NEOPLAZIA

(TUMORILE)
 TUMORILE
 Tumora reprezintă o proliferare celulară:
 persistentă,

 discordantă faţă de cea a ţesuturilor din jur,

 care se manifestă şi după încetarea stimulului cauzator,

 având un grad de autonomie.

 Tumorile se clasifică după:

 criterii morfoclinice şi evolutive
 Tumori benigne
 Tumori maligne
 criterii histogenetice
 Tumori epiteliale
 Tumori conjunctive
 Cancer – termen comun pentru
toate tumorile maligne şi provine
din latinescul “cancer” (crab)
 Oncologia – studiul tumorilor
maligne
 Carcinogeneză - reprezintă o
succesiune de evenimente în
urma căreia o celulă normală
este transformată într-una
malignă.
 Neoplasmul
 Indiferent de tipul histologic sau de natura ei (benignă sau
malignă), orice tumoră este:
 clonală - apare prin autoselecţie dintr-o celulă
transformată în urma unor alterări genetice şi
 autonomă - independentă de stimulii de creştere
fiziologici.
 Mecanism de creştere
Tumoră
Adaptare Benignă Malignă
Normal
(Hiperplazie)

Policlonal Monoclonal
Neoplasmul
 Neoplasmele prezintă 2 componente principale:
 parenchim (constituit din celule transformate)

- dau denumirea neoplasmului;

 stromă (ţesut conjunctiv şi vase)
 Caracterele generale ale neoplasmelor
benigne şi maligne

 Diferenţierea

 Rata de creştere

 Invazia locală

 Metastazarea
 Diferenţierea
 Tumora benignă
 se aseamănă cu ţesutul de origine

 mitoze rare,

 raport N/C normal,

 monomorfism celular.

 Tumora malignă
 variate grade de diferenţiere

 numeroase mitoze, unele atipice

 raport N/C mare

 pleomorfism celular şi nuclear

Aspecte histologice de diferenţiere

 Bine diferenţiat
 Moderat diferenţiat
 Slab diferenţiat
 Nediferenţiat - Anaplazic
Displazia
 Totalitatea modificărilor citologice şi
arhitecturale dintr-un epiteliu, cu scăderea
diferenţierii celulare.
 Pleomorfism celular şi nuclear,
 Mitoze, unele atipice,
 Pierderea polarităţii celulelor.
 Displazia

Normal Displazie uşoară Displazie moderată

Carcinom
microinvaziv

Displazie severă (CIS)

 Displazia

Adenom -
displazie de
grad scăzut

Adenom -
Normal
displazie de
(mucoasă colon)
grad înalt
Tumoră benignă de colon Adenocarcinom bine diferenţiat
(polip adenomatos)

Epiteliu colonic normal

Adenocarcinom slab diferenţiat Tumoră anaplazică

 Rata de creştere
Invazia locală şi Metastazarea

 Tumorile benigne au:

 model de creştere expansiv, comprimând ţesuturile din
jur,
 nu recidivează după extirparea completă
 nu metastazează
 Tumorile maligne au:
 model de creştere invaziv, infiltrând ţesuturile
 recidivează local
 metastazează la distanţă (tumori maligne secundare)
Model de creştere
 Căile de metastazare

 Diseminare limfatică

 Diseminare hematogenă

Diseminare prin cavităţile

seroase (transcelomică).
 Diseminare limfatică

Embolii tumorale în vasele limfatice Metastaze în ganglionii paraaortici

 Diseminare hematogenă

Localizările metastazelor hematogene

 Efectele sistemice ale tumorilor
maligne

 Pierderea în greutate
 Inapetenţă
 Febra
 Stare generală alterată
 Anemie
 Sdr. paraneoplazice
 Prognostic
 Evaluarea histologică element predictiv
pentru evoluţia probabilă a tumorii.
 Gradare histologică (G):
 Diferenţiat
 Moderat diferenţiat
 Slab diferenţiat
 Stadialiazea oncologică - TNM
Gradare histologică
 G1 – bine diferenţiat

 G2 – mediu diferenţiat

 G3 – slab diferenţiat

 G4 – nediferenţiat
 Stadializarea TNM

 T = extensia tumorii
 N = invazia ganglionilor limfatici
 M = metastaze viscerale
 Se efectuaza preterapeutic si postoperator
 Stadializare I - IV
 Stadializarea TNM
T - extensia tumorii
• Tis – tumoră in situ non-invazivă

• T1 – tumoră mică, cu invazie minimă

• T2 – tumoră medie, cu invazie în limitele organului afectat

• T3 – tumoră mare, cu invazie dincolo de limitele organului afectat

 Stadializarea TNM
N - invazia ganglionilor limfatici
• N0 – fără invazie ganglionară

• N1 – invazia ganglionilor regionali

• N2 – invazia ganglionilor la distanţă

 Stadializarea TNM
M – metastaze viscerale
• M0 – fără metastaze

• M1 – cu metastaze

• Mx – metastaze nedeterminate
TUMORI EPITELIALE
BENIGNE ŞI MALIGNE
 Nomenclatura

 Tumorile benigne:
 sufix “om”

 Tumori maligne:
 epiteliale – carcinoame

 conjunctive – sarcoame
 TUMORI EPITELIALE BENIGNE

Origine - ţesuturi epiteliale

 PAPILOM:
 derivă din epiteliul malpighian (scuamos),

 ADENOM:
 proliferarea epiteliului glandular.
 Papilomul

 Papilomul este o tumoră benignă a:

 Epiteliului scuamos (keratinizat sau nekeratinizant),
 Epiderm (piele)
 Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol
uterin, vagin)
 Uroteliu,
 Metaplazie scuamoasă (endocol, epiteliul bronşic).
 Papilomul scuamocelular cutanat
Origine – epiderm
Macroscopie:
tumoră vegetantă ce
proiemină la suprafaţa pielii,
bază largă de implantare,

suprafaţă netedă sau

neregulată
 Papilomul scuamocelular cutanat

 Epiteliul proliferat este dispus pe axe

conjunctivo-vasculare cu aspect digitiform.
 Proliferarea epiteliului scuamos păstrează
stratificarea şi structura normală a
epidermului, numarul de straturi fiind crescut:
 strat bazal,
 mai multe straturi de celule spinoase
(acantoză),
 mai multe straturi de celule granuloase
(hipergranuloză),
 strat gros de keratina (hiperkeratoză).
 Membrana bazală de la interfaţa epiteliu-ax
conjunctivo-vascular este intactă,
neîntreruptă.
 Axele conjunctivo-vasculare au rol de
susţinere şi nutritiv.
 Adenomul
 Adenomul este o tumoră benignă a epiteliului
glandular.
 Se dezvoltă din:
 epiteliul organelor parenchimatoase (ficat, rinichi)
 epiteliul organelor endocrine (tiroidă, suprarenală)
 epiteliul mucoasele organelor cavitare (stomac, colon,
veziculă biliară).

 Tipuri speciale de adenom :

 polip adenomatos (colon)
 chistadenomul (ovar)
 fibroadenomul (glanda mamară).
 Adenomul
 Tumori dezvoltate în organe
parenchimatoase
 Aspect macroscopic:
 nodular,
 solid,
 bine delimitat, încapsulat.
 Adenoamele dezvoltate în
organe endocrine se pot
asocia cu hiperfuncţie
(ex. adenom tiroidian –
tireotoxicoză) Adenom tiroidian
 Polipul adenomatos
 Polipul adenomatos este o
tumoră epitelială benignă
dezvoltată din epiteliul
unistratificat al mucoaselor
(stomac, colon).
 Polipul adenomatos poate fi:
 pediculat - baza de implantare
lungă şi subţire, tapetată de
epiteliu normal
 sesil - bază largă şi scurtă de
implantare.
 Polipul adenomatos
 Epiteliul proliferat are caracter displazic şi realizează o
arhitectură:
 tubulară,

