MARKERI TUMORALI.

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA LOR IN PRACTICA CLINICA
Lector Dr. Chim. ADINA STANCIU Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii
adinaelenastanciu@yahoo.com

Ce îşi propune cursul !
1. 2.

Notiuni generale despre markerii tumorali Clasificare markeri tumorali. Semnificatia clinica a markerilor: CEA 、 AFP, CA 19-9, CA 72-4, CA 125, PSA / fPSA, CA 15-3, TPA, CYFRA 21-1, SCC, NSE, TK, TG, B2M, S-100, TA-90, Feritina, HCG, Calcitonina etc. Determinarea markerilor tumorali Recomandari privind utilizarea markerilor tumorali de prima linie in diverse neoplazii Evaluarea clinica a markerilor tumorali

3. 4. 5.

ANTIGENE TUMORALE
TSA-Tissue Specific Ag - Antigene care aparţin doar celulelor tumorale TAA-Tissue Associated Ag - Antigene care aparţin şi celulelor normale Antigenele retrogenetice: sunt exprimate numai pe suprafaţa celulelor embrionare: antigene oncofetale (α-fetoproteina - AFP şi antigenul carcinoembrionar – CEA) Antigenele de diferenţiere: apar numai într-o fază determinată a maturaţiei unor serii celulare (elementele imature din leucemii).

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM
ANTIGENE TUMORALE Antigene virale:
HPV E6 şi E7 EBNA-1 Antigene de hepatită B şi C HTLA-1

NEOPLAZIA
Col uterin Limfom Hodgkin/Burkitt Hepatom Leucemie/limfom T

Antigene proteice nemutate:
MAGE-1, -3* BAGE GAGE RAGE LAGE-1 Tirozinază* TRP-1/gp75 (tyrosinase related protein), TRP-2, gp100*, MELAN-A / MART-1 GAG-3 / NY-ESO-1 CEA PAP, PSA, PSMA HER-2 / neu SCP-1 (synaptonemal complex protein) / HOM-TES-14

Melanom, cancer pulmonar, mamar, cap şi gât Melanom, cancer vezical Melanom, cc. pulmonar, mamar, cap şi gât, sarcom Cancer renal şi alte cancere Melanom Melanom Melanom Cancer esofagian, vezical, pulmonar etc Cancere gastro-intestinale, pulmonare, mamare Cancer de prostată Cancer mamar, ovarian etc Cancer testicular, mamar, ovarian, gliom etc

ANTIGENE TUMORALE IDENTIFICATE PÂNĂ ACUM ANTIGENE TUMORALE Autoantigene mutate: MUM-1 (melanoma-ubiquitous mutated) β-catenina ESO-1 TPI* (triosephosfate isomerase) CDC 27* (MHC II) CDK4 (Cyclin-dependent kinase) CASP-8 (caspase-8) p21 ras p53 NEOPLAZIA Melanom Melanom. GD3) Carcinoame Melanom. neuroblastom. siali-Tn) Ganglioside (GM2. cancer de colon Cancere de cap şi gât. mamare Melanom Melanom Proteine de fuziune: Bcr-abl (p120) Pax3-fkhr Ews-fli-1 LDFP (Low density-lipid receptor fusion protein)* Leucemie cronică mieloidă Rabdomiosarcom alveolar Sarcom Ewing Melanom Glicolipide: De grup sangvin (T. Tn. gliobalstom . GD2. adenocarcinoame Tumori scuamoase Adenocarcinoame Adenocarcinoame Proteine anormal glicozilate: MUC-1 M-TAA U-TAA Cancere de pancreas. sarcom. tumori scuamoase Melanom Melanom.

markerii tumorali sunt substanţe. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MARKERII TUMORALI markerii tumorali apar ca urmare a alterării metabolismului celular. fiind produşi fie de celulele tumorale. . oncogene. markerii tumorali sunt produşi asociaţi tumorilor (factori genetici. proteine. etc. creşterea şi răspunsul la terapie a tumorilor maligne.). fie de celulele gazdă stimulate de tumora. care reflectă sinteza.1.

din 1975 – tehnica anticorpilor monoclonali este folosită pentru a descoperi noi markeri tumorali (Kohler si Milstein) c) d) e) .gonadotropina chorionică (hCG) a devenit un test standard. iniţial în diagnosticul şi apoi în monitorizarea choriocarcinomului 1963 .CEA a fost identificat ca antigen oncofetal şi exploatat clinic (Gold şi Freedman).AFP a fost identificată ca marker pentru carcinomul hepatoceluar (Tatarinov) 1965 .ISTORIC a) b) 1846 .proteina Bence Jones a fost descrisă ca marker pentru mielomul multiplu 1930 .MARKERI TUMORALI .

. specificitate de organ foarte mare (să fie secretat de o singură entitate tumorală). sensibilitate cât mai apropiată de 100 % (să poată fi detectat la o cantitate foarte mică de celule tumorale).CARACTERISTICILE MARKERULUI TUMORAL IDEAL specificitate cât mai apropiată de 100 % (să nu fie detectabil în tumori benigne sau în alte afecţiuni organice).

) .2. receptori hormonali etc. urină. LCR. salivă. plasmă. lavaj bronhoalveolar etc.) Markeri tumorali umorali: sunt detectaţi în lichidele biologice (ser. lichid de ascită. CLASIFICARE MARKERI TUMORALI După localizarea lor: Markeri tumorali celulari: sunt detectati în ţesutul tumoral (p53.

). insulinom – insulina. (NSE). 2.LPH etc. gastrinom – gastrina. CA19-9. Proteina TA-90. BTA etc.4. PTH. Fosfataza Acida etc. carcinoid .ACTH.5 Produşi hormonali ai tumorilor non-endocrine – .1 Peptide non-hormonale: CEA. ACTH etc.HCG.CLASIFICARE MARKERI TUMORALI 2. CA15-3.Timidin Kinaza (TK). TPA. feocromocitom – catecolaminele. CA125.hormoni eutopici (paratiroide – PTH. AFP. choriocarcinom – HCG etc.2 Enzime şi izoenzime: Enolaza Neuron Specifica 2. si Non APUD-oame: cancer mamar . CA 72-4. Produşi hormonali ai sistemului endocrin difuz .3 Proteine serice speciale: Tiroglobulina (TG). Feritina etc. Proteina S-100.) 2. 2. PSA. hormoni ectopici (APUD-oame: cancer bronsic cu celule mici . cancer tiroidian medular – calcitonina. Beta-2- microglobulina (B2M).

2. concentraţii de peste 35 ng/mL (dacă infecţia . sinteza nu încetează complet Timpul de înjumătăţire: 1-2 săptămâni Interval de referinţă: 0-5 ng/mL (Fumători < 10 ng/mL) urinară este exclusă) poate indica un carcinom al vezicii urinare !!! S-a observat că tumorile colonului. 45-60% din moleculă este alcătuită din carbohidraţi.1. În timpul dezvoltării embrionului se formează în pancreas şi în tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafaţă celulară. Au fost descrişi cel puţin 6 epitopi.1 PEPTIDE NON-HORMONALE 2.1 Antigenul carcino-embrionar (CEA) Este o glicoproteină cu o greutate moleculară de 180 kD. prostatei şi rinichilor sunt însoţite de valori crescute ale CEA numai după invadarea tractului urinar !!! Valori crescute ale CEA în LCR apar în primul rând în metastaze cerebrale !!! In urină. iar partea proteică este un lanţ polipeptidic. Chiar şi la adult.

gât Carcinom pancreatic Carcinom ovarian Sensibilitate [%] 10-50 75-85 10-40 75-85 20-60 70-80 60-70 30-40 20-30 .Sensibilitatea CEA în tumorile primare Tumori primare Carcinom colorectal pre-operator Carcinom colorectal post-operator Cancer mamar pre-operator Cancer mamar post-operator Carcinom pulmonar cu celule mici Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici Cancer cap.

tratamentul cu biotina in doze mari (>5 mg/zi). rinichilor (insuficienta renala). hepatita cronica). boala Crohn.Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. . se recomanda ca recoltarea de sange sa se faca dupa minimum 8 ore de la ultima administrare. . polipoze).anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in scop diagnostic sau terapeutic. . plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. ficatului (ciroza hepatica. Pot exista interferente cu unele componente ale kit-ului: . pancreasului (pancreatite).titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.

trisomie 21. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. iar mai târziu în ficat. .Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie.1. În cursul vieţii intrauterine se formează în sacul vitelin. spina bifida. presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina. boala Langdon Down. trisomie 18 etc. . sinteza ei fiind suprimată la adult. În serul mamei concentraţia maximă este atinsă în săptămânile 35-38 de sarcină.000 : 100 : 1 Postnatal sinteza de AFP este minimă. ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10.2. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. În ficatul fătului sinteza maximă are loc în săptămânile 14-20.2 Alfa-fetoproteina (AFP) Este o glicoproteină cu masa moleculară 70 kD.

Interval de referinţă: < 5 ng/mL (ELISA) < 7 ng/mL (ECLIA) < 6 ng/mL (CLIA) Limita de detectie – 0. nivelul seric crescând cu mărimea tumorii.2 U/mL (0. AFP este un marker de masă tumorală. ng/mL x 0.timp indelungat la -20°C sau la -70°C.7 zile la 2-8°C.21 = ng/mL. .83 =U/mL Timpul de înjumătăţire: 5 zile Stabilitate ser: .24 ng/mL) Factor de conversie: U/mL x 1. .

chiar dacă este prezentă o neoplazie.2. Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242. IMPORTANT! Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis (3-5% din populaţie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza CA 19-9. .3 Antigenul gastro-intestinal (CA 19-9) CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid). La aceste persoane CA 19-9 rămâne la valori foarte scăzute.1.

Indicatii relative: diagnosticul si monitorizarea cancerului colorectal (al doilea marker dupa CEA) si ovarian (al doilea marker dupa CA 125). CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul carcinomului pancreatic. colon. stomac. Deşi.CA 19-9 este prezent în celule epiteliale şi mucoase din: pancreas. a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal. ficat etc. CA 19-9 este markerul de primă linie în carcinomul pancreatic Indicatii absolute: diagnosticul si monitorizarea adenocarcinomului pancreatic. . căi biliare. gastric si a tumorilor hepatobiliare.

ciroza.Interval de referinţă: < 37 U/mL (ELISA) < 27 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 30 – 65 U/mL Valori > 65 U/mL (probabilitatea ca boala să fie de natură malignă este de 95%) . lupus eritematos sistemic (32%) si sclerodermie (33%). trei luni la -20°C sau la -70°C. Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Stabilitate proba . dar si in boli autoimune: poliartrita reumatoida (33%). .CA 19-9 se poate pozitiva si in afectiuni benigne (37-65 U/mL).serul separat este stabil: 30 zile la 2-8°C. in special boli inflamatorii ale intestinului.

Este o glicoproteină cu masa moleculară de 400 kD. Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei. ovare. .2. gastric (sensibilitate = 85%) si a tumorilor hepatobiliare (in asociere cu CEA sau CA 19-9 ca markeri secundari). în special pentru cel de stomac.3). B72. se pare că rezultatele au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv. Indicatii absolute: marker de prima linie in monitorizarea tratamentului si evolutiei bolii in cancerul pancreatic. celule epiteliale pulmonare.in cancerele pulmonare (altele decat cele cu celule mici) sensibilitatea este de 75%. care a fost identificat cu doi anticorpi monoclonali (CC49. Indicatii relative: . .1.4 Antigenul gastric (CA 72-4) CA 72-4 este un marker. Deşi. CA 72-4 a fost destinat monitorizării cancerului ovarian. Este prezent în: stomac.in tumorile ovariene mucinoase: sensibilitate de 82%.

Există o foarte bună corelaţie între CA 72-4 şi stadiul bolii.2 U/mL CA 72-4 se poate pozitiva in afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina.timp indelungat la -20°C sau la -70°C . Stabilitate ser: . Interval de referinţă: < 8 U/mL (ELISA) < 6.30 zile la 2-8°C. . CA 72-4 poate fi folosit pentru monitorizarea carcinomului gastric postoperator pentru că indică recidiva bolii.9 U/mL (ECLIA) Timp de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 0.

laptele şi serul femeilor însărcinate. hepatita. care a crescut semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%). CA 125 II de a doua generaţie a fost identificat cu un alt anticorp (M II). colon etc. diferite afectiuni benigne ale sferei genitale (endometrioza. Interval de referinţă: < 37U/mL (ELISA) < 35 U/mL (ECLIA) Interval de graniţă: 35 – 65 U/mL (fibroame uterine. fibromatoza.2. ciroza. CA 125 a fost identificat cu un anticorp monoclonal. CA 125 se găseşte în cantităţi mari în lichidul amniotic. vezică biliară.5 Antigenul ovarian (CA 125) CA 125 este o glicoproteină cu masa moleculară de 220 kD. endometrite etc.1. insuficienta renala. rinichi. stomac.) Cresteri usoare ale CA 125 se pot intalni in timpul menstruatiei. boli inflamatorii pelvine). dar si in alte afectiuni benigne non-ginecologice (pancreatita acuta sau cronica. primul trimestru de sarcina. Este prezent în epiteliul următoarelor organe: ovar.) . boli autoimune etc. pancreas.

Sensibilitatea în stadiile I şi II = 65%.Timpul de înjumătăţire: 2 – 6 zile Limita de detectie – 0. care reprezintă 10% din carcinoamele ovariene. Sensibilitatea în stadiile III şi IV = 85%.suspiciune de adencarcinom pancreatic CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian in populatia generala.3 luni la -20°C. . În cazul tumorilor mucinoase. datorita lipsei sale de sensibilitate pentru stadiul precoce al bolii. sensibilitatea este mai mică.6 U/mL Stabilitate ser: .monitorizarea carcinoamelor ovariene epiteliale seroase şi nediferenţiate (cel mai comun tip de cancer ovarian). Indicatii absolute: . Indicatii relative: .5 zile la 2-8°C. .

. ovariene. Anticorpul 115D8 a fost obţinut prin imunizare cu lipide din laptele uman. CA 15-3 este prezent în celulele epiteliale secretorii şi în secreţii.400 kD.1.tumori maligne non-mamare: adenocarcinoame pancreatice. pulmonare. CA 15-3 este o glicoproteina transmembranara a carei sinteza este codificata de gena MUC1. iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana celulelor de carcinom mamar. Principala utilitate a determinarii acestui marker este monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii in cancerul mamar. fibroadenom).afectiuni benigne : mamare (mastopatie.6 Antigenul mamar (CA 15-3) CA 15-3 este o glicoproteină de tip mucinos cu masa moleculară de 300 .2. CA 15-3 de ultimă generaţie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali diferiţi: 115D8 şi DF3. hepatice (hepatita. hepatice. ciroza) Interval de referinţă: . <22 U/mL (ELISA) < 25 U/mL (ECLIA) Intervalul de graniţă: 22 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 15-3 se pot intalni in: .

iar pentru stadiile T3 şi T4 de 70%. determinarea combinata de CA 15-3 si CEA poate creste sensibilitatea detectiei recurentei tumorale. CA 15-3 este folosit pentru monitorizarea postoperatorie pentru că indică recidiva cu câteva luni înainte ca diagnosticul clinic să fie posibil. Pentru stadiile T1 şi T2 sensibilitatea este de 10%. determinarile seriate pot fi utile in detectarea precoce a metastazelor osoase si hepatice . scaderea nivelurilor serice de CA 15-3 este un indicator de raspuns terapeutic. in timp ce persistenta nivelurilor crescute se asociaza cu progresia bolii si raspuns inadecvat la terapie.Indicatii absolute: o valoare a CA 15-3 peste 40 U/mL face ca probabilitatea existenţei unei neoplazii mamare să fie de 80%. nivelurile crescute de CA 15-3 la un pacient cu neoplasm mamar indica cu mare probabilitate prezenta metastazelor.

. diagnosticul sau stadializarea cancerului mamar.3 luni la -20°C.Timpul de înjumătăţire: 4 – 6 zile Limita de detectie – 1 U/mL Stabilitate ser: .5 zile la 2-8°C. . CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul.

avand sensibilitate si specificitate asemanatoare cu CA 19-9 ( 77% pentru CA 19-9 si 69% pentru CA 50). care este de 9%. valori crescute de CA 50 pot fi intalnite si in tumorile maligne ale pacientilor Lewis negativi (a caror celule nu pot sintetiza CA 19-9). valori crescute in tumori gastrointestinale si endometriale. In cancerul hepatic CA 50 are o sensibilitate de 55%.1.7 Antigenul carbohidrat (CA 50) descris pentru prima data in 1983 de Lindholm. . mai mare decat cea a CA 19-9. util pentru monitorizarea pacientilor cu cancer pancreatic. nu are specificitate de organ.2. spre deosebire de CA 19-9.

2 luni la -20°C.14 zile la 2-8°C. . Stabilitate ser: .Interval de referinţă: < 25 U/mL (LIA) Interval de graniţă: 25 – 40 U/mL Cresteri usoare ale CA 50 au fost intalnite in afectiuni hepatobiliare benigne. . .7 zile la temperatura camerei.

sintetizată de celulele epiteliale prostatice şi secretată în lichidul seminal.8 – 10 ng/mL Timp de înjumătăţire: 1-2 zile PSA este indicat pentru screening-ul grupelor de risc (bărbaţi cu vârste între 50-70 ani) !!! .2.8 Antigenul specific prostatic (PSA) PSA este o glicoproteină cu masa moleculară de 36 kD.8 ng/mL Zona gri: 3. Interval de referinţă: 0 – 3.1.

fiind de fapt un amestec de citokeratine: Citokeratina 19 (44%).9 Antigenul polipeptidic tisular (TPA) TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor. 0 – 500 U/L (urină) Timp de înjumătăţire: 1 zi Este sintetizat în membrana celulelor canceroase umane si secretat în ser.1. de aceea mai este numit şi „antigen de proliferare”. deoarece prezintă valori crescute indiferent de localizarea tumorii.TPS. Citokeratina 18 (36%) . TPA este sintetizat în faza S a ciclului celular şi concentraţia TPA se corelează cu proliferarea tisulară. lichid de ascită. Este un polipeptid cu masa moleculară de 180 kD. TPA arată mai rapid şi mai precis schimbările survenite în procesul proliferativ.2. urină. a căror concentraţie se corelează cu masa tumorală (markeri de masă moleculară). TPA indică activitatea actuală a tumorii. care poate fi benign sau malign. lavaj bronhoalveolar etc. . IMPORTANT! În contrast cu ceilalţi markeri. Citokeratina 8 (30%) TPA este prezent în ţesuturile fetale si in placentă Interval de referinţă: 0 – 90 U/L (ser).

3 ng/mL Indicatia principala a CYFRA 21-1: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar altul decat cel cu celule mici (non-small cell lung cancer-NSCLC) Indicaţie relativa: cancerul de vezica urinara . Interval de referinţă: 0 – 3.10 CYFRA 21-1 Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.1.2.

plămânului. vulvei. esofagului şi zonei cap-gât.1.2. SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la nivelul colului uterin.11 Antigenul cancerului cu celule scuamoase (SCC) SCC este o glicoproteina care aparţine familiei inhibitorilor de serin/cistein proteaze. Cancerul de col uterin Sensibilitatea clinică a SCC este de 53-73% în cancerul primar şi de 65-85% în cancerul recurent. Marker tumoral SCC CEA TPA Cut-off 4 ng/ml 5 ng/ml 80 UI/ml TUMORA PRIMARA 53-73% 30-50% 32-49% RECIDIVA 65-85% 44-52% 47-58% . 1.

Carcinoamele din zona cap-gât LOCALIZARE SINUS MAXILAR CAVITATE BUCALA LIMBA LARINGE FARINGE RATA DE DETECTIE SCC [%] 49 34 23 15 15-36 4. 3.2. Cancerul esofagian Sensibilitatea clinică medie a SCC este de 30-39%. . Cancerul pulmonar În cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalenţa concentraţiilor crescute de SCC variază între 39 şi 78%.

Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg – experimentele de glicoliză anaerobă pe celule canceroase).2.2 Enzime şi Izoenzime Celulele canceroase au o activitate enzimatică diferită atât cantitativ. Enzimele folosite în general de biochimia clinică (LDH. amilaza. enolaza neuron specifica. .). CK etc. cât şi calitativ. timidin kinaza etc. Cauzele creşterii în ser a activităţii enzimatice a unor enzime care provin din ţesutul neoplazic sunt: Necroza Tulburări de permeabilitate Alterări ale celulelor sau membranelor cauzate de terapie În plus. enzimele pot fi eliberate şi de ţesuturile normale din organism ca urmare a alterărilor provocate de procesul tumoral.) nu sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor. Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de organ). Câteva enzime şi izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de primă linie (fosfataza acidă.

γγ şi αγ sunt prezente în neuroni. Este prezentă în toate celulele organismului. γ – aceste subunităţi sunt prezente întotdeauna în forme dimere. Este o enzimă citoplasmatică cu rol în metabolizarea intracelulară a glucozei. Interval de referinţă: 0 – 13 ng/mL Interval de graniţă: 13 – 65 ng/mL Tumorile însoţite de diferenţiere neuro-endocrină (neuroblastom.1 Enolaza neuronspecifică (NSE) Enolaza are o masă moleculară de 87 kD. Are trei subunităţi: α. carcinom pulmonar cu celule mici) secretă în sânge o cantitate însemnată de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense. Indicaţie relativa: carcinomul tiroidian medular . β. celule neuro-ectodermale şi trombocite.2. Formele αα. Indică foarte precis eficacitatea chimioterapiei – dacă după 48 ore de terapie nu se observă o scadere semnificativă în activitatea NSE. atunci tumora este rezistentă la tratament. IMPORTANT!!! Indicatia principala a NSE: monitorizarea evoluţiei şi terapiei cancerului pulmonar cu celule mici (small cell lung cancer-SCLC) şi neuroblastomului.2.

2. Interval de referinţă: 0 – 5 U/L Activitatea enzimatică se corelează cu gravitatea bolii. mielom). . citomegalic. cancer mamar. Astfel. tumori cerebrale.2. TK arată activitatea proliferativă (ca şi TPA. poate fi folosită pentru stadializarea bolii. carcinom pulmonar cu celule mici. HIV). În celulele organismului uman există trei izoenzime de TK. Izoenzima TK1 există în cantităţi crescute în celulele care proliferează intens şi în celulele maligne. TK creşte şi în câteva boli virale (virus herpetic. TPS). alegerea tratamentului şi evaluarea eficacităţii terapiei. leucemie acută şi cronică.2 Timidin-kinaza (TK) Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizează fosforilarea dezoxitimidinei la monofosfat. TK este folosită mai ales în boli limfoproliferative (limfom Hodkin. limfom nonHodkin.

folicular). Interval de referinţă: 0 – 10 ng/mL (pacienţi cu neotiroidă) Interval de referinţă: 0 – 50 ng/mL . anaplazic) sensibilitatea TG este aproape 0%. Se obţin rezultate foarte bune în monitorizarea terapiei cu 131I.3 Proteine serice speciale 2.1 Tiroglobulina (TG) TG este o glicoproteina care transporta hormonul tiroidian în timpul sintezei şi acumulării acestuia în tiroidă.3. In cancerele tiroidiene nediferenţiate (medular. Această proteină este folosită ca marker de primă linie al cancerului tiroidian diferenţiat (papilar.2. cu o sensibilitate de 98%. În paralel cu tireoglobulina este indicată dozarea anti-tireoglobulinei.

8 – 1. 1.8 mg/L (LCR) Timp de înjumătăţire: 40 minute B2M creşte în mielomul multiplu. Interval de referinţă: 2.5 mg/L (ser). urină etc) în concentraţie scăzută în două forme: liberă şi legată de HLA. leucemia limfocitară cronică (LLC). Este alcătuită din 100 de aminoacizi.3.Este o proteină cu o masă moleculară de 11. 0.2 Beta-2-microglobulina (B2M) . Este eliminată de rinichi în proporţie de 98%. în unele limfoame.02 – 0. dar poate creşte şi datorită inflamaţiei. Un nivel crescut al concentraţiei de B2M se corelează cu un prognostic prost al bolii neoplazice. 0.2 – 2. B2M este un marker de prognostic.8 kD.3 mg/L (urină – Ph-ul acid < 6 distruge). Este prezentă în lichidele biologice (ser. Se găseşte pe membranele tuturor celulelor diferenţiate. Această proteină este identică cu lanţul uşor al antigenului de histocompatibilitate leucocitară HLA clasa I-a.

glioblastom.monitorizarea pacienţilor cu melanom malign. . meningiom) Interval de referinţă: 1.monitorizarea tumorilor primare şi metastazelor cerebrale (neurinom. αβ – celule gliale αα – muşchi striaţi (cord.2. rinichi) Testul S-100 măsoară izoformele ββ şi αβ în ser şi LCR Proteina S-100 detectează cu o mare sensibilitate bolile sistemului nervos central (neurinom.3 Proteina S-100 S-100 este o proteină astroglială cu o masă moleculară de 21. glioblastom.5 µg/L Determinarea proteinei S100 are urmatoarele indicaţii: .monitorizarea pacienţilor cu traumatisme cerebrale şi accidente vasculare cerebrale. β) care se cuplează în forme homo şi heterodimere. Este alcătuită din 2 subunităţi (α. astrocitom. cu capacitatea de a lega Ca2+. astrocitom. . Este prezentă în izoformele: ββ – celule gliale şi celule Schwann. .2 – 2.000 D. meningiom).3.

III şi IV nivelurile serice crescute indică progresia bolii. S100 se corelează cu severitatea deficitului neurologic şi cu mărimea zonei de infarct cerebral. În melanomul cutanat este un marker de boală metastatică.3 µg/L. Valorile serice crescute la 48 ore după AVC se asociază cu un status funcţional precar la 3 luni după accident.S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului malign!!! Nivelul S-100 se corelează foarte bine cu volumul tumoral. În traumatismele cerebrale. fiind util în identificarea pacienţilor cu metastaze la distanţă. rata de supravieţuire la 3 ani este 85%. Domeniul neurologic: S100 constituie un parametru util de monitorizare a pacienţilor cu AVC în ceea ce priveşte statusul neurovascular. S100 se corelează cu severitatea leziunii. . Marker-ul are o înaltă valoare predictivă negativă în sensul că depistarea unei valori normale la scurt timp după un traumatism cranio-cerebral exclude o leziune cerebrală severă. Dacă valoarea concentraţiei este < 0. La pacienţii cu melanom malign aflaţi în stadiile II.

Proteina TA-90 TA-90 este o proteină descoperită pe suprafaţa externă a celulelor de melanom. .3.4. deoarece dă informaţii privind viteza de împrăştiere a tumorii.2. Este un foarte bun factor de prognostic.

3. carcinom de colon . limfom Hodkin. splină şi măduva osoasă. Are o masă moleculară de 440 kD. Se găseşte mai ales în ficat.5 Feritina Feritina este responsabilă de depozitarea fierului în celule. carcinom pulmonar.2. În ţesuturile tumorale se găsesc mai ales izoferitinele acide. Interval de referinţă: Bărbaţi: 18 – 440 ng/mL Femei: Înainte de menopauză: 8-120 ng/mL După menopauza: 30-300 ng/mL Nou-născut < 600 ng/mL În următoarele neoplazii feritina creşte în 40-70% din cazuri: leucemia acută.

Tumorile celulelor APUD („amine precursor uptake and decarboxylation”) .4 MARKERI TUMORALI – HORMONI • Sinteza de hormoni peptidici este o trăsătură comună a celulelor canceroase. carcinomul celulelor Langerhans (insulinomul) • • .2. Cele mai multe studii se referă la cancerul bronşic: 10% din pacienţii cu această boală prezintă sinteză ectopică de hormoni. Aceste tumori sunt: cancerul bronşic cu celule mici. carcinoidul.“APUD-oamele” au o activitate intensă de sinteză hormonală.

Lipotrofina (LPH) Serotonina. Glucagon hCG. STH. Prolactina. PTH. Vasopresina (ADH) Calcitonina. Calcitonina. HPL. Gastrina. Glucagon) . Insulina.carcinom epidermoid şi adenocarcinom Cancer mamar Calcitonina. ACTH HORMONI ACTH. PTH. PTH.Sinteză ectopică de hormoni în tumori TUMORI APUD-oame Cancer bronşic cu celule mici Carcinoid Tumorile celulelor insulare (pancreas) Non APUD-oame Plamâni. (Insulina.

se dezvoltă din celulele enterocromafine în tractul gastrointestinal. acidul 5-hidroxi­indol­acetic (5 HIAA) este excretat în urină. alune .5 HO-Indol). . Produsul cel mai caracteristic al acestor tumori este serotonina (5-hidroxitriptamina). cu rolul de a sintetiza amine biogene: dopamina şi noradrenalina.CARCINOIDUL Tumoră din grupa APUD-oamelor. Determinarea acestui metabolit este un test indispensabil pentru diagnosticul biochimic al carcinoidului > 25mg /24 ore (atenţie la recoltarea Urinei: paracetamol. banane. căi biliare = sistem de celule cu caracteristici histochimice şi raspândire heterogenă. pancreas. Metabolitul serotoninei.

• Determinarea hCG este utilizată de obicei pentru confirmarea sarcinii şi evaluarea tumorilor trofoblastice. Eduards .5-2.2.risc crescut de sindrom Down.1Human Chorionic Gonadotropin .5 zile).4. • A fost introdus în screening-ul matern (Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) – valori crescute .hCG • Este un hormon GP heterodimeric (cu două subunităţi: a şi ß) produs în mod normal de către trofoblaştii placentari. este detectabil după aprox 1 săptămână de la nidare şi creşte exponenţial (dublându-şi concentraţia la 1.

în particular choriocarcinomului şi tumorilor cu celule germinale ale testiculului (seminoame) şi ovarului. .Valori normale: • la bărbaţi • la femei • la femei în menopauză < 1 U/L < 5 U/L < 10 U/L. Determinarea este utilă şi pentru screening-ul femeilor cu molă hidatiformă. pulmonare. în sensul depistării transformării acesteia în choriocarcinom. Există o corelaţie destul de bună între nivelul acestui marker şi masa tumorală. adenocarcinomul gastric şi pancreatic (uneori însoţite de ginecomastie). rareori în carcinoame mamare. determinarea putând fi utilizată pentru a monitoriza răspunsul la tratament şi eventualele recăderi. Valori crescute: Identificarea în afara sarcinii este caracteristică tumorilor trofoblastice.

2.4.2 CALCITONINA
Calcitonina este secretată de celulele parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este de scădere a calciului seric, prin inhibarea resorbţiei osoase şi stimularea eliminării urinare a calciului. Creşterea concentraţiei serice a calcitoninei apare în sindroamele mieloproliferative. Una dintre cele mai importante proliferări maligne însoţite de sinteza exagerată de calcitonină este carcinomul medular tiroidian. CALCITONINA = markerul de prima linie in screeningul Carcinomului Medular

MARKERI GENETICI
ONCOGENELE sunt gene care atunci când sunt exprimate anormal de intens sau când suferă mutaţii, contribuie la transformarea unei celule normale într-o celulă canceroasă (angajată în mitoză necontrolata) GENE SUPRESOARE TUMORALE - inhibă sau frânează creşterea celulară şi ciclul celular, prevenind dezvoltarea tumorilor

ROLUL MARKERILOR TUMORALI IN ONCOLOGIE
screening stabilirea diagnosticului valoare prognostică monitorizarea tratamentului valoare predictivă indice de supraveghere

PROBLEMA!!
Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

3. DETERMINAREA MARKERILOR TUMORALI
3.1 Recoltarea si Stocarea
Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte. Se poate lucra pe ser, plasma, lichid cefalorahidian (LCR), urină, salivă etc. a. Ser Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează ca atare, fără aditivi Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale. Trebuie evitată aplicarea prelungită a garoului înainte de recoltarea sângelui Sângele poate fi stocat înainte de centrifugare la temperatura camerei 1-2 ore, dacă este vorba despre markeri tumorali utilizaţi ca analize curente. Pentru teste mai speciale sângele va fi centrifugat la 30 minute după recoltare Sângele coagulat trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Serul trebuie transferat în 2-3 criotuburi, care obligatoriu vor avea dop. În ser nu trebuie să rămână hematii Serul poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile (pentru analize curente) sau la temperaturi ≤ -20◦C, timp nelimitat

plasmă. De aceea. Important! Analizele nu pot fi efectuate din probe biologice cu hemoliză şi/sau lipemie . După decongelare. Se efectuează. sunt decongelate la temperate camerei (1-2 h – mai puţin la urină) şi omogenizate. o toaletare a organelor genitale exterioare cu apă şi săpun. Prelevarea se efectuează din jetul mijlociu. astfel recoltată. proba poate fi stocată 4-5 zile la frigider (4◦C). probele de ser. Dozarea biomarkerilor se va efectua numai din urină sterilă pentru a înlătura eventualele interferenţe care ar putea apărea (prezenţa germenilor patogeni în urină influenţează calitatea dozării markerilor tumorali. urină etc.b. este necesară fracţionarea probei în 2-3 eşantioane. Pentru determinarea markerilor tumorali. Proba odată decongelată nu mai poate fi recongelată. în prealabil. conducând la valori fals pozitive) Urina. care vor fi congelate. Urina Recoltarea se face dimineaţa într-un vas steril respectându-se condiţiile de la urocultură. EDTA sau heparină Se recoltează 10 ml de sânge din venele cubitale Sângele trebuie centrifugat la 1000 x g timp de 15 minute Plasma trebuie transferată în 2-3 criotuburi Plasma poate fi păstrată la frigider (4◦C) timp de 4-5 zile sau la temperaturi ≤ -20◦C c. trebuie centrifugată la 1000 x g timp de 15 minute Urina poate fi păstrat la frigider (4◦C) timp de 7 zile (?) sau la temperaturi ≤ -20◦C timp nelimitat. Plasmă Recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate Sângele se recoltează folosind un anticoagulant ca citrat. direct într-un vas steril cu gâtul larg (volumul necesar unei examinări uzuale este de 10-15 ml).

usor de masurat. Metodele de analiza a markerilor tumorali trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: specificitate. variatia intre determinari: < 10%. cat si mici. variatia in timpul determinarii: < 5%. substante fluorescente (FIA). Cantitatea de complexe imune poate fi determinata daca Ac sau Ag din complex este marcat cu o substanta care emite un semnal.2 Metode de Analiza Pentru determinarea markerilor tumorali sunt folosite metode radioimunochimice. imunochimice şi cromatografice.3. Substanta folosita pentru marcare trebuie sa indeplineasca conditiile: sa emita un semnal stabil. reproductibilitate. sa nu modifice in nici un fel legatura Ag-Ac In prezent.reacţia antigen-anticorp (Ag-Ac). ce urmeaza a fi masurat. substante luminescente (LIA) . Principiul acestor metode . sa lege atat molecule mari. sensibilitate. metodele radioimunochimice (RIA) folosesc pentru marcare izotopii radioactivi 125I. iar metodele imunochimice folosesc enzime (EIA).

pentru legare la acelasi anticorp specific. dupa incubarea cu proba de dozat.etc. tub. Marker Izotopi radioactivi: 125 I. 3 H Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis . primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila.). Izotopi radioactivi: 125 I. 131 I.Metoda RIA: competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat. 131 I. se adauga un exces de anticorp marcat. 3 H Avantaje Sensibilitate: mare Specificitate: mare Pret/kit: mic Sistem: deschis Dezavantaje Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale (autorizatie CNCAN) Timp de viata: scurt Produs: radioactiv Deseuri: radioactive Costuri analizor (gammacounter): mari Conditii de lucru: speciale( autorizatie CNCAN) IRMA: in general metoda in faza solida tip “sandwich”.

RIA .

Metoda ENZIMATICA EIA : competitie intre Ag ce se dozeaza si Ag marcat enzimatic pentru legare pe acelasi anticorp specific Marker Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP. dupa incubarea cu proba de dozat.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare . H2 O2. H2 O2 Avantaje Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt. se adauga un exces de anticorp marcat Enzima: (cromogen) : Fosfataza alkalina Peroxidaza Glucoza oxidaza Substrat: PNPP.godeu). tub. primul anticorp este fixat pe o faza solida (bila.analizor ( fotometru): mici Conditii de lucru: obisnuite Sistem: deschis/inchis Pret/test: mic/mediu Dezavantaje Sensibilitate: medie Specificitate: medie Pret/kit: mediu/mare IEMA: metoda in faza solida tip “sandwich”. Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Costuri pt.

E Substrat Detectie si Analiza . .E Ac sec.E Ac sec.ELISA Ag ELISA indirecta Imbracare placi Ac ELISA directa ELISA competitiva Proba Proba Proba+Ag Ac sec. . .

cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis LUMINISCENTE Isotiocianat de Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Fluorescente (FIA) fluoresceina Fosforescente (PhIA) (492nm/520 nm) Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: Isotiocianat de obisnuite in orice laborator clinic rhodamina (550nm/585nm) Sensibilitate: medie CHEMILUNISCENTE luminol.cititor probe (luminometru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt.cititor probe (fluorimetru) si accesorii: mari Pret/kit: mediu/mare Sistem: inchis Costuri pt. isoluminol Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare Timp de viata: lung Produs: neradioactiv Deseuri: neradioactive Conditii de lucru: obisnuite in orice laborator clinic Sensibilitate: mare Specificitate:mare BIOLUMINISCENTA luciferinluciferaza .Metoda Marker Avantaje Dezavantaje Costuri pt.

.stimularea şi motivarea personalului.3. . .minimizarea erorilor. .organizare .creşterea cotatiei laboratorului.3 ASIGURAREA CALITATII .personal . .îmbunătaţirea eficienţei activităţilor.un management optim al laboratorului.infrastructura Implementarea măsurilor AC conduce la: .

al treilea nivel de control (control extern) scheme de comparare interlaboratoare CONTROLUL CALITATII (CC): .“un set complet de proceduri aplicate in cadrul laboratorului pentru monitorizarea continuă a operaţiilor şi rezultatelor. al doilea nivel de control (control intern) realizat de Responsabilul cu calitatea / Şeful de laborator 3. în vederea stabilirii dacă rezultatele sunt suficient de sigure pentru a fi luate în considerare” CC se desfăşoară pe trei nivele: 1. primul nivel de control (control intern) realizat de analist 2.

CONCEPTUL DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII ORGANIZARE ORGANIZARE VERIFICĂRI VERIFICĂRI INTERNE INTERNE AC INFRASTRUCTURĂ INFRASTRUCTURĂ TESTE TESTE INTERINTERLABORATOARE LABORATOARE PERSONAL PERSONAL CC TESTE DE TESTE DE PERFORMANŢĂ PERFORMANŢĂ .

curbe de etalonare .verificari interne (controale interne de calitate) .scheme de control interlaboratore (controale externe de calitate) etc. .Fiecare laborator trebuie sa aiba propriul MANUAL al CALITATII: Proceduri specifice de analiza .

lichid cefalorahidian (LCR). urină.NU se lucreaza!!! . Se poate lucra pe ser.pentru serurile lactescente determinarile se efectueaza utilizand uneori dilutia cu diluentul din trusa (1:10) prelucrarea primara a probelor – efectuarea corecta a dilutiilor A nu se uita de calibrarea periodica a micropipetelor!!! Probele intens hemolizate . plasma. transportul. lichid amniotic. Timpul de la recoltarea probei – proba trebuie prelucrata in cel mult 1-2 ore Hemoliza . salivă etc.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat Colectarea. prelucrarea primara si inregistrarea probelor Recoltarea şi stocarea corectă a materialelor biologice este esenţială pentru ca rezultatele analizelor să fie corecte.gradul de hemoliza va fi specificat in raportul de analiza Lipemia . fluid pleural.

) boli renale (β2-mg. Factori care pot cauza rezultate fals pozitive: boli benigne. biotina > 5mg/zi etc. in primul rand boli inflamatorii degenerative. PSA.) . medicamente (calcitonina.). menstruatia (CA 125 etc.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . CEA. HCG etc.INTERFERENTE 1. necroza tumorala. CA 125. CA 19-9. catecolamine. TPS etc.) tratamente (chimio-terapie. TPA. anticorpi monoclonali proveniti de la soarece. TSH. BTA etc. radio-terapie. starea gripala.). CEA.) boli hepatice (AFP. interventii chirurgicale etc. sarcina (AFP. calcitonina.). boli virale (virus herpetic) – (Timidin – Kinaza etc. T4.

persoanele cu antigen Lewis negativ. se formeaza complexe imune cu anticorpi circulanti. markerul tumoral ramane in celula sau pe suprafata celulei (tumora incapsulata). numar scazut de celule maligne. vascularizarea slaba a tesutului tumoral – markerul tumoral nu ajunge in circulatia sanguina. CA 19-9 apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis prezente . sinteza de biomarker este blocata. nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesară pentru sinteza de CA 199 (se recomandă CA 50 sau CA 242) etc.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de proba de analizat . .Factori care pot cauza rezultate fals negative: viteza crescuta de metabolizare.INTERFERENTE 2.

lumina. conform indicatiilor din interiorul kit-ului ATENTIE! Esantioanele de IQC reconstituite se utilizeaza o singura data dupa decongelare si NU se recongeleaza . umiditate) pentru a nu afecta stabilitatea si proprietatile chimice reconstituirea si portionarea (cand este cazul) a standardelor si a controalelor.CAUZE ALE ERORILOR FAZA PRE-ANALITICA (68% din erori) Factori legati de reactivi receptia si evidenta corecta a reactivilor (reactivii expirati se indeparteaza conform procedurii privind managementul deseurilor) respectarea conditiilor impuse de producator privind conditiile de depozitare (temperatura.

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Factori legati de materialele de referinta rularea controalelor pe minimum 2 nivele: normal si patologic frecventa rularii controalelor interne: interserie (la inceputul fiecarei serii analitice) sau intraserie (evitarea erorilor aleatorii) .

CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) Calibrarea se efectueaza : la introducerea unei metode noi de determinare a unui analit la schimbarea lotului de reactivi dupa interventia service-ului la echipament cand rezultatele IQC incalca regulile Westgard dupa inlocuirea alicotelor din materialele de control .

cuve) in scopul evitarii contaminarii si interferentelor. a vitezei de rotatie) – in cazul sistemelor semiautomate de analiza evitarea contaminarii reactivilor IMPORTANT! La sfarsitul zilei de lucru este esentiala efectuarea operatiunilor de intretinere a echipamentului (spalare ace. tubulatura. . a capilarelor spalatorului. agitare si spalare in timpul procedurii de lucru (verificarea temperaturii.CAUZE ALE ERORILOR FAZA ANALITICA (13% din erori) verificarea functionarii la parametrii ceruti a sistemului automat de analiza respectarea conditiilor de incubare.

opalescent) Dacă proba a fost determinata in dilutie. de ex.” . trebuie specificata dilutia Dacă interferenţa nu s-a putut elimina şi analiza nu s-a efectuat. lipemic (turbid. în locul rezultatului se notează: “nu s-a efectuat datorită. icteric.. hemolitic.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Procedura de raportare a rezultatelor Raportul de analiză trebuie să indice: - Aspectul probei..

T4.) rezultate neastepatate in cazul monitorizarii tratamentului repetarea determinarii analitului se va efectua intotdeauna pe un alt esantion provenit din acelasi specimen! Se pot efectua determinari aditionale. daca se obtin valori patologice pentru anumiti analiti (ex.CAUZE ALE ERORILOR FAZA POST-ANALITICA (18% din erori) Se impune repetarea determinarilor pentru: rezultate care nu se coreleaza intre ele si cu diagnosticul (ex. metastaze hepatice – cauza necunoscuta – clinicianul indica CEA si AFP) . TSH etc. T4 liber.cu anuntarea clinicianului.

4 Criterii de selectie şi validare Sensibilitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta o cantitate cât mai mică din substanţa de analizat (de a nu da rezultate fals negative .FN) Specificitatea unei metode reprezintă proprietatea acesteia de a detecta numai substanţa de analizat dintr-un sistem (de a nu da rezultate fals pozitive – FP sau de a da un rezultat real negativ – RN – dacă substanţa nu se găseşte în sistemul de analizat) Parametrii metodei de analiză a markerilor tumorali Tumora Prezentă Rezultatele metodei de analiză a markerilor tumorali Pozitiv Negativ Total RP (Real pozitiv) FN (Fals negativ) RP + FN Absentă FP (Fals pozitiv) RN (Real negativ) FP + RN Total RP+FP FN+RN .3.

Criterii de selectie a markerilor tumorali: Sensibilitate cat mai mare – capacitatea de a identifica neoplazia in stadiu precoce Specificitate cat mai mare – capacitatea de a distinge intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii Specificitate de organ – capacitatea de a localiza tumora Corelatie intre concentratia markerului si stadiul tumorii Capacitate de a indica modificarile induse de tratament Valoare prognostica in functie de concentratie .

3. "de a doua sau a treia alegere". EXEMPLU: un marker de masa tumorala. celula tumorală cercetată). unul sau doi markeri. care îmbunătăţesc considerabil sensibilitatea primului.5 Determinarea Multimarker PROBLEMA!! Nu exista marker tumoral ideal! Markerii tumorali nu au valoare absoluta! SOLUTIA SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI: - un marker "de primă alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr. unul sau doi markeri de activitate tumorala. .

RECOMANDARI PRIVIND UTILIZAREA MARKERILOR TUMORALI DE PRIMA LINIE IN DIVERSE NEOPLAZII .4.

4.3 ng/mL •Valori crescute: carcinom bronşic non-parvicelular – specificitate 95%.1% 47% 46% 13.8) CYFRA 21-1 – fragmente solubile de Citokeratina 19 (în NSCLC) •Valori normale: < 3.2.9% 0% ( 7.0) 0% ( 1.1 +/. CYFRA 21-1. CEA.8 +/.0. SCC) Sensibilitatea a markerilor NSE – CEA în cancerul pulmonar TIPUL BOLII Carcinom cu celule mici Alte carcinoame Boli pulmonare benigne Persoane sanatoase N 81 108 79 92 NSE (>13 ng/mL) CEA (>5 ng/mL) 74% 15% 5.1 CANCER PULMONAR (NSE. .

status HER2/neu. HER2/neu. RE/RP. EGFR. Ki-67) CA 15-3 nu se utilizează ca marker de screening Determinarea receptorilor pentru Estrogen / Progesteron este recomandată pentru a aprecia raspunsul la terapie hormonală Determinarea CA 15-3 şi CA 27-29 sunt utile pentru detecţia precoce a recurenţei la pacientele clinic asimptomatice. CEA. factorul de crestere EGFR . indicele de proliferare Ki-67. după tratament în std II şi III Determinarea CA 27-29 este utilizat doar in monitorizarea pacientelor aflate în fază avansată de boală Recomandari ESMO: Receptori RE/RP.4. CA 27-29.2 CANCER MAMAR (CA 15-3.

sunt diagnosticate anual 177 de cazuri noi de cancer de prostată şi aproximativ 7. America de Sud.000 de barbati în rândul persoanelor de culoare din Statele Unite În România.000 de barbati în Asia.3% din bărbati mor anual din această cauză Cancerul de prostată reprezintă a doua cauză de deces prin cancer după cancerul pulmonar FACTORI DE RISC Barbati cu varsta peste 65 de ani Rasa afro-americana: bărbaţii de culoare suferă de cancer de prostată cu 37% mai frecvent decât albii Prezenta genei HPC 1 (Hereditary Prostate Cancer 1).4. predispune bărbaţii la cancer de prostată atunci când suferă mutaţii Prezenta moleculei B7-H3 pe suprafata celulelor canceroase prostatice . Africa Este frecvent în America de Nord şi în Nord-Estul Europei 100 de cazuri la 100. PSA liber) INCIDENTA 1 caz la 100.3 CANCER DE PROSTATA (PSA total.

macroglobulina (PSA-AMG) . In cazurile in care se produce alterarea structurii microscopice a prostatei (cancer.PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este principala forma imunoreactiva din ser (60 .ACT şi PSA liber diferă la pacienţii cu cancer de prostată. PSA este prezent in ser in concentratii reduse.PSA liber este o forma enzimatic inactiva . Antigenul specific prostatic (PSA) circula in sange sub diferite forme moleculare datorita complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze: .PSA complexat cu alfa2. de unde va ajunge in circulatia generala. hipertrofie prostatica benigna.40 %) Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat de epitopi ai PSA.nu se asociaza cu inhibitori (10 .1 %) . prostatita acuta. Proporţiile relative de PSA . In mod obisnuit. Este sintetizat in celulele acinare si in epiteliul ductal al prostatei. pe calea sistemului limfatic si capilar. biopsie prostatica) PSA va difuza in stroma.PSA Antigenul specific prostatic (PSA) este un component esential al plasmei seminale. din acest motiv fiind imposibil de detectat. pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic toti epitopii.90 %) .aceasta forma nu este detectabila (< 0. comparativ cu cei cu BPH .

atunci când determinările de PSA total se efectuează postprostatectomie. a PSA total într-o anumită concentraţie. chimioterapie sau hormonoterapie). monitorizarea tratamentului (indică recrudescenţa şi instalarea rezistenţei organismului la medicamentul administrat). prezintă o importanţă majoră pentru: alegerea liniei de tratament (în scopul identificării pacienţilor care să beneficieze de radioterapie. îmbunătăţirea metodologiilor de tratament. în ţesutul tumoral. urmărindu-se evoluţia bolii canceroase sub influenţa terapiei. mai mare sau mai mică. Determinarea prezenţei.CONCLUZII 1. .

compoziţie şi formă. dar nu identic cu hCFH NMP 22 – Proteine de Matrice Nucleară (NMPs) – fac parte din structura internă a nucleului sau.MARKERI TUMORALI MASA TUMORALA Bladder Tumor Antigen (BTA Trak) – a fost identificat ca fiind o proteină din familia Factorului H al Complementului Uman (hCFHrp). similar ca structură. mai exact. alcătuiesc matricea structurală internă a nucleului celular şi se asociază cu funcţiile de replicare a ADN. sinteza ARN şi formarea de hormoni .

. Cyfra 21-1 – marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi monoclonali îndreptaţi împotriva unui fragment de citokeratină 19.ACTIVITATE TUMORALA Urinary Bladder Cancer Antigen (UBC) – permite măsurarea reactivităţii epitopilor din fragmentele solubile ale citokeratinei 8 şi 18. Tissue Polypeptide Specific Antigen (TPS) – permite măsurarea reactivităţii epitopului M3 din fragmentele solubile ale citokeratinei 18. folosind anticorpii monoclonali 6D7 şi 3F3. folosind anticorpi policlonali anti-citokeratină.

5 TUMORI TESTICULARE (HCG. AFP) Clasificarea histopatologică a tumorilor germ celulare testiculare şi rolul markerilor tumorali hCG şi AFP DIAGNOSTIC SEMINOM CARCINOM EMBRIONAL (NON-SEMINOM) CHORIOCARCINOM (NON-SEMINOM) TERATOM (NON-SEMINOM) TUMORA SAC YOLK (NON-SEMINOM) HCG + + + - AFP + + .4.

EVALUAREA CLINICA A MARKERILOR TUMORALI Rolul markerilor tumorali in oncologie: screening stabilirea diagnosticului monitorizarea tratamentului valoare prognostică valoare predictivă indice de supraveghere .5.

R. 2002. 1998. 1994 Belgun. Laboratory Medicine Practice Guidelines. A... 2003 Lothar Thomas. Sorin Biomedica. M. The National Academy of Clinical Biochemistry.. Use of Tumor Markers in Liver. Cervical and Gastric Cancers.Tumor Markers. M. 2007 Dobreanu. 2010. “Istoricul si evolutia utilizarii radioizotopilor in endocrinologie”. “Tumour Markers in Clinical Oncology”.Bibliografie Hamdan. Purice.. Practice Guidelines and Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory Medicine Practice Guidelines). 2006 Klapdor. M. 66-970. “Cancer Biomarkers – Analytical Techniques for Discovery”.. Bladder. In Clinical Laboratory Diagnostics. M. Goldstein. John Wiley & Sons Inc. . The National Academy of Clinical Biochemistry. “Biochimie clinica – Implicatii practice”.. University Press..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful