Ghid Markeri Tumorali

GHIDUL OBBCSSR
PRIVIND MARKERII
TUMORALI

Lector Dr. Chim. Pr. ADINA STANCIU
Formator Acreditat de Ministerul Sanatatii

adinaelenastanciu@yahoo.com

STRUCTURA GHID

1. Definitie. Utilizare clinica.
2. Clasificarea markerilor tumorali.
3. Peptide non-hormonale ca si indicatori de
malignitate definiie, funcie, sensibilitate si
specificitate (CEAAFP, CA 19-9, CA 72-4,
CA 15-3, CA 125, SCC, PSA/fPSA, CYFRA 21-1,
BTA, TPA).
4. Enzime si izoenzime ca si indicatori de
specificitate (PAP, NSE, TK).

5. Proteine serice speciale ca si indicatori de
specificitate (S-100, TA-90, B2-microglobulina,
Tg, Feritina, NMP-22).
6. Produsi hormonali ai sistemului endocrin difuz ca
si indicatori de malignitate definiie, funcie,
sensibilitate si specificitate (HCG, Calcitonina).
7. Recomandri privind utilizarea markerilor
tumorali n cancer: hepatic, pancreatic, gastric,
colorectal, mamar, ovarian, prostatic, pulmonar
etc.
8. Evaluarea clinica a markerilor tumorali.

INCIDENTA CANCERULUI
(ambele sexe)

GLOBOCAN 2008
(http://globocan.iarc.fr)
1. MARKERI TUMORALI
DEFINITIE
markerii tumorali apar ca urmare a alterrii
metabolismului celular;
markerii tumorali sunt substane, care
reflect sinteza, creterea i rspunsul la
terapie a tumorilor maligne, fiind produi fie
de celulele tumorale, fie de celulele gazd
stimulate de tumora;
markerii tumorali sunt produi asociai
tumorilor (factori genetici, oncogene,
proteine, etc.).
UTILIZARE CLINICA
screening;
diagnostic primar;
valoare prognostic;
valoare predictiv;
monitorizarea tratamentului;
indicator de supraveghere;
detectia recurentei tumorale.
CARACTERISTICILE
MARKERULUI TUMORAL IDEAL
specificitate ct mai apropiat de 100 % (s nu fie
detectabil n tumori benigne sau n alte afeciuni
organice);
specificitate de organ foarte mare
(s fie secretat de o singur entitate tumoral);
sensibilitate ct mai apropiat de 100 %
(s poat fi detectat dintr-o cantitate foarte mic de
celule tumorale);
corelatie cat mai buna intre concentratia markerului si
stadiul tumorii;
capacitate de a indica modificarile induse de tratament;
capacitate prognostica in functie de concentratie.

2. CLASIFICARE MARKERI
TUMORALI
Dup localizarea lor:
Markeri tumorali celulari: sunt detectati n
esutul tumoral (p53, receptori hormonali etc.)

Markeri tumorali umorali: sunt detectai n
lichidele biologice (ser, plasm, LCR, urin,
saliv, lichid de ascit, lavaj bronhoalveolar
etc.)
CLASIFICARE MARKERI TUMORALI
2. 1 Peptide non- hormonale: CEAAFP, CA 19-9,
CA 72-4, CA 15-3, CA 125, SCC, PSA/fPSA,
CYFRA 21-1, BTA, TPA

2.2 Enzime i izoenzime: PAP, NSE, TK

2.3 Proteine serice speciale: S-100, TA-90,
B2-microglobulina, Tg, Feritina, NMP-22

2.4. Produi hormonali ai sistemului endocrin
difuz HCG, Calcitonina

3 PEPTIDE NON-HORMONALE
3.1 Antigenul carcino-embrionar (CEA)
Informatii generale

CEA este o glicoprotein cu o greutate molecular de 180 kD.
45-60% din molecul este alctuit din carbohidrai, iar partea proteic
este un lan polipeptidic. Au fost descrii cel puin 6 epitopi.
n timpul dezvoltrii embrionului se formeaz n pancreas i n tractul
gastrointestinal ca un antigen de suprafa celular. Chiar i la adult,
sinteza nu nceteaz complet.

Recomandari pentru determinarea CEA

- monitorizarea pacientilor cu cancer colorectal, mamar, pulmonar, cap
si gat, pancreatic si ovarian;
- indicator de supraveghere;
- indicator al recurentei tumorale, al procesului de metastazare si al
prognosticului.

Specimen recoltat - sange venos, LCR, lichid pleural, urina

Observatii:
urin - concentraii crescute (dac infecia urinar este exclus) -
carcinom al vezicii urinare;
lichid pleural concentratii crescute - pleurezii paraneoplazice asociate
cancerelor pulmonare sau cancerelor diseminate ovariene, mamare si
digestive;
LCR concentratii crescute metastaze cerebrale.
tumorile colonului, prostatei i rinichilor sunt nsoite de valori crescute
ale CEA numai dup invadarea tractului urinar !!!

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant pentru sange si
borcane sterile pentru LCR, lichid pleural si urina.

Prelucrare necesara dupa recoltare serul se obtine prin centrifugare
(se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 7 zile la 2-8C si timp
indelungat la -20C sau -70C). LCR, lichidul pleural si urina se lucreaza
imediat dupa recoltare sau se pastreaza la -20C sau -70C.
A se evita recongelarea!

Volum proba minim 0.5 mL.

Cauze de respingere a probei - specimen hemolizat, specimen
contaminat bacterian.

Stabilitate proba - serul este stabil 7 zile la 2-8C; serul, LCR, lichidul
pleural si urina sunt stabile timp indelungat la -20C sau -70C.

Metoda CLIA, ECLIA, ELISA, RIA

Valori biologice de referinta : - variaza in functie de metoda si de
natura probei

Interpretarea rezultatelor
- valori patologice postoperator - boala neoplazica reziduala;
- normalizarea concentratiei CEA dup interventia chirurgicala, urmat
de o cretere a acesteia indic prezena recidivei tumorale sau a
metastazelor;
- in monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii neoplazice se
recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a CEA.

Limite si interferente

CEA nu poate fi folosit in scop de screening.
CEA nu poate fi folosit in scop de diagnostic.
Cresteri usoare - fumatori; unele afectiuni benigne ale intestinului
(colita ulceroasa, boala Crohn, polipoze), pancreasului (pancreatite),
ficatului (ciroza hepatica, hepatita cronica), rinichilor (insuficienta
renala), plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare.
Interferente cu unele componente ale kit-ului: tratamentul cu biotina in
doze mari (>5 mg/zi); tratamentul cu izotopi radioactivi; titrurile foarte
crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii
monoclonali proveniti de la soarece administrati la unii pacienti in
scop diagnostic sau terapeutic.

3.2 Alfa-fetoproteina (AFP)
Informatii generale

AFP este o glicoprotein cu masa molecular 70 kD, sinteza ei fiind
suprimat la adult.
n cursul vieii intrauterine se formeaz n sacul vitelin, iar mai trziu n
ficat. n ficatul ftului sinteza maxim are loc n sptmnile 14-20.
n serul mamei concentraia maxim este atins n sptmnile 35-38
de sarcin.

- Screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie,
spina bifida, boala Langdon Down, trisomie 21, trisomie 18 etc.
presupune recoltarea serului matern intre saptamanile 16-18 de sarcina.
Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP, determinarea se va
repeta dupa 1 saptamana.

ser fetal : lichid amniotic : ser matern = 10.000 : 100 : 1

Postnatal sinteza de AFP este minim.
Recomandari pentru determinarea AFP
monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau
carcinom hepatocelular;
monitorizarea tratamentului la pacienti cu ciroza hepatica;
suspiciune de tumori germinative non-seminomatoase de origine
testiculara, ovariana sau extragonadala (impreuna cu HCG);
suspiciune de carcinom hepatocelular, hepatom primar,
hepatoblastoam i teratom;
Specimen recoltat - sange venos
Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant
Prelucrare necesara dupa recoltare serul se obtine prin
centrifugare (se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 7 zile la
2-8C si timp indelungat la -20C sau -70C).
Se evita recongelarea!
Volum proba minim 0.5 mL ser.
Stabilitate proba - 7 zile la 2-8C; timp indelungat la -20C sau la
-70C.
Valori biologice de referinta : - variaza in functie de metoda
- AFP este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
mrimea tumorii;
- normalizarea concentratiei AFP dup interventia chirurgicala, urmat
metastazelor;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a AFP in
monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii neoplazice.
- cresteri usoare: hepatita alcoolic, ciroza hepatic, hepatita acut
viral, hepatita cronic activ, obstructia de cai biliare;
- interferente cu unele componente ale kit-ului: tratamentul cu biotina in
doze mari (>5 mg/zi); tratamentul cu izotopi radioactivi; titrurile foarte
crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii
monoclonali proveniti de la soarece administrati in scop diagnostic sau
terapeutic.

3.3 Antigenul gastro-intestinal
(CA 19-9)
Informatii generale

CA 19-9 este un gangliozid (glicolipid), prezent n celule epiteliale i
mucoase din: pancreas, ci biliare, colon, stomac, ficat etc.

IMPORTANT!
Apare numai la persoanele cu antigenele de grup sanguin Lewis
prezente

Persoanele cu grup sanguin relativ rar negativ pentru antigenele Lewis
(3-5% din populaie) nu dispun de enzima sialyl-transferaza necesar
pentru sinteza CA 19-9. La aceste persoane CA 19-9 rmne la valori
foarte sczute, chiar dac este prezent o neoplazie.

Pentru astfel de persoane markerul tumoral indicat: CA 50 sau CA 242.

Dei, a fost descoperit ca marker pentru cancerul colorectal, CA 19-9
este markerul de prim linie n carcinomul pancreatic

Recomandari pentru determinarea CA 19-9
suspiciune de adenocarcinom pancreatic, gastric si tumori hepatobiliare;
suspiciune de cancer colorectal (impreuna cu CEA);
suspiciune de cancer ovarian (impreuna cu CA 125);
monitorizarea tratamentului la pacienti cu adenocarcinom pancreatic,
gastric, tumori hepatobiliare, cancer colorectal si cancer ovarian.
CA 19-9 nu poate fi utilizat pentru screening-ul adenocarcinomului
pancreatic!

(se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 30 zile la 2-8C si timp
indelungat la -20C sau -70C). Se evita recongelarea!
Stabilitate proba - 30 zile la 2-8C; timp indelungat la -20C sau
-70C.

- CA 19-9 este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
mrimea tumorii. Exist o foarte bun corelaie ntre CA 19-9 i stadiul
bolii;
- normalizarea concentratiei CA 19-9 dup interventia chirurgicala, urmat
metastazelor;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a CA 19-9 in
- cresteri usoare: boli inflamatorii ale intestinului, ciroza, poliartrita
reumatoida , lupus eritematos sistemic .
- interferente analitice cu unele componente ale kit-ului: tratamentul cu
biotina in doze mari (>5 mg/zi); tratamentul cu izotopi radioactivi; titrurile
foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii
terapeutic.
3.4 Antigenul gastric (CA 72-4)

Informatii generale
CA 72-4 este un marker, care a fost identificat cu doi anticorpi
monoclonali (CC49, B72.3). Este o glicoprotein cu masa molecular de
400 kD. Este considerat a fi o molecula asemanatoare mucinei.
Este prezent n: stomac, ovare, celule epiteliale pulmonare.
Dei, CA 72-4 a fost destinat monitorizrii cancerului ovarian, rezultatele
au fost mai bune pentru cancere ale tractului digestiv, n special pentru
cel de stomac.

Recomandari pentru determinarea CA 72-4
monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii la pacienti cu cancer
pancreatic, gastric si tumori hepatobiliare (in asociere cu CEA sau
CA 19-9 ca markeri secundari);
monitorizarea tratamentului si a evolutiei bolii la pacienti cu tumori
ovariene mucinoase si cancere pulmonare NSLC (ca marker secundar).



2-8C si timp indelungat la -20C sau -70C). Se evita recongelarea!



Stabilitate proba - 30 zile la 2-8C; timp indelungat la -20C sau
-70C.

Metoda CLIA, ECLIA, ELISA


mrimea tumorii. Exist o foarte bun corelaie ntre CA 72-4 i stadiul
bolii;
- normalizarea concentratiei CA 72-4 dup interventia chirurgicala,
urmat de o cretere a acesteia indic prezena recidivei tumorale sau a
metastazelor;

- cresteri usoare: afectiuni benigne mamare sau hepatice si in sarcina.
biotina in doze mari (>5 mg/zi); titrurile foarte crescute de anticorpi anti-
streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii monoclonali proveniti de la
soarece administrati in scop diagnostic sau terapeutic.

3.5 Antigenul tumorilor mamare
(CA 15-3)
Informatii generale

CA 15-3 este o glicoprotein transmembranara de tip mucinos (sinteza
ei este codificata de gena MUC1) cu masa molecular de 300 - 400 kD.

CA 15-3 de ultim generaie a fost identificat cu 2 anticorpi monoclonali
diferii: 115D8 i DF3. Anticorpul 115D8 a fost obinut prin imunizare cu
lipide din laptele uman, iar anticorpul DF3 prin imunizare cu membrana
celulelor de carcinom mamar.

\ Recomandari pentru determinarea CA 15-3
suspiciune de cancer mamar:
sensibilitatea n stadiile I i II = 10%;
sensibilitatea n stadiile III i IV = 70%.
monitorizarea tratamentului, a evolutiei bolii si aprecierea prognosticului
in cancerul mamar;
monitorizarea postoperatorie a CA 15-3 permite detectarea precoce a
recidivei tumorale;
la pacientele cu antecedente de cancer mamar se recomanda dozarea
combinata de CA 15-3 si CEA pentru a creste sensibilitatea detectiei
recidivei tumorale.
CA 15-3 nu poate fi utilizat pentru screening-ul, stadializarea sau
diagnosticarea cancerului mamar!


(se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 5 zile la 2-8C si 3 luni la
-20C si 70C). Se evita recongelarea!



Stabilitate proba - 5 zile la 2-8C; 3 luni la -20C si 70C.



mrimea tumorii.
- normalizarea concentratiei CA 15-3 dup interventia chirurgicala,
urmat de o cretere indic prezena recidivei tumorale sau a
metastazelor;
- determinarea seriata a CA15-3 este utila in detectarea precoce a
metastazelor osoase si hepatice;
monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului mamar.


- cresteri usoare: afectiuni benigne (fibroadenom, mastopatie,
hepatita, ciroza), afectiuni maligne (cancer pancreatic, prostata,
ovarian, hepatic etc.);
- interferente analitice cu unele componente ale kit-ului: tratamentul
cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); tratamentul cu izotopi radioactivi;
titrurile foarte crescute de anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu;
anticorpii monoclonali proveniti de la soarece administrati in scop
diagnostic sau terapeutic.

3.6 Antigenul ovarian (CA 125)

Informatii generale

CA 125 este o glicoprotein cu masa molecular de 220 kD. CA 125 a
fost identificat cu un anticorp monoclonal. CA 125 II de a doua
generaie a fost identificat cu un alt anticorp (M II), care a crescut
semnificativ specificitatea acestui marker (specificitate 95%).

Este prezent n epiteliul urmtoarelor organe: ovar, pancreas, vezic
biliar, stomac, rinichi, colon etc.

CA 125 se gsete n cantiti mari n lichidul amniotic, laptele i serul
femeilor nsrcinate.

Recomandari pentru determinarea CA 125

suspiciune de carcinom ovarien epitelial seros i nedifereniat (cel
mai comun tip de cancer ovarian).
Sensibilitatea n stadiile I i II = 65%;
Sensibilitatea n stadiile III i IV = 85%.
monitorizarea tratamentului, a evolutiei bolii si aprecierea
prognosticului la pacientele cu cancer ovarian;
la pacientele cu antecedente de cancer mamar se recomanda
dozarea CA 125 de doua ori pe an impreuna cu ecografia
transvaginala anuala pentru detectarea precoce a cancerului ovarian;
suspiciune de adenocarcinom pancreatic (ca marker secundar in
asociere cu CA 19-9)

CA 125 nu poate fi utilizat pentru screening-ul cancerului ovarian!


2-8C si 3 luni la -20C). Se evita recongelarea!



Stabilitate proba - 5 zile la 2-8C; 3 luni la -20C.



- CA 125 este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
mrimea tumorii. Exist o foarte bun corelaie ntre CA 125 i stadiul
bolii;
- normalizarea concentratiei CA 125 dup interventia chirurgicala, urmat
de o cretere indic prezena recidivei tumorale sau a metastazelor;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a CA 125 in
monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului ovarian.

- cresteri usoare: menstruatia, primul trimestru de sarcina, afectiuni
benigne ale sferei genitale (endometrioza, fibromatoza, boli inflamatorii
pelvine), alte afectiuni benigne (pancreatita, hepatita, ciroza, insuficienta
renala, boli autoimune etc.)
terapeutic.
3.7 Antigenul cancerului cu celule
scuamoase (SCC)
Informatii generale
SCC este o glicoproteina care aparine familiei inhibitorilor de
serin/cistein proteaze.
SCC este prezent in carcinoamele cu celule scuamoase localizate la
nivelul colului uterin, plmnului, esofagului i zonei cap-gt.

Recomandari pentru determinarea SCC
1. Cancerul de col uterin

Sensibilitatea clinic a SCC in cancerul de col uterin este de
53-73% n cancerul primar i de 65-85% n cancerul recurent.

Marker
tumoral
Cut-off TUMORA
PRIMARA
RECIDIVA
SCC 4 ng/ml 53-73% 65-85%
CEA 5 ng/ml 30-50% 44-52%
TPA 80 UI/ml 32-49% 47-58%
2. Cancerul pulmonar
n cancerul pulmonar cu celule scuamoase prevalena
concentraiilor crescute de SCC variaz ntre 39 i 78%.
3. Carcinoamele din zona cap-gt

4. Cancerul esofagian
Sensibilitatea clinic medie a SCC este de 30-39%.

LOCALIZARE RATA DE DETECTIE SCC
[%]
SINUS MAXILAR 49
CAVITATE BUCALA 34
LIMBA 23
LARINGE 15
FARINGE 15-36


centrifugare (se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 1 zi la 2-8C
si timp indelungat la -20C sau -70C). Se evita recongelarea!
Pentru a evita valorile fals pozitive este obligatoriu sa se utilizeze
manusi si masca in timpul efectuarii analizelor !!!!



Stabilitate proba - 1 zi la 2-8C; timp indelungat la -20C sau -70C.



- SCC este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
mrimea tumorii. Exist o foarte bun corelaie ntre SCC, stadiul bolii si
clasificarea TNM;
- normalizarea concentratiei SCC dup interventia chirurgicala, urmat
de o cretere indic prezena recidivei tumorale sau a metastazelor,
markerul fiind util in detectarea precoce a recurentei tumorale;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a SCC in
- cresteri usoare: afectiuni cutanate asociate cu hiperkeratinizare
(psoriazis, eczema), afectiuni inflamatorii pulmonare;

3.8 Antigenul specific prostatic
(PSA)
Informatii generale

PSA este o glicoprotein cu masa molecular de 36 kD, sintetizat
de celulele epiteliale prostatice i secretat n lichidul seminal.
PSA circula in sange sub diferite forme moleculare datorita
complexelor pe care le formeaza cu inhibitori de proteaze:
- PSA complexat cu alfa1-antichimotripsina (PSA-ACT) este
principala forma imunoreactiva din ser (60 - 90 %);
- PSA complexat cu alfa2- macroglobulina (PSA-AMG) -
aceasta forma nu este detectabila (< 0,1 %)
- PSA liber este o forma enzimatic inactiva - nu se asociaza cu
inhibitori (10 - 40 %)
Formarea complexelor cu ACT duce la expunerea unui numar limitat
de epitopi ai PSA, pe cand complexele cu AMG incapsuleza practic
toti epitopii, din acest motiv fiind imposibil de detectat.
Proporiile relative de PSA - ACT i PSA liber difer la pacienii cu
cancer de prostat, comparativ cu cei cu BPH

Recomandari pentru determinarea PSA
screening pentru depistarea precoce a cancerului de prostata la
barbatii cu varste de peste 50 de ani (testarea anuala a PSA
impreuna cu tuseu rectal);
screening-ul pentru depistarea precoce a cancerului de prostata la
barbatii cu varsta de 40-45 ani este indicat doar in acele cazuri cu
antecedente familiale de cancer de prostata (rude de gradul I);
monitorizarea tratamentului, a evolutiei bolii, estimarea
prognosticului, stabilirea optiunii terapeutice si evaluarea eficientei
terapiei la pacientii cu cancer de prostata.


2-8C si 6 luni la -20C sau -70C). Se evita recongelarea!


varsta
Raportul dintre PSA liber i PSA total
Procent PSA liber = (PSA liber / [PSA liber + PSA complexat])x100
PSA liber (%) > 23% - BPH (Se = 82%; Sp = 82%)
PSA liber (%) < 10 % - CaP (Se = 90%, Sp = 63%)

- PSA este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
mrimea si volumul tumorii. Exist o foarte bun corelaie ntre PSA,
stadiul bolii si clasificarea TNM;
- normalizarea concentratiei PSA dup interventia chirurgicala, urmat
de o cretere indic prezena recidivei tumorale sau a metastazelor,
markerul fiind util in detectarea precoce a recurentei tumorale;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a PSA in

Corelatia dintre stadiul tumorii i prognoz
Stadiul tumorii Supravieuire timp de 10 ani dup terapia iniial
Stadiul T1
90 100 %
Stadiul T2
50 80 %
Stadiul T3
30 60 %
Sensibilitatea PSA n detecia cancerului de prostat

Stadiul tumorii Sensibilitate PSA
T1 si T2
40 75 %
T3 si T4
70 95 %
Corelaia dintre stadiul bolii i domeniul concentraiei PSA din ser

Stadiul tumorii Numr pacieni PSA
[ng/mL]
Stadiul T1 27
0 70.0
Stadiul T2 111 1.3 237
Stadiul T3 36
4.6 830
Stadiul T4 56
10.2 2093


- cresteri usoare: manevre urologice (tuseu rectal, masaj prostatic,
cistoscopia, echografia transrectala, biopsia prostatica, rezectia
transuretrala);
- scaderi usoare: inhibitorii de 5-alfa reductaza (determinarea PSA
se va efectua la > 6 luni dupa intreruperea tratamentului);
cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); titrurile foarte crescute de
anticorpi anti-streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii monoclonali
proveniti de la soarece administrati in scop diagnostic sau
terapeutic.

3.9 CYFRA 21-1
Informatii generale
Citokeratinele sunt proteine de sustinere care, impreuna cu
filamentele de actina si microtubulii, formeaza citoscheletul celular;
constituie un element caracteristic al celulelor epiteliale.
Cyfra 21-1 este un marker determinat cu ajutorul a 2 anticorpi
monoclonali ndreptai mpotriva unui fragment de citokeratin 19.

Recomandari pentru determinarea CYFRA 21-1
suspiciune de cancer pulmonar (NSCLC);
diagnosticul diferential intre NSCLC si SCLC;
monitorizarea tratamentului, a evolutiei bolii si aprecierea
prognosticului la pacientii cu NSCLC;
suspiciune cancer de vezica urinara;
monitorizarea evolutiei bolii si terapiei in cancerul de vezica urinara;
ca marker de actvitate tumorala in monitorizarea oricarei tumori
solide.

Specimen recoltat - sange venos, urina

Recipient de recoltare - vacutainer fara anticoagulant, borcan steril
pentru urina

centrifugare (se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 1 luna la 2-
8C si timp indelungat la -20C sau -70C). Urina se lucreaza imediat
dupa recoltare sau se pastreaza la -20C sau -70C. Se evita
recongelarea!



Stabilitate proba - 1 luna la 2-8C; timp indelungat la -20C sau -70C.

Metoda ECLIA, ELISA, RIA

natura probei

- CYFRA 21-1 este un marker de activitate tumoral;
- normalizarea concentratiei CYFRA 21-1 dup interventia chirurgicala,
urmat de o cretere indic prezena recidivei tumorale sau a
metastazelor;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a
CYFRA 21-1 in monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului
ovarian.

terapeutic.

3.10 Antigen tumora vezica
urinara (BTA)
Informatii generale
Bladder Tumor Antigen (BTA-TRAK) a fost identificat ca
fiind o protein din familia Factorului H al Complementului
Uman (hCFHrp), similar ca structur, compoziie i form,
dar nu identic cu hCFH

Recomandari pentru determinarea BTA-TRAK
suspiciune cancer de vezica urinara;
monitorizarea evolutiei bolii si terapiei in cancerul de vezica urinara;
in asociere cu markerii de activitate tumorala CYFRA 21-1 si TPA
sensibilitate crescuta in monitorizarea tumorilor vezicale superficiale.
Specimen recoltat - urina

Recipient de recoltare - borcan steril pentru urina

Prelucrare necesara dupa recoltare Urina este centrifugata la
1000 rpm, timp de 10 minute. Dup centrifugare, supernatantul din
urin se dilueaz n proporie de 1:10 cu un diluent urinar (matrice
proteica) si se pastreaza timp indelungat la -20C. Se evita
recongelarea!

Volum proba minim 1 mL urina.

Cauze de respingere a probei - specimen contaminat bacterian.

Stabilitate proba - timp indelungat la -20C.

Metoda ELISA

Valori biologice de referinta : 0-14 UI/mL

- BTA-TRAK este un marker de masa tumoral;
- normalizarea concentratiei BTA-TRAK dup interventia
chirurgicala, urmat de o cretere indic prezena recidivei tumorale
sau a metastazelor;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a BTA-
TRAK in monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului de
vezica urinara.

cresteri usoare: cistita interstitiala, infectii de tract urinar, tumori
renale pentru care se efectueaza chimioterapie sistemica, dupa
cistectomie totala;
terapia intravezicala poate conduce la rezultate fals pozitive sau fals
negative.

3.11 Antigenul polipeptidic
tisular (TPA)
Informatii generale

TPA este un antigen asociat tuturor tumorilor, deoarece prezint valori
crescute indiferent de localizarea tumorii. Este un polipeptid cu masa
molecular de 180 kD, fiind de fapt un amestec de citokeratine:

TPA = Citokeratina 19 (44%) CYFRA 21-1 +
Citokeratina 18 (36%) TPS +
Citokeratina 8 (30%).

TPA este prezent n esuturile fetale si in placent;
TPA este sintetizat n membrana celulelor canceroase umane si secretat
n ser, urin, lichid de ascit, lavaj bronhoalveolar etc.

Recomandari pentru determinarea TPA
TPA este un marker de activitate tumorala, nivelul seric
corelandu-se cu proliferarea tisulara;
monitorizarea evolutiei bolii si terapiei in diferite tipuri de neoplasme;
indicator al recurentei tumorale si al procesului de metastazare.

Localizarea tumorii Sensibilitate (%)
Plamani (SCLC) 90-95
Plamani (NSCLC) 90-95
San 40-95
Ficat 80-90
Pancreas 80-90
Colon, rect 40-80
Vezica urinara 80-90
Prostata 80-90
Ovar 80-90
Tiroida 40-60
Cap, gat 60-80
Specimen recoltat sange venos, urin, lichid de ascit, lichid pleural

borcane sterile pentru lichid pleural, lichid de ascita si urina.

(se lucreaza in maxim 30 minute; se pastreaza 6 luni la -20C sau -
70C). Lichidul pleural, lichidul de ascita si urina se lucreaza imediat
dupa recoltare sau se pastreaza la -20C sau
-70C.

Volum proba minim 1 mL.

Cauze de respingere a probei - specimen contaminat bacterian.

Stabilitate proba - 6 luni la -20C sau -70C.

Metoda ECLIA, ELISA, RIA

Valori biologice de referinta - variaza in functie de metoda si de
natura probei

- TPA este un marker de activitate tumorala cu rol in monitorizarea si
detectia recidivelor tumorale cresterea concentratiei de TPA se
asociaza cu procesele de proliferare tumorala;
- TPA poate fi folosit ca marker de a doua alegere in monitorizarea
tratamentului si a evolutiei diferitelor tipuri de neoplasme;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a TPA in
monitorizarea terapeutica.

- cresteri usoare: inflamatii, infectii, boli autoimune, hepatita, ciroza
hepatica, pancreatita, insuficienta renala etc.
biotina in doze mari (>5 mg/zi); tratamentul cu izotopi radioactivi;
diagnostic sau terapeutic.

4. Enzime i Izoenzime
Celulele canceroase au o activitate enzimatic diferit att cantitativ, ct
i calitativ. Folosirea enzimelor ca markeri tumorali este unul dintre
primele evenimente din istoria biochimiei (Warburg experimentele de
glicoliz anaerob pe celule canceroase).
Cauzele creterii n ser a activitii enzimatice a unor enzime care
provin din esutul neoplazic sunt:

Necroza
Tulburri de permeabilitate
Alterri ale celulelor sau membranelor cauzate de
terapie

n plus, enzimele pot fi eliberate i de esuturile normale din organism
ca urmare a alterrilor provocate de procesul tumoral.
Enzimele folosite n general de biochimia clinic (amilaza, CK etc.) nu
sunt utile pentru diagnosticul primar al tumorilor.
Cteva enzime i izoenzime pot fi folosite ca markeri tumorali de prim
linie (fosfataza acid, enolaza neuron specifica, timidin kinaza etc.).
Aceste enzime au specificitate de localizare a tumorii (specificitate de
organ).
4.1 Fosfataza acida prostatica
(PAP)
Informatii generale
la nivelul prostatei, activitatea fosfatazei acide este de 100 ori mai mare
decat in celelalte tesuturi.
Recomandari pentru determinarea PAP
diagnosticul, monitorizarea tratamentului si a evolutiei cancerului de
prostata metastatic.
Specimen recoltat sange venos


(se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra 8 zile la
2-8C si 6 luni la -20C sau -70C). Se evita recongelarea!


Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat, lipemic,

Stabilitate proba - 8 zile la 2-8C si 6 luni la -20C sau -70C

Metoda spectrofotometrica (colorimetrica), ECLIA, ELISA

Valori biologice de referinta - variaza in functie de metoda

- cresterea concentratiei PAP se asociaza cu aparitia metastazelor
osoase in cancerul de prostata;
- PAP poate fi folosit ca marker in monitorizarea tratamentului si a
evolutiei cancerului de prostata metastatic;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a PAP in

- cresteri usoare: biopsia prostatica, tuseu rectal, masajul prostatic,
anumite medicamente;

4.2 Enolaza neuronspecific
(NSE)
Informatii generale
Enolaza are o mas molecular de 87 kD. Este o enzim citoplasmatic
cu rol n metabolizarea intracelular a glucozei. Este prezent n toate
celulele organismului.
Are trei subuniti: , , aceste subuniti sunt prezente ntotdeauna
n forme dimere. Formele , i sunt prezente n neuroni, celule
neuro-ectodermale i trombocite.
Tumorile nsoite de difereniere neuro-endocrin (neuroblastom,
carcinom pulmonar cu celule mici) secret n snge o cantitate
nsemnat de NSE ca rezultat al distrugerii celulare intense.

Recomandari pentru determinarea NSE

monitorizarea evoluiei i terapiei SCLC i neuroblastomului;
marker de a doua alegere in carcinomul tiroidian medular .


centrifugare (se lucreaza in maxim 2 ore; se poate pastra timp


Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat,
lipemic, contaminat bacterian.

Stabilitate proba - 1 zi la 2-8C si timp indelungat la -20C sau
-70C



- NSE este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
mrimea tumorii in SCLC. Exist o foarte bun corelaie ntre NSE,
stadiul bolii si clasificarea TNM;
- indic foarte precis eficacitatea chimioterapiei dac dup 48 ore
de terapie nu se observ o scadere semnificativ n activitatea NSE,
atunci tumora este rezistent la tratament;
- NSE poate fi folosit ca marker in monitorizarea tratamentului, a
evolutiei bolii si ca marker de prognostic in SCLC si neuroblastom;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a NSE in

- cresteri usoare: fumatori, afectiuni benigne pulmonare si cerebrale,
tumori cerebrale, carcinom renal;
proveniti de la soarece administrati in scop diagnostic sau
terapeutic.

4.3 Timidin-kinaza (TK)
Informatii generale
Enzima TK (dezoxitimidin kinaza) catalizeaz fosforilarea
dezoxitimidinei la monofosfat.
n celulele organismului uman exist trei izoenzime de TK. Izoenzima
TK1 exist n cantiti crescute n celulele care prolifereaz intens i n
celulele maligne. TK arat activitatea proliferativ (ca i TPA).

Recomandari pentru determinarea TK
TK este un marker de activitate tumorala, nivelul seric
corelandu-se cu proliferarea tisulara;
ca marker de a doua alegere in monitorizarea evolutiei bolii si terapiei in
boli limfoproliferative (limfom Hodkin, limfom nonHodkin, leucemie acut
i cronic, mielom), tumori cerebrale, carcinom pulmonar cu celule mici,
cancer mamar;
indicator al recurentei tumorale si al procesului de metastazare.






Stabilitate proba - 7 zile la 2-8C si timp indelungat la -20C sau
-70C

Metoda CLIA, ELISA, RIA

- TK este un marker de activitate tumoral;
- TK se coreleaza cu gravitatea bolii neoplazice, putand fi folosit
pentru stadializarea bolii, alegerea tratamentului i evaluarea
eficacitii terapiei.
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a TK in

- cresteri: infectii virale (virus herpetic, citomegalic, HIV)
cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); tratamentul cu izotopi radioactivi;
diagnostic sau terapeutic;

5. Proteine serice speciale
5.1 Proteina S-100
Informatii generale
S-100 este o protein astroglial cu o mas molecular de 21 kD, cu
capacitatea de a lega Ca
2+
. Este alctuit din 2 subuniti (, ) care
se cupleaz n forme homo i heterodimere.
Este prezent n izoformele: celule gliale i celule Schwann;
celule gliale
muchi striai (cord, rinichi)
Testul S-100 msoar izoformele i n ser i LCR
Proteina S-100 detecteaz cu o mare sensibilitate bolile sistemului
nervos central (neurinom, glioblastom, astrocitom, meningiom)

Recomandari pentru determinarea S100
- monitorizarea pacienilor cu melanom malign;
- monitorizarea tumorilor primare i metastazelor
cerebrale (neurinom, glioblastom, astrocitom,
meningiom);
- monitorizarea pacienilor cu traumatisme cerebrale i accidente
vasculare cerebrale.

S-100 este markerul de prima linie in monitorizarea melanomului
malign!!!

n melanomul cutanat este un marker de boal metastatic, fiind util
n identificarea pacienilor cu metastaze la distan.

Domeniul neurologic:

- S100 - parametru util de monitorizare a pacienilor cu AVC n ceea ce
privete statusul neurovascular. S100 se coreleaz cu severitatea
deficitului neurologic i cu mrimea zonei de infarct cerebral.






-70C

Metoda ECLIA, ELISA


- S100 este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
volumul tumoral. Exist o foarte bun corelaie ntre S100, stadiul
bolii si clasificarea TNM. La pacienii cu melanom malign aflai n
stadiile II, III i IV nivelurile serice crescute indic progresia bolii;
- o concentratie situata in intervalul de referinta indica o rata de
supravieuire la 3 ani de 85%;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a S100
in monitorizarea terapeutica.

proveniti de la soarece administrati in scop diagnostic sau terapeutic

5.2 Proteina TA-90
Informatii generale
TA-90 (TUMOR-ASSOCIATED GLYCOPROTEIN
ANTIGEN) = glicoprotein de 90 kD gasita in
serul si urina a 63% si 68% dintre pacientii cu
melanom.

Recomandari pentru determinarea TA-90
TA-90 este un foarte bun factor de prognostic,
deoarece d informaii privind viteza de
mprtiere tumorala.

5.3 Beta-2-microglobulina
(B2M)

Informatii generale

B2-M este o protein cu o mas molecular de 11.8 kD, alctuit din
100 de aminoacizi. Aceast protein este identic cu lanul uor al
antigenului de histocompatibilitate leucocitar HLA clasa I-a. Se
gsete pe membranele tuturor celulelor difereniate. Este prezent n
lichidele biologice (ser, urin etc) n concentraie sczut n dou
forme: liber i legat de HLA. Este eliminat de rinichi n proporie de
98%.
Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza, toate afectiunile
caracterizate prin proliferare limfocitara (mielomul multiplu, leucemiile
limfocitare cronice, limfoamele Hodgkin si non Hodgkin) sunt asociate
cu cresteri ale nivelului plasmatic de B2-M.

Recomandari privind dozarea B2-M:

- monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu,
boala Hodgkin, limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica;
- monitorizarea progresiei infectiei cu HIV;
- detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de
maduva hematogena;
- detectarea infectiei incipiente cu CMV;
- monitorizarea functiei renale dupa transplant.

Un nivel crescut al concentraiei de B2-M se coreleaz cu un
prognostic prost al bolii neoplazice.

Specimen recoltat sange venos, urina

borcane sterile pentru urina

indelungat la -20C sau -70C). Urina se lucreaza imediat dupa
recoltare sau se pastreaza la -20C sau -70C.

Volum proba minim 1 mL.


-70C

Metoda CLIA, ELISA

Valori biologice de referinta - variaza in functie de metoda si de
natura probei

B2-M este un marker de mas tumoral, nivelul seric crescnd cu
volumul tumoral. Exist o foarte bun corelaie ntre B2M, stadiul
bolii si clasificarea TNM;
B2-M are valoare prognostica in mielomul multiplu (nivel crescut
deces precoce);
in leucemia limfatica cronica nivelul seric al B2-M creste
proportional cu stadiul bolii;
in limfoamele non-Hodgkin, B2-M impreuna cu LDH constituie
markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire. Niveluri
crescute ale ambilor markeri se asociaza cu remisiuni si
supravietuire de scurta durata;
in cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile serice ale B2-M se
coreleaza cu volumul tumoral si prognosticul bolii;
- se recomanda utilizarea aceleiasi metode de determinare a B2-M
in monitorizarea terapeutica.


- cresteri infectii virale, boli autoimune, infectii acute sau reactivate
cu citomegalovirus, mononucleoza infectioasa, episoadele de reject
de transplant;
cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); titrurile foarte crescute de anticorpi
anti-streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii monoclonali proveniti de la

5.4 Tiroglobulina (TG)
Informatii generale
TG este o glicoproteina complexa de 670 kDa, avand 2
subunitati identice. Este unicul produs al celulelor
tiroidiene foliculare.

Recomandari pentru determinarea TG
TG este markerul de prim linie in cancerul tiroidian
difereniat (papilar, folicular), avand o sensibilitate de 98%.
monitorizarea terapiei cu
131
I. n paralel cu TG este
indicat dozarea anti-TG.
in cancerele tiroidiene nedifereniate (medular, anaplazic)
sensibilitatea TG este aproape 0%.

5.5 Feritina
Informatii generale

Feritina este responsabil de depozitarea fierului n celule. Are o
mas molecular de 440 kD. Se gsete mai ales n ficat, splin i
mduva osoas. n esuturile tumorale se gsesc in special
izoferitinele acide.

Recomandari pentru determinarea Feritinei

n urmtoarele neoplazii feritina crete n 40-70% din cazuri:
leucemia acut, limfom Hodkin, carcinom pulmonar, carcinom de colon
5.6 NMP-22
Informatii generale

Proteinele matricei nucleare (nuclear matrix proteins NMP) alcatuiesc
cadrul structural intern al nucleului celulelor. Aceasta matrice
serveste drept ancora pentru aparatul enzimatic implicat in
procesele de replicare a ADN-ului, sinteza a ARN-ului si legare a
hormonilor. De asemenea proteinele NMP au rol in reglarea si
coordonarea expresiei genelor.
Concentratia NMP22 in celulele uroteliului malign este de pana la
80 ori mai mare decat in tesuturile normale. Proteina NMP22 este
eliberata in urina ca urmare a apoptozei celulare.

Recomandari pentru determinarea NMP-22

- pentru diagnosticarea cancerului de vezica urinara (numai in
asociere cu cistoscopia urinara);
- monitorizarea pacientilor cu tumori vezicale dupa tratamentul
chirurgical in vederea depistarii precoce a recidivelor.


Valori crescute ale NMP-22
- la pacienti cu cistita interstitiala, infectii de tract urinar, tumori renale
pentru care se efectueaza chimioterapie sistemica, dupa cistectomie
totala;
- la pacienti care efectueaza terapie intravezicala.

6. PRODUSI HORMONALI AI
SISTEMULUI ENDOCRIN DIFUZ
Sinteza de hormoni peptidici este o trstur comun
a celulelor canceroase. Cele mai multe studii se refer
la cancerul bronic: 10% din pacienii cu aceast
boal prezint sintez ectopic de hormoni.

Tumorile celulelor APUD ( amine precursor uptake
and decarboxylation ) - APUD-oamele au o
activitate intens de sintez hormonal.

Aceste tumori sunt: cancerul bronic cu celule mici,
carcinoidul, carcinomul celulelor Langerhans
(insulinomul)

Sintez ectopic de hormoni
n tumori
TUMORI HORMONI
APUD-oame
Cancer bronic cu celule mici
Carcinoid
Tumorile celulelor insulare
(pancreas)

ACTH, Lipotrofina (LPH)
Serotonina, Vasopresina
(ADH)
Calcitonina, PTH, Gastrina,
(Insulina, Glucagon)

Non APUD-oame

Plamni- carcinom epidermoid i
adenocarcinom

Calcitonina, PTH, STH,
Prolactina, Insulina, Glucagon

Cancer mamar

hCG, HPL, Calcitonina, PTH,
ACTH

6.1 Gonadotropina Corionica
Umana - hCG
Informatii generale
Este un hormon GP heterodimeric (cu dou subuniti: a i )
produs n mod normal de ctre trofoblatii placentari; este
detectabil dup aprox 1 sptmn de la nidare i crete
exponenial (dublndu-i concentraia la 1,5-2,5 zile).

