PESTA PORCINĂ CLASICĂ

familia Flaviviridae, gen Pestivirus

virus ARN
 prezintă tropism pentru ţesutul reticulo-
endotelial;
 este unic din punct de vedere antigenic;
 tulpinile prezintă mari variaţii de patogenitate;
 sunt receptive la infecţie toate suideele
domestice şi sălbatice;
 infecţia se realizează pe cale digestivă,
respiratorie, conjunctivală şi mai rar pe cale
genitală.
 Patogeneza
- odată pătruns în organism virusul determină instalarea stării de
viremie;
- ţesuturile bogate în virus sunt sângele şi endoteliul vascular;
- celulele endoteliale se tumefiază
→la nivelul capilarelor are loc o proliferare a celulelor
endoteliale;
→la nivelul vaselor mari are loc hialinizarea sau necroza
mediei şi a adventicei.
Tabloul clinic:
- forma supraacută apare rar, şi doar la începutul
unei epizootii.
- forma acută – cea mai frecventă:
• febră şi tulburări generale;
• conjunctivită seroasă sau mucopurulentă;
• animalele se deplasează cu greutate, prezintă nesiguranţă
în deplasare şi tendinţa de a se aglomera.
• pe piele se observă pete roşii izolate sau
confluente, ce nu dispar la compresiunea cu
degetul.
• scroafele gestante pot avorta;

• evoluţia poate dura 7-14 zile, moarte animalelor

bolnave producându-se în peste 80% din cazuri.
- forma subacută – apare frecvent la sfârşitul
epizootiei.

- forma cronică – evoluează de obicei ca o continuare

a formei subacute(apariţia butonilor pestoşi la nivelul
cecumului şi intestinului gros).

- forma atipică – apare frecvent în efectivele imunizate

activ.
Tabloul anatomopatologic

Inflamaţia necrotică a tonsilelor

 Laringe
peteşii şi hemoragii
 Limfonoduri
congestii şi hemoragii
 Splina
infarcte hemoragice marginale
 Rinichi
hemoragii subcapsulare şi în bazinet
“aspectul cojii oului de curcă”
Pneumonie hemoragică

Hemoragii la nivelul vezicii urinare

Hemoragii pe seroase

Colita ulcerativă
Congestie encefalică
Encefalită nesupurativă

Infarct hemoragic splenic

 Diagnosticul

Probele ce se recoltează în vederea

efectuării examenului de laborator: tonsile,
limfonoduri, splină, rinichi, porţiunea distală a
ileonului, măduvă sternală, sânge recoltat pe
EDTA.
 Examenul virusologic
• Reacţia de imunofluorescenţă pe criosecţiuni de organe şi pe
secţiuni de măduvă sternală;
• Izolarea virusului pe culturi celulare (PK15), culturile fiind
verificate prin imunofluorescenţă indirectă.

Tonsile - celule neinfectate Tonsile – celule infectate

 Examenul serologic
• Reacţia de virus neutralizare;
• Reacţia de imunofluorescnţă cu anticorpi neutralizanţi;
• Testul ELISA.
 Profilaxia

 Măsuri generale:
• achiziţionarea de animale din efective indemne;
• carantina profilactică timp de 30 de zile a animalelor nou
achiziţionate;
• fierberea resturilor alimentare înainte de a fi utilizate în hrana
porcilor;
• executarea de dezinfecţii profilactice în mod periodic.

 Măsuri specifice:
• în ţările indemne sau în curs de eradicare a bolii vaccinarea
este interzisă;
• în ţările în care boala evoluează se practică vaccinarea cu
vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini modificate (pe
culturi celulare sau pe alte specii de animale decât suinele).
Combaterea

• se declară oficial boala şi se instituie carantina;

• se efectuează examenul clinic al animalelor;
• animalele din focarul diagnosticat se ucid, iar cadavrele se
distrug prin ardere;
• se dezinfectează riguros adăposturile;
• interzicerea mişcărilor de porcine în zona respectivă.
PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
familia Asfaviridae gen Asfivirus

• virusul are patogenitate şi capacitate de replicare

mare;
• se găseşte în sânge, în lichidele organice şi în toate
secreţiile şi excreţiile porcilor bolnavi;
• cultivat “in vitro” virusul are proprietatea de
hemabsorbţie;
• are tropism pentru sistemele şi organele bogate în
ţesut reticulo-histiocitar;
• porcii domestici fac forme clinice de boială, în timp
ce la porcii sălbatici infecţiile evoluează
asimptomatic.
 Patogeneza

- pătruns în organism virusul are afinitate pentru

ţesutul reticulo-endotelial→tumefacţie urmată
de necroza hialină a peretelui vascular→
diateză hemoragică.
 Tabloul clinic
 Forma supraacută – foarte rară.
 Forma acută
• febră;
• jetaj seros→serohemoragic;
• cianoza urechilor, extremităţilor, cozii, abdomenului;
• tulburări digestive şi respiratorii.
 Forma subacută – rară.
 Forma cronică – foarte rară ( necroze
cutanate, artrite şi pneumonie).
Tabloul anatomopatologic

Diateză hemoragică
 Hemoragii în limfonoduri

Rinichi şi limfonoduri cu hemoragii

Hemoragii pulmonare

Hemoragii în
submucoasa intestinală
 Diagnostic

Probele care se recoltează:

• sânge recoltat pe heparină sau pe EDTA,
porţiuni de splină ficat şi limfonoduri – în
scopul realizării examenului virusologic;
• ser recoltat în zilele 8-12 p.i. în scopul
realizării examenului serologic.
 Examenul virusologic
• inocularea pe culturi celulare (culturi celulare primare de
monocite de porc sau celule ale măduvei osoase);
• inocularea pe loturi de purcei (unul vaccinat şi unul
nevaccinat împotriva peste porcine clasice);
• imunofluorescenţa directă pentru detecţia antigenului;
• detecţia genomului viral prin PCR.

 Examenul serologic
• testul ELISA;
• detecţia anticorpilor prin imunofluorescenţă;
Profilaxia
 Măsuri generale:
• achiziţionarea de animale din efective indemne;
• carantina profilactică timp de 30 de zile a animalelor nou
achiziţionate;
• fierberea resturilor alimentare înainte de a fi utilizate în hrana
porcilor;
• executarea de dezinfecţii profilactice în mod periodic.

 Masuri specifice
• nu există vaccin.
 Combatere

• se declară oficial boala şi se instituie carantina;

• animalele din focarul diagnosticat se ucid, iar cadavrele se
distrug prin ardere;
• se dezinfectează riguros adăposturile;
• instituirea zonei epizootice cu interzicerea mişcărilor de
porcine în zona de focar.