MARKERI TUMORALI.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA LOR IN PRACTICA CLINICA
Lector Dr. Chim. ADINA STANCIU Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii
adinaelenastanciu@yahoo.com

Ce îşi propune cursul !
1. 2.

Notiuni generale despre markerii tumorali Clasificare markeri tumorali. Semnificatia clinica a markerilor: CEA 、 AFP, CA 19-9, CA 72-4, CA 125, PSA / fPSA, CA 15-3, TPA, CYFRA 21-1, SCC, NSE, TK, TG, B2M, S-100, TA-90, Feritina, HCG, Calcitonina etc. Determinarea markerilor tumorali Recomandari privind utilizarea markerilor tumorali de prima linie in diverse neoplazii Evaluarea clinica a markerilor tumorali

3. 4. 5.

ANTIGENE TUMORALE
TSA-Tissue Specific Ag - Antigene care aparţin doar celulelor tumorale TAA-Tissue Associated Ag - Antigene care aparţin şi celulelor normale Antigenele retrogenetice: sunt exprimate numai pe suprafaţa celulelor embrionare: antigene oncofetale (α-fetoproteina - AFP şi antigenul carcinoembrionar – CEA) Antigenele de diferenţiere: apar numai într-o fază determinată a maturaţiei unor serii celulare (elementele imature din leucemii).

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
ANTIGENE TUMORALE Antigene virale:
HPV E6 şi E7 EBNA-1 Antigene de hepatită B şi C HTLA-1

NEOPLAZIA
Col uterin Limfom Hodgkin/Burkitt Hepatom Leucemie/limfom T

Antigene proteice nemutate:
MAGE-1, -3* BAGE GAGE RAGE LAGE-1 Tirozinază* TRP-1/gp75 (tyrosinase related protein), TRP-2, gp100*, MELAN-A / MART-1 GAG-3 / NY-ESO-1 CEA PAP, PSA, PSMA HER-2 / neu SCP-1 (synaptonemal complex protein) / HOM-TES-14

Melanom, cancer pulmonar, mamar, cap şi gât Melanom, cancer vezical Melanom, cc. pulmonar, mamar, cap şi gât, sarcom Cancer renal şi alte cancere Melanom Melanom Melanom Cancer esofagian, vezical, pulmonar etc Cancere gastro-intestinale, pulmonare, mamare Cancer de prostată Cancer mamar, ovarian etc Cancer testicular, mamar, ovarian, gliom etc

siali-Tn) Ganglioside (GM2. gliobalstom . sarcom. adenocarcinoame Tumori scuamoase Adenocarcinoame Adenocarcinoame Proteine anormal glicozilate: MUC-1 M-TAA U-TAA Cancere de pancreas. Tn.ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM ANTIGENE TUMORALE Autoantigene mutate: MUM-1 (melanoma-ubiquitous mutated) β-catenina ESO-1 TPI* (triosephosfate isomerase) CDC 27* (MHC II) CDK4 (Cyclin-dependent kinase) CASP-8 (caspase-8) p21 ras p53 NEOPLAZIA Melanom Melanom. cancer de colon Cancere de cap şi gât. tumori scuamoase Melanom Melanom. GD2. GD3) Carcinoame Melanom. neuroblastom. mamare Melanom Melanom Proteine de fuziune: Bcr-abl (p120) Pax3-fkhr Ews-fli-1 LDFP (Low density-lipid receptor fusion protein)* Leucemie cronică mieloidă Rabdomiosarcom alveolar Sarcom Ewing Melanom Glicolipide: De grup sangvin (T.

etc. markerii tumorali sunt produşi asociaţi tumorilor (factori genetici. creşterea şi răspunsul la terapie a tumorilor maligne. oncogene. . fiind produşi fie de celulele tumorale. fie de celulele gazdă stimulate de tumora. markerii tumorali sunt substanţe. proteine.). NOŢIUNI GENERALE DESPRE MARKERII TUMORALI markerii tumorali apar ca urmare a alterării metabolismului celular. care reflectă sinteza.1.

CEA a fost identificat ca antigen oncofetal şi exploatat clinic (Gold şi Freedman).proteina Bence Jones a fost descrisă ca marker pentru mielomul multiplu 1930 .AFP a fost identificată ca marker pentru carcinomul hepatoceluar (Tatarinov) 1965 .MARKERI TUMORALI . din 1975 – tehnica anticorpilor monoclonali este folosită pentru a descoperi noi markeri tumorali (Kohler si Milstein) c) d) e) .ISTORIC a) b) 1846 . iniţial în diagnosticul şi apoi în monitorizarea choriocarcinomului 1963 .gonadotropina chorionică (hCG) a devenit un test standard.

CARACTERISTICILE MARKERULUI TUMORAL IDEAL specificitate cât mai apropiată de 100 % (să nu fie detectabil în tumori benigne sau în alte afecţiuni organice). . specificitate de organ foarte mare (să fie secretat de o singură entitate tumorală). sensibilitate cât mai apropiată de 100 % (să poată fi detectat la o cantitate foarte mică de celule tumorale).

salivă. lichid de ascită.) Markeri tumorali umorali: sunt detectaţi în lichidele biologice (ser. lavaj bronhoalveolar etc. urină.) . CLASIFICARE MARKERI TUMORALI După localizarea lor: Markeri tumorali celulari: sunt detectati în ţesutul tumoral (p53. plasmă. receptori hormonali etc.2. LCR.

feocromocitom – catecolaminele. insulinom – insulina. choriocarcinom – HCG etc.Timidin Kinaza (TK). CA15-3.1 Peptide non-hormonale: CEA. si Non APUD-oame: cancer mamar . CA125.) 2.ACTH. CA 72-4.CLASIFICARE MARKERI TUMORALI 2. 2. TPA. PTH. gastrinom – gastrina.HCG.2 Enzime şi izoenzime: Enolaza Neuron Specifica 2. ACTH etc. carcinoid . Fosfataza Acida etc. AFP. Proteina S-100.5 Produşi hormonali ai tumorilor non-endocrine – . cancer tiroidian medular – calcitonina.LPH etc. Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz . Beta-2- microglobulina (B2M).4. hormoni ectopici (APUD-oame: cancer bronsic cu celule mici . 2. PSA.hormoni eutopici (paratiroide – PTH. Proteina TA-90.3 Proteine serice speciale: Tiroglobulina (TG). (NSE).). CA19-9. Feritina etc. BTA etc.

iar partea proteică este un lanţ polipeptidic. sinteza nu încetează complet Timpul de înjumătăţire: 1-2 săptămâni Interval de referinţă: 0-5 ng/mL (Fumători < 10 ng/mL) urinară este exclusă) poate indica un carcinom al vezicii urinare !!! S-a observat că tumorile colonului. 45-60% din moleculă este alcătuită din carbohidraţi. În timpul dezvoltării embrionului se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară.2. concentraţii de peste 35 ng/mL (dacă infecţia . Au fost descrişi cel puţin 6 epitopi.1 Antigenul carcino-embrionar (CEA) Este o glicoproteină cu o greutate moleculară de 180 kD. Chiar şi la adult.1 PEPTIDE NON-HORMONALE 2. prostatei şi rinichilor sunt însoţite de valori crescute ale CEA numai după invadarea tractului urinar !!! Valori crescute ale CEA în LCR apar în primul rând în metastaze cerebrale !!! In urină.1.

gât Carcinom pancreatic Carcinom ovarian Sensibilitate [%] 10-50 75-85 10-40 75-85 20-60 70-80 60-70 30-40 20-30 .Sensibilitatea CEA în tumorile primare Tumori primare Carcinom colorectal pre-operator Carcinom colorectal post-operator Cancer mamar pre-operator Cancer mamar post-operator Carcinom pulmonar cu celule mici Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici Cancer cap.

. se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. polipoze). plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. hepatita cronica). .Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. pancreasului (pancreatite). rinichilor (insuficienta renala). Pot exista interferente cu unele componente ale kit-ului: . .tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). boala Crohn. ficatului (ciroza hepatica.

determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. iar mai târziu în ficat. . trisomie 18 etc.2.Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie. În ficatul fătului sinteza maximă are loc în săptămânile 14-20.000 : 100 : 1 Postnatal sinteza de AFP este minimă. . În cursul vieţii intrauterine se formează în sacul vitelin.1. În serul mamei concentraţia maximă este atinsă în săptămânile 35-38 de sarcină. boala Langdon Down. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10. sinteza ei fiind suprimată la adult.2 Alfa-fetoproteina (AFP) Este o glicoproteină cu masa moleculară 70 kD. trisomie 21. presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina. spina bifida.

. AFP este un marker de masă tumorală.timp indelungat la -20°C sau la -70°C.24 ng/mL) Factor de conversie: U/mL x 1.7 zile la 2-8°C.Interval de referinţă: < 5 ng/mL (ELISA) < 7 ng/mL (ECLIA) < 6 ng/mL (CLIA) Limita de detectie – 0.21 = ng/mL.2 U/mL (0. . nivelul seric crescând cu mărimea tumorii.83 =U/mL Timpul de înjumătăţire: 5 zile Stabilitate ser: . ng/mL x 0.

2.1.3 Antigenul gastro-intestinal (CA 19-9) CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid). La aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute. chiar dacă este prezentă o neoplazie. . Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242. IMPORTANT! Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza CA 19-9.

CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic. căi biliare. stomac. a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal. Deşi. gastric si a tumorilor hepatobiliare. Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125). colon. CA 19-9 este markerul de primă linie în carcinomul pancreatic Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic. ficat etc. .CA 19-9 este prezent în celule epiteliale şi mucoase din: pancreas.

CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne (37-65 U/mL). Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Stabilitate proba . dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33%). in special boli inflamatorii ale intestinului. . lupus eritematos sistemic (32%) si sclerodermie (33%).serul separat este stabil: 30 zile la 2-8°C.Interval de referinţă: < 37 U/mL (ELISA) < 27 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 30 – 65 U/mL Valori > 65 U/mL (probabilitatea ca boala să fie de natură malignă este de 95%) . ciroza. trei luni la -20°C sau la -70°C.

ovare. care a fost identificat cu doi anticorpi monoclonali (CC49. Este o glicoproteină cu masa moleculară de 400 kD. Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei. se pare că rezultatele au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv. Deşi.3). Indicatii absolute: marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul pancreatic. Indicatii relative: .in cancerele pulmonare (altele decat cele cu celule mici) sensibilitatea este de 75%.in tumorile ovariene mucinoase: sensibilitate de 82%. în special pentru cel de stomac. celule epiteliale pulmonare. Este prezent în: stomac.4 Antigenul gastric (CA 72-4) CA 72-4 este un marker. .1. B72. gastric (sensibilitate = 85%) si a tumorilor hepatobiliare (in asociere cu CEA sau CA 19-9 ca markeri secundari). . CA 72-4 a fost destinat monitorizării cancerului ovarian.2.

2 U/mL CA 72-4 se poate pozitiva in afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina. . Interval de referinţă: < 8 U/mL (ELISA) < 6.9 U/mL (ECLIA) Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 0.Există o foarte bună corelaţie între CA 72-4 şi stadiul bolii. CA 72-4 poate fi folosit pentru monitorizarea carcinomului gastric postoperator pentru că indică recidiva bolii. Stabilitate ser: .30 zile la 2-8°C.timp indelungat la -20°C sau la -70°C .

5 Antigenul ovarian (CA 125) CA 125 este o glicoproteină cu masa moleculară de 220 kD. vezică biliară. CA 125 II de a doua generaţie a fost identificat cu un alt anticorp (M II). insuficienta renala. care a crescut semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%). dar si in alte afectiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acuta sau cronica. boli autoimune etc.) Cresteri usoare ale CA 125 se pot intalni in timpul menstruatiei. fibromatoza.2. stomac. Interval de referinţă: < 37U/mL (ELISA) < 35 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 35 – 65 U/mL (fibroame uterine. rinichi. endometrite etc. CA 125 a fost identificat cu un anticorp monoclonal. Este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar. hepatita. boli inflamatorii pelvine). ciroza. primul trimestru de sarcina. laptele şi serul femeilor însărcinate. CA 125 se găseşte în cantităţi mari în lichidul amniotic.) . diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza.1. pancreas. colon etc.

care reprezintă 10% din carcinoamele ovariene.Timpul de înjumătăţire: 2 – 6 zile Limita de detectie – 0. În cazul tumorilor mucinoase.monitorizarea carcinoamelor ovariene epiteliale seroase şi nediferenţiate (cel mai comun tip de cancer ovarian). Sensibilitatea în stadiile III şi IV = 85%.6 U/mL Stabilitate ser: . sensibilitatea este mai mică.5 zile la 2-8°C. Indicatii absolute: .3 luni la -20°C. . datorita lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii. . Indicatii relative: .suspiciune de adencarcinom pancreatic CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian in populatia generala. Sensibilitatea în stadiile I şi II = 65%.

