SANGELE - ELEMENTELE

FIGURATE: LEUCOCITE SI
TROMBOCITE
 LEUCOCITELE
= elemente nucleate
= 5000-10000/mm3

Variaţii ale numărului de leucocite

• Leucocitoză (>10000/mm3)
- fiziologic: la sugari, gravide
- patologic: boli infecţioase şi inflamatorii, leucemie, tumori

• Leucopenie (<4000/mm3)
- fiziologic: la vârstnici, în stări postinfecţioase
- patologic:
- afectarea măduvei hematogene (radiaţii, medicamente,
substanţe toxice)
 CLASIFICARE In functie de prezenta si
• granulocite: tipul granulatiilor din
– neutrofile, citoplasma celulelor
– eozinofile,
– bazofile
• agranulocite :
– Monocite
– Limfocite

Formula leucocitară la adult

Neutrofile 52 - 74%
Eozinofile 0 - 4%
Bazofile 0 – 1%
Limfocite 25 – 35%
Monocite 1 – 8%
GRANULOCITELE NEUTROFILE
•Ø=10-15 µm
•nucleu polilobat
•citoplasmă roz pal
•granulaţii neutrofile

GRANULOCITELE EOZINOFILE
•Ø= 10-15 µm,
•nucleu bilobat,
•granulaţii Eo în toată
citoplasma

GRANULOCITELE BAZOFILE
•Ø= 10-15µm
•nucleu reniform
•granulaţii mari metacromatice,
care acoperă citoplasma şi
nucleul.
FUNCŢIILE GRANULOCITELOR NEUTROFILE
FAGOCITOZA
= funcţia principală, intervine în apărarea organismului contra
infecţiilor (= prima linie de apărare)
= inglobarea şi distrugerea de particule din mediul extracelular
Etape:
1) Chemotaxia = mişcarea direcţionată către focarul inflamator
(prin emiterea de pseudopode pe direcţia de înaintare)
2) Marginaţia şi aderarea granulocitelor de celulele endoteliale de
la nivelul venulelor postcapilare
3) Diapedeza = traversarea printre celulele endoteliale spre ţesut
4) Fagocitoza propriu-zisă. Cuprinde:
- Opsonizarea
- Ingestia particulei
- Digestia şi bactericidia
FUNCŢIILE GRANULOCITELOR EOZINOFILE
FAGOCITOZA - PARTICULARITATI
• activitate bactericidă mai redusă decât neutrofilele

• participă la distrugerea paraziţilor

Eozinofilie = cresterea numarului de Eo

- în boli alergice (urticarie, astm bronşic alergic, rinite alergice)
- în boli parazitare (ex. toxoplasmaoză, lambliază)
- în afecţiuni dermatologice (eczeme, psoriazis)
- în leucemia cu eozinofile
 SERIA MONOCITO-MACROFAGICĂ
• celule specializate în apărarea organismului
• migreaza in tesuturi si se transforma in
macrofage:
- dimensiunile cresc de aproximativ 5 ori
- creşte capacitatea de fagocitoză

• Sunt o populaţie heterogenă de celule

Exemple
- celulele Kupffer din ficat
- macrofagele alveolare din plămâni
- celulele Langerhans din piele
- celulele microgliale din creier
- celulele mezangiale din rinichi, etc.
 FUNCŢIILE SISTEMULUI
MONOCITO-MACROFAGIC
1. Apărare – fagocitoză
= sistemul de apărare antimicrobiană (imunitate nespecifică)
- Macrofagele fagocitează:
• microbi, inclusiv microbi intracelulari (ex. bacilul
tuberculozei)
• unele virusuri
• paraziţi cu dimensiuni accesibile macrofagelor.
2. Iniţierea răspunsului imun
- macrofagele funcţionează ca celule prezentatoare de antigen:
inglobare Ag → prelucrare Ag → expunere Ag pe suprafaţa
→ recunoaşterea antigenului de către limfocite (care
recunosc numai antigene prelucrate)
 SERIA LIMFOCITARĂ

= componenta celulară majoră

din ţesuturile limfatice
- nucleul mare, rotund
- citoplasmă redusă, culoare
albastru deschis.

!recirculă între sânge şi

organele limfatice
 SERIA LIMFOCITARĂ
Cuprinde:
• Limfocite B – producere anticorpi
• Limfocite T
1.Limfocite T citotoxice
= limfocite efectoare, care intervin în:
- citoliza celulelor infectate cu agenti patogeni
intracelulari (virusuri)
- citoliza celulelor neoplazice
2.Limfocite T helper
- limfocite reglatoare, care modulează activitatea Lf B şi T
- recunosc Ag prelucrat de macrofage şi alte celule
prezentatoare de antigen
- cooperează cu Lf B => favorizează activarea,
proliferarea, diferenţierea Lf B
 TROMBOCITELE
= cele mai mici elemente figurate ale
sângelui

= fragmente citoplasmatice anucleate de

megacariocite cu origine în măduva
osoasă hematogenă.

- au capacitatea de a adera la pereţii

vaselor sanguine lezate şi de a forma
agregate celulare => rol în hemostază.

- Nr. trombocite circulante = 150.000-400.000/mm3

- Durata de viaţă = 8-10 zile
 FUNCŢIILE TROMBOCITULUI

1. Rol în hemostaza primară - oprirea iniţială a sângerării şi

formarea dopului hemostatic plachetar.
2. Rol în hemostaza secundară (coagulare) - activitatea
procoagulantă
3. Rol în reglarea fibrinolizei
4. Rol în menţinerea integrităţii peretelui vascular
 MODIFICĂRILE PATOLOGICE ALE
TROMBOCITELOR
Trombocitopenii sub 100.000/mm3.
• Trombocitopenii-
=> tendinţă crescută de sângerări spontane, mai ales hemoragii
cutanate (peteşii, echimoze) şi mucoase (epistaxis,
gingivoragii)
• hipoplazie/aplazie medulară: Rx, medicamente, toxice
• deficit de trombopoietină
• distrucţie accelerată

• Trombocitoze - peste 400.000/mm3

=> risc crescut de fenomene trombotice (cheaguri intravasculare)
- fiziologic: în efortul fizic,
- patologică: după intervenţii chirurgicale majore, în procese
inflamatorii şi neoplazice, în splenectomie
ECHILIBRUL FLUIDO-COAGULANT
= procesul de menţinere a fluidităţii sângelui
- 2 procese antagonice

• Hemostaza = procesul care asigură oprirea hemoragiilor ca

urmare a distrucţiei/injuriei peretelui capilar prin formarea
unei reţele de fibrină.
Hemostaza primara (timp vasculo-plachetar)
Hemostaza secundară (coagularea)

• Fibrinoliza = procesul de degradare enzimatică a retelei de

fibrină .
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICĂ

ansamblul de fenomene care asigură oprirea spontană a
unei hemoragii la nivelul vaselor mici (microcirculaţie)

presupune participarea unui complex de factori:
vasculari, trombocitari, plasmatici şi tisulari
TIMPII HEMOSTAZEI

Hemostaza primară (TS = 1,5 - 4 min)
− Timpul vascular  vasoconstricţie
− Timpul plachetar  cheag alb plachetar

Hemostaza secundară
 cheag roşu de fibrină
− Mecanism intrinsec (intravascular)
− Mecanism extrinsec (extravascular)
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICĂ

- 2 timpi

I. Hemostaza primară 1.Timp vascular = vasoconstricţie reflexă

sau 2.Timp plachetar = formarea trombusului /
timpul vasculo-plachetar dopului alb plachetar temporar

II.Hemostaza secundară 1. Generarea complexului protrombinazic

sau 2. Sinteza trombinei
coagularea 3. Formarea şi stabilizarea fibrinei
4. Sinereza şi retracţia cheagului
⇓
cheag roşu definitiv
 I. HEMOSTAZA PRIMARA
TIMPUL VASCULAR
• Vasoconstricţia indusă ca răspuns la leziunea peretelui
vascular în scopul reducerii pierderii de sânge
• Rol: reduce debitul sanguin la nivelul leziunii  diminuarea
pierderilor sanguine

TIMPUL PLACHETAR
• Formarea cheagului de trombocite cu oprirea provizorie a
sângerării
• Etape:
– Aderare
– Activare
– Agregare
– Metamorfoza vascoasa
I. HEMOSTAZA PRIMARA
 II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ =
COAGULAREA
Nr. Denumire

Realizează oprirea definitivă I Fibrinogen
a sângerării II Protrombină

Implică o succesiune de III Tromboplastină tisulară
reacţii enzimatice în cascadă
IV Ca2+
cu participarea factorilor:
V Proaccelerină
− plasmatici (I → XIII)
VII Proconvertină
− tisulari (f.III)
VIII Factorul antihemofilic A
− trombocitari (Fp3=PL)
IX Factorul antihemofilic B

Factorii plasmatici ai X Factorul Stuart - Prower
coagulării:
XI Factorul antihemofilic C
− circula sub formă inactivă
− se activează “în cascadă” XII Factorul Hageman
XIII Factorul stabilizator al fibrinei
 FACTORII PLASMATICI AI COAGULARII
CATEGORII:

Factori ai fazei de contact (XI, XII) Nr. Denumire

= factori activaţi prin contactul I Fibrinogen
cu structurile subendoteliale II Protrombină
expuse în urma leziunii
peretelui vascular III Tromboplastină tisulară
Factori trombinosensibili IV Ca2+
(I, V, VIII, XIII) V Proaccelerină
= factorii activaţi de mici VII Proconvertină
cantităţi de trombină activa
VIII Factorul antihemofilic A
Factori dependenţi de vitamina K
(II, VII, IX, X) IX Factorul antihemofilic B
= factori sintetizaţi la nivel
hepatic în prezenţa vitam. K X Factorul Stuart - Prower
Factorul III = tromboplastina XI Factorul antihemofilic C
tisulară
Factorul IV = Ca2+ XII Factorul Hageman
XIII Factorul stabilizator al fibrinei
 ETAPELE COAGULĂRII

MECANISM INTRINSEC MECANISM EXTRINSEC

(intravascular) (extravascular)

I. Formarea protrombinazei
(Va, Xa, Ca2+, Fp3)

Cale comună

II. Formarea trombinei

III. Formarea fibrinei

IV. Retracţia cheagului

 II. HEMOSTAZA SECUNDARĂ
(COAGULAREA)
Contact activator
Tromboplastina
(cu structurile subendoteliale) tisulara

Intrinsecă Extrinsecă

Comună

FIBRINOGEN => RETEA 3D DE FIBRINA

= CHEAG (TROMB) DEFINITIV
 CALEA INTRINSECA
(cateva minute)

•Declansata de contactul plasmei cu

supafeţe neregulate, încărcate
electric negativ (colagen)
•Factorul XIIa poate activa factorul XI
•Factorul XIa activeaza factorul IX
•Factorul IXa, in prezenta factorului
VIIIa, determina activarea factorului
X ⇒ factor Xa.
 CALE EXTRINSECA
(cateva secunde)

• Necesita prezenta unei

proteine non-enzimatice =
factorul tisular = factorul III
• In prezenta FIII, factorul VII
se activeaza ⇒ VIIa
• Factorul VII + FIII + Ca2+ ⇒
activarea factorului X
 CALEA COMUNA
Trombino-formarea
• Factorul Xa participa la formarea unui complex =
protrombinaza = factor Xa + factor Va (activat de catre
trombina) + PL plachetare + Ca2+
• Protrombinaza induce proteoliza factorului II (protrombina)
⇒ trombina.
• Trombina (factorul IIa) = enzima care determina
transformarea fibrinogenului (factorul I) in fibrina
 CALEA COMUNA
Fibrino-formarea
• Sub actiunea trombinei, fibrinogenul polimerizeaza.
⇓
• Cheag de fibrina instabila (solubila)
⇓ XIIIa ← XIII
• Cheag de fibrina stabila (insolubila) = CHEAG ROSU =
retea de fibrina in ochiurile careia exista elemente figurate
 SINEREZA ŞI RETRACŢIA CHEAGULUI

• Sinereza = proces spontan de concentrare,

prin care lichidul de imbibiţie este expulzat
din ochiurile reţelei de fibrină
⇒ ↓ volumului cheagului cu 15-20%.
⇒ cheag lax (în ochiurile retelei există ser
şi elemente figurate).

• Retracţia cheagului = procesul de scurtare

a lungimii filamentelor de fibrină sub
acţiunea trombosteninei din trombocite.
⇓
cheag de fibrină ferm, definitiv.
 FIBRINOLIZA
= procesul de liză dirijată a cheagului de fibrină

Sistemul fibrinolitic - componente:

• plasminogenul - precursorul inactiv, existent în plasmă

• plasmina – forma activa, enzimă litică a reţelei de fibrină;

• activatorii fiziologici ai plasminogenului

→ iniţiază transformarea plasminogenului în plasmină

• inhibitorii naturali ai fibrinolizei

 Plasminogen
Activatori Inhibitori
Activatori tisulari (t-PA) PAI
Activatori plasmatici α2-antiplasmina
Urokinază (u-PA) α2-macroglubulina
Streptokinază α1-antitripsina

Plasmină

Fibrină Fragmente X

Y+D

D+E