Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad

Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei, Psihologie şi Asistenţă Socială

Specializarea Psihologie

Referat

Psihologia Militară

Pregătirea psihologică pentru luptă a militarilor

Curs: Lect. Univ. dr.Vancu Gabriela

Seminar: Asist. Univ. drd. Rad Gavril

Student: Cucu Margareta

Arad
2022
 În profesia militara, pregătirea psihologica și controlul stesului operațional sunt
esențiale întrucât, personalul din acest domeniu executa sarcini cu grad ridicat de risc,
îndeplinirea acestora punandu-le viață în pericol.
Este important că atât militarii cât și familiile acestora să fie instruiți din punct de
vedere psihologic, având invedere că,pe de o parte misiunile pe care le executa militarii, de
cele mai multeori îi expun și totodată pun pe umerii lor responsabilitatea menținerii păcii ori
stingerii de conflicte, pe de alta parte familiile trebuie să conștientizeze riscurile la care sunt
expuși aceștia și de asemenea să înțeleagă și să accepte separația data de misiunile la care
participa militarii. Activitatea de pregătire psihologica și control al stresului operațional are
rolul de a pastra un niveloptim de rezistenta psihica a militarilor la cerințele specifice ale
misiunilor ce implica, de cele mai multe ori, expunerea la un grad ridicat de risc.
Pentru a pastra echilibrul în mediul militar, este necesara adoptarea unor masuri de
control al stresului operațional, capabile să previna reacții emoționale, cognitive, fizice și/sau
comportamentale care să afecteze capacitatea de lupta și desfășurarea activităților specifice în
teatrele de operații.
Pregătirea psihologica și controlul stresului operațional își propun să asigure o
pregătire eficienta pentru adaptarea rapida a militarului la condițiile de risc ridicat, să
faciliteze adaptarea familiilor la schimbările produse că urmare a plecării membrului militar
în misiune, să asigure un nivel ridicat al coeziunii și comunicării în relația cu ceilalți
participanți la misiuni, să diminueze riscul apariției stresului și implicit a unor tulburări în
cadrul colectivului, respectiv desfășurării misiuni (îndeplinirii acesteia) și prevenirea apariției
unor manifestări agresive sau chiar suicidare în rândul militarilor care participa la misiuni cu
grad ridicat de risc.
Pregătirea psihologica a militarilor se desfășoară în trei etape, respectiv: etapa de
pregătire a misiunii, etapa de desfășurare a misiunii și etapa post-misiune. În etapa de
pregătire a misiunii se asigura în rândul militarilor un climat favorabil de motivare și
coeziune pentru participarea activa la misiunea ce urmează a se desfășură, asigura informarea
familiilor și a personalului cu privire la misiunea ce urmează respectandu-se totdata secretul
profesional pentru prevenirea scurgerii de informații clasificate secrete de stat sau secrete de
serviciu.
De asemenea, militarii sunt instruiți cu privire la efectele deprivarii de somn ori
expunerii la temperaturi ridicate sau foarte scăzute, precum și la alte riscuri ale mediului în
care urmează să se deplaseze ori ale situațiilor cu care rișca să se confrunte. Pentru evitarea
traumelor psihice, a ștersului de lupta, dar și pentru mărirea gradului de rezistenta la militari,
se impune necesitatea asigurării permanente a asistentei psihologice și sociale, că dimensiune
importanta a capacității de lupta. (Petrea, Gh (2015), pp.28-44)

Asistenta psihologica reprezintă totalitatea acțiunilor, masurilor și îngrijirilor

acordate de o persoana specializata în vederea fortificării și însănătoșirii psihice a unui om.
Asistenta sociala este reprezentata de un ansamblu de instituții, programe, masuri menite să
protejeze persoane, grupuri, comunități aflate în dificultate.Deoarece armata este parte
componenta a sistemului social, se impune și pentru aceasta existenta și funcționarea unui
sistem de aistenta psihologica și sociologica. Sistemul de asistenta psihosociologica are în
vedere doi factori: individul și mediul lui de viață. În cazul armatei, în cadrul sistemului vor
coopera specialiști militari și personal cu studii de profil în domeniul sociouman și în cel
științific. Rolul lor este de a asigura militarilor pregătire, ajutor, intervenție și terapie.
Sistemul de asistenta psihosociologica își definește strategia pentru următoarele situații
specifice: pe timp de pace, în situații de criza și la război.
În funcție de aceste ipostaze specifice se elaborează structura asistentei
psihosociologice din armata, care asigura cadrul legal de pregătire psihomorala pentru lupta a
efectivelor. Modalitățile principale de acțiune sunt de natura profilactica, uzuala și
terapeutica. Cele de natura profilactica cuprind masuri și activități de pregătire și prevenire a
unor manifestări psihice nedorite și a unor situații de viață dezechilibrante pentru militari sau
subunitățile militare. Acțiunile de natura uzuala asigura evaluarea posibilităților de
intervenție rapida și alegerea unor metode adecvate pentru cazurile particulare de ajutor în
criza.
Acțiunea terapeutica se realizează prin intervenție psihologica îndreptată spre
vindecarea unor boli psihice sau soluționarea unor probleme de natura psihosociala. Asistenta
phihologica și sociala trebuie să se axeze pe asistenta individuala a fiecărui militar, terapia
specializata a subunităților slab coezive, identificarea problemelor nevralgice, a resurselor
materiale și umane disponibile, proiectarea strategiilor colective de rezolvare a situațiilor de
criza. Mijloacele și tehnicile de acțiune cuprind: comprehensiunea, comunicarea,
persuasiunea, psihoterapia, organizarea regimului de munca și viață, organizarea mediului
pentru un climat psihic și social favorabil etc.
Asistenta psihologica pe timp de pace
În acest caz, asistenta psihologica și sociala are rol în pregătirea militarilor pentru a
face fata solicitărilor psihofizice ale grupului de lupta. Acțiunile sunt centrate pe
selecționarea specializata, instruirea adecvata individuala și de grup, coeziunea de grup,
motivarea pentru lupta, logistica impecabila.
Acțiunea de pregătire psihologica se vă orienta spre : - formarea calităților morale și
de lupta; - cultivarea încrederii în comandant, tehnica și armament, în sine și în colectiv; -
formarea și dezvoltarea deprinderilor și priceperilor de adaptare și integrare în grup; -
dezvoltarea la comandanți a priceperilor și aptitudinilor psihopedagogice și a hotărârii de a
conduce în lupta; - însușirea și recunoașterea modalităților de manifestare a stărilor generate
de apariția stresului de lupta și, în mod special, a celor provocate de frica, spaima, panica; -
însușirea procedeelor de combatere a stresului de lupta: analiza stresului (respirație
controlata), metoda legăturii inverse (feedback-ul biologic), analiza (examinarea), relaxarea,
autosugestia, meditația, tehnica ajutorului psihologic, antrenamentul psihotron etc.
(Marineanu V., Volosin L., Pirlitescu E., Nistor A. Voicu I., Dune S. (2015), pp.85-
101)
Asistenta psihologica în situațiile de criza și la război
Specificitatea câmpului de lupta conduce la necesitatea existentei și funcționarii unui
sistem de asistenta psihologica în lupta. Obiectivele acestuia sunt: prevenirea diminuării
rezistentei psihofizice individuale, limitarea acțiunii factorilor puternic afectogeni,
identificarea și tratarea în regim de prim ajutor a militarilor afectați de stresul de lupta,
îndepărtarea din subunitate a militarilor afectași psihic care pot fi sursa de contaminare pentru
colectiv.
Pregătirea psihologică a ofițerilor se realizează în cadrul formelor și metodelor de
mai sus, cu toate acestea, cerințele mai mari sunt impuse ofițerilor, deoarece aceștia trebuie să
posede și mai multe calități determinate, curajul, profesionalismul ridicat și abilitățile
pedagogice pentru a fi lideri moral. în unități. Viața nu învață că factorul decisiv în luptă este
exemplul personal al comandantului, de aceea el este obligat să-și asume responsabilitatea
pentru acțiunile necesare îndeplinirii conducerii.
Ofițerul trebuie să fie capabil să convingă subordonațîi despre posibilitatea reală de
apărare individuală și de grup împotriva armelor de distrugere în masă și a altor mijloace de
înfrângere a inamicului, să-i învețe metode de executare a misiunilor de luptă și de
supraviețuire în orice condițîi. unei situațîi de luptă. În termeni morale și psihologice, el este
obligat, arătând un exemplu personal, să ajute soldațîi să depășească frica în luptă, să prevină
panica și, dacă se întâmplă, să oprească imediat, fără a se opri aplicând cele mai stricte
măsuri pentru restabilirea liniei. sufletești și a disciplinei dintre subordonați.
Comandantul nu trebuie să permită inacțiunea, ar trebui să consolideze simțul
datoriei, responsabilitățîi, parteneriatului. El vă atinge aceste obiective numai dacă există
înțelegere reciprocă cu subordonațîi săi, un climat moral sănătos și dacă da un exemplu de
îmbrăcarea, pregătirea militară și îndeplinirea îicialendatorilor of fără a se opri aplicând cele
mai stricte măsuri pentru restabilirea liniștii sufletești și a disciplinei dintre subordonați.
Comandantul nu trebuie să permită inacțiunea, ar trebui să consolideze simțul datoriei,
responsabilitățîi, parteneriatului. El vă atinge aceste obiective numai dacă există înțelegere
reciprocă cu subordonațîi săi, un climat moral sănătos și dacă da un exemplu de îmbrăcarea,
pregătirea militară și îndeplinirea îicialendatorilor of fără a se opri aplicând cele mai stricte
măsuri pentru restabilirea liniștii sufletești și a disciplinei dintre subordonați. (Sava, D.,
Gadiuta, I., (1993), p-177)
Comandantul nu trebuie să permită inacțiunea, ar trebui să consolideze simțul
datoriei, responsabilitățîi, parteneriatului. El vă atinge aceste obiective numai dacă există
înțelegere reciprocă cu subordonațîi săi, un climat moral sănătos și dacă da un exemplu de
îmbrăcarea și pregătirea militară. Capacitatea de a conduce oamenii și de a se pregăti pentru
acest lucru în condițîi adecvate de luptă are o importanță extrem de importantă. Prin urmare,
cel mai important element în pregătirea psihologică a ofițerilor este dobândirea de experiență
în gestionarea subordonaților în mediul complex și stresant creat în exercițîi practice,
concursuri militare, trageri de luptă și mai ales în timpul exercițiilor și manevrelor. Ofițerii nu
trebuie să înțeleagă clar cantitatea de muncă a subordonaților, ci să îi depășească mai
încrezător
. Experiența operațiunilor militare din Republica Democratică Afganistan indică
faptul că ofițerii care au avut contact cu subordonațîi, au împărtășit privări cu aceștia, fără a
manifesta confuzie și frică, au avut grijă de mâncare și, au menținut cel mai înalt nivel de
forță psihologică și fizică în unitatea de acolo. pregtire pentru ostilități. În acest sens, este
recomandabil să alocăm mai mult timp studiilor teoretice de comandă a oamenilor,
psihologiei și psihiatriei în studiile teoretice cu personalul de comandă. Comandantul ar
trebui să primească cunoștințe și abilități cu privire la măsurile de combatere, permițându-i să
ia calificate pentru a reduce efectele factorilor psihogeni în luptă, pentru a efectua profilaxia
leziunilor mintale de combatere și pentru a identifica victimele în timp util. Atunci când
antrenează personalul, acesta este obligat să explice natura reacțiilor de stres și să-l convingă
de posibilitatea de a le depăși cu ajutorul autohipnozei, meditației, antrenamentului
psihologic etc. (Popa, M., (2012), p-98)
CONCLUZII:
În multe tari, armata a fost instituția care angaja cei mai mulți psihologi, pentru că:
Este un sistem închis, caracterizat de dependenta de recrutarea unor oameni
necalificați necesitatea de prelungire a carierei militare (diminuarea costurilor) limitarea
pierderilor și a accidentelor, etc
Chiar și în timp de pace specialitățile militare implica exigente mari sub aspectul
performantei umane (vezi aviația, de ex.)
Psihologia militara este o tehnologie care operează asupra psihicului militarilor, nu
pentru ai face să gândească altfel, ci pentru a fi mai eficienți în îndeplinirea misiunilor,
armata fiind orientata pe misiune, să lupte și să câștige. Psihologia militara este o zona de
intersecție a tuturor domeniilor psihologiei. Psihologia militara nu este o disciplina autonoma,
ci o aplicare a principiilor și metodologiilor psihologiei în armata: își extrage cunoștințele din
domeniile clasice ale psihologiei este definita prin contextul de aplicare se schimba odată cu
schimbările contextului
Armata a contribuit, probabil, mai mult decât orice alta instituție la dezvoltarea
psihologiei, în România, atunci când psihologia era scoasa din alte medii profesionale, în
armata a continuat să existe și să se manifeste, viitorul psihologiei militare fiind limitat doar
de devotamentul și imaginația celor care vor activa în acest domeniu.
 Bibliografie:

1. Marineanu V., Volosin L., Pirlitescu E., Nistor A. Voicu I., Dune S. (2015). Manual
pentru pregatirea psihologica si stresul operational. Editura: Centrului Tehnic -
Editorial al Armatei, București.

2. Pertea, Gh., (2003). Psihologie militara aplicata. Editura: AISM, București.

3. Popa, M., (2012). Psihologie militara. Editura: Polirom, Iași.

4. Sava, D., Gadiuta, I., (1993). Pregatirea psihologica pentru lupta. Manual, Editura:
Militara, București.