MARKERI TUMORALI.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA LOR IN PRACTICA CLINICA
Lector Dr. Chim. ADINA STANCIU Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii
adinaelenastanciu@yahoo.com

Ce îşi propune cursul !
1. 2.

Notiuni generale despre markerii tumorali Clasificare markeri tumorali. Semnificatia clinica a markerilor: CEA 、 AFP, CA 19-9, CA 72-4, CA 125, PSA / fPSA, CA 15-3, TPA, CYFRA 21-1, SCC, NSE, TK, TG, B2M, S-100, TA-90, Feritina, HCG, Calcitonina etc. Determinarea markerilor tumorali Recomandari privind utilizarea markerilor tumorali de prima linie in diverse neoplazii Evaluarea clinica a markerilor tumorali

3. 4. 5.

ANTIGENE TUMORALE
TSA-Tissue Specific Ag - Antigene care aparţin doar celulelor tumorale TAA-Tissue Associated Ag - Antigene care aparţin şi celulelor normale Antigenele retrogenetice: sunt exprimate numai pe suprafaţa celulelor embrionare: antigene oncofetale (α-fetoproteina - AFP şi antigenul carcinoembrionar – CEA) Antigenele de diferenţiere: apar numai într-o fază determinată a maturaţiei unor serii celulare (elementele imature din leucemii).

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
ANTIGENE TUMORALE Antigene virale:
HPV E6 şi E7 EBNA-1 Antigene de hepatită B şi C HTLA-1

NEOPLAZIA
Col uterin Limfom Hodgkin/Burkitt Hepatom Leucemie/limfom T

Antigene proteice nemutate:
MAGE-1, -3* BAGE GAGE RAGE LAGE-1 Tirozinază* TRP-1/gp75 (tyrosinase related protein), TRP-2, gp100*, MELAN-A / MART-1 GAG-3 / NY-ESO-1 CEA PAP, PSA, PSMA HER-2 / neu SCP-1 (synaptonemal complex protein) / HOM-TES-14

Melanom, cancer pulmonar, mamar, cap şi gât Melanom, cancer vezical Melanom, cc. pulmonar, mamar, cap şi gât, sarcom Cancer renal şi alte cancere Melanom Melanom Melanom Cancer esofagian, vezical, pulmonar etc Cancere gastro-intestinale, pulmonare, mamare Cancer de prostată Cancer mamar, ovarian etc Cancer testicular, mamar, ovarian, gliom etc

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM ANTIGENE TUMORALE Autoantigene mutate: MUM-1 (melanoma-ubiquitous mutated) β-catenina ESO-1 TPI* (triosephosfate isomerase) CDC 27* (MHC II) CDK4 (Cyclin-dependent kinase) CASP-8 (caspase-8) p21 ras p53 NEOPLAZIA Melanom Melanom. GD2. siali-Tn) Ganglioside (GM2. adenocarcinoame Tumori scuamoase Adenocarcinoame Adenocarcinoame Proteine anormal glicozilate: MUC-1 M-TAA U-TAA Cancere de pancreas. GD3) Carcinoame Melanom. Tn. cancer de colon Cancere de cap şi gât. gliobalstom . neuroblastom. mamare Melanom Melanom Proteine de fuziune: Bcr-abl (p120) Pax3-fkhr Ews-fli-1 LDFP (Low density-lipid receptor fusion protein)* Leucemie cronică mieloidă Rabdomiosarcom alveolar Sarcom Ewing Melanom Glicolipide: De grup sangvin (T. tumori scuamoase Melanom Melanom. sarcom.

markerii tumorali sunt substanţe. creşterea şi răspunsul la terapie a tumorilor maligne. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MARKERII TUMORALI markerii tumorali apar ca urmare a alterării metabolismului celular. fiind produşi fie de celulele tumorale.). . proteine. oncogene. care reflectă sinteza. markerii tumorali sunt produşi asociaţi tumorilor (factori genetici. etc. fie de celulele gazdă stimulate de tumora.1.

CEA a fost identificat ca antigen oncofetal şi exploatat clinic (Gold şi Freedman).AFP a fost identificată ca marker pentru carcinomul hepatoceluar (Tatarinov) 1965 . din 1975 – tehnica anticorpilor monoclonali este folosită pentru a descoperi noi markeri tumorali (Kohler si Milstein) c) d) e) . iniţial în diagnosticul şi apoi în monitorizarea choriocarcinomului 1963 .ISTORIC a) b) 1846 .MARKERI TUMORALI .gonadotropina chorionică (hCG) a devenit un test standard.proteina Bence Jones a fost descrisă ca marker pentru mielomul multiplu 1930 .

sensibilitate cât mai apropiată de 100 % (să poată fi detectat la o cantitate foarte mică de celule tumorale). specificitate de organ foarte mare (să fie secretat de o singură entitate tumorală).CARACTERISTICILE MARKERULUI TUMORAL IDEAL specificitate cât mai apropiată de 100 % (să nu fie detectabil în tumori benigne sau în alte afecţiuni organice). .

CLASIFICARE MARKERI TUMORALI După localizarea lor: Markeri tumorali celulari: sunt detectati în ţesutul tumoral (p53. LCR. lavaj bronhoalveolar etc. receptori hormonali etc. plasmă.) Markeri tumorali umorali: sunt detectaţi în lichidele biologice (ser. salivă.) . urină.2. lichid de ascită.

hormoni eutopici (paratiroide – PTH.Timidin Kinaza (TK). gastrinom – gastrina.4. CA125. insulinom – insulina. ACTH etc.HCG. Fosfataza Acida etc.5 Produşi hormonali ai tumorilor non-endocrine – .LPH etc. Beta-2- microglobulina (B2M). si Non APUD-oame: cancer mamar .ACTH. AFP. PSA. BTA etc. CA15-3.). Proteina TA-90. 2.1 Peptide non-hormonale: CEA. Feritina etc.2 Enzime şi izoenzime: Enolaza Neuron Specifica 2. choriocarcinom – HCG etc. Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz . cancer tiroidian medular – calcitonina. Proteina S-100. feocromocitom – catecolaminele. CA 72-4.CLASIFICARE MARKERI TUMORALI 2. hormoni ectopici (APUD-oame: cancer bronsic cu celule mici . TPA. carcinoid .3 Proteine serice speciale: Tiroglobulina (TG). CA19-9. (NSE). 2.) 2. PTH.

1. În timpul dezvoltării embrionului se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară. Au fost descrişi cel puţin 6 epitopi. Chiar şi la adult. sinteza nu încetează complet Timpul de înjumătăţire: 1-2 săptămâni Interval de referinţă: 0-5 ng/mL (Fumători < 10 ng/mL) urinară este exclusă) poate indica un carcinom al vezicii urinare !!! S-a observat că tumorile colonului. 45-60% din moleculă este alcătuită din carbohidraţi. prostatei şi rinichilor sunt însoţite de valori crescute ale CEA numai după invadarea tractului urinar !!! Valori crescute ale CEA în LCR apar în primul rând în metastaze cerebrale !!! In urină. iar partea proteică este un lanţ polipeptidic. concentraţii de peste 35 ng/mL (dacă infecţia .1 Antigenul carcino-embrionar (CEA) Este o glicoproteină cu o greutate moleculară de 180 kD.1 PEPTIDE NON-HORMONALE 2.2.

Sensibilitatea CEA în tumorile primare Tumori primare Carcinom colorectal pre-operator Carcinom colorectal post-operator Cancer mamar pre-operator Cancer mamar post-operator Carcinom pulmonar cu celule mici Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici Cancer cap. gât Carcinom pancreatic Carcinom ovarian Sensibilitate [%] 10-50 75-85 10-40 75-85 20-60 70-80 60-70 30-40 20-30 .

anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. .Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. hepatita cronica). boala Crohn. ficatului (ciroza hepatica. Pot exista interferente cu unele componente ale kit-ului: . . rinichilor (insuficienta renala). . se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. pancreasului (pancreatite).titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). polipoze).

trisomie 18 etc. boala Langdon Down. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. . În cursul vieţii intrauterine se formează în sacul vitelin. trisomie 21. sinteza ei fiind suprimată la adult. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP.Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie.1. ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10. În ficatul fătului sinteza maximă are loc în săptămânile 14-20. . presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina.2 Alfa-fetoproteina (AFP) Este o glicoproteină cu masa moleculară 70 kD.000 : 100 : 1 Postnatal sinteza de AFP este minimă.2. În serul mamei concentraţia maximă este atinsă în săptămânile 35-38 de sarcină. iar mai târziu în ficat. spina bifida.

timp indelungat la -20°C sau la -70°C. nivelul seric crescând cu mărimea tumorii.21 = ng/mL. .2 U/mL (0.7 zile la 2-8°C. AFP este un marker de masă tumorală.24 ng/mL) Factor de conversie: U/mL x 1.Interval de referinţă: < 5 ng/mL (ELISA) < 7 ng/mL (ECLIA) < 6 ng/mL (CLIA) Limita de detectie – 0. ng/mL x 0.83 =U/mL Timpul de înjumătăţire: 5 zile Stabilitate ser: . .

La aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute. IMPORTANT! Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza CA 19-9.1. Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242.3 Antigenul gastro-intestinal (CA 19-9) CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid).2. chiar dacă este prezentă o neoplazie. .

Deşi. colon. stomac. ficat etc. gastric si a tumorilor hepatobiliare.CA 19-9 este prezent în celule epiteliale şi mucoase din: pancreas. Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125). . CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic. căi biliare. a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal. CA 19-9 este markerul de primă linie în carcinomul pancreatic Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic.

in special boli inflamatorii ale intestinului. .Interval de referinţă: < 37 U/mL (ELISA) < 27 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 30 – 65 U/mL Valori > 65 U/mL (probabilitatea ca boala să fie de natură malignă este de 95%) . trei luni la -20°C sau la -70°C. lupus eritematos sistemic (32%) si sclerodermie (33%).CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne (37-65 U/mL). ciroza. dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33%).serul separat este stabil: 30 zile la 2-8°C. Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Stabilitate proba .

Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei. B72. Indicatii absolute: marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul pancreatic. CA 72-4 a fost destinat monitorizării cancerului ovarian.2. care a fost identificat cu doi anticorpi monoclonali (CC49. . în special pentru cel de stomac.3). Indicatii relative: . Este o glicoproteină cu masa moleculară de 400 kD. Deşi.4 Antigenul gastric (CA 72-4) CA 72-4 este un marker. gastric (sensibilitate = 85%) si a tumorilor hepatobiliare (in asociere cu CEA sau CA 19-9 ca markeri secundari). celule epiteliale pulmonare.in tumorile ovariene mucinoase: sensibilitate de 82%. . Este prezent în: stomac.in cancerele pulmonare (altele decat cele cu celule mici) sensibilitatea este de 75%. se pare că rezultatele au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv. ovare.1.

Stabilitate ser: . CA 72-4 poate fi folosit pentru monitorizarea carcinomului gastric postoperator pentru că indică recidiva bolii. . Interval de referinţă: < 8 U/mL (ELISA) < 6.30 zile la 2-8°C.Există o foarte bună corelaţie între CA 72-4 şi stadiul bolii.timp indelungat la -20°C sau la -70°C .9 U/mL (ECLIA) Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 0.2 U/mL CA 72-4 se poate pozitiva in afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina.

CA 125 a fost identificat cu un anticorp monoclonal. diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza. care a crescut semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%). pancreas. Interval de referinţă: < 37U/mL (ELISA) < 35 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 35 – 65 U/mL (fibroame uterine.) Cresteri usoare ale CA 125 se pot intalni in timpul menstruatiei. boli autoimune etc. CA 125 se găseşte în cantităţi mari în lichidul amniotic.5 Antigenul ovarian (CA 125) CA 125 este o glicoproteină cu masa moleculară de 220 kD. ciroza. dar si in alte afectiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acuta sau cronica.) . colon etc. hepatita. primul trimestru de sarcina. endometrite etc. CA 125 II de a doua generaţie a fost identificat cu un alt anticorp (M II). rinichi. vezică biliară. stomac.2. Este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar. fibromatoza. boli inflamatorii pelvine). laptele şi serul femeilor însărcinate. insuficienta renala.1.

Indicatii relative: . sensibilitatea este mai mică.5 zile la 2-8°C.3 luni la -20°C.monitorizarea carcinoamelor ovariene epiteliale seroase şi nediferenţiate (cel mai comun tip de cancer ovarian). Sensibilitatea în stadiile III şi IV = 85%.Timpul de înjumătăţire: 2 – 6 zile Limita de detectie – 0. datorita lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii. care reprezintă 10% din carcinoamele ovariene. . Sensibilitatea în stadiile I şi II = 65%. Indicatii absolute: . . În cazul tumorilor mucinoase.6 U/mL Stabilitate ser: .suspiciune de adencarcinom pancreatic CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian in populatia generala.

pulmonare. CA 15-3 de ultimă generaţie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali diferiţi: 115D8 şi DF3. ciroza) Interval de referinţă: . Principala utilitate a determinarii acestui marker este monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar. hepatice (hepatita. Anticorpul 115D8 a fost obţinut prin imunizare cu lipide din laptele uman. hepatice.400 kD. fibroadenom).1. CA 15-3 este prezent în celulele epiteliale secretorii şi în secreţii.6 Antigenul mamar (CA 15-3) CA 15-3 este o glicoproteină de tip mucinos cu masa moleculară de 300 . ovariene. CA 15-3 este o glicoproteina transmembranara a carei sinteza este codificata de gena MUC1. . iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana celulelor de carcinom mamar.afectiuni benigne : mamare (mastopatie.2.tumori maligne non-mamare: adenocarcinoame pancreatice. <22 U/mL (ELISA) < 25 U/mL (ECLIA) Intervalul de graniţă: 22 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 15-3 se pot intalni in: .

Pentru stadiile T1 şi T2 sensibilitatea este de 10%. determinarea combinata de CA 15-3 si CEA poate creste sensibilitatea detectiei recurentei tumorale. CA 15-3 este folosit pentru monitorizarea postoperatorie pentru că indică recidiva cu câteva luni înainte ca diagnosticul clinic să fie posibil. iar pentru stadiile T3 şi T4 de 70%. determinarile seriate pot fi utile in detectarea precoce a metastazelor osoase si hepatice .Indicatii absolute: o valoare a CA 15-3 peste 40 U/mL face ca probabilitatea existenţei unei neoplazii mamare să fie de 80%. in timp ce persistenta nivelurilor crescute se asociaza cu progresia bolii si raspuns inadecvat la terapie. scaderea nivelurilor serice de CA 15-3 este un indicator de raspuns terapeutic. nivelurile crescute de CA 15-3 la un pacient cu neoplasm mamar indica cu mare probabilitate prezenta metastazelor.

diagnosticul sau stadializarea cancerului mamar. .3 luni la -20°C. .5 zile la 2-8°C.Timpul de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 1 U/mL Stabilitate ser: . CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul.

7 Antigenul carbohidrat (CA 50) descris pentru prima data in 1983 de Lindholm. In cancerul hepatic CA 50 are o sensibilitate de 55%. .2. valori crescute de CA 50 pot fi intalnite si in tumorile maligne ale pacientilor Lewis negativi (a caror celule nu pot sintetiza CA 19-9). nu are specificitate de organ. util pentru monitorizarea pacientilor cu cancer pancreatic. avand sensibilitate si specificitate asemanatoare cu CA 19-9 ( 77% pentru CA 19-9 si 69% pentru CA 50). spre deosebire de CA 19-9. valori crescute in tumori gastrointestinale si endometriale. mai mare decat cea a CA 19-9.1. care este de 9%.

14 zile la 2-8°C. Stabilitate ser: . .Interval de referinţă: < 25 U/mL (LIA) Interval de graniţă: 25 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 50 au fost intalnite in afectiuni hepatobiliare benigne.7 zile la temperatura camerei. . .2 luni la -20°C.

8 Antigenul specific prostatic (PSA) PSA este o glicoproteină cu masa moleculară de 36 kD.8 – 10 ng/mL Timp de înjumătăţire: 1-2 zile PSA este indicat pentru screening-ul grupelor de risc (bărbaţi cu vârste între 50-70 ani) !!! .2.8 ng/mL Zona gri: 3.1. Interval de referinţă: 0 – 3. sintetizată de celulele epiteliale prostatice şi secretată în lichidul seminal.

TPA indică activitatea actuală a tumorii.1.TPS. Citokeratina 8 (30%) TPA este prezent în ţesuturile fetale si in placentă Interval de referinţă: 0 – 90 U/L (ser). TPA este sintetizat în faza S a ciclului celular şi concentraţia TPA se corelează cu proliferarea tisulară.9 Antigenul polipeptidic tisular (TPA) TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor. de aceea mai este numit şi „antigen de proliferare”. Este un polipeptid cu masa moleculară de 180 kD. deoarece prezintă valori crescute indiferent de localizarea tumorii. lavaj bronhoalveolar etc. TPA arată mai rapid şi mai precis schimbările survenite în procesul proliferativ.2. care poate fi benign sau malign. urină. lichid de ascită. fiind de fapt un amestec de citokeratine: Citokeratina 19 (44%). a căror concentraţie se corelează cu masa tumorală (markeri de masă moleculară). . 0 – 500 U/L (urină) Timp de înjumătăţire: 1 zi Este sintetizat în membrana celulelor canceroase umane si secretat în ser. IMPORTANT! În contrast cu ceilalţi markeri. Citokeratina 18 (36%) .

Interval de referinţă: 0 – 3.10 CYFRA 21-1 Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.1.3 ng/mL Indicatia principala a CYFRA 21-1: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC) Indicaţie relativa: cancerul de vezica urinara .2.

1. plămânului. Cancerul de col uterin Sensibilitatea clinică a SCC este de 53-73% în cancerul primar şi de 65-85% în cancerul recurent. SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la nivelul colului uterin. esofagului şi zonei cap-gât.2.1. vulvei.11 Antigenul cancerului cu celule scuamoase (SCC) SCC este o glicoproteina care aparţine familiei inhibitorilor de serin/cistein proteaze. Marker tumoral SCC CEA TPA Cut-off 4 ng/ml 5 ng/ml 80 UI/ml TUMORA PRIMARA 53-73% 30-50% 32-49% RECIDIVA 65-85% 44-52% 47-58% .

3. . Carcinoamele din zona cap-gât LOCALIZARE SINUS MAXILAR CAVITATE BUCALA LIMBA LARINGE FARINGE RATA DE DETECTIE SCC [%] 49 34 23 15 15-36 4. Cancerul pulmonar În cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalenţa concentraţiilor crescute de SCC variază între 39 şi 78%.2. Cancerul esofagian Sensibilitatea clinică medie a SCC este de 30-39%.

enzimele pot fi eliberate şi de ţesuturile normale din organism ca urmare a alterărilor provocate de procesul tumoral.) nu sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor. Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg – experimentele de glicoliză anaerobă pe celule canceroase).2. timidin kinaza etc. . CK etc. cât şi calitativ. Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de organ).). Enzimele folosite în general de biochimia clinică (LDH.2 Enzime şi Izoenzime Celulele canceroase au o activitate enzimatică diferită atât cantitativ. amilaza. Câteva enzime şi izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de primă linie (fosfataza acidă. enolaza neuron specifica. Cauzele creşterii în ser a activităţii enzimatice a unor enzime care provin din ţesutul neoplazic sunt: Necroza Tulburări de permeabilitate Alterări ale celulelor sau membranelor cauzate de terapie În plus.

Formele αα. Este prezentă în toate celulele organismului.2. Indicaţie relativa: carcinomul tiroidian medular .2. celule neuro-ectodermale şi trombocite.1 Enolaza neuronspecifică (NSE) Enolaza are o masă moleculară de 87 kD. Are trei subunităţi: α. Este o enzimă citoplasmatică cu rol în metabolizarea intracelulară a glucozei. Indică foarte precis eficacitatea chimioterapiei – dacă după 48 ore de terapie nu se observă o scadere semnificativă în activitatea NSE. Interval de referinţă: 0 – 13 ng/mL Interval de graniţă: 13 – 65 ng/mL Tumorile însoţite de diferenţiere neuro-endocrină (neuroblastom. carcinom pulmonar cu celule mici) secretă în sânge o cantitate însemnată de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense. IMPORTANT!!! Indicatia principala a NSE: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomului. atunci tumora este rezistentă la tratament. γγ şi αγ sunt prezente în neuroni. β. γ – aceste subunităţi sunt prezente întotdeauna în forme dimere.

alegerea tratamentului şi evaluarea eficacităţii terapiei. citomegalic. tumori cerebrale. mielom). TK este folosită mai ales în boli limfoproliferative (limfom Hodkin. cancer mamar. TK arată activitatea proliferativă (ca şi TPA. În celulele organismului uman există trei izoenzime de TK. leucemie acută şi cronică. poate fi folosită pentru stadializarea bolii. TPS).2. Astfel. HIV). Izoenzima TK1 există în cantităţi crescute în celulele care proliferează intens şi în celulele maligne.2. TK creşte şi în câteva boli virale (virus herpetic. carcinom pulmonar cu celule mici. . limfom nonHodkin.2 Timidin-kinaza (TK) Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizează fosforilarea dezoxitimidinei la monofosfat. Interval de referinţă: 0 – 5 U/L Activitatea enzimatică se corelează cu gravitatea bolii.

2. Această proteină este folosită ca marker de primă linie al cancerului tiroidian diferenţiat (papilar. Interval de referinţă: 0 – 10 ng/mL (pacienţi cu neotiroidă) Interval de referinţă: 0 – 50 ng/mL .1 Tiroglobulina (TG) TG este o glicoproteina care transporta hormonul tiroidian în timpul sintezei şi acumulării acestuia în tiroidă. Se obţin rezultate foarte bune în monitorizarea terapiei cu 131I. anaplazic) sensibilitatea TG este aproape 0%. In cancerele tiroidiene nediferenţiate (medular. folicular).3 Proteine serice speciale 2. cu o sensibilitate de 98%.3. În paralel cu tireoglobulina este indicată dozarea anti-tireoglobulinei.

1. Este alcătuită din 100 de aminoacizi. Se găseşte pe membranele tuturor celulelor diferenţiate.3. Este prezentă în lichidele biologice (ser. Interval de referinţă: 2. B2M este un marker de prognostic. în unele limfoame.5 mg/L (ser).3 mg/L (urină – Ph-ul acid < 6 distruge). Este eliminată de rinichi în proporţie de 98%. leucemia limfocitară cronică (LLC).8 kD. 0. 0. urină etc) în concentraţie scăzută în două forme: liberă şi legată de HLA.02 – 0.2 Beta-2-microglobulina (B2M) .8 – 1. Un nivel crescut al concentraţiei de B2M se corelează cu un prognostic prost al bolii neoplazice.2 – 2.Este o proteină cu o masă moleculară de 11.8 mg/L (LCR) Timp de înjumătăţire: 40 minute B2M creşte în mielomul multiplu. dar poate creşte şi datorită inflamaţiei. Această proteină este identică cu lanţul uşor al antigenului de histocompatibilitate leucocitară HLA clasa I-a.

. Este alcătuită din 2 subunităţi (α. Este prezentă în izoformele: ββ – celule gliale şi celule Schwann.monitorizarea pacienţilor cu traumatisme cerebrale şi accidente vasculare cerebrale.monitorizarea tumorilor primare şi metastazelor cerebrale (neurinom. glioblastom.2 – 2. glioblastom. αβ – celule gliale αα – muşchi striaţi (cord. astrocitom.3 Proteina S-100 S-100 este o proteină astroglială cu o masă moleculară de 21. meningiom) Interval de referinţă: 1. astrocitom.000 D. .3.monitorizarea pacienţilor cu melanom malign. . rinichi) Testul S-100 măsoară izoformele ββ şi αβ în ser şi LCR Proteina S-100 detectează cu o mare sensibilitate bolile sistemului nervos central (neurinom.2. β) care se cuplează în forme homo şi heterodimere.5 µg/L Determinarea proteinei S100 are urmatoarele indicaţii: . cu capacitatea de a lega Ca2+. meningiom).

. S100 se corelează cu severitatea leziunii. În traumatismele cerebrale. Marker-ul are o înaltă valoare predictivă negativă în sensul că depistarea unei valori normale la scurt timp după un traumatism cranio-cerebral exclude o leziune cerebrală severă. Dacă valoarea concentraţiei este < 0. rata de supravieţuire la 3 ani este 85%. Domeniul neurologic: S100 constituie un parametru util de monitorizare a pacienţilor cu AVC în ceea ce priveşte statusul neurovascular. La pacienţii cu melanom malign aflaţi în stadiile II.S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului malign!!! Nivelul S-100 se corelează foarte bine cu volumul tumoral. Valorile serice crescute la 48 ore după AVC se asociază cu un status funcţional precar la 3 luni după accident. fiind util în identificarea pacienţilor cu metastaze la distanţă. III şi IV nivelurile serice crescute indică progresia bolii.3 µg/L. S100 se corelează cu severitatea deficitului neurologic şi cu mărimea zonei de infarct cerebral. În melanomul cutanat este un marker de boală metastatică.

deoarece dă informaţii privind viteza de împrăştiere a tumorii.2.3. Proteina TA-90 TA-90 este o proteină descoperită pe suprafaţa externă a celulelor de melanom.4. . Este un foarte bun factor de prognostic.

5 Feritina Feritina este responsabilă de depozitarea fierului în celule.2. limfom Hodkin. Interval de referinţă: Bărbaţi: 18 – 440 ng/mL Femei: Înainte de menopauză: 8-120 ng/mL După menopauza: 30-300 ng/mL Nou-născut < 600 ng/mL În următoarele neoplazii feritina creşte în 40-70% din cazuri: leucemia acută. Are o masă moleculară de 440 kD.3. carcinom pulmonar. carcinom de colon . În ţesuturile tumorale se găsesc mai ales izoferitinele acide. Se găseşte mai ales în ficat. splină şi măduva osoasă.

2. carcinoidul. Aceste tumori sunt: cancerul bronşic cu celule mici.4 MARKERI TUMORALI – HORMONI • Sinteza de hormoni peptidici este o trăsătură comună a celulelor canceroase. Tumorile celulelor APUD („amine precursor uptake and decarboxylation”) . Cele mai multe studii se referă la cancerul bronşic: 10% din pacienţii cu această boală prezintă sinteză ectopică de hormoni. carcinomul celulelor Langerhans (insulinomul) • • .“APUD-oamele” au o activitate intensă de sinteză hormonală.

Sinteză ectopică de hormoni în tumori TUMORI APUD-oame Cancer bronşic cu celule mici Carcinoid Tumorile celulelor insulare (pancreas) Non APUD-oame Plamâni. Insulina. STH. Glucagon hCG. Gastrina. ACTH HORMONI ACTH. PTH.carcinom epidermoid şi adenocarcinom Cancer mamar Calcitonina. Lipotrofina (LPH) Serotonina. Calcitonina. Vasopresina (ADH) Calcitonina. Prolactina. Glucagon) . HPL. PTH. (Insulina. PTH.

se dezvoltă din celulele enterocromafine în tractul gastrointestinal. acidul 5-hidroxi­indol­acetic (5 HIAA) este excretat în urină. cu rolul de a sintetiza amine biogene: dopamina şi noradrenalina.5 HO-Indol). banane. alune . Determinarea acestui metabolit este un test indispensabil pentru diagnosticul biochimic al carcinoidului > 25mg /24 ore (atenţie la recoltarea Urinei: paracetamol. căi biliare = sistem de celule cu caracteristici histochimice şi raspândire heterogenă. . Metabolitul serotoninei. pancreas. Produsul cel mai caracteristic al acestor tumori este serotonina (5-hidroxitriptamina).CARCINOIDUL Tumoră din grupa APUD-oamelor.

5 zile).2. Eduards . este detectabil după aprox 1 săptămână de la nidare şi creşte exponenţial (dublându-şi concentraţia la 1. • A fost introdus în screening-ul matern (Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) – valori crescute .4.5-2. • Determinarea hCG este utilizată de obicei pentru confirmarea sarcinii şi evaluarea tumorilor trofoblastice.1Human Chorionic Gonadotropin .hCG • Este un hormon GP heterodimeric (cu două subunităţi: a şi ß) produs în mod normal de către trofoblaştii placentari.risc crescut de sindrom Down.

Valori normale: • la bărbaţi • la femei • la femei în menopauză < 1 U/L < 5 U/L < 10 U/L. Valori crescute: Identificarea în afara sarcinii este caracteristică tumorilor trofoblastice. Determinarea este utilă şi pentru screening-ul femeilor cu molă hidatiformă. în particular choriocarcinomului şi tumorilor cu celule germinale ale testiculului (seminoame) şi ovarului. adenocarcinomul gastric şi pancreatic (uneori însoţite de ginecomastie). pulmonare. . determinarea putând fi utilizată pentru a monitoriza răspunsul la tratament şi eventualele recăderi. în sensul depistării transformării acesteia în choriocarcinom. Există o corelaţie destul de bună între nivelul acestui marker şi masa tumorală. rareori în carcinoame mamare.

2.4.2 CALCITONINA
Calcitonina este secretată de celulele parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este de scădere a calciului seric, prin inhibarea resorbţiei osoase şi stimularea eliminării urinare a calciului. Creşterea concentraţiei serice a calcitoninei apare în sindroamele mieloproliferative. Una dintre cele mai importante proliferări maligne însoţite de sinteza exagerată de calcitonină este carcinomul medular tiroidian. CALCITONINA = markerul de prima linie in screeningul Carcinomului Medular

MARKERI GENETICI
ONCOGENELE sunt gene care atunci când sunt exprimate anormal de intens sau când suferă mutaţii, contribuie la transformarea unei celule normale într-o celulă canceroasă (angajată în mitoză necontrolata) GENE SUPRESOARE TUMORALE - inhibă sau frânează creşterea celulară şi ciclul celular, prevenind dezvoltarea tumorilor

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE
screening stabilirea diagnosticului valoare prognostică monitorizarea tratamentului valoare predictivă indice de supraveghere

PROBLEMA!!
Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

3. DETERMINAREA MARKERILOR TUMORALI
3.1 Recoltarea si Stocarea
Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Se poate lucra pe ser, plasma, lichid cefalorahidian (LCR), urină, salivă etc. a. Ser Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează ca atare, fără aditivi Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale. Trebuie evitată aplicarea prelungită a garoului înainte de recoltarea sângelui Sângele poate fi stocat înainte de centrifugare la temperatura camerei 1-2 ore, dacă este vorba despre markeri tumorali utilizaţi ca analize curente. Pentru teste mai speciale sângele va fi centrifugat la 30 minute după recoltare Sângele coagulat trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Serul trebuie transferat în 2-3 criotuburi, care obligatoriu vor avea dop. În ser nu trebuie să rămână hematii Serul poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile (pentru analize curente) sau la temperaturi ≤ -20◦C, timp nelimitat

plasmă. Proba odată decongelată nu mai poate fi recongelată. Prelevarea se efectuează din jetul mijlociu. o toaletare a organelor genitale exterioare cu apă şi săpun. Urina Recoltarea se face dimineaţa într-un vas steril respectându-se condiţiile de la urocultură. care vor fi congelate. astfel recoltată. în prealabil. De aceea. urină etc. sunt decongelate la temperate camerei (1-2 h – mai puţin la urină) şi omogenizate. Plasmă Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează folosind un anticoagulant ca citrat. EDTA sau heparină Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale Sângele trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Plasma trebuie transferată în 2-3 criotuburi Plasma poate fi păstrată la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile sau la temperaturi ≤ -20◦C c. direct într-un vas steril cu gâtul larg (volumul necesar unei examinări uzuale este de 10-15 ml). este necesară fracţionarea probei în 2-3 eşantioane. proba poate fi stocată 4-5 zile la frigider (4◦C). trebuie centrifugată la 1000 x g timp de 15 minute Urina poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 7 zile (?) sau la temperaturi ≤ -20◦C timp nelimitat. conducând la valori fals pozitive) Urina. Important! Analizele nu pot fi efectuate din probe biologice cu hemoliză şi/sau lipemie .b. Dozarea biomarkerilor se va efectua numai din urină sterilă pentru a înlătura eventualele interferenţe care ar putea apărea (prezenţa germenilor patogeni în urină influenţează calitatea dozării markerilor tumorali. După decongelare. Se efectuează. probele de ser. Pentru determinarea markerilor tumorali.

imunochimice şi cromatografice. Principiul acestor metode . Substanta folosita pentru marcare trebuie sa indeplineasca conditiile: sa emita un semnal stabil. variatia in timpul determinarii: < 5%. Metodele de analiza a markerilor tumorali trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: specificitate. sa lege atat molecule mari. iar metodele imunochimice folosesc enzime (EIA). variatia intre determinari: < 10%. sensibilitate. substante fluorescente (FIA). cat si mici. ce urmeaza a fi masurat. sa nu modifice in nici un fel legatura Ag-Ac In prezent. Cantitatea de complexe imune poate fi determinata daca Ac sau Ag din complex este marcat cu o substanta care emite un semnal.2 Metode de Analiza Pentru determinarea markerilor tumorali sunt folosite metode radioimunochimice. usor de masurat.reacţia antigen-anticorp (Ag-Ac).3. substante luminescente (LIA) . reproductibilitate. metodele radioimunochimice (RIA) folosesc pentru marcare izotopii radioactivi 125I.

tub. 3 H Avantaje Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis Dezavantaje Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale (autorizatie CNCAN) Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale( autorizatie CNCAN) IRMA: in general metoda in faza solida tip “sandwich”. Marker Izotopi radioactivi: 125 I.). 131 I. dupa incubarea cu proba de dozat. pentru legare la acelasi anticorp specific. Izotopi radioactivi: 125 I.etc. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. se adauga un exces de anticorp marcat. 3 H Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis . 131 I.Metoda RIA: competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat.

RIA .

H2 O2 Avantaje Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Dezavantaje Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare IEMA: metoda in faza solida tip “sandwich”.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare . Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. H2 O2.godeu). se adauga un exces de anticorp marcat Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. dupa incubarea cu proba de dozat. tub.Metoda ENZIMATICA EIA : competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat enzimatic pentru legare pe acelasi anticorp specific Marker Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP.

E Substrat Detectie si Analiza . . .E Ac sec.E Ac sec.ELISA Ag ELISA indirecta Imbracare placi Ac ELISA directa ELISA competitiva Proba Proba Proba+Ag Ac sec. .

cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.cititor probe (fluorimetru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.Metoda Marker Avantaje Dezavantaje Costuri pt.cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis LUMINISCENTE Isotiocianat de Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Fluorescente (FIA) fluoresceina Fosforescente (PhIA) (492nm/520 nm) Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: Isotiocianat de obisnuite in orice laborator clinic rhodamina (550nm/585nm) Sensibilitate: medie CHEMILUNISCENTE luminol. isoluminol Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare BIOLUMINISCENTA luciferinluciferaza .

.minimizarea erorilor.personal .îmbunătaţirea eficienţei activităţilor. .3 ASIGURAREA CALITATII .3.organizare . .un management optim al laboratorului.creşterea cotatiei laboratorului. .stimularea şi motivarea personalului.infrastructura Implementarea măsurilor AC conduce la: . .

al treilea nivel de control (control extern) scheme de comparare interlaboratoare CONTROLUL CALITATII (CC): . în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate în considerare” CC se desfăşoară pe trei nivele: 1. primul nivel de control (control intern) realizat de analist 2.“un set complet de proceduri aplicate in cadrul laboratorului pentru monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor. al doilea nivel de control (control intern) realizat de Responsabilul cu calitatea / Şeful de laborator 3.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ORGANIZARE ORGANIZARE VERIFICĂRI VERIFICĂRI INTERNE INTERNE AC INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ TESTE TESTE INTERINTERLABORATOARE LABORATOARE PERSONAL PERSONAL CC TESTE DE TESTE DE PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ .

verificari interne (controale interne de calitate) .scheme de control interlaboratore (controale externe de calitate) etc.curbe de etalonare . .Fiecare laborator trebuie sa aiba propriul MANUAL al CALITATII: Proceduri specifice de analiza .

salivă etc. transportul.NU se lucreaza!!! . urină.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat Colectarea. Timpul de la recoltarea probei – proba trebuie prelucrata in cel mult 1-2 ore Hemoliza . plasma. lichid amniotic. prelucrarea primara si inregistrarea probelor Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte.pentru serurile lactescente determinarile se efectueaza utilizand uneori dilutia cu diluentul din trusa (1:10) prelucrarea primara a probelor – efectuarea corecta a dilutiilor A nu se uita de calibrarea periodica a micropipetelor!!! Probele intens hemolizate . lichid cefalorahidian (LCR). fluid pleural.gradul de hemoliza va fi specificat in raportul de analiza Lipemia . Se poate lucra pe ser.

T4.INTERFERENTE 1.) boli hepatice (AFP.). TPS etc. BTA etc. necroza tumorala. CA 125. radio-terapie. PSA. biotina > 5mg/zi etc. medicamente (calcitonina. CEA. sarcina (AFP. calcitonina. CA 19-9. starea gripala. interventii chirurgicale etc. HCG etc. in primul rand boli inflamatorii degenerative. anticorpi monoclonali proveniti de la soarece. Factori care pot cauza rezultate fals pozitive: boli benigne.).CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . TSH.) tratamente (chimio-terapie.) . CEA.) boli renale (β2-mg. boli virale (virus herpetic) – (Timidin – Kinaza etc. menstruatia (CA 125 etc. TPA.). catecolamine.

CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . se formeaza complexe imune cu anticorpi circulanti. CA 19-9 apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente . markerul tumoral ramane in celula sau pe suprafata celulei (tumora incapsulata).Factori care pot cauza rezultate fals negative: viteza crescuta de metabolizare. numar scazut de celule maligne.persoanele cu antigen Lewis negativ. vascularizarea slaba a tesutului tumoral – markerul tumoral nu ajunge in circulatia sanguina. sinteza de biomarker este blocata. .INTERFERENTE 2. nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza de CA 199 (se recomandă CA 50 sau CA 242) etc.

lumina. umiditate) pentru a nu afecta stabilitatea si proprietatile chimice reconstituirea si portionarea (cand este cazul) a standardelor si a controalelor.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de reactivi receptia si evidenta corecta a reactivilor (reactivii expirati se indeparteaza conform procedurii privind managementul deseurilor) respectarea conditiilor impuse de producator privind conditiile de depozitare (temperatura. conform indicatiilor din interiorul kit-ului ATENTIE! Esantioanele de IQC reconstituite se utilizeaza o singura data dupa decongelare si NU se recongeleaza .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Factori legati de materialele de referinta rularea controalelor pe minimum 2 nivele: normal si patologic frecventa rularii controalelor interne: interserie (la inceputul fiecarei serii analitice) sau intraserie (evitarea erorilor aleatorii) .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Calibrarea se efectueaza : la introducerea unei metode noi de determinare a unui analit la schimbarea lotului de reactivi dupa interventia service-ului la echipament cand rezultatele IQC incalca regulile Westgard dupa inlocuirea alicotelor din materialele de control .

agitare si spalare in timpul procedurii de lucru (verificarea temperaturii. a capilarelor spalatorului. . a vitezei de rotatie) – in cazul sistemelor semiautomate de analiza evitarea contaminarii reactivilor IMPORTANT! La sfarsitul zilei de lucru este esentiala efectuarea operatiunilor de intretinere a echipamentului (spalare ace. cuve) in scopul evitarii contaminarii si interferentelor.CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) verificarea functionarii la parametrii ceruti a sistemului automat de analiza respectarea conditiilor de incubare. tubulatura.

” . trebuie specificata dilutia Dacă interferenţa nu s-a putut elimina şi analiza nu s-a efectuat.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Procedura de raportare a rezultatelor Raportul de analiză trebuie să indice: - Aspectul probei. lipemic (turbid. icteric. de ex... în locul rezultatului se notează: “nu s-a efectuat datorită. opalescent) Dacă proba a fost determinata in dilutie. hemolitic.

daca se obtin valori patologice pentru anumiti analiti (ex. T4 liber. TSH etc.) rezultate neastepatate in cazul monitorizarii tratamentului repetarea determinarii analitului se va efectua intotdeauna pe un alt esantion provenit din acelasi specimen! Se pot efectua determinari aditionale. metastaze hepatice – cauza necunoscuta – clinicianul indica CEA si AFP) . T4.cu anuntarea clinicianului.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Se impune repetarea determinarilor pentru: rezultate care nu se coreleaza intre ele si cu diagnosticul (ex.

3.4 Criterii de selectie şi validare Sensibilitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta o cantitate cât mai mică din substanţa de analizat (de a nu da rezultate fals negative .FN) Specificitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta numai substanţa de analizat dintr-un sistem (de a nu da rezultate fals pozitive – FP sau de a da un rezultat real negativ – RN – dacă substanţa nu se găseşte în sistemul de analizat) Parametrii metodei de analiză a markerilor tumorali Tumora Prezentă Rezultatele metodei de analiză a markerilor tumorali Pozitiv Negativ Total RP (Real pozitiv) FN (Fals negativ) RP + FN Absentă FP (Fals pozitiv) RN (Real negativ) FP + RN Total RP+FP FN+RN .

Criterii de selectie a markerilor tumorali: Sensibilitate cat mai mare – capacitatea de a identifica neoplazia in stadiu precoce Specificitate cat mai mare – capacitatea de a distinge intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii Specificitate de organ – capacitatea de a localiza tumora Corelatie intre concentratia markerului si stadiul tumorii Capacitate de a indica modificarile induse de tratament Valoare prognostica in functie de concentratie .

unul sau doi markeri.5 Determinarea Multimarker PROBLEMA!! Nu exista marker tumoral ideal! Markerii tumorali nu au valoare absoluta! SOLUTIA SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI: - un marker "de primă alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr. celula tumorală cercetată). "de a doua sau a treia alegere". EXEMPLU: un marker de masa tumorala.3. care îmbunătăţesc considerabil sensibilitatea primului. . unul sau doi markeri de activitate tumorala.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA MARKERILOR TUMORALI DE PRIMA LINIE IN DIVERSE NEOPLAZII .4.

4. .8 +/.8) CYFRA 21-1 – fragmente solubile de Citokeratina 19 (în NSCLC) •Valori normale: < 3.0.1 +/.1 CANCER PULMONAR (NSE. CYFRA 21-1.9% 0% ( 7.2. SCC) Sensibilitatea a markerilor NSE – CEA în cancerul pulmonar TIPUL BOLII Carcinom cu celule mici Alte carcinoame Boli pulmonare benigne Persoane sanatoase N 81 108 79 92 NSE (>13 ng/mL) CEA (>5 ng/mL) 74% 15% 5.1% 47% 46% 13. CEA.0) 0% ( 1.3 ng/mL •Valori crescute: carcinom bronşic non-parvicelular – specificitate 95%.

după tratament în std II şi III Determinarea CA 27-29 este utilizat doar in monitorizarea pacientelor aflate în fază avansată de boală Recomandari ESMO: Receptori RE/RP. CEA. indicele de proliferare Ki-67. EGFR.4. HER2/neu. CA 27-29. factorul de crestere EGFR .2 CANCER MAMAR (CA 15-3. RE/RP. Ki-67) CA 15-3 nu se utilizează ca marker de screening Determinarea receptorilor pentru Estrogen / Progesteron este recomandată pentru a aprecia raspunsul la terapie hormonală Determinarea CA 15-3 şi CA 27-29 sunt utile pentru detecţia precoce a recurenţei la pacientele clinic asimptomatice. status HER2/neu.

3% din bărbati mor anual din această cauză Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar FACTORI DE RISC Barbati cu varsta peste 65 de ani Rasa afro-americana: bărbaţii de culoare suferă de cancer de prostată cu 37% mai frecvent decât albii Prezenta genei HPC 1 (Hereditary Prostate Cancer 1). PSA liber) INCIDENTA 1 caz la 100. sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi aproximativ 7. predispune bărbaţii la cancer de prostată atunci când suferă mutaţii Prezenta moleculei B7-H3 pe suprafata celulelor canceroase prostatice .4. Africa Este frecvent în America de Nord şi în Nord-Estul Europei 100 de cazuri la 100.000 de barbati în rândul persoanelor de culoare din Statele Unite În România.000 de barbati în Asia. America de Sud.3 CANCER DE PROSTATA (PSA total.

pe calea sistemului limfatic si capilar.PSA Antigenul specific prostatic (PSA) este un component esential al plasmei seminale. prostatita acuta. din acest motiv fiind imposibil de detectat.macroglobulina (PSA-AMG) .nu se asociaza cu inhibitori (10 .aceasta forma nu este detectabila (< 0.PSA complexat cu alfa2. de unde va ajunge in circulatia generala.ACT şi PSA liber diferă la pacienţii cu cancer de prostată.90 %) . In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer.1 %) . Este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei. hipertrofie prostatica benigna. Proporţiile relative de PSA .PSA liber este o forma enzimatic inactiva . pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic toti epitopii. biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma. PSA este prezent in ser in concentratii reduse. comparativ cu cei cu BPH .PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60 . In mod obisnuit.40 %) Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat de epitopi ai PSA. Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: .

Determinarea prezenţei. monitorizarea tratamentului (indică recrudescenţa şi instalarea rezistenţei organismului la medicamentul administrat).CONCLUZII 1. prezintă o importanţă majoră pentru: alegerea liniei de tratament (în scopul identificării pacienţilor care să beneficieze de radioterapie. a PSA total într-o anumită concentraţie. urmărindu-se evoluţia bolii canceroase sub influenţa terapiei. mai mare sau mai mică. atunci când determinările de PSA total se efectuează postprostatectomie. chimioterapie sau hormonoterapie). în ţesutul tumoral. îmbunătăţirea metodologiilor de tratament. .

sinteza ARN şi formarea de hormoni .MARKERI TUMORALI MASA TUMORALA Bladder Tumor Antigen (BTA Trak) – a fost identificat ca fiind o proteină din familia Factorului H al Complementului Uman (hCFHrp). dar nu identic cu hCFH NMP 22 – Proteine de Matrice Nucleară (NMPs) – fac parte din structura internă a nucleului sau. similar ca structură. compoziţie şi formă. mai exact. alcătuiesc matricea structurală internă a nucleului celular şi se asociază cu funcţiile de replicare a ADN.

folosind anticorpii monoclonali 6D7 şi 3F3. Tissue Polypeptide Specific Antigen (TPS) – permite măsurarea reactivităţii epitopului M3 din fragmentele solubile ale citokeratinei 18.ACTIVITATE TUMORALA Urinary Bladder Cancer Antigen (UBC) – permite măsurarea reactivităţii epitopilor din fragmentele solubile ale citokeratinei 8 şi 18. folosind anticorpi policlonali anti-citokeratină. . Cyfra 21-1 – marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.

4. AFP) Clasificarea histopatologică a tumorilor germ celulare testiculare şi rolul markerilor tumorali hCG şi AFP DIAGNOSTIC SEMINOM CARCINOM EMBRIONAL (NON-SEMINOM) CHORIOCARCINOM (NON-SEMINOM) TERATOM (NON-SEMINOM) TUMORA SAC YOLK (NON-SEMINOM) HCG + + + - AFP + + .5 TUMORI TESTICULARE (HCG.

EVALUAREA CLINICA A MARKERILOR TUMORALI Rolul markerilor tumorali in oncologie: screening stabilirea diagnosticului monitorizarea tratamentului valoare prognostică valoare predictivă indice de supraveghere .5.

. Sorin Biomedica. 2003 Lothar Thomas. The National Academy of Clinical Biochemistry. Laboratory Medicine Practice Guidelines. In Clinical Laboratory Diagnostics.. Goldstein. M. 1998.. “Biochimie clinica – Implicatii practice”. 1994 Belgun.Tumor Markers. .. “Cancer Biomarkers – Analytical Techniques for Discovery”. “Tumour Markers in Clinical Oncology”. A.. 2007 Dobreanu. Purice.. Cervical and Gastric Cancers. 2010. 2002.Bibliografie Hamdan. University Press. Use of Tumor Markers in Liver. 66-970. John Wiley & Sons Inc. M. “Istoricul si evolutia utilizarii radioizotopilor in endocrinologie”. Bladder. R. The National Academy of Clinical Biochemistry.. 2006 Klapdor. M. Practice Guidelines and Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory Medicine Practice Guidelines). M.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.