Markeri tumorali (1)

MARKERI TUMORALI.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA LOR IN PRACTICA CLINICA
Lector Dr. Chim. ADINA STANCIU Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii
adinaelenastanciu@yahoo.com

Ce îşi propune cursul !
1. 2.

Notiuni generale despre markerii tumorali Clasificare markeri tumorali. Semnificatia clinica a markerilor: CEA 、 AFP, CA 19-9, CA 72-4, CA 125, PSA / fPSA, CA 15-3, TPA, CYFRA 21-1, SCC, NSE, TK, TG, B2M, S-100, TA-90, Feritina, HCG, Calcitonina etc. Determinarea markerilor tumorali Recomandari privind utilizarea markerilor tumorali de prima linie in diverse neoplazii Evaluarea clinica a markerilor tumorali

3. 4. 5.

ANTIGENE TUMORALE
TSA-Tissue Specific Ag - Antigene care aparţin doar celulelor tumorale TAA-Tissue Associated Ag - Antigene care aparţin şi celulelor normale Antigenele retrogenetice: sunt exprimate numai pe suprafaţa celulelor embrionare: antigene oncofetale (α-fetoproteina - AFP şi antigenul carcinoembrionar – CEA) Antigenele de diferenţiere: apar numai într-o fază determinată a maturaţiei unor serii celulare (elementele imature din leucemii).

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
ANTIGENE TUMORALE Antigene virale:
HPV E6 şi E7 EBNA-1 Antigene de hepatită B şi C HTLA-1

NEOPLAZIA
Col uterin Limfom Hodgkin/Burkitt Hepatom Leucemie/limfom T

Antigene proteice nemutate:
MAGE-1, -3* BAGE GAGE RAGE LAGE-1 Tirozinază* TRP-1/gp75 (tyrosinase related protein), TRP-2, gp100*, MELAN-A / MART-1 GAG-3 / NY-ESO-1 CEA PAP, PSA, PSMA HER-2 / neu SCP-1 (synaptonemal complex protein) / HOM-TES-14

Melanom, cancer pulmonar, mamar, cap şi gât Melanom, cancer vezical Melanom, cc. pulmonar, mamar, cap şi gât, sarcom Cancer renal şi alte cancere Melanom Melanom Melanom Cancer esofagian, vezical, pulmonar etc Cancere gastro-intestinale, pulmonare, mamare Cancer de prostată Cancer mamar, ovarian etc Cancer testicular, mamar, ovarian, gliom etc

sarcom. neuroblastom. adenocarcinoame Tumori scuamoase Adenocarcinoame Adenocarcinoame Proteine anormal glicozilate: MUC-1 M-TAA U-TAA Cancere de pancreas. mamare Melanom Melanom Proteine de fuziune: Bcr-abl (p120) Pax3-fkhr Ews-fli-1 LDFP (Low density-lipid receptor fusion protein)* Leucemie cronică mieloidă Rabdomiosarcom alveolar Sarcom Ewing Melanom Glicolipide: De grup sangvin (T. tumori scuamoase Melanom Melanom. cancer de colon Cancere de cap şi gât. GD3) Carcinoame Melanom.ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM ANTIGENE TUMORALE Autoantigene mutate: MUM-1 (melanoma-ubiquitous mutated) β-catenina ESO-1 TPI* (triosephosfate isomerase) CDC 27* (MHC II) CDK4 (Cyclin-dependent kinase) CASP-8 (caspase-8) p21 ras p53 NEOPLAZIA Melanom Melanom. gliobalstom . siali-Tn) Ganglioside (GM2. GD2. Tn.

oncogene. . markerii tumorali sunt produşi asociaţi tumorilor (factori genetici. care reflectă sinteza. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MARKERII TUMORALI markerii tumorali apar ca urmare a alterării metabolismului celular. fie de celulele gazdă stimulate de tumora. markerii tumorali sunt substanţe.). fiind produşi fie de celulele tumorale. proteine. etc.1. creşterea şi răspunsul la terapie a tumorilor maligne.

gonadotropina chorionică (hCG) a devenit un test standard.CEA a fost identificat ca antigen oncofetal şi exploatat clinic (Gold şi Freedman).MARKERI TUMORALI . iniţial în diagnosticul şi apoi în monitorizarea choriocarcinomului 1963 .AFP a fost identificată ca marker pentru carcinomul hepatoceluar (Tatarinov) 1965 .ISTORIC a) b) 1846 . din 1975 – tehnica anticorpilor monoclonali este folosită pentru a descoperi noi markeri tumorali (Kohler si Milstein) c) d) e) .proteina Bence Jones a fost descrisă ca marker pentru mielomul multiplu 1930 .

specificitate de organ foarte mare (să fie secretat de o singură entitate tumorală). sensibilitate cât mai apropiată de 100 % (să poată fi detectat la o cantitate foarte mică de celule tumorale).CARACTERISTICILE MARKERULUI TUMORAL IDEAL specificitate cât mai apropiată de 100 % (să nu fie detectabil în tumori benigne sau în alte afecţiuni organice). .

) Markeri tumorali umorali: sunt detectaţi în lichidele biologice (ser.2. plasmă. salivă. lichid de ascită. lavaj bronhoalveolar etc. receptori hormonali etc. LCR. urină.) . CLASIFICARE MARKERI TUMORALI După localizarea lor: Markeri tumorali celulari: sunt detectati în ţesutul tumoral (p53.

HCG. CA19-9.ACTH. PTH.LPH etc. Beta-2- microglobulina (B2M). hormoni ectopici (APUD-oame: cancer bronsic cu celule mici .). BTA etc. PSA.Timidin Kinaza (TK). Proteina TA-90.5 Produşi hormonali ai tumorilor non-endocrine – . Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz .2 Enzime şi izoenzime: Enolaza Neuron Specifica 2. choriocarcinom – HCG etc.1 Peptide non-hormonale: CEA.CLASIFICARE MARKERI TUMORALI 2. 2. CA125. carcinoid . AFP. cancer tiroidian medular – calcitonina. (NSE).3 Proteine serice speciale: Tiroglobulina (TG). si Non APUD-oame: cancer mamar . ACTH etc. CA15-3.hormoni eutopici (paratiroide – PTH. insulinom – insulina. 2.4. Fosfataza Acida etc. feocromocitom – catecolaminele. Feritina etc. TPA.) 2. Proteina S-100. gastrinom – gastrina. CA 72-4.

Au fost descrişi cel puţin 6 epitopi. În timpul dezvoltării embrionului se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară. iar partea proteică este un lanţ polipeptidic.1. sinteza nu încetează complet Timpul de înjumătăţire: 1-2 săptămâni Interval de referinţă: 0-5 ng/mL (Fumători < 10 ng/mL) urinară este exclusă) poate indica un carcinom al vezicii urinare !!! S-a observat că tumorile colonului. Chiar şi la adult. 45-60% din moleculă este alcătuită din carbohidraţi.2. concentraţii de peste 35 ng/mL (dacă infecţia .1 Antigenul carcino-embrionar (CEA) Este o glicoproteină cu o greutate moleculară de 180 kD. prostatei şi rinichilor sunt însoţite de valori crescute ale CEA numai după invadarea tractului urinar !!! Valori crescute ale CEA în LCR apar în primul rând în metastaze cerebrale !!! In urină.1 PEPTIDE NON-HORMONALE 2.

gât Carcinom pancreatic Carcinom ovarian Sensibilitate [%] 10-50 75-85 10-40 75-85 20-60 70-80 60-70 30-40 20-30 .Sensibilitatea CEA în tumorile primare Tumori primare Carcinom colorectal pre-operator Carcinom colorectal post-operator Cancer mamar pre-operator Cancer mamar post-operator Carcinom pulmonar cu celule mici Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici Cancer cap.

plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. ficatului (ciroza hepatica. polipoze). Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. . . pancreasului (pancreatite). boala Crohn.Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. hepatita cronica).tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). Pot exista interferente cu unele componente ale kit-ului: . rinichilor (insuficienta renala).titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. .

sinteza ei fiind suprimată la adult.2. boala Langdon Down. presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina. iar mai târziu în ficat. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP.1. .2 Alfa-fetoproteina (AFP) Este o glicoproteină cu masa moleculară 70 kD. . trisomie 18 etc. În ficatul fătului sinteza maximă are loc în săptămânile 14-20.000 : 100 : 1 Postnatal sinteza de AFP este minimă. ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10. spina bifida. În cursul vieţii intrauterine se formează în sacul vitelin. trisomie 21. În serul mamei concentraţia maximă este atinsă în săptămânile 35-38 de sarcină. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana.Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie.

timp indelungat la -20°C sau la -70°C. AFP este un marker de masă tumorală. .21 = ng/mL. nivelul seric crescând cu mărimea tumorii.2 U/mL (0.24 ng/mL) Factor de conversie: U/mL x 1. .Interval de referinţă: < 5 ng/mL (ELISA) < 7 ng/mL (ECLIA) < 6 ng/mL (CLIA) Limita de detectie – 0. ng/mL x 0.83 =U/mL Timpul de înjumătăţire: 5 zile Stabilitate ser: .7 zile la 2-8°C.

1.2. IMPORTANT! Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza CA 19-9. Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242. La aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute.3 Antigenul gastro-intestinal (CA 19-9) CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid). chiar dacă este prezentă o neoplazie. .

stomac.CA 19-9 este prezent în celule epiteliale şi mucoase din: pancreas. a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal. gastric si a tumorilor hepatobiliare. Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125). . căi biliare. colon. Deşi. CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic. CA 19-9 este markerul de primă linie în carcinomul pancreatic Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic. ficat etc.

. in special boli inflamatorii ale intestinului.Interval de referinţă: < 37 U/mL (ELISA) < 27 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 30 – 65 U/mL Valori > 65 U/mL (probabilitatea ca boala să fie de natură malignă este de 95%) . lupus eritematos sistemic (32%) si sclerodermie (33%).CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne (37-65 U/mL). trei luni la -20°C sau la -70°C. Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Stabilitate proba . dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33%).serul separat este stabil: 30 zile la 2-8°C. ciroza.

în special pentru cel de stomac. . gastric (sensibilitate = 85%) si a tumorilor hepatobiliare (in asociere cu CEA sau CA 19-9 ca markeri secundari). Este o glicoproteină cu masa moleculară de 400 kD. ovare. Indicatii absolute: marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul pancreatic. se pare că rezultatele au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv. Deşi.4 Antigenul gastric (CA 72-4) CA 72-4 este un marker. care a fost identificat cu doi anticorpi monoclonali (CC49. Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei. celule epiteliale pulmonare.2.3). Este prezent în: stomac.in cancerele pulmonare (altele decat cele cu celule mici) sensibilitatea este de 75%.in tumorile ovariene mucinoase: sensibilitate de 82%. B72. Indicatii relative: . CA 72-4 a fost destinat monitorizării cancerului ovarian.1. .

Interval de referinţă: < 8 U/mL (ELISA) < 6. Stabilitate ser: .9 U/mL (ECLIA) Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 0.timp indelungat la -20°C sau la -70°C . CA 72-4 poate fi folosit pentru monitorizarea carcinomului gastric postoperator pentru că indică recidiva bolii.2 U/mL CA 72-4 se poate pozitiva in afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina.30 zile la 2-8°C.Există o foarte bună corelaţie între CA 72-4 şi stadiul bolii. .

Este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar. dar si in alte afectiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acuta sau cronica. pancreas. hepatita. colon etc. primul trimestru de sarcina. CA 125 se găseşte în cantităţi mari în lichidul amniotic. stomac. boli autoimune etc. rinichi.5 Antigenul ovarian (CA 125) CA 125 este o glicoproteină cu masa moleculară de 220 kD. ciroza. care a crescut semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%). vezică biliară. CA 125 II de a doua generaţie a fost identificat cu un alt anticorp (M II). endometrite etc. Interval de referinţă: < 37U/mL (ELISA) < 35 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 35 – 65 U/mL (fibroame uterine. CA 125 a fost identificat cu un anticorp monoclonal. fibromatoza.1.2. insuficienta renala. boli inflamatorii pelvine).) Cresteri usoare ale CA 125 se pot intalni in timpul menstruatiei. diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza.) . laptele şi serul femeilor însărcinate.

Sensibilitatea în stadiile I şi II = 65%.monitorizarea carcinoamelor ovariene epiteliale seroase şi nediferenţiate (cel mai comun tip de cancer ovarian). Sensibilitatea în stadiile III şi IV = 85%. sensibilitatea este mai mică. datorita lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii. Indicatii absolute: . care reprezintă 10% din carcinoamele ovariene. . . Indicatii relative: .suspiciune de adencarcinom pancreatic CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian in populatia generala.6 U/mL Stabilitate ser: . În cazul tumorilor mucinoase.3 luni la -20°C.5 zile la 2-8°C.Timpul de înjumătăţire: 2 – 6 zile Limita de detectie – 0.

. CA 15-3 de ultimă generaţie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali diferiţi: 115D8 şi DF3. iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana celulelor de carcinom mamar.tumori maligne non-mamare: adenocarcinoame pancreatice. hepatice.2. ovariene. Principala utilitate a determinarii acestui marker este monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar. Anticorpul 115D8 a fost obţinut prin imunizare cu lipide din laptele uman.afectiuni benigne : mamare (mastopatie. CA 15-3 este o glicoproteina transmembranara a carei sinteza este codificata de gena MUC1. pulmonare. CA 15-3 este prezent în celulele epiteliale secretorii şi în secreţii.1. <22 U/mL (ELISA) < 25 U/mL (ECLIA) Intervalul de graniţă: 22 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 15-3 se pot intalni in: .400 kD. ciroza) Interval de referinţă: . fibroadenom). hepatice (hepatita.6 Antigenul mamar (CA 15-3) CA 15-3 este o glicoproteină de tip mucinos cu masa moleculară de 300 .

CA 15-3 este folosit pentru monitorizarea postoperatorie pentru că indică recidiva cu câteva luni înainte ca diagnosticul clinic să fie posibil. iar pentru stadiile T3 şi T4 de 70%.Indicatii absolute: o valoare a CA 15-3 peste 40 U/mL face ca probabilitatea existenţei unei neoplazii mamare să fie de 80%. determinarea combinata de CA 15-3 si CEA poate creste sensibilitatea detectiei recurentei tumorale. nivelurile crescute de CA 15-3 la un pacient cu neoplasm mamar indica cu mare probabilitate prezenta metastazelor. Pentru stadiile T1 şi T2 sensibilitatea este de 10%. in timp ce persistenta nivelurilor crescute se asociaza cu progresia bolii si raspuns inadecvat la terapie. determinarile seriate pot fi utile in detectarea precoce a metastazelor osoase si hepatice . scaderea nivelurilor serice de CA 15-3 este un indicator de raspuns terapeutic.

Timpul de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 1 U/mL Stabilitate ser: . .3 luni la -20°C.5 zile la 2-8°C. CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul. . diagnosticul sau stadializarea cancerului mamar.

util pentru monitorizarea pacientilor cu cancer pancreatic. care este de 9%. valori crescute in tumori gastrointestinale si endometriale.1.2. In cancerul hepatic CA 50 are o sensibilitate de 55%. spre deosebire de CA 19-9. mai mare decat cea a CA 19-9. avand sensibilitate si specificitate asemanatoare cu CA 19-9 ( 77% pentru CA 19-9 si 69% pentru CA 50). nu are specificitate de organ. .7 Antigenul carbohidrat (CA 50) descris pentru prima data in 1983 de Lindholm. valori crescute de CA 50 pot fi intalnite si in tumorile maligne ale pacientilor Lewis negativi (a caror celule nu pot sintetiza CA 19-9).

.14 zile la 2-8°C. Stabilitate ser: . .2 luni la -20°C.Interval de referinţă: < 25 U/mL (LIA) Interval de graniţă: 25 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 50 au fost intalnite in afectiuni hepatobiliare benigne.7 zile la temperatura camerei. .

8 – 10 ng/mL Timp de înjumătăţire: 1-2 zile PSA este indicat pentru screening-ul grupelor de risc (bărbaţi cu vârste între 50-70 ani) !!! .8 ng/mL Zona gri: 3.8 Antigenul specific prostatic (PSA) PSA este o glicoproteină cu masa moleculară de 36 kD.1. sintetizată de celulele epiteliale prostatice şi secretată în lichidul seminal.2. Interval de referinţă: 0 – 3.

Citokeratina 18 (36%) . lichid de ascită. Citokeratina 8 (30%) TPA este prezent în ţesuturile fetale si in placentă Interval de referinţă: 0 – 90 U/L (ser). IMPORTANT! În contrast cu ceilalţi markeri. a căror concentraţie se corelează cu masa tumorală (markeri de masă moleculară).2.1. fiind de fapt un amestec de citokeratine: Citokeratina 19 (44%). care poate fi benign sau malign. TPA arată mai rapid şi mai precis schimbările survenite în procesul proliferativ. TPA este sintetizat în faza S a ciclului celular şi concentraţia TPA se corelează cu proliferarea tisulară. . urină.9 Antigenul polipeptidic tisular (TPA) TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor.TPS. 0 – 500 U/L (urină) Timp de înjumătăţire: 1 zi Este sintetizat în membrana celulelor canceroase umane si secretat în ser. deoarece prezintă valori crescute indiferent de localizarea tumorii. Este un polipeptid cu masa moleculară de 180 kD. lavaj bronhoalveolar etc. TPA indică activitatea actuală a tumorii. de aceea mai este numit şi „antigen de proliferare”.

3 ng/mL Indicatia principala a CYFRA 21-1: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC) Indicaţie relativa: cancerul de vezica urinara .10 CYFRA 21-1 Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19. Interval de referinţă: 0 – 3.1.2.

Cancerul de col uterin Sensibilitatea clinică a SCC este de 53-73% în cancerul primar şi de 65-85% în cancerul recurent.2. vulvei.1. 1. SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la nivelul colului uterin. plămânului. esofagului şi zonei cap-gât.11 Antigenul cancerului cu celule scuamoase (SCC) SCC este o glicoproteina care aparţine familiei inhibitorilor de serin/cistein proteaze. Marker tumoral SCC CEA TPA Cut-off 4 ng/ml 5 ng/ml 80 UI/ml TUMORA PRIMARA 53-73% 30-50% 32-49% RECIDIVA 65-85% 44-52% 47-58% .

Carcinoamele din zona cap-gât LOCALIZARE SINUS MAXILAR CAVITATE BUCALA LIMBA LARINGE FARINGE RATA DE DETECTIE SCC [%] 49 34 23 15 15-36 4. Cancerul pulmonar În cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalenţa concentraţiilor crescute de SCC variază între 39 şi 78%. . Cancerul esofagian Sensibilitatea clinică medie a SCC este de 30-39%. 3.2.

amilaza. Câteva enzime şi izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de primă linie (fosfataza acidă. timidin kinaza etc.). CK etc. Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de organ). .2 Enzime şi Izoenzime Celulele canceroase au o activitate enzimatică diferită atât cantitativ.) nu sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor. Enzimele folosite în general de biochimia clinică (LDH. Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg – experimentele de glicoliză anaerobă pe celule canceroase). Cauzele creşterii în ser a activităţii enzimatice a unor enzime care provin din ţesutul neoplazic sunt: Necroza Tulburări de permeabilitate Alterări ale celulelor sau membranelor cauzate de terapie În plus. cât şi calitativ. enzimele pot fi eliberate şi de ţesuturile normale din organism ca urmare a alterărilor provocate de procesul tumoral.2. enolaza neuron specifica.

Indică foarte precis eficacitatea chimioterapiei – dacă după 48 ore de terapie nu se observă o scadere semnificativă în activitatea NSE. atunci tumora este rezistentă la tratament. Este prezentă în toate celulele organismului. Formele αα. Indicaţie relativa: carcinomul tiroidian medular .2. carcinom pulmonar cu celule mici) secretă în sânge o cantitate însemnată de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense. IMPORTANT!!! Indicatia principala a NSE: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomului. β. Este o enzimă citoplasmatică cu rol în metabolizarea intracelulară a glucozei. γγ şi αγ sunt prezente în neuroni. Are trei subunităţi: α. celule neuro-ectodermale şi trombocite. γ – aceste subunităţi sunt prezente întotdeauna în forme dimere. Interval de referinţă: 0 – 13 ng/mL Interval de graniţă: 13 – 65 ng/mL Tumorile însoţite de diferenţiere neuro-endocrină (neuroblastom.1 Enolaza neuronspecifică (NSE) Enolaza are o masă moleculară de 87 kD.2.

TK arată activitatea proliferativă (ca şi TPA. citomegalic.2. TPS).2 Timidin-kinaza (TK) Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizează fosforilarea dezoxitimidinei la monofosfat. tumori cerebrale. carcinom pulmonar cu celule mici.2. HIV). În celulele organismului uman există trei izoenzime de TK. Izoenzima TK1 există în cantităţi crescute în celulele care proliferează intens şi în celulele maligne. alegerea tratamentului şi evaluarea eficacităţii terapiei. Astfel. mielom). . Interval de referinţă: 0 – 5 U/L Activitatea enzimatică se corelează cu gravitatea bolii. limfom nonHodkin. cancer mamar. leucemie acută şi cronică. TK este folosită mai ales în boli limfoproliferative (limfom Hodkin. TK creşte şi în câteva boli virale (virus herpetic. poate fi folosită pentru stadializarea bolii.

1 Tiroglobulina (TG) TG este o glicoproteina care transporta hormonul tiroidian în timpul sintezei şi acumulării acestuia în tiroidă. Interval de referinţă: 0 – 10 ng/mL (pacienţi cu neotiroidă) Interval de referinţă: 0 – 50 ng/mL .2.3. În paralel cu tireoglobulina este indicată dozarea anti-tireoglobulinei. folicular). anaplazic) sensibilitatea TG este aproape 0%. Această proteină este folosită ca marker de primă linie al cancerului tiroidian diferenţiat (papilar.3 Proteine serice speciale 2. cu o sensibilitate de 98%. Se obţin rezultate foarte bune în monitorizarea terapiei cu 131I. In cancerele tiroidiene nediferenţiate (medular.

Se găseşte pe membranele tuturor celulelor diferenţiate. în unele limfoame. dar poate creşte şi datorită inflamaţiei. 0. B2M este un marker de prognostic. Interval de referinţă: 2. Este alcătuită din 100 de aminoacizi.8 kD.3 mg/L (urină – Ph-ul acid < 6 distruge). leucemia limfocitară cronică (LLC). 1.5 mg/L (ser).8 mg/L (LCR) Timp de înjumătăţire: 40 minute B2M creşte în mielomul multiplu. Este prezentă în lichidele biologice (ser.Este o proteină cu o masă moleculară de 11. Este eliminată de rinichi în proporţie de 98%. Un nivel crescut al concentraţiei de B2M se corelează cu un prognostic prost al bolii neoplazice.3. Această proteină este identică cu lanţul uşor al antigenului de histocompatibilitate leucocitară HLA clasa I-a.2 Beta-2-microglobulina (B2M) .02 – 0. urină etc) în concentraţie scăzută în două forme: liberă şi legată de HLA. 0.8 – 1.2 – 2.

. Este prezentă în izoformele: ββ – celule gliale şi celule Schwann. astrocitom.000 D. astrocitom.2. β) care se cuplează în forme homo şi heterodimere.5 µg/L Determinarea proteinei S100 are urmatoarele indicaţii: . rinichi) Testul S-100 măsoară izoformele ββ şi αβ în ser şi LCR Proteina S-100 detectează cu o mare sensibilitate bolile sistemului nervos central (neurinom. meningiom) Interval de referinţă: 1. Este alcătuită din 2 subunităţi (α. . cu capacitatea de a lega Ca2+.monitorizarea tumorilor primare şi metastazelor cerebrale (neurinom.monitorizarea pacienţilor cu melanom malign.2 – 2.3 Proteina S-100 S-100 este o proteină astroglială cu o masă moleculară de 21. glioblastom. . αβ – celule gliale αα – muşchi striaţi (cord. glioblastom.monitorizarea pacienţilor cu traumatisme cerebrale şi accidente vasculare cerebrale. meningiom).3.

În traumatismele cerebrale. Valorile serice crescute la 48 ore după AVC se asociază cu un status funcţional precar la 3 luni după accident. La pacienţii cu melanom malign aflaţi în stadiile II. Domeniul neurologic: S100 constituie un parametru util de monitorizare a pacienţilor cu AVC în ceea ce priveşte statusul neurovascular. S100 se corelează cu severitatea leziunii. În melanomul cutanat este un marker de boală metastatică. rata de supravieţuire la 3 ani este 85%. S100 se corelează cu severitatea deficitului neurologic şi cu mărimea zonei de infarct cerebral. Dacă valoarea concentraţiei este < 0.3 µg/L. fiind util în identificarea pacienţilor cu metastaze la distanţă. Marker-ul are o înaltă valoare predictivă negativă în sensul că depistarea unei valori normale la scurt timp după un traumatism cranio-cerebral exclude o leziune cerebrală severă.S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului malign!!! Nivelul S-100 se corelează foarte bine cu volumul tumoral. III şi IV nivelurile serice crescute indică progresia bolii. .

. Proteina TA-90 TA-90 este o proteină descoperită pe suprafaţa externă a celulelor de melanom.4. Este un foarte bun factor de prognostic.2. deoarece dă informaţii privind viteza de împrăştiere a tumorii.3.

3. Se găseşte mai ales în ficat. splină şi măduva osoasă. carcinom pulmonar. carcinom de colon . Interval de referinţă: Bărbaţi: 18 – 440 ng/mL Femei: Înainte de menopauză: 8-120 ng/mL După menopauza: 30-300 ng/mL Nou-născut < 600 ng/mL În următoarele neoplazii feritina creşte în 40-70% din cazuri: leucemia acută.5 Feritina Feritina este responsabilă de depozitarea fierului în celule. limfom Hodkin. În ţesuturile tumorale se găsesc mai ales izoferitinele acide.2. Are o masă moleculară de 440 kD.

carcinoidul.4 MARKERI TUMORALI – HORMONI • Sinteza de hormoni peptidici este o trăsătură comună a celulelor canceroase.“APUD-oamele” au o activitate intensă de sinteză hormonală.2. carcinomul celulelor Langerhans (insulinomul) • • . Tumorile celulelor APUD („amine precursor uptake and decarboxylation”) . Aceste tumori sunt: cancerul bronşic cu celule mici. Cele mai multe studii se referă la cancerul bronşic: 10% din pacienţii cu această boală prezintă sinteză ectopică de hormoni.

carcinom epidermoid şi adenocarcinom Cancer mamar Calcitonina. Prolactina. Glucagon hCG.Sinteză ectopică de hormoni în tumori TUMORI APUD-oame Cancer bronşic cu celule mici Carcinoid Tumorile celulelor insulare (pancreas) Non APUD-oame Plamâni. PTH. STH. PTH. Lipotrofina (LPH) Serotonina. Insulina. Vasopresina (ADH) Calcitonina. (Insulina. HPL. Gastrina. Calcitonina. ACTH HORMONI ACTH. PTH. Glucagon) .

acidul 5-hidroxi­indol­acetic (5 HIAA) este excretat în urină. căi biliare = sistem de celule cu caracteristici histochimice şi raspândire heterogenă. se dezvoltă din celulele enterocromafine în tractul gastrointestinal. pancreas. Metabolitul serotoninei. . alune . Produsul cel mai caracteristic al acestor tumori este serotonina (5-hidroxitriptamina). cu rolul de a sintetiza amine biogene: dopamina şi noradrenalina.CARCINOIDUL Tumoră din grupa APUD-oamelor.5 HO-Indol). banane. Determinarea acestui metabolit este un test indispensabil pentru diagnosticul biochimic al carcinoidului > 25mg /24 ore (atenţie la recoltarea Urinei: paracetamol.

5-2. • Determinarea hCG este utilizată de obicei pentru confirmarea sarcinii şi evaluarea tumorilor trofoblastice.2.4. • A fost introdus în screening-ul matern (Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) – valori crescute . Eduards .1Human Chorionic Gonadotropin .risc crescut de sindrom Down.5 zile). este detectabil după aprox 1 săptămână de la nidare şi creşte exponenţial (dublându-şi concentraţia la 1.hCG • Este un hormon GP heterodimeric (cu două subunităţi: a şi ß) produs în mod normal de către trofoblaştii placentari.

Valori crescute: Identificarea în afara sarcinii este caracteristică tumorilor trofoblastice. Determinarea este utilă şi pentru screening-ul femeilor cu molă hidatiformă.Valori normale: • la bărbaţi • la femei • la femei în menopauză < 1 U/L < 5 U/L < 10 U/L. rareori în carcinoame mamare. determinarea putând fi utilizată pentru a monitoriza răspunsul la tratament şi eventualele recăderi. adenocarcinomul gastric şi pancreatic (uneori însoţite de ginecomastie). în particular choriocarcinomului şi tumorilor cu celule germinale ale testiculului (seminoame) şi ovarului. . în sensul depistării transformării acesteia în choriocarcinom. Există o corelaţie destul de bună între nivelul acestui marker şi masa tumorală. pulmonare.

2.4.2 CALCITONINA
Calcitonina este secretată de celulele parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este de scădere a calciului seric, prin inhibarea resorbţiei osoase şi stimularea eliminării urinare a calciului. Creşterea concentraţiei serice a calcitoninei apare în sindroamele mieloproliferative. Una dintre cele mai importante proliferări maligne însoţite de sinteza exagerată de calcitonină este carcinomul medular tiroidian. CALCITONINA = markerul de prima linie in screeningul Carcinomului Medular

MARKERI GENETICI
ONCOGENELE sunt gene care atunci când sunt exprimate anormal de intens sau când suferă mutaţii, contribuie la transformarea unei celule normale într-o celulă canceroasă (angajată în mitoză necontrolata) GENE SUPRESOARE TUMORALE - inhibă sau frânează creşterea celulară şi ciclul celular, prevenind dezvoltarea tumorilor

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE
screening stabilirea diagnosticului valoare prognostică monitorizarea tratamentului valoare predictivă indice de supraveghere

PROBLEMA!!
Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

3. DETERMINAREA MARKERILOR TUMORALI
3.1 Recoltarea si Stocarea
Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Se poate lucra pe ser, plasma, lichid cefalorahidian (LCR), urină, salivă etc. a. Ser Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează ca atare, fără aditivi Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale. Trebuie evitată aplicarea prelungită a garoului înainte de recoltarea sângelui Sângele poate fi stocat înainte de centrifugare la temperatura camerei 1-2 ore, dacă este vorba despre markeri tumorali utilizaţi ca analize curente. Pentru teste mai speciale sângele va fi centrifugat la 30 minute după recoltare Sângele coagulat trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Serul trebuie transferat în 2-3 criotuburi, care obligatoriu vor avea dop. În ser nu trebuie să rămână hematii Serul poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile (pentru analize curente) sau la temperaturi ≤ -20◦C, timp nelimitat

Important! Analizele nu pot fi efectuate din probe biologice cu hemoliză şi/sau lipemie . proba poate fi stocată 4-5 zile la frigider (4◦C). Prelevarea se efectuează din jetul mijlociu. în prealabil. este necesară fracţionarea probei în 2-3 eşantioane. Urina Recoltarea se face dimineaţa într-un vas steril respectându-se condiţiile de la urocultură. De aceea. Proba odată decongelată nu mai poate fi recongelată. După decongelare. astfel recoltată. sunt decongelate la temperate camerei (1-2 h – mai puţin la urină) şi omogenizate. plasmă.b. urină etc. direct într-un vas steril cu gâtul larg (volumul necesar unei examinări uzuale este de 10-15 ml). EDTA sau heparină Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale Sângele trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Plasma trebuie transferată în 2-3 criotuburi Plasma poate fi păstrată la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile sau la temperaturi ≤ -20◦C c. care vor fi congelate. Plasmă Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează folosind un anticoagulant ca citrat. Dozarea biomarkerilor se va efectua numai din urină sterilă pentru a înlătura eventualele interferenţe care ar putea apărea (prezenţa germenilor patogeni în urină influenţează calitatea dozării markerilor tumorali. Pentru determinarea markerilor tumorali. trebuie centrifugată la 1000 x g timp de 15 minute Urina poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 7 zile (?) sau la temperaturi ≤ -20◦C timp nelimitat. conducând la valori fals pozitive) Urina. probele de ser. Se efectuează. o toaletare a organelor genitale exterioare cu apă şi săpun.

imunochimice şi cromatografice. ce urmeaza a fi masurat. variatia intre determinari: < 10%. Principiul acestor metode . metodele radioimunochimice (RIA) folosesc pentru marcare izotopii radioactivi 125I. Substanta folosita pentru marcare trebuie sa indeplineasca conditiile: sa emita un semnal stabil. sa nu modifice in nici un fel legatura Ag-Ac In prezent. substante fluorescente (FIA). usor de masurat. Cantitatea de complexe imune poate fi determinata daca Ac sau Ag din complex este marcat cu o substanta care emite un semnal. cat si mici. iar metodele imunochimice folosesc enzime (EIA).3.reacţia antigen-anticorp (Ag-Ac). substante luminescente (LIA) .2 Metode de Analiza Pentru determinarea markerilor tumorali sunt folosite metode radioimunochimice. sensibilitate. sa lege atat molecule mari. variatia in timpul determinarii: < 5%. Metodele de analiza a markerilor tumorali trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: specificitate. reproductibilitate.

3 H Avantaje Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis Dezavantaje Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale (autorizatie CNCAN) Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale( autorizatie CNCAN) IRMA: in general metoda in faza solida tip “sandwich”. se adauga un exces de anticorp marcat.). pentru legare la acelasi anticorp specific. 3 H Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis .Metoda RIA: competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat. Marker Izotopi radioactivi: 125 I. tub. 131 I.etc. Izotopi radioactivi: 125 I. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. 131 I. dupa incubarea cu proba de dozat.

RIA .

analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Dezavantaje Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare IEMA: metoda in faza solida tip “sandwich”. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. H2 O2 Avantaje Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. H2 O2.Metoda ENZIMATICA EIA : competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat enzimatic pentru legare pe acelasi anticorp specific Marker Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare . se adauga un exces de anticorp marcat Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. dupa incubarea cu proba de dozat. tub.godeu).

E Ac sec.E Ac sec. .E Substrat Detectie si Analiza . .ELISA Ag ELISA indirecta Imbracare placi Ac ELISA directa ELISA competitiva Proba Proba Proba+Ag Ac sec. .

cititor probe (fluorimetru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt. isoluminol Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare BIOLUMINISCENTA luciferinluciferaza .cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis LUMINISCENTE Isotiocianat de Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Fluorescente (FIA) fluoresceina Fosforescente (PhIA) (492nm/520 nm) Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: Isotiocianat de obisnuite in orice laborator clinic rhodamina (550nm/585nm) Sensibilitate: medie CHEMILUNISCENTE luminol.Metoda Marker Avantaje Dezavantaje Costuri pt.cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.

un management optim al laboratorului.personal .3 ASIGURAREA CALITATII .minimizarea erorilor.3.creşterea cotatiei laboratorului.infrastructura Implementarea măsurilor AC conduce la: . .îmbunătaţirea eficienţei activităţilor.stimularea şi motivarea personalului. . . . .organizare .

în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate în considerare” CC se desfăşoară pe trei nivele: 1. al doilea nivel de control (control intern) realizat de Responsabilul cu calitatea / Şeful de laborator 3. al treilea nivel de control (control extern) scheme de comparare interlaboratoare CONTROLUL CALITATII (CC): .“un set complet de proceduri aplicate in cadrul laboratorului pentru monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor. primul nivel de control (control intern) realizat de analist 2.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ORGANIZARE ORGANIZARE VERIFICĂRI VERIFICĂRI INTERNE INTERNE AC INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ TESTE TESTE INTERINTERLABORATOARE LABORATOARE PERSONAL PERSONAL CC TESTE DE TESTE DE PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ .

curbe de etalonare .scheme de control interlaboratore (controale externe de calitate) etc.Fiecare laborator trebuie sa aiba propriul MANUAL al CALITATII: Proceduri specifice de analiza .verificari interne (controale interne de calitate) . .

prelucrarea primara si inregistrarea probelor Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte.NU se lucreaza!!! . plasma. fluid pleural.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat Colectarea. urină. salivă etc.gradul de hemoliza va fi specificat in raportul de analiza Lipemia . transportul.pentru serurile lactescente determinarile se efectueaza utilizand uneori dilutia cu diluentul din trusa (1:10) prelucrarea primara a probelor – efectuarea corecta a dilutiilor A nu se uita de calibrarea periodica a micropipetelor!!! Probele intens hemolizate . Timpul de la recoltarea probei – proba trebuie prelucrata in cel mult 1-2 ore Hemoliza . Se poate lucra pe ser. lichid cefalorahidian (LCR). lichid amniotic.

boli virale (virus herpetic) – (Timidin – Kinaza etc. sarcina (AFP.) boli renale (β2-mg. HCG etc. TSH. CEA.) boli hepatice (AFP. CEA. necroza tumorala. PSA.) tratamente (chimio-terapie. TPS etc.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . BTA etc. CA 125. anticorpi monoclonali proveniti de la soarece. menstruatia (CA 125 etc. starea gripala.). radio-terapie. calcitonina. biotina > 5mg/zi etc.).). CA 19-9. in primul rand boli inflamatorii degenerative. medicamente (calcitonina. Factori care pot cauza rezultate fals pozitive: boli benigne.) . catecolamine. T4. interventii chirurgicale etc.INTERFERENTE 1. TPA.

persoanele cu antigen Lewis negativ. CA 19-9 apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente . sinteza de biomarker este blocata.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza de CA 199 (se recomandă CA 50 sau CA 242) etc.INTERFERENTE 2. se formeaza complexe imune cu anticorpi circulanti. numar scazut de celule maligne. markerul tumoral ramane in celula sau pe suprafata celulei (tumora incapsulata). .Factori care pot cauza rezultate fals negative: viteza crescuta de metabolizare. vascularizarea slaba a tesutului tumoral – markerul tumoral nu ajunge in circulatia sanguina.

CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de reactivi receptia si evidenta corecta a reactivilor (reactivii expirati se indeparteaza conform procedurii privind managementul deseurilor) respectarea conditiilor impuse de producator privind conditiile de depozitare (temperatura. umiditate) pentru a nu afecta stabilitatea si proprietatile chimice reconstituirea si portionarea (cand este cazul) a standardelor si a controalelor. lumina. conform indicatiilor din interiorul kit-ului ATENTIE! Esantioanele de IQC reconstituite se utilizeaza o singura data dupa decongelare si NU se recongeleaza .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Factori legati de materialele de referinta rularea controalelor pe minimum 2 nivele: normal si patologic frecventa rularii controalelor interne: interserie (la inceputul fiecarei serii analitice) sau intraserie (evitarea erorilor aleatorii) .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Calibrarea se efectueaza : la introducerea unei metode noi de determinare a unui analit la schimbarea lotului de reactivi dupa interventia service-ului la echipament cand rezultatele IQC incalca regulile Westgard dupa inlocuirea alicotelor din materialele de control .

cuve) in scopul evitarii contaminarii si interferentelor.CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) verificarea functionarii la parametrii ceruti a sistemului automat de analiza respectarea conditiilor de incubare. a vitezei de rotatie) – in cazul sistemelor semiautomate de analiza evitarea contaminarii reactivilor IMPORTANT! La sfarsitul zilei de lucru este esentiala efectuarea operatiunilor de intretinere a echipamentului (spalare ace. . a capilarelor spalatorului. agitare si spalare in timpul procedurii de lucru (verificarea temperaturii. tubulatura.

CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Procedura de raportare a rezultatelor Raportul de analiză trebuie să indice: - Aspectul probei. de ex. lipemic (turbid. icteric.. în locul rezultatului se notează: “nu s-a efectuat datorită.. trebuie specificata dilutia Dacă interferenţa nu s-a putut elimina şi analiza nu s-a efectuat. opalescent) Dacă proba a fost determinata in dilutie. hemolitic.” .

daca se obtin valori patologice pentru anumiti analiti (ex.) rezultate neastepatate in cazul monitorizarii tratamentului repetarea determinarii analitului se va efectua intotdeauna pe un alt esantion provenit din acelasi specimen! Se pot efectua determinari aditionale.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Se impune repetarea determinarilor pentru: rezultate care nu se coreleaza intre ele si cu diagnosticul (ex. T4 liber. metastaze hepatice – cauza necunoscuta – clinicianul indica CEA si AFP) . T4. TSH etc.cu anuntarea clinicianului.

4 Criterii de selectie şi validare Sensibilitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta o cantitate cât mai mică din substanţa de analizat (de a nu da rezultate fals negative .FN) Specificitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta numai substanţa de analizat dintr-un sistem (de a nu da rezultate fals pozitive – FP sau de a da un rezultat real negativ – RN – dacă substanţa nu se găseşte în sistemul de analizat) Parametrii metodei de analiză a markerilor tumorali Tumora Prezentă Rezultatele metodei de analiză a markerilor tumorali Pozitiv Negativ Total RP (Real pozitiv) FN (Fals negativ) RP + FN Absentă FP (Fals pozitiv) RN (Real negativ) FP + RN Total RP+FP FN+RN .3.

Criterii de selectie a markerilor tumorali: Sensibilitate cat mai mare – capacitatea de a identifica neoplazia in stadiu precoce Specificitate cat mai mare – capacitatea de a distinge intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii Specificitate de organ – capacitatea de a localiza tumora Corelatie intre concentratia markerului si stadiul tumorii Capacitate de a indica modificarile induse de tratament Valoare prognostica in functie de concentratie .

5 Determinarea Multimarker PROBLEMA!! Nu exista marker tumoral ideal! Markerii tumorali nu au valoare absoluta! SOLUTIA SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI: - un marker "de primă alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr.3. care îmbunătăţesc considerabil sensibilitatea primului. EXEMPLU: un marker de masa tumorala. "de a doua sau a treia alegere". unul sau doi markeri. . celula tumorală cercetată). unul sau doi markeri de activitate tumorala.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA MARKERILOR TUMORALI DE PRIMA LINIE IN DIVERSE NEOPLAZII .4.

8) CYFRA 21-1 – fragmente solubile de Citokeratina 19 (în NSCLC) •Valori normale: < 3.0) 0% ( 1.4.1 CANCER PULMONAR (NSE. CYFRA 21-1.2.1 +/.9% 0% ( 7.0.1% 47% 46% 13. . SCC) Sensibilitatea a markerilor NSE – CEA în cancerul pulmonar TIPUL BOLII Carcinom cu celule mici Alte carcinoame Boli pulmonare benigne Persoane sanatoase N 81 108 79 92 NSE (>13 ng/mL) CEA (>5 ng/mL) 74% 15% 5.3 ng/mL •Valori crescute: carcinom bronşic non-parvicelular – specificitate 95%.8 +/. CEA.

după tratament în std II şi III Determinarea CA 27-29 este utilizat doar in monitorizarea pacientelor aflate în fază avansată de boală Recomandari ESMO: Receptori RE/RP. factorul de crestere EGFR . status HER2/neu.2 CANCER MAMAR (CA 15-3. CA 27-29. CEA. Ki-67) CA 15-3 nu se utilizează ca marker de screening Determinarea receptorilor pentru Estrogen / Progesteron este recomandată pentru a aprecia raspunsul la terapie hormonală Determinarea CA 15-3 şi CA 27-29 sunt utile pentru detecţia precoce a recurenţei la pacientele clinic asimptomatice.4. HER2/neu. indicele de proliferare Ki-67. EGFR. RE/RP.

4.000 de barbati în Asia. America de Sud.3 CANCER DE PROSTATA (PSA total.3% din bărbati mor anual din această cauză Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar FACTORI DE RISC Barbati cu varsta peste 65 de ani Rasa afro-americana: bărbaţii de culoare suferă de cancer de prostată cu 37% mai frecvent decât albii Prezenta genei HPC 1 (Hereditary Prostate Cancer 1). PSA liber) INCIDENTA 1 caz la 100. predispune bărbaţii la cancer de prostată atunci când suferă mutaţii Prezenta moleculei B7-H3 pe suprafata celulelor canceroase prostatice . Africa Este frecvent în America de Nord şi în Nord-Estul Europei 100 de cazuri la 100. sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi aproximativ 7.000 de barbati în rândul persoanelor de culoare din Statele Unite În România.

hipertrofie prostatica benigna.ACT şi PSA liber diferă la pacienţii cu cancer de prostată.nu se asociaza cu inhibitori (10 . Proporţiile relative de PSA .PSA liber este o forma enzimatic inactiva . biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma. Este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei.40 %) Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat de epitopi ai PSA. In mod obisnuit. comparativ cu cei cu BPH . PSA este prezent in ser in concentratii reduse. Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: . pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic toti epitopii. In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer.aceasta forma nu este detectabila (< 0.macroglobulina (PSA-AMG) .90 %) .PSA Antigenul specific prostatic (PSA) este un component esential al plasmei seminale.1 %) .PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60 . pe calea sistemului limfatic si capilar. din acest motiv fiind imposibil de detectat. de unde va ajunge in circulatia generala.PSA complexat cu alfa2. prostatita acuta.

.CONCLUZII 1. monitorizarea tratamentului (indică recrudescenţa şi instalarea rezistenţei organismului la medicamentul administrat). mai mare sau mai mică. prezintă o importanţă majoră pentru: alegerea liniei de tratament (în scopul identificării pacienţilor care să beneficieze de radioterapie. în ţesutul tumoral. chimioterapie sau hormonoterapie). a PSA total într-o anumită concentraţie. urmărindu-se evoluţia bolii canceroase sub influenţa terapiei. Determinarea prezenţei. îmbunătăţirea metodologiilor de tratament. atunci când determinările de PSA total se efectuează postprostatectomie.

MARKERI TUMORALI MASA TUMORALA Bladder Tumor Antigen (BTA Trak) – a fost identificat ca fiind o proteină din familia Factorului H al Complementului Uman (hCFHrp). alcătuiesc matricea structurală internă a nucleului celular şi se asociază cu funcţiile de replicare a ADN. compoziţie şi formă. mai exact. dar nu identic cu hCFH NMP 22 – Proteine de Matrice Nucleară (NMPs) – fac parte din structura internă a nucleului sau. sinteza ARN şi formarea de hormoni . similar ca structură.

folosind anticorpi policlonali anti-citokeratină. folosind anticorpii monoclonali 6D7 şi 3F3. . Cyfra 21-1 – marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.ACTIVITATE TUMORALA Urinary Bladder Cancer Antigen (UBC) – permite măsurarea reactivităţii epitopilor din fragmentele solubile ale citokeratinei 8 şi 18. Tissue Polypeptide Specific Antigen (TPS) – permite măsurarea reactivităţii epitopului M3 din fragmentele solubile ale citokeratinei 18.

4. AFP) Clasificarea histopatologică a tumorilor germ celulare testiculare şi rolul markerilor tumorali hCG şi AFP DIAGNOSTIC SEMINOM CARCINOM EMBRIONAL (NON-SEMINOM) CHORIOCARCINOM (NON-SEMINOM) TERATOM (NON-SEMINOM) TUMORA SAC YOLK (NON-SEMINOM) HCG + + + - AFP + + .5 TUMORI TESTICULARE (HCG.

5. EVALUAREA CLINICA A MARKERILOR TUMORALI Rolul markerilor tumorali in oncologie: screening stabilirea diagnosticului monitorizarea tratamentului valoare prognostică valoare predictivă indice de supraveghere .

..Tumor Markers.. The National Academy of Clinical Biochemistry. “Tumour Markers in Clinical Oncology”. The National Academy of Clinical Biochemistry.. University Press. Laboratory Medicine Practice Guidelines. 2007 Dobreanu. A. Cervical and Gastric Cancers. Goldstein. 2010.Bibliografie Hamdan.. Sorin Biomedica. M. “Cancer Biomarkers – Analytical Techniques for Discovery”. M. Use of Tumor Markers in Liver. In Clinical Laboratory Diagnostics. 66-970. Bladder. 2006 Klapdor. M.. “Istoricul si evolutia utilizarii radioizotopilor in endocrinologie”.. “Biochimie clinica – Implicatii practice”. 2002. John Wiley & Sons Inc. 1994 Belgun. 2003 Lothar Thomas. R. M. Practice Guidelines and Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory Medicine Practice Guidelines). 1998.. Purice.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful