
Nasaud 2 0 0 0 0 0 0 0 2 0 0 0 4
Botosani 7 58 14 26 37 46 33 19 11 0 0 0 4 251
Braila 9 51 12 24 15 15 17 8 6 0 0 0 35 157
Brasov 27 0 1 0 2 2 7 6 2 0 0 0 0 47
Bucuresti 1 10 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 12
Buzau 25 21 2 6 4 5 0 1 0 0 0 0 0 64
Calarasi 14 24 18 5 10 0 2 2 0 0 0 0 1 75
Caras- 8 8 2 88 1 1 8 2 2 0 0 0 1 120
Severin
Cluj 0 0 0 0 0 0 4 0 0 0 0 0 1 4
Constanta12 558 203 33 67 12 122 100 64 0 0 0 0 1171
Covasna 0 0 1 1 4 0 1 1 0 0 0 0 31 8
Dimbovit 2 0 10 11 6 2 1 0 0 0 0 0 0 32
a
Dolj 11 17 7 10 7 2 6 6 0 0 0 0 0 66
Galati 4 22 14 11 7 1 6 8 6 0 0 0 0 79
Giurgiu 57 140 6 19 1 12 22 24 64 0 0 0 10 345
Harghita 2 0 0 0 2 3 0 0 0 0 0 0 22 7
Hunedoar 1 0 1 3 2 3 1 0 2 0 0 0 0 13
a
Ialomita 26 25 6 10 11 4 3 4 4 0 0 0 0 93
Iasi 316 458 193 128 11 101 52 37 12 0 0 0 0 1308
Ilfov 0 0 10 2 0 3 0 2 0 0 0 0 4 17
Mehedint 0 0 0 0 0 0 0 0 5 0 0 0 11 5
i
Mures 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 2
Neamt 23 15 11 7 6 9 10 3 0 0 0 0 0 84
Olt 4 0 0 4 0 0 0 0 0 0 0 0 3 8
Prahova 0 2 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3
Salaj 3 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 7
Satu 2 0 2 1 0 0 0 3 0 0 0 0 0 8
Mare
Sibiu 2 9 2 0 0 0 0 2 0 0 0 0 0 15
Tabel nr.3.1. Numărul de focare în România, 2010-2022

31
 Grafic nr.3.1. Numărul total de focare în perioada 2010-2022.
Se observă o incidență crescută a numărului de focare în județele Constanța, Iași și Tulcea.

Harta nr.3.1. România. Focare. 2010-2022

32
Grafic nr.3.2. Top 10 cele mai afectate județe în perioada 2010-2022

Harta nr.3.2.Cele mai afectate județe în perioada 2010-2022

33
 Grafic nr.3.3. Numărul total de cazuri în perioada 2010-2022

Harta nr.3.3. Cele mai afectate județe în perioada2010-2022

În ceea ce privește numărul de cazuri de LEB, județele cele mai afectate au fost: Constanța cu 2868
cazuri, urmată de Iași (1543), Bihor (946).

34
 Tabel nr. 3.2 Județele cu cele mai multe focare 2010-2022/ Numărul de cazuri.

Grafic nr.3.4. Constanța. Cazuri. 2010-2022

Constanța este județul cu cele mai multe cazuri de LEB, având două vârfuri maxime, cel mai
mare în anul 2011 cu 737, ulterior ajungând la 18 cazuri în anul 2018, ca în anul 2016 să
atingă al doilea vârf (470 de cazuri).
În ultimii 3 ani, în Constanța s-a observant o scădere ușoară, continuă, a numărului de cazuri

35
 Grafic nr.3.5. Iași. Cazuri. 2010-2022
Cel de al doilea județ cu cele mai multe cazuri, Iași, a prezintat un vârf în anul 2011 (458
cazuri), urmând ca în următorii ani să apară un trend descendent al numărului de cazuri.

36
 Anul 2010
În anul 2010, cele mai multe cazuri s-au în registrat în județele Iași și Bihor.

Grafic nr.3.6.

Harta nr. 3.3.

37
 Anul 2011

În anul 2011, Constanța devine județul cu cele mai multe cazuri de LEB din țară.

Harta nr 3.4.

Grafic nr.3.7.

38
 Anul 2012

Harta nr 3.5.
Județele Constanța și Iași au cele mai multe cazuri de LEB.

Grafic nr.3.8

39
 Anul 2013

Harta nr.3.6.
Caraș-Severin devine județul cu cel mai mare număr de cazuri.

Grafic nr.3.7.

40
 Anul 2014

Harta nr.3.8
Caraș-Severin prezintă o scădere a numărului de cazuri, iar Constanța devine județul cu cele
mai multe cazuri

Grafic nr.3.10.

41
 Anul 2015

Harta nr.3.9.
În anul 2015 apare o creștere bruscă a numărului de cazuri în 11 județe ale țării.

Grafic nr.3.11.

42
 Anul 2016
Scad numărul de cazuri în multe județe din țară, dar la nivelul județului Constanța apare o
creștere a acestora.

Harta nr.3.10.

Grafic nr.3.12.

43
 Anul 2017

Harta nr.3.11.
La nivelul Județului Constanța se raportează cele mai multe cazuri.

Grafic nr.3.13.

44
 Anul 2018

Harta nr.3.12.
Giurgiu devine al doilea județ la numărul de cazuri.

Grafic nr.3.14

45
 Anul 2019

Harta nr.3.13.
Constanța rămâne județul cu cele mai multe cazuri, urmată de județul Botoșani.

Grafic nr.3.15

46
 Anul 2020

Harta nr.3.14.
Județele care au raportat cele mai multe cazuri sunt: Constanța, Bihor, Brăila și Giurgiu.

Grafic nr.3.16.

47
 Anul 2021

Harta nr.3.15
Județele cu cele mai multe cazuri în anul 2021 au fost: Constanța, Bihor, Arad, Giurgi și Braila.

Grafic nr.3.17

48
 Anul 2022

Harta nr.3.16.
În anul 2022, 9 județe raportează un număr crescut de cazuri: Bihor, Constanța, Brăila,
Teleorman, Timiș, Tulcea, Galați, Giurgiu, Ialomița.

Grafic nr.3.18

49
 Calcului indicatorilor de Impact

Tabel nr.3.3
Contrar numărului crescut de cazuri, numărul deceselor rămâne zero. Anul 2012, este singurul
în care se raportează 4 decese, din 2871 de cazuri și 3070 de animale susceptibile.
Se observă o tendință ușoară de scădere a numărului de animale susceptibile, dar în ceea ce
privește numărul de cazuri, se constată ușoare descreșteri și creșteri, numărul acesta
rămânând destul de ridicat.

Tabel nr.3.4. Indicatorii de impact

50
 Cap.4 Analiza de risc pentru România.

Leucoza enzootică bovină (LEB) este o boală neoplazică malignă a sistemului

reticuloendotelial, manifestată printr-un tablou simptomatic extrem de complex, avand o
perioada de incubatie de la cateva luni, pana la 4-5 ani, si avand tendinta de a persista mai
multe generatii.
Datorita perioadei mari de incubatie se constata ca numeroase animale rămân în stadiul
preclinic de evoluţie a bolii chiar ani de zile, uneori pe întreaga durată a vieţii economice. In
30% din cazuri se intalneste limfocitoză persistentă, dar fara aparitia semnelor clinice.
Prezenta purtatorilor asimptomatici face ca diagnosticul sa se puna pe baza testelor
serologice.
Leucoza enzootica bovina nu are un tratament, de aceea accentual principal trebuie pus pe
masurile de prevenire a bolii. Acestea constau in: respectarea tehnologiei, asigurarea
perioadei de carantină, achiziţionarea de animale doar din efective indemne, controale
serologice periodice, controlul vectorilor hematofagi, aplicarea unor programe de selecţie
pentru rezistenţa la boală.
In consecinta, perioada mare de incubare a bolii, prezenta indivizilor asiptomatici, lipsa unui
tratament eficace impotriva bolii, existent unui numar ridicat de cazuri raportate annual la
nivelul tarii, face ca Leucoza Enzotica Bovina sa constituie in continuare un risc pentru
Romania. In acest sens, raman extrem de importane masurile de prevenire si combatere a
bolii.

