ETAPA PRENATALĂ

1. Etape de evoluţie prenatală

Viaţa intrauterină este perioada cu cea mai intensă dezvoltare a fiinţei umane. Viaţa
nu începe odată cu naşterea ci cu câ teva luni înainte, în momentul proceerii, prin fecundaţie
adică prin unirea celulei masculine cu celula feminină.
Dezvoltarea intrauterină cuprinde trei perioade:
- perioada germinală ;
- perioada embrionară ;
- perioada fetală .
Perioada germinală este reprezentată de primele două să ptă mâ ni după concepţie.
Imediat după fecundaţie oul începe să se dezvolte şi să crească. În primele 36 ore după
fertilizare, zigotul format se divide în două celule, care la râ ndul lor se divid în patru, astfel că la
6 zile putem vorbi de mai mult de 100 de celule, fiecare identice cu zigotul din punct de vedere
genetic şi cromozomial.
Perioada embrionară este reprezentată de intervalul dintre două şi 7 să ptămâ ni.
Dezvoltarea este rapidă astfel încâ t la sfâ rşitul primelor 4 să ptă mâ ni embrionul are o lungime
conturate, capul este disproporţionat de mare, reprezentâ nd aproape 17% din lungimea
corpului. Gura, nasul, ochii şi urechile încep să se distingă . La 21 zile după fertilizare se
formează tubul neuronal (începutul sistemului nervos central). La 7 să ptă mâ ni lungimea sa este
de 2 – 3 cm, iar greutatea de 10 – 12 g.
Perioada fetală este cuprinsă între 8 să ptă mâ ni şi naştere. La sfâ rşitul celor 12
să ptă mâ ni de gestaţie, fă tul câ ntă reşte 35 g şi are o lungime de 9 cm, iar la sfâ rşitul a 16
să ptă mâ ni are o lungime de 16 – 17 cm şi o greutate de 100 – 150 g. Începâ nd cu luna a 3 – a se
dezvoltă muşchii, iar cartilagiile încep să se osifice, schiţâ ndu-se primele mişcă ri. La
extremită ţile degetelor încep să se contureze unghiile. Pupilele sunt acoperite cu o membrană .
După 16 să ptă mâ ni se poate preciza sexul.
Între a 16-a şi a 20-a să ptămâ nă de viaţă intrauterină , activitatea inimii poate fi
percepută. Greutatea fă tului ajunge la 300g, iar lungimea sa este de 25 cm.
La 14 să ptă mâ ni creierul uman este relativ mare şi proporţional dezvoltat. Mă duva
spină rii este protejată de coloana vertebrală , iar la 4 – 6 luni începe mielinizarea intensă a
terminaţiilor sale neuronale. În luna a cincea se formează pe suprafaţa emisferelor cerebrale
primele şanţuri. Ca urmare a dezvoltă rii sistemului nervos şi a organismului în ansamblu apar o
serie de reacţii încă din viaţa intrauterină :

9 să ptă mâ ni - reacţii motorii difuze

10 să ptă mâ ni - bă tăile cordului
 12 să ptă mâ ni - mişcă ri respiratorii
16 să ptă mâ ni - mişcă ri ale traiectului digestiv
20 să ptă mâ ni - mişcă ri ale , buzelor şi picioarelor
32 să ptă mâ ni - reacţii vocale şi comunicative

Între 6 şi 9 luni se dezvoltă analizatorii în urmă toarea ordine: mirosul, gustul, auzul,
vă zul, tactul.
Sensibilitatea intrauterină
- sensibilitatea cutanată – la 32 să ptă mâ ni toate regiunile corpului sunt dotate cu
receptori tactili;
- sensibilitatea vizuală funcţionează din a 25 – a să ptămâ nă de viaţă intrauterină ;
- sensibilitatea olfactivă – din să ptă mâ na a 5 – a să ptă mâ nă există receptori olfactivi care
devin funcţionali din a 25 – să ptă mâ nă ;
- sensibilitatea gustativă – receptorii gustativi apar din a 7 – să ptă mâ nă ;
- sensibilitatea auditivă – este funcţională din a 6 –a să ptă mâ nă
Tipuri de reacţii
Deşi dependent de mamă , în această perioadă, copilul are o relativă independenţă
manifestată prin diferite tipuri de reacţii.

- pe plan senzorial, acuitatea tactilă se manifestă foarte devreme, fapt pentru care orice
încercare de atingere a abdomenului matern, declanşează la copil reacţii;
- după 3 luni fetusul încearcă discrimină ri gustative, prin preferinţa pentru dulce şi
respingere a gustului amar;
- încă din să ptă mâ na a 6-a devine sensibil la lumină şi la universul sonor; atunci câ nd
asupra abdomenului matern s-a proiectat un fascicul de lumină puternică, s-a înregistrat
o accelerare a ritmului cardiac şi o schimbare rapidă a poziţiei;
- la 12 să ptă mâ ni apar mişcă ri respiratorii;
- la 16-20 să ptămâ ni, apar mişcă ri ale pleoapelor, buzelor şi membrelor superioare;
- la 24 să ptă mâ ni, o serie de reacţii vocale sub formă de ţipete înfundate.
Se semnalizează în viaţa prenatală existenţa unor preferinţe şi aversiuni muzicale. În
timp ce Vivaldi, Mozart sunt ascultaţi cu plăcere, Beetoven, Brahms, muzica rock, provoacă stă ri
de agitaţie.

Relativa independenţă a fetusului este prezentă şi la nivelul comunică rii fiziologice.

Aceasta are loc în dublu sens: mama furnizează hrana, în afara că reia copilul nu ar putea tră i iar
la râ ndul său, acesta, prin placentă eliberează anumiţi hormoni care asigură echilibrul
funcţional al sarcinii.

Aceste tipuri de reacţii reprezintă indicatori ce pun în evidenţă existenţa unui psihism
prenatal.
2. Factori de risc în viaţa intrauterină
- tutunul – produce prematuritate, greutate scă zută, sâ ngeră ri, naşterea unui fă t mort,
şanse de 50% cancer infantil, capacitate pulmonară redusă , malformaţii ale inimii sau
alte organe, moarte infantilă bruscă , hiperactivitate, probleme de învă ţare, IQ redus,
disfuncţii cerebrale etc.
- drogurile – au proprietatea de a trece prin placentă producâ nd: nelinişte, tremură turi,
iritabilitate, convulsii, febră , disfuncţii respiratorii, anxietate, socializare redusă, moarte
infantilă ; la 3 – 6 ani copiii sunt mici de statură , mai puţin adaptaţi, cu scoruri
perceptuale reduse. Cocaina duce la apariţia unui copil apatic, letargic, avâ nd dificultă ţi
în relaţiile sociale.
- alcoolul – produce retard, tulbură ri de somn, câ mp al atenţiei scă zut, nelinişte,
iritabilitate, hiperactivitate, dificultă ţi de învă ţare, tulbură ri motorii; consumul de alcool
duce la 1: 6 nateri de fetuşi morţi şi 1:2 sanse de tulbură ri psihomotorii, 1:3 din copii
suferă de sindromul alcoolic fetal, caracterizat prin creştere redusă , tră să turi facilale
distictive, retard intelectual etc.
- bolile mamei – rubeola înaite de saptă mâ na a 11-a produce surditate sau malformaţii ale
inimii; SIDA duce la apariţia unei conformaţii faciale specifice; alte boli care afectează
fă tul: diabetul, TBC, sifilis etc.
- incompatibilitatea RH – poate să apară avortul spontan, malformaţii ale inimii, retard
mental, moarte infantilă etc.
- factorii de mediu – consumul anumitor substanţe chimice, radiaţiile, căldura sau
umezeala, plumbul, substanţele radioactive pot produce retard mental, malformaţii
cromozomiale etc.
- factori emoţionali – stresul, evenimentele negative pot să producă naşteri premature,
greutate scă zută la naştere, iritabilitate, anxietate, sensibilitate la stres etc.
- vârsta mamei – vâ rsta optimă este între 25 şi 35 ani, depă şirea ei duce la incidenţa
crescută a avortului sau mortalitate infantilă .
- factori paterni – consumul de droguri, alcool, tutun, radiaţiile, pesticidele pot determina
apariţia tumorilor; vâ rsta tatului poate duce la piticism, sindrom Marfan, caracterizat
prin deformă ri ale capului şi membrelor, malformaţii osoase etc.