 viloasă sau

 tubulo-viloasă.
 Polipul adenomatos tubulo-vilos

 Componenta tubulară este

reprezentată de celule tumorale
dispuse sub forma de tubi
deformaţi, tapetaţi de epiteliu
displazic.
 Componenta viloasă este
reprezentată de formaţiuni
digitiforme, subţiri, cu ax
conjunctivo-vascular, tapetate de
epiteliul displazic.
 Musculara mucoasei este
integră.
 Chistadenomul
 Ovar, pancreas, glanda salivară
 Chist (prin acumularea secreţiei)
 Fibroadenomul de glandă mamară

 Tumoră hormono-dependentă
(hiperestrogenism),
 Tumora este:
 nodulară,
 încapsulată,
 inclusă în parenchimul glandei
mamare.
 Fibroadenomul de glandă mamară

 Tumoră mixtă, constituită din două

componente:
 Componenta epitelială –
proliferarea epiteliilor canalelor
galactofore
 Componenta conjunctivă –
proliferarea fibroblastelor
 Carcinoamele
 Sunt tumori maligne derivate din ţesuturile epiteliale
 Clasificare histogenetică:
 Carcinom epidermoid (scuamocelular)
 Epiderm
 Mucoase epidermoide
 Metaplazie epidermoidă
 Adenocarcinom
 epiteliul organelor parenchimatoase
 epiteliul organelor endocrine
 epiteliul mucoasele organelor cavitare
 Carcinoamele

 Dupa gradul de diferenţiere al celulelor tumorale

carcinoamele pot fi:
 Diferenţiate

 Moderat diferenţiate

 Slab diferenţiate

 Nediferenţiate / anaplazice.

 Anaplazia = lipsa totală de diferenţiere

 Carcinomul

 Macroscopic:
 Organe cavitare:
 Vegetant
 Ulcerat
 Infiltrativ
 Organe parenchimatoase:
 Nodular
 Difuz
 Forme macroscopice în organe cavitare

 Carcinom vegetant

 Carcinom ulcerat

 Carcinom infiltrativ
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom vegetant

 Carcinom vegetant:
 Masă tumorală
conopidiformă (polipoidă)
 Bază largă de implantare
 Suprafaţa neregulată
 Proiemină în lumen
(imagine radiologică
lacunară)
 Caracter infiltrativ în
peretele organului
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom ulcerat

 Carcinom ulcerat:
 Pierdere de substanţă cu baza
largă, profundă, aspect
crateriform
 Margini constituite din ţesut
tumoral cu aspect reliefat,
neregulat
 Baza tumorii anfractuoasă,
acoperită de detritus necrotic
şi hemoragic (imagine
radiologică de nişă)
 Forme macroscopice in organe cavitare
Carcinom infiltrativ

 Carcinom infiltrativ
 Tumoră alb-cenuşie ce
infiltrează peretele
 Peretele îngroşat, rigid,
cu dispariţia pliurilor
mucoase
 Lumenul redus,
stenozat.
 Forme macroscopice în organe
parenchimatoase

 Carcinom nodular

 Carcinom infiltrativ
(difuz)
 Forme macroscopice in organe
parenchimatoase
Carcinom nodular

 Carcinomul nodular:
 Tumoră alb-cenuşie,
slăninoasă, unică, de
dimensiuni variabile
 Limitele tumorii uşor
neregulate, datorită
caracterului invaziv
 Fără capsulă
 Forme macroscopice in organe
parenchimatoase
Carcinom infiltrativ

 Carcinomul infiltrativ:
 Masă tumorală

extensivă, difuză, alb-

slăninoasă, ce
înlocuieşte parte din
parnchimul normal
 Carcinomul scuamocelular
Proliferarea celulelor din:
- Epiderm (piele)
- Mucoase epidermoide (oro-faringe, laringe, esofag, exocol uterin, vagin)
- Zone cu metaplazie scuamoasă (epiteliu respirator, uroteliu)

Carcinom vegetant şi ulcerat

 Carcinomul scuamocelular
 Celule tumorale maligne:
 poligonale, asemănătoare celulelor stratului spinos al
epidermului, dar cu atipii,
 dispuse în plaje.

 Caracter infiltrativ în derm (membrana bazala

este distrusă).

 Gradul de diferenţiere a tumorii este dat de:

 atipia celulară
 producerea de keratină de către celulele tumorale.

 În carcinoamele scuamocelulare cu keratinizare,

keratina se acumuleaza in centrul plajelor tumorale
sub forma de lamele concentrice, - globi cornoşi
sau perle keratozice.

 Stroma conjunctivă este redusă, infiltrată cu

limfocite.
 Carcinom bazocelular (ulcus rodens)
 Formă particulară de carcinom
cutanat.
 Originea: stratul bazal al
epidermului şi glandelor anexe
 Macroscopie:
 tumoră ulcerată cu aspect de

pierdere de substanţă,
ovalară, profundă cu baza
indurată
 Marginile ulceraţiei sunt

indurate, uşor proieminente

 Carcinom bazocelular (microscopic)

 Tumora este compusă din plaje

tumorale separate de stromă redusă
 Tumora distruge membrana bazală şi
are caracter infiltrativ în suportul
conjunctiv al dermului
 Plajele tumorale sunt constituite din
celule tumorale similare cu celulele
stratului bazal, cu dispoziţie
caracteristică:
 în palisadă la periferie
 dezordonată în centrul insulelor
tumorale.
 Tumora nu dă mestastaze şi este
radiosensibilă
 Adenocarcinomul

 Tumoră malignă a epiteliilor glandulare:

 epiteliul organelor parenchimatoase (glandă mamară,
prostată, ficat, ovar, etc.)
 epiteliul organelor endocrine (tiroidă etc.)
 epiteliul mucoasele organelor cavitare (stomac, intestin,
veziculă biliară, bronşii, endometru, endocol, etc.)
 Adenocarcinom bine diferenţiat (colon)
 Tumora are origine în epiteliul
glandular al colonului
 Tumora depăşeşte musculara
mucoasei şi are caracter
infiltrativ în submucoasă şi
pătura musculară
 Tumora este compusă din
 Elemente tubulare separate
de stroma conjunctivă
redusă
 Glandele tumorale sunt
căptuşite de un epiteliu
atipic, dispus pe unul sau
mai multe straturi, şi
formeaza lumene neregulate
 Metastaze viscerale

 Noduli tumorali:
 multipli, Hepatice
 albi-slăninoşi,
 dimensiuni variate
 limite distincte
 frecvent centrul
necrozat

Pulmonare
 Metastaze ganglionare de adenocarcinom

 Celulele tumorale:
 ajung la ganglion pe
calea vaselor
limfatice aferente
 colonizează sinusul
subcapsular şi apoi
invadează toata
masa ganglionară
 formeaza glande
tumorale căptuşite
cu un epiteliu atipic
Metastază ganglionară limfatică de carcinom scuamos
Clasificarea şi nomenclatura tumorilor epiteliale

Tumori epiteliale Benigne Maligne

● epiteliu scuamos pluristratificat Papilom scuamocelular Carcinom scuamocelular

● celulele bazale ale pielii şi anexelor Keratoza seboreică Carcinom bazocelular

● epiteliul glandelor şi conductelor Adenom (polip adenomatos) Adenocarcinom

Carcinom papilar
Chistadenom Chistadenocarcinom
● epiteliul căilor respiratorii Carcinom bronhogenic

● epiteliul tubular renal Adenom tubular renal Carcinom renal

● celule hepatice Adenom hepatocelular Carcinom hepatocelular

● epiteliul ductelor biliare Adenom colangiocelular Carcinom colangiocelular
● uroteliu (epiteliu tranziţional) Papilom urotelial Carcinom urotelial
(tranziţional) (tranziţional)
● epiteliul placentar – trofoblast Mola hidatiformă Coriocarcinom gestational
gestational