Bifati raspunsurile corecte la urmatoarele intrebari:

1. Caracterele celulelor procariote

+A.Au toate caracterele celulelor evoluate: nucleu, organite celulare
comune, nu au perete celular, se divid prin direct sau prin mitoză.
- B. Nu au nucleu si perete celular
- C. Se divid prin înmulțire necontrolată
+D. Se divid direct sau prin mitoză

2. Caracterele celulelor eucariote

+A. Nu au nucleu adevãrat ci un cromozom haploid format dintr-o
moleculã circularã de ADN. Sunt lipsite de organite celulare comune
cu excepţia ribozomilor.
+B. Au perete celular rigid. Se divid direct, sunt lipsite de organite
celulare comune cu excepţia ribozomilor.
- C. Se divid indirect, cu ajutorul complementului seric.
- D. Sunt ființe deosebite de celelalte.

3. Caracteristicile virusurilor
+A. Sunt entitãţi infecţioase acelulare cu parazitism obligatoriu
intracelular. Posedă un acid nucleic (ADN sau ARN) şi un înveliş
proteic – capsida. Uneori au un înveliş suplimentar – anvelopã
- B. Sunt bacterii de foarte mici dimensiuni
- C. Sunt prioni mai mari, cu ARN liniar, curbat.
+D. Sunt entitãţi infecţioase acelulare cu parazitism obligatoriu
intracelular. Posedă un acid nucleic (ADN sau ARN) şi un înveliş
proteic – capsida. Uneori au un înveliş suplimentar – anvelopa.Sunt
inerte în afara celulei gazdã. Paraziteazã celula la nivel genetic,
deviazã metabolismul acesteia în scopul propriei replicãri.

1
4. Ce sunt prionii si ce structura au ?
+A. Sunt entitãţi infecţioase de dimensiuni foarte mici (5nm) şi de
naturã proteicã, fara acid nucleic propriu-zis.
+B. Sunt entitãţi infecţioase de dimensiuni foarte mici (5nm) şi de
naturã proteicã, fara acid nucleic propriu-zis. Structura primarã a
acestor proteine e identicã cu cea a unor proteine normale din celula
nervoasã. Diferã însã prin structura terţiarã şi cuaternarã şi determinã
procese degenerative ale celulelor nervoase (encefalopatia
spongiformã a bovideelor, Boala Kuru etc.)
- C. Sunt primii reprezentanti ai unor organizatii patogene
- D. Sunt paraziti ai unor celule bacteriene

5. Cocii sunt:
+A. Cocii sunt bacterii rotunde – Staphylococcus sau ovale –
Streptococcus
- B. Cocii sunt bacili reniformi sau lanceolați
- C. Cocii sunt un tip particular de ciuperci alungite
+D. Cocii sunt bacterii rotunde – Staphylococcus, ovale –
Streptococcus, lanceolate – Streptococcus pneumoniae, reniforme –
Neisseriile (gonococ,meningococ) în grãmezi sau ciorchine –
stafilococii, în lanţuri – streptococi, în diplo ca douã boabe de cafea –
gonococul (Neisseria gonorrhoeae), în diplo ca 2 flãcãri de lumânare –
pneumococul (Streptococcus pneumoniae)

6. Bacilii sunt:
+A. bacterii alungite, în formã de bastonaş cu capete: rotunjite
(Enterobacteriaceae), tãiate drept, dispuse în lanţuri (Bacillus

2
anthracis), mãciucate (Corynebacterium diphteriae) sau dispuse ca
literele chinezeşti, în formã de suveicã (Fusobacterium)
- B. Sunt Coci Gram pozitivi sau Gram negativi
- C. Microorganisme cu habitat intracelular obligatoriu
- D. Bacterii încurbate:Vibrioni, Spirochete (Treponema
pallidum),Leptospire (Leptospira interrogans)

7. Ce este nucleul bacterian si care este structura sa ?

+A. Este un ʺnucleoid”, deci un echivalent nuclear ce contine acizi
nucleici
+B. Nucleul bacterian are o structurã primitivã si reprezintã 2% din
greutatea uscatã a bacteriei. Este o moleculã circularã de ADN,
organizatã sub forma unui cromozom haploid , dispus în contact
direct cu citoplasma. Datoritã lipsei membranei nucleare molecula
de ADN dublu-spiralat este suprahelicatã si dispusa în jurul unui
miez de ARN, dispoziţie necesarã funcţionalitãţii materialului
nuclear. Nucleul bacterian e situat în centrul celulei bacteriene, fiind
legat de membrana citoplasmaticã prin intermediul mezozomilor.
- C. Nucleul bacterian este o himera biologică
- D. Nucleul bacterian e o structura care asigura multiplicarea virală

8. Peptidoglicanul
- A. Este o structura rigida extrem de responsabilă faţa de alte virusuri
- B. Este o parte inconstanta a structurii Candidei albicans
+ C. E o structura chimică responsabilă de rigiditatea peretelui celular
care asigură formarea şi rezistenţa mecanică a bacteriei.El are un
schelet, format din molecule lungi paralele polizaharidice de N-acetil-
glucozamină şi acid N-acetil-muramic.

3
+D. E o structura chimică responsabilă de rigiditatea peretelui celular
ce asigură formarea şi rezistenţa mecanică a bacteriei.Are un schelet,
format din molecule lungi paralele polizaharidice de N-acetil-
glucozamină şi acid N-acetil-muramic. Moleculele de acid N-acetil-
muramic din lanţurile vecine sunt legate între ele prin punţi
polipeptidice, transversale, a căror structură diferă la bacteriile Gram-
pozitive de cele Gram-negative şi chiar de la specie la specie. De
fiecare moleculă de acid N-acetil-muramic se leagă un tetrapeptid ce
conţine D şi L aminoacizi.
9. Organizarea materialului genetic la bacterii
+A. Cuprinde : Repliconii - formaţiuni genetice ce se replică
independent, Cromozomul bacterian, Elementele genetice
extracromozomiale, Plasmidele, Genomul bacteriofagilor, Elementele
genetice transpozabile , Fragmentele de inserţie ( transpozonii).
- B. Cuprinde multe elemente figurate ale sangelui
- C. Este complex si neorganizat
+D. Cuprinde: repliconi - formaţiuni genetice ce se replică
independent, cromozomul bacterian, elementele genetice
extracromozomiale, plasmide, genomul bacteriofagilor

10. Formaţiunile genetice extracromozomiale sunt:

+ A. Plasmidele : molecule circulare de ADN autonome, libere în
citoplasmă care se replică independent de cromozom. Plasmidele
conjugative - se pot transfera singure la alte bacterii (plasmidele R).
Plasmidele neconjugative - nu pot părăsi, ele însele, bacteria de
origine, ci numai prin intermediul unui alt plasmid conjugativ sau a
unui bacteriofag (de exemplu plasmidul care codifică secreţia de beta-
lactamază la S.aureus). +
- B. Sunt plasate in cromozomii intracelulari ai bacililor.
- C. Nu exista formatiuni genetice extracromozomiale.

4
+D. Plasmidele : molecule circulare de ADN autonome, libere în
citoplasmă care se replică independent de cromozom. Cele
conjugative - se pot transfera singure la alte bacterii (plasmidele R)

11. Bacteriofagii si morfologia lor

- A. Bacteriofagii sunt paraziti intestinali
- B. Bacteriofagii sunt microorganisme care devoreaza leucocitele
+C. Bacteriofagii sunt considerati/ numiți/ si virusuri” care
pazarazitează bacterii.Morfologia lor cuprinde :- un cap hexagonal
alcătuit dintr-un înveliş proteic caracteristic virusurilor (capsida) şi
adăposteşte ADN, un gât, o prelungire numită picior (coadă). Coada
este un cilindru rigid învelit într-un manşon proteic, asemănător
miozinei şi se termină cu o placă hexagonală ce conţine o enzimă de
tipul lizozimului. De placa bazală se prind 6 fibre cu rol în fixarea
bacteriofagului pe suprafaţa bacteriei.
- D. Morfologia bacteriofagilor cuprinde : membrana, citoplasma si
nucleul mic si urat.

12.Transmiterea agentilor infectiosi se realizeaza prin mai multe

modalitati:Transmiterea directă a agentului infecţios este posibilă de la
omul bolnav la cel sănătos prin:
+A. Contact direct - prin atingere (rujeolă, varicelă, variolă etc.), sărut
(mononuleoză infecţioasă, hepatita B), contact sexual (sifilis, gonoree,
SIDA etc.),

+B. Prin contact indirect - prin obiecte care au venit în contact cu

bolnavul, ca, de pildă, batiste, lenjerie, veselă, termometre, siringi
infectate etc.,prin picăturile lui Pflügge/aerosolice - pe care bolnavul
le răspândeşte în timpul strănutului şi a tusei (virusurile gripale,
paragripale etc.).

- C. Prin diferite mijloace media : TV. Radio, Internet

- D. Prin metode subversive

5
13. Mutaţiile bacteriene
- A. Sunt mecanisme parapsihologice, variabile
- B. Sunt modificari de culoare, foarte rare, aparute la bacteriile astrale
+ C. Reprezinta modificări spontane ale genomului care induc
rezistenţa la chimioterapice
+D. Mutațiile bacteriilor induc variante bacteriene rezistente la
antibiotice si chimioterapice

14. Rezistenţa antiinfecţioasă naturală e produsa de:

+A. Factorii genetici, Barierele anatomice, Factori umorali, Factorii
celulari nespecifici: PMN, macrofage, Limfocitele NK (natural killer)
+
+B. Factori genetici, Barierele anatomice, Factorii umorali
- C. Factori sociali si culturali
-D. Factori economico-politici, neplanificati

15. Flora normală a organismului asigură:

- A. Pofta de mancare
- B. Conditiile de mediu ambiant
+C. Competiţia pentru acelaşi receptor celular,competiţia pentru un
substrat nutritiv, secreţia unor produşi secundari toxici
+D. competiţia pentru acelaşi receptor celular, competiţia pentru un
substrat nutritiv, secreţia unor produşi secundari toxici,stimularea
sistemului imun, care va produce anticorpi naturali, ce vor reacţiona
încrucişat cu antigenele florei patogene. Tratamentul oral îndelungat
cu antibiotice va avea ca urmare apariţia diareei prin dezvoltarea

6
necontrolată a unei singure specii S.aureus, Candida albicans,
Clostridium difficile.

18. Ce este Lizozimul ?

- A. Lizozimul este un antibiotic cu spectru larg
- B. Lizozimul este o enzimă parțial lipolitică
+C. Este o mucopeptidază prezenta in majoritatea umorilor
organismului: ser, lacrimi, saliva, LCR, urina etc. Dacă bacteriile sunt
supuse iniţial acţiunii complementului, acesta va leza membrana
externă dezvelind peptidoglicanul, care devine acum sensibil la
acţiunea lizozimului
+ D. Lizozimul rupe legăturile din interiorul peptidoglicanului-
prezent în peretele bacterian Gram pozitiv şi in chitina fungilor,
distrugând astfel bacteriile.

19. Ce este patogenitatea unei bacterii?

+A. Patogenitatea este un proces complex şi multi-factorial, care
cuprinde totalitatea mecanismelor biochimice prin care
microorganismele produc infecţii.
-B. Patogenitatea este capacitatea de virulență a bacteriilor.
- C. Patogenitatea este perioada in care bacteriile se multiplica
logaritmic
+ D. Patogenitatea este un proces complex şi multi-factorial, prin care
microorganismele produc infecţii. Este un caracter de specie.

21. Factorii de patogenitate ai bacteriilor asigura:

+A. ataşarea şi pătrunderea în organismul gazdă; invadarea locală sau
generală a organismului; multiplicarea în organismul gazdă şi secreţia
unor factori de patogenitate.

7
+B. Ataşarea şi pătrunderea în organismul gazdă; Invadarea locală sau
generală a organismului, secreţia unor factori de patogenitate. +
- C. Bacterioliza si eliberarea de anatoxine
- D. Invadarea sistemului imun si distrugerea lui

23. Diseminarea infecţiei se face prin:

+A. Progresia din aproape în aproape: exoenzime, endocitoză şi
translocare sau/si pe cale sanguină sau/şi limfatică
- B. Prin glisare pe celulele organismului
+C. Prin progresie din aproape în aproape: prin exoenzime,endocitoză
şi translocare
- D. Prin tuse si vorbit in spatii circulare

24. Ce sunt endocitoza si translocarea bacteriană

- A. Sunt mecanisme de propagare aeriana a infectiei
- B. Sunt mecanisme de transport a lizozimului bacteriilor
+C. Endocitoza este :pătrunderea bacteriilor cu habitat intracelular în
celula gazdă. Translocarea este: preluarea intracelulară şi ejectarea
ulterioară a bacteriilor fiind un mijloc de diseminare
+D. Sunt mecanisme de transport si patrundere a bacteriilor in
organism