SEMIOLOGIE

PEANCI MIRELA TONIA

CONSTANTIN IONELA CATALINA
IB

1
1 ORIGINEA APARATULUI LOCOMOTOR(SISTEMUL
OSOS,MUSCULAR)DIN FOITA EMBRIONARA IN
STADIUL TRIDERMIC
2 STADIILE PE LUNI ALE DEZVOLTARII
OSTEOGENEZEI
3 STADIILE SISTEMULUI MUSCULAR STRIAT(PE
LUNI)
4 IN CE STADIU SE GASESTE DEZVOLTAREA
TESUTULUI OSOS SI MUSCULAR LA
NASTER(EXPULSIA FETALA)
5 CONCLUZIE

2
PROCES DE DEZVOLTARE A INDIVIDULUI,A UNUI
ORGANISM INCEPAND DIN STADIUL DE LA OVUL
FECUNDAT PANA LA MATURITATE,PARCURGANDU-
SE URMATOARELE ETAPE:
 FECUNDATIA

 SEGMENTAREA

 GASTRULAREA

 ORGANOGENEZA

 CRESTEREA SI DEZVOTAREA INTRAUTERINA

 CRESTEREA SI DEZVOLTAREA EXTRAUTERINA

3
SEGMENTAREA ZIGOTULUI CUPRINDE
DIVIZIUNI CEULARE SUCCESIVE,RAPIDE SI SE
INCHEIE O DATA CU FORMAREA BASTULUI.
PROCESUL DE SEGMENTARE SE REAIZEAZA IN
MOMENTUL IN CARE ZIGOTUL SE DEPLASEAZA
PRIN OVIDUCT SPRE UTER SI SUFERA MAI
MULTE DIVIZIUNI:

1. DIVIZIUNE = 2 CELULE BLASTOMERE

2. DIVIZIUNE = 4 CELULE BLASTOMERE
3. DIVIZIUNE = 8 CELULE BASTOMERE

ACESTE STADII REPREZINTA FAZA DE MORULA

4
FAZA URMATOARE A PROCESULUI DE SEGMENTARE SE NUMESTE
BASTULA. ACEASTA FAZA SE INSTALEAZA IN MOMENTUL IN CARE
BLASTOMERELE DIN MORULA SECRETA LICHIDUL BLASTOCELIC SI
CUPRINDE 3 STADII DE DEZVOTARE :
1. STADIUL MONODERMIC(128 CELULE EMBRIONARE CARE
ALCATUIESC TROFOBLASTUL,CUPRINZAND 2 ZONE
:BUTONUL EMBRIONAR SI CAVITATEA VITEINA DISPUSA
INTRE TROFOBLAST SI BUTONUL EMBRIONAR
2. STADIUL DIDERMIC(CONTINE BUTONUL EMBRIONAR CU
BLASTOMEREE DISPUSE PE 2 RANDURI :TROFOBLAST SI
ECTOBLAST)
3. STADIUL TRIDERMIC(CUPRINDE BUTONU EMBRIONAR CU
BLASTOMERELE DISPUSE PE 3 RANDURI :
TROFOBLOAST,ECTOBAST SI ENDOBAST)

5
STADIUL GASTRULARE CUPRINDE
GASTRULATIE;VEZICULA EMBRIONARA
UNISTRATIFICA FORMEAZA GASTRULA. CA
PROCES AL GASTRULATIEI SE FORMEAZA
FOITELE EMBRIONARE:
ECTODERM,ENDODERM,MEZODERM.
 FOITA EXTERNA(ECTOBLAST)SUFERA O
MODIFICARE,CA URMARE A MUTIPLICARII
CELULELOR COMPONENTE PE LINIA
MEDIANA NUMITA ONVAGINATIE NEURALA
CARE SE INCHIDE IN TIMP SI FORMEAZA
TUBUL NEURAL,CARE PRIN DIFERENTIEREA
ULTERIOARA SE VA FORMA SISTEMU
NERVOS.

6
 FOITA INTERNA(ENDOBLAST)ESTE
ALCATUITA DIN CELULE EMBRIONARE
CARE SE MULTIPICA. DIN FOITA VA LUA
NASTERE NOTOCORDUL-ROL DE
COLOANA VERTEBRALA PENTRU UN
TIMP LIMITAT ,DUPA CARE DISPARE SI
INCEPE PROCESUL DE FORMARE A
VERTEBRELOR. DIN CELE 2 FOITE
EMBRIONARE(ECTOBAST SI ENDOBLAST)
SI CELEI DE-A 3 FOITE MEZOBLAST SE
DIFERENTIAZA IN GRUPE DE CEULE DIN
CE IN CE MAI EVIDENTE IN ZONA
DORSALA NUMITE SOMITE.
7
DIN PUNCT DE VEDERE STRUCTURAL SOMITELE SUNT
ALCATUITE DIN DOUA COMPONENTE: SOMATOPLEURA
SI SPLANCHOPLEURA.MOMENTUL IN CARE EMBRIONUL
SE GASESTE IN STADIUL TRIDERMIC,ESTE ALCATUIT DIN
TERI FOITE PRIMORDIALE:
 DIN ECTOBLAST SE FORMEAZA:SISTEMUL NERVIS
CENTRAL,MEDULO-
SUPRARENALA,GANGLIONII,HIPOFIZA,EPIFIZA,EPIDE
RMA,
PARUL,FANERELE,GLANDELE SEBACEE SI
SUDORIPARE,GANDELE SALIVARE,GANDELE
MAMARE,EPITELIUL BUCAL SI ANAL,SMALTUL
DENTAR,EPITELIUL SENZORIAL.
 DIN ENDOBLAST IAU NASTERE:TUBUL DIGESTIV,
FICATUL SI
PANCREASUL,APARATULRESPIRATOR,TIROIDA,PARATIR
OIDEE,
TIMUSUL SI VEZICA URINARA.

8
 DIN MEZOBLAST SE FORMEAZA:DERMUL
SI
HIPODERMU,TESUTURILE CONJUNCTIVE,
TESUTURILE MUSCULARE,APARATUL
CARDIOVASCULAR,ORGANELE
HEMATOPOETICE.

MEZODERMUL DE FORMEAZA DIN CELE 2

FOITE EMBRIONARE:ECTODERM SI
ENDODERM.

9
 In a II-a lună regiunea cefalică se măreşte rapid, mai
mult decât restul corpului şi se precizează prin muguri,
viscerele feţei. Între extremitatea cefalică şi zona
mijlocie arcurile branhiale se estompează în timp ce se
formează gâtul. Extremitatea caudală se modifică prin
apariţia primordiilor şi organelor genitale externe în
forma lor rudimentară şi apariţia membranei anale.
 Câteva organe interne au început să se dezvolte la
începutul primei luni dar cea mai mare parte se dezvoltă
în luna a doua. În cursul acestei luni toţi mugurii
organici ocupă raporturi definitive şi o dezvoltare care îi
apropie cel mai adesea de structura definitivă.
10
 La sfârşitul lunii a III-a placenta este formată atât anatomic cât şi
funcţional. Vezicula alantoidiană este atrofiată, lichidul amniotic şi
membranele oului sunt evidente. Fătul măsoară 9 cm şi are o greutate
până la 55 gr., capul este format, degetele sunt diferenţiate, organele
genitale sunt diferenţiate pentru fiecare sex.
 La sfârşitul lunii a 4-a placenta este complet dezvoltată fătul măsoară
16 cm şi o greutate de 270 gr. Părţile corpului fetal sunt foarte bine
diferenţiate începe să schiţeze mişcări este acoperit cu o piele subţire pe
suprafaţa căreia se găsesc firişoare de lanugo.
 La sfârşitul lunii a cincia, (săptămâna 21-22) fătul are o lungime de 25
cm şi cântăreşte 650 gr. Glandele sebacee încep să secrete, pielea fiind
acoperită cu vermix caseosa. Se percep bătăile cordului fetal, mişcările
membrelor devin active şi puternice. Intestinul conţine meconiu,
rezultat al secreţiilor intestinale, rinichiul îşi începe funcţia în vezică
găsindu-se urină.
 La sfârşitul luni a VI-a (săptămâna 26) fătul are o lungime de 35 c, şi o
greutate de 1000 de grame, toate organele sunt în stare să funcţioneze,
dar nu sunt definitivate. Sistemul nervos este insuficient dezvoltat,
circumvoluţiile cerebrale sunt incomplete. Fătul este considerat viabil
însă cu un mare grad de imaturitate, adaptarea la viaţa extrauterină
fiind foarte dificilă.

11
 La sfârşitul lunii a VII-a (săptămâna 30-31) fătul
măsoară 40 cm şi cântăreşte 1700 gr. Este viabil dar
imatur. Are aspect de bătrân cu pielea de culoare
închisă, roşietică, testicolele coboară spre canalul
inghinal iar la fetiţe clitorisul şi labiile mici proemină
între labiile mari.
 La sfârşitul lunii a VIII-a (săptămâna 36) fătul are o
lungime de 45 de cm şi o greutate de 2500 gr. Aspectul
pielii se apropie de acela al noului născut şi începe
osificarea în epifize. Fătul se adaptează mai bine la viaţa
extrauterină numai este socotit imatur ci subponderal.

12
 La sfârşitul lunii a IX-a (săptămâna 40) are toate caracteristicile cunoscute la
naşterea la vreme: lungimea este de cca 48-50 cm, 3000-3500 gr, cu lanugo pe
corp, testiculele trebuie să fie coborâte în scrot, labiile mari acoperă labiile mici,
unghiile trebuie să depăşească pulpa degetelor, iar inserţia cordonului ombilical
trebuie să fie la jumătatea distanţei între apendicele xifoid şi pubis.
 Pentru memorizarea lungimii fătului la diferite luni de sarcină există diverse
scheme de calcul dintre care una cu mai multe implicaţii medico-legale poartă
numele de „Schema lui Haase”:
 -pentru primele 5 luni de sarcină se consideră luna de sarcină la pătrat.. De ex.
 luna I: 1X 1cm=1cm
 luna II: 2X2cm = 4 cm
 luna III: 3X3cm= 9 cm
 luna IV: 4X 4cm = 16 cm
 luna V : 5X 5cm = 25cm
 După luna V-a formula de calcul este lunaX5+5 (se înmulţeste şi se adună
coeficientul 5)
 Luna VI-a 6X5+5=35
 Luna VII-a 7X5+5=40
 Luna VIII-a 8x5+5=45
 Luna IX-a 9X5+5=50
 Calculul greutăţii se ia după luna VI-a când se consideră că în mod normal fătul
are 1000 de gr. greutate necesară pentru a considera fătul ca viabil. La fiecare
lună se adaugă 700 gr.cifră cu care creşte lunar fătul.

13
 Chiar din primele zile de la concepție
embrionul se dezvolta extreme de repede in
primele 10 zile volumul lui creste de 8 000 de
ori, iar diametrul aproximativ de 20 de ori. La
fel de repede decurge si procesul de diviziune
si diferențiere celulara a sistemului nervos.
Spre exemplu, in primele saptamini ritmul de
multiplicare a celulei nervoase este de 20 000
neuroni pe minut, iar începând cu luna a treia,
el ajunge la 300 000 neuroni pe minut.

14
 In luna a doua, embrionul poseda o porțiune cefalica
proeminenta, arcuri branhiale evidente si o coada mare.
Sistemele organismului, in aceasta perioada, sun
dezvoltate inegal. Mai dezvoltate fiind: sistemul nervos
si circulator, mai puțin dezvoltat cel muscular si osos. In
aceasta perioada au loc primele osficari, sub forma unor
puncte relative separate (in vertebre, coaste, membrele
inferioare si superioare, craniu, maxilar, mandibula,
omoplați).
 In primele doua luni, schimbările se produc practice in
fiecare zi, făcând embrionul uman sa se deosebească cu
mult de cel a animalelor. Se schimba construcția fetei, se
formează organele interne – plaminii, organele
digestive, excretorii, cu toate ca ele inca nu
funcționează. In prima perioada se dezvolta toate
organele de baza, se reliefează structura corpului. Si tot
in perioada data este mare riscul de pierdere a sarcinii.

15
 Etapa fetala precoce de dezvoltare a fătului cuprinde
lunile a patra si a șasea de dezvoltare intrauterine si
se caracterizează prin perfecționarea structurilor si
finisarea procesului de organogeneza. In aceasta
perioada, apar un sir de elemente structural ale
corpului – buzele, unghiile, gingiile. Cel mai mult se
dezvolta sistemul muscular. Sub pile apar celulele
subcutanate, au loc de depuneri de țesut adipos.
Pielea se acoperă cu perișori fini, care spre sfirsitul
lunii a cincea, se extind si pe cap.

16
 Se dezvolta motricitatea. Daca pina la aceasta
perioada domina o agitație motoriză difuza,
exprimata prin miscari respiratorii, batai ale inimii,
in cele ce urmează, mișcările încep sa se diferențieze
si a se complice mult. Devin proeminente mișcările
tractului digestive, au loc schimbări poziționale
(copilul se întoarce). Sistemul nervos continua sa se
dezvolte. Se mienilizeaza intens terminațiile
neuronale ale măduvei, rădăcinile anterioare
motorii, rădăcinile posterioare senzitive, cordoanele
anterioare, laterale si posterioare ale supstantei albe,
ceia ce permite realizarea mai adecvata a coeziunilor
dintre diverse segmente si straturi ale sistemului
nervos.
17
 Etapa fetala tardiva a dezvoltării fătului, cuprinde ultimele
trei luni din evoluția fătului si se caracterizează prin
consolidarea somatic si perfecționarea funcțional a
sistemelor organismului. In aceasta perioada, au loc
mielinizări importante la nivelul fasciculelor
spinocerebeloase (dorsal siventrale) si bulbotalamice, care
formează cailesensibilitatii proprioreceptive.
 Mielinizări masive se produc si in cerebel, mezencefal,
creierul intermediar, nuclei bazali, fapt care permite
punerea in funcțiune a mecanismelor nervoase mai
complexe. Se dezvolta intens organele de simt. Altfel spus,
in aceasta perioada are loc întărirea organismului
copilului, adăugarea in greutate, creșterea in lungime. Iată
de ce copii, care se nasc înainte de termen, sunt micuți,
lipsiți de apărare, greutatea lor i nu ajunge nici la 1 kg. La
a noua luna de viața intrauterine, copilul continua sa
crească si se întoarce cu capul in jos, spre ieșire.
18
 Spre deosebire de circulaţia definitivă de după naştere
în circulaţia fetoplacentară este exclusă circulaţia
pulmonară adică mica circulaţie, deoarece funcţia de
respiraţie a fătului se realizează prin intermediul
placentei. Circulaţia definitivă se stabileşte după
naştere cu prima inspiraţie a nou născultului şi se
caracterizează prin instalarea la nou născut a micii
circulaţii sau circulaţia pulmonară. Consecinţele
apariţiei acestei circulaţii determină o serie de
modificări anatomice şi fiziologice în organismul
fătului. Canalul lui Arantius şi vena ombilicală se
obturează iar canalul arterial şi orificiul lui Botalo se
închid.
19
1. ORIGINEA APARATULUI LOCOMOTOR….9
2. STADIILE PE LUNI ALE DEZVOLTARII OSTEOGENEZEI......13
3. STADIILE SISTEMULUI MUSCULAR STRIAT(PE LUNI).......15
4. DEZVOLTAREA TESUTULUI OSOS SI MUSCULAR LA
NASTER(EXPULSIA FETALA).........18
5. CONCLUZIE......19

20
21
22