Universitatea din Oradea

Facultatea de Medicină şi Farmacie

-Tratamentul chirurgical al
abcesului de glandă
Bartholin-
Referat Mică Chirurgie

Student: Marge Marcel, Medicină Generală,

Anul III, Subgrupa 9

Oradea,
2017
1)Definiţie
Abcesul de glandă Bartholin este o formaţiune chistică intens dureroasă, cu semne
inflamatorii prezente.

2)Generalităţi
Infecţia chirurgicală reprezintă ansamblul manifestărilor locale şi generale
anatomo-clinice care apar în urma pătrunderii şi multiplicării bacteriilor în
organism, în urma diferitelor soluţii de continuitate ale tegumentului.

Glandele Bartholin sunt două organe cu o formă ovoidală, de mărimea unui bob de
mazăre, poziţionate anatomic la nivelul vestibulului vaginal (treimea inferioară a
vulvei), la baza labiilor mari. Prezintă un orificiu de drenaj localizat pe faţa laterală
a vestibulului vaginal (cu rol in drenajul secreţiei mucoase necesară lubrifierii
zonei vulvo-vaginale).

Atunci când acest orificiu este obstruat, de cele mai multe ori datorită unui proces
inflamator, glanda se transformă chistic, putând ajunge până la dimensiuni de 5-10
centimetri şi devine inflamată şi foarte dureroasă.

Infecţia glandelor Bartholin prezintă două stadii. Astfel, canalul glandei Bartholin
fiind tapetat cu un epiteliu asemănator cu cel al canalului cervical, este susceptibil
la apariţia infecţiei cu diferiţi agenţi etiopatogeni, cum ar fi: germeni aerobi,
anaerobi, Neisseria gonorheae, Chlamydia trachomatis, Escherichia coli, etc.

Infecţia microbiană produce procesul inflamator răspunzător de apariţia obstrucţiei

ductale creându-se o cavitate închisă (glanda dilatată chistic) aceasta fiind şi prima
fază a infecţiei – Bartholinita.

Faza a doua cuprinde suprainfectarea propriu-zisă a glandei cu germenii mai sus

amintiţi, producând abcesul glandei.

~1~
3)Semne şi simptome
Dacă chistul glandelor Bartholin nu este încă infectat, cel mai comun simptom este
un nodul nedureros in zona vulvară. Se mai pot observa eritem si tumefacţie in
zona vulvară. Daca chistul se infectează, formează abcese care pot fistuliza.
Simptomele sunt de ordin local şi general, şi includ:

 LOCAL:
 asimetrie vulvară
 durere vulvară severă
 dispareunie
 eritem şi tumefacţie locală
 în general apar semnele specifice inflamaţiei (semne celsiene)
 GENERAL:
 febră
 frisoane
 anorexie
 curbatură
 vărsături
 cefalee
 insomnie

4)Diagnostic pozitiv: - pe baza anamnezei pacientei şi a examenului fizic

(semne locale şi generale).

5)Diagnostic paraclinic:
 leucocitoză (12.000-15.000/mm3) cu neutrofilie (85-95%)
 accelerarea VSH
 examen bacteriologic microscop
 cultură cu antibiogramă

~2~
6)Complicaţii:
-rare, însă pot include:

 gangrenă
 fasciită necrozantă
 septicemie
 şoc toxic

7)Tratamentul chirurgical:
În cazul în care formaţiunea chistică nu este dilatată excesiv şi mai ales, nu este
suprainfectată, tratamentul se realizează prin aplicarea locală de caldură. Se pot
aplica comprese umede şi calde local, astfel orificiul de ieşire se va dilata şi poate
fi eliminat conţinutul.

Tratamentul de primă intenţie în caz de abces este chirurgical – drenajul.

 pacientei i se explică procedura şi i se asigură un confort fizic şi psihic.

 pacienta se poziţionează în poziţie ginecologică, cu picioarele depărtate, cu
coapsele flectate pe abdomen.
 se aseptizează bine câmpul operator, folosind comprese îmbibate cu
Betadină.
 pentru deschiderea colecţiei se poate folosi anestezia locală cu Lidocaină
1%, dar dacă abcesul este de mărime impresionantă sau pentru confortul
pacientei se poate apela la anestezia generală intravenoasă, fără intubare.
 se practică incizie la abces, cât mai largă, în plină colecţie, pe partea
mucoasă.
 se drenează puroiul, după care cavitatea se spală din abundenţă cu soluţii
antiseptice; este recomandabil din punct de vedere chirurgical, spălarea
cavităţii la început cu apă oxigenată, care are o puternică acţiune antiseptică,
hemostatică şi mecanică; ulterior se va utiliza cloramina; opţional se pot
monta şi tuburi de dren, pentru a asigura drenajul complet.
 pentru următoarele 24-48 de ore se meşează cavitatea cu comprese îmbibate
în apă oxigenată, cu scop hemostatic.

~3~
  evacuarea abcesului va reduce tensiunea în ţesut, durerea va dispărea,
scăzând şi şansele unei complicaţii locale (fistule, etc.).
 incizia trebuie să asigure o plagă postoperatorie care să dreneze larg prin
conformaţia ei cavitatea restantă.
 la final se pansează zona, acesta urmând a fi schimbat zilnic.
 unele cazuri pot necesita, în urma recidivelor, excizia completă a glandei
Bartholin.

O a doua tehnică chirurgicală posibilă este marsupializarea, care presupune:

 incizie în cruce.
 sutura în 4 puncte a locului de incizie, astfel ca acesta să rămână deschis
pentru drenarea eficientă a abcesului.
 această tehnică este utilizată pentru a trata un chist sau un abces care nu
răspunde la drenajul chirurgical, iar îndepărtarea glandelor Bartholin nu este
de dorit.

~4~