Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tumorile maligne
Se situeaza pe locul al doilea, dupa bolile
cardiovasculare, ca si cauza a decesului
Majoritatea metodelor diagnostice (Rx, CT,
mamografie, examen fizic) detecteaza tumorile de cel
putin 1-2 cm marime tumora contine deja minim 1
milion de celule
De-a lungul timpului, s-au facut multe incercari de a
gasi markeri care sa poata detecta o transformare
celulara maligna cat mai timpuriu posibil
Markeri tumorali
Substantele care au fost descoperite sunt
cunoscute drept markeri tumorali
Markeri tumorali
Caracteristicile unui marker tumoral ideal:
Specificitate inalta
Sensibilitate crescuta
Specificitate de organ
Corelatie cu stadiul si masa tumorii
Corelatie cu prognosticul bolii
O buna valoare predictiva
Plaman
CA125, CEA
San
CA125, CEA, HER2
Ficat
Stomac
AFP
CEA
Pancreas
CA125, CEA
Colon
Prostata
PSA
Testicul
AFP, HCG
CEA
Ovar
CA125, CEA
MARKER
CA 125
AFP (Alfa-fetoproteina)
HCG (gonadotropina corionica
umana)
prostatic
ACE (Antigenul
carcinoembrionar)
Descris prima data la un pacient cu carcinom
colorectal
Unul dintre Ag oncofetale produse in timpul vietii
embrionare si a dezvoltarii fetale
Productia sa este suprimata dupa nastere,
ajungand la valori foarte scazute la varsta adulta
-nefumatori < 3 ng/ml
-fumatori < 5 ng/ml
ACE (Antigenul
carcinoembrionar)
Concentratii crescute in tractul gastrointestinal fetal
+ pancreas + adk colorectale
Concentratii mici in: tesutul intestinal normal,
mucoase intestinale, pancreas exocrin, ficat
Concentratii serice mari
carcinoamele
colorectale
Fig. 2
Carcinom
colorectal
ACE (Antigenul
carcinoembrionar)
Indicatia principala verificarea si monitorizarea
terapiei pacientilor cu carcinom colorectal
(concentratia ACE se coreleaza cu stadiul TU)
Dupa o interventie chirurgicala reusita, nivelul ACE
trebuie sa revina la limite normale dupa 6-8 sapt.
O noua crestere indica progresia bolii sau
aparitia metastazelor
ACE (Antigenul
carcinoembrionar)
Poate creste si in alte afectiuni maligne la nivelul
plamanilor, sanului, ovarelor, colului uterin, prostatei
etc.
Creste de max. 4x fata de valorile normale in:
-hepatite
-colite ulcerative
-ciroza hepatica
-diverticulite
-pancreatita
-boli inflamatorii
pulmonare
-gastrita
AFP Alfa-fetoproteina
Glicoproteina produsa de tesuturile fetale si de TU
diferentiate din structuri embrionare
In cursul dezvoltarii fetale, nivelele de AFP cresc in
ser si in lichidul amniotic
Traverseaza placenta si astfel apare si in serul
matern
In 1964 a fost descrisa pentru prima data drept un
marker tumoral
AFP Alfa-fetoproteina
Indeplineste o functie de transport pentru alte
molecule: estrogeni, acizi grasi
Are efect imunosupresiv in timpul sarcinii
Valorile normale ale AFP <
10 ng/ml (2)
Cresteri fiziologice: la copiii
sub 1 an si la femei
insarcinate incepand din sapt
a 10-a, cu un max. de 400500 ng/ml in sapt. 32-36
AFP Alfa-fetoproteina
Cresteri usoare si tranzitorii apar si in diverse
afectiuni benigne:
-hepatite acute virale, toxice
-hepatite cronice
-boala Crohn
-polipoze
Cresteri constante sub 500 ng/ml apar in ciroze
hepatice (3)
AFP Alfa-fetoproteina
Utilizarea AFP drept marker tumoral consta in
detectia si monitorizarea evolutiei carcinomului
hepatocelular care se dezvolta secundar cirozei
hepatice si hepatitelor cronice
In carcinomul hepatocelular:
-60% au valori crescute ale AFP
-50% cu valori > 100 ng/ml
-30% cu valori > 1000 ng/ml
-20% cu valori > 10 000 ng/ml
AFP Alfa-fetoproteina
Nivele crescute de AFP au fost depistate si in alte
neoplazii gastrointestinale: carcinom gastric,
colorectal, biliar, pancreatic + carcinom pulmonar
sau metastaze hepatice
Diferentierea intre carcinomul hepatic primar,
metastaze hepatice si alte carcinoame se face prin
determinarea simultana a AFP si ACE
AFP
ACE
exista metastaze
hepatice
AFP Alfa-fetoproteina
Determinarea AFP in cursul sarcinii ajuta la
diagnosticul unor malformatii fetale
Valori scazute ale AFP in serul matern pot fi
prezente in: mola hidatiforma, sdr. Down, avort
spontan
Valori crescute ale AFP in lichidul amniotic in:
spina bifida, anencefalie, nefrita congenitala,
teratom sacro-coccigian, atrezie duodenala, moarte
intrauterina, atrezie esofagiana, tetralogia Fallot,
hidrocefalie
CA 15-3
Ag mucin-like eliberat in principal de catre celulele
din carcinomul de san
Este definit prin reactiile sale
cu doi Ac monoclonali:
-115D8 se leaga de un Ag din
laptele uman
-DF3 se leaga la o fractiune
membranara a celulelor
carcinomatoase
CA 15-3
La persoanele sanatoase au fost determinate
nivele serice sub 30 U/ml
Cresteri fiziologice usoare la 4-7% dintre
femeile care alapteaza si 8% dintre femeile
insarcinate
Indicatia principala a CA 15-3 monitorizarea
terapiei, diagnosticul recurentelor si detectia
metastazelor in carcinomul de san
Valori crescute sunt gasite la aprox. 70% din
pacientele cu carcinom de san metastazat
CA 19-9
Determinant antigenic asociat tumorilor fara o
specificitate de organ
Se gaseste in mod normal in celulele epiteliale
fetale din stomac, intestin, ficat si pancreas
Nivelul de referinta 37 U/ml (4)
Este un marker primar in carcinomul pancreatic
(80% din cazuri)
Fig. 5 Carcinom
pancreatic (4)
CA 19-9
CA 125
A fost evidentiat la 82% dintre pacientele cu cancer
ovarian
Este prezent in cursul dezvoltarii embrionare la
nivelul epiteliului celomic, iar la adult in liniile celulare
din carcinomul ovarian seros, NU si in structurile
ovariene normale
Fig. 6 Cancer
ovarian (4)
CA 125
Valori normale: < 35 U/ml (1)
Cresteri fiziologice in cursul menstruatiei si la
femei insarcinate
Indicatia principala monitorizarea pacientelor
cu cancer ovarian seros sau nediferentiat
Nivele crescute se coreleaza cu masa tumorii
Prezenta unor nivele crescute indica o boala in
evolutie si necesitatea laparotomiei exploratorii
CA 125
CA 125 nu reprezinta o metoda de screening a
cancerului ovarian, dar trebuie determinat la toate
pacientele la care se suspecteaza un carcinom
ovarian si la intervale regulate dupa tratament pentru
monitorizarea raspunsului si decelarea precoce a
recidivelor
Cresterea nivelului de CA 125 poate fi determinat si
de alte carcinoame ale sferei genitale: endometru,
col uterin, san
Bibliografie
(1) Imunologie practica in clinica si experiment,
Andrei Olinescu, Angela Dolganiuc, Ed. Viata
medicala romaneasca, 2001
(2) Introducere in imunologie, Dr. Andrei Olinescu
si Dr. Mircea Panait, Ed. INFOMedica, 2004
(3) Curs Imunologie, Victor Cristea, Monica
Crisan, Ed. Medicala Universitara Iuliu Hatieganu
Cluj Napoca, editia a IV-a 2011
(4) Markeri tumorali si endocrini Gid Practic
Adina Elena Stanciu, Andra Caragheorghropol,
Corin Badiu, Ed. Carol Davila
Va multumim!