REFERAT

Disciplina: Biochimie
Tema: Complexul vitaminic B. B9 - Acidul folic
Profesor coordonator: Alina Munteanu

Elev: Lovin (Damaschin) Ioana

An: AMG 1
 Complexul vitaminic B. B9 - Acidul folic
Vitamina B este un complex de mai multe vitamine. Se numeste astfel, deoarece se credea la un
moment dat că este o singură vitamină, precum vitamina C sau vitamina D. Dar pentru că cercetările
ulterioare au arătat că este de fapt un complex de vitamine diferite care, prin coincidență, coexistă în
aceleași mâncăruri, numele a devenit treptat mai puțin folosit, fiind înlocuit de termenul mai
generic vitaminele B, complexul vitamina B sau de numele specific al fiecărei vitamine componente.
Vitaminele B sunt:
 Vitamina B1 (Tiamină)
 Vitamina B2, și vitamina G (Riboflavină)
 Vitamina B3, și vitamina P sau vitamina PP (Niacină)
 Vitamina B5 (acid pantotenic)
 Vitamina B6 (Piridoxină și Piridoxamină)
 Vitamina B7, și vitamina H sau vitamina Bw (Biotină)
 Vitamina B9, și vitamina M sau vitamina Bc (acid folic) - important pentru sarcini
 Vitamina B12 (Cianocobalamină)
Alte substanțe care nu sunt vitamine umane au fost clasificate ca fiind vitamine B. Acestea au
fost redenumite sau renumerotate. Acestea includ:
 Vitamina B4 (Adenină)
 Vitamina B7* — denumită mai comun vitamina I
 Vitamina B8 (Acid ergadenilic)
 Vitamina B10, și APAB (acid para-aminobenzoic)[1]
 Vitamina B11, și vitamina S
 Vitamina B13 (acid pirimidincarboxilic sau acid orotic)
 Vitamina B14 — un amestec de B10 și B11
 Vitamina B15 (acid pangamic) știut și ca dimetilglicină[2]
 Vitamina B16
 Vitamina B17 (Amigdalină)
 Vitamina B22, de multe ori presupus a fi un ingredient al extractelor de Aloe vera
 Vitamina Bh alt nume pentru (biotină) [3]
 Vitamina Bt (L-carnitină)
 Vitamina Bx, și APAB (acid para-aminobenzoic)

1
 În plus față de faptul că ele coexistă în aceleași mâncăruri, vitaminele B lucrează deseori
împreună la susținerea metabolismului, menținerea pielii sănătoase și tonusului muscular, întărirea
funcționării sistemului imunitar și sistemului nervos și participarea la dezvoltarea și diviziunea
celulară — incluzându-le pe cele ale globulelor roșii din sânge, care previn anemia. De asemenea,
ajută la combaterea simptomelor și cauzelor stresului, depresiei și bolilor cardiovasculare.
Toate vitaminele B sunt solubile în apă și sunt răspândite în întreg organismul. Ele trebuie să fie
reîmprospătate zilnic, deoarece excesele sunt eliminate prin urină, mai putin vitamina B12 care poate fi
stocata in ficat chiar si vreme de cativa ani.
Acidul folic – informatii generale
Acidul folic (vitamina B9) apartine complexului de vitamine B si are rol in prevenirea
anomaliilor congenitale si in functionarea sistemului nervos. Este o forma solubila in apa a vitaminei B.
Acesta este un ingredient cheie in producerea acidului nucleic care sta la baza materialului genetic. Este
important de mentionat ca folatul se regaseste in mod natural in alimente, in timp ce acidul folic este
forma sintetica a vitaminei B9, cea care se regaseste in suplimentele alimentare. Inca din anul 1998,
alimente precum cerealele, painea, pastele si nu numai, au fost fortificate (imbogatite) cu acid folic.
Proprietatile acidului folic
Acidul folic este esential pentru producerea globulelor rosii, dar si pentru repararea ADN-ului si
a ARN-ului.
Alte functii ale acestuia in organism sunt:
 Contribuie la divizarea si multiplicarea celulara
 Contribuie la mentinerea sanatatii cerebrale
 Mentine auzul ascutit in ciuda procesului natural de imbatranire.
Acidul folic este in mod deosebit important pentru femeile insarcinate, avand o multime de
efecte benefice pentru mama, dar mai ales pentru fat.
Rolul acidului folic in organism
Dupa absorbtie, organismul il transforma in forma activa a folatului. Folatul este necesar in
cadrul mai multor procese metabolice, care nu se pot desfasura in lipsa acestuia. Asadar, e indicat sa
asiguram organismului doza zilnica de 400 micrograme de acid folic sau folat, astfel incat acesta sa
functioneze asa cum trebuie. Acidul folic/ folatul are mai multe functii in organism, cum ar fi: formarea
de noi celule, inclusiv globule rosii, in organism, sintetizarea AND-ului si ARN-ului, prevenirea
malformatiilor congenital, asimilarea de substante nutritive, reducerea nivelului de homocisteina, etc.

2
 Simptome ale deficitului de acid folic: anemia megaloblastica, starile depresive, tulburarile de
memorie, cresterea riscului de infarct, alergii, etc.
Cauze ale carentei de acid folic. Acidul folic este o vitamina solubila in apa, ceea ce inseamna
ca nu ramane depozitata in grasimea din celule. Asadar, organismul nu isi poate forma o rezerva de acid
folic, ci trebuie sa i se furnizeze in permanenta. Exista mai multe motive pentru care organismul nu
primeste aportul suficient de acid folic, printre care amintim: alimentatia dezechilibrata, absorbtia
deficitara cauzata de anumite afectiuni, perioada de sarcina si alaptare, alcoolismul si fumatul
medicamentatia prescrisa pentru alte boli, etc.
Administrarea acidului folic se poate realize atat prin alimentatie, cat si prin administrarea de
suplimente nutritive pe baza de vitamina B9.
Sursele de acid folic pot fi de ordin medicamentos (suplimente alimentare) sau naturale prin
consumul de alimente bogate in aceasta substanta cum ar fi: sparanghel, broccoli, varza de Bruxelles,
varza, conopida, galbenusul, laptucile, fructele, in special papaya sau kiwi, dar si portocalele, mazarea,
spanacul si semintele de floarea soarelui.
Modul de administrarea a acidului folic difera de la un pacient la altul, in functie de motivul
pentru care se ia suplimentul alimentar. Se recomanda respectarea indicatiilor medicului ori a celor
inscrise pe eticheta produsului.
Doza zilnica recomandata de acid folic este de 250 micrograme la 1 miligram/ pe zi. Pentru
femeile insarcinate, insa, se recomanda 400 mcg de acid folic pe zi, sub forma de supliment alimentar.
Pentru reducerea riscului de cancer doza zilnica recomandata este de 400 mcg. Daca nivelul de
homocisteina din sange este cauza pentru care se ia acidul folic, se recomanda o doza de 200 mcg la 15
mg pe zi, insa se poate folosi si o doza zilnica de 800 mcg la 1 mg.
La copiii mai mici de 6 luni se recomanda o doza de 65 mcg de acid folic, care creste la 80 de
mcg intre 7 si 12 luni.
Copiii cu varsta cuprinsa intre 4-8 ani au voie sa ia o doza de acid folic nu mai mare de 400 mcg.
Doza creste la 300 mcg dupa varsta de 9 ani si la 400 mcg dupa implinirea varstei de 13 ani.
Femeile insarcinate sau care alapteaza au nevoie de o doza zilnica de 500 – 600 mcg.
Contraindicatiile administrarii de acid folic. Exista unele situatii in care administrarea
suplimentelor pe baza de acid folic este contraindicata: intolerante alimentare, interactiunea cu alte
medicamente, efecte secundare si supradozaj cu acid folic, reactii alergice, probleme digestive, etc.