P. 1
Markeri tumorali (1)

Markeri tumorali (1)

|Views: 2,261|Likes:
Published by Conta Kinte

More info:

Published by: Conta Kinte on Mar 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/22/2013

pdf

text

original

MARKERI TUMORALI.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA LOR IN PRACTICA CLINICA
Lector Dr. Chim. ADINA STANCIU Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii
adinaelenastanciu@yahoo.com

Ce îşi propune cursul !
1. 2.

Notiuni generale despre markerii tumorali Clasificare markeri tumorali. Semnificatia clinica a markerilor: CEA 、 AFP, CA 19-9, CA 72-4, CA 125, PSA / fPSA, CA 15-3, TPA, CYFRA 21-1, SCC, NSE, TK, TG, B2M, S-100, TA-90, Feritina, HCG, Calcitonina etc. Determinarea markerilor tumorali Recomandari privind utilizarea markerilor tumorali de prima linie in diverse neoplazii Evaluarea clinica a markerilor tumorali

3. 4. 5.

ANTIGENE TUMORALE
TSA-Tissue Specific Ag - Antigene care aparţin doar celulelor tumorale TAA-Tissue Associated Ag - Antigene care aparţin şi celulelor normale Antigenele retrogenetice: sunt exprimate numai pe suprafaţa celulelor embrionare: antigene oncofetale (α-fetoproteina - AFP şi antigenul carcinoembrionar – CEA) Antigenele de diferenţiere: apar numai într-o fază determinată a maturaţiei unor serii celulare (elementele imature din leucemii).

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
ANTIGENE TUMORALE Antigene virale:
HPV E6 şi E7 EBNA-1 Antigene de hepatită B şi C HTLA-1

NEOPLAZIA
Col uterin Limfom Hodgkin/Burkitt Hepatom Leucemie/limfom T

Antigene proteice nemutate:
MAGE-1, -3* BAGE GAGE RAGE LAGE-1 Tirozinază* TRP-1/gp75 (tyrosinase related protein), TRP-2, gp100*, MELAN-A / MART-1 GAG-3 / NY-ESO-1 CEA PAP, PSA, PSMA HER-2 / neu SCP-1 (synaptonemal complex protein) / HOM-TES-14

Melanom, cancer pulmonar, mamar, cap şi gât Melanom, cancer vezical Melanom, cc. pulmonar, mamar, cap şi gât, sarcom Cancer renal şi alte cancere Melanom Melanom Melanom Cancer esofagian, vezical, pulmonar etc Cancere gastro-intestinale, pulmonare, mamare Cancer de prostată Cancer mamar, ovarian etc Cancer testicular, mamar, ovarian, gliom etc

Tn. GD2. gliobalstom .ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM ANTIGENE TUMORALE Autoantigene mutate: MUM-1 (melanoma-ubiquitous mutated) β-catenina ESO-1 TPI* (triosephosfate isomerase) CDC 27* (MHC II) CDK4 (Cyclin-dependent kinase) CASP-8 (caspase-8) p21 ras p53 NEOPLAZIA Melanom Melanom. siali-Tn) Ganglioside (GM2. adenocarcinoame Tumori scuamoase Adenocarcinoame Adenocarcinoame Proteine anormal glicozilate: MUC-1 M-TAA U-TAA Cancere de pancreas. neuroblastom. tumori scuamoase Melanom Melanom. GD3) Carcinoame Melanom. sarcom. mamare Melanom Melanom Proteine de fuziune: Bcr-abl (p120) Pax3-fkhr Ews-fli-1 LDFP (Low density-lipid receptor fusion protein)* Leucemie cronică mieloidă Rabdomiosarcom alveolar Sarcom Ewing Melanom Glicolipide: De grup sangvin (T. cancer de colon Cancere de cap şi gât.

1. fiind produşi fie de celulele tumorale. .). fie de celulele gazdă stimulate de tumora. oncogene. markerii tumorali sunt substanţe. creşterea şi răspunsul la terapie a tumorilor maligne. proteine. care reflectă sinteza. etc. markerii tumorali sunt produşi asociaţi tumorilor (factori genetici. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MARKERII TUMORALI markerii tumorali apar ca urmare a alterării metabolismului celular.

MARKERI TUMORALI . din 1975 – tehnica anticorpilor monoclonali este folosită pentru a descoperi noi markeri tumorali (Kohler si Milstein) c) d) e) .ISTORIC a) b) 1846 .CEA a fost identificat ca antigen oncofetal şi exploatat clinic (Gold şi Freedman).gonadotropina chorionică (hCG) a devenit un test standard.AFP a fost identificată ca marker pentru carcinomul hepatoceluar (Tatarinov) 1965 .proteina Bence Jones a fost descrisă ca marker pentru mielomul multiplu 1930 . iniţial în diagnosticul şi apoi în monitorizarea choriocarcinomului 1963 .

CARACTERISTICILE MARKERULUI TUMORAL IDEAL specificitate cât mai apropiată de 100 % (să nu fie detectabil în tumori benigne sau în alte afecţiuni organice). sensibilitate cât mai apropiată de 100 % (să poată fi detectat la o cantitate foarte mică de celule tumorale). . specificitate de organ foarte mare (să fie secretat de o singură entitate tumorală).

plasmă.) Markeri tumorali umorali: sunt detectaţi în lichidele biologice (ser. urină. lichid de ascită.2. salivă. lavaj bronhoalveolar etc. CLASIFICARE MARKERI TUMORALI După localizarea lor: Markeri tumorali celulari: sunt detectati în ţesutul tumoral (p53. receptori hormonali etc.) . LCR.

BTA etc. 2.HCG. CA125. Feritina etc. insulinom – insulina. feocromocitom – catecolaminele.LPH etc.1 Peptide non-hormonale: CEA. CA15-3. Proteina S-100. Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz . Proteina TA-90. Beta-2- microglobulina (B2M).). CA 72-4. choriocarcinom – HCG etc.3 Proteine serice speciale: Tiroglobulina (TG). (NSE). TPA.hormoni eutopici (paratiroide – PTH. AFP. CA19-9.2 Enzime şi izoenzime: Enolaza Neuron Specifica 2.CLASIFICARE MARKERI TUMORALI 2.4. si Non APUD-oame: cancer mamar .5 Produşi hormonali ai tumorilor non-endocrine – .) 2. 2. carcinoid . PTH. hormoni ectopici (APUD-oame: cancer bronsic cu celule mici . cancer tiroidian medular – calcitonina. PSA. gastrinom – gastrina. Fosfataza Acida etc. ACTH etc.ACTH.Timidin Kinaza (TK).

concentraţii de peste 35 ng/mL (dacă infecţia . Au fost descrişi cel puţin 6 epitopi.1 Antigenul carcino-embrionar (CEA) Este o glicoproteină cu o greutate moleculară de 180 kD.1 PEPTIDE NON-HORMONALE 2.1. 45-60% din moleculă este alcătuită din carbohidraţi. prostatei şi rinichilor sunt însoţite de valori crescute ale CEA numai după invadarea tractului urinar !!! Valori crescute ale CEA în LCR apar în primul rând în metastaze cerebrale !!! In urină. Chiar şi la adult. iar partea proteică este un lanţ polipeptidic. sinteza nu încetează complet Timpul de înjumătăţire: 1-2 săptămâni Interval de referinţă: 0-5 ng/mL (Fumători < 10 ng/mL) urinară este exclusă) poate indica un carcinom al vezicii urinare !!! S-a observat că tumorile colonului. În timpul dezvoltării embrionului se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară.2.

gât Carcinom pancreatic Carcinom ovarian Sensibilitate [%] 10-50 75-85 10-40 75-85 20-60 70-80 60-70 30-40 20-30 .Sensibilitatea CEA în tumorile primare Tumori primare Carcinom colorectal pre-operator Carcinom colorectal post-operator Cancer mamar pre-operator Cancer mamar post-operator Carcinom pulmonar cu celule mici Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici Cancer cap.

tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi).Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening.titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. boala Crohn. rinichilor (insuficienta renala). pancreasului (pancreatite). Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. polipoze). ficatului (ciroza hepatica. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. hepatita cronica). .anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. . . Pot exista interferente cu unele componente ale kit-ului: .

spina bifida. În serul mamei concentraţia maximă este atinsă în săptămânile 35-38 de sarcină. În cursul vieţii intrauterine se formează în sacul vitelin. ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10.2. trisomie 18 etc. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. . trisomie 21.2 Alfa-fetoproteina (AFP) Este o glicoproteină cu masa moleculară 70 kD. .Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie.1. sinteza ei fiind suprimată la adult. boala Langdon Down.000 : 100 : 1 Postnatal sinteza de AFP este minimă. În ficatul fătului sinteza maximă are loc în săptămânile 14-20. iar mai târziu în ficat. presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina.

nivelul seric crescând cu mărimea tumorii. ng/mL x 0. AFP este un marker de masă tumorală.7 zile la 2-8°C.24 ng/mL) Factor de conversie: U/mL x 1.Interval de referinţă: < 5 ng/mL (ELISA) < 7 ng/mL (ECLIA) < 6 ng/mL (CLIA) Limita de detectie – 0. .timp indelungat la -20°C sau la -70°C.2 U/mL (0.21 = ng/mL.83 =U/mL Timpul de înjumătăţire: 5 zile Stabilitate ser: . .

1.2.3 Antigenul gastro-intestinal (CA 19-9) CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid). La aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute. Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242. IMPORTANT! Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza CA 19-9. chiar dacă este prezentă o neoplazie. .

ficat etc. căi biliare. gastric si a tumorilor hepatobiliare.CA 19-9 este prezent în celule epiteliale şi mucoase din: pancreas. Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125). a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal. CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic. colon. CA 19-9 este markerul de primă linie în carcinomul pancreatic Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic. Deşi. stomac. .

ciroza. in special boli inflamatorii ale intestinului.Interval de referinţă: < 37 U/mL (ELISA) < 27 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 30 – 65 U/mL Valori > 65 U/mL (probabilitatea ca boala să fie de natură malignă este de 95%) . Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Stabilitate proba .serul separat este stabil: 30 zile la 2-8°C.CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne (37-65 U/mL). . dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33%). trei luni la -20°C sau la -70°C. lupus eritematos sistemic (32%) si sclerodermie (33%).

2. Indicatii relative: .3). . care a fost identificat cu doi anticorpi monoclonali (CC49. Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei. în special pentru cel de stomac.in cancerele pulmonare (altele decat cele cu celule mici) sensibilitatea este de 75%. Deşi. . Este prezent în: stomac. se pare că rezultatele au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv. Indicatii absolute: marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul pancreatic.1. Este o glicoproteină cu masa moleculară de 400 kD.in tumorile ovariene mucinoase: sensibilitate de 82%. celule epiteliale pulmonare. B72. ovare. gastric (sensibilitate = 85%) si a tumorilor hepatobiliare (in asociere cu CEA sau CA 19-9 ca markeri secundari).4 Antigenul gastric (CA 72-4) CA 72-4 este un marker. CA 72-4 a fost destinat monitorizării cancerului ovarian.

CA 72-4 poate fi folosit pentru monitorizarea carcinomului gastric postoperator pentru că indică recidiva bolii. Interval de referinţă: < 8 U/mL (ELISA) < 6. Stabilitate ser: .Există o foarte bună corelaţie între CA 72-4 şi stadiul bolii. .9 U/mL (ECLIA) Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 0.timp indelungat la -20°C sau la -70°C .2 U/mL CA 72-4 se poate pozitiva in afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina.30 zile la 2-8°C.

5 Antigenul ovarian (CA 125) CA 125 este o glicoproteină cu masa moleculară de 220 kD.1. CA 125 se găseşte în cantităţi mari în lichidul amniotic. boli inflamatorii pelvine). CA 125 II de a doua generaţie a fost identificat cu un alt anticorp (M II). hepatita. dar si in alte afectiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acuta sau cronica.) Cresteri usoare ale CA 125 se pot intalni in timpul menstruatiei. stomac. ciroza. care a crescut semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%). boli autoimune etc. Interval de referinţă: < 37U/mL (ELISA) < 35 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 35 – 65 U/mL (fibroame uterine. laptele şi serul femeilor însărcinate.2. rinichi. fibromatoza. pancreas. insuficienta renala. vezică biliară. Este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar. colon etc.) . endometrite etc. diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza. primul trimestru de sarcina. CA 125 a fost identificat cu un anticorp monoclonal.

5 zile la 2-8°C. Indicatii absolute: . Indicatii relative: . Sensibilitatea în stadiile III şi IV = 85%. datorita lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii. Sensibilitatea în stadiile I şi II = 65%.3 luni la -20°C. sensibilitatea este mai mică.Timpul de înjumătăţire: 2 – 6 zile Limita de detectie – 0. În cazul tumorilor mucinoase. .monitorizarea carcinoamelor ovariene epiteliale seroase şi nediferenţiate (cel mai comun tip de cancer ovarian). care reprezintă 10% din carcinoamele ovariene.suspiciune de adencarcinom pancreatic CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian in populatia generala.6 U/mL Stabilitate ser: . .

<22 U/mL (ELISA) < 25 U/mL (ECLIA) Intervalul de graniţă: 22 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 15-3 se pot intalni in: . . Principala utilitate a determinarii acestui marker este monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar.tumori maligne non-mamare: adenocarcinoame pancreatice. fibroadenom). CA 15-3 de ultimă generaţie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali diferiţi: 115D8 şi DF3. CA 15-3 este prezent în celulele epiteliale secretorii şi în secreţii. ovariene.1. hepatice (hepatita.2.6 Antigenul mamar (CA 15-3) CA 15-3 este o glicoproteină de tip mucinos cu masa moleculară de 300 .afectiuni benigne : mamare (mastopatie. hepatice. Anticorpul 115D8 a fost obţinut prin imunizare cu lipide din laptele uman. CA 15-3 este o glicoproteina transmembranara a carei sinteza este codificata de gena MUC1. pulmonare. ciroza) Interval de referinţă: . iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana celulelor de carcinom mamar.400 kD.

Pentru stadiile T1 şi T2 sensibilitatea este de 10%.Indicatii absolute: o valoare a CA 15-3 peste 40 U/mL face ca probabilitatea existenţei unei neoplazii mamare să fie de 80%. CA 15-3 este folosit pentru monitorizarea postoperatorie pentru că indică recidiva cu câteva luni înainte ca diagnosticul clinic să fie posibil. in timp ce persistenta nivelurilor crescute se asociaza cu progresia bolii si raspuns inadecvat la terapie. scaderea nivelurilor serice de CA 15-3 este un indicator de raspuns terapeutic. iar pentru stadiile T3 şi T4 de 70%. nivelurile crescute de CA 15-3 la un pacient cu neoplasm mamar indica cu mare probabilitate prezenta metastazelor. determinarea combinata de CA 15-3 si CEA poate creste sensibilitatea detectiei recurentei tumorale. determinarile seriate pot fi utile in detectarea precoce a metastazelor osoase si hepatice .

. diagnosticul sau stadializarea cancerului mamar.Timpul de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 1 U/mL Stabilitate ser: . .3 luni la -20°C. CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul.5 zile la 2-8°C.

In cancerul hepatic CA 50 are o sensibilitate de 55%.2. util pentru monitorizarea pacientilor cu cancer pancreatic.7 Antigenul carbohidrat (CA 50) descris pentru prima data in 1983 de Lindholm. valori crescute de CA 50 pot fi intalnite si in tumorile maligne ale pacientilor Lewis negativi (a caror celule nu pot sintetiza CA 19-9).1. care este de 9%. . avand sensibilitate si specificitate asemanatoare cu CA 19-9 ( 77% pentru CA 19-9 si 69% pentru CA 50). spre deosebire de CA 19-9. valori crescute in tumori gastrointestinale si endometriale. nu are specificitate de organ. mai mare decat cea a CA 19-9.

.Interval de referinţă: < 25 U/mL (LIA) Interval de graniţă: 25 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 50 au fost intalnite in afectiuni hepatobiliare benigne.14 zile la 2-8°C. . Stabilitate ser: .7 zile la temperatura camerei.2 luni la -20°C. .

Interval de referinţă: 0 – 3. sintetizată de celulele epiteliale prostatice şi secretată în lichidul seminal.8 ng/mL Zona gri: 3.2.8 Antigenul specific prostatic (PSA) PSA este o glicoproteină cu masa moleculară de 36 kD.8 – 10 ng/mL Timp de înjumătăţire: 1-2 zile PSA este indicat pentru screening-ul grupelor de risc (bărbaţi cu vârste între 50-70 ani) !!! .1.

de aceea mai este numit şi „antigen de proliferare”. care poate fi benign sau malign. TPA indică activitatea actuală a tumorii. TPA arată mai rapid şi mai precis schimbările survenite în procesul proliferativ.9 Antigenul polipeptidic tisular (TPA) TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor.TPS.2. a căror concentraţie se corelează cu masa tumorală (markeri de masă moleculară). lavaj bronhoalveolar etc. 0 – 500 U/L (urină) Timp de înjumătăţire: 1 zi Este sintetizat în membrana celulelor canceroase umane si secretat în ser. IMPORTANT! În contrast cu ceilalţi markeri. Citokeratina 18 (36%) . lichid de ascită. TPA este sintetizat în faza S a ciclului celular şi concentraţia TPA se corelează cu proliferarea tisulară. fiind de fapt un amestec de citokeratine: Citokeratina 19 (44%). .1. deoarece prezintă valori crescute indiferent de localizarea tumorii. Citokeratina 8 (30%) TPA este prezent în ţesuturile fetale si in placentă Interval de referinţă: 0 – 90 U/L (ser). Este un polipeptid cu masa moleculară de 180 kD. urină.

2.1.3 ng/mL Indicatia principala a CYFRA 21-1: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC) Indicaţie relativa: cancerul de vezica urinara .10 CYFRA 21-1 Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19. Interval de referinţă: 0 – 3.

vulvei. 1. SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la nivelul colului uterin. Marker tumoral SCC CEA TPA Cut-off 4 ng/ml 5 ng/ml 80 UI/ml TUMORA PRIMARA 53-73% 30-50% 32-49% RECIDIVA 65-85% 44-52% 47-58% . esofagului şi zonei cap-gât. Cancerul de col uterin Sensibilitatea clinică a SCC este de 53-73% în cancerul primar şi de 65-85% în cancerul recurent.11 Antigenul cancerului cu celule scuamoase (SCC) SCC este o glicoproteina care aparţine familiei inhibitorilor de serin/cistein proteaze. plămânului.1.2.

.2. Cancerul pulmonar În cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalenţa concentraţiilor crescute de SCC variază între 39 şi 78%. Cancerul esofagian Sensibilitatea clinică medie a SCC este de 30-39%. 3. Carcinoamele din zona cap-gât LOCALIZARE SINUS MAXILAR CAVITATE BUCALA LIMBA LARINGE FARINGE RATA DE DETECTIE SCC [%] 49 34 23 15 15-36 4.

.2. Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg – experimentele de glicoliză anaerobă pe celule canceroase). cât şi calitativ. Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de organ).) nu sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor. enzimele pot fi eliberate şi de ţesuturile normale din organism ca urmare a alterărilor provocate de procesul tumoral. CK etc. Enzimele folosite în general de biochimia clinică (LDH. Cauzele creşterii în ser a activităţii enzimatice a unor enzime care provin din ţesutul neoplazic sunt: Necroza Tulburări de permeabilitate Alterări ale celulelor sau membranelor cauzate de terapie În plus. Câteva enzime şi izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de primă linie (fosfataza acidă. timidin kinaza etc. amilaza.2 Enzime şi Izoenzime Celulele canceroase au o activitate enzimatică diferită atât cantitativ.). enolaza neuron specifica.

IMPORTANT!!! Indicatia principala a NSE: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomului. celule neuro-ectodermale şi trombocite. γγ şi αγ sunt prezente în neuroni. Are trei subunităţi: α. Interval de referinţă: 0 – 13 ng/mL Interval de graniţă: 13 – 65 ng/mL Tumorile însoţite de diferenţiere neuro-endocrină (neuroblastom. Indicaţie relativa: carcinomul tiroidian medular . Este prezentă în toate celulele organismului.2. β. Este o enzimă citoplasmatică cu rol în metabolizarea intracelulară a glucozei. Indică foarte precis eficacitatea chimioterapiei – dacă după 48 ore de terapie nu se observă o scadere semnificativă în activitatea NSE. atunci tumora este rezistentă la tratament. Formele αα.1 Enolaza neuronspecifică (NSE) Enolaza are o masă moleculară de 87 kD.2. γ – aceste subunităţi sunt prezente întotdeauna în forme dimere. carcinom pulmonar cu celule mici) secretă în sânge o cantitate însemnată de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense.

leucemie acută şi cronică.2. alegerea tratamentului şi evaluarea eficacităţii terapiei. HIV). Izoenzima TK1 există în cantităţi crescute în celulele care proliferează intens şi în celulele maligne. TK arată activitatea proliferativă (ca şi TPA. poate fi folosită pentru stadializarea bolii. mielom). TK creşte şi în câteva boli virale (virus herpetic. citomegalic. TPS). Astfel. carcinom pulmonar cu celule mici. TK este folosită mai ales în boli limfoproliferative (limfom Hodkin. Interval de referinţă: 0 – 5 U/L Activitatea enzimatică se corelează cu gravitatea bolii. tumori cerebrale. În celulele organismului uman există trei izoenzime de TK. cancer mamar.2. .2 Timidin-kinaza (TK) Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizează fosforilarea dezoxitimidinei la monofosfat. limfom nonHodkin.

Se obţin rezultate foarte bune în monitorizarea terapiei cu 131I. anaplazic) sensibilitatea TG este aproape 0%.3 Proteine serice speciale 2. Interval de referinţă: 0 – 10 ng/mL (pacienţi cu neotiroidă) Interval de referinţă: 0 – 50 ng/mL . folicular).3. Această proteină este folosită ca marker de primă linie al cancerului tiroidian diferenţiat (papilar.1 Tiroglobulina (TG) TG este o glicoproteina care transporta hormonul tiroidian în timpul sintezei şi acumulării acestuia în tiroidă. În paralel cu tireoglobulina este indicată dozarea anti-tireoglobulinei. In cancerele tiroidiene nediferenţiate (medular.2. cu o sensibilitate de 98%.

8 – 1. dar poate creşte şi datorită inflamaţiei. 0.02 – 0.3 mg/L (urină – Ph-ul acid < 6 distruge).Este o proteină cu o masă moleculară de 11. Se găseşte pe membranele tuturor celulelor diferenţiate. Interval de referinţă: 2.5 mg/L (ser). B2M este un marker de prognostic. leucemia limfocitară cronică (LLC). Este prezentă în lichidele biologice (ser. Această proteină este identică cu lanţul uşor al antigenului de histocompatibilitate leucocitară HLA clasa I-a. Este alcătuită din 100 de aminoacizi.2 – 2. 1.2 Beta-2-microglobulina (B2M) . 0.8 mg/L (LCR) Timp de înjumătăţire: 40 minute B2M creşte în mielomul multiplu. urină etc) în concentraţie scăzută în două forme: liberă şi legată de HLA.8 kD. în unele limfoame. Este eliminată de rinichi în proporţie de 98%. Un nivel crescut al concentraţiei de B2M se corelează cu un prognostic prost al bolii neoplazice.3.

glioblastom.3.2 – 2. β) care se cuplează în forme homo şi heterodimere.5 µg/L Determinarea proteinei S100 are urmatoarele indicaţii: . Este prezentă în izoformele: ββ – celule gliale şi celule Schwann. . .monitorizarea tumorilor primare şi metastazelor cerebrale (neurinom. astrocitom.2. .3 Proteina S-100 S-100 este o proteină astroglială cu o masă moleculară de 21. cu capacitatea de a lega Ca2+. meningiom). meningiom) Interval de referinţă: 1.monitorizarea pacienţilor cu traumatisme cerebrale şi accidente vasculare cerebrale. rinichi) Testul S-100 măsoară izoformele ββ şi αβ în ser şi LCR Proteina S-100 detectează cu o mare sensibilitate bolile sistemului nervos central (neurinom. Este alcătuită din 2 subunităţi (α. astrocitom. glioblastom.000 D.monitorizarea pacienţilor cu melanom malign. αβ – celule gliale αα – muşchi striaţi (cord.

. Valorile serice crescute la 48 ore după AVC se asociază cu un status funcţional precar la 3 luni după accident.S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului malign!!! Nivelul S-100 se corelează foarte bine cu volumul tumoral. III şi IV nivelurile serice crescute indică progresia bolii. Dacă valoarea concentraţiei este < 0. În traumatismele cerebrale. Domeniul neurologic: S100 constituie un parametru util de monitorizare a pacienţilor cu AVC în ceea ce priveşte statusul neurovascular. S100 se corelează cu severitatea deficitului neurologic şi cu mărimea zonei de infarct cerebral. Marker-ul are o înaltă valoare predictivă negativă în sensul că depistarea unei valori normale la scurt timp după un traumatism cranio-cerebral exclude o leziune cerebrală severă. fiind util în identificarea pacienţilor cu metastaze la distanţă. În melanomul cutanat este un marker de boală metastatică. rata de supravieţuire la 3 ani este 85%.3 µg/L. S100 se corelează cu severitatea leziunii. La pacienţii cu melanom malign aflaţi în stadiile II.

. deoarece dă informaţii privind viteza de împrăştiere a tumorii. Este un foarte bun factor de prognostic. Proteina TA-90 TA-90 este o proteină descoperită pe suprafaţa externă a celulelor de melanom.4.2.3.

Interval de referinţă: Bărbaţi: 18 – 440 ng/mL Femei: Înainte de menopauză: 8-120 ng/mL După menopauza: 30-300 ng/mL Nou-născut < 600 ng/mL În următoarele neoplazii feritina creşte în 40-70% din cazuri: leucemia acută. splină şi măduva osoasă. În ţesuturile tumorale se găsesc mai ales izoferitinele acide. Are o masă moleculară de 440 kD.3.5 Feritina Feritina este responsabilă de depozitarea fierului în celule. limfom Hodkin.2. carcinom pulmonar. carcinom de colon . Se găseşte mai ales în ficat.

carcinomul celulelor Langerhans (insulinomul) • • . Aceste tumori sunt: cancerul bronşic cu celule mici.4 MARKERI TUMORALI – HORMONI • Sinteza de hormoni peptidici este o trăsătură comună a celulelor canceroase.2. Cele mai multe studii se referă la cancerul bronşic: 10% din pacienţii cu această boală prezintă sinteză ectopică de hormoni.“APUD-oamele” au o activitate intensă de sinteză hormonală. Tumorile celulelor APUD („amine precursor uptake and decarboxylation”) . carcinoidul.

ACTH HORMONI ACTH. Insulina.Sinteză ectopică de hormoni în tumori TUMORI APUD-oame Cancer bronşic cu celule mici Carcinoid Tumorile celulelor insulare (pancreas) Non APUD-oame Plamâni. PTH. Gastrina. Prolactina. Glucagon) . Lipotrofina (LPH) Serotonina. PTH. HPL. Glucagon hCG.carcinom epidermoid şi adenocarcinom Cancer mamar Calcitonina. (Insulina. PTH. Vasopresina (ADH) Calcitonina. STH. Calcitonina.

cu rolul de a sintetiza amine biogene: dopamina şi noradrenalina. alune . Determinarea acestui metabolit este un test indispensabil pentru diagnosticul biochimic al carcinoidului > 25mg /24 ore (atenţie la recoltarea Urinei: paracetamol. se dezvoltă din celulele enterocromafine în tractul gastrointestinal. banane. Metabolitul serotoninei.CARCINOIDUL Tumoră din grupa APUD-oamelor. acidul 5-hidroxi­indol­acetic (5 HIAA) este excretat în urină. căi biliare = sistem de celule cu caracteristici histochimice şi raspândire heterogenă.5 HO-Indol). Produsul cel mai caracteristic al acestor tumori este serotonina (5-hidroxitriptamina). . pancreas.

1Human Chorionic Gonadotropin .hCG • Este un hormon GP heterodimeric (cu două subunităţi: a şi ß) produs în mod normal de către trofoblaştii placentari. • A fost introdus în screening-ul matern (Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) – valori crescute .5 zile). • Determinarea hCG este utilizată de obicei pentru confirmarea sarcinii şi evaluarea tumorilor trofoblastice.5-2.2.risc crescut de sindrom Down. Eduards .4. este detectabil după aprox 1 săptămână de la nidare şi creşte exponenţial (dublându-şi concentraţia la 1.

Determinarea este utilă şi pentru screening-ul femeilor cu molă hidatiformă. adenocarcinomul gastric şi pancreatic (uneori însoţite de ginecomastie). în sensul depistării transformării acesteia în choriocarcinom. . Valori crescute: Identificarea în afara sarcinii este caracteristică tumorilor trofoblastice. pulmonare. determinarea putând fi utilizată pentru a monitoriza răspunsul la tratament şi eventualele recăderi.Valori normale: • la bărbaţi • la femei • la femei în menopauză < 1 U/L < 5 U/L < 10 U/L. Există o corelaţie destul de bună între nivelul acestui marker şi masa tumorală. rareori în carcinoame mamare. în particular choriocarcinomului şi tumorilor cu celule germinale ale testiculului (seminoame) şi ovarului.

2.4.2 CALCITONINA
Calcitonina este secretată de celulele parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este de scădere a calciului seric, prin inhibarea resorbţiei osoase şi stimularea eliminării urinare a calciului. Creşterea concentraţiei serice a calcitoninei apare în sindroamele mieloproliferative. Una dintre cele mai importante proliferări maligne însoţite de sinteza exagerată de calcitonină este carcinomul medular tiroidian. CALCITONINA = markerul de prima linie in screeningul Carcinomului Medular

MARKERI GENETICI
ONCOGENELE sunt gene care atunci când sunt exprimate anormal de intens sau când suferă mutaţii, contribuie la transformarea unei celule normale într-o celulă canceroasă (angajată în mitoză necontrolata) GENE SUPRESOARE TUMORALE - inhibă sau frânează creşterea celulară şi ciclul celular, prevenind dezvoltarea tumorilor

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE
screening stabilirea diagnosticului valoare prognostică monitorizarea tratamentului valoare predictivă indice de supraveghere

PROBLEMA!!
Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

3. DETERMINAREA MARKERILOR TUMORALI
3.1 Recoltarea si Stocarea
Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Se poate lucra pe ser, plasma, lichid cefalorahidian (LCR), urină, salivă etc. a. Ser Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează ca atare, fără aditivi Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale. Trebuie evitată aplicarea prelungită a garoului înainte de recoltarea sângelui Sângele poate fi stocat înainte de centrifugare la temperatura camerei 1-2 ore, dacă este vorba despre markeri tumorali utilizaţi ca analize curente. Pentru teste mai speciale sângele va fi centrifugat la 30 minute după recoltare Sângele coagulat trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Serul trebuie transferat în 2-3 criotuburi, care obligatoriu vor avea dop. În ser nu trebuie să rămână hematii Serul poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile (pentru analize curente) sau la temperaturi ≤ -20◦C, timp nelimitat

Proba odată decongelată nu mai poate fi recongelată. După decongelare. De aceea. astfel recoltată. în prealabil. Se efectuează. conducând la valori fals pozitive) Urina. Important! Analizele nu pot fi efectuate din probe biologice cu hemoliză şi/sau lipemie . plasmă. EDTA sau heparină Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale Sângele trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Plasma trebuie transferată în 2-3 criotuburi Plasma poate fi păstrată la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile sau la temperaturi ≤ -20◦C c. Prelevarea se efectuează din jetul mijlociu. proba poate fi stocată 4-5 zile la frigider (4◦C).b. probele de ser. este necesară fracţionarea probei în 2-3 eşantioane. urină etc. sunt decongelate la temperate camerei (1-2 h – mai puţin la urină) şi omogenizate. Pentru determinarea markerilor tumorali. trebuie centrifugată la 1000 x g timp de 15 minute Urina poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 7 zile (?) sau la temperaturi ≤ -20◦C timp nelimitat. Plasmă Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează folosind un anticoagulant ca citrat. o toaletare a organelor genitale exterioare cu apă şi săpun. care vor fi congelate. Urina Recoltarea se face dimineaţa într-un vas steril respectându-se condiţiile de la urocultură. Dozarea biomarkerilor se va efectua numai din urină sterilă pentru a înlătura eventualele interferenţe care ar putea apărea (prezenţa germenilor patogeni în urină influenţează calitatea dozării markerilor tumorali. direct într-un vas steril cu gâtul larg (volumul necesar unei examinări uzuale este de 10-15 ml).

sensibilitate. variatia intre determinari: < 10%. reproductibilitate. ce urmeaza a fi masurat. usor de masurat. substante luminescente (LIA) . imunochimice şi cromatografice. Principiul acestor metode . sa lege atat molecule mari. sa nu modifice in nici un fel legatura Ag-Ac In prezent. Cantitatea de complexe imune poate fi determinata daca Ac sau Ag din complex este marcat cu o substanta care emite un semnal.2 Metode de Analiza Pentru determinarea markerilor tumorali sunt folosite metode radioimunochimice. metodele radioimunochimice (RIA) folosesc pentru marcare izotopii radioactivi 125I. variatia in timpul determinarii: < 5%. Substanta folosita pentru marcare trebuie sa indeplineasca conditiile: sa emita un semnal stabil.reacţia antigen-anticorp (Ag-Ac).3. Metodele de analiza a markerilor tumorali trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: specificitate. iar metodele imunochimice folosesc enzime (EIA). substante fluorescente (FIA). cat si mici.

3 H Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis . 3 H Avantaje Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis Dezavantaje Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale (autorizatie CNCAN) Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale( autorizatie CNCAN) IRMA: in general metoda in faza solida tip “sandwich”. se adauga un exces de anticorp marcat. Marker Izotopi radioactivi: 125 I. pentru legare la acelasi anticorp specific. Izotopi radioactivi: 125 I. 131 I.Metoda RIA: competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat. 131 I.). primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. dupa incubarea cu proba de dozat.etc. tub.

RIA .

H2 O2 Avantaje Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt.Metoda ENZIMATICA EIA : competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat enzimatic pentru legare pe acelasi anticorp specific Marker Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP.godeu).analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare . se adauga un exces de anticorp marcat Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. tub. H2 O2. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. dupa incubarea cu proba de dozat. Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Dezavantaje Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare IEMA: metoda in faza solida tip “sandwich”.

E Ac sec.E Ac sec.ELISA Ag ELISA indirecta Imbracare placi Ac ELISA directa ELISA competitiva Proba Proba Proba+Ag Ac sec. .E Substrat Detectie si Analiza . . .

cititor probe (fluorimetru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt. isoluminol Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare BIOLUMINISCENTA luciferinluciferaza .Metoda Marker Avantaje Dezavantaje Costuri pt.cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis LUMINISCENTE Isotiocianat de Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Fluorescente (FIA) fluoresceina Fosforescente (PhIA) (492nm/520 nm) Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: Isotiocianat de obisnuite in orice laborator clinic rhodamina (550nm/585nm) Sensibilitate: medie CHEMILUNISCENTE luminol.

creşterea cotatiei laboratorului. .organizare . .3 ASIGURAREA CALITATII .personal .stimularea şi motivarea personalului.minimizarea erorilor.infrastructura Implementarea măsurilor AC conduce la: . . .îmbunătaţirea eficienţei activităţilor.un management optim al laboratorului. .3.

primul nivel de control (control intern) realizat de analist 2. în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate în considerare” CC se desfăşoară pe trei nivele: 1. al doilea nivel de control (control intern) realizat de Responsabilul cu calitatea / Şeful de laborator 3. al treilea nivel de control (control extern) scheme de comparare interlaboratoare CONTROLUL CALITATII (CC): .“un set complet de proceduri aplicate in cadrul laboratorului pentru monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ORGANIZARE ORGANIZARE VERIFICĂRI VERIFICĂRI INTERNE INTERNE AC INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ TESTE TESTE INTERINTERLABORATOARE LABORATOARE PERSONAL PERSONAL CC TESTE DE TESTE DE PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ .

curbe de etalonare .scheme de control interlaboratore (controale externe de calitate) etc.verificari interne (controale interne de calitate) .Fiecare laborator trebuie sa aiba propriul MANUAL al CALITATII: Proceduri specifice de analiza . .

pentru serurile lactescente determinarile se efectueaza utilizand uneori dilutia cu diluentul din trusa (1:10) prelucrarea primara a probelor – efectuarea corecta a dilutiilor A nu se uita de calibrarea periodica a micropipetelor!!! Probele intens hemolizate . fluid pleural. lichid cefalorahidian (LCR). lichid amniotic. transportul. salivă etc. plasma. prelucrarea primara si inregistrarea probelor Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Timpul de la recoltarea probei – proba trebuie prelucrata in cel mult 1-2 ore Hemoliza .NU se lucreaza!!! . urină.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat Colectarea.gradul de hemoliza va fi specificat in raportul de analiza Lipemia . Se poate lucra pe ser.

