101 Greseli in Psihoterapie-Robertiello Schoenewolf

5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.
com
>
Z

en

c
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf

=
1/167
5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
RICH RD C ROBERTIELLO
GER LD SCHOENEWOLF
gre~eli In psihoterapie
Contratransfer si contrarezistenta
In psihoterapie
Traducere din engleza de

dina Radulescu

TRe
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf 2/167
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILEDEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta:
F AB ER S TU DI O 5 . O lt ea nu , B . H a te ga nu , D . D u mb ra vi ci an
Redactor: uprins
MIRUNA TECH ERA
Director produqie:
CRISTIAN CLAUDIU CaBAN
11 Prefata
Dtp:
GABRIELA CHIRCEA 13 Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta
Corectura: 19 Despre contratransfer
RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN 24 Despre contrarezistenta
D es cr ie re a C IP a B ib li ot ec ii N al io na le a R om an ie i Partea I ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

ROBERTIELLO, RICHARD C.
31 l nt roducere
1 01 g re ~e li i n p si ho ter ap ie: c on tr at ran sf er ~ i co nt ra re zi st en ta in
p si ho te ra pi e / R ic ha rd C . R o be rt ie ll o ~ i G e ra ld S ch oe ne wo lf ; t ra d. : A di na 37 Capitolu 2: Contratransferuri erotice
R ad ul es cu . - B uc ur e~ ti : E di tu ra T re i, 2009
Bibliogr. 39 1 Terapeutul 9icorista
ISBN 978-973-707-340-2
43 2 Terapeutul 9ivirgina
I. Schoenewolf, Gerald
45 3 Terapeuta care imbrati9a
I I. R ad ul es cu , A di na t ra d.
616.89-008.441
48 4 Terapeutul care s-a autocastrat
615.851.1 50 5 Terapeuta care nU-9irezolvase invidia de penis
54 6 Terapeutul homofob
IAncce. ast a ha
L an c ar
m,te M
a farast
yl anpdub liUcat a . pr im a d at a i n S tat el e U ni te d e J a so n A ro nso n,
.s .A
55 7 Taticul eel bun
57 8 Terapeutul care s-a indragostit

© Copyright 1987 b y J as on A ro ns on I nc .
60 9 Terapeuta lesbiana 9ivictima curajoasa
F ir st p ubl isU.s
Maryland he d.A.i n t he U ni te d S ta te s by J as on A ron son , I nc . L an ham , 63 10
Terapeut ul caruia ii era frica de
R ep ri nt ed b y p er mi ss io n. A ll r ig ht s r es er ve d.
senzatiile sale sexuale
65 11 Mama buna 9i m ama rea
Copyright © Editura Trei 2 1
p en tr u p re ze nt a e di ti e 67 12 A se intinde sau a nu se intinde pe canape a
c.P. 27-0490, Bucure~ti

69 13 Terapeuta careia Ii era frica de iubire
Tel./Fax: +402130060 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN978-973-707-340-2
gre~eliin psihoterapie· Cuprins
6 Pacientanucare
57 Pacientul
18 72
A$chia
Terapeutul care
Interpretareasaresimtea
care$i-a
departe
incompleta
~i-a ca vacanja
luat moare in timpul paClentul
de trunchl
exploatat finanClar orgasmului 7
51
53
58
56
52 Mama
Reacjia cea
Terapeuta
Terapeuta critica
terapeutica
care s-a
geloasa
de grup negativa
casatorit
credea
cerea
tinea cel In
sadie
catharsis
fantasme
predici sexuale.'
.bani
IS Terapeutul masochist
care era $ipacientul
preocupat de ostil educatoare $i submisiva
I
Capitolul3:
34
I6
30
32
20
3821
33 Terapeuta
Complexul
Cand Contratransferuri
care
defensiv
ros
despartirea aspira
de In ~ipacienta
condescendenta
Oedip la
forma
aremu$cari
fost sfintenie
,,0 sadomasochiste
dulce care
$ipacienta
negativa
$ipacientainducea
suferintacuacuzatoare 147 192
195
19198
187
170
190
205
168 Capitolu15:
185
18280 Terapeuta
Terapeuta
Terapeuta e Contrarezistente
a care
Terapeutul
Terapeutul
Terapeutul mai
Terapeutul
Introducere mare autorita
disprejuitoare
careia
care
plinse
ii
infatuat
care care
s-a de
placea
temea caracterologlce
te
grandoare
sa
de se
~ipacientul
~i-aabuzat
simjit din lume
abandon
amestece
~lpaClenta
neglIJent
sexual pacienta
inumili.t de ~ pSlhotIca
.
35
31
36
Terapeuta ingrijorata $ipacienta care vorbea despre 02 213 Terapeutul
Terapeuta
Terapeutul
Terapeuta care
care
care
insarcinata avea
avea nevoie
nevoie
practica sa
de fie
un oblect al
v smelm,
. ... ~melm....
75
78
73
63200
37
7 I7
39 159
161
165
155
153
60 47 54
55
46
Capitolul
42
43
44
41
61
59 40
Terapeuta
Terapeutul
49
50
48
Terapeuta
Marne
45 Terapeutul sihoterapia
protector
i~i traumei
infantiliza
specializata
4:insistente
~ip ac $itati
ientul
Contratransferuri originare
paClentul
psihologla
insistenti
sceptIc
n~rcisice
Partea aD a Patruzed de gre~eli de contrarezisten1a
RICHA RD C. ROB ERTIELLO. GERALD S CHOE NE WOLF