Determinarea hCG este utilizat de obicei pentru
confirmarea sarcinii i evaluarea tumorilor trofoblastice.

A fost introdus n screening-ul matern
(Triplu test: HCG + AFP + E3 neconjugat) valori
crescute - risc crescut de sindrom Down, Eduards

Valori biologice de referinta:
la brbai < 1 U/L
la femei < 5 U/L
la femei n menopauz < 10 U/L.

Valori crescute: Identificarea n afara sarcinii este
caracteristic tumorilor trofoblastice, n particular
choriocarcinomului i tumorilor cu celule germinale ale
testiculului (seminoame) i ovarului, rareori n carcinoame
mamare, pulmonare, adenocarcinomul gastric i pancreatic
(uneori nsoite de ginecomastie).

Exist o corelaie destul de bun ntre nivelul acestui
marker i masa tumoral, determinarea putnd fi utilizat
pentru a monitoriza rspunsul la tratament i eventualele
recderi.

Determinarea este util i pentru screening-ul femeilor cu
mol hidatiform, n sensul depistrii transformrii
acesteia n choriocarcinom.

6.2 CALCITONINA
Informatii generale
Calcitonina este secretat de celulele
parafoliculare C ale tiroidei. Efectul principal este
de scdere a calciului seric, prin inhibarea
resorbiei osoase i stimularea eliminrii urinare a
calciului.

Recomandari pentru determinarea Calcitoninei

CALCITONINA = markerul de prima linie in Carcinomul Medular
Tiroidian
1. Diagnosticarea CTM (10% din CT):
noduli tiroidieni care au aspect rece pe scintigrama tiroidiana,
sunt hipoecogeni la ecografie si cu examen citologic dubios;
diaree refractara la tratament;
lipsa iodocaptarii si cu histologie neconcludenta????
2. Screening-ul familial in cazurile de CTM ereditar:
Rudele pacientilor cu sindromul neoplaziilor endocrine multiple
ereditare tip 2 (MEN2). In 25% din cazuri carcinomul tiroidian
medular face parte din sindromul MEN tip 2 cu transmitere
autozomal dominanta.
50% din pacientii cu MEN2 vor dezvolta feocromocitom care poate
preceda manifestarile clinice de carcinom tiroidian medular.
3. Monitorizarea postoperatorie a CTM.
Calcitonina = marker de masa tumorala. Dublarea concentratiei se
asociaza cu recidiva tumorala.





Cauze de respingere a probei - specimen intens hemolizat,
lipemic, contaminat bacterian.

Stabilitate proba - timp indelungat la -20C sau -70C

Metoda CLIA, ELISA



- cresteri sarcina; sindroame leucemice si mieloproliferative;
tumori mamare sau pulmonare; hiperparatiroidism,
hipergastrinemie, boli inflamatorii cronice; nou-nascuti;

cu biotina in doze mari (>5 mg/zi); titrurile foarte crescute de anticorpi
anti-streptavidina si anti-ruteniu; anticorpii monoclonali proveniti de la

PERSPECTIVE
Continuarea studiilor pentru identificarea de noi markeri cu
specificitate si sensibilitate ridicate

EXEMPLE:
determinarea cantitatii ADN in celulele tumorale (ADN ploidia);
amplificarea genei HER-2/neu (c-erbB-2);
cercetarea unor gene supresoare (p53);
cercetarea unor oncogene (ras);
detectarea nivelului unor enzime (cathepsina D);
determinarea antigenului nuclear de proliferare celulara (PCNA);
masurarea cantitatii de acid sialic (LASA-Lipid Associated Sialic
Acid) in sange etc.

7. RECOMANDARI PRIVIND
UTILIZAREA MARKERILOR
TUMORALI DE PRIMA LINIE
IN DIVERSE NEOPLAZII
ROLUL MARKERILOR
TUMORALI IN ONCOLOGIE ?

screening
stabilirea diagnosticului
valoare prognostic
monitorizarea tratamentului
valoare predictiv
indice de supraveghere

PROBLEMA!!

Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

Criterii de selectie a markerilor
tumorali:

Sensibilitate cat mai mare capacitatea de a
identifica neoplazia in stadiu precoce
Specificitate cat mai mare capacitatea de a distinge
intre indivizii sanatosi si cei cu neoplazii
Specificitate de organ capacitatea de a localiza
tumora
Corelatie intre concentratia markerului si stadiul
tumorii
Capacitate de a indica modificarile induse de
tratament
Valoare prognostica in functie de concentratie
Determinarea Multimarker
PROBLEMA!!
Nu exista marker tumoral ideal!

Markerii tumorali nu au valoare absoluta!

SOLUTIA

SE LUCREAZA CU ASOCIERI DE MARKERI:

- un marker "de prim alegere" (cu cea mai mare specificitate ptr.
celula tumoral cercetat);
- unul sau doi markeri, "de a doua sau a treia alegere", care
mbuntesc considerabil sensibilitatea primului.

EXEMPLU:
- un marker de masa tumorala;
- unul sau doi markeri de activitate tumorala.

8. EVALUAREA CLINICA A
MARKERILOR TUMORALI
Rolul markerilor tumorali in oncologie:
screening
stabilirea diagnosticului
monitorizarea tratamentului
valoare prognostic
valoare predictiv
indice de supraveghere

8.1 Screening
CAUZA:
Dup afeciunile cardio-vasculare, boala neoplazic ocup al
doilea loc pe lista cauzelor de deces din lume

ARGUMENTE:
1. Este mai ieftin sa previi decat sa tratezi
2. Tratamentul este cu atat mai eficient, cu cat boala neoplazica este
depistata mai devreme

SOLUTII:
SCREENING (investigatii efectuate pentru un numar mare de
persoane sanatoase sau pentru persoane cu risc crescut, in incercarea
de a detecta o neoplazie intr-un stadiu cat mai timpuriu)

1. Mamografia pentru cancerul de san
2. Colonoscopia pentru cancerul colo-rectal
3. Testul Papanicolau pentru cancerul de col uterin

INTREBARE:
De ce sa nu utilizam si MARKERI TUMORALI, mai ales ca ei au
rol de semnalizatori ai unei stari patologice?

1. Screening-ul cancerului de prostata?

Grupul cu risc crescut al cancerului de prostata cuprinde barbatii cu
varsta intre 50 si 70 ani. Screening-ul presupune 3 etape:
a. examen clinic
b. determinare serica PSA total
c. echografie transrectala

2. Screening-ul cancerului ovarian?

Determinarea serica a 2 biomarkeri:
HE4 (Human Epididymis Protein) + CA125
Sensibilitatea in detectarea cancerelor ovariene epiteliale seroase si
nediferentiate in stadiile I si II = 76,4%
Specificitatea = 95%

3. Screening-ul cancerului cervical?

- Examen citologic Papanicolau:
- leziuni scuamoase intraepiteliale cu risc sczut (modificri
citologice asociate cu displazie uoar);
- leziuni scuamoase intraepiteliale cu risc crescut (modificri
citologice asociate cu displazie moderat, displazie sever i
carcinom in situ)
- examen colposcopic si bioptic
- rezultat echivoc/ASC-US (celule scuamoase anormale de
semnificaie nedeterminat)
1) colposcopie;
2) repetarea examenului citologic la intervale de 6 luni pn
se obin 3 rezultate negative;
3) efectuarea testului ADN-HPV

Din martie 2003, in SUA, programul de screening al cancerului
cervical la pacientele 30 ani prevede efectuarea testului ADN-
HPV mpreun cu examenul citologic. Un rezultat negativ la ambele
teste confer garania c riscul unui cancer cervical neidentificat
este foarte redus (aproximativ 1/1000). Programul de screening
recomand, la pacientele cu rezultat negativ, retestarea dup un
interval de 3 ani.

8.2 Diagnostic primar?
Localizare tumora Markeri primari Markeri secundari
Colo-rectal
CEA , CA 19-9 TPA
Pancreas
CA 19-9, CA 72-4 CA 125, CEA, TPA
Cai biliare
CA 19-9, CA 72-4 CEA, TPA
Stomac
CEA, CA 72-4 CA 19-9, TPA
Ficat
AFP CA 19-9, TPA, CA 125
Testicul
AFP, HCG SCC
Plaman cu celule mici
(SCLC)
NSE CEA, TPA, CA 125,TK
Plaman altele decat cele
cu celule mici (NSCLC)
CYFRA 21-1 + CEA TPA, SCC, CA 125, CA 72-4
Prostata
PSA + PSA liber PAP, CEA, TPA
Vezica urinara
BTA , NMP-22, CYFRA 21-1 TPA, CEA
Ovar
CA 125, HE4, CEA HCG, AFP, TPA, CA 15-3,
CA 72-4
San
CA 15-3, CEA TPA, TK
Tiroida
Tg, Calcitonina CEA, NSE, TPA
Localizare tumora Markeri primari Markeri secundari
Cap-gat
SCC TPA, CEA
Esofag
CEA, SCC TPA, CA 19-9
Neuroblastom
NSE CEA, TPA
Col uterin
SCC, CEA TPA, CA 125, CA 19-9
Mielom, Limfom
B2M, TK Feritina
Melanom
S 100 TA-90
Rol in monitorizarea terapeutica
Nivelul markerilor tumorali poate ajuta la monitorizarea
tratamentului, in sensul ca un nivel scazut semnifica un tratament
eficient, iar o valoare crescuta un tratament ineficient, deci o
extindere a tumorii. Acest rol al markerilor nu trebuie absolutizat, ci
trebuie interpretat si coroborat cu alte date clinice si paraclinice.

Valoare prognostica
Markerii tumorali pot fi folositi (alaturi de alte investigatii) ca markeri
de prognostic, in aprecierea evolutiei unei neoplazii sau a
raspunsului la tratament. Ei pot ajuta la stadializarea bolii neoplazice
si in elaborarea planului terapeutic adecvat persoanei si tipului de
cancer studiat.
Valoare predictiva
Markerii tumorali, care se asociaza cu anumite tipuri de celule
tumorale, cum ar fi receptorii hormonali si HER-2/neu, pot sa indice
faptul ca un anume tip de cancer va raspunde mai bine la un anumit
tip de tratament.
Indice de supraveghere
Dupa terminarea schemelor terapeutice, pacientii pot primi ingrijiri
medicale sau pot fi supravegheati cu scopul detectarii precoce a
recidivelor. Markerii tumorali pot aduce informatii in legatura cu
posibilitatea recidivei tumorale sau metastazarea, daca valorile
acestora prezinta o crestere semnificativa
8.3 Monitorizarea tratamentului
si a evolutiei bolii
Pot exista urmatoarele situatii:
1. Concentratia markerului tumoral scade dupa tratament in 1-2 luni
pana la valori normale

2. Concentratia markerului tumoral scade cu mai putin de 20%, sau
chiar continua sa creasca (cu peste 20%)

3. Concentratia markerului tumoral prezinta o continua crestere dupa
o perioada de normalizare;
- recidiva (cresterea lenta a valorilor)
- metastaze (cresterea rapida a valorilor)
- rezistenta la terapie sau necroza tumorala
- tulburari renale sau hepatice cauzate de chimioterapie

Metastazele tumorii primare pierd frecvent capacitatea de a
sintetiza markerul tumoral, ceea ce poate cauza rezultate fals
negative!

Schema de utilizare corect i cu maxim eficacitate a markerilor
tumorali n supravegherea post-chirurgical de-a lungul
tratamentelor paleative: chimioterapie, radioterapie i
hormonoterapie, n scopul confirmrii eficienei lor i a
semnalizrii precoce a recderilor sau a metastazelor

dozarea de markeri tumorali, naintea actului chirurgical;

retestarea respectivilor markeri tumorali la 3 sptmni dup
intervenia chirurgical

O valoare a markerilor tumorali peste nivelul de cut-off indic:
o ablaie chirurgical necurativ;
prognostic nefavorabil;
necesitatea nceperii tratamentului paleativ;

retestarea la fiecare 3 luni a respectivilor markeri tumorali n
vederea urmririi evoluiei bolii, confirmrii eficacitii tratamentului
aplicat i depistrii precoce a recderilor cu mai mult de ase luni
naintea examenelor clinice i imagistice

n momentul depistrii creterii valorice a unuia sau a tuturor
markerilor tumorali din panelul respectiv se recomand s se
efectueze dou sau trei retestri n interval scurt (maxim o lun),
dup care clinicianul adopt msura terapeutic cea mai potrivit;

se recomand ca dozarea markerilor tumorali s fie efectuat n
acelai laborator

ACT CHIRURGICAL
3 SPTMNI
DOZARE MARKERI
Valoare sub nivelul
de cut-off
?
DA
NU
Determinare la:
- 3 luni pentru anul I;
- 4 luni pentru anul II;
- 6 luni pentru anii III-V
DOZARE MARKERI
Valoare sub nivelul
de cut-off
?

CANCER
REZIDUAL
SAU RECIDIV
DA
NU
Schema de determinare a markerilor tumorali dupa interventia
chirurgicala
Bibliografie
1. The National Academy of Clinical Biochemistry. Laboratory Medicine
Practice Guidelines. Use of Tumor Markers in Liver, Bladder, Cervical and
Gastric Cancers, 2010
2. The National Academy of Clinical Biochemistry. Laboratory Medicine
Practice Guidelines. Use of Tumor Markers in Testicular, Prostate,
Colorectal, Breast and Ovarian Cancers, 2009
3. The National Academy of Clinical Biochemistry. Practice Guidelines and
Recommendations for Use of Tumor Markers in the Clinic (Laboratory
Medicine Practice Guidelines), 2002
4. Hamdan, M., Cancer Biomarkers Analytical Techniques for Discovery,
J ohn Wiley & Sons Inc., 2007
5. Dobreanu, M., Biochimie clinica Implicatii practice, University Press,
2006
6. Klapdor, R., Tumour Markers in Clinical Oncology, Sorin Biomedica, 1994
7. Lothar Thomas.Tumor Markers. In Clinical Laboratory Diagnostics. 1998,
66-970.

Ghid Markeri Tumorali

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Markeri Tumorali

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHIDUL OBBCSSR

S-ar putea să vă placă și