Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Facultatea de Ştiinţe
Departamentul de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Educaţiei
Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

MATERIA: Psihologia dezvoltării

TEMA: Procesul de fecundație și etapele dezvoltării fizice ale copilului
(intrauterin)

Coordonator:
Conf.univ.dr. Sandovici A.

Numele şi prenumele:
Lovin (Damaschin) Ioana
Grupa: 1

Anul I
Semestrul I
Anul universitar 2016-2017
1
 Procesul de fecundație și etapele dezvoltării fizice ale
copilului (intrauterin)
Dezvoltarea copilului, din momentul fecundarii unui ovul de catre un spermatoziod, este
unul dintre marele miracole ale creației. În fiecare zi din timpul vieții intrauterine, pe baza
informațiilor care se găsesc in ADN si in sufletul viitorului om, se dezvolta fiecare celula, organ,
functie precum si caracteristicile intelectuale, psihologice si sufletesti.
Din momentul procreării începe ontogeneza (Dezvoltare individuală a organismelor
vegetale și animale, care cuprinde toate transformările organismului de la stadiul de embrion
până la sfârșitul existenței lui) iar tot ceea ce se întâmplă după naştere este şi contribuţia etapei de
dezvoltare intrauterină.
Această etapă are un rol semnificativ în organogeneză, adică în constituirea tuturor
structurilor anatomo-funcţionale de bază, care să-i permită noului-născut adaptarea la ambianţă şi
supravieţuire.
Etapa prenatală are rol în construirea unor premise ale vieţii psihice, atât prin dezvoltarea
sistemului nervos şi a organelor de simţ, cât şi într-o primă sensibilizare a fătului la stimulări mediate
prin organismul matern, dar provenite din exterior.
Psihologii vorbesc despre un prepsihism, care are implicaţii încă necunoscute în geneza
structurilor psihocomportamentale umane. Studii cu privire la dezvoltarea fiinţei umane înainte
de naştere au existat încă din antichitate, încercând să evidenţieze asemănările şi diferenţele
dintre evoluţia intrauterină a omului şi a celorlalte animale, încercând să caute motivul/motivele
pentru care special umană ocupă locul cel mai înalt pe scala dezvoltării.
S-au reţinut şi s-au considerat în special asemănările între evoluţia umană şi cea animal,
cum ar fi: faptul că la 5-6 zile de la constituirea oului uman au loc segmentări celulare identice
cu ale celorlalte animale, există o perioadă în evoluţia embrionului în care acesta are un aspect ce
aminteşte de dezvoltarea solzilor la reptile, la câteva săptămâni de viaţă intrauterină, embrionul
prezintă fante branhiale în părţile laterale ale zonei cervical, în primele 2 luni, embrionul are
membrane interdigitale, care amintesc înotătoarele de la amfibii, alte asemănări cu mamiferele ar
mai fi pilozitatea de pe corp, formarea primară a glandelor mamare şi unele particularităţi ale
cavităţii bucale.
La sfârşitul etapei intrauterine, toate aceste asemănări dispar, iar la naştere copilul prezintă
caracteristici morfologice şi funcţionale proprii speciei umane. Transformările caracteristice etapei de
dezvoltare intrauterină sunt ample, variate şi au un ritm crescut de desfăşurare.
Ţinând seama de calitatea şi amploarea acestor transformări, ca şi de efectele lor asupra
organogenezei, etapa prenatală poate fi subîmpărţită în 3 subetape: etapa embrionară, etapa fetală
precoce si etapa fetală tardivă.
Concepţia reprezintă un set de procese care au ca rezultat începerea dezvoltării sarcinii
în organismul unei femei.
Concepţia include nu numai actul sexual dintre un bărbat şi o femeie, dar, de asemenea,
alte procese complexe, care trec neobservate pentru o femeie.
Aproximativ o dată pe lună, unul dintre ovarele femeii eliberează o celulă germinală
feminină (ovulul). Acest proces este numit ovulaţie. Ovulul este de dimensiuni foarte mici.
Eliberat în timpul ovulaţiei, ovulul este prins de trompa uterină şi începe să se mişte prin
ea datorită mişcărilor unduitoare ale vilozităţilor microscopice care acoperă învelişul interior al
trompei uterine.

2
 Dacă cu câteva zile sau câteva ore înainte de ovulaţie a avut loc un act sexual neprotejat
şi sperma masculină a intrat în vaginul femeii, celulele mobile masculine (spermatozoizii) din
vagin pătrund rapid în cavitatea uterului, iar apoi în trompele uterine unde se întâlnesc cu ovulul.
Spermatozoidul şi ovulul sunt celule embrionare sau gameţi, fiecare cu câte 23 de
cromozomi. Unirea acestor gameţi într-o singură celulă care conţine 46 de cromozomi dispuşi în
23 de perechi, se petrece în procesul fecundării. În timpul orgasmului un bărbat poate ejacula
între 200 şi 400 milioane de spermatozoizi în vaginul femeii. Unii dintre aceştia străbat mucusul
secretat de colul uterin, care devine mai puţin dens şi dispus într-un strat mai subţire în perioada
ovulaţiei (perioada de fertilitate a femeii), şi traversează uterul, ajungînd (doar câteva sute de
spermatozoizi) în trompa uterină.
Întâlnindu-se cu ovulul, spermatozoizii încearcă să-l fertilizeze (să fuzioneze cu el). Din
sute de milioane de spermatozoizi eliberaţi în timpul actului sexual să fuzioneze cu ovulul poate
doar un singur spermatozoid. Imediat după ce primul spermatozoid fuzionează cu ovulul,
învelişul lui devine impermeabil pentru ceilalţi.
În cazurile în care ovulul nu este fecundat, acesta moare peste 24 de ore de la eliberare.
Dezvoltarea embrionului începe cu fecundația ovulului de către spermatozoid.
Sexul copilului este determinat de informaţia genetică, conţinută de celula sexuală
masculină şi, după cum s-a menţionat mai sus, în "competiţie" pentru fertilizare sunt implicaţi
zeci sau chiar sute de milioane de spermatozoizi, jumătate dintre care pot "concepe" un băiat, iar
cealaltă jumătate - fată.
Femeile transmit cromozomul feminin "x" copilului, dar tatăl este cel care
"decide" sexul acestuia, transmiţând fie un alt cromozom "x" - rezultând astfel o fetiţă -, fie
un cromozom "y" - rezultând astfel un băieţel. Studiul genealogic a relevat faptul că
predispoziţia de a avea copii de un anumit sex este moştenită.Din acest motiv, ceea ce se
consideră drept regularitate în cadrul unui mod anume de a concepe copilul de anumit sex, de
fapt, este o coincidenţă.
"Selectarea" sexului copilului este posibilă numai în cazul concepţiei prin însămânţare
artificială.

Sarcina in primul trimestru

1. Prima luna -Apar boboceii mici de la membre, care vor deveni mainile si picioarele
copiluluii;
-Embrionul arata ca un mormoloc;
-Incep sa se contureze inima si plamanii, pana in cea de 25-a zi inima va
incepe sa bata;
-Incepe sa se formeze tubul neural, care devine creierul si maduva spinarii
2. Luna a doua -Începe formarea tuturor sistemelor si organelor importante;
-Primele stadii ale placentei, prin care trec nutrientii de la mama la copil,
sunt vizibile si functioneaza;
- Se formeaza urechile, gleznele si incheieturile; Se formeaza pleoapele si
cresc repede, dar inca sunt lipite si inchise;
-Se dezvolta degetele de la maini si picioare;
-Pana la sfarsitul celei de-a doua luni, copilul incepe sa capete tot mai mult
un contur uman, pierzand din aspectul de mormoloc, are o lungime de
aproximativ 2,5 cm si cantareste inca mai putin de 28 de grame.
3. Luna a treia -Dupa 8 saptamani ca embrion, copilul se numeste acum "fat";

3
 -Degetele de la maini si picioare au unghii moi;
-Gura are 20 de muguri care vor deveni "dintii copilului";
-Poti sa auzi bataile inimii copilului tau pentru prima data (intre a 10-a si a
12-a saptamana) folosind un instrument special;
-Pe tot parcursul sarcinii de acum incolo, organele se vor maturiza si fatul
va lua in greutate;
-Pana la sfarsitul acestei luni, fatul are o lungime de aproximativ 6,2 cm si
cantareste putin peste 28 de grame.

Sarcina in al doilea trimestru

4. Luna a patra -Fatul se misca, loveste si inghite;
-Pielea este roz si transparenta;
-Cordonul ombilical continua sa creasca si sa se ingroase pentru a putea
transporta indeajuns de multe substante nutritive de la mama la fat;
-Placenta este pe deplin formata;
-Pana la sfarsitul celei de-a patra luni, fatul are o lungime de 15-17,5 cm si
cantareste aproximativ 140 de grame.
5. Luna a cincea -Fatul devine mai activ, intorcandu-se de pe o parte pe alta si cateodata cu
capul in jos;
-Unghiile de la maini au crescut pana la varful degetelor;
-Fatul doarme si se trezeste la intervale regulate;
-Fatul trece printr-o luna de crestere rapida;
-Pana la sfarsitul acestei luni (20-21 saptamani), activitatea fatului poate fi
simtita de mama.
-Pielea este roz si ridata si acoperita cu par fin si moale;
-Pleoapele incep sa se desparta si ochii se deschid;
-Amprentele degetelor de la maini si picioare devin vizibile;
-La sfarsitul lunii a 5-a, fatul are o lungime de 20-30 cm si cantareste
226,7-453,5 grame;
6. Luna a sasea -Diferentierea organelor sexuale este acum completa;
-Apar mugurii dintilor, apar unghiile, cresc nervii si grasimea incepe sa se
acumuleze sub piele;
-Bebelusul deja va poate auzi! Acum incepe sa reactioneze la sunete si
atingere, in puteti pune muzica;
-Este mai activ si il simti cum se misca din ce in mai mult, se invarte si
poate urina;
-Fatul isi continua cresterea rapida. La sfarsitul lunii a 6-a, fatul va avea o
lungime de 22,5-35 cm si va cantari 453,5-680,2 grame;
-Daca se naste la 24 de saptamani fatul are sanse mici de supravietuire,
dar sansele cresc daca este dus la terapie intensiva.

Sarcina in al treilea trimestru

7. Luna a saptea -Fatul poate sa deschida si sa inchida ochii si sa isi suga degetul;
-Fatul se misca mai mult lovind si intinzandu-se;
-Fatul raspunde la variatiile de lumina si sunet;
-Daca se naste acum, fatul are sanse destul de mari de supravietuire;

4
 -Fatul are acum o lungime de aproximativ 37,5 cm si cantareste
aproximativ 1,360 kg.
8. Luna a opta -Cresterea rapida a creierului continua;
-Fatul fiind prea mare nu poate ca sa se miste prea mult, dar poate lovi
puternic si sa se roteasca;
-Oasele capului sunt moi si flexibile in asa fel incat copilului sa ii fie usor
sa treaca prin canalul de nastere;
-Plamanii s-ar putea sa nu se fi dezvoltat complet inca.
-Daca se naste inainte de 37 de saptamani, fatul este prematur, dar are
foarte multe sanse de supravietuire;
-Fatul are o lungime de aproximativ 324 cm si cantareste 2,267 kg.
9. Luna a noua -La 37-40 de saptamani, sarcina a ajuns la termen;
-Plamanii copilului sunt maturi si gata sa functioneze singuri;
-In timpul acestei luni copilul ia in greutate aproximativ 113,6-226,7 grame
pe saptamana;
-Copilul se pozitioneaza in pozitia de nastere, de obicei cazand intr-o
pozitie cu capul in jos si odihnindu-se mai jos in pelvisul mamei;
-Pana la sfarsitul lunii a 9-a, copilul cantareste 2,721-4,081 kg si are o
lungime de 47,5-52,5 cm

Condiţiile dezvoltării normale în etapa intrauterină Pentru ca dezvoltarea prenatală a

fiinţei umane să se desfăşoare în bune condiţii trebuie mai întâi să fie asigurate premisele exprimate
în: - echipamentul ereditar normal al părinţilor, - sănătatea fizică şi mentală a acestora, - interacţiunea
optimă între părinţi şi - consensul acestora de a avea copii. O condiţie a dezvoltării normale a
produsului de concepţie o constituie alimentaţia raţională a mamei, care trebuie să cuprindă produse
proaspete, care să conţină vitamine, proteine, săruri de calciu, fosfor, fier, glucide şi lipide. Regimul
zilnic de viaţăal mamei trebuie să alterneze în mod optim activitatea cu odihna, să evite
suprasolicitările profesionale sau casnice, dar şi excesul de grijă exprimat prin inactivitate prelungită.
În ultimele luni de sarcină, mama trebuie să îşi reducă activitatea profesională, dar să îşi păstreze un
program zilnic de activitate, de plimbare şi de exerciţii fizice uşoare.
Foarte importantă este şi starea psihică a mamei, care trebuie să se simtă ocrotită şi asigurată
afectiv de partenerul ei de viaţă, dar şi de ceilalţi membri ai familiei. Climatul familial trebuie să fie
de calm, încredere, siguranţă şi ajutor corespunzător, pentru a face faţă cu uşurinţă tuturor
problemelor pe care le ridică venirea pe lume a unui copil. Păstrarea sănătăţii fizice şi evitarea acelor
situaţii care ar produce contaminări microbiene, ca şi renunţarea la substanţe iritante (tutun, cafea)
reprezintă, de asemenea, factori favorizanţi ai dezvoltării intrauterine normale.
Factorii perturbatori ai dezvoltării intrauterine Mediul intrauterin în care se dezvoltă
fătul îi asigură acestuia o maximă protecţie, atât timp cât sunt îndeplinite toate condiţiile cu influenţă
pozitivă amintiţi mai sus. Neîndeplinirea oricăreia dintre aceste condiţii se transformă în factori
nocivi, care acţionează mai puternic în perioada embrionară, putând determina perturbări grave în
procesul de dezvoltare embrionară. O ereditate deficitară a unuia sau a ambilor părinţi se exprimă în
tare fizice şi psihice în proporţie de 39%, iar bolile genetice tind să se perpetueze la descendenţi într-
un procent semnificativ. Alimentaţia deficitară a mamei încetineşte dezvoltarea în special a
sistemului nervos, a numărului de neuroni şi determină întârzieri în dezvoltarea intelectuală.
Infecţiile virale determinate de viruşi precum gripa, rubeola sau virusul citomegalic pot determina
închiderea deficitară sau neînchiderea tubului neural, precum şi degenerări grave ale ţesutului nervos,
malformaţii cardiace, deficienţe senzoriale, în special de vedere şi auz. Efectele radiaţiilor puternice

5
sunt grave şi imprevizibile, putând produce mutaţii genetice cu efecte deosebite în planul dezvoltării
copilului. De asemenea, un factor nociv în dezvoltarea fătului îl constituie consumul abuziv de tutun,
alcool, medicamente sau droguri.
Asupra mamei pot acţiona şi agresori psihosociali: tensiunile nervoase generate de un climat
de muncă încordat, de neînţelegerile cu familia, de lipsa ajutorului în momente dificile. Toate acestea
pot determina o stare anxioasă, care se accentuează pe măsura apropierii momentului naşterii,
epuizând mamei forţele fizice şi morale. Evenimentele percepute intens de mamă în plan afectiv
determină modificări nedorite ale biochimismului intern, cu repercusiuni asupra dezvoltării copilului.

6
 BIBLIOGRAFIE

1. Briceag Silvia „Psihologia varstelor”, Curs Universitar, Ministerul Educatiei al

Republicii Moldova, Universitatea de Stat”Alecu Russo”, Balti, pag. 86;

2. Dr. Capraru Emil, Dr. Capraru Herta „Mama si copilul”, Editia IV Revizuita, Ed.
Medicala Bucuresti, pag. 8-14;

3. Sion Gratiela, „Psihologia varstelor”, Editia 4, Editura Fundatiei Romaniei de Maine,

2001, pag, 54;

4. http://www.sitemedical.ro/content/r%C4%83spunsuri-detaliate-la-
%C3%AEntreb%C4%83rile-legate-de-concep%C5%A3ia-unui-copil

5. http://www.mamicamea.ro/sarcina-pe-saptamani/dezvoltarea-fatului-in-fiecare-luna-de-
sarcina.html#ixzz4NEZ7GlS1

6. http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/sexul-copiilor-determinat-de-harta-genetica-a-
tatalui-3654577

7. http://mirelazivari.ro/perioada-prenatala-si-factorii-ce-influenteaza-dezvoltarea

8. http://www.utilecopii.ro/articole/sarcina/10-factori-de-risc-in-sarcina/9516/