101gre;;eli'in psihoterapie· Cuprins
8 9
Terapeuta
Terapeutul
91
Nemultumitiiitaliano-amencana
intelectual ~I paClenta
05casnica
71
77
221 Terapeuta ~iporcul de misogin 101292
14309 Terapeutul alea
careceanu buna
dorea se
Terapeutul care se temea dependenta 90
87 99
94
312
01
03 Terapeutul
Anali stul
Terapeutul
Terapeutacare
ristocratiei
Terapeuta
Terapeuta
Terapeutul
Terapeut ortodox
dorea
evreu
care sa
~i
protestante
aapartinand
care nu dorea
religioasa
care
conservator
credea
nu .ivindece
pacientul
aduca
~ipacientul
dorea ca
~iateul
in prostItuatele
care
aristocratiei
sapacie nta
~icomunistul
avort dorea
protestante
apartmand
vorbeasca el. teza
sa pe
sa
v fIe
la tipe
t•elefon
62
281
76
86
Terapeuta 07 98283
285Terapeuta
99
297 90 94
92
89
87 95
l00
96 care
97Terapeuta
Terapeutul
~i avea
portoricana
Terapeutul
printesa nevoie
neamt
ontratransferului sa-]
heterosexuala
misogin~ivictima
evreica
~i de~onstreze
~ifemeia~ipacienta • lesb~ana
v ambitioasa
Holoc~u:tuIUl
contrarezistentel
ifeminista
88 93 v •
84
74 85
271
279 83
82 pacientul care
veteranul
Terapeutul afro-american
alb cu vederi
razboiului
un parlit
a evit liberale
at din
alb Vietnamin armata
~idebutanta
recrutarea 319 Capitolul 7: Diagnosticarea ~i~ratam~ntul
RICHA RD C. ROBERTIELLO , G ERALD SCH OENEWO LF

101gre~eliin psihoterapie· Cuprins
Prefata
La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei.

Exista acum, din ce in ce ma i mult, a naliza contratransfe rului ~i
a contrarezistentei. Se accepta mai mult in lumea psihoterapiei ca.
~iterapeutul, la fel ca ~ipacientul, dezvolta transfer ~irezistenta
in relatia terapeutica, facand dificil progresul terapeutic. De fapt,
practic, orice gre~eala pe ca re psihoterapeutul este posibil sa
faca i~i poate gasi originea in contratransfer ~icontrarezistenta.
Aceasta carte prezinta 101 cazuri, conFnand cele mai intalni
te c apc ane in psihotera pie . Este impartita in doua pa rF· Prima
parte cuprinde cazuri reprezentative pentru gre~elile terapeuti-·
lor, ca urmare a contratransferului de tip erotic, sadomasochist
~inarcisic. Cazurile din cea de-a doua parte prezinta doua tipuri
de contrarezistenta: caracterologica datorata fricii de castrare,
narcisismului, depresiei etc.) ~iculturala datorata prejudecati
lor etnice, sistemelor de credinte, valorilor sociale etc.). Ultimul
capitol pune in discutie modurile in care te rapeuFi se pot ei in
~i~idiagnostica ~ianaliza, cum pot folosi eel mai bine supervi
zarea ~iterapia pentru a-~irezolva ~ipreintampina punctele ne
vralgice ~i comportamentul irational. Evidentiaza faptul ca
boala profesionala a terapeutilor este chiar aeeea pe care ei se
straduiesc sa vindece la a1tii.
gre~eli in psi hoterapi e • Prefata
12 Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai

degraba 0 sursa pra ctic a de referinta despre cum sa nu , decat
un tratat teoretic. Cele 101c azuri sunt concepute ca pove~ti de
mvatatura, m maniera pove~tilor sufiste sau a bulelor lui Esop.
Prin urmare, volumul poate fi uti terapeutilor de orice orienta
re, inclusiv celor care nu folosesc tehnici psihanalitice.
Precizari
Ca zurile prezentate In acea sta carte , la origine bazate pe ca 

zuri reale, au fost transpuse m fictiune, pentru a se pastra ano
nimatul ~ipentru a se evidentia lucrurile Intr-o maniera mai dra
matica. Majoritatea provin din experienta clinica a autorilor sau pitolull
din munca terapeutilor aflati sub supervizarea lor directa. Clteva
cazuri s-au bazat pe ideile sugerate de scrierile autorilor Heinrich ontr tr nsfer si contr rezistent J
Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda

Fromm-Reichmann. Dorim sa ne exprimam recuno~tinta fata de Or erald Schoenewolf
toti cei implicati - terapeuti ~i pacienti -, precum ~i f ata de
Lucy B.Smith, C.S.W. ~idr. Jason Aronson, pentru recomanda
rile editoriale ~isprijinul acordat.
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF
Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in ve-

dere pacientii aflati in terapie. Totu~i Freud ~ialtii au atras aten-
tia ca aceste procese pot aparea atat in cadrul clinicilor cat ~iin
afara lor. Multi oameni daca nu chiar majoritatea sunt
prin~i in chinurile transferului ~irezistentei avand un t ing o ut
al unui ritual de comportament ireal. Eii~itraiesc vietile in mod
compulsiv ~iimpulsiv manati de forte incon~tiente comportan-
du se in moduri distructive atat pentru ei cat ~ipentru ceilalti.
Nici terapeutii nu fac exceptie de la a ~imanifesta prin acting
out sentimentele de transfer ~irezistenta. Cand acest lucru se in-
tampla in clinic a 11numim contra transfer ~icontrarezistenta.
Problema este ca pacientii vin la noi pe ntru a i ajuta sa ~i re zol-
ve comportamentul de transfer ~irezistenta 9iatunci cand noi
raspundem cu propriul nostru comportament nerezolvat de
transfer ~irezistenta capacitatea noastra de a i ajuta este foarte
mult diminuata. Misiunea noastra ca sa numim a~a este de a
Ie servi drept mode le de realism.
Folosim termenii de ontr tr nsfer ~i ontr rezistentii pentru a
repreze nta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al

