Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3. Interpretati electrocardiograma.
3.
1. Investigarea reacţiei inflamatorii: proteinele de faza acuta – valori normale si
variatii patologice
Proteinele a caror concentratie plasmatica se modifica in reactiile inflamatorii. Pot fi
pozitive si negative.
->Proteina C reactiva este sintetizata de ficat ca raspuns la o inflamatie. Are valoarea
cuprinsa intre 0,7 si 2,3 mg/l la individul sanatos. Dupa 65 de ani se atinge maxima
normala 2,5 mg/l
->Fibrinogenul2-4 g/l, depaseste in reumatism 6-7 g/l
->Haptoglobina0,3-1,8 g/l, creste in inflamatii de 2-3 ori
5.
1. Spirograma. Definitie. Metoda de calcul.
Spirometria->Examen care serveste la masurarea volumelor si debitelor pulmonare.
test ce masoara cantitatea de aer pe care o persoana o poate inspira sau expira intr-o
unitate de timp.
Spirograma-> este o curba volum-timp, ce ofera informatii cu privire la diagnosticarea
diverselor afectiuni ale aparatului respirator.
Se masoara miscarile penitei pe spirograma. Valorile sa masoara si se raporteaza la
capacitatea vitala teoretica (gasita in tabele special, calculata in functie de varsta, talie,
greutate, suprafata corporala). Factortul de corectie BTPS (Body Temeperature,
Pressure Saturated) uniformizeaza valorile CV la 37gr Celsius, 1 atm si saturatie a
vaporilor de apa 100% => raportare la conditiile aerului alveolar.
2. Examen microscopic al LCR. Aspecte normale si patologice.
Examenul citologic se realizeaza prin numararea celulelor si formula leucocitara,
practicate la prima ora dupa recoltarea LCR, deoarece mai tarziu o parte din celule se
+9lizeaza. Normal in formula se gasesc 83% limfocite, 13% monocite si 4% celule
neindentificate. Nu trebuie sa contina polinucleare si plasmocite.
Normal -> 0-3 limfocite/mmc
Patologic –cresterea numarului de:
-limfocite 50-500 elemente/mmc-> meningita tuberculoasa, unele tumori
cerebrale/rahidiene
-PMN -> meningita microbiana pneumococica, meningococica, in unele infarcte
cerebrale sau tumori
-celule tumorale-> dovada unei tumori primitive sau metastatice
-hematii-> hemoragie subarahnoidiene meningee
Diagnostic: infectia virala cu virus hepatic A , prezenta anticorpilor de tip igM rezulta >
infectia recenta .
6.
1. Examen chimic al LCR. Aspecte normale si patologice.
LCR normal contine urmatoarele elemente principale:
Proteine totale 0,15-0,45 g/l
-albumine 0,15-0,30 g/l
-globuline 0,04-0,09 g/l
Glucoza 0,45-0,75 g/l
NaCl 7-7,5 g/l
Ca 0,04-0,06 g/l
Patologic, acestea se pot modifica cantitativ sau pot sa apara si alte elemente : bilirubina,
enzime, oxiHb, metHb etc.
3. Interpretati electrocardiograma
Absenta undelor P = nu este ritm sinusal
Prezenta undelor de flutter “ F” cu aspect de dinti de fierastrau in D3 , AVF – demascat
Frecventa cardiaca : 1500/ RR = 1500/15 =100 > tahicardie sinusala
FC : normal = 60-80bpm
Unda T – inalta – semn de hiperpotasemie .
7.
1. Teste analitice de investigare a tulburarilor metabolismului proteic.
->dozarea proteinelor totale->
->electroforeza proteinelor plasmatice – folosit pentru fractionarea si separarea
proteinelor serice sau altor lichide biologice. Permite aprecierea disproteinemiilor. Se
urmareste migrarea in camp electric a serumalbuminelor, serumglobulinelor.
->imunelectroforeza – evidentiaza variatiile fractiunilor proteice imune, respectiv
imunoglobulinele, care alcatuiesc gamaglobulinele totale.
->teste de identificare a proteinelor specifice = APP
->determinarea enzimelor plasmatice – enzimele secretate active in plasma de anumite
organe (ex. Ficat – zimogeni) si enzime eliberate in timpul turnover-ului celular normal.
8.
1. Investigarea unui sindrom hiperglicemic. Teste screening si teste analitice.
Hiperglicemia poate fi cauzata de o secretie excesiva de hormoni hiperglicemici
(glucagon, adr, STH, glucocorticosteroizi) sau deficienta absoluta de insulina
DZ cauzat fie de deficit de insulina tip 1; deficit de actiune tip 2; sau mixt tip 1 + 2; boli
pancreatice genetice; Diabet gestational
Teste screening:
->diagnosticul initial al tulburarilor metabolismului glucidic: glicemia, testul de toleranta
la glucoza TTGO, glucozuria, cetonuria
Teste analitice:
->studierea insulinosecretiei : dozarea insulinei plasmatice, dozarea peptidului C
->studierea markerilor procesului imun: anticorpii antiinsulari
->indicii controlului diabetic pe termen lung: hemoglobina (A1C sau) glicozilata,
microalbuminuria
Teste analitice:
->numararea reticulocitelor – evidentiate cu albastru de brilliant crezil, pe frotiu
nefixat. N 10% din eritrocite
->examenul frotiului de maduva hematopoietica:Indicat pt anemii de cauza
necunoscuta. pt diagnosticul sindromului anemic, poliglobulii primare, insuficienta
medulara, citopenii, reactii leucemoide etc
->investigatii speciale pentru stabilirea mecanismului de producere a anemiilor: pt
anemii microcitare si hipocrome, macrocitare, hemolitice
3. Interpretati electrocardiograma
Ritm sinusal – prezenta undei P3 cu frecventa 65/min
2unde T negative in V3 si V4
R lung si negative in V1 si V3
Cardiopatie ischemica cu posibilitatea unui infarct vechi anterior –
Complexe regulate
9.
1. Diabetul zaharat – indici de control ai diabetului pe termen lung.
Cresterea concentratiei de glucoza in lichidele intracelulare determina o atasare
neenzimatica a glucozei de resturile de lizina din diferite proteine. Proces numit glicare.
Gradul de extindere a acestui process depinde de nivelul glicemiei.
Hb A1c sau Hb glicozilata
Hb glicozilata reflecta glicemia medie pe o durata de peste 2 luni anterior
masurarii. Valori normale <6,5 % din Hb totala
Microalbuminuria –rata de excretie a albuminei 2,5-25 mg/zi; semnaleaza leziunea
renala precoce, reversibila la pacientul diabetic. Macroalbuminuria >250 mg/zi
10.
1. Investigarea echilibrului leucocitar – teste screening.
Leucograma
Numararea leucocitelor – valori normale la adult 4000-9000/mm3
-leucocitoza >10 000/mm3, in inflamatii, infectii, fiziologic in ef muscular
-reactia leucemoida –crestere masiva, sugerand leucemia. Data de virusuri, toxine
chimice
-leucopenia <3500/mm3, prin inhibitie medulara, boli autoimune
Formula leucocitara – raportul procentual al leucocitelor pe frotiu dupa
numararea a cel putin 100 de elemente
2. in raport cu cantitatea:
->usoare <1g/24h, in stari febrile
->medii 1-3g/24h, in pielonefrite, rinichi polichistic, glomerulonefrite difuze cronice,
ATS, HTA
->severe >3,5g/24h, in HTA maligna, nefroangioscleroza diabetica, mielom multiplu
3. in raport cu selectivitatea: selective (leziuni glomerulare minime) si neselective
(leziuni glomerulare severe)
3. Interpretati electrocardiograma
Unda P – normal
11.
b. insulinom
1.Teste screening
*Glicemia:
La adultii normali,simtomele de hipoglicemie apar la valori ale glicemiei mai mici de
40mg/dl
*Cetonuria:
Corpii cetonici sunt prezenti in urina la persoanele supuse unui post de cel putin 72
ore.La sinteza crescuta a corpilor cetonici contribuie,in aceasta situatie,atat scaderea
aportului de glucide cat si si scaderea secretiei de insulin,ca urmare a lipsei de stimulare a
celulelor b pancreatice in conditiile restrictictiei hidrocarbonate.
2.Teste analitice
*Determinarea insulinei si peptidului C
O valoare a glicemiei plasmatice mai mica de 45mg/dl asociata cu valori ale insulinei
plasmatice peste 10 mU/ml si ale peptidului C peste 1,5 ng/ml intr-oproba de sange
recoltat in momentul aparitiei simtomatologiei clinice sugestive pentru hipoglicemie sunt
elecvente pentru diagnosticul de hiperinsulinism endogen.
*Testul de toleranta la glucoza(TTGO)
Se realiza dupa tehnica descrisa mai sus si se urmareste glicemia dupa 5-6h.Aparitia unei
hipoglicemii reactionale se poate datora unei secretii excesive de insulin sau a cresterii
sensibilitatii a tesuturilor periferice la insulina.
*Testul la glucagon
Dupa administrarea i.v de glucagon,in mod normal glicemia creste rapid,in primele 15-30
min,depasind valorile bazale si se intoarce la normal in 2-3h.In cazul
insulinoamelor,glucagonul provoaca o usoara crestere a glicemiei urmata,la peste 80%
din pacienti,de o profunda hipoglicemie.In cazul unei hipoglicemii datorate unei afectiuni
hepatice,cresterea glicemiei se face lent,datorita absentei glicogenului hepatic.
*Testul postului
Bolnavul este supus 72h la post absolut( 0 calorii) poate ingera lichide.De cateva ori pe zi
se determina glicemia in special atunci cand apar fenomele clinice de hipoglicemie.Se
indica si determinarea insulinemiei.In mod normal in condiiile restrangerii aportului
alimentar glicemia scade treptat dar ramana deasupra valorii de 40mg/dl.In insulinom din
contra glicemia scade sub 30mg/dl si testul foamei trebuie interrupt.Insulinemia este
screscuta dar cetoza de post nu apare.
a)Metoda Duke.
Se dezinfecteaza lobul urechii sau pulpa degetului cu eter,nu alcool.Se realizeaza
intepatura cu un ac de seringa steril de 3-4 mm adancime.Se porneste cronometrul in
momentul inteparii.Cu o harie de filtru se tamponeaza din 30-30 secunde.Se opreste cand
nu mai apare sange pe hartie.
Valori normale:2-4 minute
Se va considera pathologic >5 minute
2)Testul de fragilitate capilara
Se apreciaza rezistenta capilarelor pe o suprafata circular cu diametrul de 20 cm,la nivelul
plicii cotului prin numararea petesiilor aparute dupa aplicare.
Sub 10 petesii testul negative
Intre 10-20 petesii slab pozitiv
Intre 20-30 testul pozitiv(++)
Intre 30-40 pozitiv(+++)
Intre 40-50 intens pozitiv(++++)
La copil prezenta catorva petesiilor nu are nici o semnificatie.
Teste Analitice:
*Numaratoarea trombocitelor
Se efectueaza pe o proba diluata de sange diluata cu o solutie care produce liza heatiilor
si care impiedica agregarea plachetelor.In laborator nr plachetelor se efectueaza cu
analizoare electronice.
Normal=150.000 +- 400 000/mmc
Sub 50.000:trobocitopenii
BILET 12
-Ritm superventricular
-Axa electrica deviata la stanga
-Complex QRS largit de la 0.12 si pana la (0.18 s)
-Unda R monofazica/ crestata/in platou in DI AVL, V5, V6
-Deflexiune intrisecoida intarziata peste 0.05s in V5-V6
-Modificari secundare ale repolarizarii ventriculare:denivelarea segmentului ST si
inversarea undei T fara de complexul QRS(T discordant)
B.I. de 23 de ani : astenie fizica, indispozitie, scaderea poftei de mincare, greata, durere
in fosa iliaca dreapta, stare subfebrila
Examene de laborator :
- VSH = 30 mm/h↑
- Leucocitele = 12.000/mmc↑
- Proteine totale 7g%
- Albumine 3.9 g%
- Alfa2 globuline 15 %↑
- Fibrinogen = 500 mg%↑
- Sumar de urina : albumina absent, frecvente leucocite
Diagnostic : Apendecita
BILET 13
TESTE:
*Numaratoare leucocitelor:
-peste 100.000/mm-forme leucemice
-50.000-60.000/mm-forme subleucemice
*Determinarea amilazei:
Se bazeaza pe actiunea specifica a enzimei de a hidroliza amodonul pana la stadiul de
dextrin si maltaza.
Valori normale:ser 16-32 UW
:urina 32-64 UW
Valori patologice:
Hiperamilazemia ca si hiperamilazuria nu sunt specific pentru o suferinta
pancreatica.Amilaza din sange poate proven din mai multe organe:glande
salivare,ficat,rinichi,t adipos,intestin.
In pancreatita acuta valorile amilazemiei sunt de 4-5 ori mai mare decat valorile
normale,hiperamilazemia instalandu-se la cateva ore de la dubut si persista o perioada
variabila de timp,in functie de starea de inflamatie sau obstructie.
*Determinarea lipazei:
Concentratia lipazei serice este legata mai direct de activitatea pancreasului,avand o
specificitate mai mare decat amilaza.Cu toate acestea,determinarea lipazei serice nu a
dobandit raspandirea larga de care se bucura testul amilazei
*Determinarea tripsinei:
Nu este aplicata usual in diag afectiunilor pancreatice,deoarece in ser se gasesc si alte
enzime proteolitice,precum si inhibitori ai tripsinei.
3.Interpretati electrocardiograma
Extrasistola ventriculara
Unda P lipseste
BILET 14
*Test sangvin:
Pentru determinarea glicemiei de laborator se foloseste sange recoltat pe florura de
sodiu.Determinarea standard se bazeaza pe motoda calorimetrica sau prin sticsuri
comerciale care pot fi citite direct,prin comparare cu o scala etalon sau cu ajutorul unui
apparat.
La adulti
-val normale:60-100mg/dl; la copii mai scazute
*Glicemia ocazionala:
Singurul test necesar in caz de urgenta.O glicemie ocazionala <140 mg/dl exclude
diabetul zaharat,pe cand o glicemie ocazionala >200 mg/dl stabileste diag de diabet
zaharat.
*Glicemia pe nemancate:
Masurata dupa o noapte de post.Glicemia pe namancate are o valoare mai mare decat
glicemia ocazionala pentru stabilirea diagnosticului.La persone fara diabet glicemia pe
nemancate <100 mg/dl.Valorile glicemiei pe namancate de 100-125mg/dl trebuie
interpretate ca fiind de granite,iar valorile peste 126 mg/dl la doua determinari repetate
sunt semnificative pentru diagnosticul de diabet zaharat.
*Analiza urinii:
Glucozuria
Reactia Benedict:Testul se bazeaza pe reducerea cuprului de catre glucoza.Solutia
contine:citrat de sodiu alcalin care este albastru datorita prezentei ionilor de cupru
trivalenti.
Interpretare:In mod normal glucoza nu apare in urina,pana cand glucoza plasmatica nu
depaseste 180mg\dl
Cetonuria
Testul Legal:
Este sensibil pentru acidul acetoacetic si acetona,si se bazeaza pe o reactive de culoare
atunci cand se utilizeaza nitroprusiatul de sodiu in mediu alcalin.
Interpretare:
Cetonuria apare atunci cand exista hipercetonemie.Poate fi intalnita in cazul metabolizarii
incomplete a acizilor grasi.
Examen macroscopic
-Cantitate:numarul scaunelor.Normal in 24 h in functie de felul alimetelor,de
digestie,transit se elimina cca 100-250 g materii fecale in 1-2 scaune
FC 150/min
BILET 15
1.Disproteinemii-definitie,exemple,teste de investigatie
*Teste de disproteinemii
Reactia Gros
Intr-o eprubeta de hemoliza se masoara 1 ml ser nehomolizat si dintr-o microbiureta se
adauga,picatura cu picatura,solutie Hayem.Dupa fiecare picatura se urmareste aparitia
opalescentei.Se procedeaza in asa fel pana la aparitia unui inel alburiu ingust. Se noteaza
nr de ml de solutie utilizat.Sa continua apoi titrarea pana se ajunge la o tulburare
permanenta,ireversibila.Se noteaza nr ml de solutie folosit.
Valori normale:reactia reversibila este 1.5 ml sol Hayem
:reactive ireversibila este 2.5 ml sol Hayem
Patologic,reactia reversibila este scazuta sub val normale in alterari celulare hepatice.
*VSH
-Este influentat de factori eritrocitari si plasmatici.
Cresterea VSH-ului: tuberculoza,rheumatism articular acur,septicemii,infectii acute de
organ,infarct miocardic.
1. a)Metabolism proteic:
-Albuminemia normala:4.2-5.6g/100 ml ser
In hepatopatiile cornice,valoarea albuminei este scazuta.Scaderea albuminei serice
este intalnita si in malnutritie,boli infectioase.
b)Metabolism glucidic
-In afectiunile hepatice se produc tulburari ale acestui metabolism.Teste de
investigare ale met glucidic au o specificitate redusa pentru hepatopatii,deoarece
glicemia este reglata de o multitudine de factori extrahepatici.Un test valoros,mai
putin influentat de factori extrahepatici->testul la galactoza
c)Metabolismul lipidic
Ficatul are un rol important in captarea si oxidarea lipidelor,in sinteza de
fosfolipide,a colesterolului,in producerea de corpi cetonici.Astfel in hepatopatii
aceste pot prezenta anomalii reflectate in concentratia lor in sange in urma
efectuarii testelor statie.
VEMSt = Kindice VEMS * Tla 3 * 0,9 = 0,75 * 4,096 * 0,9= 2,79 l/sec
VEMSr…x
CVr…y
BILET 17
*Determinare trigliceridelor
Valori normale:<150 mg/dl
Hipertrigliceridemia: se intalneste in hiperlipoproteinemii esentiale sau secundar diabet
zaharat,consum crescut de Grasim,alcool,zaharuri.
*Determinarea HDL-colesterolului
Valori normale: >40 mg/dl
Nivel crescut:pot avea cauza ereditara si sunt correlate cu o crestere a longevitatii
Nivel scazut:in afectiuni ereditare si dobandite
Pe nemâncate, ureea plasmatică are valori mai ridicate atunci când dieta a fost mai bogată
în proteine.
Azotemia, reflectată prin creşterea ureei plasmatice, poate avea
următoarele mecanisme:
• Creşterea catabolismului proteic tisular - în stări febrile,
tireotoxicoză, coma diabetică, după intervenţii chirurgicale laborioase sau
după orice stare stresantă. Dacă catabolismul proteic este puţin crescut şi
dacă funcţiile renale sunt normale, excesul de uree este eliminat, iar
creşterea nu va fi semnificativă.
• Scăderea excreţiei de uree este mecanismul cel mai frecvent şi
mai important al azotemiei şi poate fi de natură: a. prerenală, b. renală şi
c. postrenală.
a. Prerenal: hipovolemia, scăderea fluxului plasmatic renal în prăbuşirea
tensiunii arteriale (în şoc) determină scăderea filtrării glomerulare şi creşterea
nivelului ureei sangvine. Dacă nu există leziuni renale definitive, refacerea
condiţiilor hemodinamice prerenale readuce nivelul ureei plasmatice la normal.
b. Renal: bolile renale caracterizate prin scăderea filtrării glomerulare se
asociază cu creşterea ureei plasmatice (glomerulonefrita acută, insuficienţa
renală cronică, necroza tubulară acută).
c. Postrenal: obstrucţiile pe căile de excreţie urinară (hipertrofia de
prostată, litiază renală) determină creşterea ureei plasmatice atât prin
intensificarea reabsorbţiei tubulare, cât şi prin diminuarea filtrării glomerulare.
*Clearence-ul
Volumul de plasma pe care rinichiul este capabil sa-l curete de acea substanta intr-o
unitate de timp.
C=U*V/P
C=clearance
U=conc urinara a subst
V=volum urinar
P=concentratia plasmatica a subst respective
Tehnica:Dimineata pe nemancate pacientul isi goleste vezica urinara,dupa care bea 500
ml ceai neindulcit.Apoi cand este cazul se administreaza i.v subst de cercetat.Se
recolteaza sange si urina la interval e 20-30 min ptr sange si 40-50 pentru urina.Se
dozeaza ambele probe si se calculeaza.
BILET 18
*Numaratoarea trombocitelor
Se efectueaza pe o proba diluata de sange diluata cu o solutie care produce liza heatiilor
si care impiedica agregarea plachetelor.In laborator nr plachetelor se efectueaza cu
analizoare electronice.
Normal=250.000 +- 50000/mmc
Sub 50.000:trobocitopenii
2.Examen endoscopic:
-folosit pentru diagnosticul de certitudine al afectiunilor esofagiene.Se efectueaza cu
ajutorul unui endoscop.Metoda permite depistarea leziunilor esofagiene inaparente la
examenul radiologic.
BILET 19
1.Tulburari ale hemostazei secundare-calea intrinseca.Teste de diagnostic
Comuna: FXa + FVa + Ca +Fp3 -> FIIa care transforma fibrinogen ->fibrina instabila +
F XIIIa-> fibrina stabila.
1. -Infarct extensiv
a)infarctul antero-extensiv cu modificari vizibile in V1-V6, Dl, a VL
b)infarctul inferolateral cu extensie posterioara
-Infarctele multiple
-Blocurile de ram:blocul de ram stang are un prognostic mai rezervat decat blocul
de ram drept
-Ritmurile ventriculare ectopice
-Blocul atrioventricular
-Infarctul anterior
O.I. 40 de ani. Motivele internarii : febra, frison, cefalee, varsaturi, mialgii fotofobie
Clinic : semne meningiene prezente
Antecedente patologice - traumatism cranian cu 5 zile in urma
Examen de laborator :
- Nr. leucocite = 14.000/mmc (leucocitoza)
- VSH = 25 mm/h↑
- Fibrinogen = 600 mg5↑
- Proteina C reactiva = 15 mg/dL (normal = 0.3-2,7 mg/dL)↑>inflamatii
- Examen LCR – aspect purulent, 400 de elemente/mmc, PMN = 90%
Valori scazute:
-situatii cu bilant proteic crescut
-deficite grave de productie
-tulburari de eliminare renala
*Examen macroscopic:
Bila A:lichid clar,putin vascos,culoare galben aurie
Bila B:Culoare verde brun
Bila C:culoare galben aurie
*Examenul chimic:
Evidentiaza componentii bilei:saruri biliare,pigmenti biliari,colesterol,lecitina,acizi
grazi,mucina.
- Ser la 4 0 C – clar
- Colesterol total 354 mg%↑
- Trigliceride 75 mg%
- HDL col 60 mg%
- LDL 275 mg%↑
- Elecroforeza – banda beta intensa (LDL)
- Diagnostic : ateroscleroza
Bilet 21
-disparitia depozitelor medulare de fier (la coloratia cu albastru de Prusia) din celulele
reticulo-endoteliale ale maduvei osoase
Aspectul ECG in HVS este dependent in mare masura de natura factorului care a dus la
instalarea sa. HVS poate sa apara prin suprasolicitare presionala (de rezistenta) numita
“sistolica” sau prin solicitare de volum numita “diastolica”.
Axa la stanga
Hipervolaj
Modificari secundare de faza terminal (una T negative) in derivatiile D1, aVL ,V5-
V6.
b) HVS diastolica se realizeaza prin suprasolicitarea diastolica a ventriculului stang, cu
predominanta dilatatiei asupra hipertrofiei. Se intalneste in insuficienta aortica,
insuficienta mitrala, persistenta canalului arterial si defectul septal interventricular.
M.I 45 de ani
Motivele internarii : astenie, poliurie, polidipsie, infectii repetate
Examen biochimic : glicemia a jeun : 135 mg%, glicemia postprandiala = 180 mg%
- Test de toleranta la glucoza : initial 140 mg%, la o ora 250 mg%, la 2 ore 190 mg%
- Glucozurie 15 g/24 h
- Diureza 3 l/zi
- Insulinemia 20 mU/l (normal 10-20 mU/l)
Diagnostic : Diabet zaharat
Bilet 22
2.Reactia leucemoida.
3.Interpretati electrocardiograma
Ritm sinusal unde P prezente
FC= 100/min
Bilet 23
DZ gestational
Interpretare : În mod normal, glucoza nu apare în urină, până când glucoza plasmatică nu
depășește 180 mg/dl (10 mmol/l). Pragul renal de eliminare al glucozei crește odată cu
vârsta și ca urmare mulți diabetici nu prezintă glucozurie.
4.Cetonuria- Corpii cetonici care pot fi excretați prin urină sunt acetona, acidul
acetoacetic și acidul beta-hidroxibutiric. Se utilizeaza testul Legal: este sensibil pentru
acidul acetoacetic și acetonă, și se bazează pe o reacție de culoare.
-teste care exploreaza functia de secretie a colorantilor: testul cu PSP ->se determina
cantitatea de urina si se cerceteaza colorimetric procentajul de PSP excretat. In afectiunile
tubulare eliminarea este intarziata, iar in nefritele interstitiale, concentratia PSP este
scazuta
->teste care exploreaza predominant tubul distal: teste care exploreaza functia de
mentinere a echilibrului acido-bazic:
-testul acidifierii urinii :testul cu incarcare cu clorura de amoniu. Testul masoara puterea
tubilor renali de a corecta acidoza sanguine. Pozitivitatea probei se gaseste in pielonefrite
->insuf renala.
B.T. 31 de ani
Clinic : crize de pancreatita acuta
Laborator
- Lipide totale : 1200 mg%
- Colesterol total = 180 mg%
- Trigliceride = 1000 mg%
- Ser la 4 0 C – ser clar cu inel cremos la partea superioara
- Electroforeza lipoproteinelor – banda chilomicronilor intensa
Diagnostic :pancreatita acuta
Bilet 24.
I. Teste screening
->Calcularea LDL-colesterolului
->Inspecția aspectului plasmei
->Calcularea indicelui aterogen
C.D. 27 de ani
Motivele internarii : astenie, poliurie, polidipsie, polifagie, scadere in greutate
Examen biochimic : glicemia a jeun : 98 mg%l, glicemia postprandiala = 160 mg%
- Test de toleranta la glucoza : initial 100 mg%l, la o ora 210mg%, la 2 ore 190 mg%
- Glucozurie 15 g/24 h
- Diureza 3 l/zi
- Insulinemia = 5 U/ml ( normal 10 U/ml)
Diagnostic : Diabet zaharat
Bilet 25.
Pentru obținerea rapidă a informațiilor privind echilibrul eritrocitar, într-un context clinic
de anemie (paloare, polipnee și tahicardie de efort, astenie, suflu sistolic funcțional,
semne de hipoxie cerebrală) se impune efectuarea următoarelor teste:
Normal: bărbați : 46% ± 5% nou-născuți : 54% ± 10% femei : Valori crescute indică
policitemie, iar valori scăzute oligocitemie.
În BRD tulburarea de conducere fiind pe ramul drept, stimulul este condus pe căi
fiziologice la VS, care este activat normal, apoi VD este activat transseptal, cu o
întârziere de 0,04-0,06 secunde.
Diagnostic electrocardiografic
• ritm supraventricular;
• axa electrică aceeași cu cea dinainte de bloc;
• complex QRS lărgit peste 0,12 secunde în DS și peste 0,13 secunde în derivațiile
precordiale pe seama undei S lărgite;
• complexul QRS în V1 prezintă aspectul caracteristic în formă de M, de tip rsR' sau
RSR' sau RSr';
• partea inițială a complexului QRS este fină, normală, numai partea finală (unda S) este
lărgită și împăstată ca o consecință a creșterii duratei vectorului final de depolarizare
ventriculară. Acest aspect se constată în DI, aVL, V4-V6;
• deflexiunea intrinsecoidă întârziată peste 0,05 secunde în V1, V2;
• modificări secundare de repolarizare ventriculară: unda T de sens invers față de cea mai
amplă undă a complexului QRS. Tipul cel mai frecvent este "blocul Wilson" complet.
Blocul incomplet de ramură dreaptă, așa numitul BRD minor, constă numai într-o
întârziere a conducerii, cu o durată a complexului QRS mai mică de 0,12 secunde în V1.
CVr=2,7l/s
CVt=KindiceCV*T la 3= 0,95*4,096=3,89l/s
VEMSt……100 x=VEMSr*100/VEMSt=0,8*100/2,66=30,07% ↓
VEMSr……x
CVt…….100 y=CVr*100/CVt=2,7*100/3,89=69,4%↓
CVr…….y
IT=VEMS/CV*100=2,7/0,8*100=70%
CV<80% IT>70=>DVR
Bilet 26.
b. Creatinina - este derivatul deshidratat al creatinei. Valori normale sunt 6-18 mg/l
pentru femei și 5-10 mg/l pentru bărbat. Creatinina este un indicator mai specific și mai
sensibil al funcției de filtrare glomerulară decât ureea. Ea sugerează, fără a fi decisivă,
cronicizarea afecțiunii renale. Creatininemii crescute patologic sunt întâlnite în:
insuficiența renală și în acromegalie sau gigantism.
*** Clorul sanguin – normal 94-111 mmol/l. Cloropenia este întâlnită în cursul
alcalozelor metabolice cu hipokaliemie, în acidoza metabolică renală predominent
glomerulară. Hipercloremia este întâlnită în acidoza metabolică predominent tubulară.
i. Lipidele serice - prezintă importanță mai ales în sindromul nefrotic, în care apare
hiperlipemie cu hipercolesterolemie (peste 300 mg/ml).
M.I. 40 ani
Motivele internării: astenie, polidipsie, poliurie, parestezii, dureri musculare la membrele
inferioare ce apar la mers.
Examen biochimic sanguin:
- Glicemia à jeun: 135 mg%↑
- Glicemia la 2 ore postprandial: 160 mg%↑
- Lipide totale: 900 mg%↑
- Colesterol: 260 mg%↑
- TTGO: glicemia iniţială: 130 mg%, la 120' = 185 mg%; la 150' = 160 mg%; la 180'
= 140 mg%.
Examen sumar de urină: glucoza prezentă, albumină absentă, sediment normal.,
- Glucozuria din 24 ore: 15 g/zi,
- diureză 3 litri.
Indice oscilometric: diminuat bilateral.
Examenul fundului de ochi: modificări de angioscleroză retiniană (artere înfundate,
filiforme, cu calibru neregulat).
Diagnostic : diabet zaharat
Bilet 27
Bazofilia constă în creșterea numărului de bazofile peste 80/mmc. Cauza cea mai
frecventă de bazofilie este leucemia mieloidă cronică. Bazofilia se observă de asemenea
după splenectomie, boală Hodgkin, colită ulceroasă, varicelă.
Limfocitoza: creșterea numărului de limfocite în valoare absolută peste 2500/mm3 . Cea
mai frecventă cauză de limfocitoză severă este leucemia limfocitară cronică (80-90%
limfocite adulte), care se asociază cu o creștere a globulelor albe. In boli infecțioase acute
(pertussis, mononucleoaza infecțioasă, limfocitoze); limfocitoză ușoară: * infecții virale
cu exantem (rubeolă, rujeolă, varicelă); * infecții bacteriene cronice: tuberculoză,
bruceloză, sifilis.
• înaltă, cu amplitudine mai mare de 3 mm • ascuțită, "P pulmonar", în DII , DIII, aVF,
V1, V2 dar cu baza normală; • durata nu depășește 0,11 secunde deoarece întârzierea
depolarizării se face pe seama timpului de activare mai tardiv fiziologic al atriului stâng;
dispare asincronismul de depolarizare atrială.
BILET 28
Electroforeza proteinelor
Imunoelectroforeza
2. În raport cu cantitatea: - ușoare, sub 1 g/24 h, de obicei fiziologice, ce apar la efort, sau
stări febrile; - medii, 1-3 g/24 h, pot fi funcționale (proteinurii ortostatice) sau patologice
în pielonefrite, rinichiul polichistic, glomerulonefrite difuze cronice, insuficiență cardiacă
congestivă, ATS, HTA; - severe, peste 3,5 g/24 h, întâlnite în sindroamele nefrotice de
diferite etiologii, glomerulonefrita acută, HTA malignă, nefroangioscleroza diabetică,
mielom multiplu.
BILET 29
Teste statice:
3.Interpretati electrocardiograma:
Ritm sinusal – unda P prezenta cu FC=53/min > bradicardie sinusala
Unda T negative in V2 , V3 AVF ,V5 , V6 => infarct inferolateral
Bilet 30
Sub 32
Sub 34
1. Teste screening sunt determinarea Ht, dozarea Hb, numarul eritrocitelor, examenul
frotiului de sange periferic si determinaea constantelor eritrocitare .
Determinarea Ht-volumul procentual figurate in plasma , repr. Concentratia
eritrocitelor din 100 ml sange.
Sangele recoltat pe substanta anticoagulanta uscata sau pe heparina se
centrifugheaza pt separarea eritrocitelor din plasma .
Ht normal, cu volemie scazuta(hemoragii acute)
Ht scazut, obisnuit in anemii cu volemie normal sau scazuta
Ht crescut(poliglobulii)
Dozarea Hb
Continutul Hb din 100 ml sange se poate determina prin metoda sahli
Valorile sub limita normal (Hb sub 12 g/100 ml, 14g/100 ml), indica oligocitemie
eritrocitara.
Numararea eritrocitelor
Se sedimenteaza ertrocitele, dupa care se face numararea pe 16 patrate mici.
B: 4, mil.
F: 4,2 mil.
Constante eritrocitare
Cele mai importante sunt:
VEM –se calculeaza Ht x10/Nr eritrocite(VN 87)
CHEM-se calculeaza Hbx100/Ht(VN 34 g/100ml)
Examinarea frotiului de sange periferic
2. In BRD, stimulul este condus la VS, care este activat normal, apoi VD este activat
tansseptal, cu o intarziere de 0,04nsec
Diagnostic EKG:
-ritm supraventricular
-axa electrica aceeasi cu cea dinainte de bloc
-complex QRS largit peste 0,12 sec in DS
-complex QRS in V1 prezinta aspectul characteristic in forma de M
-unda S este largita si impastata
-deflexiunea intrinsecoida intarziata peste 0,05 sec
-unda T de sens invers fata de cea mai ampla unda a complex QRS
1. Hemostaza primară are drept scop formarea trombusului alb, constituit din
plachete şi fibre de fibrină care îl consolidează. La această etapă participă
endoteliul vascular şi plachetele sanguine.
• ENDOTELIUL VASCULAR Functia principală a endoteliului intact este de a
preveni activarea plachetelor sanguine şi a coagulării.
Participarea la coagulare se face şi prin sinteza factorului tisular, şi a factorului
von Willebrand. Lezarea endoteliului permite contactul factorilor coagulării şi
plachetelor cu structurile conjunctive subendoteliale.
• PLACHETELE SANGUINE Sunt produse de maduva hematopoietică şi
reprezintă stadiul final de maturare al liniei megakariocitare. Trombocitele
circulante sunt în număr de 150-400.000 / mmc având o durată de viaţă de
aproximativ 8 - 10 zile înainte de a fi distruse de macrofagele splenice.
2. Teste screening :
Dozarea proteinelo totale-proteinemia oscileaza intre 6,5-8,5 g/100ml
Sunt 2 grupe mari proteine plasmatice – albumina(4-5 g/100ml) si globulina(2,5-3
g/100ml)
Hipoproteinemiile apar in carenta de aport, tulburari de absorbtie, pierdere
intestinala , iar hiperproteinemiile pt boli cu intensificare de sinteza.
Teste de disproteinemie –insotita de un dezechilibru colloidal al serului , pus in
evidenta prin reactii de floculare nespecifica. Testele de labilitate sunt folosite pentru
teste paraclinice.
VSH –valoarea este influentat de factori eritrocitari si plasmatici.
Factorii eritrocitari –anemia accelereaza viteza de sedimentare
Factorii plasmatici-albuminele protejeaza stabilitatea suspensiei eritrocitelor,
globulinele si fibrinogenul au effect contrar.
3. Un pacient de 45 ani se prezinta la medic pentru astenie fizica marcata, durere in
epigastru, la dreapta liniei mediane, scaune decolorate. La examenul obiectiv se
evidentiaza icter scleral si tegumentar, hepatomegalie si splenomegalie.
Ex. laborator:
Proteine totale = 8,5 g/100 ml
Abumine = 3,6 g/100 ml
Globuline = 4,9 g/100 ml (cu cresterea gama globulinelor )
Fibrinogen = 180 mg%
VSH = 45 mm/1h; 90 mm/2h↑
Bilirubine totala = 3.9 mg%
Bilirubina directa (conjugate) = 3.1 mg%
Hepatita
Sub 38
2. Leucemia cronica este caract. Prin proliferarea malign a celulelor mature si a celor
aflate in stadia intermediare de maturatie.
Leucemia granulocitara cronica este o homeopatie maligna care afecteaza ambele
sexe . Tabloul clinic este splenomegalie, hepatomegalie.
Leucemia limfatica cronica este caract. Prin proliferarea maligna a seriei limfocitare
(lym B) .
Numarul de leucocite: petse 100 000/mm3
Formula leucocitara evidentiaza prezenta celulelor in divesre stadia de maturare.( 80-
90% mature)
Examenul frotiului de maduva –hiperplazia granulocitara .
Examene citochimice- FAL pozitiva (reactii leucemoide), FAL negativ sau absenta in
LGC
Splenograma –evidentiaza hiperplazia celulelor seriei interesate
Sub 39
1. Reactia leucemoida.
2. Investigarea tulburarilor hepatobiliare. Sindromul bilio-excretor.
3. Interpretati buletinul de analiza:
3 C.D. 28 ani
Motivele internării: astenie, palpitaţii, transpiraţii nocturne.
Istoricul bolii: de 2 luni prezintă stări lipotimice repetate, precedate de simptomele
descrise mai sus.
Examen hematologic:
Ht = 46%
Hb = 16 g/100 ml
Nr. leucocite = 6600/mmc
VSH = 10 mm/h.
Examen biochimic: glicemia à jeun = 68 mg%; la 30' = 40 mg%; la 60' = 45 mg% la 90'
= 50 mg%; la 120' = 55 mg%; la 150' = 57 mg%; la 180' = 58 mg%.
Insulinemia = 45 µU/ml (normal 10 µU/ml).↑
Peptid C crescut
Diabet zaharat