GENUL CLOSTRIDIUM

Genul Clostridium ( fus ) a primit denumirea dupa forma determinata de spor care avind diametrul mai mare decit diametrul transversal al celulei, o deformeaza .
Caractere generale : - bacili mari , Gram pozitivi - ciliati peritrichi ( mobili ) - sporulati - spor asezat: central terminal subterminal - anaerobi - unele specii produc exotoxine puternice si sint patogene pentru om si animale

GENUL CLOSTRIDIUM
CLOSTRIDIUM DIFFICILE CLOSTRIDIUM BOTULINUM

GENUL CLOSTRIDIUM
Speciile cu importanta medicala sint :

CLOSTRIDIUM TETANI : agentul etiologic al tetanosului CLOSTRIDIUM BOTULINUM : agentul etiologic al botulismului CLOSTRIDIUM PERFRINGENS : bacilul care nu lipseste niciodata in gangrena gazoasa CLOSTRIDIUM DIFFICILE : agentul etiologic al enterocolitei necrozante

CLOSTRIDIUM TETANI
C. tetani : bacil Gram +, anaerob, sporulat. Forma vegetativa prezinta la capat o ingrosare = sporul (forma:
racheta, ac de gamalie) Se gaseste in praf si sol, unde ajunge datorita eliminarii din intestinul animalelor si omului. Sporii sint foarte rezistenti.

CLOSTRIDIUM TETANI
Se multiplica in anaerobioza si elaboreaza
o toxina (cea mai puternica dupa cea botulinica) alcatuita din 2 componente: tetanospasmina si tetanolizina.

GENUL CLOSTRIDIUM

Tetanosul este o toxiinfectie

caracterizata prin simptome nervoase cu contractii tonico-clonice si paralizii date de toxina bacilului tetanic care difuzeaza in organism si actioneaza asupra sistemului nervos.

 Infectia apare in urma unor plagi

(adinci, zdrobite sau numai in urma unor intepaturi) murdarite de impuritati (pamint, resturi de imbracaminte, alti germeni etc).

GENUL CLOSTRIDIUM
MECANISMUL DE
ACTIUNE AL TOXINEI TETANICE tetanospasmina (neurotoxina): receptorii gangliozidici din sistemul nervos central pot fixa de 20 de ori mai multa tetanospasmina decit greutatea lor; toxina fixata pe acesti receptori blocheaza inhibitia sinaptica.

 Rezulta crize de contractura spastica

generalizata a musculaturii striate pe un fond de hiperexcitabilitate .

GENUL CLOSTRIDIUM
Diagnosticul tetanosului se pune pe baza
semnelor clinice .

Tetanos generalizat: incubatie variabila: 6-15 zile incubatie scurta (sub 7 zile) => forma severa de boala Debutul reprez. de o perioada scurta (48 ore) care separa trismusul de contracturile generalizate Trismus = contractura maseterilor (+/- disfagie si contractura faciala si cervicala) care impiedica deschiderea gurii

La nivelul fetei => risus sardonicus (accentuarea ridurilor, comisurile bucale trase in fata, pliurile nasofaringiene marcate, reducerea fantelor palpebrale)

 Perioada de stare : contractura tonica

generalizata permanenta a musculaturii scheletice (musc. coloanei vertebrale, toracelui, membrelor) => crize paroxistice Spasm al glotei semne de obstructie respiratorie In timpul crizelor de contractura fiind interesate unele grupe musculare => pozitii caracteristice: opistotonus, ortotonus

CONTRACTURA MUSCULARA

opistototonus

CHARLES BELL- NEUROLOG ENGLEZ

 Diagnosticul Depistarea bacilului in plaga

tetanigena, desi posibila in conditii de anaerobioza stricta, este tardiva in raport cu necesitatile profilaxiei si terapiei specifice bolii.

TRATAMENTUL ANTITETANOS
Tratamentul etiologic specific include :

- toaleta plagii ( portii de intrare ) prin excizie

larga ( fara suturare ) , extractia corpilor straini si a tesuturilor necrozate; spalare cu apa oxigenata - antibioterapia: Penicilina G pentru a inhiba dezvoltarea bacililor tetanici ( la poarta de intrare)

Tratamentul etiologic specific include :

- Seroterapia (cu antitoxina) este indicata,

desi nu are efecte asupra toxinei deja fixate, urmarindu-se neutralizarea toxinei circulante si impiedicarea fixarii sale.

GENUL CLOSTRIDIUM
Profilaxia antitetanica :
Vaccinarea cu anatoxina tetanica purificata
si adsorbita asigura imunitate antitetanica solida, care poate fi intretinuta prin inoculari de rapel la intervale de 5-10 ani . In caz de plaga la vaccinati, o inoculare de rapel creste rapid titrul antitoxic pina la niveluri protectoare .

CLOSTRIDIUM BOTULINUM
SPOR SUBTERMINAL

GENUL CLOSTRIDIUM
CLOSTRIDIUM BOTULINUM Botulismul este descris ca o intoxicatie
alimentara . Sint incriminate alimentele conservate in casa si pastrate o perioada dupa care sint consumate fara pregatire termica. Majoritatea imbolnavirilor investigate au fost determinate de consumul de cirnati, jambon, sunca, peste sarat, conserve de legume sau fructe cu ph alcalin .

CLOSTRIDIUM BOTULINUM
TIPURI DE TOXINE A, B, C1, C2, D, E, F, G - tipul A este cel mai adesea implicat in

patologie - tipurile C si D prezinta codificare fagica - tipul G prezinta codificare plasmidica A, B, E, F- cauzeaza boala la om C, D- cauzeaza boala la animale

Botulismul
MANIFESTARI CLINICE
- debut : la 18-96 ore de la ingestia alimentului toxic - pacientii au paralizii in sfera nervilor cranieni : diplopie, disfagie , disartrie ; - semnele de suferinta din sfera digestiva se rezuma la : greturi , varsaturi , constipatie , senzatie de sete - febra lipseste - decesul se produce prin paralizia flasca a muschilor respiratori sau ca urmare a unei pneumonii de deglutitie

GENUL CLOSTRIDIUM
Depistare toxinei botulinice in probe de ser de la
adulti, in extract de aliment sau continut intestinal al sugarilor se face prin inocularea intraperitoneala la soarece a probelor . Soarecii intoxicati mor in interval de 96 ore cu semne de paralizie a trenului posterior . Identificarea toxinei se face prin neutralizarea cu antitoxine specifice . Supravietuiesc numai animalele inoculate cu amestecul toxina-antitoxina omoloaga.

GENUL CLOSTRIDIUM
Tratamentul botulismului : pentru evacuarea
resturilor alimentare care contin toxina se face spalatura gastrica, clisma, se administreaza purgativ. Serul antibotulinic se administreaza de urgenta; deoarece nu se cunoaste tipul de toxina se administreaza ser antibotulinic polivalent (A,B,E in raport cu serotipurile implicate in botulismul uman). Mortalitatea variaza intre 30-50 %.

BOTOX- APROBATA IN URMA CU 10 AN - INJECTARE IN MUSCHI - CONTRACTURA MUSCULARA RIDURI MAI PUTIN EVIDENTE

GENUL CLOSTRIDIUM
GERMENII GANGRENEI GAZOASE
Gangrena gazoasa este o toxiinfectie grava , ce
apare ca o complicatie a plagilor ( de razboi sau accidentale ) prin murdarirea lor cu pamint si corpi straini . Speciile anaerobe care participa mai frecvent sint: Cl. perfringens ( nu lipseste niciodata) , Cl. novyi ( oedematiens ), Cl. septicum, Cl.histoliticum , Cl. sporogenes etc.

Antigene:
Prezinta Ag somatice si Ag solubile Ag H (flagelar) au toate speciile, cu exceptia
C.perfringens, care are Ag K (capsular). Aceste antigene confera specificitate de tip. Ag de perete confera specificitate de grup Poseda multe enzime solubile(hidrolaze). In urma lizei se pun in libertate si produse toxice de catabolism; de aceea starea generala a pacientului este foarte alterata.

Patogenitate
Sint patogene prin multiplicare la poarta de intrare si
invazivitate din aproape in aproape. Boala se numeste gangrena gazoasa ; are mai multe forme clinice: - forma clasica apare in urma unui traumatism ( o plaga profunda murdarita cu pamint cu spori), sau in urma unei plagi intepate - gangrena post-abortum apare in conditii de nesterilitate - celulita gangrenoasa apare dupa injectii cu seringi nesterilizate - enterita data de C.perfringens

GENUL CLOSTRIDIUM
GANGRENA GAZOASA- PLAGI INFECTATE

GENUL CLOSTRIDIUM
Diagnosticul este direct si de urgenta . Tehnica anaeroba fiind prea laborioasa
si de durata, nu se asteapta confirmarea diagnosticului , ci se trece la tratamentul cu antibiotice si ser antigangrenos polivalent pe baza suspiciunii clinice .