51
 Cap.5 Strategii de prevenție și combatere.

Primul pas este supravegherea bolii. Această supraveghere poate sa fie în exploatațiile
nonprofesionale, în cele comerciale de creștere, în centrele de colectare pentru export sau
pentru comerț.
Pentru prima categorie, în sistem nonprofesional, supravegherea se face o dată pe an, la
taurinele de peste 2 ani și la taurinele folosite pentru reproducție. Se testează folosind tehnica
de diagnostic ELISA, care dacă se pozitivează, se folosește mai departe Imunodifuzia. Cele
care se pozitivează se sacrifică. Statutul de indemn este retras până când toate animalele de
peste 12 luni au reacționat negativ la două testări serologice efectuate la un interval de cel
puțin 4 luni și cel mult 12 luni, testări efectuate la cel puțin 3 luni după eliminarea din efectiv
a animalului pozitiv.
În caz că descoperim în abator la animalele vii boala, se confirmă cu examen histopatologic,
iar în urma pozitivării se testează serologic toate celelalte animale provenite din același
efectiv.
In exploatațiile comerciale de creștere se practică exact la fel ca la exploatațiile
nonprofesionale.

În centrele de colectare pentru export sau pentru comerț se vor introduce numai animale ce
provin din exploatații calificate oficial indemne de LEB.

Orice caz de boala pozitivat trebuie declarat la autoritățile oficiale. Singurele metode de
prevenire sunt aplicarea măsurilor profilactice nespecifice: respectarea tehnologiei, asigurarea
perioadei de carantină, achiziționarea de animale din efective indemne, controale serologice
periodice, controlul vectorilor hematofagi etc. În Romania, toate probele finale se trimit la
Laboratorul Național de Referință pentru Leucoza Enzootică Bovină.

52
 Cap.6 Concluzii.

Leucoza enzootica bovina este o boala care apare la animalele adulte, care de cele mai multe
ori se găsește ca surpriză de abator. Bovinele pot să trăiască timp îndelungat fără nici un
semn clinic, până când ajung la abator și se descoperă formațiuni tumorale.
În anii luați în studiu, marea majoritate a cazurilor sunt localizate în Rusia și țările învecinate.
Astfel, pe locul întâi se află Rusia, urmată de Ucraina și pe locul al treilea, România. Cu toate
acestea, numărul cazurilor decedate din vina acestei boli sunt de ordinul sutelor, o valoare
aproape infimă pe lângă numărul cazurilor asanate. Deoarece această boală se remarcă
aproape de sfârșitul vieții animalului, deseori nici nu se găsește, deși testările se fac anual.
Numărul cazurilor la nivel mondial este în scădere, deși nu putem vorbi de un număr real în
ultimii ani, având în vedere situația politică actuală. Astfel, în România se percepe o creștere
acută de cazuri de leucoză. De câțiva ani, România încearcă să aducă la normal numărul de
bovine care a scăzut din vina modernizării treptate și persistente, construcțiilor care fac
pășunatul aproape imposibil, meseria de medic veterinar de fermă sau de circumscripție fiind
și ea în scădere.
Neavând tratament, toate animalele care se pozitivează ajung asanate. Deși proprietarii
primesc despăgubiri, este greu să o iei de la capăt cu fiecare bovină nouă, să o aduci la o
performanță satisfăcătoare din punct de vedere a producției.
Tot din vina neexistenței unui tratament, o măsură de profilaxie nu există, făcând această boală
sa fie greu de controlat.

Această boală este importantă din punct de vedere economic, mai mult pentru că trebuie
asanat animalul în loc să moară.

53
 Cap.7 Bibliografie

1. Tudor Perianu -Tratat de Boli Infectioasa ale Animalelor, VIROZE SI

BOLI PRIONICE, vol II, Iasi 2012
2. https://www.woah.org/en/disease/enzootic-bovine-leukosis/
3. https://www.scrigroup.com/diverse/animale/LUCRARE-DE-LICENT-
DIAGNOSTIC-S31457.php
4. https://www.woah.org/fileadmin/Home/eng/Health_standards/tahm/2.04.10_EBL.pdf
5. https://cmvro.ro/files/download/legislatie/program-
strategic/Ordinul_ANSVSA_35_2016.pdf
6. http://www.ansvsa.ro/sanatate-bunastare-si-nutritie-animala/sanatatea-
animalelor/boli-bovine/

54