ae _SUBLEGTEREZOLVATENUTRITESy (vain Asrotue de soit -=2sunt cele mai valoroase surse proteice de origine vegetala; ~Acontinut proteic standardizat 44-50% PB; | proteinelor din sroturi de soia este ridicat si mai bine echilibrat, comparativ cu >-continut in aa.esent alte proteine vegetale: lisina 2,7-3% ; treonina 1,7-1,9% ; triptofan cca.0,6% ~D-au palatabiltate si digestibiltate ridicate; 5 -continut redus in CB cca.6% ; SU sub 15% ; amidon pana la 10% din SU ; vitamine din complexul 8 > -l2 fol.indelungata la multe specii de animale apare gusa; > -contine o substanta estrogena vegetala->genistina sau factor promotor al cresteri > -plantele tinere au palatabilitate ridicata si sunt consumate cu placere de catre animal; 5 -animalul are posibilitatea sa selecteze plantele pe care le consuma; > -este mijlocul cel mai economic de administrare a nutreturilor lor; > -imbunatateste sanatatea animalului deoarece fac miscare si beneficiaza de efectul razelor solare; > -0 pasune buna este cea care are 60-80% graminee si 40-20% leguminoase; > -nutretul verde este 0 buna sursa de minerale Ca, Mg, K; dar side vitamine (betacaroten, vit, C) > -ierbivore mici 90% =) -‘erbivore mari 100%%3n cazul pasunatului 959%,3n cazul stabulatie. -in RB trebuie sa se asigure cerintele pt. intrebuintare si pt. un anumit nivel productiv (9-11 | lapte);reprez, Preponderent intre 8 si 11 UFL (unit furajere lapte); nutreturile umede ~verzi * stuberculifere, radacinoase, bostanoase; nutreturile uscate : fanuri, paie, ”in RS-amestec de ingrediente necesare pt. echilibrarea RB sau pt. complementaritatea cerintelor pt. productie; concentrate bogate in energie : cereale ,taitei, melasa, borhoturi sau bogate in protein fasole (leguminoase) ,oleaginoase.(tarata,ureea se administreaza cu o prealabila acomodare a animalului.Doza de administrare este intre 20-40 g / 100 kg greutate vie- surse de mineral furajera, faina scoici, fosfatul de Ca Aisa bad ora, ~creta -este alcatuita din nutreturile de volum (umede sau uscate); -de ex.pe timp de vara, RB trebuie sa asigure , in cazul vacilor de lactatie necesarul pt. intretinerea si productia a 10-15 kg de lante iar pe timp de iarna pt. 0 productie de 20 kg de lapte; PD -trebuie sa asigure necesarul de intretinere un anumit nivel productiv > 52 distribuie uniform la intregul efectiv de vac >) -teprez.partea aeriana a plantelor-cereale si leguminoase ajunse le maturitate, dupa recoltarea grauntelor si semintelor; ~) -in aceasta grupa intra: paiele de cereale-coceni si ciocalaii de porumb si vrejii de leguminoase; <> “Palele se caracterizeaza printr.un continut ridicat in glucide parietale 60-85% clin SU;redus in glucide solubile 1-3%din SU la fel si cel in PB 2-5% din SU; mineral este variabil 5-9%; sunt carentate in Ca, P, Mg. > -factorul cel mai important de variatie @ compozitiei paielor este climatul: caldura,lumina, seceta care accelereaza lignificarea peretilor cel > -digestibilitatea componentilor peretilor celulari: hemicelulozele sunt foarte digestibile 70-80%, celuloza este putin digestibila 30-40%, lignina este practic indigestibila. mai multe zone din tara noastra nutreturile grosiere sunt din pacate, principala sursa de hrana pt. in perioada de iarna; taurine sio > -utilizate ca sg. Sursa de hrana, nu asigura in unele cazuri, nici macar necesarul pt. intrebuintare. > -completarea cu uree permite o crestere a digestibiltatii SO cu 5%, iar a indigestibilitati paielor cu cca.15%; > -efectul este si mai bun daca se face si o completare cu glucide usor fermentescibile; =) -completare cu asa-risele blocuri multinutrtionale =blocuri melasa-uree. _ Fa RTE HACE: usr, ei ghind,sparcts, mazar, lupin:-?-factorul major care det.comp.chimica sival.nutritiva @ nutreturilor verzi este faza de vegetatie (dezvoltare) a plantelor de recoltare; > -fertilizarea —>-comp floristica; > -structura; >) -textura; => -compozitia si pH ul solului; > -luminozitatea; > -regimul de precipitatii; => -prezenta fungicidetor. => -depun un effort mai mare pt.procurarea hranel .cca.90% din hrana consumata de catre ovine este reprez.de vegetatia existenta pe pajisti permanente, de subproduse agricole, surse ocazionale, mai putin de 10% fiind nutreturi concentrate > “productile obtinute de la ovine sunt numeroase siimportante:carne, lapte, gunol. fis exemple de nutreturl vert concentrate _dtrifeiapita,|ucerna,secara,pajiste.a! 60-80% graminee 20-40% leguminoase. PPH ul optim ->-sunt mat bogate in protein decatgramineete si contin mai mult Ca, Me, S. > -continut mai redus de Min si Zn; > -ca plante intregi au palatabilitate ridicata desi multe dintre ele sunt amare si este nevole de un timp mai indelungat pt.obisnuirea animalelor, mai ales in cazul taurinelor; -leguminoasele,in special lucerna, sunt surse foarte bune de :provitamine(betacaroten) vitamine (E,K,C8),pigmenti xantifil (luteina) tunele leguminoase (in special lucerna si trifoiul) contin saponine si produc timpanism la rumegatoare (mai ales a taurin ~) -digestiviltatea energiel este strict dependenta de faze de vegetatie la recoltare ~)-proportie ridicata in grasime (37-50%) maderata in proteine (17-25%), redusa in hidrati de C 25% ~) -proteina este deficitara in lizina dar este o sursa de aa.cu sult > -hidrati de C: polizaharidele neamidonoase 30%; => -sarace in Ca siP; 7 -dig.energiei este mai mare la porc si pasar (70-80%) si mai reduisa la rumegatoare, ) -ingestia SU se reduce treptat atingand cel mai scazut nivel in momentulfatarii; >) -reducerea ingestiei de SU si cresterea cerintelor de energie in ultima perioada a gestatiel pp. o sporire a conc.energetice a ratiel; > -trebuie sa se asigure acces permanent la nutret de volum (50%) pt a se mentine un volum cat mai mare a rumenului;>) -tatia de fibroase trebule completata cu nutreturi cu nutret usor fermentescibile,generatoare de ac.propionic; -in ultimile 3 sapt.se introduc si fbroase macinate grosier, in conc.de 1/3 SU. _ J inaeen omtaiat ~) -peretii celulari: subst. pectice,celuloza,hericeluloza,lignina, —) -componentilintracelulari-zaharuri,amidon,pectine,glucide solubile, proteine,N neproteic, lipide. —— 60-80% graminee 20-40% leguminoase _ 7S exemple dematretr fibroase > fan natural fan de lucerna,coceni, paie de ovaz,pale grau. Ao sinnutretuimurate Dunele amine form in nutret murat (cadaverina,putrescina) au influenta negativa asupra sanatati animalelor; ‘aceste produse sunt simtitor reduse in nutreturile murate cu continut mai ri — -continut in energie crest pana la coacerea boabelor; )-cantide PB este scazuta 7-10% din SU astfl rata find echiibrata si cu alte nutreturi vera; ngestibilitatea este ridicata 2,7-3 kg SU/100 kg GV; —) -SU=230 g/ke. => -deficitar in Ca sirelativ bogat in P;~> -contine cantitati importante de zaharuri de 10-18% SU; —) -palatabilitatea mare pentru toate speciile domestice; ~ -valoarea energetica a porumbulul creste usor pana in faza de lapte ~ceara dupa care se stabilizeaza dat.cig.ridicate a stiuletilor 80% -sunt considerate nutreturi concentrate proteice; -} _-continutul in proteina variaza intre 22% la mazare si fasole si 40% la soia ~) -proteina din boabele leguminoaselor este deficitara in aa., metionina fiind un limitant primar; =) -tnele boabe de leguminoase contin factori antinutretionall, > -continut redus in grasime la fasole si mazare (1-2%) si ridicat pentru soia 18-20%; ~) -boabele sunt sarace in Ca , Mg, si bogate in P; ~) -val. Nutritiva este ridicata la rumegatoare 1 UFL/kg SU si mai scazuta la monogastrice. (6 Particularitat atimentare Ia purcel 7 Specificul alimentatiei este dat de varsta /greutatea corporala si destinatie: -alimentatia purceilor sugar: [a cel mult 1-2h se administreaza colostrul;fol.uleiului de porumb stimuleaza cresterea purceilor in varsta de 3-24 zile,dar poate dezechilibra raportul nutrienti/calorii;nutret pt purceii pana la intarcare nu trebuie sa contina proportii mai mari de 10% lapte praf si 5% grasimi ,dar trebuie sa fie concentrat in energie, PB,2a.esentiali (lizina,triptofan),minerale, vitamine > -alimentatia purceilor intarcati: in aceasta perioada cerintele pt hrana sunt ridicate atat pentru energie cat si ptalti nutrienti;nutret de tip starte trebuie suplimentate corect cu minerale dar sicu vitamine lipo si hidrosolubile;alimenttia se face cu nutret uri combinate complete fanuri;nutrt combinat starter contine:porumb,grasimi vegetale si animale,srot de soia,lapte prafapte smantanit,faina de peste. Z maladies it fe oor > -subst.din proteinele vegetale care influenteaza ingestia si digestia sunt hempic€fuloza si celuloza, 427" ”F _Aihatiasupimentara.» D -un amestec de nutreturi combinate,minerale,vitemine si aditivi furajera pt.echilibrarea RB; > -se administreaza in cazul in RB nu asigura necesarul de productie; >-se administreaza individual.Bene te uberulere siradecinosse: > -cartof sfecla furajera,melasa,manioc,morcov furajer,sfecia de zahar. _priraamscacanore esis “2 -0Fz,porumb,sorg,ovaz,secara,golomat, _ B.Specifcul alimentatiei fa gainile ouatoare > -principalul obiectiv al nutritiet si alimentatiei gainilor este scaderea consumului de energie si nutrienti pt. intretinere; > ~cerintele de intretinere se estimeaza la 100 kcal/EM/1ke GV; > -greutatea oului creste odata cu greutatea corporal; > _-suplimentarea cu grasimi 3-6% in primul ciclu de ouat duce la o crestere a greutatii oului prin cresterea galbenusului; -consumul de Ca si P favorizeaza grosimea coji; -dintre nutrienti,ac.inoleic are un efect important asupra oului,lipsa lui ducand la scaderea greutatii cu pana la 10g; in sist.extensiv se administreaza amestecuri de cereale,resturi menajere,suculente locale iarna, iar vara istrarea de furaje 120g/pasare. J Modul de exprimare a NH depinde de nutrient si specia de animale.La monogastrice:energia se exprima 2 /” inenergie metabolizata;proteinele ca procente din ratie(%);pt. minerale in g sau ppn.pt.vitamine (in U.t) _AGilucidele din celulele vegetale! > -celuloza,ignina,glucoza,qplobioze, hemiceluloza,fructoza,amidon este fol.atat ca nt.verde cat si conservat; —Deontine vit-K (pt.porcine); se poate folosi cu bune rezultate in hrana animalelor de ferma;> -stimuleaza secretia de lapte si mareste rez.a imbolnaviri; > -are un continut ridicat de luteina influentand favorabil cul galbenusului _TSrok de floarea-soarelui caracterizare) ’ > -continut in PB este de 38% si 'B de 20%; > -proteina defiitarainlizna; > -cojile au un continut ridicat in celuloza si lignina; > -deficitar in Ca, iar P nu e disponibil pt. pasari; => -auun continut ridicat in aa. Cu sulf; > -se folosese pt.echilibrarea proteica a ratillor mal ales la rumegatoare. -$ sinceput de inflorre (cand cca.10% din plante prez fori), cand cont. in PB si energie este echilbrat _Gentl de consenare in atimurate P Paclactic-sintetizat de bacteriilelactice. |warnare"e") _Angestibilitatea si digestibilitatea nt lor veri => Ingestiblitatea nr.lor verzi depinde in primul rand de cont celuloza silignina dar si de faza de vegetatie la recoltare uutul lor in pereti celulari,de continut in > -in fe.de specta plantelor si faza de vegetatie ingestibilitatea nt verzi varlaza intre 2,5-3 kg SU/100kg GV la vaci si 1,5-2,75 kg SU/100 kg GV Ia oi; ~) Digestibilitatea nt lor veri depinde de continutul si digestibilitatea peretilorcelularisdigestibilitatea scade odata cu cresterea proportiel peretilor celulari si a gradului de lignificare. Paonia de recataretaeraminee ~-inceput de inspicare > -apa, grasimi, glucide (zaharuri, amidon, fructoza), proteine, substante azotate. > -umiditatea~>-temperatura=ideal 35-40%, sa nu depaseasca 50-60 grade Celsius. _ A eearacerisciegraminector ver —> -caracteristic gramineelor cre se utiliz.ca nt.verde primavara devreme (cerealele de toamna) este reducerea rapida a ingestibilitati si val.nutritive ca urmare in special a lignificarii plantelor; > -pt.ntverde se folosesc culture de graminee anuale (porumb,secar,orz,ovaz,iarba de Sudan,grau,sorg) si culture de graminee perene (timolftica,golomat, palus de livada) > -cont.scazut de PB=8-12%; de GB=1-5% (localizate in embrion) > -cont.in cenusa este scazut Cen B =1,5-3% > Ca fiind inexistent; > -CBeste prezenta in proportii reduse CB=2-3% =) -Cont.ridicat in hidrati de C=44-7236 ~>> -reprez.cant.de energie si subst.nutritiva necesara unui animal timp de 24h,pt.intretinere si reproductive; ~\, -se stabileste pe baza cerineor nutritive de minerae la care se adauga un plus de siguranta de 5% Sp “sunt de 2 tipuri-de intretinere si de productie ridicata de grasimi (37-50%); moderata de protein(17-25%);redusa de -sunt caract.printr 0 proporti hidrati de C{sub 259%) -proteina din semintele de oleaginoase este deficitara in lizina dar este 0 buna sursa de aa sulfurati; -hidratii de C sunt reprezentati de polizaharide neamidonoase (38%) prez. In peretii celular -sunt sarace in Ca iar P se gaeste in cantitati reduse GB=37-50%;PB=17-25%;hidrati de C=sub 25%. _Frempertur opine pet mute, -50-60% (murare la cald) se intarzie tasarea. _PGonsexinisle conservariinrlor murate:-modif ale val.nutritive @ nr-lor,cu scaderea ingestibilitati sia proportiei a PB; -modit.ale comportamentului alimentar la animale:modif.la nivel de consum;modif.digestibilitatimodif.productiei zoatehnice. -este un nt.concentrat specific cabalinelor -GB=5.6%,cont ridicat; ~cant.de CB este foarte ridicata >10%; -cont.cea mal mare cant.deP8 comparative cu celalate graunte; -aa.esentiali sunt bine echilibrati; ~SU=874 g/kg ~cont.ridicat in Ca,deficitar in P; -digestibilitatea energie’ este redusa 60-70% aS tirajerat -un nt.excelent pt.toate animale; -are un cont.ridicat in energie 1.15 UFL/kg SU cont scazut de SU=130g/kg; “efctarin Casi Ps bogatin ; -in asociere cu apa are effect laxative; a vaci are un effect bun asupra productiei de lapte,la tineretul in crestere asigura sporuri bune in ereutate Sata turin (etritioltianeT -sunt substante care, adaugete voluntary si in doze reduse in hrana animalelor,pot influenta unele caracteristici ale hranei sau productia obtinuta de la animale. ronutritionalizenzyme,antibiotic,probioti ex:autritionali:vitamine,microelemente,aa. onservanti,pigmentilianti;profilacticichistomonostatice. (0>) _PUMtConcentrate protein-vitamino minerale form.din mai multe si anume:surse proteinice (vegetale si animate sre vena aaron sin fli amet cere ate uuplimente de interventi complete.ex _ GiAlimentatia fa cure ~) Caracteristice alimentatiei puilor de curca:consumul zilnc ridicat de energiesnivel foarte ridicat de protein ce trebuie asigurat pana la 8 saptamani;in primele zile se folsurse de proteina de origine animal (lapte,branza de vac, iar ca surse de vit.se utiliz.nt.verzi si suculente, tocate foarte maruntjla masculi este obligatory aplicarea alimentatiei restrictionate, fie prin limitarea consumului fie prin hranirea la ite mai targisin discretie cu nr-sarace in protein,pe cand la femela valoarea energetic poate varia in li pericada ouatului trebuie aplicata o alimentative mai echilibrata prin folosirea unor nt.combinate completjin sistemul gospodaresc o pondere importanta in alimentatia curcilor 0 au nt. Verzi,suculentele sicerealele. peste concenrate. >> -sunt nutreturice se utiliz.in hrana ani rari cant.de energie si protein ingerata; ialelor pt.a creste conc.energetica sau proteica a ratiei.sau pta =D se impart in:proteice:seminte de oleaginoase,seminte de leguminoase,fainuri proteice animale srot;energetice:graunte cereale, sub produse din industria alimentara(taitei de sfecla,borhoturi),grasimi. _BiUreea la taurine! —) se utiliz.in cazul ratillor deficitare in proteina; —) se adm.n combinative cusmelasasitoz de porumb,nt.combinate, 2 -0.38/100 kg GV > Trebuie evitat | -consumul unei cantitati mari de uree; S -insuficienta glucidelor cigestibile; -intreruperea pt.un timp mai indelungat a folosirii ureei si reluarea administrari fara petioada de acomodare; -asocierea In ratli cu nt.care contin cantitati mari de N neproteic ermentatia gazoasa care poate produce putrefactive si mucegai; uf.—) -pierderile datorate fermentatiei gazoase sunt determinate de umiditatea nt.ului insilozat (pierderile sunt aproape 8% intr un siloz cu umiditatea de 75-80%) -in cazul nt.de foarte buna calitate pierderile sunt de 8% pt SU; -in cazul nt. mai putin reusite,pierderile variaza intre 1,2 si 72,6 pt SU si 68,5 pt PB >) perder ta producer datorateespiratiel 2-6%; mecanice 8.45%; plll 40 50% > pierderi in timpul depozitari: sub acoperis 5-10%; in aer liber 1 an 8-29%;2 ani 13-32% |3.Caract nev.nutrional porumiul boabe, -dat. Palatabilitatii si digestibilitati (85-90%) ridicate,graunetle de porumb se adm.cu success la toate Se ausaelaeeanaaeo coe eeramaaeoeoreee saeeuote 2 70% din SU); -proportia de zaharuri este redusa (3% din SU),la fel sic ea de CB (sub 3% din SU); -contin cant.mari de carotene xantofile. -sursa buna de vit€ si P si deficitara in Ca, nu cont.vit.D “> _-Porumbul este carentat in maj.microslemente; —~) _ -este cea mai energetic cereala; eo -GB=A% din SU. -celuloza este putin digestibila:30-40% > hemicelutzele sunt fdigestibile > Henina este practice inaigestibila, 5) -cnt.inglucide parietale este ridicat (60-85% din SU) dar redus in glucide solubile (1-39 SU). -cont.in PB redus (2-5%),la fel si N solubil (2036); => contminea este varibl (9%) a,_ fata ine -probioticele sunt produse opuse antibioticelor,contin microorganism vi,administrate animalelor pt.a obtine efecte utile prin potentarea florei digestive benefice; -sunt aditivi furajeri; -excbacteriile lactice -faina de oase 30%; creta furajera 38%; faina de scoici; fosfat decalcic; fosfat tricalcic. -este un nutret adecvat sub aspect nutritional pentru diferite specii de animale; -sunt alcatuite dupa anumite retete specific astfl incat sa poate constitulsingure ratia ss a asigure mentinerea vietii si productia animalelor, fara alte subst. aditionale, cu exceptia H20. Alimentatia oilor gestante -gestatia=5 luni -premergator montei la ovine se aplica o alimentative de tip flasching respective 3 sapt. inainte de monta si o sapt dupa monta,densitatea energetic a ratiei va fi marita cu 30% iar cea proteica cu 15%; -allmentatia oilor gestante se imparte in prima parte a gestatiel 3 luni jumatate si in a dous parte 1 luna jumatate. sunt mai teduse,iar capacitatea de ingestie este -In prima parte:cerintele pt.energie si subst nutri mai ridicata; a se evita obezitatea la animale. -a doua parte: fetusii realiz.aproape 80% din greutatea la fatare cerintele pentru energie si subst.nutritive sunt ridicate din cauza capacitatii reduse de ingestie. -la prima parte RB=pasune,miriste,clocalais,yreji,coceni,paie,lucerniere,fanurisilozurisemisilozuri,semifanurint. uri suculente Ri nurint.uri grosiere,semifan,semisiloz,silo2(nu mai mult de 30%),nt.uri -2 doua part suculente,subproduse din industria alimentara RS=150-200g aAlimentatia oilor in lactatia -perioada de alaptare=2 luni Tluni -lactatie propriu-zisa= -perioada de alaptare RB=nt.uri de vol.uscate (semifan,semisioz,siloz);nt-uri suculente. RS=0,5-1kg concentrate -perioada de lactatie propriu-2isa RB =fanuri ,pasune RSaconcentrate 0,3-0,5ke. aruauraee\ > Casi se gasesc in corpul si produsele animalelor in cele mai mari cantitati, iar unele nutreturi sunt deficitare in cel putin unul dintre aceste elemente; 2) -inplante, P se gaseste,in majoritate, legat de ac.fitic, fitina este slab utilizata la monogastrice (sub 50% din P este biodisponibil); —) -tumegatoarele, utiliz bine P, indiferent de sursa; -P din fosfati mono- di-,si trical ta, P din fosfatii coloidali este putin disponitil, are 0 disponibilitate ridi y -sursele de P care nu sunt defiuorinate pot deveni toxice daca sunt folosite pe perioade lungi de timp. ~5) Befan de lucerna, fan de tif, sparceta, ghizdei, mazariche. >) Lucerna=cea mai val.planta cultivata pt-fan; +) VN-depinde de faza de vegetatie la recoltare, tehnica de uscare si modul de depozitare. —) -proportia cea mai mare de proteina si cea mai mica de celuloza se gaseste in frunzele de lucerna; DP _-indigestbilitatea fanului la vaci este f.bunaa cca.3kg SU/100 kg GV si scade relativ putin odata cu inaintarea in varsta a plantelor (2,7 kg SU/100 k GV); —) -digestib.S0=55-60%; > -nu se recomanda fol-fanului de lucerna ca unic nt.in hrana animalelor deoarece este dezechilibrat energo-proteic; &> -murarea se realizeaza in absenta oxigenului pentru a impiedica dezvoltarea florei aerobe (flora de putrefactie) sila oaciditate mare, pentru a inhiba sau reduce dezv floret butirice ce degradeaza proteinele; -principalii factori ce influenteaza procesul de fermentatie sunt :anaerobioza,umiditatea nt.verde, temp.din siloz, comp.chimica a nt.insilozat; -umiditatea:intre 20-35% -temperatura:50-60 grade Celsius. -pentru fermentatia lactica este necesar minim de zahar solubil pt. a produce o cant.de ac.lactic care sa 8. coboare pH-ul pana la 4, -se fol in special in hrana animaleloy in industria berii, dar siin hrana omului. jptofan) comparativ cu -se caract.printr un continut mai ridicat in proteina si aa.esentiali (lizina, porumbul; -VNeste mai redusa decat a porumbului, datorita continutului mai ridicat in CB=5-6%; -are palatabilitatea cea mai ridicata la taurine, dar se fol cu bune rezultate la porci,iepuri si cal; i 0% -GB=2% -valoarea energetica 3100 kcal EM/kg SU. -fanurile naturale difera in functie de compozitia floristica, care la randul ei este dependenta de conditiile geografice,sol,clima; -fanul de lunca=cont.plante necomestibile slab comestibile si chiar toxice sau cu influenta negativa asupra productiei animale;proportia gramineelor si leguminoaselor valoroase este de aprox.50%;sunt indicate numai pentru animalele cu productie mica -fanul de campie=este mai valoros sub aspect nutritional, proportia plantelor valoroase depaseste 60% -fanul de deal=este cel mai valoros dpdv nutritional find format din plante cu palatabilitate ridicata si dat.plantelor aromate pe care le contine. rbivore, -fanul de munte=este un fan de buna calitate si bine consumat d: _ flare seildeconceare amt he= -conc.in energie=1100 kcal ENL kg SU; 3, oe proteine=este ridicata;190 g PDI/kg SU. oe Fanul de trifoi -este asemenea fanului de lucerna, dar cont.in energie este mai ridicat, iar cant.de proteina este usor mai scazuta. ? -1-2,5 kg SU/100 ke GV. -4.Caractipatogenitatea nt.murate —) -folosri pe sara larga ant.murate | se atribuie multe tubura in org animalelor:intoxicati;micotoxicozeisteriozasterilitate avorturi,mortaitate la Vitei,acidoza demineralizare,meteorizati,necroze,mamite. -tulburarile datorate nt.murate se pot grupa inctulburari cu atiologie de origine externa si de origine interna v =externa=intoxicatille din cauza unor plante toxice,micotoxicozele,listerioza =interna=apar ca urmare a folosirilin hrana a nt.de slaba calitate (aciditate prea ridicat sau continut mare in ac.acetic). _Soetsioeprebitste > -sunt subst care favorizeaza dezv.si multiplicarea microorganismelor in tubul digestiv al animalelor “ -excoligozaharide,acidifianti. _Tieantide subst.uscata a silozului?» a, -proportia de SU dintr un siloz de buna calitate este de peste 35% Sosasempeponms S 3-4 cm pt.ierburi si leguminoase. ,> Acidul lactic=bacterillelactice. — >> proteine cu activtate catalitica 2 > -sunt subst catalitice,hidrolitice,ce scindeaza macromoleculele nutrientilor in unele destul de mici pt a putea fi absorbite prin peretele intestinal si apa metabolizate -ex.proteaze,amilaze,celulaze,lipaze,fitaze. -hrana se poate prez sub forma de faina,brizura sau granule; -nivelul energetic se asigura prin folosirea unor proportii mari de grasime si este de peste 3000 kcal/EM/kg -se prefera utilizarea uleiurilor vegetale bogate in AG nesaturati sau amestecuri grasimi animale-grasimi vegetale -cerintelein proteina sunt mari,sporul lor in greutate find format in special din proteine, -cerinte mari se manifesta in lizinamai ales in prima perioada de crestere 3,9g/100kcal -cerinte pt Ca siP si mai scazute pentru macroelemente; -Ca,P,vit.D pot determina animalii in dezv oaselor lungi; -niy tuturor nutrientilor din nt.combinat trebuie acrodata raportului calorii-proteina si respectiv calori aa, -hranirea puilor de carne se face de obicei la discretie; -se pot folosi aditvi specifici, promotori de crestere, enzime pentru imbunatatirea dig.nt.