Introducere

Bucureti i Ilfov este una dintre opt regiuni de dezvoltare ale Romniei, compus din
municipiul Bucureti i judeul Ilfov. Are o populaie de 2.231.961 de locuitori i suprafa de
1.821 km.
Caracteristici demo-geografice
Regiunea Bucuresti-Ilfov, constituita din municipiul Bucuresti - capitala Romniei - si judetul
Ilfov, este situata n sudul tarii, n partea centrala a Cmpiei Romne. Suprafata totala a
Regiunii Bucuresti-Ilfov este de 1.821 kmp, din care 13,1% reprezinta teritoriul administrativ
al Municipiului Bucuresti si 86,9% al judetului Ilfov. Cele doua entitati care alcatuiesc
regiunea sunt, totodata, si cele mai mici unitati teritorial administrative ale Romniei din
punct de vedere al ntinderii.
Populatia regiunii, de 2.208.368 locuitori n anul 2005 (rezultatele finale ale recensamantului
vor fi publicate in iulie 2013), este distribuita invers proportional cu dimensiunea celor doua
entitati administrative. Municipiul Bucuresti este cea mai mare aglomerare urbana din
Romnia, populatia sa fiind de 1.924.959 locuitori reprezentnd circa 87% populatia regiunii,
peste 16% din populatia urbana a tarii, respectiv circa 9% din populatia totala a Romniei si
avnd o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/kmp.
Populatia judetului Ilfov de 283.409 locuitori reprezinta numai 13% din totalul regiunii,
acesta fiind situat n categoria judetelor mici ale tarii cu o densitate de aproximativ 180
locuitori/kmp.
Suprapunndu-se n ntregime unor subunitati ale Cmpiei Romne, regiunea are un cadru
natural relativ monoton, n care predomina vaile create de apele curgatoare ce traverseaza
regiunea, numeroase lacuri naturale si artificiale. Reteaua de localitati a Regiunii Bucuresti-
Ilfov e constituita din 9 orase, 32 comune si 91 sate.
Economia regionala
Asa cum s-a ntmplat n multe alte state central si est-europene, capitala Romniei a cunoscut
un ritm de crestere economica mult mai alert dect celelalte regiuni ale tarii, s-a adaptat cel
mai rapid la schimbarile economice si sociale produse de tranzitie si a atras cele mai multe
investitii straine directe. n regiune sunt prezente toate ramurile industriale, Bucuresti-Ilfov
reprezentnd principala aglomerare industriala din tara, dar forta de munca s-a reorientat
masiv, pe parcursul ultimilor ani, spre servicii, care n prezent contribuie cel mai mult la
economia regiunii. Tot aici se nregistreaza cel mai alert ritm de crestere a unor sectoare
precum constructiile si imobiliarele, evolutii rapide nregistrnd si activitatile de retail, de
distributie si de management.


Infrastructura de transport
Regiunea Bucuresti-Ilfov, prin municipiul Bucuresti, cel mai important nod de transport
rutier-feroviar-aerian national si international al tarii, se caracterizeaza printr-un nalt grad de
accesibilitate, fiind situata pe cele doua coridoare europene: Axa Prioritara Europeana nr. 7,
Nadlac-Constanta si Axa Prioritara Europeana, Giurgiu-Albita, planificate a fi construite n
perioada imediat urmatoare, precum si n proximitatea Dunarii, Axa Prioritara Europeana Nr.
18.
Accesibilitatea aeriana este asigurata de aeroportul international: "Henri Coanda" (Otopeni),
cel mai mare aeroport international din Romnia (70% din transportul total aerian de pasageri
din Romnia) si "Aurel Vlaicu" (Baneasa) care, in prezent, este destinat celor care poseda
personal avioane de mica dimensiune.
Transportul public de pasageri are o retea extinsa si complexa realizndu-se cu autobuze
(46,2% din numarul total al mijloacelor de transport), tramvaie (20,3%), troleibuze (10,5%),
metrou (22,9%). El asigura mobilitatea foarte ridicata a fortei de munca partial din zona
metropolitana, autobuzele si tramvaiele transportnd cel mai mare numar de pasageri.
Densitatea drumurilor publice raportata la 100 km2 in Regiunea Bucuresti-Ilfov atingea in
anul 2005 valoarea de 47,9km/100 km2, mai ridicata in judetul Ilfov (49,4km/100 km2) decat
in Bucuresti (37,8km/100 km2). Din pacate, exista un numar mare de drumuri publice
nemodernizate in judetul Ilfov (52,8%). In Municipiul Bucuresti, procentul de strazi
orasenesti nemodernizate (53,2% in anul 2005) este foarte mare pentru o capitala europeana si
afecteaza desfasurarea in bune conditii a traficului rutier.
Regiunea Bucuresti-Ilfov prezinta cea mai mare densitate de cai ferate raportata la 1.000 km2
de teritoriu (165,3 km/1000 km2), ceea ce inseamna de aproape 4 ori media nationala (45,9
km/1000 km2). Aceasta cifra se ridica la 504,2 km/1000 km2 pentru municipiul Bucuresti,
ceea ce inseamna de 10 ori media nationala, municipiul Bucuresti fiind punctul de plecare al
celor 8 magistrale feroviare ce fac legatura cu celelalte regiuni ale tarii.
In anul 2005, infrastructura de distributie a apei potabile in regiunea Bucuresti-Ilfov insuma
2.408 km (221 km in judetul Ilfov la care erau conectate toate cele 8 orase, precum si alte 11
localitati). De asemenea, aceste asezari sunt conectate si la retele de canalizare (in 2005,
retelele de canalizare publica a regiunii insumau, 2.127 km de conducta, din care 277 de km
in judetul Ilfov).
Principalul mijloc de transport in comun-Bucuresti
Metroul bucuretean este un sistem de metrou care deservete capitala Romniei, Bucureti.
Reeaua este administrat de compania Metrorex i este printre cele mai folosite sisteme de
transport n comun din Romnia
[5]
.
n sfritul anului 2011, reeaua de transport a metroului bucuretean se ntindea pe 69,2 km
de cale dubl
[3]
, existnd patru magistrale cu 51 de staii
[3]
, iar distana medie ntre dou staii
este de 1,5 km
[6]
. n acelai an, reeaua de metrou deinea doar 4% din lungimea de transport
public a oraului Bucureti i circa 20% din volumul total al cltorilor
[3][7]
.
n 2011, metroul din Bucureti a transportat 170,52 milioane de pasageri
[3]
, n scdere fa de
cei 177,23 milioane din 2010
[8]
, media pe zilele lucrtoare depete n mod frecvent numrul
de 600.000 de cltori transportat
[7]
.
Metrorex este o companie romneasc care opereaz infrastructura de metrou din Bucureti.
Compania administreaz o reea de 70 kilometri de cale ferat subteran i deine 77 trenuri
care acoper un numr de 51 staii de metrou, cu o distan ntre staii de 1,5-1,7 kilometri.
[9]

n anul 2009, media zilnic a cltorilor transportai de Metrorex a fost de peste 500.000.
[10]

Strategia de dezvoltare a companiei n perioada 2007-2030 este de a extinde reeaua de
metrouri la 150 de kilometri, printr-o investiie estimat la 6,5 miliarde Euro. Prin comparaie,
n perioada 1989-2009, au fost puse n funciune doar nou kilometri de cale dubl la metrou.
Compania este subvenionat de Statul Romn, n anul 2008 primind 300 milioane RON,
sum care reprezint 55% din cheltuielile pentru acel an (536,9 milioane RON).
[11]
Pentru
anul 2009, compania primete de la buget o subvenie de 324 milioane de lei.
Linia 5 (M5)
Magistrala 5 va cuprinde tronsonul Drumul Taberei Universitate n etapa I de execuie i
Universitate Pantelimon, n etapa II. Conform estimrilor Metrorex, tronsonul de metrou
Drumul Taberei Universitate va avea o lungime de 9,06 Km i 13 staii de metrou. n staia
Eroilor se va realiza legtura cu Magistrala 1 de metrou, iar n staia Universitate se va realiza
legtura cu Magistrala 2.
Tronsonul Drumul Taberei Universitate
Cele 13 staii de pe tronsonul Drumul Taberei Universitate vor fi: Ghencea, Rul Doamnei,
Brncui, Valea Ialomiei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Favorit, Orizont, Academia
Militar, Eroilor 2, Hadeu, Cimigiu, Universitate 2.
Prin punerea n funciune a acestui tronson al Magistralei 5 i dotarea cu trenuri noi de
metrou (cu interval de circulaie de 3 minute) locuitorii cartierului vor ajunge n zona central
a oraului n 15 minute, iar n 30 minute n 80% din zonele capitalei. Punerea n funciune a
noii magistrale va duce la sporirea utilizrii metroului cu cel puin 200.000 de persoane zilnic,
ducnd transportul cu metroul la minim 35% din numrul celor care utilizeaz mijlocele de
transport public (fa de 25% n prezent).
Lucrrile efective vor ncepe odat cu obinerea surselor de finanare. n acest sens operatorul
de transport Metrorex este n discuii avansate cu Banca European de Investiii pentru
semnarea unui Acord de Finanare pentru acest obiectiv. n mai 2010 acordul de mprumut a
fost aprobat n Camera Deputailor. Costul total al tronsonului este de 883 de milioane de euro
i se preconizeaz ca va fi terminat n 2015. Din aceast sum, 395 de milioane de euro
reprezint mprumutul contractat cu Banca European de Investiii.
O licitaie a fost programat n 2009 dar procesul a fost anulat. Licitaia a fost reluat n
martie 2010 ntr-o form cu caracter restrns 2010, pentru structura de rezisten, proiectul a
fost mprit n dou loturi. Din 2011 pana n anul 2013, luna februarie, magistrala a fost n
construcie, pana cnd, datorita scderii a peste 75% a bugetului alocat magistralei, lucrrile s-
au stopat.
Tronsonul Universitate Pantelimon
Pe 4 iulie 2012, Guvernul a adoptat un proiect de lege privind ratificarea unui contract de
finanare n valoare de 465 milioane euro pentru punerea n funciune a unei noi linii de
metrou, pe ruta Universitate-Pantelimon. Tronsonul va avea 8 km de cale dubl i 13 staii, cu
staie de coresponden cu magistrala 1 n staia Iancului. Magistrala va urmri traseul B-dul
Carol I, B-dul Pache Protopopescu, os.Iancului os. Pantelimon.
Linia 6 (M6) 1 Mai Aeroportul Otopeni
n prezent Bucuretiul nu are o linie de metrou care s lege principalul aeroport (Henri
Coand) de principala gar (Gara de Nord), dar exist un proiect pentru construirea unei
asemenea magistrale. Potrivit proiectului actual, magistrala va avea 15,79 km, 19 staii i un
depou.
Noua linie urmeaz s fie strbtut de 21 de trenuri cu cte ase vagoane i va avea o
capacitate de transport de 50.000 de cltori pe or pe un singur sens. Termenul de finalizare
este de apte ani, ceea ce nseamn c magistrala va fi pus n funciune cel mai devreme n
anul 2019. Finanarea sa a fost asigurat n 2009 i 2010 prin acorduri de mprumut cu Banca
Japoniei i cu Agenia Internaional de Cooperare a Japoniei, costurile fiind de aproximativ
un miliard de euro, urmnd ca 300 milioane de euro s vin de la Banca Japonez pentru
Cooperare Internaional (JBIC).
Linia ar urma s urmeze traseul 1 MaiPiaa Presei LibereAeroportul Aurel Vlaicu Bneasa
Aeroportul Henri Coand Otopeni.
Linia 7 (M7) Voluntari (Colentina) Bragadiru (Rahova)
Dei nc din timpul comunismului se dorea o magistral care s lege Nord-Estul capitalei cu
Sud-Vestul, nimic nu s-a definitivat, iar magistrala a rmas doar un vis. Dup terminarea M5
i M6, lucrrile vor ncepe i aici, unde, prin anul 2020, vom putea circula cu metroul.
Traseu: Voluntari - Colentina - Obor - Piaa Unirii - Rahova - Bragadiru
Linia 8 (M8) Crngai - Dristor
Numit i Semi-inelul de Sud, dorete legarea Crngaului cu Dristorul, legnd
M3,M5,M7,M4 i ntr-un final M2. Momentan nu se tie nimic despre planurile acestei
magistrale.
Traseu : Crngai - Lujerului - Parc Drumul Taberei - Rahova - Piaa Progresul - Piaa
Sudului - Dristor.


Infrastructura educationala
Regiunea Bucuresti-Ilfov reprezinta cel mai important centru educational din Romnia. n
2005 dispunea de 252 gradinite, 370 unitati scolare din nvatamntul pre-universitar si 34
institutii de nvatamnt superior. Prin cele 34 institutii de nvatamnt superior, Regiunea
Bucuresti-Ilfov are cel mai dezvoltat mediu universitar din Romnia si concentreaza cel mai
mare numar de studenti nregistrati n sistemul de nvatamnt superior (34 de institutii de
acest tip) dintre regiunile Romniei: 253.247 dintr-un total de 716.464, reprezentand 35,3%
din numarul total al studentilor. Dintre cele mai importante universitii amintim:
- Academia de tiine Economice
- Universitatea Politehnic Bucureti
- Universitatea Tehnic de Construcii
- Universitatea de Arhitectur i Urbanism Ion Mincu
- Universitatea Bucureti
- Universitatea de medicin i farmacie Carol Davila
- Academia Naional de Educaie Fizic i Sport
- Academia Naional de Informaii
- Academia Tehnic Militar
- Academia de Politie "Alexandru Ioan Cuza"
La polul opus, un numar insemnat din unitatile scolare si prescolare de la periferie si din
judetul Ilfov nu indeplinesc conditiile pentru acordarea autorizatiei de functionare, neavand
apa curenta si canalizare.
Accesul redus al populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate la educatie, in general si la
studii superioare, in particular, dotarea insuficienta a institutiilor de invatamant superior si
scoli TVET constituie inca puncte slabe ale sistemului de educatie din Regiunea Bucuresti-
Ilfov.
Infrastructura sanitara
In ultimii ani scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta, inregistrand regrese atat din punct
de vedere al cheltuielilor alocate cat si al calitatii serviciilor furnizate. Infrastructura sanitara a
Regiunii Bucuresti-Ilfov se afla in mare parte intr-o stare de degradare avansata si cu o lipsa
acuta de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului
de sanatate. Speranta de viata este totusi cea mai ridicata din tara 73,84 ani, principala cauza
a mortalitatii fiind tumorile 217,5 decedati/100.000 locuitori (2003). In acest context,
infrastructura de sanatate este inegal distribuita in Bucuresti si judetul Ilfov. In anul 2005 erau
52 spitale in Bucuresti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafata de 238 ha), in timp ce
judetul Ilfov avea 6 spitale (2,1 spitale la 100.000 locuitori, la o suprafata de 158.300 ha).
Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost in scadere in ultimii
ani. In anul 2005, asistenta medicala era asigurata de 11.522 medici (1 medic la 192
persoane), 2.267 stomatologi (1 stomatolog la 974 persoane) si 19.030 personal mediu sanitar.
In acelasi timp, in 2004, media consultarilor medicale a fost de 4,4 consultari/locuitor.
In contrast cu cele prezentate mai sus gasim sistemul privat ce dispune de clinici dotate cu
tehnici noi, medici competenti care activeaza atat in interiorul lor cat si in sistemul public si
servicii de rang superior. Principalul dezavantaj al acestora este inaccesibilitatea din punct de
vedere financiar pentru o mare parte din populatie, in ciuda diferitelor tipuri de abonamente,
fidelizari sau reduceri.
Servicii sociale
Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de ingrijire ale copiilor
atunci cand parintii sunt la serviciu. Numarul nou-nascutilor este mare, dar numarul centrelor
de ingrijire zilnica sau al creselor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare. 5.583 de
copii sunt ocrotiti in institutii de tip familial (49,61%) sau rezidential (50,39%). La sfarsitul
anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilitati, dintre care 846 beneficiau de servicii de
asistenta sociala.

Economie
Regiunea Bucureti-Ilfov genereaz circa 25% din totalul economiei naionale. Cu toate c
este cea mai productiv regiune, respectiv PIB-ul pe cap de locuitor este cel mai mare din
Romnia, dublu fa de cel al regiunii de vest, clasat pe locul doi, evoluia ultimilor cinci ani
este sub media naional. Astfel, PIB-ul pe cap de locuitor a crescut n perioada 2008-2012 cu
1,4%, fa de 2,9% media la nivel naional, reiese din datele Comisiei Naionale de Prognoz.
Mai mult, cu toate c regiunea deine i recordul naional cu privire la salariile medii nete care
sunt cu circa 35% mai mari dect media naional, evoluia lor n ultimii cinci ani a fost ceva
mai slab dect cea nregistrat la nivelul ntregii ri. Astfel, veniturile au fost majorate cu
15,2%, n timp ce media naional este de 18,1%.
Ilfov, singurul jude n care a crescut numrul de salariai
Judeul Ilfov a consemnat n ultimii cinci ani a doua cea mai slab evoluie la nivel naional n
ceea ce privete productivitatea, respectiv PIB-ul pe cap de locuitor. Acesta a sczut n
perioada 2008-2012 cu ase procente.
Salariile pe de alt parte au nregistrat a aptea cea mai bun evoluie din ar. Veniturile
medii nete au crescut n perioada analizat cu 22,8%. Totoad, judeul Ilfov este singurul la
nivel naional unde numrul mediu de salariai a crescut n perioada analizat.

2008 2012 Evoluie
PIB/cap de locuitor (euro) 11.817 11.093 -6,1 %
Salariul mediu net (lei) 1.560 1.915 22,8 %
Numrul mediu de salariai (mii de persoane) 103,6 109,6 5,6 %
Rata medie a omajului (%) 1,4 2,2 0,8 pp
Printre cele mai importante companii din judeul Ilfov se numr Philip Morris Romnia cu
afaceri de peste 515 milioane de euro n 2010, Coca-Cola HBC, cu o cifr de afaceri de 415,8
milioane de euro, distribuitorul de medicamente Mediplus Exim, cu afaceri de 571,1 milioane
de euro i productorul auto Porsche, cu afaceri de 377,8 milioane de euro, potrivit celor mai
recente date ale Ministerul Finanelor Publice (MFP).
n Bucureti lucreaz 20% din totalul de salariai din ar
Capitala a avut n ultimii cinci ani cea mai bun evoluie a ratei omajului care s-a meninut la
2,1%, de trei ori mai mic dect media naional de 6,5%, potrivit datelor CNP.
Mai mult, numrul salariailor din Bucureti reprezint 19,3% din totalul consemnat la nivel
naional.

2008 2012 Evoluie
PIB/cap de locuitor (euro) 16.383 16.839 4 %
Salariul mediu net (lei) 1.838 2.211 20,3 %
Numrul mediu de salariai (mii de persoane) 922,2 902,8 -2,1 %
Rata medie a omajului (%) 1,7 2,1 0,4 pp
Capitala reunete unele dintre cele mai mari companii de pe piaa local. OMV Petrom, cel
mai mare productor i distribuitor de carburani din Romnia, a avut n 2010 o cifr de
afaceri de 3,3 miliarde de euro, reiese din datele MFP. Compania a raportat n 2011 un profit
de 887 de milioane de euro, cifr record absolut pe piaa local.
Printre giganii din Capital se mai numr Rompetrol Downstream, divizia de retail a
grupului petrolier Rompetrol, cu o cifr de afaceri de 1,4 miliarde de euro, productorul de
igarete British American Tabacco cu o cifr de afaceri de 1,1 miliarde de euro sau operatorul
de telefonie mobil Orange Romnia, cu afaceri de 990 de milioane de euro.


Mediul urban
Concentrarea populatiei in cartierele periferice, extinderea zonei rezidentiale prin constructii
monofamiliale (vile) fac sa se manifeste tot mai acut insuficienta si lipsa investitiilor in
modernizarea retelei de transport, a retelelor de alimentare cu apa, canalizare, incalzire si in
general in toate tipurile de servicii urbane.
In anul 2005, lungimea strazilor orasenesti, la nivelul celor 9 orase ale Regiunii Bucuresti-
Ilfov era de 2.514 km, dintre acestea fiind modernizate numai 1.095 km, ceea ce reprezinta
43,6% din total, procent ce situeaza regiunea pe ultimul loc in tara.
In ceea ce priveste dotarea oraselor cu utilitati publice, in anul 2005 doar 2 orase erau
conectate la retelele de energie termica, toate cele 9 orase la gaze naturale si apa potabila,
multe instalatii fiind insa uzate si in stare precara de functionare. Problemele reabilitarii
retelei stradale, a inlocuirii si modernizarii instalatiilor de utilitati publice sunt extrem de
grave, iar lipsa unei conceptii unitare in aceasta directie face ca perspectiva transformarii
regiunii metropolitane intr-o entitate functionala si eficienta sa devina tot mai periclitata.
Numarul mare de strazi orasenesti nemodernizate (in Bucuresti 53,2%), precum si cresterea
neintrerupta a numarului de masini inregistrate in Bucuresti (387 masini/1000 locuitori in
2003) determina aglomerarea traficului in zona urbana cu consecinte nedorite asupra calitatii
vietii urbane.
Scaderea considerabila a suprafetei spatiilor verzi in Bucuresti (s-a estimat ca suprafata
spatiilor verzi s-a injumatatit in ultimii cinci ani, consecinta a extinderii constructiilor
necontrolate) se repercuteaza, de asemenea, asupra calitatii vietii in oras. Suprafata spatiilor
verzi este in prezent de aproximativ 2,5 m2/locuitor, fata de recomandarile UE de circa
12m2/locuitor.
Potenial de dezvoltare
Prezena capitalei rii n centrul Regiunii este copleitoare datorit mrimii populaiei, a
forei economice i a concentrrii activitilor umane, a echiprii fizice i instituionale.
Puterea de polarizare a capitalei iradiaz mult dincolo de graniele administrative ale sale.
Densitatea mare a populaiei i concentrarea serviciilor i activitilor economice fac din
Municipiul Bucureti cea mai mare pia din Romnia, precum i una dintre cele mai mari din
Sud-Est-ul Europei.
Structura economic a regiunii reflect, de asemenea, funciile de servicii ale capitalei rii, n
timp ce construciile, transportul, educaia, cercetarea i sectorul TIC sunt cele mai importante
sectoare ale regiunii contribuind la creterea competitivitii i potenialului de dezvoltare.
Oportunitile cheie sunt oferite de posibilitatea integrrii educaiei, cercetrii, inovrii i
afacerilor pentru mbuntirea inovrii n activitile economice, folosind resursele umane
calificate i bine pregtite. Dezvoltarea economic i social din ultimii ani a capitalei a
condus la o nevoie acut de spaii pentru amplasarea de noi cartiere rezideniale, activiti
comerciale, etc, astfel nct graniele geografice i administrative ale oraului au devenit
necorespunztoare .
Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zon care exist de facto, rspunde unor
necesiti sau oportuniti determinate de evoluiile istorice, economice, sociale i teritoriale,
care au condus la dezvoltarea legturilor economice i demografice ntre Bucureti i
localitile din jur aflate n zona sa de influen.
Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare i cooperare a aezrilor din cadrul zonei, ca
i crearea de noi forme de organizare instituional i de administraie va ntri capacitatea
acestora de a face fa concurenei.
Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrat a teritoriului la nivel regional
astfel nct prin aceasta s se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucureti i aria
limitrof (rural, n cea mai mare parte) n planul structurii demografice, sociale si economice,
n ceea ce privete transportul n comun, dotarea infrastructural, etc. nlturarea sau
diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o mbuntire a calitii vieii
populaiei. Cele mai importante aciuni ar putea fi cele legate de transportul n comun,
alimentarea cu ap, prelucrarea deeurilor i implementarea unor proiecte investiionale.
Regiunea Bucureti-Ilfov deine un potenial turistic specific, reprezentat de capacitatea de
atracie exercitat de centrul urban Bucureti, la care se adaug valorile culturale i de mediu
ale zonelor adiacente capitalei, situate pe teritoriul judeului Ilfov. Capacitatea de cazare a
regiunii Bucureti-Ilfov era n anul 2005 de 11.225 locuri de cazare, ceea ce reprezenta 4%
din total ar.. n ceea ce privete numrul de nnoptri i sosiri, n perioada 2000-2005,
acestea au crescut cu valori de 48,7%, respectiv 59,8%.
Concluzii
In prezent exista numeroase proiecte in stadiul de propunere spre aprobare pentru dezvoltare
capitalei si a zonelor aferente ei si judetului Ilfov dar acestea pot sa constituie un dezavantaj
in directia dezvoltarii generale a Romaniei: de la sectorul educational si pana la forta de
munca si subdomeniile ei-medici, arhitecti, economisti, ingineri-migreaza in aceasta regiune
tocmai datorita dezvoltarii ei fara de restul tarii. Astfel, nu va fi posibila o dezvoltare relativ
uniforma in Romania, ci doar evidentierea ariilor din Centru si Vest in principiu. Asemenea
disparitati se intalnesc peste tot in Europa dar, in cazul nostru, Bucurestiul se aliniaza unui
prag apropiat de media UE din punct de vedere economic, pe cand celelalte judete sunt
departe de acest nivel.
Din pacate, investitorii se vor axa mereu pe zonele dezvoltate si cu resurse umane calificate.
Mai jos gasim un grafic ce arata unde se situeaza Bucurestiul din punct de vedere economic in
randul regiunilor Uniunii Europene:


http://www.mdrl.ro/_documente/regiuni/8.BI_ro.pdf
http://ismb.edu.ro/sitevechi2013/Subpagini/stareinv/2009/PRAI%20BUCURESTI%20ILFOV
%202008-2013.pdf
http://www.regioadrbi.ro/media/6779/Planul%20de%20Dezvoltare%20Regionala%20Bucure
sti-Ilfov%202007-2013.pdf
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/regiunea-de-dezvoltare-bucuresti-ilfov-a-atras-
aproape-62-din-investitiile-straine-directe-i.html
http://www.stpbi.ro/Download/PRAOBI.pdf
http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/stiri-am-
oi/2013/03_martie/21/1_Program_seminar_REGIO_28_martie_2013.pdf