6 Antigenul mamar (CA 15-3) CA 15-3 este o glicoproteină de tip mucinos cu masa moleculară de 300 . fibroadenom).tumori maligne non-mamare: adenocarcinoame pancreatice.400 kD. hepatice. CA 15-3 de ultimă generaţie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali diferiţi: 115D8 şi DF3. CA 15-3 este o glicoproteina transmembranara a carei sinteza este codificata de gena MUC1. pulmonare. CA 15-3 este prezent în celulele epiteliale secretorii şi în secreţii.1. Anticorpul 115D8 a fost obţinut prin imunizare cu lipide din laptele uman.afectiuni benigne : mamare (mastopatie.2. ciroza) Interval de referinţă: . Principala utilitate a determinarii acestui marker este monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar. hepatice (hepatita. . <22 U/mL (ELISA) < 25 U/mL (ECLIA) Intervalul de graniţă: 22 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 15-3 se pot intalni in: . iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana celulelor de carcinom mamar. ovariene.

Pentru stadiile T1 şi T2 sensibilitatea este de 10%. CA 15-3 este folosit pentru monitorizarea postoperatorie pentru că indică recidiva cu câteva luni înainte ca diagnosticul clinic să fie posibil. iar pentru stadiile T3 şi T4 de 70%. determinarea combinata de CA 15-3 si CEA poate creste sensibilitatea detectiei recurentei tumorale. in timp ce persistenta nivelurilor crescute se asociaza cu progresia bolii si raspuns inadecvat la terapie. scaderea nivelurilor serice de CA 15-3 este un indicator de raspuns terapeutic.Indicatii absolute: o valoare a CA 15-3 peste 40 U/mL face ca probabilitatea existenţei unei neoplazii mamare să fie de 80%. determinarile seriate pot fi utile in detectarea precoce a metastazelor osoase si hepatice . nivelurile crescute de CA 15-3 la un pacient cu neoplasm mamar indica cu mare probabilitate prezenta metastazelor.

Timpul de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 1 U/mL Stabilitate ser: .3 luni la -20°C. .5 zile la 2-8°C. CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul. diagnosticul sau stadializarea cancerului mamar. .

2. nu are specificitate de organ. valori crescute in tumori gastrointestinale si endometriale. . mai mare decat cea a CA 19-9. In cancerul hepatic CA 50 are o sensibilitate de 55%. util pentru monitorizarea pacientilor cu cancer pancreatic. valori crescute de CA 50 pot fi intalnite si in tumorile maligne ale pacientilor Lewis negativi (a caror celule nu pot sintetiza CA 19-9). spre deosebire de CA 19-9. care este de 9%. avand sensibilitate si specificitate asemanatoare cu CA 19-9 ( 77% pentru CA 19-9 si 69% pentru CA 50).7 Antigenul carbohidrat (CA 50) descris pentru prima data in 1983 de Lindholm.1.

14 zile la 2-8°C. . . .7 zile la temperatura camerei.Interval de referinţă: < 25 U/mL (LIA) Interval de graniţă: 25 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 50 au fost intalnite in afectiuni hepatobiliare benigne.2 luni la -20°C. Stabilitate ser: .

sintetizată de celulele epiteliale prostatice şi secretată în lichidul seminal. Interval de referinţă: 0 – 3.8 Antigenul specific prostatic (PSA) PSA este o glicoproteină cu masa moleculară de 36 kD.1.8 – 10 ng/mL Timp de înjumătăţire: 1-2 zile PSA este indicat pentru screening-ul grupelor de risc (bărbaţi cu vârste între 50-70 ani) !!! .2.8 ng/mL Zona gri: 3.

lavaj bronhoalveolar etc.TPS. a căror concentraţie se corelează cu masa tumorală (markeri de masă moleculară). Este un polipeptid cu masa moleculară de 180 kD. 0 – 500 U/L (urină) Timp de înjumătăţire: 1 zi Este sintetizat în membrana celulelor canceroase umane si secretat în ser. IMPORTANT! În contrast cu ceilalţi markeri. .1. Citokeratina 8 (30%) TPA este prezent în ţesuturile fetale si in placentă Interval de referinţă: 0 – 90 U/L (ser). TPA arată mai rapid şi mai precis schimbările survenite în procesul proliferativ. de aceea mai este numit şi „antigen de proliferare”.2. fiind de fapt un amestec de citokeratine: Citokeratina 19 (44%). deoarece prezintă valori crescute indiferent de localizarea tumorii. urină. TPA indică activitatea actuală a tumorii.9 Antigenul polipeptidic tisular (TPA) TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor. TPA este sintetizat în faza S a ciclului celular şi concentraţia TPA se corelează cu proliferarea tisulară. Citokeratina 18 (36%) . care poate fi benign sau malign. lichid de ascită.

1.2. Interval de referinţă: 0 – 3.10 CYFRA 21-1 Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.3 ng/mL Indicatia principala a CYFRA 21-1: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC) Indicaţie relativa: cancerul de vezica urinara .

1. vulvei. Cancerul de col uterin Sensibilitatea clinică a SCC este de 53-73% în cancerul primar şi de 65-85% în cancerul recurent. 1. Marker tumoral SCC CEA TPA Cut-off 4 ng/ml 5 ng/ml 80 UI/ml TUMORA PRIMARA 53-73% 30-50% 32-49% RECIDIVA 65-85% 44-52% 47-58% . SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la nivelul colului uterin. esofagului şi zonei cap-gât. plămânului.11 Antigenul cancerului cu celule scuamoase (SCC) SCC este o glicoproteina care aparţine familiei inhibitorilor de serin/cistein proteaze.2.