TPA. TPS etc. CA 125. Factori care pot cauza rezultate fals pozitive: boli benigne. biotina > 5mg/zi etc. HCG etc. CA 19-9. TSH.) boli hepatice (AFP. necroza tumorala. catecolamine. sarcina (AFP. calcitonina. interventii chirurgicale etc. BTA etc. in primul rand boli inflamatorii degenerative. CEA.).INTERFERENTE 1. CEA. radio-terapie.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat .).) boli renale (β2-mg. PSA. anticorpi monoclonali proveniti de la soarece. menstruatia (CA 125 etc. T4.). starea gripala.) . boli virale (virus herpetic) – (Timidin – Kinaza etc. medicamente (calcitonina.) tratamente (chimio-terapie.

se formeaza complexe imune cu anticorpi circulanti.persoanele cu antigen Lewis negativ. CA 19-9 apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente . . vascularizarea slaba a tesutului tumoral – markerul tumoral nu ajunge in circulatia sanguina. numar scazut de celule maligne.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat .Factori care pot cauza rezultate fals negative: viteza crescuta de metabolizare. sinteza de biomarker este blocata. nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza de CA 199 (se recomandă CA 50 sau CA 242) etc.INTERFERENTE 2. markerul tumoral ramane in celula sau pe suprafata celulei (tumora incapsulata).

CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de reactivi receptia si evidenta corecta a reactivilor (reactivii expirati se indeparteaza conform procedurii privind managementul deseurilor) respectarea conditiilor impuse de producator privind conditiile de depozitare (temperatura. umiditate) pentru a nu afecta stabilitatea si proprietatile chimice reconstituirea si portionarea (cand este cazul) a standardelor si a controalelor. lumina. conform indicatiilor din interiorul kit-ului ATENTIE! Esantioanele de IQC reconstituite se utilizeaza o singura data dupa decongelare si NU se recongeleaza .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Factori legati de materialele de referinta rularea controalelor pe minimum 2 nivele: normal si patologic frecventa rularii controalelor interne: interserie (la inceputul fiecarei serii analitice) sau intraserie (evitarea erorilor aleatorii) .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Calibrarea se efectueaza : la introducerea unei metode noi de determinare a unui analit la schimbarea lotului de reactivi dupa interventia service-ului la echipament cand rezultatele IQC incalca regulile Westgard dupa inlocuirea alicotelor din materialele de control .

. agitare si spalare in timpul procedurii de lucru (verificarea temperaturii. a capilarelor spalatorului. a vitezei de rotatie) – in cazul sistemelor semiautomate de analiza evitarea contaminarii reactivilor IMPORTANT! La sfarsitul zilei de lucru este esentiala efectuarea operatiunilor de intretinere a echipamentului (spalare ace. cuve) in scopul evitarii contaminarii si interferentelor.CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) verificarea functionarii la parametrii ceruti a sistemului automat de analiza respectarea conditiilor de incubare. tubulatura.

icteric. lipemic (turbid. trebuie specificata dilutia Dacă interferenţa nu s-a putut elimina şi analiza nu s-a efectuat. opalescent) Dacă proba a fost determinata in dilutie. în locul rezultatului se notează: “nu s-a efectuat datorită.. hemolitic.” .CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Procedura de raportare a rezultatelor Raportul de analiză trebuie să indice: - Aspectul probei.. de ex.

daca se obtin valori patologice pentru anumiti analiti (ex. T4. T4 liber.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Se impune repetarea determinarilor pentru: rezultate care nu se coreleaza intre ele si cu diagnosticul (ex. metastaze hepatice – cauza necunoscuta – clinicianul indica CEA si AFP) .cu anuntarea clinicianului. TSH etc.) rezultate neastepatate in cazul monitorizarii tratamentului repetarea determinarii analitului se va efectua intotdeauna pe un alt esantion provenit din acelasi specimen! Se pot efectua determinari aditionale.

3.4 Criterii de selectie şi validare Sensibilitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta o cantitate cât mai mică din substanţa de analizat (de a nu da rezultate fals negative .FN) Specificitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta numai substanţa de analizat dintr-un sistem (de a nu da rezultate fals pozitive – FP sau de a da un rezultat real negativ – RN – dacă substanţa nu se găseşte în sistemul de analizat) Parametrii metodei de analiză a markerilor tumorali Tumora Prezentă Rezultatele metodei de analiză a markerilor tumorali Pozitiv Negativ Total RP (Real pozitiv) FN (Fals negativ) RP + FN Absentă FP (Fals pozitiv) RN (Real negativ) FP + RN Total RP+FP FN+RN .

Criterii de selectie a markerilor tumorali: Sensibilitate cat mai mare – capacitatea de a identifica neoplazia in stadiu precoce Specificitate cat mai mare – capacitatea de a distinge intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii Specificitate de organ – capacitatea de a localiza tumora Corelatie intre concentratia markerului si stadiul tumorii Capacitate de a indica modificarile induse de tratament Valoare prognostica in functie de concentratie .

care îmbunătăţesc considerabil sensibilitatea primului.5 Determinarea Multimarker PROBLEMA!! Nu exista marker tumoral ideal! Markerii tumorali nu au valoare absoluta! SOLUTIA SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI: - un marker "de primă alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr. . "de a doua sau a treia alegere". celula tumorală cercetată). unul sau doi markeri de activitate tumorala. unul sau doi markeri.3. EXEMPLU: un marker de masa tumorala.

4. RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA MARKERILOR TUMORALI DE PRIMA LINIE IN DIVERSE NEOPLAZII .

0. .1 CANCER PULMONAR (NSE.3 ng/mL •Valori crescute: carcinom bronşic non-parvicelular – specificitate 95%.2.1% 47% 46% 13.1 +/. SCC) Sensibilitatea a markerilor NSE – CEA în cancerul pulmonar TIPUL BOLII Carcinom cu celule mici Alte carcinoame Boli pulmonare benigne Persoane sanatoase N 81 108 79 92 NSE (>13 ng/mL) CEA (>5 ng/mL) 74% 15% 5.0) 0% ( 1.9% 0% ( 7. CYFRA 21-1.4.8 +/.8) CYFRA 21-1 – fragmente solubile de Citokeratina 19 (în NSCLC) •Valori normale: < 3. CEA.

CEA. Ki-67) CA 15-3 nu se utilizează ca marker de screening Determinarea receptorilor pentru Estrogen / Progesteron este recomandată pentru a aprecia raspunsul la terapie hormonală Determinarea CA 15-3 şi CA 27-29 sunt utile pentru detecţia precoce a recurenţei la pacientele clinic asimptomatice. factorul de crestere EGFR . HER2/neu.4. după tratament în std II şi III Determinarea CA 27-29 este utilizat doar in monitorizarea pacientelor aflate în fază avansată de boală Recomandari ESMO: Receptori RE/RP. EGFR. CA 27-29. indicele de proliferare Ki-67. RE/RP.2 CANCER MAMAR (CA 15-3. status HER2/neu.

Africa Este frecvent în America de Nord şi în Nord-Estul Europei 100 de cazuri la 100.3 CANCER DE PROSTATA (PSA total.3% din bărbati mor anual din această cauză Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar FACTORI DE RISC Barbati cu varsta peste 65 de ani Rasa afro-americana: bărbaţii de culoare suferă de cancer de prostată cu 37% mai frecvent decât albii Prezenta genei HPC 1 (Hereditary Prostate Cancer 1).000 de barbati în rândul persoanelor de culoare din Statele Unite În România. sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi aproximativ 7.4. predispune bărbaţii la cancer de prostată atunci când suferă mutaţii Prezenta moleculei B7-H3 pe suprafata celulelor canceroase prostatice . PSA liber) INCIDENTA 1 caz la 100.000 de barbati în Asia. America de Sud.

Proporţiile relative de PSA . pe calea sistemului limfatic si capilar.aceasta forma nu este detectabila (< 0. Este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei.PSA Antigenul specific prostatic (PSA) este un component esential al plasmei seminale. In mod obisnuit. Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: . pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic toti epitopii. comparativ cu cei cu BPH . prostatita acuta.PSA liber este o forma enzimatic inactiva .40 %) Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat de epitopi ai PSA.ACT şi PSA liber diferă la pacienţii cu cancer de prostată.macroglobulina (PSA-AMG) . In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer. hipertrofie prostatica benigna. de unde va ajunge in circulatia generala.nu se asociaza cu inhibitori (10 .90 %) .PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60 . biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma.PSA complexat cu alfa2.1 %) . din acest motiv fiind imposibil de detectat. PSA este prezent in ser in concentratii reduse.

mai mare sau mai mică. urmărindu-se evoluţia bolii canceroase sub influenţa terapiei. îmbunătăţirea metodologiilor de tratament. monitorizarea tratamentului (indică recrudescenţa şi instalarea rezistenţei organismului la medicamentul administrat). a PSA total într-o anumită concentraţie. în ţesutul tumoral. . Determinarea prezenţei. chimioterapie sau hormonoterapie). prezintă o importanţă majoră pentru: alegerea liniei de tratament (în scopul identificării pacienţilor care să beneficieze de radioterapie. atunci când determinările de PSA total se efectuează postprostatectomie.CONCLUZII 1.

alcătuiesc matricea structurală internă a nucleului celular şi se asociază cu funcţiile de replicare a ADN.MARKERI TUMORALI MASA TUMORALA Bladder Tumor Antigen (BTA Trak) – a fost identificat ca fiind o proteină din familia Factorului H al Complementului Uman (hCFHrp). compoziţie şi formă. mai exact. sinteza ARN şi formarea de hormoni . dar nu identic cu hCFH NMP 22 – Proteine de Matrice Nucleară (NMPs) – fac parte din structura internă a nucleului sau. similar ca structură.

Tissue Polypeptide Specific Antigen (TPS) – permite măsurarea reactivităţii epitopului M3 din fragmentele solubile ale citokeratinei 18. folosind anticorpii monoclonali 6D7 şi 3F3. folosind anticorpi policlonali anti-citokeratină. Cyfra 21-1 – marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.ACTIVITATE TUMORALA Urinary Bladder Cancer Antigen (UBC) – permite măsurarea reactivităţii epitopilor din fragmentele solubile ale citokeratinei 8 şi 18. .

AFP) Clasificarea histopatologică a tumorilor germ celulare testiculare şi rolul markerilor tumorali hCG şi AFP DIAGNOSTIC SEMINOM CARCINOM EMBRIONAL (NON-SEMINOM) CHORIOCARCINOM (NON-SEMINOM) TERATOM (NON-SEMINOM) TUMORA SAC YOLK (NON-SEMINOM) HCG + + + - AFP + + .4.5 TUMORI TESTICULARE (HCG.

5. EVALUAREA CLINICA A MARKERILOR TUMORALI Rolul markerilor tumorali in oncologie: screening stabilirea diagnosticului monitorizarea tratamentului valoare prognostică valoare predictivă indice de supraveghere .

In Clinical Laboratory Diagnostics. 2010.. Purice. 2003 Lothar Thomas. “Cancer Biomarkers – Analytical Techniques for Discovery”. M. 66-970. M. 1994 Belgun. Use of Tumor Markers in Liver. Laboratory Medicine Practice Guidelines. Goldstein. M. A. Cervical and Gastric Cancers. 2006 Klapdor.. “Tumour Markers in Clinical Oncology”. Practice Guidelines and Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory Medicine Practice Guidelines). The National Academy of Clinical Biochemistry.. University Press. 2002. John Wiley & Sons Inc. . Sorin Biomedica. Bladder.. M. 2007 Dobreanu. R. The National Academy of Clinical Biochemistry..Bibliografie Hamdan. 1998. “Biochimie clinica – Implicatii practice”...Tumor Markers. “Istoricul si evolutia utilizarii radioizotopilor in endocrinologie”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->