CARE ESTE FRECVENTA CARDIACA

OPTIMA IN TIMPUL EFORTULUI

FIZIC?
GENERALITATI
Frecventa cardiaca sau numarul batailor inimii pe fiecare minut, reflecta destul de
bine raspunsul organismului la efort. Exista cateva metode de calculare a frecventei
cardiace optime, cel mai des utilizata fiind cea a "frecventei cardiace de rezerva".
Aceasta metoda necesita folosirea unui ceas cu secundar si, de asemenea,
cunoasterea exacta a topografiei pulsului (acesta poate fi detectat la nivelul arterei
radiale sau la nivelul arterei carotide; trebuie sa se retina ca pulsul la nivelul carotidei
se ia intotdeauna unilateral, deoarece apasarea sincrona a arterelor carotide poate
provoca sincopa).

CALCULAREA FRECVENTEI CARDIACE OPTIME

Formula frecventei cardiace de rezerva, presupune urmatorii pasi:
- determinarea frecventei cardiace maxime, pentru fiecare persoana in parte si
care se obtine scazand varsta persoanei din numarul 220 (de exemplu, un tanar de
25 de ani poate sa dezvolte o alura ventriculara maxima de pana la 195 de batai pe
minut)
- determinarea frecventei cardiace de repaus, determinata de preferinta
dimineata dupa trezire (cu valori normale intre 60-80 de batai pe minut)
- se scade apoi valoarea frecventei cardiace de repaus din valoarea frecventei
cardiace maxime pentru varsta respectiva, obtinandu-se astfel frecventa cardiaca
de rezerva
- se inmulteste apoi valoarea frecventei cardiace de rezerva cu valoarea frecventei
cardiace la care se doreste realizarea efortului fizic (de obicei intre 60-85%, pentru
stabilirea unei bune conditii fizice generale)
- se adauga in cele din urma la rezultat, valoarea frecventei cardiace de repaus si se
obtine astfel valoarea frecventei cardiace tinta (care trebuie atinsa pentru
realizarea obiectivului propus)
Exemplu
Calcularea alurii ventriculare optime, in cazul unui tanar de 27 de ani, care are o
alura de 70 de batai pe minut in repaus si care doreste sa efectueze un antrenament
la o valoare de 70% din potentialul fizic maxim, se calculeaza astfel:
- 220 27 = 193
- 193 70 = 123
- 123 x 70% = 86
- 86 + 70 = 156.
De retinut!

Totusi trebuie sa se retina ca aceasta determinare nu are o valoare absoluta ci doar

estimativa. Atletii si sportivii antrenati pot dezvolta valori ale alurii ventriculare egale
cu frecventa cardiaca maxima, pe cand persoanele neantrenate nu reusesc obtinerea
unei valori mai mari de 50% din valoarea optima.