sentimentelor fata de pacienti care sunt in conflicte caracterolo-
gice sau culturale nerezolvate sau prejudecati care Ie apartin in-
duse sau nu de sentimentele similare ale pacientilor. Aceasta uti-
lizare a termenilor este incercare de depa~ire a diverselor definitii
1 1 g re l e li i n p si ho te ra pi e • ontratransfer ~icontrarezistenta
16
curente ale contratransferului ~icontrarezistentei. Recunoa~tem 17
erotice, fie agresive - care sunt experimentate in asHel de mo
ca exista clinicieni care Impart contratransferulm doua catego
mente. Un terapeut posedat de sentimente de contratransfer
rii: contratransfer obiectiv, indus de pacient ~isimtit de terape
se poate trezi atras In mod irezistibil de un pacient, poate avea
ut, fara tentatia de a avea acting out; ~ieontratransfer subiectiv,
porniri uciga~e fata de el sau se poate simti exagerat de protec 
care reprezinta un raspuns irational dat pacientului, eu originea
In fixatiile terapeutului. Alti clinicieni clasifica contrarezistenta tor. Aflati In chinurile contrarezistentei, terapeutii s-ar putea sa
ezite sa discute anumite subiecte sau sa nu fie rec eptivi la anu
m acela~imod. Credem ca acestea sunt categorizari valabile ~iutile.
mite tipuri de se ntimente exprimate de pac ient, cum ar fi senti
Doar In primii doi sau trei ani de practica terapeutica erorile
mentele sexuale, de furie sau de iubire. In eontrarezistenta, tera
sunt de obicei tehnice ~inu neapara t un rezulta t al eontratrans
peutii pot fi tacuti, pot incerea sa schimbe subieetul sau sa
ferului ~icontrarezistentei. In aceasta perioada, terapeutii meear
Ineeree sa foloseasea interpretari pentru a eontraeara 0 idee sau
ca sa aplice teoriile insu~ite In timpul formarii. Cele mai obi~nui
un sentime nt e aruia ii opun rezistenta. De e xemplu, un pacient
te erori tehnice se refera la a invata seleetarea interventiilor eelor
mai potrivite diferitelor tipuri de pacienti, stabiIirea formularii poate e xprima furie fata de un terapeut c are opune rezistenta la
adeevate a diagnosticului, extragandu-se eontinutullatent din furie; un asHel de terapeut se poate pripi sa interpreteze ca aeeas
ta furie nu-i apartine ~iea ar trebui atribuita parintilor pacientu
eel manifest ~imentinandu-se atitudinile ~iIimitele terapeutice
lui. Intrerupand pacientul eu aeeasta interpretare, terapeutul nu-i
care creeaz
pacient. De aexemplu,
un mediuexista
optim pentru -nevoile
momente specifice
mai ales in fazafiede
carui
in ofera aeestuia ~ansa sa-~i dezbata sentimentele fata de el, pentru
ceput a tratamentului - cand terapeutii instituie un mediu de a gasi sursa aeestor sentimente , ~inici nu-i da ~ansa sa distinga
sustinere, m care se poate cladi mcrederea; aeeasta este foarte im intre relatia reala eu terapeutul ~irelatia de transfer. Inca 0 data
portanta, Indeosebi pentru pacientii narcisi~ti. In alte momen precizam, tot aeest proees este de obicei ineon~tient ~iterapeu
tul poate recurge la rationalizare pentru a-~ijustifica eomporta
te - mai ales pe pareursul fazei de mijloc - se poate impune 0
mentul. Doar atunci cand terapeutul aeorda multa atentie senti
atitudine mai activa, mai eonfruntationala. Aeestea ~ialte pro
mentelor intense trezite in el de un anumit paeient, se poate
ceduri tehnice similare pot fi stapanite cu u~urinta la mceputul
realiza eon~tientizarea factorilor de eontratransfer ~ieontrarezis
carierei terapeutice. Pana la urma, ae centul supe rvizarii se de
tenta implieati·
plaseaza aproape exclusiv pe aspectele contratransferului ~icon
trarezistentei. Chiar ~iatunci cand terapeutii sunt eon~tienti ca traiese sen
timente de eontra transfer ~ie ontrarezistenta, s-ar pute a sa In
Din nefericire, cand apar eontratransferul ~icontrarezistenta, eeree sa Ie nege. Unii terapeuti nu ered ca au dreptul sa simta
e ste putin proba bil ca tera peutul sa-~idea sea ma de ele la me e
asHe l de emotii (mai ales emotii sexuale sau agresive); altii se
put, din moment eesunt legate de impulsuri incon~tiente. Un bun
indiciu pentru terapeut ar fisentime nte le destul de inte nse _ fie tern sa nu fie Inghititi de ele. In asHel de situa tii, este proba bil
ea terapeutii sa se apere de aeeste sentimente, aseunz andu-se in
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF
101gre~eliin psihoterapie Contratransfer;;i contrarezistenta
18
spatele neutralitatii terapeutice , oferind interventii nepotrivi

te , pe ntru a 9iIe reprima imediat sau Ie e xprima cu indulgenta,
fara a lua in consideratie binele pac ientului. Oric um, reticenta
terapeutului de a trai aceste sentimente intr-o maniera analitica
corespunzatoare
da nu a-9i
a pacientului de
te de transfer.
faceaccepta
decM sa9iverbaliza
intareasca propriile
rezistenta sentimen
deja soli Despre contratra nsfer
Pe de alta parte, atunci ca nd sunt folosite c um trebuie, senti
mentele 9iimpulsurile de contratransfe r 9i contra rez istenta se De9i s-a sc ris foarte mult despre transfer in luc rarile de refe
pot dovedi 0 sursa de informatii care poate fi valorificata. Tera rinta din domeniul psihanalizei 9ipsihoterapiei, despre contra
peutul care poate tolera sentimentele care-i sunt induse de pa tra nsfer nu s-a scris prea mult. Poate ca acest lucru se datorea za
cient, care Iepoate identifica clar, Iepoate analiza 9icontrola, are nevoii narcisice a lumii psihoterapiei de a se vedea pe sine ca
la dispozitia sa, a9a cum afirma Donald Winnicott, 0 experienta sanatoasa 9ipe pacienti ca nesanato9i . Din fericire, situatia
practica a iubirii 9iurii sale in raport cu personalitatea 9icom s-a schimbat, odata cu numeroasele publicatii, seminarii 9icon
portamentul pacientului, bazata pe observatie obiectiva. Cind ferinte contemporane dedicate acum acestui subiect.
terapeutul detine controlul sentimentelor sale de contra transfer Intr-o scrisoare catre Sandor Ferenczi, in 1910,Sigmund Freud
9icontrarezistenta, el conduce terapia 9inu se lasa condus de ea. a introdus contratransferul ca un aspe ct al terapiei. Printre pri
Se poate folosi de astfel de sentimente pentru a-9i planifica in mii autori care au contribuit laintelegerea contratransferului s-au
mod creativ relatia cu pacientul9i pentru a asigura cel mai avan numarat Annie Reich, Maxwell Gitelson 9iRalph Greenson. Annie
tajos rezultat.
Reich a facut distinctia dintre contratransferul general9i contra
tra nsferul propriu-zis prin asemanare c u difere nta dintre c on
tratransferul obiectiv 9icel subiectiv) 9ia fost printre primii au
tori care 9i-au dat seama de problema terapeutilor care i9i
transpun in ac ting out sentimentele fata de pac ienti. Ma xwell
Gitelson a sugerat desfiintarea termenului de ontr tr nsfer 9ia pro
pus in schimb sa fie numit transferul analistului fata de pacient .
Dupa parerea sa, nu exista nicio diferenta intre transferul pa
cientului 9i transferul analistului - un punct de vedere destul
de raspandit astazi. Ralph Greenson a pus acce nt pe importan
ta unei re latii reale a terapeutului cu pacientul, prin contrast cu

gre eli i n psi hoterapi e • Contratransfer?i contrarezistenta
20
21
relajia ( adrul tratamentului, contratransferul a fost considerat de Racker
sun ternde
detransfer
acord. / contra transfer - un alt punct asupra caruia
b fel de important ca transferul.
Heinrich Racker ill r nsfer contr tr nsfer a introdus concep Dupa Freud, transferul este te renul unde au loc luptele prin
tul de nevroza de contra transfer, definind-o drept 0 entitate in cipale dintre pacient ~iterapeut, pentru cucerirea rezistenjelor
dependenta, partea patologica a contratransferului ~iexpresia pacientului. Racker a considerat contratransferul cealalta juma
nevrozei. In nevroza de contratransfer (contratransfer subiectiv), tate a terenului, unde se dau luptele principale pentru a se cu
sentimentele reprimate anterior sunt desca rca te, la fel ca ill ne  ceri rezistenjele analistului, adica contrarezistenjele.
vroza de transfer - cu excepjia faptului ca terapeutul este eel La ince putul relajiei terapeutice nu se intampla aproa pe ni
care descarca sentimente ira jiona le asupra pac ientului. Atat mic real intre terapeut ~ipacient. Pacientul se apara contra unor
Racker, cat ~iReich afirma universalitatea acestui fenomen ~ievi sentimente reprimate de mult timp, care s-ar putea activa in con
de njiaza faptul ca da ca doresc sa funcjioneze la maximum in si textul acestei relajii noi, ~iterapeutul incearca treptat sa-i arate
tuajia analitica, terapeujii trebuie sa fie con~tienji de transferu pacientului cum opune rezistenja faptului de a fireal. Relajia de
rile lor catre pacient ~isa Ieneutralizeze; daca nu sunt con~tienji transfer / contratransfer marcheaza inceputul unui proces care va
de ele, este foa rte probabil sa manifeste un acting out, pentru (1) duce la 0 relajie autentica intre fiinja umana care este pacientul
a-~i implini impulsurile incon~tiente ~i adesea infantile ale ~ifiinja umana care este terapeutul. Oricum, la inceput este 0 re
id-ului; (2) a se apara de aceste impulsuri ale id-ului ~i(3) pen lajie inradac inata in tre cut. Pa cientul ~iterapeutul sunt in pri
tru a demonstra ca nu s-a deteriorat nimic drept consecinja a mul rand obiecte simbolice unul pentru celalalt ~ipractic tot ceea
acestor impulsuri.
c e se spune ~ise face in re lajia lor prezenta este 0 reactiva re a ati
Psihanalist talentat, Racker a fost primul care a analizat ama tudinilor ~isitua jiilor aplicate unor figuri din trecut, de obicei
nunjit rela jia pac ient/terapeut c a relajie bila terala, in care atilt parinji sau fraji/surori. Sarcina terapeutului este aceea de a-I aju
pacientul, cat ~iterapeutul trebuie sa-~i rezolve transferul ~isa-~i ta pe pa cient sa redevina a ute ntic, ghidandu-l spre a fireal in re
depa~easca rezistenjele. Tot Racker a fost printre primii care au lajia cu terapeutul.
constatat ca sentimentele manifestate in contratransfer pot fifo Racker compara principiul de baza al tehnicii analitice cu stra
losite de catre terapeuji drept barometru care indica ceea ce se vechiul dicton socratic Cunoa~te-te pe tine insuji . Elvede sen
illtampla in incon~tientul pacientului. De exemplu, daca terape suI analizei in a-I ajuta pe pacient sa dobandeasca uniunea cu
sine insu~i, printr-o acceptare afectiva ~icon~tienta deplina a tot
utul ar evita
cientul incepeceva;
sa sedaca
simta plictisit,
s-ar enerva elpearpacient,
putea presupune ca pa
aceasta ar indica ce ea ce a fost candva ne gat la modul patologic in copilaria tim
de obicei ca pacientul ~i-a dorit sa-l enerveze pe terapeut; iar purie. Aceasta uniune cu sine implica depa~irea anxietajii ~ifri
daca terapeutul ar simji 0 stare de excitajie sexuala, aceasta ar fi cii sinelui respins, precum ~ia modalitajilor folosite de sine pen
atribuita seducjiei inc on~tiente a pa cientului. Prin urmare, in tru a se apara impotriva acestor anxietaji ~ifrici. Printre aceste

greleliin psihoterapie • Contratransfer?i contrarezistenta
22
mecanisme de aparare Racker enumera c1ivajul, mutilarea, ne Mai mult decat atat, terapeutul trebuie sa tie cum sa folo 23
garea, anihilarea, inchiderea in sine automortificarea), proiecta seasca contratransferul. Mai recent, ana li;;ti cum ar fi Robert
rea pe lume i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au
interior i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparen ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii trans
te ratul
va paei interioare.
sine, pentruTehnica analitica
a fi reunit cu ceincearca
ea ce s-a sa recupereze
pierdut ade
in drumul ferurile , cel mai ade sea fara sa-;;id ea se ama, oferind un ca dru
catre maturitate. detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i
pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care te
In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe reve rapeutii i;;ipot exprima sentimentele de contratransfer, pentru
nirea tuturor proc eselor infantile care a u fost reprimate a dic a a ie ;;i dintr-un impas, pe ntru a a rata pacie ntului ce impact are
pe manifestarea incon tientului pacientului). In cadrul iprin in a supra tera peutului sa u pe ntru a-I imuniza la agresiune fie ea
termediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incear a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care
ca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului. sunt in acord cu ei in i ;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele
Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului unei ma;;ti inexpresive.
cu lume a extern a i ceea ce se intampla in relatia de transfe r cu
te rapeutul, acesta din urma poate pune totul ca p la cap i, f olo
sindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune
pacientului ceea ce acesta are nevoie sa tie,pentru a- i reunifi
ca partea con tienta cu cea incon tienta.
Prin urmare, terapeutul tre buie sa ramana fe rm i empatic
cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu ac
ting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provo
catoare i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i
iei revan a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi ma
nevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile
lui de a sabota rela}ia , ei sa cauti permanent inte legere a i sa te
lupti cu transferul pacientului, precum i cu propriul contratrans
fer. Pentru a putea ajuta un pa cient sa fie din nou autentic, tera
peutul insu i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie
sa petreaca la fel de mult timp analizandu- i propriul transfer pe
cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.

gre~eliin psihoterapie· Contratransfer?i contrarezistenta
25
11arentalal pacientului) va respinge, exploata sau abuza de aceste
~;( ntimente.Transferul pozitiv (indragostitul, admiratia, dorinta
lIlanifestate fata de terapeut) poate fiin egala masura 0 rezisten
\:1 la sentimente de furie ~iostilitate infantile; pacientul se teme
di furia sa va distruge relatia te rapeutica , ca ar determina du~

espre contr rezistent lIlania terapeutului ~ica va atrage dupa sine represalii.
Psihanali~tii care au scris astfel despre contrarezistent a au
considerat-o, in mod similar, ca fiind parte a contratransferului.
Racker a definit contrarezistentele analistului ca fiind cores
Terapeut ul reactioneaza la transferul negativ al pacientului cu
punzatoare cu rezistent ele pacientului referi toare la aceea~i si contratransfer negativ, sau la transferul pozitiv al pacientului cu
tuatie. Este ca ~i c um ar fi 0 intelegere tacita intre terapeut ~ipa contra transfer pozitiv. In ori care di ntre cazuri, terapeutul va fi
cient sa nu vorbeasca despre un anumit subiect. Pacient ul poate apoi contrarezistent la acelea~i sentimente infantile din el insu~i,
opune rezistenta la a asculta interpretari. Terapeutul, care are sent iment e fata de care se apara ~i paci ent ul, la fel cum va fi con
probleme cu acela~i aspect, dezvolta 0 contrarezistenta la inter trarezistent ~ila a-~ianaliza propriile sentimente fata de pacient,
pretare. Terapeutul poate ramane practic in impas. Racker a va
~i l a a analiza senti mente Ie ac estuia. In ac easta carte, yom de 
zut contrarezistentele
utului c u rez istente le mai ales ca expresie
pac ientului (care pota identificarii
fi, in ace la~iterape
timp, numi drept contrarezistente caracterologice toate rezistentele care
deriva din reactii contratransferentiale.
puse i n legatura cu un confli ct din trecut ul terapeut ului). Pana Hyman Spotni tz , fonda torul psihanalizei mod erne , cel
la un anumit punct, suntem de acord; totu~i exista situati i In care care a folosit pentru prima data te rmenii de su ie tiv ~i o ie tiv
cont rarezistenta ii apart ine aproape in tot ali tate terapeut ului ~i pe ntru a dasific a tipurile de contratra nsfer, a ma i conce put ~i
am indus c ateva caz uri pe ntru a ilustra acest aspect.
alti termeni util i, pentru a desemna ti puri le de rezistente carac
Alti anali~ti au aratat ca, in realitate, rezistenta este un aspect terologice ale pac ientilar. EI a de numit drept rezistente dis
al tra nsferului. Transferul pa cientului asupra te rapeutului _ tructive pentru tratament acele forme de comportament care,
mergand pe linia acestui punct de vedere - se manifesta ca 0
mai ales i n faza i ncipi ent a a t ratamentul ui , incearca sa sabote
rezistenta l a exprimarea sentimentelor acest uia in general ~i l a ze ~i sa distruga relati a terapeut ica. Print re ast fel de comporta
exprimarea continuturilor infantile in special. Transferul nega mente se numara: intarzierea, neprezentarea la ~edinte, uitarea
tiv poate fi 0 ince rca re de a tine la distanta (a rezista la ) senti achitarii onorariului, venit ul la ~edinte in stare de ebri etate sau
mente i nfantil e mai profunde de dorinta ~i sentimente oedipi e sub influent a altar droguri, contrazicerea practic a tot ceea ce
ne de atractie sexuala fa ta de terapeut; pacientul anticipeaza sugereaza terapeutul, manifestarea unei ostilitati fati~e sau eta
incon~tient ca terapeutul (la fel ca parintii implicati in transferul
larea seductivitatii. Rezistentele statu-quo se refera la forme

gre~eli i n p si ho te ra pi e • Contratra nsfer ?i contra rezistenta

7
mai subtile de comportament, care apar de obicei pe la mijlo •II credinte, pe prejudecati 9ia9a mai departe. Terapeutul nu tre
cuI tratamentului 9icare urmaresc impiedicarea aparitiei orica 1)11 ie doar sa-9i ajute pacientul sa-9i depa;:;easca prejudecatile, sis
ror schimbari in relatie.
Il-rnelede credinte ;:;iv alori, in masura in care ele functioneaza
De9i Spotnitz nu face acest lucru, credem ca ace9ti termeni se Irept rezistente, ci sa-;:;idepa;:;easca;:;ie l propriile contrarezisten-
pot, de asemenea, aplica 9icontrarezistentei; 9iterapeutii se fac II culturale.

uneori vinovati de rezistente distructive pentru tratament 9ipoa Admitem faptul ca valorile sodale, sistemele fixe de cre-
te sunt mult mai predispu9i la rezistente statu-quo. Rezistentele dinte ;:;ip rejudecatile sunt, de asemenea, aspecte ale nevrozei
distructive pentru tratament ale terapeutilor includ: neprezenta :,;i pot fi ca atare considerate defense caracterologice. Dar re
rea la gedinte, adormitulill timpu1gedintelor, bautul sau consu illnintim ca, din motive de simplitate, am facut distinctia in
mul altor tipuri de droguri in timpul gedintelor 9i taxarea exa Lrecontrarezistente caracterologice ;:;irespectiv culturale, con
gerata a pacientilor. Rezistentele statu-quo ale terapeutilor, la fel v in;:;ica 0 astfel de distinctie ne ajuta sa intelegem sursele
ca 9ic ele ale pacientilor, presupun forme subtile de comporta contrarezistentei.
ment, conce pute pentru a rezista oricarei sc himbari in relatie 9i Rezistenta, ca ;:;it ransferul, este prezenta intr-o anumita ma
pentru a se le ga de siguranta 9isecuritatea statu-quo-ului, de9i sura in to ate relatiile - nu doar in terapie. De fapt, a nu rezis
statu-quo-ul poate fi de fapt 0 nonrelatie. Un terapeut care opu ta ar insemna sa fim complet vulnerabili, total deschi;:;i,atat ca
ne rezistenta la a asculta verbalizarea sentimentelor negative ale tre simturile ;:;ii mpulsurile noastre primitive, cat ;:;is pre cele ale
pa cientului cu privire la situa tia te rapeutica are un acting out al aHora a;:;acum suntem in copilaria timpurie, inainte de forma
unei astfel de rezistente.
rea rezistentelor); nu acesta este scopul terapiei. Daca renuntam
Putem extinde definitia rezistentei 9icontrarezistentei, pen tota l ;:;idintr-oda ta la rez istente defense), devenim sesibili la
tru a include influente c are nu a partin domeniului transferului cele 0 mie ;:;iunu de ;:;ocuri d e care putem avea parte ca oa
9icontratransferului 9ipentru a introduce termenul de contr re- meni . Scopul terapiei este sa permita oamenilor sa renunte la
zistente cultur le De exemplu, un terapeut cu gandire liberala rezistente treptat - de exemplu in relatiile lor cu iubitH sau
ca re opune rezistenta la a asculta parerile unui pacie nt cu 0 gan prietenii sau cu propria lor creativitate. Pentru ca experientele
dire conservatoare cu privire la probleme sociale 9i, prin urma noastre de iubire, de spontaneitate ;:;ic reativitate ne fac sa sim
re, pastreaza tacerea schimba subiectul sau exprima altfel 0 ju tim ca merita sa traim. A participa plenar la aceste lucruri este
decata cu privire la acele pareri, credem ca are un acting out, 0 ceea ce da sens vietH ;:;i0 face 0 placere, mai degraba decat 0
contra rez istenta care nu este un a spect a l contratransferului in lupta. Terapeutii care nu au ajuns in punctul in care sa poata cu
sine, ci mai degraba 0 expresie a valorilor dobandite in mediul a devarat renunta la rez istente ca .nd este cazul fie in vie tile lor
social in care a crescut terapeutul. Punem, astfel, un mare accent
personale, fie in relatiile terapeutice nu-;:;iingaduie nici lor, nici
ill aceasta carte pe valorile sociale internalizate, pe sistemele fixe pacientilor sa creasca.
RICHARD C. ROBE RT IE LLO, GERALD S CHOENEW OLF

gre~eliin psihoterapie· ontratransfer;;i contrarezistenta
Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontrover

sat in majoritatea ~eolilor traditiona1e de psihanaliza; dedican
du-i 0 seetiune intreaga a aeestei carti ineeream sa faeem 0 de
clara tie de aparare a eoneeptu1ui ~isa-1adueem pe 0 pozitie de
egalitate
buna eu e one eptul de re ziste nta
dreptate. unde trebuie sa ~ifie pe
Majoritatea oamenilor i~i petree viata in transfer ~irezisten
ta. Freud a seris despre ineon~tient unde umanitatea i~i aseun
de fata de sine eele mai profunde motive ~iJung a faeut refe ri
re la ineon~tientul eoleetiv eare serve~te aeeluia~i seop pentru
umanitate ea masa. Winnicott a seris despre sinele fals ~isinele
autentic ~iEric Berne a evidentiat jocurile pentru adulti .
A trai in transfer ~irezistenta inseamna a fifals a nu fi in sta Pa rtea
re sa te uiti la tine obieetiv inseamna sa fii ineon~tient sa jocijo
curi toate acestea facand imposibil faptul de a fi autentic impli aizeci i una de gre eli
cat emotional valorizat ca potential uman ~iintelept. Speram ea
urmatoarele 101 eazuri sa va serveasca nu doar drept sursa prae
de contratra nsfer
tica de referinta ci ~ica reamintire a propriei noastre imperfec
tiuni profesionale.
ntrod u ere
Aceste cazuri demonstreaza va rietate de dile me legate de

contratransfer cu care s-au confruntat psihanali~tii ~ipsihotera
peutii. Au fost alese datorita universalitatii ~iclaritatii lor.In plus,
a u fost scrise pentru a tra nsmite a tat aspecte inte rpsihice ~iin
trapsihice, d ~iaspecte umane implicate in diada pacient-tera
peut. Dorim ca cititorii sa inteleaga pe plan intelectual dinami
ca situatiei, dar sa ~isimta intuitiv aceasta dinamica. A~adar,
stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de

speciali tate.
Cazurile au fost impartite in trei categorii - erotice, sadoma
sochiste ~inarc isice -, ac estea a coperind toa te gre~elile de tip
caracterologic pe care terapeutii Ie pot face prin contratransfer.
Vor mai fi ~isuprapuneri, pentru d. in majoritatea cazurilor con
tratransferul subiectiv reprezinta un amestec de derivate orale,
ana le ~ioedipie ne ne rez olvate . De exemplu, un tera peut poate
avea dorinta de a controla un pacient, dorinta c are sa fie partial
un c ontratransfer sadomasochist ~ipartia l unul narcisic un ac
ting out al nevoilor de dominanta sau de gra ndoare .
Poate cel ma i dificil pentru un tera peut este sa con~tientize
ze, sa controleze ~isa foloseasca sentimentele erotice de contra
transfe r. Chiar daca am tre cut printr-o revolutie sexuala in ulti
mii ani ~isubiectul sexualitatii nu mai este tabuul de odinioara,
el este inca un subiect foarte controversat. Dad. nici anali~tii nu
10lgre~eliin psihot r pi · ~aizeci;;i una de gre;;eli de contratr ansf er

33
pot discuta a cest a spect, cum sa fa ca ei fata in mod eficie nt con nmtrola pac ientul (de a actiona sadie), situatie in ca re e li?i va
tratransferului erotie in situatia terapeutiea ve e pac ientul ca pe un monstru care a re ne voie sa fie imblan
i aceste se ntimente c hia r apar in terapie, iar ?i iar. Este des zit. Sau terapeutul poate avea nevoia incon?tienta de a fi domi
tul de obi? nuit ca pacientii de ambele sexe sa fie seduc tivi c u te nat, controlat sau manipulat de pacient (de a actiona masochist),
rapeutii lor.(manifestand
rapeutului A fi seductiv interes
este atatsexual),
0 forma de a-i fa ce pe plac te 
cat ?i 0 incercare de a-i c azUn
in cterapeut
are eli? i sadomasochist
va privi pac ientul ca pe un
i i poate, de persecutor.
exemplu, folosi pa
smulge controlul, de a-I da jos de pe piedestalul profesionalis cientul ca mijloc de a- i demonstra capacitatile ?iputerile de te
mului. Terapeutii care nu ?i-au rezolvat nevoile sexuale sau nar rapeut. Astfel de terapeuti i ipot desfa ura terapia mtr-un mod
c isiee se pot trezi tentati sa aiba un acting out a l acestor nevoi. In care sa nu tina se ama de ne voile reale i de dorintele pa cien
Mai mult decM atat, terape utii s-ar putea sa nu inteleaga sau sa tilor. Alti terapeuti pot pretinde ca pacientii lor sa Ie accepte in
nu empatizeze cu pacientii lor din cauza propriilor confliete ero terpretarile fara discutie , de parca ei ar fi legea i a r deveni iri
tiee nerezolvate. De exemplu, un pacient ii poate spune unui te tati daca pacientii lor nu le-ar accepta ca atare. In astfel de cazuri,
ra peut ca re tocmai a avut 0 rela tie nefe rieita de iubire ? ia carui pacientii vor simti ca sunt folositi pentru a satisface nevoia de
relatie cu mama sa a fost, de asemenea, nefericita despre proble putere a terapeutului i vor raspunde cu 0 atitudine de sfidare
me de natura similara din relatia cu partenerul actual sau cu sau de complianta; in nieiuna dintre alternative nu se va intam
mama. Acest terapeut poate deveni extrem de implicat in a-?i pIa nimic autentic. Anumiti terapeuti i i constrang pacientii sa faca
ajuta pac ientul. Ori sa presupunem ca 0 terapeuta care are sen i s a duca la bun star it anumite lucruri - sa se intinda pe ca
timente nerezolvate de invidie de penis lucre aza c u un pacient napea, sa faca asocieri libere, sa faca un exercitiu gestaltist -ma
care a avut 0 mama castratoare i are nevoie sa-?i afirme mascu inte ca ei sa fie pregatiti pentru asta i pacientii sunt iar pU i in
linitatea. Se va comporta terapeuta, fara sa-?i dea seama, astfel situatia de a se supune sau nu. In c ele din urma tera pia va e?ua.
inc at sa accentueze stima de sine scaz uta a pa cientului? Sau 0 Ostilitatea unui pacient va provoca adesea 0 reactie de con
pacienta relateaza detaliile relatiei sale sexuale; va trai terapeu tratransfer sadomasochist. Este de la sine inteles c a la un mo
tul (sau terapeuta) in mod indirect prin pacienta, folosind acest ment dat, intr-o terapie reu ita, toti pacientii vor manifesta osti
material sexual, poate chiar incurajandu-l, pentru a- i umple un litate fata de terapeutii lor. De obieei, aceasta ostilitate se
golin propria lui (ei) viata? IIva impiediea aceasta reactie pe te manifesta prin critiea la adresa terapeutilor i acei terapeuti care
rapeut sa asculte cum trebuie, sa empatizeze ?i sa analizeze nu i-au rezolvat complet acce se le de furie fata de figurile pa
transferul ?i rezistenta pacientei? rentale nu vor fiin stare sa suporte ostilitatea pacientilor. Ei pot
In contratransferurile sodomasochiste, perieolul este intotdea incerca sa- i incurajeze pacientii sa- i exprime ostilitatea, deter
una ca terapeutul sa se impliee intr-o lupta pentru putere c u pa minandu-i astfel, fara sa- i dea seama, sa faca opusul (la ce bun
cientul. Uneori, terapeutul are nevoia de a domina, manipula sau sa-ti manife?ti ostilitatea fata de 0 persoana care te invita sa 0

10lgre;;eliin psihoterapie· ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer
34
35
faci; pri n sfidare se obt ine acest rezult at mul t mai u90r). Sau pot pacient ul sa devi na 0 extensie narcisica a l or, care sa Ie accept e
incerca sa anali zeze osti li tatea i naint e ca ea sa fie complet dez valori le 9i sa-9i rezolve problemele personale i n acela9i mod ca
batuta sa u se pot comporta intr-o maniera atilt de calda 9i d e iu l~i. Un terapeut narcisic de presiv poate face apella pacie nt,
bitoare, indH sa faca imposibila exprimarea ostilitatii. Sepot im printr-un limbaj nonverbal incon9tient, pentru a fiprotejat 9isal
plica intr-o 1upta pentru putere cu pacientii lor, vazuti iar ca ni9te
mon9tri care trebuie imb1anziti prin interpret ari sadi ce) sau ca vat. Daca tera peutul
ta neputandu-l salva este ranit narcisic de
sau exprimandu-9i in catre pacostilitatea-,
schimb ient - aces
persecutori care trebuie suportati. In acest caz, t erapeutul devi  terapeutul ar putea reactiona cu furie narcisica.
ne martir, incercand, printr-un fel de retentie ana1a terapeutica Acest ea sunt doar cat eva dintre si tuati ile de cont ra transfer
9iprintr-o agresivitate pasiva sa-9i ingenuncheze pacientii. care pot aparea. In urmatoare le pagini Ie vom ilustra pe cel mai
Contratransferurile narcisice presupun acting out-ul unor sen des int alnit e - acelea care apar in toate formel e de psihot erapie.
t imente de st ima de sine scazut a, furie, depresie sau dependen
ta. De exemplu, terapeutii narc isici au uneori ne voia de a ave a
mereu dreptate, de a fi terapeut i perfecti , din cauza probleme
lor de stima de sine. Prin urmare, vor face presiuni asupra pa
cientilor ca a ce9tia sa se fa ca bine, ceea ce va duce la 0 deterio
rare a starii lor sau la 0 recadere. A1t i terapeut i, avand un acti ng

