LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA SI RECUPERAREA BOLNAVULUI CU FRACTURA DE COL FEMURAL

medicina

SCOALA SANITARA POSTLICEALA "UNIVERSITA XX"

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA SI RECUPERAREA BOLNAVULUI CU FRACTURA DE COL FEMURAL

CUPRINS

I . Introducere .....................................................................3 II. Memoriu justificativ.......................................................4

III.Notiuni teoretice.............................................................5 3.1.Anatomia si fiziologia colului femurului.................5 3.2.Definitia fracturilor de col femural..........................8 3.3. !idemiologie..........................................................8 3.4. tio!atogenie...........................................................8 3.5.Anatomie !atologica...............................................1" 3.#.$im!tomatologie clinica si diagnostic....................12 3.#.1.$im!tomatologie clinica................................12 3.#.2.Diagnostic !ozitiv..........................................13 3.#.3.Diagnostic diferential.....................................14 3.%. volutie si !rognostic..............................................14

3.8.&om!licatii..............................................................14 3.'.(ratament.................................................................15 3.1".)rinci!iile si o*iectivele recu!erarii......................1% I+.,olul asistentei medicale in ingrijirea !acientilor ........2' +. )rezentare de cazuri.......................................................4" +I.&oncluzii........................................................................53 +II.-i*liografie...................................................................55

I. INTRODUCERE

.ractura de col femural este una dintre afectiunile s!ecifice varstei a treia/im!ortanta !rin consecintele ei atat imediate cit si !e termen lung. a a!are mai frecvent la femei decat la *ar*ati/ fiind in relatie directa cu osteo!oroza/ care fragilizeaza oasele/ !redis!unandu0le la fracturi. &auza cea mai frecventa a fracturii de col femural este deteriorarea calitatii osului in cadrul !rocesului normal de im*atranire. )entru a im!iedica acest lucru/ se recomanda in !rimul rand / un mod de viata activ/cu !racticarea a minim 3" minute de miscare usoara zilnic/o alimentatie *ogata in !roteine/ lactate/ fructe si legume evitarea consumului e1cesiv de alcool si tutun. De asemenea /orice adult !este 4" de ani tre*uie sa fie constient ca orice fractura !oate fi un semn de avertizare !entru osteo!oroza. Asadar/ el tre*uie sa isi faca testele necesare !entru a vedea daca sufera de aceasta afectiune si de a urma un tratament corect. volutia si !rognosticul de!ind de afectiunile anterioare ale !acientului si a*ia a!oi de ti!ul fracturii/cu sau fara de!lasare/fractura de col !utand decom!ensa un dia*et za2arat/ o insuficienta cardiaca sau o alta afectiune cronica..racturile fara de!lasare au o evolutie mai *una/ desi nu sunt intotdeauna scutite de com!licatii tardive3 fracturile cu de!lasare nu se vor consolida niciodata fara tratament/ si c2iar du!a un tratament *ine efectuat !ot evolua catre o com!licatie.

II. MEMORIU JUSTIFICATIV

4Asistenta medicala este constiinta celui li!sit de constiinta/ dragostea de viata !entru cel care a incercat sa se sinucida / oc2ii !entru cel care a or*it de curand / cunostintele si intelegerea !entru tanara mama / mana !entru cel cu mana am!utata de curand si vocea !entru cel sla* de a !utea vor*i.4

$anatatea este un dre!t fundamental !entru fiinta umana.)oate fi definit ca un tri!lu ec2ili*ru / re!rezentat de un triung2i ec2ilateral in care fiecare latura re!rezinta o dimensiune. In activitatea !ractica !e care am desfasurat0o !e durata celor 3 ani de !ractica am intalnit multe cazuri cu

fractura de col femural. .ractura de col femural se intalneste la orice varsta. 5a tineri si adulti/ insa sunt rare si legate de cauze accidentale. 5a varstnici sunt accidente o*isnuite/ cu !rognostic foarte grav/ cu mare invaliditate si mortalitate cresc. 6rganismul varstnicului intruneste numeroase conditii care !ot duce la osteo!oroza si fractura. &and fractura de col femural a a!arut intervine c2irurgia orto!edica. 7rmeaza reeducarea/ !entru aducerea *olnavului in starea motorie anterioara/ acesta este un sco! !ro!us/ dar greu de atins. Intotdeauna a!are riscul !atologiei si com!licatiilor de imo*ilizare/ care gra*esc degradarea fizica a *olnavului/ determinand com!licatiile !si2ice si somatice care duc la e1itus.)ot a!area stari confuzionale/ tul*lurari de com!ortament/ adeseori com!licatii cardiovasculare/ *oli infectioase/ infectii urinare/ incontinenta/ escare de decu*it/ etc. Ingrijirea !recoce si reeducarea detin un rol im!ortant. Am considerat ca aceasta tema ne arata cat de grave sunt fracturile de col femural si cat de im!ortanta este sanatatea.

III.NOTIUNI TEORETICE

3. ANATOMIA SI FI!IOLOGIA COLULUI FEMURAL

FEMURUL ste un os lung 8cel mai lung os al cor!ului9 si !erec2e care formeaza singur sc2eletul coa!sei. )e sc2elet este o*lic indre!tat de sus in jos si lateromedial.

&and calcaiele sunt ali!ite/ cele doua femure se ating !rin e!ifizele lor inferioare. Aceasta o*licitate este mai accentuata la femei/ deoarece !elvisul este mai larg decat la *ar*ate. .emurul !rezinta cor!ul si doua e!ifize. ORIENTARE 0 se aseaza in sus e1tremitatea cotita/ medial su!rafata sferica si articulara a acestei e1tremitati !osterior marginea cea mai as!ra a osului. CORPUL - !rezinta o usoara cur*ura cu concavitate !osterioara. &or!ul este !rismatic triung2iular si vom avea de descris trei fete si trei margini. FATA ANTERIOARA 0 concava si neteda/ este aco!erita de musc2iul vast intermediar/ fata laterala da insertie musc2iului vast intermediar/ fata mediala nu are nici o !articularitate. MARGINEA POSTERIOARA 0 este rugoasa/ groasa/ !roeminenta si se numeste linia as!ra. a stra*ate de sus in jos cor!ul femurului si ne0a servit la orientarea lui. 5inia as!ra !rezinta o *uza laterala si o *uza mediala. &ele doua *uze si interstitial dintre ele dau insertii unei serii de musc2i: vartual lateral/ vartual medial/ adductorul mare/ adductorul lung/ adductorul scurt si *ice!sul femural. In !ortiunea su!erioara linia as!ra se trifurca dand: 1.6 ramura laterala/ numita tu*eroritatea gluteala !entru musc2iul gluteu mare/ r amura se termina la nivelul e!ifizei su!erioare a osului langa tro2anterul mare transformandu0 se la acest nivel uneori intr0un adevarat tu*ercul numit tro2anterul al treilea. 2.Ramura mediala/ ce se continua cu linia intertro2anterica de !e e!ifiza su!erioara3 !e ea se insira musc2iul vast

medial. 3.Ramura mijlocie !e care se insera musc2iul !ectineu. In !ortiune inferioara linia se *ifurca delimitand o su!rafata triung2iulara numita fata !o!litee. EPIFIZA SUPERIOARA !rezinta ca!ul/ colul si doua tu*eroritati numite marele si micul tro2anter.; !ifiza su!erioara este legata de cor! !rintr0un col c2irurgical COLUL FEMURAL0intra in constitutia anatomica a e!ifizei !ro1imale sau a e1tremitatii su!erioare a osului femur/ !urtand inca numele de gat femural. COLUL (COLLUM FEMORIS ! este o coloana osoasa !uternica/ turtita antero!osterior/ care uneste ca!ul femurului cu restul osului. Directia osului e o*lica de sus in jos dinauntru si afara formeaza cu cor!ul osului un ung2i de 11%o 0 13"o . Din !unct de vedere descri!tiv colul femurului !rezinta:

a. "ata a#terioara care este limitata in afara de linia intertro2anteriana !e care se insera ca!sula anterioara

*. "ata $o%terioara concava transversal conve1a de sus in jos/ limita ei e1terna fiind formata de linia intertro2anteriana !osterioara. )e linia intertro2anteriana !osterioara nu se insera ca!sula articulara/ insertia

facandu0se inauntrul acestei linii/ nu toata fata !osterioara a colului este in ra!ort cu ca!sula articulara.

c. mar&i#ea i#terioara mai lunga si o*lic indre!tata s!re tro2anterul mic. 1tremitatea interna este ingusta/ cilindrica si se uneste cu ca!ul. 1tremitatea e1terna se confunda cu cor!ul osului si cu tro2anterii.

A1ul colului cu a1ul transversal al e1tremitatii inferioare ce trece !rin cei doi condili determina ung2iul de declinatie/ de 12o in mediu. Aceasta im!reuna cu ung2iul de inclinatie au mare rol in determinarea atitudini mem*rului inferior. Marirea ung2iului de inclinatie duce mem*ru in a*ductie/ deformatie ce se numeste co1a valga. Micsorarea lui va da adductia/ ce se numeste co1a vara. Marirea ung2iului de declinatie im!rima mem*rului o rotatiune interna/ iar micsorarea sau reducerea lui la " o il duce la rotatia e1terna.

STRUCTURA INTERIOARA A COLULUI FEMURAL

1tremitatea su!erioara este formata din tesut s!ongios. (ra*eculele osoase constitutive/ !lecate de !e cilindrul

e!ifizor/ cu origine interna si e1terna/ !rin incrucisarea lor dau nastere la un sistem de *olti cu o mare im!ortanta ar2itectonica. (ra*eculele interne !lecand de !e !artea interna a cilindrului diafizar/ sunt de!use in doua gru!e:

1.&ru$ul i#"erior ce formeaza fascicolul/ tro2anterian mergand in afara/ descrie niste arcade cu concavitatea in jos si in afara in drumul lui s!re marele tra2anter unde ajunge

2.&ru$ul %u$erior ce se indrea!ta inauntru catre ca!/ fiind numit de catre Del*et si -asset 4evantaiul de sustinere4

(ra*eculele e1terne !leaca de !e !artea e1terna a cilindruli diafizar/ su* marele tro2anter/ de unde mergand s!re ca!/ descrie o cur*a cu concavitatea in jos si inauntru. Aceste tra*ecule au fost numite de <allois si -os=uette 4fascicol arciform4. Din incrucisarea tra*eculelor e1terne cu gru!ul inferior al tra*eculelor interne rezulta un sistem de *olte numit sistem ogival de catre Del*et si -asset. 1tremitatea su!erioara a femurului este invelita de un tesut com!act care !rezinta la !artea inferioara a colului o ingrosare considera*ila ce a!are ca o continuare a !eretelui intern al diafizei. Aceasta ingrosare !oarta numele de arcul lui Adams.

Aceasta lama de la nivelul !eretelui inferior al colului !leaca !er!endicular in sus si se !ierde in !lin tesut al fetei !osterioare a colului. )ortiunea de la nivelul su*tro2anterian a acestei lame !oarta numele de e!eronul lui Merccel. &a !uncte de osificare/ femurul are unul !entru cor! si !atru com!limentare !entru e1tremitatii dintre care trei !entru e1tremitatea su!erioara. De la varsta de 5" de ani/ in e1tremitatea su!erioara a femurului/ se ince!e un fenomen de resor*tie care distruge tra*eculi si are ca rezultat formarea de cavitati in interiorul lor. Acest fenomen de resortie joaca un rol im!ortant in !roducerea fracturilor si e1!lica frecventa lor la o varsta mai inaintata. In !rimul rand aceasta rarefractie intereseaza sistemul ogival si tesutul s!ongios al tro2anterului.&ercetarile anatomice ale lui (uvar 81'4'9 (rueta si >arrison 81'539/ ?udet ,/ ?udet ?/ Duno@er si 5agrance 81'549 au !recizat modalitatile de vascularizare a gatului si a ca!ului femural. +ascularizarea ca!ului femural este asigurata !rin artera ligamentului rotund si !rin !ediculii care nasc din arterele circumfle1e. ARTERA LIGAMENTULUI ROTUN' Artera ligamentului rotund/ ramura din artera aceta*ulara/ !atrunde in ligamentul rotund si la nivelul ca!ului femoral se divide in 304 arteriole care se anastomoreaza cu celelalte sisteme vasculare. Aceasta artera iriga numai 1A4 sau 1A5 din ca!ul femoral si a!ortul sanguin !are sa creasca cu varsta intru0cat artera nu e1ista la co!ii decat in 33B din cazuri/ dar la adult este !rezenta in %"B din cazuri. ARTERELE CAPSULARE $unt numeroase si se gru!eaza in !atru !ediculii:)ediculul su!erior este cel mai

im!ortant si el ia nastere din artera circumfle1a !osterioara. Acest !edicul alcatuit din 304 vase/ merge !e fata !osterioara a colului intr0un re!liu sinovial si !atrunde in ca!ul femural la marginea cartilajului articular. Acest !edicul su!erior asigura 4A5 din irigarea ca!ului femoral. In traiectul intraosos/ acest !edicul se ramifica intr0un manuc2i de arteriole care se anastomoreaza cu acelea ale ligamentului rotund si cu vasele !edicului inferior si intern. )ediculii inferiori sunt re!rezentati de !ediculul inferoe1tern care iriga colul si !intenul Merval si !ediculul inferointern care !atrunde in ca!ul femoral anastomozandu0se cu ramurile !edicului su!erior. Arterele fetelor sunt mai !utin im!ortante si ele se distri*uie la carticala anterioara si cea !osterioara a gatului femoral. Dintre toate aceste surse vasculare/ arterele !edicului su!erior sunt cele frecvent lezate in cursul fracturilor gatului femoral. mai im!ortante si totodata cele mai

Necroza ca!ului femoral este consecinta directa a lezarii acestui !edicul si ea se intalneste intr0o !ro!ortie ce !oate sa mearga !ana la 4"B din cazuri.

3." DEFINITIA fracturilor de col femural

.racturile de col femural re!rezinta li!sa de continuitate osoasa incom!leta sau com!leta 8cu sau fara de!lasare9 la nivelul colului femural. .racturile colului femural 0ocu!a un loc a!arte in traumatologia osteoarticulara datorita frecventei lor crescute/ a dificultatilor tera!eutice si a com!licatiilor de ordin general si local care !ot sa a!ara in tim!ul evolutiei.

3.3 EPIDEMIOLOGIE

FREC(ENTA: fracturile colului femural se intalnesc frecvent in !ractica3 du!a unele statistici frecventa lor este de 1"B din totalul fracturilor 8,adulescu9/ #B 8-runs9 si 5/2B 8Ca!lan9. SE) : aceste fracturi se intalnesc mai frecvent la femeile in varsta/ care sunt mai !utin active si mai e1!use la osteo!oroza. (ARSTA: toate statisticile mentioneaza fa!tul ca frecventa fracturilor colului femural creste cu varsta/ %5B din fracturi survin du!a #" de ani.

3.# ETIOPATOGENIE

)entru intelegera mecanismului de !roducere a fracturilor colului femural sunt necesare revederea unor notiuni de anatomie !rivind structura e1tremitatii su!erioare a femurului. Aceasta e1tremitate su* as!ectul tensiunilor care se e1ercita asu!ra ei se aseamana cu *ratul unei macarale. &ercetarile lui Culman au aratat ca intre structura

tra*eculara a e1tremitatii su!erioare a femurului si fortele dezvoltate in *ratul unei macarale sunt iz*itoare. Intr0adevar la nivelul e1tremitatii su!erioare femurale gasim su*stanta osoasa dis!usa in doua sisteme tra*eculare im!ortante. 7n sistem tra*ecular care se rasfira ca un evantai la nivelul ca!ului !orneste !e fata su!erioara/ a acestuia indre!tandu0se in jos si e1tern catre corticala inferioara a colului femural/ constituind evantaiul de sustinere Del*et. Acest evantai/ la !artea sa inferioara se condenseaza intr0o zona osoasa densa constituind !intenul Adams/ iar !artea !osterioara este constituita din lamele dure si com!acte care formeaza !intenul Mercel. 7n al doilea sistem tra*ecular/ dezvoltat !e directia fortelor de tensiune care tind sa flecteze colul femural !orneste din !artea inferioara a ca!ului femural si se inde!arteaza in sus si e1tern catre corticala su!erioara a colului femural. Acest sistem tra*ecular se intersecteaza cu traveele sistemului de sustinere incat confera ca!sulei o rezistenta osoasa deose*ita/ ca!ul fiind de fa!t !artea cea mai rezistenta a e1tremitatii su!erioare a femurului. ,ezistenta sa este cea mai mare in centru/ unde se incruciseaza cele doua sisteme tra*eculare osoase/ materialul de sinteza va gasi la acest nivel un !unct solid de s!rijin/ mai cu seama ca odata cu inaintarea in varsta rezistenta ca!ului femural devine cu !utin inferioara aceleia a su*iectilor tineri/ du!a cercetarile lui N@strom. In regiunea tro2anteriana doua fascicule tra*eculare/ !ornind de la corticala diafizara interna si e1terna/ se inruciseaza formand o ogiva. Intre sistemul tra*ecular de sustinere de la nivelul ca!ului femural si cel ogival de la nivelul masivului

tro2anterian/ in !ortiunea mijlocie a colului femural e1ista o zona 0 zona Dard 0 in care densitatea tesutului osos este mai mica. ,ezistenta diminuata a colului femural in aceasta zona face ca !ana la varsta de 45 de ani frecventa fracturilor mediocervicale sa fie mai mare decat a celor !ertro2anteriene. Aceasta structura tra*eculara densa si intretaiata se modifica cu varsta. Du!a #" de ani asistam la o resor*tie a traseelor osoase/ incat la *atrani a!are o zona de rezistenta mecanica scazuta/ in s!ecial la nivelul stal!ului e1tern al sistemului ogival/ ceea ce face ca fracturile *aricervicale si cele !ertro2anteriene sa fie mai frecvente du!a aceasta varsta. &ercetarile e1!erimentale efectuate de >irs2 .rancEel si in s!ecial ale lui -acEman au aratat com!le1itatea mecanismului de !roducere a acestor fracturi. -acEman arata ca fractura colului femural nu !oate sa ai*a loc decat daca in cadere se !roduce un valgus com*inat cu o miscare de rasucire a colului femural fata de ca!ul *locat in cotil/ !rin com!resiunea traumatismului si contractura musculara. &onfirmand ideile lui 5inton -acEman arata ca in orice fractura a colului femural e1ista un mecanism initial de valgus 8rezultat al rotatiei e1terne asociate cu torsiunea9 care duce la fractura in co1a valga/ cu in!actarea !osterosu!erioara a fragmentelor 8fractura !rin a*ductie angrenata9. Daca rotatia e1terna !redomina si colul cedeaza la !artea !osterioara se !roduce fractura in co1a vara 8adductie9 cu tasare sau cominutie !osterioara. Daca tosiunea !redomina si !eretele !osterior al colului femural rezista/ se !roduce fractura s!iroida cu cioc !ro1imal. .racturile colului femural se !ot !roduce si !rin cadere de la inaltime/cadere de la acelasi nivel sau !rin

accidente.

3.$.ANATOMIA PATOLOGICA

(raiectul de fractura/ in !ortiunea su!erioara/ este situat ju1tacefalic. l !oate sa incea!a e1act la !eriferia cartilajului articular si in aceasta situatie are toate conditiile sa lezeze !ediculul vascular su!erior sau se situeaza !utin mai e1tern/ traiectul de fractura se indrea!ta s!re marginea inferioara a colului/ ramanand strict su* ca!ul femural 8fractura su*ca!itala9 sau se a*ate ceva mai s!re afara 8fractura mediocervicala9. Acest traiect de fractura nu este neted ci !rezinta numerosi dinti corticali/ iar la !artea !osterioara este modificat !rin tasare si !rin cominutia corticalei. 6 *una radiologie de !rofil a colului femural !oate sa evidentieze !rezenta unuia sau a mai multor fragmente corticale infundate la nivelul fracturii. )rezenta acestei cominutii !osterioare la nivelul traiectului de fractura face ca/ in momentul reducerii fracturii sa a!ara un s!atiu gol cervico cegalic !osterior. 1istenta acestui s!atiu gol la !artea !osterioara a ca!ului femural face ca osteosinteza/ atunci cand intinderea acestui s!atiu este mai mare de 1A3 din grosimea colului femural/ sa fie insta*ila si sa duca la rede!lasarea fragmentelor. Aceasta notiune ca!itala tre*uie luata in considerare cand se decide alegerea montajului in tim!ul asteosintezei

fracturii. In afara acestui ti! de fractura cu tasare !osterioara e1ista al doilea ti! cu as!ect s!iroid !e care $oeur l0a etic2etat dre!t fractura cu cioc !ro1imal. (raiectul de fractura delimiteaza un fragment din corticala inferioara a colului ca un cioc osos in contimutate cu ca!ul femural. Acest ti! de fractura este de asemenea insta*il/ dar mai cu seama !rezinta dificultati la reducere !rin manevre e1terne. De!lasarea fragmentelor este intalnita numai in fracturile !rin adductie cum le denumeste -o2ler/ in vreme ce/ in fracturile !rin a*ductie de!lasarea li!seste/ fracturile fiind angrenate. De alminteri aceasta notiune de *a#&re#at* este relativa caci asa cum a aratat )er 5inton forma fracturii in valgus sau varus este determinata de acelasi mecanism de !roducere si fractura in valgus arata doar ca nu s0a de!asit !rimul stadiu. )entru <arden/ as!ectul fracturii !rin a*ductie este datorat gradului minim de rotatie e1terna a fragmentului distal care creaza iluzia unei im!actizari. In fractura !rin adductie fragmentele osoase se de!laseaza unul fata de celelalt: fragmentul distal se roteaza e1tern/ anrenand fragmentul cefalic in rotatie interna/ fle1iune si usoara a*ductie/ cand !ersista mansonul sinovial.&and mansonul sinovial care im*raca colul femural este com!let ru!t/ fragmentele !rezinta o de!lasare mai im!ortanta dat fiind ca ele sunt total inde!endente si li*ere unul de celelalt. In aceste cazuri fractura insta*ila/ ca!ul nu ras!unde la manevrele e1terne de reducere si c2iar cand a fost a!ro1imativ redusa/ ca!ul femural se rede!laseaza in cursul osteosintezei.

Cla%i"icare Du!a situatia traiectului de fractura/ Del*et im!arte fracturile colului femural in fracturi : 0su*ca!itale 0transcervicale 0vicotro2anteriene 0*aricervicale

Du!a mecanismul de !roducere al fracturii/ -o2ler individualiza fracturile !rin a+ductie si fracturile !rin adductie. .ragmentele sunt dislocate/ iar greutatea cor!ului 8<9 si contractia musculara 8.9 accentueaza de!lasarea. .racturile !rin a*ductie fiind angrenate tratamentul si !rognosticul lor este favoral*il. .racturile !rin addcutie dim!otriva/ fiind fracturi cu de!lasarea fragmentelor/ !un !ro*leme dificile de tratament/ iar evolutia lor este inconstanta. )au1uls/ !rivind fracturile colului femural dintr0un !unct de vedere mecanic/ le0a im!artit in trei tipuri 0 du!a

gradul de o*licitate al traiectului de fractura. 0 In ti$ul I traiectul de fractura face cu orizontala un ung2i mai mic de 3"o. 0 In ti$ul II/ ung2iul format de traiectul de fractura cu orizontala variaza intre 3"o si 5"o. 0 In ti$ul al III-lea ung2iul este mai mare de %"o.)au1elus a aratat ca atunci cand traiectul se a!ro!ie de orizontala fortele de !resiune interfragmentara favora*ila consolidarii. &u cat traiectul tinde s!re verticalitate fortele de !resiune in focar se diminua si lasa locul fortelor de forfecare/ cu efect nefavora*il consolidarii.

.racturile cervicale se im!art in doua gru!e du!a cum traiectul de fractura delimiteaza un lung varf osos la nivelul corticalei inferioare a colului femural/iar aceasta clasificare este facuta de <arden. l distinge fracturi cu cioc distal si fracturi cu cioc !ro1imal care sunt mult mai dificile de redus si a caror !rognostic este mult mai intunecat. 6 alta clasificare o face <arden si anume clasifica fracturile colului femural in patru grupe: 0 &ru$a I : fractura incom!leta 0 acest ti! de fractura cores!unde fracturii !rin a*ductie. 0 &ru$a II : fractura com!leta fara de!lasare 0 in acest ti! corticala inferioara a colului femural este ru!ta/ dar nu e1ista de!lasarea fragmentului cefalic.

0 &ru$a III : fractura com!leta cu de!lasare !artiala 0 in aceasta gru!a fragmentele raman solitarizate !rin sinoviala !osterioara si !rin re!liul !ectineofoveal/ care se intinde la !artea !osteroinferioara a colului femural de la marginea cartilaginoasa a ca!ului !ana la ung2iul su!erior al micului tro2anter. ,otatia fragmentului e1tern determina o *asculare a ca!ului in a*ductie si rotatie interna. Acest lucru este evident !e radiografie caci directia travulelor la nivelul ca!ului femural nu mai este ascendenta/ du!a a1a de s!rijin3 ele devin orizontale/ in vreme ce travulele cervicale a!ar verticale. - &ru$a I( : fractura com!leta cu de!lasare totala 0 la acest ti! sinoviala si re!liul !ectineofoveal sunt total ru!te/ incat cele doua fragmente osoase devin inde!endente. Acest as!ect este evidentiat !e cliseul radiologic unde travulele ca!ului a!ar normal orientate si !aralele cu travulele cervicale. Aceasta clasificare a lui <arden este originala si !rezinta un interes tera!eutic. In fractura de ti!ul al III0lea/ reducerea !rin manevre e1terne este !osi*ila datorita !eristentei sinovialei. In fractura recenta de acest ti!/ reducerea se o*tine !rin sim!la rotatie interna a mem*rului/ fara nici o tractiune sau a*ductie. (ractiunea !oate sa fie c2iar !ericuloasa intrucat e1!une la desirarea sinovialei si la *ascularea ca!ului in valgus. .ractura de ti!ul al I+0lea/ neavand nici o cone1iune sinoviala face ca reducerea !rin manevre e1terne sa fie im!osi*ila sau insta*ila. ste necesar ca/ la acest ti! de fractura sa se intareasca !eretele !osterior al colului femural !rintr0o grefa osoasa !entru a !utea o*tine consolidarea.

3.%.

SIMPTOMATOLOGIE CLINICA & DIAGNOSTIC PO!ITIV & DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Diagnosticul se face !e seama e1amenului cli#ic si $aracli#ic.

3.%. SIMPTOMATOLOGIE CLINICA

.racturile gatului femural se manifesta !rintr0o sim!tomatologie comuna/ usor diferentiata du!a cum este vor*a de o fractura angrenata sau o fractura dezangrenata sau de o fractura sugca!itala transcervicala sau *aricervicala. 'UREREA 0 $!ontana sau !rovocata !rin a!asare in regiunea ing2inala sau tro2anteriana/ este !rezenta in toate cazurile. IMPOTENTA FUNCTIONALA 0 )oate sa fie totala cand *olnavul nu !oate ridica calcaiul de !e !lanul !atului sau / relativa cand *olnavul incercand sa faca fle1ia coa!sei si a gam*ei / calcaiul se taraste !e !lanul !atului . &and fractura este angrenata miscarile active sunt !osi*ile dar nu tre*uie insistat !entru ca !ot sa duca la dezangrenarea fragmentelor.

ATITU'INE (ICIOASA 0 Atitudinea vicioasa a mem*rului de !artea fracturii este in functie de ti!ul de fractura . In fractura su*ca!itala si mediocervicala neagrenata / mem*rul este in adductie fata de !lanu median al cor!ului si in rotatie e1terna cu marginea laterala a !iciorului !e !lanul !atului . ,otatia e1terna !oate sa fie corectata / dar se re!roduce imediat . .racturile angrenate !rezinta o !ortie fi1a nemodificata . SCURTAREA MEM,RULUI 0 ste evidenta cand fractura este dezangrenata. Marele tro2anter se !al!eaza deasu!ra liniei orizontale *itro2enteriene / care in mod normal uneste varful marelui tro2anter cu marginea su!erioara a !u*isului . De asemenea/ triung2iul -r@ant este mai mic decat cel de !artea sanatoasa. 5inia $c2amacer/ care normal/ !leca de la varful marelui tro2anter !rin s!ina iliaca anterosu!erioara intalneste linia mediana a cor!ului la nivelul om*ilicului/ in cazul fracturii trece su* om*ilic/ cu atat mai jos cu cat ascensiunea tro2anterului este mai mare. 'EFORMAREA TRIUNG-IULUI SCARPA 0 Datorita unei tumefactii dure/ semnul 5augur 0 este data de !rezenta fragmentului e1tern al colului femural care este orientat inainte din cauza rotatiei e1terne a mem*rului. 5a soldul fracturat se constata o 2i!otonie a musculaturii fesiere si o rela1are a faasciei lata 0 semnul Aliss 0 de altfel greu de a!reciat. In fracturile incom!lete sau angrenate sim!tomatologia este mai frusta. Mem*rul se gaseste intr0o atitudine indiferenta nici in adductie sau a*ductie/ iar rotatia e1terna nu este com!leta. De asemenea/ im!otenta functionala este relativa intrucat *olnavul !oate sa corijeze in oarecare masura rotatia e1terna/ insa nu !oate sa ridice mem*rul de la nivelul !atului in !ozitia de e1tensie. )al!area !une in

evidenta durerea la *aza triung2iului $car!a. In fractura *azicervicala rotatia e1terna si adductia sunt mult mai accentuate. ,egiunea tro2anteriana este latita datorita !atrunderii *azei gatuluii femural in masivul s!ongios tro2anterian/ iar !al!area declaseaza o durere vie situata lateral/ nu la *aza triung2iului $car!a/ la cativa centimetri in afara arterei femurale. $curtarea mem*rului este fi1ate/ deoarece fragmentele sunt angrenate.

3.#.2. DIAGNOSTICUL PO!ITIV

ste necesar si tre*uie sa se faca atat in incidenta antero!osterioara cat si din !rofil. l !rimeste confirmarea diagnosticului clinic/ furnizeaza amanunte asu!ra traiectului de fractura si !ermite sa se a!recieze/ !e imaginea de !rofil a colului femural cominutia !osterioara. (ot radiografia este aceea care ingaduie sta*ilirea ti!ului de fractura du!a clasificarea <arden/ furnizand astfel indicatii !retioase !entru a!licarea tratamentului. Diagnosticul !ozitiv este relativ usor de facut cand semnele clinice sunt !rezente: im!otenta functionala/ adductia si rotatia e1terna a mem*rului/ scurtare

3.%.3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

&u contuzia soldului se face !e *aza caracterului durerii si al im!otentei functionale care se risi!este re!ede/ iar tro2anterul nu este ascemionat. LU)ATIA SOL'ULUI 0 mai ales cea !osterioara/ se !oate confunda cu fractura deoarece mem*rul este tot in atitudine de adductie/ dar nu in rotatie e1terna/ iar ca!ul femural se !al!eaza !osterior. In lu1atia anterioara mem*rul este in rotatie e1terna/ ca in fractura/ dar in a*ductie. FRACTURA COTULUI 0 &u lu1atia centrala a ca!ului femural se diferentiaza !rin durerea vie !rodusa !rin tactul rectal cand se a!asa !artea interna a cotului fracturat. 1amenul radiologic/ in toate aceste cazuri inlatura orice confuzie clinica.

3.'. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

.racturile colului femural au o evolutie inegala si creeaza multe dece!tii/ c2iar daca sunt corecte tratate. &aracteristicile vascularizatiei fatului si ale ca!ului femural si ra!ortul acestuia cu traiectul de fractura

conditioneaza in masura covarsitoare evolutia focarului de fractura si vitalitatea ca!ului femural. )e langa as!ectele legate de vascularizarea ca!ului femural/ evolutia fracturilor colului femural este in functie si de ti!ul de fractura. .racturile cervicale angrenate 8!rin a*ductie9 au o evolutie favora*ila. le se consolideaza in 8 sa!tamani/ dar uneori se !ot dezangrena/ devenind fracturi !rin adductie. .racturile cervicale !rin adductie 8neangrenate9 nu consolideaza daca nu sunt tratate c2irurgical 8deseori nici du!a acest tratament9. .racturile cervicotro2enteriene consolideaza intotdeauna/ dar cu !retul unei co1e vara/ a unei scurtari si a rotatiei e1terne.

3.(.COMPLICATII

COMPLICATII IME'IATE 0 Afectand deseori !ersoanele in varsta/ in tratamentul orto!edic care se facea acestora / mortatalitatea imediata ajungea !ana la 2503"B. Astazi/ in urma administrarii anti*ioticelor si a !erfectionarii metodelor de tratament care !ermit o mo*ilizare mai ra!ida a *olnavilor/ accidentele de decu*it 8escarele/ infectia urinara/ *ron2o!neumonia9 s0au redus foarte mult si mortalitatea a scazut !ana la %08B.

 &om!licatii trom*oem*olice0 $e !revin !rin tratament anticoagulant/ care la *atrani tre*uie sa fie su!raveg2eat de foarte a!roa!e. COMPLICATII TAR'I(E 0 &ele mai im!ortante sunt !seudartroza/ necroza isc2emica a ca!ului femural si artroza !osttraumatica. )seudartroza 0 $e intalneste frecvent in evolutia fracturilor de col cu de!lasare. a este constanta in urma tratamentului orto!edic. $e intalneste si du!a tratamentul c2irugical al fracturilor/ c2iar corect e1ecutat intr0o !ro!ortie variind intre 110 3"B din cazuri. &auzele sunt multi!le: reducerea im!erfecta a fracturii/ osteosinteza neadecvata/ resor*tia colului/ cominutia !osterioara a colului/ de!lasari secundare/ reluarea !recoce a mersului/ infectia. Necroza isc2emica a ca!ului femural 0 &onsecutiva su!rimarii vascularizatiei ca!ului/ este conditionata de o serie de factori: gradul de de!lasare a fragmentelor/ !recocitatea reducerii de!lasarilor/ !recum si greselile de te2nica. Du!a cum arata 5inton/ necroza se instaleaza in !rimii doi ani/ dar frecventa ei creste cu tim!ul ajungand !ana la 4"05"B din cazuri. ,evascularizarea ca!ului se face foarte incet de la 1 F la 3 ani/ la ince!ut !e seama vaselor ligamentuluui rotund si mai totdeauna este !artiala.

 Artroza !osttraumatica 0 A!are tardiv si este relativ rara/ in com!aratie cu alte co1artroze secund &o1artroza !osttraumatica

3.). TRATAMENTUL

)entru fracturile de col femural e1ista tratament 0 i&ie#odietetic - medicame#to% -orto$edic -c.irur&ical

TRATAMENTUL IGIENO'IETETIC : 0 fortul fizic 0 Instituirea antrenamentului fizic se face su* stricta su!raveg2ere medicala. Miscarile vor fi de intensitate mica si medie. 0)rofesia 0 In majoritatea cazurilor se !oate continua o activitate !rofesionala normala/ fara a su!raestima totusi interventia . 0munca fizica intensa este contraindicata / iar la nevoie se

recomanda sc2im*area locului de munca. 0,egimul alimentar 0 restrictiile alimentare sunt necesare mai ales la su!ra!onderali . 0 o alimentatie *ogata in !roteine / lactate / legume si fructe / evitarea consumului in e1ces a alcoolului si a tutunului. ,ecu!erarea sec2elelor !recoce tre*uie com!letata cu o serie de !rescri!tii !e care !acientul le va urma acasa luni si ani de zile/ uneori toata viata. Aceste !rescri!tii fac !arte din ceea ce s0a numit 4igiena soldului4: 0 0 0 0 0 0 0 0 scaderea in greutate/ c2iar su* greutatea ideala3 evita mersul !e teren accidentat si scari3 evita sc2io!atarea !rin controlul mental al mersului3 evita ortostatismul si mersul !relungit3 de cel !utin doua ori !e zi se va !astra un re!aus la !at/ cu mem*rele inferioare intinse3 s!rijin in *aston !e distante mai lungi3 mers zilnic !e *icicleta sau rulare la *icicleta fi1a3 de doua ori !e zi va efectua gimnastica !rescrisa !entru mo*ilitate si tonifiere muscuulara3

0 0

corectarea scurtimii mem*rului inferior 8daca de!aseste doi centimetri93 incaltaminte cu tocuri moi3

TRATAMENTUL ME'ICAMENTOS : (ratamentul medicamentos are un rol im!ortant in tratare/ vindeacare/ calmare. 0 analgezice: acidul acetilsalcilic in doze de la 103gA242 in functie de toleranta3 su* forma sim!la sau tam!onata3 algocalmin 2 com!rimate la 2423 diclofenac 2 com!rimate la 242/ uneori se administreaza Mialgin/ )iafen. 0 Medicamentatie antiinflamatoare: .enil*autazona si derivatele sale. Indicatia lor este rezervata !erioadelor de tuse inflamatorii sau dureroase.

TRATAMENTUL ORTOPE'IC : .olosesc tractiunea continua cu ajutorul *enzilor adezive sau transosoasa cu *rose Cirsc2er si reducerea urmata de imo*ilizare gi!sata. ,educerea/ urmata de imo*ilizare gi!sata/ asa cum a fost !reconizat de ,o@al G2itman 818'%9 !are mai

logica /!entru ca !unerea mem*rului in a*ductie fortata si in rotatie interna reduce de!lasarea fragmentelor. &ontentia se face intr0un a!arat gi!sat !elvi!evios cu !laca de contraadductie/tim! de 12 sa!tamani. Metoda nu a dus insa la rezultate s!erate /intrucat/asa cum reiese dintr0o statistica re!rodusa de &am!*ell si6rr/consolidarea fracturii la *olnavii !este #" de ani nu se o*tine decat in !ro!ortie de 3"B cazuri/cu o mortalitate de 28B. Din cauza esecurilor frecvente ale tratamentului orto!edic /deoarece fortele de forfecare continua sa actioneze si du!a reducerea si imo*ilizarea fracturii majoritatea recurg la tratament c2irurgical.

TRATAMENTUL C-IRURGICAL : ,ecurge la reducerea fracturii !rin manevre e1terne sau sau !rin artrotomie si mentinerea reducerii !rintr0un mijloc de osteosinteza /su!rimand actiunea fortelor de forfecare in focar. 0O%tei%i#te/a cu com$re%iu#e 0 &u ajutorul unui suru* cu resort sau suru* !laca cu resort care realizeaza o !resiune a1iala a fragmentelor osoase. 0Gre"ele o%oa%e 0 Au fost folosite de mult tim! in tratamentul fracturilor colului femural in sco!ul !revenirii li!sei de consolidare. 0O%teotomia 0 In fracturile colului femural cauta sa inlocuiasca fortele de forfecare din focare !rin forte de !resiune.

0Prote/a 0 De su*stituire a ca!ului femural este folosita in tratamentul fracturilor mediocervicale la !ersoanele in varsta de !este #5 de ani. 0,ra%e "iletate 0#o1le%

3. *.PRINCIPIILE SI OBIECTIVELE RECUPERARII FRACTURII DE COL FEMURAL -alneofiziotera!ia este o ramura a medicinii generale care foloseste Hn sco! tera!eutic agenti fizici naturali sau artificiali. -alneofiziotera!ia are cele mai largi recomandari/ cu cele mai eficiente rezultate. A!roa!e ca nu e1ista contraindicatii / e1cluzHnd *ineHnteles numai formele com!licate 8cardiaci/ !ulmonari decom!ensati/ etc9. Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electrotera!iei/ termotera!iei si *alneotera!iei. In fractura de col femural aceasta ramura medicala gra*este fenomenul de vindecaresi inlatura mai re!ede im!otenta functionala.

.Hidroterapie $e intelege !rin 2idrotera!ie a!licarea in sco! !rofilactic si curativ a unui numar variat de !roceduri/ care au la *aza a!a la diferite tem!eraturi si su* diferite stari de agregatie/ ca si unele te2nici strans legate de aceasta.

0'u%ul cu a+uri Dusul cu a*uri consta in !roectarea va!orilor su!raancalziti asu!ra regiunii limitate. (e2nicianul tre*uie sa fie atent ca nu cumva sa stro!easca *olnavul cu !icaturi de a!a fier*inte !rovenite din condensarea va!orilor !e furtun si !e !ortiunea metalica a dusului. ste nevoie ca instalatia !entru dusul cu a*uri sa fie !revazuta cu dis!ozitive de se!arare a a!ei de condensare si cu su!raancalzitoare !entru a*uri. Inainte de a a!lica jetul de va!ori asu!ra *olnavului/ te2nicianul si0l !roecteaza !e !alma !entru a se asigura de li!sa !icaturilor de a!a fier*inte. Durata dusului cu a*uri este de 30# minute se !oate sa fie dat ca !rocedura de sine statatoare/ !oate sa !receada o *aie generala sau se !oate asocia cu masaj. 5a sfarsit se a!lica o !rocedura de racire0s!alare sau dus de 1802"" . Modul de actiune: dusul cu a*uri are o actiune !uternica asu!ra circulatiei/ !rovocand 2i!eremie si resor*tie locala.

-'u%ul-ma%aj Acesta consta in a!licarea mai multor dusuri rozeta la tem!eratura de 3804"" /concomitent a!licandu0se si masajul/ conform te2nicii o*isnuite. )entru a!licarea lui e1ista instalatii s!eciale cu 40# dusuri verticale/ in rozeta/ situate unul langa altul/ care se !un simultan sau se!arat in functiune. In li!sa unei instalatii s!eciale/ se !oate

efectua si cu un dus mo*il/ la ca!atul caruia se a!lica o rozeta. Durata masajului este de 8015 minute. -olnavul este culcat dez*racat com!let !e un !at s!ecial de lemn. $e desc2id dusurile si in tim! ce a!a curge !e cor!/ te2nicianul e1ecuta masajul conform te2nicii cunoscute. Modul de actiune: dusul0masaj !rovoaca o 2i!eremie im!ortanta/ mai ales in regiunea tratata3 are un im!ortant efect resor*ant si tonifiant.

+,aia 2i#etotera$eutica ste *aie calda/ la care se asociaza miscari in toate articulatiile *olnavului. $e efectueaza intr0o cada mai mare ca cele o*isnuite/ care se um!le I cu a!a la tem!eratura de 3#03%" & si mai rar 38" . -olnavul este invitat sa se urce in cada si/ tim! de 5 minute/ este lasat linistit. Du!a aceasta/ te2nicianul e1ecuta 8su* a!a9 la toate articulatiile/ toate miscarile !osi*ile. (e2nicianul sta la drea!ta *olnavului. (oate aceste miscari se e1ecuta intr0o !erioada de tim! de 5 minute. Du!a aceea *olnavul sta in re!auz/ du!a care este invitat sa re!ete singur miscarile im!rimate de te2nician. Durata *aii este de 2"03" minute/ du!a care *olnavul este sters si lasat sa se odi2neasca. Mo*ilizarea in a!a este mai !utin dureroasa din cauza rela1arii musculare care se !roduce su* influenta a!ei calde si !ierderii greutatii cor!ului conform legii lui Ar2imede.

'u%ul %u+ac3al4 &onsta din a!licarea su* a!a a unui dus sul de mare !resiune 30# atmosfere cu tem!eratura mai mare decJt a a!ei de *aie. l se !oate efectua Hntr0o cada cu a!a la 35 038& cu ajutorul unui dus sul mo*il cu !resiune mare care se introduce Hn a!a !e segment su* controlul uneia din mJinile asistentului !Jna la 501"cm de regiunea de a!licat. Durata !rocedurii este de 501"minute. Actiunea intensa a dusului su*acval se datoreste tem!eraturilor diferite *aie si dus !recum si masajului !uternic al coloanei de a!a care com!rima !uternic tesuturile. fectul este asemanator dusului masaj dar este su!ortat mai *ine datorita *aii calde.

2. Termoterapia -Com$re%ele cu a+uri Avem nevoie de: doua *ucati de flanela/ o *ucata !anza sim!la sau un !roso!/ o !anza in!ernea*ila/ o galeata cu a!a/ la tem!eratura de #"0%"K. $e !laseaza !e regiunea interesata o flanela uscata !este care se a!lica o *ucata de !anza sau !roso!ul muiat in a!a fier*inte si *ine stors/ iar !este aceasta se a!lica cealalta flanela. (otul se aco!era cu *luza in!ernea*ila sau se a!lica un termofor. Durata totala a !rocedurii este de minim 2" de minute si de ma1imum #" de minute.

Modul de actiune: resor*tiv/ analgezic/ antis!astic . +Im$ac.etarea cu $ara"i#a $e ia o cantitate !otrivita 8a!ro1imativ 15"02"" g9 si se to!este intr0un vas la tem!eratura de #50%"K3 in asa fel ca sa mai ramana cateva *ucati neto!ite/ in sco!ul evitarii su!raincalzarii. &u ajutorul unei !ensule late de 8cm. se !ensuleaza regiunea. <rosimea stratului este de "/501cm. )este stratul de !arafina se a!lica *ucati de vata sau flanela si a!oi se aco!era regiunea cu !atura. Durata in!ac2etarii este de 2"0#" minute. Inlaturarea !arafinei se face cu usurinta din cauza trans!iratiei care are loc su* stratul de !arafina. )rocedura se termina cu o s!alare la tem!eratura de 2"022K. Modul de actiune: are o actiune locala si !rovoaca o incalzire !rofunda si uniforma a tesuturilor. $u!rafata !ielii se incalzeste !ana la 3804"K. 5a locul de a!licare se !roduce o 2i!eremie !uternica si trans!iratie a*undenta.

-U#&erile cu #amol -olnavul com!let dez*racat sta cateva minute la soare !ana i se incalzeste !ielea/ a!oi se unge cu namol !roas!at com!let sau !artial. $e e1!une din nou tim! de 2"0#" minute/ !ana cand ince!e namolul sa se usuce. In acest interval de tim! va !urta o com!resa rece la frunte iar ca!ul ii va fi a!arat de soare cu o !alarie sau um*rela. Du!a aceasta o scurta *aie in lac sau in mare/ se va sterge/ se va im*raca si se va odi2ni la um*ra sau intr0

o camera/ a!ro1imativ o ora. Modul de actiune: ungerile cu namol isi *azeaza actiunea !e elementul termic alternant/ rece la ince!ut/ a!oi cald/ datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece/ datorita *aii din lac si reactiei vasculare la aceasta3 al doilea element este re!rezentat de actiunea s!ecifica a su*stantelor resor*ite in organism.

3 Electroterapia

lectrotera!ia este aceea !arte a fiziotera!iei/ care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asu!ra organismului/ cu sco! curativ sau !rofilactic. In recu!erarea fracturilor de col femural se recomanda: 1. Cure#tul &al3a#ic: este un mijloc clasic si fidel de sedare a durerilor nevralgice. lectrodul !ozitiv are o actiune sedativa locala/ ca si curentii descendenti si curenti ascendenti a!licati contralateral duc la o crestere a !ragului de sensi*ilitate. <alvanizarea !oate sa utilizeze concomitent si introducerea de ioni cu actiune antalgica 8ionoforeza transversala cu novocaina/ aconidina sau revulsiv cu 2istamina9.

2. Cure#tul diadi#amic: se !rescrie Hn a!licatii transversale sau longitudinale: o !erioada lunga/ de 4 minute 8are efect sedativ9/ difazat fi1 4 minute am*ele/ 1 data !e zi. $e recomanda 1"00014 sedinte. 0&urentii (ra*ert: sunt curenti cu im!ulsuri de fregventa 14" >z/ im!uls 2 ms/ !auza 5 ms/ la care tot catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 1502" minute/ cu crestere tre!tata a intensitatii. $e re!eta de 102 ori !e zi. Atat curentul diadinamic/ cat si curentul (ra*ert determina o !uternica senzatie/ cu as!ect vi*rator/ o e1citatie a mecanorece!torilor tesuturilor de su* electrozi. fectele antalgice se e1!lica tocmai !rin aceasta senzatie.

3! Cure#tul "aradic - se indica faradizarea cu !eriuta sau cu ruloul/ !lim*ate !e regiunea dureroasa !udrata cu talc/ legate de electrodul negativ/ curentul fiind tetanizat. Aceste !roceduri sunt *ine rece!tate si tolerate de !acienti !entru starea de *ine !e care o degaja si modul Hn care/ corectJnd dezec2ili*rul/ se Hm*unatateste functionalitatea.

4. Ultra%u#etele sunt utilizate Hn consolidarea fracturilor/ datorita efectului de 4masaj mecanic4/ tisular/ !rofund/ fiind indicat !entru durere/ inflamatie/ mo*ilitate.

5. U#dele decimetrice %i microu#dele $unt emise de un di!ol su* forma unui fascicul de unde electromagnetice 8ca la radar9 directionat s!re zona de tratat. $unt metode radiante cu care !utem incalzi tesuturile !e !rofunzimi varia*ile in functie de ti!ul emitatorului/ de distanta acestuia/ de tegument/ de dozaj/ de durata tratamentului.

5! Radiatia i#"raro%ie In afara de lumina solara/ care este deose*it de *ogata in radiatii infrarosii si care este utilizata in tera!eutica su* forma asa 0numitei 2eliotera!ii. A!licatiile de radiatii infrarosii in tera!eutica se !ot face in doua moduri: in s!atiul inc2is/ su* forma asa0 numitelor *ai de lumina !roceduri intense termotera!ice sau in s!atiu desc2is/ in aer li*er/ su* forma asa0 nummitelor a!licatii de sollu1. In *aile de lumina se realizeaza o incalzire a aerului !ana la tem!eraturi ridicate 8#"0%"08"K9. In functie de sco!ul urmarit/ *olnavul va sta in *aia de lumina intre 502" minute. Du!a e1!irarea tim!ului !rescris se a!lica *olnavului o !rocedura de racire !artiala. fectul radiatiilor infrarosii : ,adiatiile infrarosii au actiune calorica. le actioneaza asu!ra circulatiei din derm !rovocand o

vasodilatatie su*ca!ilara/ intensificarea sc2im*urilor dintre celulele de cresterea fenomenelor osmotice si cresterea de*itului sangvin.

4. Masajul medical )rin notiunea de masaj se intelege o serie de mani!ulatii manuale variate/ a!licate la su!rafata organismul in sco! tera!eutic sau igienic. ste im!ortant ca/ inainte de a ince!e masajul/ sa se controleze starea tegumentului *olnavului urmarindu0 se in s!ecial / eventuale infectii ale !ielii care contraindica masajul/ !recum si eventualele ec2imoze. Durata unei sedinte variaza intre 501" minute iar frecventa este de o*icei de o sedinta !e zi. Durata tratamentului !oate fi intre 2 si 40# sa!tamani/ uneori c2iar mai mare/ ca in afectiunile orto!edice.

0 fectele fiziologice ale masajului

Efecte locale,

1. Actiune sedativa asu!ra: 0 durerilor de ti! nevralgic3 0 durerilor musculare si articulare. Actiunea sedativa se o*tine !rin manevre usoare/ lente care stimuleaza re!etat e1trace!torii si !ro!rioce!torii e1istenti.

2. Actiunea 2i!eremianta locala se manifesta !rin Hncalzirea si Hnrosirea tegumentului asu!ra caruia se e1ercita masajul aceasta actiune se e1ercita !rin manevre mai energice care com!rima alternativ vasele sangvine.

3. Lnde!artarea lic2idelor de staza cu accelerarea !roceselor de resor*tie Hn zona masata. Masajul !ermite Hnlaturarea lic2idelor de staza. Acest efect este *enefic la !ersoane cu insuficienta venoasa !eriferica si a!are du!a manevre !rofunde care conduc lic2idul de staza de la !eriferie s!re centru.

Efecte generale:

&resterea meta*olismului *azal stimuleaza functiile a!aratului res!irator si circulator/ influenteaza

favora*il starea generala a organismului/ Hm*unatateste somnul/ Hnde!arteaza o*oseala musculara. (oate aceste efecte generale se e1!lica !rin actiunea masajului asu!ra !ielii care este un organ *ine vascularizat si mai ales *ogat inervat. &ea mai im!ortanta actiune fiziologica a masajului este re!rezentata de mecanismul reflex asu!ra organelor interne. Aceasta se e1!lica !rin stimulii care !leaca !rin e1teroce!tori si !ro!rioce!tori/ care simt de diferite intensitati !e cale aferenta catre $N&/ iar de acolo !e cale eferenta/ ajung la organele interne Hn suferinta. (oate actiunile care se !etrec la e1teriorul cor!ului ajung si la distanta 8la organele interne9. .iecare organ se manifesta !rin senzatii dureroase !e tegument/ deci fiecarui organ Hi cores!unde la e1terior o zona cutanata refle1ogena sau metamerica/ care tre*uie cunoscuta de maseur !entru a sti sa actioneze cu manevre s!ecifice !entru organele interne. 7n alt mecanism al masajului este actiunea mecanica !rodusa de manevrele mai dure ca framJntarea: contratim!ul/ mJngaluirea/ rulatul/ ciu!itul/ ta!otamentul care se face transversal !e fi*rele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii/ Hm*unatatirea functiei si fortei musculare care !artici!a la miscarea Hntr0o articulatie. )rin aceasta actiune mecanica/ lic2idele interstitiale Hn e1ces din musc2i/ se resor* Hn sJnge !entru a fi eliminate de organele e1cretoare3 Hm*unatateste activitatea circulatiei sJngelui care duce la mutatia elementelor anatomice din Hntreg organismul si odata cu aceasta reducerea activitatii inimii.

- Te.#ica ma%ajului

a9Masajul regiunii fesiere ,egiunea fesiera este limitata in sus de creasta iliaca/ in jos de !lica fesiera. Masajul regiunii fesiere va consra in neteziri si !resiuni efectuate cu !ul!a degetelor reunite/ urmate de un masaj vi*rator/ insistent mai ales in !lica fesiera/ la nivelul marii sco*ituri sciatice. *9Masajul articulatiei co1ofemutale ste foarte dificil/ datorita musculaturii masive care inconjura articulatia. Accesul la ca!sula articulara este !osi*il numai !rin doua !uncte: 0 0 la nivelul insertiei musc2iului croitor/ !e !artea lui interna/ !e unde se !atrunde !rin a!asare si se e1ecuta miscari vi*ratorii. intre tro2anter si tu*erozitatea isc2iatica/ unde se !atrunde !unand *olnavul sa flecteze genunc2iul si sa faca o usoara a*ductie a coa!sei. Aici se !oate e1ecuta un masaj vi*rator si c2iar *aterea.

c9masajul coa!sei &oa!sa are forma unui trunc2i de con cu *aza in sus. Distingem la coa!sa regiunea femurala anterioara si !osterioara. In regiunea femurala anterioara !ielea este mai groasa !e !artea laterala decat !e cea interna este mai mo*ila/ alunecand !e !lanurile su*iacente. Maseurul tre*uie sa res!ecte !artea su!erioara a coa!sei/ triung2iul $car!a.

,egiunea femurala !osterioara are !ielea de asemenea foarte mo*ila/ cu e1ce!tia !artii e1terne. Masajul coa!sei ince!e cu netezirea cu !resiune *imanuala/ mai intai !e fata anterioara si e1terna/ *olnavul fiind in decu*it dorsal/ a!oi !e fata !osterioara si interna/ *olnavul fiind in decu*it ventral. $e e1ecuta aceste meteziri cu !olicele !e fata anterioara si cu celelalte !atru degete !e fata !osterioara a coa!sei ince!and din dre!tul genunc2iului in sus catre *aza coa!sei. 7rmeaza framantarea musculaturii coa!sei/ care se !oate face cu energie/ su* toate formele/ de la !resiune cu o mana sau cu am*ele maini in !etrisaj/ cu torsiune a musculaturii. In regiunea laterala a coa!sei/ !e tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul falangelor/ su* forma de !ie!tene/ de jos in sus.

- 0i#etotera$ia Mo*ilizarea soldului tre*uie ince!uta imediat ce devine !osi*ila/ deci c2iar din !erioada de imo*ilizare la !at a !acientului. &a !rinci!iu universal vala*il/ ramane orientarea ti!ului si intensitatii Einetotera!iei du!a regula 4non4 durerii. A!Re"acerea mo+ilitatii %i re"acerea "ortei mu%culare

$e vor a*orda in acest conte1t doar as!ectele legate de recu!erarea am!litudinii miscarilor si recastigarea fortei musculare !entru miscarile fiziologice. Reeducarea flexiei se !oate face !rin: 6!Pri# ado$tarea a#umitor $o%turi 3 1ercitiul 10 &or!ul !e o !lanseta inclinata: !iciorul 2omolateral se s!rijina !e un scaunel: inaltimea scaunelului este in functie de ca!acitatea de fle1ie a articulatiei co1ofemurale/ inclinarea !lansetei fiind un mijloc de gradare. 1ercitiul 2 0 s!rijin !e mem*rul inferior sanatos/ cu !iciorul 2omolateral ridicat !e un scaun: inaltimea scaunului si a!lecarea trunc2iului in fata maresc gradul de fle1ie a articulatiei. 7!Pri# mo+ili/ari $a%i3e8 Acestea se realizeaza !rin fle1ia femurului !e *azin sau a *azinului !e femur. Intotdeauna genunc2iul tre*uie sa fie flectat !entru a destinde isc2iogam*ierii. 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal/ cu mem*rul inferior sanatos e1tins: asistentul a!lica !riza !e treimea inferioara a coa!sei/ e1ecutand fle1ia articulatiei co1ofemurale 8genunc2iul este flectat9. 1ercitiul 2 0 )acientul in sezand la marginea mesei: asistentul/ cu cor!ul sau/ fi1eaza coa!sa suferinda !rintr0o !resiune asu!ra genunc2iului in a1ul coa!sei3 !acientul a!leaca trunc2iul inainte3 asistentul !rinde cu am*ele maini regiunea lom*ara marind *ascularea anterioara a *azinului.

9!Pri# mo+ili/ari auto$a%i3e8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal: isi !rinde cu mainile coa!sa si se tractioneaza3 daca ung2iul de fle1ie e !rea mic !entru a !utea ajungr la coa!sa/ se !oate tractiona !rin intermediul unei c2ingi trecute !este !icior sau !este genunc2iul flectat. 1ercitiul 2 0 Din !ostura !atru!eda se forteaza fle1ia co1ofemuralei !rin greutatea trunc2iului3 o*licitatea coa!sei determina variatiile ung2iului de fle1ie. 4.)rin miscari active 1ercitiul 1 0 Din ortostatism cu s!atele la !erete flecteaza co1ofemurala cu genunc2iul flectat/ tragand coa!sa la !ie!t3 tot din ortostatism/ va e1ecuta genufle1iuni/ cu trunc2iul usor a!lecat inainte. 1ercitiul 2 0 Din sezand !e !odea/ se flecteaza coa!sa/ a!lecarea trunc2iului s!re coa!sa mareste am!litudinea fle1iei co1ofemufale. Reeducarea extensiei 6!Pri# ado$tarea a#umitor $o%turi8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal cu o !erna su* fese3 mem*rul inferior afectat intins/ cel contra lateral mult flectat. 7!Pri# mo+ili/ari $a%i3e8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it ventral: asistentul cu o mana/ fi1eaza !e masa *azinul/ iar cu ante*ratul

si mana cealalta/ trecute !e su* gam*a/ genunc2i si coa!sa/ realizeaza e1tensia. 1ercitiul 2 0 )acientul in decu*it lateral/ cu mem*rul inferior o!us mult flectat si fi1at de catre asistent cu o mana3 cu a1ila aceluiasi mem*ru su!erior/ asistentul fi1eaza *azinul/ iar cu mana o!usa realizaza e1tensia coa!sei de deasu!ra. 9!Pri# mi%cari auto$a%i3e3 1ercitiul 1 0 )acientul se afla in decu*it dorsal mentinand cu mainile genunc2iul mem*rului o!us la !ie!t/ mem*rul afectat intins !e un !lan inclinat. :!Pri# mi%cari acti3e3 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it ventral/ ci *azinul fi1at: se e1ecuta e1tensii ale co1ofemuralei/ cu si fara flectarea genunc2iului. 1ercitiul 2 0 )acientul in decu*it lateral 8!e !artea sanatoasa9 se face e1tensia coa!sei/ in tim! ce asistentul i in!inge in fata *azinul. Reeducarea abductiei 1!Pri# ado$tarea a#umitor $o%turi8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal cu un su!ort triung2iular intre coa!se sau cu o !erna intre genunc2i !entru a*ductia *ilaterala.

1ercitiul 2 0 In !ozitia 4sezand calare4 !e o *anc2eta. 2! Pri# mo+ili/ari $a%i3e3 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal/ utilizeaza mem*rul inferior sanatos ca sta*ilizator acesta fiind in a*ductie/ cu gam*a 4cazuta4 la marginea mesei. 1ercitiul 2 0 )acientul in ortostatism/ cu !icioarele inde!artate: asistentul/ la s!atele lui ii !rinde cu mainile din lateral/ *azinul in!ingandu0l s!re !artea sanatoasa. 3! Pri# mi%cari auto$a%i3e3 1ercitiul 10 )acientul in ortostatism/ cu mem*rul inferior lezat intins si in usoara a*ductie/ cu !iciorul s!rijinit !e un mic su!ort: e1ecuta o genufle1iune !e mem*rul inferior sanatos. 4! Pri# mi%cari acti3e8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it lateral !e !artea sanatoasa: se ridica 8genunc2iul e1tins9 mem*rul inferior lezat. 1ercitiul 2 0 Din ortostatism se fac fandari laterale. Reeducarea adductiei 1!Pri# ado$tarea a#umitor $o%turi3 1ercitiul 1 0 Din decu*it dorsal !acientul incruciseaza mem*rele inferioare cu genunc2ii intinsi/

mem*rul inferior lezat este dedesu!t/ si din !ozitia sezand se !oate incrucisa coa!sa 8!ozitia 4!icior !este !icior49. 1ercitiul 2 0 )acientul in decu*it 2omolateral/ cu o !erna su* grnunc2i/ mem*rul inferior este flectat din co1ofemurala si grnunc2i. 2!Pri# mo+ili/ari $a%i3e8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal: se flecteaza articulatia co1ofemurala si asistentul e1ecuta tractiunea de adductie/ avand grija sa fi1eze *azinul. 1ercitiul 2 0 )acientul in decu*it contralateral cu mem*rul inferior flectat din co1ofemurala si genunc2i/ degajand !osi*ilitatea de adductie !entru mem*tul inferior de deasu!ra3 daca *azinul este la marginea mesei/ adductia !oate fi mult am!lificata. 9! Pri# mi%cari auto$a%i3e 1ercitiul 10 )acientul in decu*it 2omolateral cu mem*rul inferior lezat !rins in c2ingi de un scri!ete si tractionat in adductie cu mana. :! Pri# mi%cari acti3e 1ercitiul 1 0 In decu*it dorsal: incrucisari ale mem*relor inferioare 8genunc2iul intins9. Idem/ cu mem*rele li!ite: se fac miscari de lateralitate cu amandoua/ concomitent. Reeducarea rotatiei

1!Pri# ado$tarea a#umitor $o%turi8

1ercitiul 10 -olnavul sezand !e sol/ cu genunc2ii flectati si !icioarele in afara a1ului coa!sei 8rotatie interna9 sau inauntrul a1ului 8rotatie e1terna9.

2!Pri# mi%cari $a%i3e8 1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it dorsal: asistentul !rinde treimea inferioara a coa!sei/ ruland0o inauntru sau inafara 8genunc2iul intins9. 1ercitiul 2 0 )acientul in sezand/ cu genunc2iul flectat: asistentul utilizeaza gam*a ca !e un levier: se face !riza !e condilii femurali/ iar cu ante*ratul mo*ilizeaza gam*a. 3!Pri# mi%cari auto$a%i3e $e !ot e1ecuta mai multe montaje cu ajutorul scri!etilor. 4.Pri# mi%cari acti3e3
1ercitiul 1 0 )acientul in decu*it ventral/ cu genunc2iul flectat: de!lasarea gam*ei intr0o !arte si in alta.

1ercitiul 2 0 )acientul sta !e un scaun cu coa!sele/ genunc2ii si gam*ele li!ite unele de altele: se fac de!lasari ale gam*elor s!ere stanga si s!re drea!ta. B. Reluarea mersului 1ercitiile de reluare a mersului ince!/ desigur/ cu !erioada de ada!tare la ortostatism care in s!ecial la

varstnici ca!ata im!ortanta deose*ita. In momentul in care statiunea in !icioare este !osi*ila fara tul*urari de ec2ili*ru/ se ince!e mersul. 1.Mer%ul/ fara s!rijin !e mem*rul inferior afectat este a!roa!e regula intr0o !rima eta!a/ in recu!erarea traumatismelor soldului. )acientul este invatat sa mearga cu carje astfel: a9 s!rijin !e mem*rul sanatos3 *9 carjele se duc in fata3 c9 mem*rul afectat se duce intre carje/ fara incarcare 8atinge doar solul93 d9 se trece greutatea cor!ului !e carje !rin *alansarea in fata a acestora3 e9 mem*rul inferior sanatos se trece !rintre carje si se s!rijina !e sol inaintea carjelor/ concomitent cu trecerea greutatii cor!ului de !e carje !e mem*rul sanatos. )acientul va fi invatat sa urce si sa co*oare o scara. $e urca cu mem*rul sanatos a!oi carjele si mem*rul afectat a!oi este adus !iciorul sanatos !e aceasi trea!ta. 2.Mer%ul cu incarcare a mem*rului afectat se reia tre!tat/ in functie de ti!ul lezionar. In fractura inc2isa de col femural incarcarea !e mem*rul afectat ince!e du!a '" zile Aceste momente nu inseamna reluarea s!rijinului 1""B/ ci doar ince!utul cu un !rocent de 801"B din greutatea cor!ului. 3.Mer%ul in *aston se ince!e cand !acientul a ajuns la o incarcare de a!ro1imativ 5"B si !elvisul nu mai

*asculeaza datorita insuficientei a*ductorilor. -astonul se tine in mana o!usa mem*rului afectat si se de!laseaza in!reuna. Incarcarea in continuare se gradeaza sla*ind s!rijinul mainii !e *aston. 1ista *astoane dinamometrice care inregistreaza !resiunea mainii. 7neori mersul cu s!rijin in *aston se va !astra toata viata. ,efacerea com!leta a mersului cere o serie de e1ercitii com!le1e: mers li*er/ mers !e !anta/ mers ina!oi/ mers in lateral/ mers cu !icioarele incrucisate/ mers in zig0zag/ intoarceri etc.

+ Terapia ocupationala ste o metoda de reeducare activa care com!leteaza Einetotera!ia folosind diverse activitati ada!tate la ti!ul de deficiente motorii ale individului cu sco! recreativ si tera!eutic/ ajutJnd *olnavul sa folosesca mai *ine musc2ii ramasi indemni si recu!erJnd functia celor afectati de *oala/ contri*uind astfel la reada!tarea functionala la gesturile vietii curente. )rin aceasta tera!ie se evita !asivitatea Hn care se fi1eaza *olnavul s!italizat !e !erioade mai lungi/ trezindu0i interesul !entru diverse miscari utile si contri*uind astfel la reada!tarea functionala la efort. 7rmareste !relungirea e1ercitiilor de Eicetotera!ie !entru mo*ilizare articulara siAsau tonifierea musculara/ utilizand o serie de activitati com!le1e distractive sau ca!aciteaza atentia si ra*darea !acientului !entru o !erioada mai lunga de tim!. In general/ aceste activitati se e1ecuta cu mainile dar forta motrica este realizata de

mem*rele inferioare !rin diverse ti!uri de mo*ilizare: 0 0 0 0 0 !edalaj de *icicleta3 alunecarea !iciorului intr0un jg2ea* rotund3 miscare laterala 8a*ductie0adductie93 mers !e !lan ascendent3 mers !e *anda sau !e scara rulanta.

!ura balneo climaterica Intrucat sec2elele !osttraumatice ale soldului include de regula deficite functionale determinate de leziuni !roduse la nivelul structurii osteoarticulare/ !eriarticulare si musculare carora li se adauga efectele negative de mo*ilizare in faza orto!edica/ c2irurgicala in afectiunile !osttraumatice. 6*iectivele si continutul curelor *alneo0climaterice vor fi in totalitate de recu!erare imediata/ ele avand rolul de refacere a functiei diminuate din cauza traumatismelor. $unt indicate urmatoarele statiuni: Amara/ -azna/ forie Nord/ Mangalia si (ec2irg2iol.

IV. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTULUI IN FRACTURA DE COL FEMURAL

#. . C-ndi.ii de /0i.a1i2a3e

)acientii sunt internati in saloane cu 40# !aturi. $aloanele au faianta !e jumatate din !erete/ gresie !e jos care tre*uie s!alata si dezinfectata de cate ori este necesar3 !aturile sunt rulante si !revazute cu dis!ozitive de ridicare si co*orare3 stative !entru !erfuzii.

#.". R-141 a/i/.en.ei medica1e 1a dia5n-/.ica3ea a6ec.i4nii

,ecolteaza !rin 04nc.ie 7en-a/a analizele uzuale: a9 >emoleucograma: >emoglo*ina 812018gB93 >ematocrit 83#052B93

(romocite 815"."""04""."""Amm393 .i*rinogen 82""04"" mg B93 5eucocite 84.5""0 11."""Amm39 *9 &oagulograma: (im! MuicE si (im! >a1ull 8102mm9 c9 -ioc2imia: &alciu 88/501"/5 mgAdl93 &olesterolul 812"022" mgAdl93 &reatinina 8"/50 1/2 mgAdl93 <licemia 8%"012"mgAdl93 Acid uric 83/50 %/2mgAdl9 d9 +iteza de sedimentare a 2ematiilor 8+$>9: la *ar*ati este 308mmAlAora/ iar la femei este #011 mmAlAora e9 7rocultura f9 $umar de urina )unctia venoasa re!rezinta inte!area unei vene cu ajutorul unui ac atasat la seringa. -olnavul este !rgatit fizic si !si2ic anuntandu0l si e1!licandu0i necesitatea te2nicii. -olnavul este asezat fie !e un scaun cu mem*rul su!erior s!rijinit in e1tensie sau culcat !e !at/ in decu*it dorsal cu mem*rul su!erior s!rijinit in e1tensie. $e dez*raca *ratul ales/ se aseaza su* *rat o !erna si a!oi musamaua solicitandu0I *olnavului sa mentina *ratul in !ozitia necesara. Asistenta medicala se s!ala !e maini cu a!a curata si sa!un du!a care se dezinfecteaza cu alcool sanitar.

$e a!lica garoul la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a *ratului/ cu inde1ul mainii stangi/ se !al!eaza locul !entru !unctie si se dezinfecteaza cu un tam!on cu alcool. $e cere *olnavului sa desc2ida si sa inc2ida !umnul de cateva ori ramanad cu el inc2is. $e introduce acul in mijlocul venei in directia a1ului longitudinal al venei/ se im!inge acul de0a lungul venei la o adancime de 101.5 cm. &u mana stanga se trage incet !istonul as!rinand !ana se e1trage cantitatea necesara de sange. $e deaface garoul si *olnavul desc2ide !umnul/ a!oi se a!lica un tam!on de vata cu alcool !este locul unde este acul si se retage acul. $angele recoltat se scurge in e!ru*etele !regatite.$e s!ala !e maini cu a!a curata si sa!un.

U3-c41.43a caracterizeaza !rezenta *acteriilor in urina. ,ecoltarea urinei !entru urocultura se !oate e1ecuta direct din mijlocul jetului urinar/ 1"02" ml urina/ intr0o e!ru*eta sterile cu do! de vata sau !rin sondaj vezical3 du!a ce se 8introduce 1"029 arunca !rimele !icaturi de urina / se introduce 1"02" ml de urina in e!ru*eta sterila !rin sonda.

Pa3.ici0a3ea a/i/.en.ei medica1e 1a e8amen41 3adi-1-5ic

,olul asistentei medicale: investigarea *olnavilor !rin e1amenul radiologic al sistemului osteoarticular nu necisita o !regatire !reala*ila deose*ita. )ansamentele vor fi ridicate de !e !ortiunile e1aminate/ iar unguentele sau alte forme medicamentoase vor fi inde!artate !rin s!alare cu alcool caci !rin su*stantele rasioo!ace !e care

eventual le contine/ ele !ot !roduce o!citate de imagine. )entru e1ecutarea radiografulor/ *olnavul va fi culcat !e masa de radiografie. Medicul radiolog va sta*ili !ozitia adecvata *olnavului !entru e1aminare/ iar asistenta va tre*ui sa ajute *olnavul !entru ocu!area si mentinerea acestei !ozitii. Daca miscarile il !rovoaca dureri/ atunci inainte de e1aminare/ *olnavul va !rimi un medicament analgesic.

#.3. S403a7e59e3ea 0acien.414i

In ingrijirea *olnavului asistenta medicala este o*ligate sa0l su!raveg2eze !entru a culege toate datele !rivind starea generala si evolutia *olii acestuia comunicand medicului tot ce a o*servat la *olnav/ in cursul zilei sau no!tii. +a sta cat mai mult la !atul *olnavului si va urmari com!ortamentul *olnavului 8faciesul starea !si2ica/ reactivitatea generala/ somnul93 functiile *olnavului/ vitale si vegetative ale organismului3 a!aritia unor manifestari !atologice. Datele culese de asistenta medicala din su!raveg2erea *olnavului vor fi notate gra!2ic in foaia de o*servatie. 6*servarea faciesului/ a starii !si2ice/ a somnului *olnavului si reactivitatii generale este im!ortanta !entru sta*ilirea diagnosticului si a!recierea evolutiei *olii.

In su!raveg2erea functiilor vitale si vegetative ale organismului vom urmari: tem!eratura res!iratia !ulsul tensiunea arteriala diureza

#.#. R-141 a/i/.en.ei medica1e in admini/.3a3ea medicamen.e1-3 indica.e de medic

Asistenta medicala va administra medicatia *olnavului su* indrumarea medicului res!ectand anumite reguli. Nu va inlocui niciodata medicamentul !rescris cu un alt medicament cu efect asemanator. +a verifica etic2eta medicamentului inainte de administrare ca acesta san u fie alterat/ degradat sa nu ai*a culoarea sc2im*ata. ,es!ectarea caii de administrare este o*igatorie/ deoarece neres!ectarea !oate duce la accidente grave3 a orarului de administrare si a ritmului !rescris de medic deoarece unele su*stante se descom!un sau se elimina din organe intr0un anumit tim!.

6rarul de administrare a medicamentelor este in functie si de alimentatia *olnavului. Asistenta medicala va res!ecta doza !rescrisa/ somnul fiziologic al *olnavului. +a evita incom!ati*ilitatea dintre medicamente. De e1em!lu/ cand administreaza o1acilina si gentamicina in acelasi tim! se va administra !rin injectii se!arate deoarece cele doua com*inate !reci!ita. Daca intervin greseli in administrarea medicamentelor va anunta imediat medicul.+a avea grija sa administreze imediat medicamentele desc2ise deoarece se altreaza re!ede si va !reveni infectiile intras!italicesti !rin res!ectarea masurilor de ase!sie si igiena !entru fiecare cale de administrare.

#.$. P3e5a.i3ea 03e-0e3a.-3ie /i in53i:i3i1e 0-/.-0e3a.-3ii

#.$. .P3e5a.i3ea 03e-0e3a.-3ie

1. P3e5a.i3ea 0/i9-1-5ica se ince!e din momentul in care se decide o!eratia. Deoarece multi dintre !acienti au teama de s!italizare/ de diagnostic/ de !erioada de inconstienta din tim!ul anesteziei si du!a anestezie/ durere/ des!artire de familie/ de moarte/ asistenta medicala are rolul sa0l ajute !e *olnav sa0si e1!rime gandurile/ grijile si teama/ ii da incredere in ec2i!a o!eratorie/ ii asigura de o !rezenta care0l va sustine/ ii e1!lica ce se va intam!la cu el in sala de o!eratie/ in tim!ul trans!ortuluii in sala de !reanestezie si unde va

fi du!a o!eratie si cat va dura. ". P3e5a.i3ea 5ene3a1a a9 ,ila#tul cli#ic cu!rinde: 0 antecedentele: 2eredocolaterale sau familiare 8ne intereseaza *oli ca: tu*erculoza/ 2i!ertensiunea arteriala/ dia*et/ neo!lasme/ cardio!atii9 0 starea generala: varsta greutatea sla*ire asociata cu des2idratare

0 a!aratul res!irator se cauta afectiuni !leuro!ulmonare !rin ins!ectie se caracterizeaza semnele functionale: frecventa/ am!litudinea/ ritmul res!iratiei ce se trece !e foaia de tem!erature de catre asistenta medicala o*ligatoriu se com!leteaza cu radiografia !ulmonara.

0 a!aratul cardio0vascular $e face !rin conscultatie/ !al!are/ !uls/ frecventa am!litudinea. (ensiunea arteriala se masoara cu sfingomanametrul. &antitatea de lic2ide tolerate de sistemul cardiovascular .C.< 8electrocardiograma9 o*ligatoriu la !ersoanele de !este 45 de ani.

*9 ,ila#tul $aracli#ic cu!rinde: 0 e1amenele de rutina a*solut o*ligatorii: Determinarea de gru! sanguine si factor ,> 8se recolteaza 2 ml se sange intravenous !e nitrat de sodiu9 <licemie/ uree/ creatina/ fosfataza alcalina

0 e1amene com!lete >5< 82amoleucograma9 cu formula leucocitara 0 se recolteaza !rin !unctie venoasa 2 ml de sange !e .D.(.A.

+.$.>. 8viteza de sedimentare a 2ematular9 se recolteaza !rin !unctie venoasa fara staza venosa 1.# ml sange !e ".4 ml de nitrat de sodium 8 +alori normale la 1 ora 205 mm

la 2 ore 501" mm la 24 ore 2"05" mm )ro*e de coagulare: se recolteaza 4/5 ml sange !rin !unctie venoasa !e "/5 ml o1alate de sodium 3/8 B 0 tim! MuicE 0 valori normale N #012 secunde 0 tim! >ovell 0 valori normaleN #"012" secunde -ilantul electronic 1amenul sumar de urina

3. P3e5a.i3ea 1-ca1a In ziua !recedenta se recomanda !acientului re!aus/ regim alimentar usor digera*il care sa contina multe lic2ide !entru a creste diureza/ !entru diminuarea setei !osto!eratorii/ !entru 2idratare si !entru ca !rin diureza

are actiune de1zinto1icanta a organismului.$e va efectua clisma seara/ iar la indicatia medicului se !oate efectua si dimineata. $e va efectua *aia/ dus sau *aie !e regiuni la !at/ verificandu0se regiunea ing2inala/ om*ilcul/ ung2iile sa fie taiate si sa nu ai*a oja. &u un a!arat de ras !ro!riu sau de unica folosinta se rade !e !ortiune cat mai larg !osi*il/ du!a care se *adijoneaza regiunea rasa cu tinctura de iod !esste care se !une un !ansament antise!tic uscat. In dimineata res!ectiva/ in salon/ se inde!arteaza *ijuteriile de !e !acient si toate lucrurile inutile/ se inde!arteaza !roteza dentara mo*ila/ se im*raca *olnavul cu !ijamaua curata si se !regatesc documentele 8foaia de o*servatie/ analize/ radiografii9care insotesc *olnavul la sala. (rans!ortul !acientului se face cu !atul rulant sau cu targa unde va fi instalat conforta*il si invelit. In sala de !reanestezie se verifica regiunea rasa/ daca nu are ecoriatii si este rasa corect. $e verica starea de curatenie si daca s0a inde!artat !roteza dentara mo*ila. $e !regatesc zonele !entru !erfuzii si se monteaza o sonda urinara in conditii de ase!sie du!a care se !une in regiunea !erineului un cam! steril. In sala de o!eratie 0 felurile de anestezie generala sau ra2ianestezie. Du!a interventia c2irurgicala care dureaza in jur de 1"" min se a!lica fese elastice.

#.$." In53i:i3i1e 0-/.-0e3a.-3ii

Ince! imediat du!a interventia c2irugicala si dureaza !ana la vindecarea com!leta a *olnavului. Ingrijirile !osto!eratorii se acorda !entru resta*ilirea functiilor organismului/ asigurara cicatrizarii normale a !lagii si !revenirea com!licatiilor. Asistenta medicala va su!raveg2ea cu atentie o!eratul in salon/ va ajuta sa fie trans!ortat la !at/ se va ingriji sa fie !lasat comod si aco!erit.+a controla frecvent starea !ansamentului. +a administa medicatia !rescrisa !osto!erator/ medicatia calmanta numai in limita !rescrisa de medic. +a masura si nota functiile vitale 8tem!eratura/ !uls/ res!iratie/ tensiune arteriala9. +a controla si nota diureza/ cantitatea de secretii care se evacueaza !rin tu*urile de dren si cantitatea acestora. +a su!raveg2ea faciesul *olnavului si revenirea la culoarea normala a facusului indica o evolutie *una. 5a 24 de ore se !anseaza in salon/ se e1trage tu*ul de drenaj as!irativ intraarticular si ince! contractile izometrice. 5a 48 de ore va e1trage si tu*ul de drenaj as!irativ din tesuturile moi si se inalta s!eteaza !atului. 5ic2idele ce se vor administra in !rima zi sunt a!a si ceai !utin indulcit sau de !refera*il neindulcit/ zeama de com!ot facut in casa si suc de lamie.A doua zi/ su!a strecurata care e1cita !eristaltismul intestinal/ a!oi tre!tat la!te/ !iureuri/ *udinca/ rasol/ carne fiarta. Alimentatia se va face tre!tat !ana se ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda un regim s!ecial.-olnavul 8su!raveg2eat9 o!erat cu anestezie generala tre*uie su!raveg2eat cu atentie !ana la a!aritia refle1elor de deglutitie/ faringian/ cornea si tuse si !ana la revenirea com!leta a starii de constiinta.

1. S403a7e59e3ea 6acie/414i 0 urmarirea a!aritiei !alorii insotita de tras!iratie rece si racirea e1tremitatilor/ a!aritia cianozei. 2. S403a7e59e3ea c-m0-3.amen.414i deoarece la trezire o!eratorul !oate !rezenta o stare de agitatie !utand sa0si smulga !ansamentul/ drenurile/ !erfuzia sau sa !lece din !at/ in acest caza va fi imo*ilizat. 3. S403a7e59e3ea 3e/0i3a.iei 0 tre*uie sa fie ritmica si se am!litudine normala. Accidente: caderea lim*ii in fundul gurii se !revine !rin mentinerea !i!ei <ueddel incarcarea *ronsica cu mucozitati 8 se face a!aritie *uco0faringiana9 infundarea cailor res!iratorii cu vomismente se !revine !rin !ozitionarea ca!ului intr0o !arte/ eventul as!iratia gastrica. 4. S403a7e59e3ea 041/414i care tre*uie sa fie regulat si *ine *atut. )uls filiform este semn de 2emoragie. 5. S403a7e59e3ea .en/i4nii a3.e3ia1e se face la fel ca si in cazul !ulsului ritmic la 15 minute in !rimele doua ore/ a!oi la 3" de minute din ora in ora !ana a doua zi. #. S403a7e59e3ea 0an/amen.414i care tre*uie sa ramana uscat/ sa nu se im*i*e cu sange/ va fi anuntat imediat medicul. %. S403a7e59e3ea 0-2i.iei *olnavului se face du!a trezirea com!leta. 8. In53i:i3ea m4c-a/ei ;4ca1e 0 se vor umezi *uzele cu com!rese im*i*ate cu a!a. Mucoasa *ucala se sterge cu tam!oane umezite cu solutii diluate de *icar*onate de sodium/ acid *oric. $e !ot sterge *uzele si mucoasa cu glicerina *ora1ata. '. P3e7eni3ea e/ca3e1-3: sc2im*area lenjeriei/ a !ozitiei !acientului si mascarea zonelor !redis!ose a!aritiei

escarelor/ eventual frectii cu alcool. 1". E7ac4a3ea 7e2icii 43ina3e !rin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultat/ se !ractica sondaj vezical. 11. A/i543a3ea /-mn414i !rin administrarea de calmante si un sino!tic la indicatia medicului. 5a *olnavul cu ra2ianestezie tre*uie su!raveg2eate: a9 trans!ortul se efectueaza in !ozitia orizontala *9 *olnavul va fi instalat in !at in !ozitie orizontala cel !utin !rimele doua zile fara !erna c9 su!raveg2erea functiilor vitale si vegetative/ !ulsul !oate fi usor *radicardic3 tensiunea arteriala !oate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei !eriferice !rin !aralizia nervilor motori d9 su!raveg2erea mictiunii deoarece mictiunea !oate a!area s!ontan e9 revenirea sensi*ilitatii in mem*rele inferioare rea!are tre!tat de la radacina s!re e1tremitati notandu0 se ora rea!aritiei sensi*ilitatii in 2aluce f9 de!istarea incidentelor: a!aritia cefaleei se com*ate !rin a!licarea !ungii cu g2eata !e ca! sau a com!reselor reci si !rin administrarea antialgicelor3 a!aritia greturilor redarii cefei tre*uie anuntate medicului.

In53i:i3i1e /i /403a7e59e3i1e ac-3da.e in 03ime1e d-4a 2i1e

1. $u!raveg2erea functiilor vitale si vegetative: tem!erature in !rima zi !oate sa ai*a fe*ra de rezor*tie 83%/8 o0 38o9 se masoara dimineata si seara/ !ulsul/ tensiunea arteriala/ se urmareste diureza si se sta*ileste *ilantul 2idric. 2. Ingrijirile igenice si !revenirea escarelor 0 toaleta/ sc2im*area lenjeriei de !at si cor!/ a !ozitiei/ masaj si frectii in zonele !redis!ose escarelor. 3. 1ercitii res!iratorii: sulfa intr0un tu*/ umfla un *alon/ tuseste !entru eliminarea secretiilor.

4. Mo*ilizarea *olnavului se face inca din !rima zi !entru a !reveni a!aritia escarelor si a fle*itei. 5. In caza de meteorism se introduce tu*ul de gaze #. Alimentatia in !rima zi va fi usoara: ceai neindulcit du!a evacuarea gazelor va !rimi ceai indulcit/ zeama de legume/ zeama de com!ot/ la!te. In a treia zi su!raveg2erea tem!eraturii se va face dimineata si seara/ !ulsul se va su!raveg2ea tot dimineata si seara. $e va su!raveg2ea tranzitul intestinal/ iar daca in !rimele !atru zile nu a!are scaunul se va anunta medical. (ot din a treia zi se ince! miscarile res!iratorii si gimnastica cu am*ele mem*er inferioare. In cazurile cu risc venos mare si !redis!ozitie s!re fle*otron*are se ince!e tratamentul !reventive cu anticoagulante. In a sa!tea zi *olnavul !oate fi ridicat in !ozitie sezanda

si ortostatica in carje si fara s!rijin !e mem*rul inferior o!erat si ince!e mersul. In a 210a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul a!aritiei vreunui 2ematom !osto!erator eta!ele se vor !relungi de la caz la caz.

C-m01ica.ii1e 03-.e2e1-3 .-.a1e

Acute

0 mortale 0 infectii acute !recoce !rimitive

)recoce 0 lu1atia !rotezei

&ronice 0 infectii tardive 0 infectii cronice 0 osificarile 0 !roteza dureroasa 0 decimentarile

Pan/amen.41 re!rezinta actul c2irurg2ical !rin care se !rotejeaza si se ase!tizeaza o !laga !entru a inlesni cicatrizarea fectuarea !ansamentului !osto!erator tre*uie sa res!ecte urmatoarele !rinci!ii fundamentale: 1. $a se lucreze in conditiile de ase!sie !erfecta: instrumente si materiale sa fie sterile/ iar mainile celui care e1ecuta !ansamentul si tegumentele din jurul !lagii sa fie dezinfectate. )entru servirea materialelor sterile este nevoie de o !ensa de servit. Du!a utilizarea instrumentelor se !un intr0un vas cu cloramina. )ansamentul sa fie facut de doua !ersoane/ una care il face si una care il serveste. 2. $a se asigure de a*sor*tia secretiilor

3. $a se ase!tizeze 4. )rotejarea o!eratiei !rin a!licarea com!reselor sterile 5. )ansamentul sa nu !rovoace durere *olnavului se va e1ecuta cu ra*dare/ *landete/ indemanare/ iar !ansamentele li!ite vor fi umezite cu a!a o1igenata solutie dac2im/ ser fiziologic/ a!a distilata/ a!a sterile. #. Asigurarea re!ausului sau imo*ilizarea regiunii lezate !entru a gra*i vindecarea %. $c2im*area !ansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu !rezinta secretii si nu e1ista tu* de dren/ !ansamentul se sc2im*a mai rar.

E6ec.4a3ea 0an/amen.414i 1. Asezarea !acientului intr0o !ozitie adecvata/ in decu*it lateral 2. Inde!artarea vec2iului !ansament 3. $!alarea !e maini/ dezinfectia cu alcool eventul im*racarea cu manusi sterile. 4. &uratarea tegumentelor din jurul !lagii o!eratorii cu alcool/ alcool iodat 5. (ratarea !lagii o!eratorii #. Aco!erirea !lagii cu com!rese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa de!aseasca cu 203 cm marginea

!lagii %. .i1area !ansamentului cu *enzi adezive si tragerea unei fese elastice !e intreg !iciorul 8. ,eorganizarea locului de munca: materialele se strang/ se arunca cele de unica folosinta/ se decontamineaza/ se curata/ se dezinfecteaza/ se !regatesc materialele !entru sterilizare. '. $!alarea cu a!a curenta si sa!un

Sc9im;a3ea 1en:e3iei de 0a.

$c2im*area cearceafului !e !at. )acientul se aseaza in decu*it lateral !e !artea sanatoasa cu !iciorul sanatos fle1at si cel afectat intins/ iar intre genunc2i se aseaza o !erna. &earceaful murdar se ruleaza/ iar in urma lui se aseaza cearceaf curat3 de asemenea rulat. A!oi !acientul se aseaza in decu*it dorsal/ cu o !erna su* !iciorul afectat/ du!a care s!rijinindu0se in !iciorul sanatos se ridica/ iar in acel moment este tras cearceaful murdar si este asezat cel curat. $c2im*area fetei de !erna si a !licului de !la!uma se efectueaza ca de o*icei.

#.%. R-141 a/i/.en.ei medica1e in ed4ca3ea 0acien.414i

Asistenta medicala ii va e1!lica !acientului cum se evita eforturile/ lucru o*igatoriu in fractura de col femural. <imnastica a*uziva si fortarea mersului nu ajuta/ ci s!oreste uzura. De aceea asistenta medicala va realiza im!reuna cu !acientul un !rogram de gimnastica. Ii va e1!lica *olnavului cu gimnastica !entru a!aratul locomotor dezvolta miscarile articulatiilor contractate sau anc2ilozante/ atenueaza durerile s!ontane sau !rovocate de miscare/ isi reca!ata starea de e1cita*ilitate normala/ !reculm si elasticitatea !ierduta. Asistenta va avea grija ca !acientul sa e1ecute miscari si am!litudine mica in jurul a1elor fiziologice ale articulatiilor. Miscarile tre*uiesc res!ectate in cursul zilei si asociate cu termotera!ie/ masaj. Masajul tre*uie e1ecutat in camere !otrivit incalzite !entru *olnavii de1*radati/ luminoase si *ine incalzite. -olnavul tre*uie sa fie dez*racat in regiunea interesata si res!ectiv regiunea inferioara avand grija ca circulatia sangelului sa nu fie im!iedicata in regiunile im*ricate si sa nu im!lice activitatea asistentei medicale.

)ielea *olnavului tre*uie sa fie curate sa nu !rezinte flictene/ vezicule. Daca este foarte !oroasa !ielea tre*uie rasa. Asistenta medicala tre*uie sa0si !regateasca si ea mainile !entru masaj. )entru a !reveni microtraumatismele !ielii *olnavului/ masajul se va e1ecuta numai cu maini curate/ ne*atatorite/ fara inele si cu ung2ile taiate. Mainile vor fi !udrate cu !ul*ere de talc care va ajuta alunecarea. Daca in tim!ul masajului este necesar sa se actioneze cu o forta mai !uternica asu!ra musculaturii se va utilize o su*stanta lu*rifianta ca lanolina/ vaselina. Du!a terminarea masajului su*stantele se inde!arteaza cu a!a si sa!un. 6rarul masajului se va fi1a in asa fel incat acesta sa fie cat mai inde!artat de orele alimntatiei/ la 203 ore si cel !utin cu o jumatate de ora inainte de !ro1ima masa. Durata masajului este de circa 1"02" de minute. $e va avea grija ca du!a terminarea masajului sa se asigure *onavului o odi2na de cel !utin o jumatate de ora. $edintele se ince! intotdeauna cu mani!ulari usoare si su!erficiale/ e1ecutate !utin mai ra!id/ !entru a o*isnui si anestezia tegumentelor !rin !rovocarea unei senzatii !lacute de caldura. Acest !rocedeu va face ca *olnavul sa castige incredere si sa se su!una masajului/ relevand com!let musculatura. ,olul asistentei medicale in electrotera!ie 0 de multe ori este necesar ca *olnavii sa fie linistiti inaintea a!licarii curentului/ !rin e1!licatii asu!ra caracterului inofensiv al tratamentului/ sa stea linistiti si sa semnaleze imediat orice senzatie ne!lacuta ca dureri/ arsuri/ caldura !rea mare. 6 modalitate mai *una a articulatiei soldului !oate fi o*isnuita !rin miscari usoare fara incarcare cu greutatea cor!ului si in cazurile in care se !reteaza se recomanda mersul !e *icicleta.

Mersul !e *icicleta are un du*lu rol !ozitiv si anume: activeaza miscarile articulare si creste forta musc2ilor care sunt in general sla*iti !rin inactivitate.

#.'. Rea1i2a3ea 4n4i 03-.-c-1 ed4ca.i7

1. Alimentatia ec2ili*rata deoarece unii factori nutritionali au effect asu!ra cartilajului 8acizii grasi nesaturati9 de aceea se recomanda o alimentatie 2i!roglucidica !entru ca o alimentatie 2i!reglucidica duce la o crestere a greutatii cor!orale constituind un factor determinant si agravant al afectarii articulatiei. 2. 3. 4. vitarea sedentarismului/ inactivitatea ducand la scaderea fortei musculare vitarea efortului fizic e1cesiv care duce la a!aritia tendintelor/ a durerilor musculare. vitarea frigului/ deoarece e1!unerea !relungita la frig !oate e1acer*a focare de infectie latenta.

5. ,es!ectarea unor reguli inaintea efortului fizic 21 antrenament !rogresiv 22 incalzire inainte de efortul !ro!riu0zis 23 o!rire !eriodica a efortului !entru recu!erare

#. )ozitionarea corecta in tim!ul unor activitati 0 ridicarea unor greutati de jos cu am*ele maini si cu genuc2i intinsi/ constituie un factor agresiv !entru coloana verte*rala %. Mentinerea !osturii si aliniamentului corect al cor!ului 0 se !revin in verte*rale 8. (ratarea deviatiilor coloanei verte*rale si a altor deficiente '. (ratarea infectiilor micro*iene si virale 1". vitarea mersului !relungit !e teren accidentat se evita astfel agravarea suferintelor soldului. 11. vitarea ortostatismul !relungit 0 se !rotejeaza articulatiile/ oasele si musc2ii sc2eletici 12. )urtarea de incaltaminte adecvata si comoda 13. Mentinerea ca!acitatii de effort !rin mers !e jos/ activitati fizice cu regularitate. 14. vitarea traumatismelor 0 montarea de *are !e !eretii laterali si inde!artarea o*stacolelor !entru !acintii cu tul*urari de vedere/ varstnici/ cu tul*urari de ec2ili*ru 0 !urtarea ec2i!amentului de !rotectie adecvat acest fel deviatiile coloanei

0 !revenirea accidentelor rutiere/ casnice 15. vitarea factorilor care contri*uie la a!aritia osteo!orozei/ dieta *ogata in calciu/ fumat/ consum e1cesiv de cafea/ e1ces de !roteine.

V. PRE!ENTARE DE CA!URI

CA!UL I

Nume: )o!escu )renumele: Iuliana +arsta: 8# ani Adresa: &omuna Dragoesti/ judetul Ialomita 6cu!atia: )ensionara Diagnosticul: .ractura de col femural

Motivele internarii : durere la nivelul soldului dre!t. Im!otenta functionala Istoricul *oli: )acienta afirma ca a suferit un traumatism !rin cadere !e soldul dre!t in urma cu #" de zile. Antecedentele !ersonale : 0o!eratie !lasa gastrica 0o!eratie !entru retroragie interna )acienta se !rezinta la camera de garda a $!italului de ,ecu!erare / sectia orto!edie/ nemaisu!ortand durerile . )acienta este internata !e sectia orto!edie la dr...N $e efectueaza in urma internarii e1amene !araclinice. $e efectueaza e1amene de la*orator/ C</ e1amene radiologice )ro*ele de coagulare: (im! MuicE N 15/5 secunde (im!ul >oDell N 85 secunde >emoleucograma: 2emoglo*ina N 8 gr.B/ 2ematocrit 32 grB (rom*ocite N 12"""" (ransaminaze (<6 N 1% u.i.A.l

(<) N 13 u.i.A.l 7, N 1" mgAdl

&, A(INA N "/44 mgAdl &A5&I7 (6(A5 N %/"" mgAdl &,) negativ . Imediat du!a o!eratie: (.A. N 14"A8" mm>g si ( N 3%o&

$e administreaza urmatorul tratament: 1#."'.2""# Algocalmin 3f Diclofenac 1t* .ragmin 5""" u.i. 1f

Diaze!am 1 c!

1%."'.2""#

Diclofenac 1t* .ragmin 5""" u.i. 1f Diaze!am 1c!

18."'.2""#

.ragmin 5""" u.i. 1f Diaze!am 1 c! Diclofenac 1t* Algocalmin 3f

1'."'.2""#

.ragmin 5""" u.i. 1f

Diclofenac 1t* Algocalmin 1t* Diaze!am 1t!

(ratamentul cu .ragmin 5""" u.i. se continua 35 de zile !osto!erator 1 fiola !e zi su*cutanat.

&ulegerea datelor !rivind cele 14 nevoi fundamentale

Ne3oia de a re%$ira %i a a3ea o +u#a circulatie 0 )acienta !rezinta cai aeriene res!iratorii su!erioare li*ere / miscari res!iratorii simetrice. ,es!iratia este de ti! costal su!erior cu o frecventa de 18 res!Amin.. (oarcele este normal conformat si !artici!a simetric la miscarile res!iratorii. +aloarea !ulsului 8 %"!ulsAmin9 este normala / la fel si cea a tensiunii arteriale 8 14"A8" mm>g 9. Ne3oia de a %e alime#ta %i .idrata 0 )acienta se alimenteaza singura / avand un orar regulat. )acienta !rezinta cavitate *ucala fara leziuni/ masticatia si refle1ul de deglutitie sunt !rezente si nu !rezinta semne de dez2idratare.

 Ne3oia de a elimi#a 0 eliminarea urinii se face fiziologic / s!ontan / nedureros cu o frecventa de 204 mictiuni A 242 / cu o diureza de 12""mlA242/ culoare si as!ect normal.(ranzitul intestinal este !rezent / scaunele sunt in numar de 1Azi / dimineata. Ne3oia de a %e mi%ca %i a a3ea o +u#a $o%tura 0 )acienta !rezinta o deficienta a a!aratului locomotor in urma careia a a!arut dificultatea de a se mo*iliza/ miscarile fiind limitate din cauza durerii/ !ostura fiind inadecvata. )acienta se de!laseaza singura dar incet si cu ajutorul unui cadru. Ne3oia de a dormi %i odi.#i 0 )acienta doarme !utin din cauza durerii / somnul este agitat din cauza an1ietatii. Ne3oia de a %e im+raca %i de/+raca 0 Are dificultati in a se im*raca si dez*raca datorita dificultatii de a se mo*iliza.In satisfacerea acestei nevoi !acienta necesita ajutorul cadrului medical. Ne3oia de a0%i me#ti#e tem$eratura cor$ului 0 )acienta !rezinta su*fe*rilitate 3#/8 & . Ne3oia de a-%i me#ti#e te&ume#tele curate %i i#te&re - )acienta necesita ajutor la efectuarea toaletei. Ne3oia de a e3ita $ericolele - )acienta acce!ta ingrijirile medicale acordate / este nelinistita de starea sa / dar este increzatoare ca va de!asi acest moment. Ne3oia de a comu#ica - )acienta este o !ersoana comunicativa reusind sa lege relatii cu !acientii din salon si nu numai. ste lucida/ orientata in tim! si s!atiu / ras!unde coerent si !recis la intre*arile !use. Ne3oia de a i#3ata - ste interesata de evolutia starii sale de sanatate.$e im!lica in ada!tarea noului mod de

viata !e acre il res!ecta cu strictete. Ne3oia de a %e reali/a - )acienta este multumita de ceea ce a realizat !ana acum / atingandu0si mai mereu sco!urile !ro!use.Are o situatie materiala si sociala *una. Ne3oia de a %e recrea - )acienta citeste reviste carti / urmareste emisiuni (.+ / de cand este internata asculta radioul. Ne3oia de a actio#a co#"orm $ro$riilor credi#te - )acienta citeste carti religioase si se roaga in fiecare seara. Acorda im!ortanta unor !rinci!ii: res!ectarea *uneicuviinte/ a !olitetii si a unui com!ortament moral in societate.

In urma culegerii datelor !rivind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca !acientul !rezinta manifestari de de!endenta la urmatoarele nevoi : Nevoia de a se misca si a avea o *una !ostura Nevoia de a dormi si odi2ni Nevoia de a se im*raca si dez*raca

 Nevoia de a0si mentine tegumentele curate si integre

N +6I A. &(A(

Nevoia afectata )ro*lema !acientei $ursa de dificultate Nevoia de se misca si a 0imo*ilizare si alterarea0surse de ordin fizic/ avea o *una !ostura confortului fizic si !si2ic dinalterarea integritatii cauza durerii a!aratului locomotor 8 fractura de col femural 9 Nevoia de a dormi si 0insomnie si o*oseala 0surse de ordin fizic si !si2ic odi2ni Nevoia de a se im*raca si 0inca!acitate de a se im*raca0surse de ordin fizic dez*raca si dez*raca Nevoia de a0si mentine 0dificultate de a urma0surse de ordin fizic tegumentele curate si !rescri!tiile de igiena integre.

)5AN D IN<,I?I,

N,. ),6-5 MA

6-I &(I+

IN( ,+ N(II

+A57A,

&,(. 1. Imo*ilizare siDu!a 24 alterarea !acienta confortului fizicavea o stare si !si2ic dinconfort fizic cauza durerii !si2ic

2Interventii autonome Du!a 24 2 va !acienta !rezinta 0in !erioada dureroasa am de o stare de confort asigurat !acientei re!aos la !at si fizic acce!ta*il fizic si !si2ic in urma administrarii 0i0am asigurat !acientei !ozitiatratamentului. antalgica Interventii delegate: Am administrat : 0medicatie antialgica: Algocalmin si Diclofenac 0 .ragmin 5""" u.i. 8!re si !osto!erator9 0

0 2. Insomnie o*oseala si)acienta va fiInterventii autonome ca!a*ila sa )acienta a dormit % ore si s0a trezit

doarma in odi2nita. 0i0am asigurat un confort tim!ul no!tii / avand un somnminim necesar : lenjerie de !at linistitor sicurata / tem!eratura o!tima 18 & / aerisirea salonului inainte odi2nitor. de culcare Interventii delegate: 0i0am administrat algocalmin f1 i.m. O diaza!am f1 i.m. Inca!acitate de a)acienta isi vaInterventii autonome si)acientul se im*raca sirecastiga delegate reuseste sa se dez*raca mo*ilitatea im*race si 0incurajeaza !acientul articulara si dez*race singur. ca!acitatea de a se im*raca si0face zilnic e1ercitii de dez*raca faramotricitate fina cu !acientul descriindu0i gestica necesara ajutor. im*racarii. 0su!raveg2eaza !acientul in tim!ul im*racarii si dez*racarii Dificultate de a)acienta isi vaActivitati autonome si)acientul este urma !utea lua toatedelegate ca!a*il sa se !rescri!tiile demasurile de s!ele singur

3.

4.

igiena

igiena necesare !entru !astrarea0ajuta !acientul sa isi faca *aie intacta asau dus. tegumentelor si 0ajuta !acientul sa isi faca mucoaselor toaleta cavitatii *ucale si sa isi taie ung2iile

Ca241 II

Nume: ,usu )renume: lena +arsta: #5 ani Adresa: &omuna $latina/ $uceava 6cu!atia: )ensionara Data internarii: 4.1".2""# Diagnosticul la internare: fractura de col femural stang

Motivele internarii: )acienta in varsta de #5 de ani acuza dureri !uternice/ im!otenta functionala Istoricul *olii: )acienta a suferit un traumatism !rin cadere la domiciliu in urma cu % zile. )e data de 5.1".2""# I se recolteaza analizele care demonstreaza: >emoglo*ina 11/45B/ >ematocritul 41B Analizele *ioc2imice arata: <licemia N 8'mgB 7ree N 4"mgB (ransaminazele (<6 N 33u.i.A.l (<) N 22 u.i.A.l )ro*ele de coagulare: (im! MuicE N 14 secunde (im! >oDell N 122 secunde (ot !e data de 5.1".2""# se noteaza o stare generala *una/ durere acuta la !al!area soldului rotatia e1terna a mem*rului afe*rilitat.

)e data de #.1".2""# se face radiografia si C<. Aceste e1amene im!reuna cu diagnosticul duc la decizia de a interveni c2irurgical. Interventia c2irurgicala va avea loc !e data de '.1".2""#

T3a.amen.41 !osto!erator:

'.1".2""#

61acilina 8g <entamicina 2f Algocalmin 4f Diaze!am 1f .ragmin 5""" u.i. 1f

1".1".2""#

61acilina 2f

<entamicina 2f Algocalmin 2f Diaze!am 1t* .ragmin 5""" u.i. 1f

11.1".2""#

Diclofenac 1t*Azi Agocalmin la nevoie Diaze!am 1t*Azi .ragmin 5""" u.i. 1fAzi

(ratamentul cu .ragmin 5""" u.i 1fiola Azi se continua 35 de zile de la o!eratie.

Interventia c2irurgicala va fi efectuata de catre medical !rimat Dr. ..N.

&ulegerea datelor !rivind cele 14 nevoi fundamentale

Ne3oia de a re%$ira %i a a3ea o +u#a circulatie 0 !acienta !rezinta cai res!iratorii su!erioare li*ere/ torace normal conformat/ miscari res!iratorii simetrice/ res!iratia este de ti! costal su!erior cu o frecventa de 2" res!iratii !e min. (.A.14"A'" mm>g/ !rezinta !uls !erce!ti*il ta2icardic 8" !ulsatiiAmin.

Ne3oia de a %e alime#ta %i .idrata 0 !acienta se alimenteaza singura /are un orar regulat de trei mese !e zi !lus doua gustari/ evita grasimile animale !referand fructele si legumele.Dentitia este *una /masticatia si refle1ul de deglutitie sunt !rezente si nu !rezinta semne de dez2idratare. 5a internare !rezenta #5 de Eg.la inaltimea de 1.#5m. Ne3oia de a elimi#a 0 eliminarea urinii se face fiziologic / s!ontan / nedureros cu o frecventa de 204 mictiuni A 242 / cu o diureza de 12""mlA242/ culoare si as!ect normal.(ranzitul intestinal este !rezent / scaunele sunt in numar de 1Azi / dimineata. Ne3oia de a %e mi%ca %i a a3ea o +u#a $o%tura 0 )acienta !rezinta o deficienta a a!aratului locomotor in urma careia a a!arut dificultatea de a se mo*iliza/ miscarile fiind limitate din cauza durerii/ !ostura fiind

inadecvata. )acienta se de!laseaza singura dar incet si cu ajutorul unui cadru. Ne3oia de a dormi %i odi.#i 0 )acienta doarme !utin din cauza durerii / somnul este agitat din cauza an1ietatii. Ne3oia de a %e im+raca %i de/+raca 0 Are dificultati in a se im*raca si dez*raca datorita dificultatii de a se mo*iliza.In satisfacerea acestei nevoi !acienta necesita ajutorul cadrului medical. Ne3oia de a0%i me#ti#e tem$eratura cor$ului 0 )acienta !rezinta su*fe*rilitate 3#/8 & . Ne3oia de a-%i me#ti#e te&ume#tele curate %i i#te&re - )acienta necesita ajutor la efectuarea toaletei. Ne3oia de a e3ita $ericolele - )acienta acce!ta ingrijirile medicale acordate / este nelinistita de starea sa / dar este increzatoare ca va de!asi acest moment. Ne3oia de a comu#ica - )acienta este o !ersoana comunicativa reusind sa lege relatii cu !acientii din salon si nu numai. ste lucida/ orientata in tim! si s!atiu / ras!unde coerent si !recis la intre*arile !use. Ne3oia de a i#3ata - ste interesata de evolutia starii sale de sanatate.$e im!lica in ada!tarea noului mod de viata !e acre il res!ecta cu strictete. Ne3oia de a %e reali/a - )acienta este multumita de ceea ce a realizat !ana acum / atingandu0si mai mereu sco!urile !ro!use.Are o situatie materiala si sociala *una. Ne3oia de a %e recrea - )acienta citeste reviste carti / urmareste emisiuni (.+ / de cand este internata

asculta radioul. Ne3oia de a actio#a co#"orm $ro$riilor credi#te - )acienta citeste carti religioase si se roaga in fiecare seara. Acorda im!ortanta unor !rinci!ii: res!ectarea *uneicuviinte/ a !olitetii si a unui com!ortament moral in societate.

In urma culegerii datelor !rivind cele 14 nevoi fundamentale am constatat ca !acientul !rezinta manifestari de de!endenta la urmatoarele nevoi : Nevoia de a se misca si a avea o *una !ostura Nevoia de a dormi si odi2ni Nevoia de a se im*raca si dez*raca Nevoia de a0si mentine tegumentele curate si integre

N +6I A. &(A(

Nevoia afectata

)ro*lema !acientei

$ursa de dificultate

Nevoia de se misca si a 0imo*ilizare si alterarea0surse de ordin fizic/ avea o *una !ostura confortului fizic si !si2ic dinalterarea integritatii cauza durerii a!aratului locomotor 8 fractura de col femural 9 Nevoia de a dormi si 0insomnie si o*oseala 0surse de ordin fizic si !si2ic odi2ni Nevoia de a se im*raca si 0inca!acitate de a se im*raca0surse de ordin fizic dez*raca si dez*raca Nevoia de a0si mentine 0dificultate de a urma0surse de ordin fizic tegumentele curate si !rescri!tiile de igiena integre.

)5AN D IN<,I?I,

N,. ),6-5 MA 6-I &(I+ &,(. 1. Imo*ilizare siDu!a 24 alterarea !acienta confortului fizicavea o stare si !si2ic dinconfort fizic cauza durerii !si2ic

IN( ,+ N(II

+A57A,

2Interventii autonome Du!a 24 2 va !acienta !rezinta 0in !erioada dureroasa am de o stare de confort asigurat !acientei re!aos la !at si fizic acce!ta*il fizic si !si2ic in urma administrarii 0i0am asigurat !acientei !ozitiatratamentului. antalgica

Interventii delegate: Am administrat : 0medicatie antialgica: Algocalmin si Diclofenac 0 .ragmin 5""" u.i. 8!re si !osto!erator9 0

0 2. Insomnie o*oseala si)acienta va fiInterventii autonome )acienta a dormit ca!a*ila sa % ore si s0a trezit 0i0am asigurat un confort doarma in odi2nita. minim necesar : lenjerie de !at tim!ul no!tii / avand un somncurata / tem!eratura o!tima 18 linistitor si& / aerisirea salonului inainte de culcare odi2nitor. Interventii delegate: 0i0am administrat algocalmin

3.

f1 i.m. O diaza!am f1 i.m. Inca!acitate de a)acienta isi vaInterventii autonome si)acientul se im*raca sirecastiga delegate reuseste sa se dez*raca mo*ilitatea im*race si 0incurajeaza !acientul articulara si dez*race singur. ca!acitatea de a se im*raca si0face zilnic e1ercitii de dez*raca faramotricitate fina cu !acientul descriindu0i gestica necesara ajutor. im*racarii. 0su!raveg2eaza !acientul in tim!ul im*racarii si dez*racarii Dificultate de a)acienta isi vaActivitati autonome si)acientul este urma !utea lua toatedelegate ca!a*il sa se !rescri!tiile demasurile de s!ele singur 0ajuta !acientul sa isi faca *aie igiena igiena necesare !entru !astrareasau dus. intacta a tegumentelor si0ajuta !acientul sa isi faca toaleta cavitatii *ucale si sa isi mucoaselor taie ung2iile

4.

VI . CONCLU!II

&eea ce caracterizeaza fracturile colului femural este tocmai fa!tul ca tratamentul lor este dificil si se soldeaza adesea cu tul*urari de consolidare care duc la !seudoartroza. Aceste rezultate !recare se datoreaza intr0o *una masura deficientelor de tratament/ dar si !articularitatilor ar2itecturale 8structurale9 si de vascularizatii ale ca!ului si ale colului femural. $0a vazut ca in sistemul tra*ecular al colului femural e1ista doua zone de rezistenta scazuta si la aceste niveluri/ fracturile sunt frecvente. 6data cu !roducerea fracturii/ vasele care iriga gatul si ca!ul femural !ot sa fie ru!te ceea ce e1!une ca!ul femural la necroza isc2emica. $au duce nefavora*il consolidarii il constituie su!rafata mica de contact intre fragmentele fracturate/ ceea ce necesita o reducere anatomica a fragmentelor/ lucru dificil de realizat in !ractica. In sfarsit fortele de forfecare care iau nastere la nivelul fracturii im!iedica si ele formarea calusului. .racturile colului femural cu angrenarea fragmentelor 8fracturile su*ca!itale si mediocervicale !rin a*ductie sau de gradul I9 !ot sa fie tratate !rin mijloace orto!edice3 in aceste cazuri tre*uie evitata tractiunea in a1 a mem*rului. Imo*ilizarea sim!la la !at/ !entru #08 sa!tamani/ evitand rotatia e1terna !rintr0o g2eata sau *otina gi!sat cu o si!ca antirotationala este suficenta !entru Gatson ?ones. Alti autori 8-o2ler/ de Maurgues/ ,adulescu9 !refera imo*ilizarea intr0un a!arat gi!sat. Duc=o=uet/ la care imo*ilizarea fracturii se o*tine !rin solidarizarea in gi!s a celor doua mem*er !elvine/ *olnavul avand !osi*ilitatea !ozitiei sezand !entru a !reveni com!licatiile !ulmonare.

(otusi/ in ultima vreme s0au semnalat cazuri de de!lasare secundara du!a tratamentul orto!edic ceea ce a determinat !e unii autori sa foloseasca osteosinteza/ fara reducere a acestor fracturi.Astfel -o@d si mai cu seama -anEs/ folosesc sistemic osteosinteza fara reducere/ cu ajutorul a doua suru*uri de vitalium. Aceasta osteosinteza 4de securitate4 fara a deveni o metoda de rutina/ !oate sa fie indicata/ tinand seama de inconvenientul !e care il re!rezinta a!aratul gi!sat la *atranii de !este %" de ani si la unele !ersoane nervoase. .racturile !rin adductie 8de gradele al III0lea si al I+0lea du!a <arden cu de!lasarea fragmentelor9 im!ugn reducerea de!lasarii si mentinerea reducerii !ana la consolidarea fracturii. $unt cazuri la care tratamentul c2irurgical este contraindicat/ dat fiind riscul vital major la *olnavii senili imo*ilizati la !at. In astfel de situatii se !rocedeaza la a*andonarea deli*erate a orcarui tratament al fracturii/ !reocu!area !rinci!ala fiind !rofila1ia com!licatiilor generale si locale legate de imo*ilizare. In acest sco! vec2ea metoda a lui 5ucas &2am!ianiere a fost actualizata si modernizata. -olnavul du!a ce a trecut faza initiala dureroasa este asezat !e fotoliu si incurajat sa0si reia !recoce s!rijinul !e !icior si mersul. In continuare/ al 203 sa!tamani de la accident cand durerile au diminuat *olnavul se mo*ilizeaza cu carje. )ractic se merge in mod deli*erat la !seudartroza du!a !rinci!iul ca tre*uie sa salvam viata. Metoda este a!licat cu totul e1ce!tional la *atranii foarte tarati/ la *olnavii irecu!era*ili si care nu !ot

su!orta anestezia. (ratamentul fracturilor gatului femural la co!ii urmeaza aceleasi norme ca si la adulti. )rognosticul este dominat de frecventa lezarilor vasculare si de !ericolul !seudartozelor si al consolidarilor vicioase in co1a vara. ,educerea fracturii !oate fi dificila si tre*uie facuta cu *landete si metoda contentia reducerii se !oate asigura !rin a!aratul gi!sat/ dar e1ista riscul de!lasarilor secundare. Imo*ilizarea gi!sata se foloseste numai in fracturile fara de!lasare. In fracturile cu de!lasarea fragmentelor !entru contentia reducerii se recurge la osteosinteza cu suru* sau mai sim!lu/ cu *rose Cirsc2ner.

Bibliografie

),6&A/

(ratat de !atologie c2irurgicala vol III ditura Medicala 1'88

(>. -7,<> 5

)atologie c2irurgicala ,ed. Acad. (2. -urg2ele Autori !rof.dr. doc. A.Ionescu &onf. dr.doc. 6. Medrea )rof. dr. doc. 6. (reianescu )rof. dr. doc. D. +ereanu

NI, $/ &

(e2nici de ingrijire/ -iciresti 0 vol I si II ditura Medicala 1'%8

57&, (IA/ (I(I,&A

7rgentele Medico &2irurgicale $inteze ditura Medicala 2""2

>A>6I7/ PA>A,I

.racturile colului femural ditura Medicala 1''"

M6<6$/ <> 6,<> I+A$&7/ A5 QAND,7

&om!ediu de anatomie si fiziologie a omului

D-c4men. In6Accesari: 21#13 A!reciat: C-men.ea2a d-c4men.41, Nu esti inregistrat (re*uie sa fii utilizator inregistrat !entru a !utea comenta &reaza cont nou

A 6-/. 4.i1< Daca documentul a fost util si crezi ca merita sa adaugi un linE catre el la tine in site &o!iaza codul in !agina De* a site0ului tau.

&o!@rig2t R &ontact 8$&,I<,67) Int. 2"13 9