2. Cancerul pulmonar În cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalenţa concentraţiilor crescute de SCC variază între 39 şi 78%. Carcinoamele din zona cap-gât LOCALIZARE SINUS MAXILAR CAVITATE BUCALA LIMBA LARINGE FARINGE RATA DE DETECTIE SCC [%] 49 34 23 15 15-36 4. Cancerul esofagian Sensibilitatea clinică medie a SCC este de 30-39%. . 3.

Câteva enzime şi izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de primă linie (fosfataza acidă. Enzimele folosite în general de biochimia clinică (LDH. cât şi calitativ. Cauzele creşterii în ser a activităţii enzimatice a unor enzime care provin din ţesutul neoplazic sunt: Necroza Tulburări de permeabilitate Alterări ale celulelor sau membranelor cauzate de terapie În plus. Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg – experimentele de glicoliză anaerobă pe celule canceroase). Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de organ). amilaza.).) nu sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor. . enolaza neuron specifica.2 Enzime şi Izoenzime Celulele canceroase au o activitate enzimatică diferită atât cantitativ.2. enzimele pot fi eliberate şi de ţesuturile normale din organism ca urmare a alterărilor provocate de procesul tumoral. timidin kinaza etc. CK etc.

Este prezentă în toate celulele organismului. Interval de referinţă: 0 – 13 ng/mL Interval de graniţă: 13 – 65 ng/mL Tumorile însoţite de diferenţiere neuro-endocrină (neuroblastom. Are trei subunităţi: α. celule neuro-ectodermale şi trombocite.2.2. β. γ – aceste subunităţi sunt prezente întotdeauna în forme dimere.1 Enolaza neuronspecifică (NSE) Enolaza are o masă moleculară de 87 kD. carcinom pulmonar cu celule mici) secretă în sânge o cantitate însemnată de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense. Indică foarte precis eficacitatea chimioterapiei – dacă după 48 ore de terapie nu se observă o scadere semnificativă în activitatea NSE. γγ şi αγ sunt prezente în neuroni. atunci tumora este rezistentă la tratament. IMPORTANT!!! Indicatia principala a NSE: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomului. Formele αα. Indicaţie relativa: carcinomul tiroidian medular . Este o enzimă citoplasmatică cu rol în metabolizarea intracelulară a glucozei.

tumori cerebrale. Interval de referinţă: 0 – 5 U/L Activitatea enzimatică se corelează cu gravitatea bolii. TK este folosită mai ales în boli limfoproliferative (limfom Hodkin. Izoenzima TK1 există în cantităţi crescute în celulele care proliferează intens şi în celulele maligne. limfom nonHodkin. . Astfel.2. cancer mamar. leucemie acută şi cronică. poate fi folosită pentru stadializarea bolii.2. citomegalic. carcinom pulmonar cu celule mici. HIV). TK arată activitatea proliferativă (ca şi TPA. TK creşte şi în câteva boli virale (virus herpetic.2 Timidin-kinaza (TK) Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizează fosforilarea dezoxitimidinei la monofosfat. alegerea tratamentului şi evaluarea eficacităţii terapiei. TPS). În celulele organismului uman există trei izoenzime de TK. mielom).

În paralel cu tireoglobulina este indicată dozarea anti-tireoglobulinei.3 Proteine serice speciale 2. folicular). In cancerele tiroidiene nediferenţiate (medular.3. Se obţin rezultate foarte bune în monitorizarea terapiei cu 131I. anaplazic) sensibilitatea TG este aproape 0%. Această proteină este folosită ca marker de primă linie al cancerului tiroidian diferenţiat (papilar. cu o sensibilitate de 98%.2.1 Tiroglobulina (TG) TG este o glicoproteina care transporta hormonul tiroidian în timpul sintezei şi acumulării acestuia în tiroidă. Interval de referinţă: 0 – 10 ng/mL (pacienţi cu neotiroidă) Interval de referinţă: 0 – 50 ng/mL .

1. 0. Această proteină este identică cu lanţul uşor al antigenului de histocompatibilitate leucocitară HLA clasa I-a.8 – 1. Este alcătuită din 100 de aminoacizi.3. B2M este un marker de prognostic. în unele limfoame. 0. dar poate creşte şi datorită inflamaţiei. leucemia limfocitară cronică (LLC). Un nivel crescut al concentraţiei de B2M se corelează cu un prognostic prost al bolii neoplazice.8 mg/L (LCR) Timp de înjumătăţire: 40 minute B2M creşte în mielomul multiplu.8 kD.2 Beta-2-microglobulina (B2M) .02 – 0.3 mg/L (urină – Ph-ul acid < 6 distruge). Se găseşte pe membranele tuturor celulelor diferenţiate. urină etc) în concentraţie scăzută în două forme: liberă şi legată de HLA. Interval de referinţă: 2.2 – 2. Este prezentă în lichidele biologice (ser. Este eliminată de rinichi în proporţie de 98%.Este o proteină cu o masă moleculară de 11.5 mg/L (ser).

astrocitom. β) care se cuplează în forme homo şi heterodimere. . .monitorizarea pacienţilor cu traumatisme cerebrale şi accidente vasculare cerebrale. cu capacitatea de a lega Ca2+. Este prezentă în izoformele: ββ – celule gliale şi celule Schwann.5 µg/L Determinarea proteinei S100 are urmatoarele indicaţii: . glioblastom.3. Este alcătuită din 2 subunităţi (α.monitorizarea pacienţilor cu melanom malign. . glioblastom.monitorizarea tumorilor primare şi metastazelor cerebrale (neurinom.2.2 – 2.000 D. meningiom) Interval de referinţă: 1.3 Proteina S-100 S-100 este o proteină astroglială cu o masă moleculară de 21. αβ – celule gliale αα – muşchi striaţi (cord. astrocitom. rinichi) Testul S-100 măsoară izoformele ββ şi αβ în ser şi LCR Proteina S-100 detectează cu o mare sensibilitate bolile sistemului nervos central (neurinom. meningiom).

S100 se corelează cu severitatea leziunii. . S100 se corelează cu severitatea deficitului neurologic şi cu mărimea zonei de infarct cerebral. Domeniul neurologic: S100 constituie un parametru util de monitorizare a pacienţilor cu AVC în ceea ce priveşte statusul neurovascular. În melanomul cutanat este un marker de boală metastatică. Valorile serice crescute la 48 ore după AVC se asociază cu un status funcţional precar la 3 luni după accident. La pacienţii cu melanom malign aflaţi în stadiile II.3 µg/L. Marker-ul are o înaltă valoare predictivă negativă în sensul că depistarea unei valori normale la scurt timp după un traumatism cranio-cerebral exclude o leziune cerebrală severă. rata de supravieţuire la 3 ani este 85%. III şi IV nivelurile serice crescute indică progresia bolii.S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului malign!!! Nivelul S-100 se corelează foarte bine cu volumul tumoral. Dacă valoarea concentraţiei este < 0. fiind util în identificarea pacienţilor cu metastaze la distanţă. În traumatismele cerebrale.

4.3. Este un foarte bun factor de prognostic.2. . Proteina TA-90 TA-90 este o proteină descoperită pe suprafaţa externă a celulelor de melanom. deoarece dă informaţii privind viteza de împrăştiere a tumorii.

Interval de referinţă: Bărbaţi: 18 – 440 ng/mL Femei: Înainte de menopauză: 8-120 ng/mL După menopauza: 30-300 ng/mL Nou-născut < 600 ng/mL În următoarele neoplazii feritina creşte în 40-70% din cazuri: leucemia acută.2. În ţesuturile tumorale se găsesc mai ales izoferitinele acide.3. carcinom pulmonar. Se găseşte mai ales în ficat. splină şi măduva osoasă.5 Feritina Feritina este responsabilă de depozitarea fierului în celule. carcinom de colon . limfom Hodkin. Are o masă moleculară de 440 kD.

2.4 MARKERI TUMORALI – HORMONI • Sinteza de hormoni peptidici este o trăsătură comună a celulelor canceroase. Tumorile celulelor APUD („amine precursor uptake and decarboxylation”) .“APUD-oamele” au o activitate intensă de sinteză hormonală. Aceste tumori sunt: cancerul bronşic cu celule mici. carcinoidul. carcinomul celulelor Langerhans (insulinomul) • • . Cele mai multe studii se referă la cancerul bronşic: 10% din pacienţii cu această boală prezintă sinteză ectopică de hormoni.

Calcitonina. Lipotrofina (LPH) Serotonina. Insulina. (Insulina. Vasopresina (ADH) Calcitonina. Glucagon) . STH. HPL. ACTH HORMONI ACTH. PTH. PTH. Prolactina.Sinteză ectopică de hormoni în tumori TUMORI APUD-oame Cancer bronşic cu celule mici Carcinoid Tumorile celulelor insulare (pancreas) Non APUD-oame Plamâni. Glucagon hCG. PTH.carcinom epidermoid şi adenocarcinom Cancer mamar Calcitonina. Gastrina.

căi biliare = sistem de celule cu caracteristici histochimice şi raspândire heterogenă.CARCINOIDUL Tumoră din grupa APUD-oamelor. Produsul cel mai caracteristic al acestor tumori este serotonina (5-hidroxitriptamina). pancreas. Determinarea acestui metabolit este un test indispensabil pentru diagnosticul biochimic al carcinoidului > 25mg /24 ore (atenţie la recoltarea Urinei: paracetamol. banane. alune . . se dezvoltă din celulele enterocromafine în tractul gastrointestinal. cu rolul de a sintetiza amine biogene: dopamina şi noradrenalina.5 HO-Indol). Metabolitul serotoninei. acidul 5-hidroxi­indol­acetic (5 HIAA) este excretat în urină.

este detectabil după aprox 1 săptămână de la nidare şi creşte exponenţial (dublându-şi concentraţia la 1.1Human Chorionic Gonadotropin .4.hCG • Este un hormon GP heterodimeric (cu două subunităţi: a şi ß) produs în mod normal de către trofoblaştii placentari.2. • Determinarea hCG este utilizată de obicei pentru confirmarea sarcinii şi evaluarea tumorilor trofoblastice.5 zile).risc crescut de sindrom Down. • A fost introdus în screening-ul matern (Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) – valori crescute . Eduards .5-2.

Determinarea este utilă şi pentru screening-ul femeilor cu molă hidatiformă. în particular choriocarcinomului şi tumorilor cu celule germinale ale testiculului (seminoame) şi ovarului. rareori în carcinoame mamare. adenocarcinomul gastric şi pancreatic (uneori însoţite de ginecomastie). pulmonare.Valori normale: • la bărbaţi • la femei • la femei în menopauză < 1 U/L < 5 U/L < 10 U/L. Există o corelaţie destul de bună între nivelul acestui marker şi masa tumorală. Valori crescute: Identificarea în afara sarcinii este caracteristică tumorilor trofoblastice. determinarea putând fi utilizată pentru a monitoriza răspunsul la tratament şi eventualele recăderi. în sensul depistării transformării acesteia în choriocarcinom. .

2.4.2 CALCITONINA
Calcitonina este secretată de celulele parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este de scădere a calciului seric, prin inhibarea resorbţiei osoase şi stimularea eliminării urinare a calciului. Creşterea concentraţiei serice a calcitoninei apare în sindroamele mieloproliferative. Una dintre cele mai importante proliferări maligne însoţite de sinteza exagerată de calcitonină este carcinomul medular tiroidian. CALCITONINA = markerul de prima linie in screeningul Carcinomului Medular

MARKERI GENETICI
ONCOGENELE sunt gene care atunci când sunt exprimate anormal de intens sau când suferă mutaţii, contribuie la transformarea unei celule normale într-o celulă canceroasă (angajată în mitoză necontrolata) GENE SUPRESOARE TUMORALE - inhibă sau frânează creşterea celulară şi ciclul celular, prevenind dezvoltarea tumorilor

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE
screening stabilirea diagnosticului valoare prognostică monitorizarea tratamentului valoare predictivă indice de supraveghere

PROBLEMA!!
Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

3. DETERMINAREA MARKERILOR TUMORALI
3.1 Recoltarea si Stocarea
Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Se poate lucra pe ser, plasma, lichid cefalorahidian (LCR), urină, salivă etc. a. Ser Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează ca atare, fără aditivi Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale. Trebuie evitată aplicarea prelungită a garoului înainte de recoltarea sângelui Sângele poate fi stocat înainte de centrifugare la temperatura camerei 1-2 ore, dacă este vorba despre markeri tumorali utilizaţi ca analize curente. Pentru teste mai speciale sângele va fi centrifugat la 30 minute după recoltare Sângele coagulat trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Serul trebuie transferat în 2-3 criotuburi, care obligatoriu vor avea dop. În ser nu trebuie să rămână hematii Serul poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile (pentru analize curente) sau la temperaturi ≤ -20◦C, timp nelimitat

trebuie centrifugată la 1000 x g timp de 15 minute Urina poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 7 zile (?) sau la temperaturi ≤ -20◦C timp nelimitat. Pentru determinarea markerilor tumorali. Important! Analizele nu pot fi efectuate din probe biologice cu hemoliză şi/sau lipemie . care vor fi congelate. proba poate fi stocată 4-5 zile la frigider (4◦C). direct într-un vas steril cu gâtul larg (volumul necesar unei examinări uzuale este de 10-15 ml). De aceea. astfel recoltată. în prealabil. conducând la valori fals pozitive) Urina. Dozarea biomarkerilor se va efectua numai din urină sterilă pentru a înlătura eventualele interferenţe care ar putea apărea (prezenţa germenilor patogeni în urină influenţează calitatea dozării markerilor tumorali. Proba odată decongelată nu mai poate fi recongelată. probele de ser. urină etc. este necesară fracţionarea probei în 2-3 eşantioane. EDTA sau heparină Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale Sângele trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Plasma trebuie transferată în 2-3 criotuburi Plasma poate fi păstrată la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile sau la temperaturi ≤ -20◦C c. Prelevarea se efectuează din jetul mijlociu. Plasmă Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează folosind un anticoagulant ca citrat. plasmă. sunt decongelate la temperate camerei (1-2 h – mai puţin la urină) şi omogenizate.b. o toaletare a organelor genitale exterioare cu apă şi săpun. Se efectuează. Urina Recoltarea se face dimineaţa într-un vas steril respectându-se condiţiile de la urocultură. După decongelare.

sa nu modifice in nici un fel legatura Ag-Ac In prezent. sa lege atat molecule mari.2 Metode de Analiza Pentru determinarea markerilor tumorali sunt folosite metode radioimunochimice. iar metodele imunochimice folosesc enzime (EIA). variatia intre determinari: < 10%. variatia in timpul determinarii: < 5%. Cantitatea de complexe imune poate fi determinata daca Ac sau Ag din complex este marcat cu o substanta care emite un semnal. reproductibilitate. ce urmeaza a fi masurat. imunochimice şi cromatografice. sensibilitate. Principiul acestor metode . Substanta folosita pentru marcare trebuie sa indeplineasca conditiile: sa emita un semnal stabil. metodele radioimunochimice (RIA) folosesc pentru marcare izotopii radioactivi 125I.reacţia antigen-anticorp (Ag-Ac). cat si mici. Metodele de analiza a markerilor tumorali trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: specificitate. substante luminescente (LIA) . substante fluorescente (FIA).3. usor de masurat.

131 I. se adauga un exces de anticorp marcat. Marker Izotopi radioactivi: 125 I.). pentru legare la acelasi anticorp specific. Izotopi radioactivi: 125 I. 131 I. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. 3 H Avantaje Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis Dezavantaje Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale (autorizatie CNCAN) Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale( autorizatie CNCAN) IRMA: in general metoda in faza solida tip “sandwich”. dupa incubarea cu proba de dozat.etc. tub. 3 H Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis .Metoda RIA: competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat.

RIA .

tub.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Dezavantaje Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare IEMA: metoda in faza solida tip “sandwich”. H2 O2. Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt.godeu). se adauga un exces de anticorp marcat Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. H2 O2 Avantaje Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. dupa incubarea cu proba de dozat.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare .Metoda ENZIMATICA EIA : competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat enzimatic pentru legare pe acelasi anticorp specific Marker Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP.

E Ac sec. .E Ac sec. .ELISA Ag ELISA indirecta Imbracare placi Ac ELISA directa ELISA competitiva Proba Proba Proba+Ag Ac sec.E Substrat Detectie si Analiza . .

isoluminol Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare BIOLUMINISCENTA luciferinluciferaza .cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis LUMINISCENTE Isotiocianat de Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Fluorescente (FIA) fluoresceina Fosforescente (PhIA) (492nm/520 nm) Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: Isotiocianat de obisnuite in orice laborator clinic rhodamina (550nm/585nm) Sensibilitate: medie CHEMILUNISCENTE luminol.cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.cititor probe (fluorimetru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.Metoda Marker Avantaje Dezavantaje Costuri pt.

.îmbunătaţirea eficienţei activităţilor.personal .creşterea cotatiei laboratorului.un management optim al laboratorului. .minimizarea erorilor.3 ASIGURAREA CALITATII .stimularea şi motivarea personalului.organizare . .3. . .infrastructura Implementarea măsurilor AC conduce la: .

în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate în considerare” CC se desfăşoară pe trei nivele: 1. al doilea nivel de control (control intern) realizat de Responsabilul cu calitatea / Şeful de laborator 3.“un set complet de proceduri aplicate in cadrul laboratorului pentru monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor. al treilea nivel de control (control extern) scheme de comparare interlaboratoare CONTROLUL CALITATII (CC): . primul nivel de control (control intern) realizat de analist 2.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ORGANIZARE ORGANIZARE VERIFICĂRI VERIFICĂRI INTERNE INTERNE AC INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ TESTE TESTE INTERINTERLABORATOARE LABORATOARE PERSONAL PERSONAL CC TESTE DE TESTE DE PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ .

Fiecare laborator trebuie sa aiba propriul MANUAL al CALITATII: Proceduri specifice de analiza .verificari interne (controale interne de calitate) .curbe de etalonare . .scheme de control interlaboratore (controale externe de calitate) etc.

CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat Colectarea. Timpul de la recoltarea probei – proba trebuie prelucrata in cel mult 1-2 ore Hemoliza .NU se lucreaza!!! . lichid cefalorahidian (LCR). fluid pleural. Se poate lucra pe ser. transportul.pentru serurile lactescente determinarile se efectueaza utilizand uneori dilutia cu diluentul din trusa (1:10) prelucrarea primara a probelor – efectuarea corecta a dilutiilor A nu se uita de calibrarea periodica a micropipetelor!!! Probele intens hemolizate . prelucrarea primara si inregistrarea probelor Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. plasma. lichid amniotic. salivă etc.gradul de hemoliza va fi specificat in raportul de analiza Lipemia . urină.

CA 19-9. in primul rand boli inflamatorii degenerative. anticorpi monoclonali proveniti de la soarece.). catecolamine. TSH. T4. interventii chirurgicale etc. medicamente (calcitonina.). sarcina (AFP. radio-terapie. CA 125.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . CEA. biotina > 5mg/zi etc.).) tratamente (chimio-terapie. TPS etc. menstruatia (CA 125 etc. calcitonina. necroza tumorala.INTERFERENTE 1. boli virale (virus herpetic) – (Timidin – Kinaza etc. Factori care pot cauza rezultate fals pozitive: boli benigne.) boli renale (β2-mg. BTA etc. starea gripala. CEA. TPA.) .) boli hepatice (AFP. HCG etc. PSA.

se formeaza complexe imune cu anticorpi circulanti.persoanele cu antigen Lewis negativ. sinteza de biomarker este blocata.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat .Factori care pot cauza rezultate fals negative: viteza crescuta de metabolizare. vascularizarea slaba a tesutului tumoral – markerul tumoral nu ajunge in circulatia sanguina.INTERFERENTE 2. numar scazut de celule maligne. . CA 19-9 apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente . nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza de CA 199 (se recomandă CA 50 sau CA 242) etc. markerul tumoral ramane in celula sau pe suprafata celulei (tumora incapsulata).

lumina. umiditate) pentru a nu afecta stabilitatea si proprietatile chimice reconstituirea si portionarea (cand este cazul) a standardelor si a controalelor.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de reactivi receptia si evidenta corecta a reactivilor (reactivii expirati se indeparteaza conform procedurii privind managementul deseurilor) respectarea conditiilor impuse de producator privind conditiile de depozitare (temperatura. conform indicatiilor din interiorul kit-ului ATENTIE! Esantioanele de IQC reconstituite se utilizeaza o singura data dupa decongelare si NU se recongeleaza .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Factori legati de materialele de referinta rularea controalelor pe minimum 2 nivele: normal si patologic frecventa rularii controalelor interne: interserie (la inceputul fiecarei serii analitice) sau intraserie (evitarea erorilor aleatorii) .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Calibrarea se efectueaza : la introducerea unei metode noi de determinare a unui analit la schimbarea lotului de reactivi dupa interventia service-ului la echipament cand rezultatele IQC incalca regulile Westgard dupa inlocuirea alicotelor din materialele de control .

tubulatura. a capilarelor spalatorului.CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) verificarea functionarii la parametrii ceruti a sistemului automat de analiza respectarea conditiilor de incubare. agitare si spalare in timpul procedurii de lucru (verificarea temperaturii. cuve) in scopul evitarii contaminarii si interferentelor. . a vitezei de rotatie) – in cazul sistemelor semiautomate de analiza evitarea contaminarii reactivilor IMPORTANT! La sfarsitul zilei de lucru este esentiala efectuarea operatiunilor de intretinere a echipamentului (spalare ace.

în locul rezultatului se notează: “nu s-a efectuat datorită. hemolitic. lipemic (turbid.” ... trebuie specificata dilutia Dacă interferenţa nu s-a putut elimina şi analiza nu s-a efectuat. icteric. de ex.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Procedura de raportare a rezultatelor Raportul de analiză trebuie să indice: - Aspectul probei. opalescent) Dacă proba a fost determinata in dilutie.

T4 liber. T4.) rezultate neastepatate in cazul monitorizarii tratamentului repetarea determinarii analitului se va efectua intotdeauna pe un alt esantion provenit din acelasi specimen! Se pot efectua determinari aditionale. metastaze hepatice – cauza necunoscuta – clinicianul indica CEA si AFP) . TSH etc.cu anuntarea clinicianului. daca se obtin valori patologice pentru anumiti analiti (ex.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Se impune repetarea determinarilor pentru: rezultate care nu se coreleaza intre ele si cu diagnosticul (ex.

4 Criterii de selectie şi validare Sensibilitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta o cantitate cât mai mică din substanţa de analizat (de a nu da rezultate fals negative .3.FN) Specificitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta numai substanţa de analizat dintr-un sistem (de a nu da rezultate fals pozitive – FP sau de a da un rezultat real negativ – RN – dacă substanţa nu se găseşte în sistemul de analizat) Parametrii metodei de analiză a markerilor tumorali Tumora Prezentă Rezultatele metodei de analiză a markerilor tumorali Pozitiv Negativ Total RP (Real pozitiv) FN (Fals negativ) RP + FN Absentă FP (Fals pozitiv) RN (Real negativ) FP + RN Total RP+FP FN+RN .

Criterii de selectie a markerilor tumorali: Sensibilitate cat mai mare – capacitatea de a identifica neoplazia in stadiu precoce Specificitate cat mai mare – capacitatea de a distinge intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii Specificitate de organ – capacitatea de a localiza tumora Corelatie intre concentratia markerului si stadiul tumorii Capacitate de a indica modificarile induse de tratament Valoare prognostica in functie de concentratie .

care îmbunătăţesc considerabil sensibilitatea primului. "de a doua sau a treia alegere". unul sau doi markeri. unul sau doi markeri de activitate tumorala.5 Determinarea Multimarker PROBLEMA!! Nu exista marker tumoral ideal! Markerii tumorali nu au valoare absoluta! SOLUTIA SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI: - un marker "de primă alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr. . celula tumorală cercetată).3. EXEMPLU: un marker de masa tumorala.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA MARKERILOR TUMORALI DE PRIMA LINIE IN DIVERSE NEOPLAZII .4.

9% 0% ( 7.3 ng/mL •Valori crescute: carcinom bronşic non-parvicelular – specificitate 95%.1 +/.1% 47% 46% 13.0) 0% ( 1.1 CANCER PULMONAR (NSE.2.8 +/. CEA.8) CYFRA 21-1 – fragmente solubile de Citokeratina 19 (în NSCLC) •Valori normale: < 3.4.0. . SCC) Sensibilitatea a markerilor NSE – CEA în cancerul pulmonar TIPUL BOLII Carcinom cu celule mici Alte carcinoame Boli pulmonare benigne Persoane sanatoase N 81 108 79 92 NSE (>13 ng/mL) CEA (>5 ng/mL) 74% 15% 5. CYFRA 21-1.

RE/RP. după tratament în std II şi III Determinarea CA 27-29 este utilizat doar in monitorizarea pacientelor aflate în fază avansată de boală Recomandari ESMO: Receptori RE/RP.4. indicele de proliferare Ki-67. EGFR. factorul de crestere EGFR . HER2/neu. CA 27-29. status HER2/neu. CEA.2 CANCER MAMAR (CA 15-3. Ki-67) CA 15-3 nu se utilizează ca marker de screening Determinarea receptorilor pentru Estrogen / Progesteron este recomandată pentru a aprecia raspunsul la terapie hormonală Determinarea CA 15-3 şi CA 27-29 sunt utile pentru detecţia precoce a recurenţei la pacientele clinic asimptomatice.

4.000 de barbati în rândul persoanelor de culoare din Statele Unite În România. PSA liber) INCIDENTA 1 caz la 100. America de Sud.3% din bărbati mor anual din această cauză Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar FACTORI DE RISC Barbati cu varsta peste 65 de ani Rasa afro-americana: bărbaţii de culoare suferă de cancer de prostată cu 37% mai frecvent decât albii Prezenta genei HPC 1 (Hereditary Prostate Cancer 1).3 CANCER DE PROSTATA (PSA total. predispune bărbaţii la cancer de prostată atunci când suferă mutaţii Prezenta moleculei B7-H3 pe suprafata celulelor canceroase prostatice . sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi aproximativ 7. Africa Este frecvent în America de Nord şi în Nord-Estul Europei 100 de cazuri la 100.000 de barbati în Asia.

PSA Antigenul specific prostatic (PSA) este un component esential al plasmei seminale.PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60 . Este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei. de unde va ajunge in circulatia generala.nu se asociaza cu inhibitori (10 . In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer. biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma. PSA este prezent in ser in concentratii reduse.ACT şi PSA liber diferă la pacienţii cu cancer de prostată. Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: .40 %) Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat de epitopi ai PSA. hipertrofie prostatica benigna. prostatita acuta.PSA liber este o forma enzimatic inactiva . In mod obisnuit. comparativ cu cei cu BPH . din acest motiv fiind imposibil de detectat.90 %) .1 %) .PSA complexat cu alfa2.aceasta forma nu este detectabila (< 0. pe calea sistemului limfatic si capilar.macroglobulina (PSA-AMG) . pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic toti epitopii. Proporţiile relative de PSA .

în ţesutul tumoral. monitorizarea tratamentului (indică recrudescenţa şi instalarea rezistenţei organismului la medicamentul administrat). îmbunătăţirea metodologiilor de tratament. atunci când determinările de PSA total se efectuează postprostatectomie. chimioterapie sau hormonoterapie). prezintă o importanţă majoră pentru: alegerea liniei de tratament (în scopul identificării pacienţilor care să beneficieze de radioterapie. . a PSA total într-o anumită concentraţie. urmărindu-se evoluţia bolii canceroase sub influenţa terapiei. Determinarea prezenţei.CONCLUZII 1. mai mare sau mai mică.

mai exact. compoziţie şi formă. alcătuiesc matricea structurală internă a nucleului celular şi se asociază cu funcţiile de replicare a ADN.MARKERI TUMORALI MASA TUMORALA Bladder Tumor Antigen (BTA Trak) – a fost identificat ca fiind o proteină din familia Factorului H al Complementului Uman (hCFHrp). similar ca structură. dar nu identic cu hCFH NMP 22 – Proteine de Matrice Nucleară (NMPs) – fac parte din structura internă a nucleului sau. sinteza ARN şi formarea de hormoni .

ACTIVITATE TUMORALA Urinary Bladder Cancer Antigen (UBC) – permite măsurarea reactivităţii epitopilor din fragmentele solubile ale citokeratinei 8 şi 18. folosind anticorpii monoclonali 6D7 şi 3F3. . Tissue Polypeptide Specific Antigen (TPS) – permite măsurarea reactivităţii epitopului M3 din fragmentele solubile ale citokeratinei 18. folosind anticorpi policlonali anti-citokeratină. Cyfra 21-1 – marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.

AFP) Clasificarea histopatologică a tumorilor germ celulare testiculare şi rolul markerilor tumorali hCG şi AFP DIAGNOSTIC SEMINOM CARCINOM EMBRIONAL (NON-SEMINOM) CHORIOCARCINOM (NON-SEMINOM) TERATOM (NON-SEMINOM) TUMORA SAC YOLK (NON-SEMINOM) HCG + + + - AFP + + .5 TUMORI TESTICULARE (HCG.4.

EVALUAREA CLINICA A MARKERILOR TUMORALI Rolul markerilor tumorali in oncologie: screening stabilirea diagnosticului monitorizarea tratamentului valoare prognostică valoare predictivă indice de supraveghere .5.

Sorin Biomedica. Goldstein.. Practice Guidelines and Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory Medicine Practice Guidelines). “Istoricul si evolutia utilizarii radioizotopilor in endocrinologie”. M. 2003 Lothar Thomas. M. 1994 Belgun. M. “Cancer Biomarkers – Analytical Techniques for Discovery”. A.. 2006 Klapdor. The National Academy of Clinical Biochemistry. The National Academy of Clinical Biochemistry. 2007 Dobreanu... Purice. “Biochimie clinica – Implicatii practice”. 2002.. . Use of Tumor Markers in Liver.. Bladder.Bibliografie Hamdan. 1998. 2010. R. Cervical and Gastric Cancers. John Wiley & Sons Inc. Laboratory Medicine Practice Guidelines. University Press.. 66-970. In Clinical Laboratory Diagnostics. M.Tumor Markers. “Tumour Markers in Clinical Oncology”.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful