MARKERI TUMORALI.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA LOR IN PRACTICA CLINICA
Lector Dr. Chim. ADINA STANCIU Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii
adinaelenastanciu@yahoo.com

Ce îşi propune cursul !
1. 2.

Notiuni generale despre markerii tumorali Clasificare markeri tumorali. Semnificatia clinica a markerilor: CEA 、 AFP, CA 19-9, CA 72-4, CA 125, PSA / fPSA, CA 15-3, TPA, CYFRA 21-1, SCC, NSE, TK, TG, B2M, S-100, TA-90, Feritina, HCG, Calcitonina etc. Determinarea markerilor tumorali Recomandari privind utilizarea markerilor tumorali de prima linie in diverse neoplazii Evaluarea clinica a markerilor tumorali

3. 4. 5.

ANTIGENE TUMORALE
TSA-Tissue Specific Ag - Antigene care aparţin doar celulelor tumorale TAA-Tissue Associated Ag - Antigene care aparţin şi celulelor normale Antigenele retrogenetice: sunt exprimate numai pe suprafaţa celulelor embrionare: antigene oncofetale (α-fetoproteina - AFP şi antigenul carcinoembrionar – CEA) Antigenele de diferenţiere: apar numai într-o fază determinată a maturaţiei unor serii celulare (elementele imature din leucemii).

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
ANTIGENE TUMORALE Antigene virale:
HPV E6 şi E7 EBNA-1 Antigene de hepatită B şi C HTLA-1

NEOPLAZIA
Col uterin Limfom Hodgkin/Burkitt Hepatom Leucemie/limfom T

Antigene proteice nemutate:
MAGE-1, -3* BAGE GAGE RAGE LAGE-1 Tirozinază* TRP-1/gp75 (tyrosinase related protein), TRP-2, gp100*, MELAN-A / MART-1 GAG-3 / NY-ESO-1 CEA PAP, PSA, PSMA HER-2 / neu SCP-1 (synaptonemal complex protein) / HOM-TES-14

Melanom, cancer pulmonar, mamar, cap şi gât Melanom, cancer vezical Melanom, cc. pulmonar, mamar, cap şi gât, sarcom Cancer renal şi alte cancere Melanom Melanom Melanom Cancer esofagian, vezical, pulmonar etc Cancere gastro-intestinale, pulmonare, mamare Cancer de prostată Cancer mamar, ovarian etc Cancer testicular, mamar, ovarian, gliom etc

mamare Melanom Melanom Proteine de fuziune: Bcr-abl (p120) Pax3-fkhr Ews-fli-1 LDFP (Low density-lipid receptor fusion protein)* Leucemie cronică mieloidă Rabdomiosarcom alveolar Sarcom Ewing Melanom Glicolipide: De grup sangvin (T. adenocarcinoame Tumori scuamoase Adenocarcinoame Adenocarcinoame Proteine anormal glicozilate: MUC-1 M-TAA U-TAA Cancere de pancreas. siali-Tn) Ganglioside (GM2. gliobalstom . sarcom. neuroblastom. tumori scuamoase Melanom Melanom. Tn. GD2.ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM ANTIGENE TUMORALE Autoantigene mutate: MUM-1 (melanoma-ubiquitous mutated) β-catenina ESO-1 TPI* (triosephosfate isomerase) CDC 27* (MHC II) CDK4 (Cyclin-dependent kinase) CASP-8 (caspase-8) p21 ras p53 NEOPLAZIA Melanom Melanom. cancer de colon Cancere de cap şi gât. GD3) Carcinoame Melanom.

fie de celulele gazdă stimulate de tumora.). care reflectă sinteza.1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MARKERII TUMORALI markerii tumorali apar ca urmare a alterării metabolismului celular. . creşterea şi răspunsul la terapie a tumorilor maligne. etc. markerii tumorali sunt substanţe. markerii tumorali sunt produşi asociaţi tumorilor (factori genetici. oncogene. proteine. fiind produşi fie de celulele tumorale.

AFP a fost identificată ca marker pentru carcinomul hepatoceluar (Tatarinov) 1965 . iniţial în diagnosticul şi apoi în monitorizarea choriocarcinomului 1963 .ISTORIC a) b) 1846 .CEA a fost identificat ca antigen oncofetal şi exploatat clinic (Gold şi Freedman). din 1975 – tehnica anticorpilor monoclonali este folosită pentru a descoperi noi markeri tumorali (Kohler si Milstein) c) d) e) .proteina Bence Jones a fost descrisă ca marker pentru mielomul multiplu 1930 .MARKERI TUMORALI .gonadotropina chorionică (hCG) a devenit un test standard.

.CARACTERISTICILE MARKERULUI TUMORAL IDEAL specificitate cât mai apropiată de 100 % (să nu fie detectabil în tumori benigne sau în alte afecţiuni organice). sensibilitate cât mai apropiată de 100 % (să poată fi detectat la o cantitate foarte mică de celule tumorale). specificitate de organ foarte mare (să fie secretat de o singură entitate tumorală).

salivă. plasmă. lavaj bronhoalveolar etc. lichid de ascită.) Markeri tumorali umorali: sunt detectaţi în lichidele biologice (ser. urină. LCR.2. CLASIFICARE MARKERI TUMORALI După localizarea lor: Markeri tumorali celulari: sunt detectati în ţesutul tumoral (p53.) . receptori hormonali etc.

feocromocitom – catecolaminele. Beta-2- microglobulina (B2M).HCG. Proteina S-100. CA19-9.LPH etc. gastrinom – gastrina. Fosfataza Acida etc.5 Produşi hormonali ai tumorilor non-endocrine – .4.3 Proteine serice speciale: Tiroglobulina (TG).ACTH. Feritina etc. Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz . insulinom – insulina. choriocarcinom – HCG etc. AFP. CA125. hormoni ectopici (APUD-oame: cancer bronsic cu celule mici .CLASIFICARE MARKERI TUMORALI 2. si Non APUD-oame: cancer mamar .1 Peptide non-hormonale: CEA. carcinoid .) 2. (NSE). PTH. TPA. ACTH etc. cancer tiroidian medular – calcitonina. CA 72-4. CA15-3. Proteina TA-90.Timidin Kinaza (TK). PSA.2 Enzime şi izoenzime: Enolaza Neuron Specifica 2.). 2. 2. BTA etc.hormoni eutopici (paratiroide – PTH.

iar partea proteică este un lanţ polipeptidic. 45-60% din moleculă este alcătuită din carbohidraţi. prostatei şi rinichilor sunt însoţite de valori crescute ale CEA numai după invadarea tractului urinar !!! Valori crescute ale CEA în LCR apar în primul rând în metastaze cerebrale !!! In urină. Chiar şi la adult. În timpul dezvoltării embrionului se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară.1.2.1 PEPTIDE NON-HORMONALE 2. sinteza nu încetează complet Timpul de înjumătăţire: 1-2 săptămâni Interval de referinţă: 0-5 ng/mL (Fumători < 10 ng/mL) urinară este exclusă) poate indica un carcinom al vezicii urinare !!! S-a observat că tumorile colonului. Au fost descrişi cel puţin 6 epitopi. concentraţii de peste 35 ng/mL (dacă infecţia .1 Antigenul carcino-embrionar (CEA) Este o glicoproteină cu o greutate moleculară de 180 kD.

gât Carcinom pancreatic Carcinom ovarian Sensibilitate [%] 10-50 75-85 10-40 75-85 20-60 70-80 60-70 30-40 20-30 .Sensibilitatea CEA în tumorile primare Tumori primare Carcinom colorectal pre-operator Carcinom colorectal post-operator Cancer mamar pre-operator Cancer mamar post-operator Carcinom pulmonar cu celule mici Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici Cancer cap.

Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. rinichilor (insuficienta renala). Pot exista interferente cu unele componente ale kit-ului: . plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. pancreasului (pancreatite). hepatita cronica). ficatului (ciroza hepatica. polipoze). se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. boala Crohn. .titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu.tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). . .

În cursul vieţii intrauterine se formează în sacul vitelin. . ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10.2 Alfa-fetoproteina (AFP) Este o glicoproteină cu masa moleculară 70 kD. trisomie 18 etc. În ficatul fătului sinteza maximă are loc în săptămânile 14-20. boala Langdon Down.000 : 100 : 1 Postnatal sinteza de AFP este minimă.2. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. . În serul mamei concentraţia maximă este atinsă în săptămânile 35-38 de sarcină. iar mai târziu în ficat. presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina. sinteza ei fiind suprimată la adult.1. spina bifida. trisomie 21.Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana.

ng/mL x 0.Interval de referinţă: < 5 ng/mL (ELISA) < 7 ng/mL (ECLIA) < 6 ng/mL (CLIA) Limita de detectie – 0. .21 = ng/mL.timp indelungat la -20°C sau la -70°C.83 =U/mL Timpul de înjumătăţire: 5 zile Stabilitate ser: . nivelul seric crescând cu mărimea tumorii.24 ng/mL) Factor de conversie: U/mL x 1.2 U/mL (0. AFP este un marker de masă tumorală. .7 zile la 2-8°C.

3 Antigenul gastro-intestinal (CA 19-9) CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid).2. Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242. IMPORTANT! Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza CA 19-9. chiar dacă este prezentă o neoplazie. .1. La aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute.

Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125). stomac. Deşi. CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic. ficat etc. căi biliare.CA 19-9 este prezent în celule epiteliale şi mucoase din: pancreas. gastric si a tumorilor hepatobiliare. . CA 19-9 este markerul de primă linie în carcinomul pancreatic Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic. colon. a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal.

Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Stabilitate proba . . ciroza.serul separat este stabil: 30 zile la 2-8°C. lupus eritematos sistemic (32%) si sclerodermie (33%). trei luni la -20°C sau la -70°C. dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33%). in special boli inflamatorii ale intestinului.CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne (37-65 U/mL).Interval de referinţă: < 37 U/mL (ELISA) < 27 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 30 – 65 U/mL Valori > 65 U/mL (probabilitatea ca boala să fie de natură malignă este de 95%) .

. care a fost identificat cu doi anticorpi monoclonali (CC49. gastric (sensibilitate = 85%) si a tumorilor hepatobiliare (in asociere cu CEA sau CA 19-9 ca markeri secundari).1. se pare că rezultatele au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv. B72. Indicatii relative: . Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei. ovare. Deşi. în special pentru cel de stomac. CA 72-4 a fost destinat monitorizării cancerului ovarian. . Este prezent în: stomac.in cancerele pulmonare (altele decat cele cu celule mici) sensibilitatea este de 75%.in tumorile ovariene mucinoase: sensibilitate de 82%.4 Antigenul gastric (CA 72-4) CA 72-4 este un marker.2. celule epiteliale pulmonare. Este o glicoproteină cu masa moleculară de 400 kD. Indicatii absolute: marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul pancreatic.3).

Interval de referinţă: < 8 U/mL (ELISA) < 6.30 zile la 2-8°C. CA 72-4 poate fi folosit pentru monitorizarea carcinomului gastric postoperator pentru că indică recidiva bolii.9 U/mL (ECLIA) Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 0.2 U/mL CA 72-4 se poate pozitiva in afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina. . Stabilitate ser: .Există o foarte bună corelaţie între CA 72-4 şi stadiul bolii.timp indelungat la -20°C sau la -70°C .

Este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar. laptele şi serul femeilor însărcinate. insuficienta renala. hepatita.) Cresteri usoare ale CA 125 se pot intalni in timpul menstruatiei. Interval de referinţă: < 37U/mL (ELISA) < 35 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 35 – 65 U/mL (fibroame uterine. fibromatoza. primul trimestru de sarcina. diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza. vezică biliară. CA 125 a fost identificat cu un anticorp monoclonal. pancreas. colon etc. rinichi.5 Antigenul ovarian (CA 125) CA 125 este o glicoproteină cu masa moleculară de 220 kD. CA 125 II de a doua generaţie a fost identificat cu un alt anticorp (M II). CA 125 se găseşte în cantităţi mari în lichidul amniotic. endometrite etc. ciroza. boli autoimune etc.1. boli inflamatorii pelvine).2. stomac. care a crescut semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%).) . dar si in alte afectiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acuta sau cronica.

6 U/mL Stabilitate ser: .suspiciune de adencarcinom pancreatic CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian in populatia generala.Timpul de înjumătăţire: 2 – 6 zile Limita de detectie – 0. Sensibilitatea în stadiile I şi II = 65%. În cazul tumorilor mucinoase. Sensibilitatea în stadiile III şi IV = 85%. . datorita lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii.monitorizarea carcinoamelor ovariene epiteliale seroase şi nediferenţiate (cel mai comun tip de cancer ovarian). . sensibilitatea este mai mică.5 zile la 2-8°C.3 luni la -20°C. Indicatii relative: . Indicatii absolute: . care reprezintă 10% din carcinoamele ovariene.

hepatice (hepatita. iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana celulelor de carcinom mamar. hepatice. fibroadenom). pulmonare. ovariene.2.tumori maligne non-mamare: adenocarcinoame pancreatice. CA 15-3 de ultimă generaţie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali diferiţi: 115D8 şi DF3. CA 15-3 este o glicoproteina transmembranara a carei sinteza este codificata de gena MUC1.1.6 Antigenul mamar (CA 15-3) CA 15-3 este o glicoproteină de tip mucinos cu masa moleculară de 300 . CA 15-3 este prezent în celulele epiteliale secretorii şi în secreţii. <22 U/mL (ELISA) < 25 U/mL (ECLIA) Intervalul de graniţă: 22 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 15-3 se pot intalni in: . Principala utilitate a determinarii acestui marker este monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar.400 kD. . ciroza) Interval de referinţă: . Anticorpul 115D8 a fost obţinut prin imunizare cu lipide din laptele uman.afectiuni benigne : mamare (mastopatie.

determinarile seriate pot fi utile in detectarea precoce a metastazelor osoase si hepatice .Indicatii absolute: o valoare a CA 15-3 peste 40 U/mL face ca probabilitatea existenţei unei neoplazii mamare să fie de 80%. in timp ce persistenta nivelurilor crescute se asociaza cu progresia bolii si raspuns inadecvat la terapie. determinarea combinata de CA 15-3 si CEA poate creste sensibilitatea detectiei recurentei tumorale. CA 15-3 este folosit pentru monitorizarea postoperatorie pentru că indică recidiva cu câteva luni înainte ca diagnosticul clinic să fie posibil. nivelurile crescute de CA 15-3 la un pacient cu neoplasm mamar indica cu mare probabilitate prezenta metastazelor. iar pentru stadiile T3 şi T4 de 70%. Pentru stadiile T1 şi T2 sensibilitatea este de 10%. scaderea nivelurilor serice de CA 15-3 este un indicator de raspuns terapeutic.

diagnosticul sau stadializarea cancerului mamar. . CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul.3 luni la -20°C.Timpul de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 1 U/mL Stabilitate ser: .5 zile la 2-8°C. .

util pentru monitorizarea pacientilor cu cancer pancreatic. spre deosebire de CA 19-9.7 Antigenul carbohidrat (CA 50) descris pentru prima data in 1983 de Lindholm. care este de 9%. nu are specificitate de organ. valori crescute de CA 50 pot fi intalnite si in tumorile maligne ale pacientilor Lewis negativi (a caror celule nu pot sintetiza CA 19-9). . mai mare decat cea a CA 19-9. valori crescute in tumori gastrointestinale si endometriale. In cancerul hepatic CA 50 are o sensibilitate de 55%.2. avand sensibilitate si specificitate asemanatoare cu CA 19-9 ( 77% pentru CA 19-9 si 69% pentru CA 50).1.

Interval de referinţă: < 25 U/mL (LIA) Interval de graniţă: 25 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 50 au fost intalnite in afectiuni hepatobiliare benigne. . . Stabilitate ser: . .14 zile la 2-8°C.7 zile la temperatura camerei.2 luni la -20°C.

1.8 Antigenul specific prostatic (PSA) PSA este o glicoproteină cu masa moleculară de 36 kD. Interval de referinţă: 0 – 3.2. sintetizată de celulele epiteliale prostatice şi secretată în lichidul seminal.8 ng/mL Zona gri: 3.8 – 10 ng/mL Timp de înjumătăţire: 1-2 zile PSA este indicat pentru screening-ul grupelor de risc (bărbaţi cu vârste între 50-70 ani) !!! .

0 – 500 U/L (urină) Timp de înjumătăţire: 1 zi Este sintetizat în membrana celulelor canceroase umane si secretat în ser. Citokeratina 8 (30%) TPA este prezent în ţesuturile fetale si in placentă Interval de referinţă: 0 – 90 U/L (ser). . TPA este sintetizat în faza S a ciclului celular şi concentraţia TPA se corelează cu proliferarea tisulară. a căror concentraţie se corelează cu masa tumorală (markeri de masă moleculară). fiind de fapt un amestec de citokeratine: Citokeratina 19 (44%). IMPORTANT! În contrast cu ceilalţi markeri.2. lavaj bronhoalveolar etc.9 Antigenul polipeptidic tisular (TPA) TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor. de aceea mai este numit şi „antigen de proliferare”. Citokeratina 18 (36%) . deoarece prezintă valori crescute indiferent de localizarea tumorii. lichid de ascită. TPA arată mai rapid şi mai precis schimbările survenite în procesul proliferativ. TPA indică activitatea actuală a tumorii. care poate fi benign sau malign. urină. Este un polipeptid cu masa moleculară de 180 kD.TPS.1.

1.3 ng/mL Indicatia principala a CYFRA 21-1: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC) Indicaţie relativa: cancerul de vezica urinara .2. Interval de referinţă: 0 – 3.10 CYFRA 21-1 Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.

SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la nivelul colului uterin.1. vulvei. Cancerul de col uterin Sensibilitatea clinică a SCC este de 53-73% în cancerul primar şi de 65-85% în cancerul recurent.11 Antigenul cancerului cu celule scuamoase (SCC) SCC este o glicoproteina care aparţine familiei inhibitorilor de serin/cistein proteaze.2. esofagului şi zonei cap-gât. 1. Marker tumoral SCC CEA TPA Cut-off 4 ng/ml 5 ng/ml 80 UI/ml TUMORA PRIMARA 53-73% 30-50% 32-49% RECIDIVA 65-85% 44-52% 47-58% . plămânului.

Cancerul esofagian Sensibilitatea clinică medie a SCC este de 30-39%. 3. Cancerul pulmonar În cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalenţa concentraţiilor crescute de SCC variază între 39 şi 78%. . Carcinoamele din zona cap-gât LOCALIZARE SINUS MAXILAR CAVITATE BUCALA LIMBA LARINGE FARINGE RATA DE DETECTIE SCC [%] 49 34 23 15 15-36 4.2.

Cauzele creşterii în ser a activităţii enzimatice a unor enzime care provin din ţesutul neoplazic sunt: Necroza Tulburări de permeabilitate Alterări ale celulelor sau membranelor cauzate de terapie În plus. cât şi calitativ. timidin kinaza etc. Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg – experimentele de glicoliză anaerobă pe celule canceroase). Enzimele folosite în general de biochimia clinică (LDH. amilaza.) nu sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor. . enolaza neuron specifica.2. CK etc. Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de organ).2 Enzime şi Izoenzime Celulele canceroase au o activitate enzimatică diferită atât cantitativ. Câteva enzime şi izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de primă linie (fosfataza acidă.). enzimele pot fi eliberate şi de ţesuturile normale din organism ca urmare a alterărilor provocate de procesul tumoral.

Este prezentă în toate celulele organismului. Indicaţie relativa: carcinomul tiroidian medular . Interval de referinţă: 0 – 13 ng/mL Interval de graniţă: 13 – 65 ng/mL Tumorile însoţite de diferenţiere neuro-endocrină (neuroblastom. γγ şi αγ sunt prezente în neuroni. celule neuro-ectodermale şi trombocite. Are trei subunităţi: α. carcinom pulmonar cu celule mici) secretă în sânge o cantitate însemnată de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense.2. Este o enzimă citoplasmatică cu rol în metabolizarea intracelulară a glucozei. Formele αα. IMPORTANT!!! Indicatia principala a NSE: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomului. β.1 Enolaza neuronspecifică (NSE) Enolaza are o masă moleculară de 87 kD.2. atunci tumora este rezistentă la tratament. Indică foarte precis eficacitatea chimioterapiei – dacă după 48 ore de terapie nu se observă o scadere semnificativă în activitatea NSE. γ – aceste subunităţi sunt prezente întotdeauna în forme dimere.

leucemie acută şi cronică.2 Timidin-kinaza (TK) Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizează fosforilarea dezoxitimidinei la monofosfat. TK arată activitatea proliferativă (ca şi TPA. Astfel. tumori cerebrale. TPS). Izoenzima TK1 există în cantităţi crescute în celulele care proliferează intens şi în celulele maligne. În celulele organismului uman există trei izoenzime de TK. alegerea tratamentului şi evaluarea eficacităţii terapiei. Interval de referinţă: 0 – 5 U/L Activitatea enzimatică se corelează cu gravitatea bolii. limfom nonHodkin.2. mielom).2. HIV). carcinom pulmonar cu celule mici. . cancer mamar. TK este folosită mai ales în boli limfoproliferative (limfom Hodkin. poate fi folosită pentru stadializarea bolii. TK creşte şi în câteva boli virale (virus herpetic. citomegalic.

În paralel cu tireoglobulina este indicată dozarea anti-tireoglobulinei.3.3 Proteine serice speciale 2. In cancerele tiroidiene nediferenţiate (medular. anaplazic) sensibilitatea TG este aproape 0%. folicular).1 Tiroglobulina (TG) TG este o glicoproteina care transporta hormonul tiroidian în timpul sintezei şi acumulării acestuia în tiroidă. Se obţin rezultate foarte bune în monitorizarea terapiei cu 131I.2. cu o sensibilitate de 98%. Această proteină este folosită ca marker de primă linie al cancerului tiroidian diferenţiat (papilar. Interval de referinţă: 0 – 10 ng/mL (pacienţi cu neotiroidă) Interval de referinţă: 0 – 50 ng/mL .

0.2 Beta-2-microglobulina (B2M) .02 – 0. Un nivel crescut al concentraţiei de B2M se corelează cu un prognostic prost al bolii neoplazice. B2M este un marker de prognostic.2 – 2.8 kD.8 – 1. leucemia limfocitară cronică (LLC).3 mg/L (urină – Ph-ul acid < 6 distruge). urină etc) în concentraţie scăzută în două forme: liberă şi legată de HLA.Este o proteină cu o masă moleculară de 11. 0. Este prezentă în lichidele biologice (ser.5 mg/L (ser). dar poate creşte şi datorită inflamaţiei.8 mg/L (LCR) Timp de înjumătăţire: 40 minute B2M creşte în mielomul multiplu. Interval de referinţă: 2. Se găseşte pe membranele tuturor celulelor diferenţiate. Este eliminată de rinichi în proporţie de 98%.3. 1. în unele limfoame. Această proteină este identică cu lanţul uşor al antigenului de histocompatibilitate leucocitară HLA clasa I-a. Este alcătuită din 100 de aminoacizi.

monitorizarea tumorilor primare şi metastazelor cerebrale (neurinom. .monitorizarea pacienţilor cu melanom malign. Este prezentă în izoformele: ββ – celule gliale şi celule Schwann. meningiom). meningiom) Interval de referinţă: 1. rinichi) Testul S-100 măsoară izoformele ββ şi αβ în ser şi LCR Proteina S-100 detectează cu o mare sensibilitate bolile sistemului nervos central (neurinom. glioblastom. β) care se cuplează în forme homo şi heterodimere. . cu capacitatea de a lega Ca2+.000 D. astrocitom. glioblastom.3. astrocitom.2 – 2. αβ – celule gliale αα – muşchi striaţi (cord.5 µg/L Determinarea proteinei S100 are urmatoarele indicaţii: .2.monitorizarea pacienţilor cu traumatisme cerebrale şi accidente vasculare cerebrale.3 Proteina S-100 S-100 este o proteină astroglială cu o masă moleculară de 21. . Este alcătuită din 2 subunităţi (α.

3 µg/L. Dacă valoarea concentraţiei este < 0. .S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului malign!!! Nivelul S-100 se corelează foarte bine cu volumul tumoral. III şi IV nivelurile serice crescute indică progresia bolii. S100 se corelează cu severitatea leziunii. Valorile serice crescute la 48 ore după AVC se asociază cu un status funcţional precar la 3 luni după accident. La pacienţii cu melanom malign aflaţi în stadiile II. fiind util în identificarea pacienţilor cu metastaze la distanţă. În traumatismele cerebrale. rata de supravieţuire la 3 ani este 85%. Domeniul neurologic: S100 constituie un parametru util de monitorizare a pacienţilor cu AVC în ceea ce priveşte statusul neurovascular. S100 se corelează cu severitatea deficitului neurologic şi cu mărimea zonei de infarct cerebral. Marker-ul are o înaltă valoare predictivă negativă în sensul că depistarea unei valori normale la scurt timp după un traumatism cranio-cerebral exclude o leziune cerebrală severă. În melanomul cutanat este un marker de boală metastatică.

2. deoarece dă informaţii privind viteza de împrăştiere a tumorii. . Proteina TA-90 TA-90 este o proteină descoperită pe suprafaţa externă a celulelor de melanom.4. Este un foarte bun factor de prognostic.3.

limfom Hodkin. Interval de referinţă: Bărbaţi: 18 – 440 ng/mL Femei: Înainte de menopauză: 8-120 ng/mL După menopauza: 30-300 ng/mL Nou-născut < 600 ng/mL În următoarele neoplazii feritina creşte în 40-70% din cazuri: leucemia acută. carcinom de colon . carcinom pulmonar. Se găseşte mai ales în ficat.5 Feritina Feritina este responsabilă de depozitarea fierului în celule. În ţesuturile tumorale se găsesc mai ales izoferitinele acide. Are o masă moleculară de 440 kD.2. splină şi măduva osoasă.3.

Aceste tumori sunt: cancerul bronşic cu celule mici. carcinoidul. Cele mai multe studii se referă la cancerul bronşic: 10% din pacienţii cu această boală prezintă sinteză ectopică de hormoni.4 MARKERI TUMORALI – HORMONI • Sinteza de hormoni peptidici este o trăsătură comună a celulelor canceroase.“APUD-oamele” au o activitate intensă de sinteză hormonală. Tumorile celulelor APUD („amine precursor uptake and decarboxylation”) . carcinomul celulelor Langerhans (insulinomul) • • .2.

carcinom epidermoid şi adenocarcinom Cancer mamar Calcitonina. HPL. Insulina. Vasopresina (ADH) Calcitonina. (Insulina. ACTH HORMONI ACTH. STH. Prolactina. PTH. Lipotrofina (LPH) Serotonina. PTH. Glucagon) . PTH. Glucagon hCG.Sinteză ectopică de hormoni în tumori TUMORI APUD-oame Cancer bronşic cu celule mici Carcinoid Tumorile celulelor insulare (pancreas) Non APUD-oame Plamâni. Calcitonina. Gastrina.

Metabolitul serotoninei. cu rolul de a sintetiza amine biogene: dopamina şi noradrenalina. pancreas. acidul 5-hidroxi­indol­acetic (5 HIAA) este excretat în urină.CARCINOIDUL Tumoră din grupa APUD-oamelor. banane. Determinarea acestui metabolit este un test indispensabil pentru diagnosticul biochimic al carcinoidului > 25mg /24 ore (atenţie la recoltarea Urinei: paracetamol.5 HO-Indol). Produsul cel mai caracteristic al acestor tumori este serotonina (5-hidroxitriptamina). alune . . căi biliare = sistem de celule cu caracteristici histochimice şi raspândire heterogenă. se dezvoltă din celulele enterocromafine în tractul gastrointestinal.

hCG • Este un hormon GP heterodimeric (cu două subunităţi: a şi ß) produs în mod normal de către trofoblaştii placentari. Eduards .5 zile).1Human Chorionic Gonadotropin . este detectabil după aprox 1 săptămână de la nidare şi creşte exponenţial (dublându-şi concentraţia la 1.4.risc crescut de sindrom Down.5-2.2. • Determinarea hCG este utilizată de obicei pentru confirmarea sarcinii şi evaluarea tumorilor trofoblastice. • A fost introdus în screening-ul matern (Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) – valori crescute .

Valori crescute: Identificarea în afara sarcinii este caracteristică tumorilor trofoblastice. rareori în carcinoame mamare. în sensul depistării transformării acesteia în choriocarcinom. adenocarcinomul gastric şi pancreatic (uneori însoţite de ginecomastie). Există o corelaţie destul de bună între nivelul acestui marker şi masa tumorală.Valori normale: • la bărbaţi • la femei • la femei în menopauză < 1 U/L < 5 U/L < 10 U/L. în particular choriocarcinomului şi tumorilor cu celule germinale ale testiculului (seminoame) şi ovarului. . determinarea putând fi utilizată pentru a monitoriza răspunsul la tratament şi eventualele recăderi. pulmonare. Determinarea este utilă şi pentru screening-ul femeilor cu molă hidatiformă.

2.4.2 CALCITONINA
Calcitonina este secretată de celulele parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este de scădere a calciului seric, prin inhibarea resorbţiei osoase şi stimularea eliminării urinare a calciului. Creşterea concentraţiei serice a calcitoninei apare în sindroamele mieloproliferative. Una dintre cele mai importante proliferări maligne însoţite de sinteza exagerată de calcitonină este carcinomul medular tiroidian. CALCITONINA = markerul de prima linie in screeningul Carcinomului Medular

MARKERI GENETICI
ONCOGENELE sunt gene care atunci când sunt exprimate anormal de intens sau când suferă mutaţii, contribuie la transformarea unei celule normale într-o celulă canceroasă (angajată în mitoză necontrolata) GENE SUPRESOARE TUMORALE - inhibă sau frânează creşterea celulară şi ciclul celular, prevenind dezvoltarea tumorilor

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE
screening stabilirea diagnosticului valoare prognostică monitorizarea tratamentului valoare predictivă indice de supraveghere

PROBLEMA!!
Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

3. DETERMINAREA MARKERILOR TUMORALI
3.1 Recoltarea si Stocarea
Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Se poate lucra pe ser, plasma, lichid cefalorahidian (LCR), urină, salivă etc. a. Ser Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează ca atare, fără aditivi Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale. Trebuie evitată aplicarea prelungită a garoului înainte de recoltarea sângelui Sângele poate fi stocat înainte de centrifugare la temperatura camerei 1-2 ore, dacă este vorba despre markeri tumorali utilizaţi ca analize curente. Pentru teste mai speciale sângele va fi centrifugat la 30 minute după recoltare Sângele coagulat trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Serul trebuie transferat în 2-3 criotuburi, care obligatoriu vor avea dop. În ser nu trebuie să rămână hematii Serul poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile (pentru analize curente) sau la temperaturi ≤ -20◦C, timp nelimitat

Pentru determinarea markerilor tumorali. conducând la valori fals pozitive) Urina. trebuie centrifugată la 1000 x g timp de 15 minute Urina poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 7 zile (?) sau la temperaturi ≤ -20◦C timp nelimitat. care vor fi congelate. astfel recoltată. Se efectuează. sunt decongelate la temperate camerei (1-2 h – mai puţin la urină) şi omogenizate. De aceea. o toaletare a organelor genitale exterioare cu apă şi săpun. direct într-un vas steril cu gâtul larg (volumul necesar unei examinări uzuale este de 10-15 ml). Plasmă Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează folosind un anticoagulant ca citrat. Important! Analizele nu pot fi efectuate din probe biologice cu hemoliză şi/sau lipemie . proba poate fi stocată 4-5 zile la frigider (4◦C). urină etc. Prelevarea se efectuează din jetul mijlociu. EDTA sau heparină Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale Sângele trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Plasma trebuie transferată în 2-3 criotuburi Plasma poate fi păstrată la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile sau la temperaturi ≤ -20◦C c. plasmă. probele de ser. Proba odată decongelată nu mai poate fi recongelată. Dozarea biomarkerilor se va efectua numai din urină sterilă pentru a înlătura eventualele interferenţe care ar putea apărea (prezenţa germenilor patogeni în urină influenţează calitatea dozării markerilor tumorali.b. Urina Recoltarea se face dimineaţa într-un vas steril respectându-se condiţiile de la urocultură. în prealabil. este necesară fracţionarea probei în 2-3 eşantioane. După decongelare.

metodele radioimunochimice (RIA) folosesc pentru marcare izotopii radioactivi 125I. sensibilitate. variatia in timpul determinarii: < 5%. iar metodele imunochimice folosesc enzime (EIA). Principiul acestor metode . reproductibilitate. sa nu modifice in nici un fel legatura Ag-Ac In prezent. substante fluorescente (FIA).2 Metode de Analiza Pentru determinarea markerilor tumorali sunt folosite metode radioimunochimice. substante luminescente (LIA) . sa lege atat molecule mari.3. imunochimice şi cromatografice. usor de masurat. Substanta folosita pentru marcare trebuie sa indeplineasca conditiile: sa emita un semnal stabil. cat si mici. variatia intre determinari: < 10%. Cantitatea de complexe imune poate fi determinata daca Ac sau Ag din complex este marcat cu o substanta care emite un semnal. ce urmeaza a fi masurat.reacţia antigen-anticorp (Ag-Ac). Metodele de analiza a markerilor tumorali trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: specificitate.

tub. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. dupa incubarea cu proba de dozat. 131 I. 3 H Avantaje Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis Dezavantaje Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale (autorizatie CNCAN) Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale( autorizatie CNCAN) IRMA: in general metoda in faza solida tip “sandwich”.Metoda RIA: competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat.). se adauga un exces de anticorp marcat. 131 I. 3 H Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis .etc. Izotopi radioactivi: 125 I. Marker Izotopi radioactivi: 125 I. pentru legare la acelasi anticorp specific.

RIA .

analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare . H2 O2 Avantaje Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. se adauga un exces de anticorp marcat Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. dupa incubarea cu proba de dozat. Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Dezavantaje Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare IEMA: metoda in faza solida tip “sandwich”. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila. tub.Metoda ENZIMATICA EIA : competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat enzimatic pentru legare pe acelasi anticorp specific Marker Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. H2 O2.godeu).

. . .ELISA Ag ELISA indirecta Imbracare placi Ac ELISA directa ELISA competitiva Proba Proba Proba+Ag Ac sec.E Ac sec.E Ac sec.E Substrat Detectie si Analiza .

cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.Metoda Marker Avantaje Dezavantaje Costuri pt. isoluminol Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare BIOLUMINISCENTA luciferinluciferaza .cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis LUMINISCENTE Isotiocianat de Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Fluorescente (FIA) fluoresceina Fosforescente (PhIA) (492nm/520 nm) Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: Isotiocianat de obisnuite in orice laborator clinic rhodamina (550nm/585nm) Sensibilitate: medie CHEMILUNISCENTE luminol.cititor probe (fluorimetru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.

. . .un management optim al laboratorului.personal .3 ASIGURAREA CALITATII .infrastructura Implementarea măsurilor AC conduce la: .organizare .creşterea cotatiei laboratorului. . .3.stimularea şi motivarea personalului.îmbunătaţirea eficienţei activităţilor.minimizarea erorilor.

în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate în considerare” CC se desfăşoară pe trei nivele: 1.“un set complet de proceduri aplicate in cadrul laboratorului pentru monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor. primul nivel de control (control intern) realizat de analist 2. al treilea nivel de control (control extern) scheme de comparare interlaboratoare CONTROLUL CALITATII (CC): . al doilea nivel de control (control intern) realizat de Responsabilul cu calitatea / Şeful de laborator 3.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ORGANIZARE ORGANIZARE VERIFICĂRI VERIFICĂRI INTERNE INTERNE AC INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ TESTE TESTE INTERINTERLABORATOARE LABORATOARE PERSONAL PERSONAL CC TESTE DE TESTE DE PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ .

Fiecare laborator trebuie sa aiba propriul MANUAL al CALITATII: Proceduri specifice de analiza .scheme de control interlaboratore (controale externe de calitate) etc. .curbe de etalonare .verificari interne (controale interne de calitate) .

fluid pleural.gradul de hemoliza va fi specificat in raportul de analiza Lipemia . Timpul de la recoltarea probei – proba trebuie prelucrata in cel mult 1-2 ore Hemoliza . prelucrarea primara si inregistrarea probelor Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. transportul. Se poate lucra pe ser. plasma.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat Colectarea. lichid cefalorahidian (LCR).NU se lucreaza!!! . lichid amniotic.pentru serurile lactescente determinarile se efectueaza utilizand uneori dilutia cu diluentul din trusa (1:10) prelucrarea primara a probelor – efectuarea corecta a dilutiilor A nu se uita de calibrarea periodica a micropipetelor!!! Probele intens hemolizate . urină. salivă etc.

) boli renale (β2-mg. Factori care pot cauza rezultate fals pozitive: boli benigne. TPS etc. starea gripala. in primul rand boli inflamatorii degenerative. anticorpi monoclonali proveniti de la soarece. CEA. calcitonina. radio-terapie. medicamente (calcitonina. CA 19-9. BTA etc. boli virale (virus herpetic) – (Timidin – Kinaza etc. HCG etc. PSA. sarcina (AFP. necroza tumorala. menstruatia (CA 125 etc. TPA. TSH.). T4.) .INTERFERENTE 1. biotina > 5mg/zi etc.) tratamente (chimio-terapie.) boli hepatice (AFP.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat .). catecolamine. CA 125. interventii chirurgicale etc. CEA.).

nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza de CA 199 (se recomandă CA 50 sau CA 242) etc.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . se formeaza complexe imune cu anticorpi circulanti.persoanele cu antigen Lewis negativ. markerul tumoral ramane in celula sau pe suprafata celulei (tumora incapsulata). . CA 19-9 apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente .Factori care pot cauza rezultate fals negative: viteza crescuta de metabolizare. sinteza de biomarker este blocata. numar scazut de celule maligne. vascularizarea slaba a tesutului tumoral – markerul tumoral nu ajunge in circulatia sanguina.INTERFERENTE 2.

lumina. umiditate) pentru a nu afecta stabilitatea si proprietatile chimice reconstituirea si portionarea (cand este cazul) a standardelor si a controalelor. conform indicatiilor din interiorul kit-ului ATENTIE! Esantioanele de IQC reconstituite se utilizeaza o singura data dupa decongelare si NU se recongeleaza .CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de reactivi receptia si evidenta corecta a reactivilor (reactivii expirati se indeparteaza conform procedurii privind managementul deseurilor) respectarea conditiilor impuse de producator privind conditiile de depozitare (temperatura.

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Factori legati de materialele de referinta rularea controalelor pe minimum 2 nivele: normal si patologic frecventa rularii controalelor interne: interserie (la inceputul fiecarei serii analitice) sau intraserie (evitarea erorilor aleatorii) .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Calibrarea se efectueaza : la introducerea unei metode noi de determinare a unui analit la schimbarea lotului de reactivi dupa interventia service-ului la echipament cand rezultatele IQC incalca regulile Westgard dupa inlocuirea alicotelor din materialele de control .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) verificarea functionarii la parametrii ceruti a sistemului automat de analiza respectarea conditiilor de incubare. cuve) in scopul evitarii contaminarii si interferentelor. a vitezei de rotatie) – in cazul sistemelor semiautomate de analiza evitarea contaminarii reactivilor IMPORTANT! La sfarsitul zilei de lucru este esentiala efectuarea operatiunilor de intretinere a echipamentului (spalare ace. a capilarelor spalatorului. agitare si spalare in timpul procedurii de lucru (verificarea temperaturii. tubulatura. .

. opalescent) Dacă proba a fost determinata in dilutie. lipemic (turbid. icteric. trebuie specificata dilutia Dacă interferenţa nu s-a putut elimina şi analiza nu s-a efectuat. în locul rezultatului se notează: “nu s-a efectuat datorită. de ex. hemolitic.” ..CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Procedura de raportare a rezultatelor Raportul de analiză trebuie să indice: - Aspectul probei.

T4.) rezultate neastepatate in cazul monitorizarii tratamentului repetarea determinarii analitului se va efectua intotdeauna pe un alt esantion provenit din acelasi specimen! Se pot efectua determinari aditionale. TSH etc. daca se obtin valori patologice pentru anumiti analiti (ex.cu anuntarea clinicianului. metastaze hepatice – cauza necunoscuta – clinicianul indica CEA si AFP) .CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Se impune repetarea determinarilor pentru: rezultate care nu se coreleaza intre ele si cu diagnosticul (ex. T4 liber.

4 Criterii de selectie şi validare Sensibilitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta o cantitate cât mai mică din substanţa de analizat (de a nu da rezultate fals negative .FN) Specificitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta numai substanţa de analizat dintr-un sistem (de a nu da rezultate fals pozitive – FP sau de a da un rezultat real negativ – RN – dacă substanţa nu se găseşte în sistemul de analizat) Parametrii metodei de analiză a markerilor tumorali Tumora Prezentă Rezultatele metodei de analiză a markerilor tumorali Pozitiv Negativ Total RP (Real pozitiv) FN (Fals negativ) RP + FN Absentă FP (Fals pozitiv) RN (Real negativ) FP + RN Total RP+FP FN+RN .3.

Criterii de selectie a markerilor tumorali: Sensibilitate cat mai mare – capacitatea de a identifica neoplazia in stadiu precoce Specificitate cat mai mare – capacitatea de a distinge intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii Specificitate de organ – capacitatea de a localiza tumora Corelatie intre concentratia markerului si stadiul tumorii Capacitate de a indica modificarile induse de tratament Valoare prognostica in functie de concentratie .

3. EXEMPLU: un marker de masa tumorala. care îmbunătăţesc considerabil sensibilitatea primului. "de a doua sau a treia alegere".5 Determinarea Multimarker PROBLEMA!! Nu exista marker tumoral ideal! Markerii tumorali nu au valoare absoluta! SOLUTIA SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI: - un marker "de primă alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr. unul sau doi markeri. celula tumorală cercetată). . unul sau doi markeri de activitate tumorala.

4. RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA MARKERILOR TUMORALI DE PRIMA LINIE IN DIVERSE NEOPLAZII .

.0.1 +/. CEA.0) 0% ( 1. SCC) Sensibilitatea a markerilor NSE – CEA în cancerul pulmonar TIPUL BOLII Carcinom cu celule mici Alte carcinoame Boli pulmonare benigne Persoane sanatoase N 81 108 79 92 NSE (>13 ng/mL) CEA (>5 ng/mL) 74% 15% 5.1 CANCER PULMONAR (NSE.8) CYFRA 21-1 – fragmente solubile de Citokeratina 19 (în NSCLC) •Valori normale: < 3.3 ng/mL •Valori crescute: carcinom bronşic non-parvicelular – specificitate 95%.1% 47% 46% 13.2.9% 0% ( 7.8 +/. CYFRA 21-1.4.

factorul de crestere EGFR . după tratament în std II şi III Determinarea CA 27-29 este utilizat doar in monitorizarea pacientelor aflate în fază avansată de boală Recomandari ESMO: Receptori RE/RP. indicele de proliferare Ki-67. EGFR.2 CANCER MAMAR (CA 15-3.4. CEA. status HER2/neu. CA 27-29. Ki-67) CA 15-3 nu se utilizează ca marker de screening Determinarea receptorilor pentru Estrogen / Progesteron este recomandată pentru a aprecia raspunsul la terapie hormonală Determinarea CA 15-3 şi CA 27-29 sunt utile pentru detecţia precoce a recurenţei la pacientele clinic asimptomatice. RE/RP. HER2/neu.

3 CANCER DE PROSTATA (PSA total.4. sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi aproximativ 7. predispune bărbaţii la cancer de prostată atunci când suferă mutaţii Prezenta moleculei B7-H3 pe suprafata celulelor canceroase prostatice . Africa Este frecvent în America de Nord şi în Nord-Estul Europei 100 de cazuri la 100. America de Sud.3% din bărbati mor anual din această cauză Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar FACTORI DE RISC Barbati cu varsta peste 65 de ani Rasa afro-americana: bărbaţii de culoare suferă de cancer de prostată cu 37% mai frecvent decât albii Prezenta genei HPC 1 (Hereditary Prostate Cancer 1).000 de barbati în rândul persoanelor de culoare din Statele Unite În România. PSA liber) INCIDENTA 1 caz la 100.000 de barbati în Asia.

nu se asociaza cu inhibitori (10 .90 %) . In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer.PSA complexat cu alfa2.40 %) Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat de epitopi ai PSA. Proporţiile relative de PSA .macroglobulina (PSA-AMG) . pe calea sistemului limfatic si capilar. comparativ cu cei cu BPH . Este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei.PSA liber este o forma enzimatic inactiva .ACT şi PSA liber diferă la pacienţii cu cancer de prostată.aceasta forma nu este detectabila (< 0. biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma. PSA este prezent in ser in concentratii reduse.PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60 . In mod obisnuit. de unde va ajunge in circulatia generala. hipertrofie prostatica benigna.PSA Antigenul specific prostatic (PSA) este un component esential al plasmei seminale. prostatita acuta. pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic toti epitopii.1 %) . din acest motiv fiind imposibil de detectat. Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: .

a PSA total într-o anumită concentraţie. atunci când determinările de PSA total se efectuează postprostatectomie. . mai mare sau mai mică. urmărindu-se evoluţia bolii canceroase sub influenţa terapiei. monitorizarea tratamentului (indică recrudescenţa şi instalarea rezistenţei organismului la medicamentul administrat). Determinarea prezenţei. prezintă o importanţă majoră pentru: alegerea liniei de tratament (în scopul identificării pacienţilor care să beneficieze de radioterapie.CONCLUZII 1. în ţesutul tumoral. îmbunătăţirea metodologiilor de tratament. chimioterapie sau hormonoterapie).

dar nu identic cu hCFH NMP 22 – Proteine de Matrice Nucleară (NMPs) – fac parte din structura internă a nucleului sau. alcătuiesc matricea structurală internă a nucleului celular şi se asociază cu funcţiile de replicare a ADN.MARKERI TUMORALI MASA TUMORALA Bladder Tumor Antigen (BTA Trak) – a fost identificat ca fiind o proteină din familia Factorului H al Complementului Uman (hCFHrp). compoziţie şi formă. sinteza ARN şi formarea de hormoni . similar ca structură. mai exact.

.ACTIVITATE TUMORALA Urinary Bladder Cancer Antigen (UBC) – permite măsurarea reactivităţii epitopilor din fragmentele solubile ale citokeratinei 8 şi 18. folosind anticorpii monoclonali 6D7 şi 3F3. folosind anticorpi policlonali anti-citokeratină. Tissue Polypeptide Specific Antigen (TPS) – permite măsurarea reactivităţii epitopului M3 din fragmentele solubile ale citokeratinei 18. Cyfra 21-1 – marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.

5 TUMORI TESTICULARE (HCG.4. AFP) Clasificarea histopatologică a tumorilor germ celulare testiculare şi rolul markerilor tumorali hCG şi AFP DIAGNOSTIC SEMINOM CARCINOM EMBRIONAL (NON-SEMINOM) CHORIOCARCINOM (NON-SEMINOM) TERATOM (NON-SEMINOM) TUMORA SAC YOLK (NON-SEMINOM) HCG + + + - AFP + + .

5. EVALUAREA CLINICA A MARKERILOR TUMORALI Rolul markerilor tumorali in oncologie: screening stabilirea diagnosticului monitorizarea tratamentului valoare prognostică valoare predictivă indice de supraveghere .

Tumor Markers. John Wiley & Sons Inc. 1998. Cervical and Gastric Cancers.. M. Goldstein. 1994 Belgun. 2002.. A. “Cancer Biomarkers – Analytical Techniques for Discovery”. Use of Tumor Markers in Liver. In Clinical Laboratory Diagnostics.Bibliografie Hamdan. 66-970. 2007 Dobreanu. R. Practice Guidelines and Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory Medicine Practice Guidelines). Bladder. 2006 Klapdor. M. “Tumour Markers in Clinical Oncology”.. Sorin Biomedica. “Istoricul si evolutia utilizarii radioizotopilor in endocrinologie”... . Purice. The National Academy of Clinical Biochemistry. M. “Biochimie clinica – Implicatii practice”. University Press. M. 2010. The National Academy of Clinical Biochemistry.. 2003 Lothar Thomas. Laboratory Medicine Practice Guidelines..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful