Titlu: Bacterii și Virusuri: Microminunile Invisibile cu Impact Colosal

Bacteriile și virusurile sunt două tipuri distincte de organisme microscopice care există pe Pământ și
au un impact semnificativ asupra naturii și a oamenilor. Deși ambele sunt considerate agenți patogeni,
ele diferă fundamental în structura, modul de nutriție, modul de reproducere și impactul asupra altor
organisme. În acest eseu, vom explora aceste diferențe și vom evidenția importanța lor în lumea
naturală și în viața omului, inclusiv în provocarea bolilor.

I. Virusuri:

A. Definiție și formă:

Virusurile sunt entități acelulare compuse dintr-un material genetic (ADN sau ARN) învelit într-o capsidă
proteică. Acestea au forme variate, inclusiv helice, icosaedrice și complexe, în funcție de tipul de virus
(coci, bacilli, vibroni, spirile).

B. Nutriție:

Virusurile nu au capacitatea de a se hrăni în mod independent.

Ele trebuie să infecteze celulele gazdă pentru a se reproduce și a-și completa ciclul de viață.

C. Etapele de reproducere:

Adsorbția: virusul se atașează de receptorii specifici de pe suprafața celulei gazdă.

Penetrarea: materialul genetic viral pătrunde în celula gazdă.

Replicarea: materialul genetic viral folosește mașinăria celulară a gazdei pentru a produce noi particule
virale.

Asamblarea: componentele virusului nou format se asamblează în interiorul celulei gazdă.

Eliberarea: celula gazdă se rupe sau este eliberată pentru a permite răspândirea noilor virusuri în
organism.

D. Exemple de boli cauzate de virusuri:

Gripa: cauzată de virusul gripal.

SIDA (sindromul imunodeficienței dobândite): cauzată de virusul imunodeficienței umane (HIV).

Hepatita: cauzată de virusurile hepatitice A, B, C, D și E.

Ebola: cauzată de virusul Ebola.

II. Bacterii:

A. Definiție și formă:

Bacteriile sunt organisme unicelulare prokariote, cu dimensiuni variabile și forme diverse, cum ar fi
bastonașe, sferice sau spirale.

B. Nutriție:

Bacteriile pot avea diverse moduri de nutriție, incluzând:

a. Autotrofie: bacteriile fotosintetice produc propriul lor hrănitor prin fotosinteză.

b. Heterotrofie: bacteriile consumă substanțe organice sau se hrănesc cu alte organisme.

C. Etapele de reproducere:

Diviziunea simplă: bacteriile se divid în două celule fiice identice.

Transmiterea genetică prin conjugare, transformare sau transducție.

D. Exemple de bacterii simbiotice:

Rhizobium: bacterie care formează noduli radiculari pe rădăcinile leguminoaselor și fixează azotul
atmosferic.

E. coli: bacterie benefică prezentă în intestinul uman, care ajută la digestie și sintetizarea vitaminelor.

Lactobacillus: bacterii prezente în tractul gastrointestinal, care contribuie la menținerea florei intestinale
sănătoase.

E. Importanța bacteriilor pentru natură și om:

Reciclarea nutrienților: bacteriile descompun materiale organice și restituie substanțele nutritive solului.

Sintetizarea alimentelor: bacteriile sunt folosite în producția de alimente fermentate precum iaurtul,
brânza și murăturile.

Bacterii cauzatoare de boli: de exemplu, Streptococcus pneumoniae cauzează pneumonie, Salmonella

provoacă intoxicații alimentare.

Concluzie:

Bacteriile și virusurile sunt forme de viață microscopice cu caracteristici și comportamente unice.

Bacteriile au o varietate de funcții benefice, de la contribuția la ciclurile naturale la susținerea sănătății
umane, dar pot fi și cauzatoare de boli. Virusurile, pe de altă parte, sunt agenți patogeni intracelulari
care infectează și se reproduc doar în celulele gazdă, având un impact semnificativ asupra sănătății
umane. Înțelegerea diferențelor și importanței lor ne ajută să apreciem mai bine rolul lor în lumea
naturală și să dezvoltăm strategii adecvate pentru a ne proteja de bolile pe care le pot provoca.
Definitii:

1) Animale pochiloterme – animale cu sange rece cu temp variabila ce depinde de mediu.(pesti,

amfibieni, reptile, nevertebrate).

2) Animale homioterme – animale cu sange cald ale caror temp este constanta(pasari, mamifere).

3) Sporofit – generatie asexuata care produce spori(feriga).

4) Gametofit – generatie sexuata care produce gameti.

5) Zigot – celula diploida ce sa format in urma contopirii gametilor feminine si masculine.

6) Gimnosperme – plante cu seminte golase (molid, pin, brad).

7) Angiosperme – plante ce formeaza seminte acoperite de fruct (mar, cais, porumbul).

8) Specie – unitate elementara a sistematicii in biologie.

9) Gametii sunt haploizi(1/2 din nr total de cromozni ai specie). Sporofitii sunt diploizi.

Angiospermele:

Clasa Dicotiledonate - embrionul are două cotiledoane; nervaţiunea frunzelor – penată sau reticulată;
tulpina ierboasă sau lemnoasă; fasciculele conducătoare de tip deschis, prevăzute cu cambiu; sistemul
radicular pivotant, mixt sau ramificat; floarea pentameră sau tetrameră.

Familia Rozacee (Rosaceae) - mărul, părul, gutuiul, scoruşul, sorbul, păducelul, zmeurul, murul, măceşul;

Familia Leguminoase - fasolea, soia, trifoiul, măzărea, lintea, salcâmul, sparceta, lucerna, măzărichea;

Familia Solanacee - tutunul, ciumăfaia, măselariţa, cartoful, zârna, ardeiul, roşia, vânăta, petunia

Familia Asteracee - floarea-soarelui, susaiul, scaiul, pălămida, brusturele, podbalul, muşeţelul, păpădia,
pelinul;

Clasa Monocotiledonate - embrionul cu un singur cotiledon; frunzele alterne, cu marginea întreagă şi

nervaţiunea paralelă sau arcuită, prevăzute cu teacă, dar lipsite de peţiol şi de stipele; tulpina ierboasă şi
neramificată, adesea cu părţi subterane metamorfozate în rizomi, bulbi sau tuberculi; fasciculele
conducătoare de tip închis, lipsite de cambiu, dispuse spiralat; sistemul radicular fasciculat; floarea
trimeră, rareori tetra- sau dimeră, dar niciodată pentameră

Familia Liliacee - leurda, usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, vioreaua, lăcrămioara, dalacul, pecetea-lui-
Solomon, sparanghelul, brânduşa;

Familia Poacee - bambusul, porumbul, trestia-de-zahăr, mohorul, orezul, negara, timoftica, ovăzul,
păiuşul, firuţa, golomăţul, grâul, pirul ş.a