Heraclit

Heraclit din Efes (Greac: Herakleitos) (n. cca. 535 .Hr. - d. 475 .Hr.), cunoscut ca "Obscurul"
(Skoteinos), a fost un filozof grec presocratic. El nu a fost de acord cu Thales, Anaximandru i Pitagora n
legtur cu substana fundamental i considera c elementul fundamental din care deriv toate celalalte
este focul, n locul apei, aerului sau pmntului, cum considerau filozofii care l-au precedat. Acest lucru a dus
la convingerea c schimbarea este un lucru real i c stabilitatea este iluzorie. Pentru Heraclit, totul este "ntr-
un flux", dup cum spune aforismul "Panta rei", ce-i este atribuit:

Totul curge, nimic nu rmne neschimbat.

De asemenea a devenit cunoscut pentru c a afirmat: "Nici un om nu poate s intre n apa aceluiai ru de
dou ori, deoarece nici rul i nici omul nu mai sunt la fel." Aceast afirmaie exemplific punctul culminant al
credinei materialiste. Materia lucrurilor se transform tot timpul i singurul lucru constant este forma, care
poate fi exprimat n limbajul atemporal al formulelor matematice.

Punctul de vedere al lui Heraclit, prin care explicarea schimbrii ar trebui s fie baza oricrei teorii naturale se
opunea foarte puternic lui Parmenide, care considera c schimbarea este o iluzie i c totul este static.

Unica sa scriere care s-a pstrat, creia posteritatea i-a dat titlul de Peri physeos (Despre natur), nu este o
lucrare sistematic, ci mai degrab un jurnal n care autorul i-a consemnat, sub form de maxime, concluziile
asupra unor probleme-cheie ale filozofiei. Interpretarea celor 130 de fragmente rmne i astzi subiect de
disput.

Totul n univers i societate se supune unei ordini necesare, desemnate de Heraclit cu numele logos. Gndirea
lui Heraclit a avut n antichitate o puternic influen asupra stoicilor; a exercitat o constant fascinaie
pentru Hegel, Marx, Engels i Lenin.

Referitor la limbajul lui Heraclit, Socrate i-ar fi spus lui Euripide: "Partea pe care am neles-o e minunat i
ndrznesc s cred c e la fel i cea pe care n-am neles-o; dar este nevoie de un cufundtor din Delos spre a
nelege totul" (Diogene Laeriu, II, 22)
 HERACLIT din EFES numit si obscurul, datorita faptului ca el traia izolat era
melancolic, dar este filosoful ce a trait pentru filosofie. Avea incredere nemarginita in ratiune.

Diogene Laertios spune ca ar fi scris o carte in mod intentionat neclara ca sa fie citite
numai de cei capabili.

Hraclit sub forma metaforica pune in circulatie idei fundamentale pentru dedublarea
viitorului. El exprima o intreaga conceptie despre lume si anume 'Aceasta lume, aceeasi pentru
toti n-a fost creata nici de vreunul dintre zei , nici de vreunul din oameni. Ea a fost intotdeauna,
este si va fi un foc vesnic in care dupa masura se aprinde si dupa masura se stinge . Prin
urmare la el focul este principiul intemeietor . Heraclit sustine ideia unitatii principiului. Lumea
este aceiasi pentru toti. Stingandu-se focul trece in aer, din aer in apa, din apa in pamant, dar
el nu se transforma ca principii ci ramane foc vesnic viu.

Prin urmare apa, aerul, pamantul nu sunt forme de instrainare a focului ci modalitati de
manifestare a lui. El se aprinde si se stinge dupa masura. Aceasta masura poarta numele
de LOGOS (TAO, DAO) un concept crerat de Heraclit in care el denumeste contradictia. In
acest sens el spune ca din cele mai diferite tonuri rezulta cea mai frumoasa melodie, ca razboiul
este comun tuturor lucrurilor, dreptatea este lupta, ca nu te poti scalda de doua ori in apele
aceluiasi rau. Prin logos el intelege ca exista o ordine in natura, intelege ca natura nu se
desfasoara haotiuc ci dupa o anumita ordine care-I este proprie, si logosul este tocmai aceasta
ordine. Ordinea are caracter universal si necesar. Prin creatia s-a Heraclit a ramas in istoria
filisofiei pana in zilele noastre.

Etapa preclasica a filosofiei se incheie cu activitatea si creatia a doi filosofi, si anume:

EMPERACLE din AGRICENTE si ANAXAGORA din CLAZANEME, care nu aduc tenme noi in
filosofie, ci le redimensioneaza pe cele vechi, filosofia lor fiind un fel de compendiu.

Viaa lui Heraclit ca un filozof a fost ntrerupt de hidropizie. Medicii el consultate au fost n
imposibilitatea de a prescrie un tratament. El sa tratat cu o alifie de blegar de vac i de copt la soare,
creznd c aceast metod va elimina lichidul. Dup o zi de tratament a murit i a fost nmormntat n
pia. [17]

Presocraticii erau filosofii greci care l-au precedat pe Socrate i care au fcut speculaii despre Natur n
ansamblu.

Trstura comun a presocraticilor este c au ncercat s gseasc n natur un element care s explice
universul. Critica la care i-a supus Socrate a dat filosofiei un nou punct de plecare i explic faptul c toi
gnditorii s-au situat n istorie prin raportarea la Socrate.