out al sentimentelor narcisice, vor incerca sa-9i impresioneze pa
cientii; cum e de a9teptat, pacientii se vor ara ta impresionati 9i
se va crea 0 intelegere t acit a: terapeut ul devine t ati cul cel bun
9ipacientu1 copilul ce1bun 9iastfel nimic autentic nu se va in
tampla. Inca 0 data, t erapeuti i cu t rasaturi narcisice pot incerca
sa-9i sustina insecuritatea cautand sa creeze idealizare 9iadmi
ratie. Acest lucru va veni in conflict cu capacitatea terapeutului
de a asculta 9i va menti ne paci ent ul i ntr-o etapa de dependenta,
in loc sa-i intareasca puterea eului 9iautonomia, cre9terea, inde
pendenta 9ijudecata originala.
Uneori, terapeutii narcisici au atitudinea de dumnezei care
urmeaza sa-9i remodeleze pacientul dupa propria l or i magi ne.
Vor avea, prin urmare, un plan pentru pacient care, in mod in
vari abi l, va fi in opoziti e cu nevoi le acestui a. Ei se vor a9t ept a ca

gre~eli in psi hoterapi e • ; ;a iz ec i ? i u na d e g re ?e li d e c on tr at ra ns fe r
I<E 5E AL A 1
T era peutu i corista
- Af? putea intotdeauna seduce earn pe oricine af?vrea i-a

spus ea terapeutului un barbat blnar in timpul primei f?edinte.
A eontinuat sa-i vorbeasca intr-un mod prazaic despre pat
tern-ul ei eompulsiv. Problema e ca odata ee-i sedue imi pierd
interesul. i sunt intotdeauna atrasa de barbati nepotriviti. Am
aeest obic ei - mi-e jena sa va spun asta - am aee st obie ei sa ma
ineure eu barbati insurati. De fapt cativa dintre ei f?i-auparasit
soWle pentru mine. Apoi ii dispretuiese. Nu-i mai suport deloc.
In urmatoarele f?edinte a dezvoltat aeest pattern aducand in
aeelaf?itimp detalii eu privire la viata ei. Era 0 femeie frumoasa
eu 0 fata inoeenta eu buze pline f?isenzuale f?ioehi albaf?tri care
if?icaf?tigase existenta ani de zile ea dansatoare intr-un club de
noapte. Aeum la varsta de 35 de ani se inserisese la un maste
rat de terapie prin dans dorind sa-f?ifaca 0 eariera ca re sa nu se
mai bazeze pe aspectul ei fizie. Doar ea remarca mentionase ca
in eopilarie fusese abuzata sexual f?ica a avut in viata relatii amo
raase atat eu barbati cat f?ieu femei.
Intre timp pe masura ee vorbea despre pattern-ul ei eu barba
tii despre problemele legate de eariera despre eopilarie eeva to
tal diferit se intampla la nivel nonverbal. De exemplu in timpul
primei ~ieelei de-a doua f?edinte statuse timp de dHeva minute
gre~eliin psi hoterapi e • Contratra nsferu ri erotice
41
cu picioarele departate, etalandu-se pe deplin in faja terapeutu acestui terapeut 0 dubla capcana: daca i-ar fi raspuns la seduc
lui (purta intotde auna roc hii la ~e dinje). $i in timpul celei de -a tie,I-ar fi disprejuit, daca n-ar fi facut-o, s-ar fi simjit jignWL
pa tra ~edinje, s-a oprit la un moment dat ~ia facut un adeva rat In ceea ce-I prive~te pe terapeut, acesta fusese imobilizat de
caz din a-~iaranja sutienul, bagandu-~i mana dreapta in sutien, sentimente contradictorii. Pe de-o parte, i~idorea sa faca dragos
aranjandu-l timp de un minut ~ie xcla ma nd apoi cre d ca e rup te cu ea, pe de alta parte, ar fi dorit sa 0 sugrume sau cel pujin
ta incheie toa rea . Apoi, cu un za mbet afectat de domni~oara ~i sa 0 scuture. Intr-un plan incon~tient, contratransferenjial, pa
incruci~andu-~i ochii, ~i-a continuat discursul despre barbaji. cienta devenise mama sa cea provocatoare, care defilase adesea
Cred ca bazal toji barbajii sunt nesimjiji , a spus ea . N-am ga goala prin faja sa cand era copil ~icare, atunci cand elincercase
sit niciunulin care sa am incredere . $i chiar in acela~i moment sa intinda mana ca tre ea, Ii spusese ca era un ba iat rau. Voia sa-i
s-a mtors brusc catre terapeut ~ia izbucnit: lICecrezi despre toa faca acum acestei femei ceea ce fantasmase adesea sa-i faca ma
te astea? Vorbe~ti? mei sale . Prin urmare, nu era in stare sa fie empatic, sa reziste ~i
- Da, vorbesc, a raspuns el, fiind luat prin surprindere. Pa sa fie figura paterna de mcredere ~isprijin pe care pacienta 0 cau
reji suparata. ta cu disperare. In schimb, a contraatacat.
- Pai, nu spuneji nimic. Staji acolo ca un mut. A~ vrea un _ Chiar va doriji un feedback? a vorbit elin cele din urma.
feedback. De aceea am venit aici. Da-ji-mi voie sa va intreb ceva. Sunteji con~tienta de pozijia in
- Ce fel de feedback aji dori?
care- staji?
Ce vreji sa spuneji? a raspuns ea surprinsa.
- Nu ~tiu. Orice. S-a uitat urat la el, cu 0 privire suparata.
Terapeutul, care nu practica de foarte mult timp ~i care 0 _ Staji cu picioarele departate, a~a ca pot vedea pe sub ro
primea la ~edinje pe acea sta femeie in timpul stagiaturii, per chia dumneavoastra . Se simjea un ton de manie in voc ea sa.
cepandu-i 0 taxa redusa, s-a trezit simjind un amestec de ex Ea a privit in jos ingrozita. O $i-a incruci~at rapid picioa
citajie sexua la, anxietate ~if urie . Era ata t de invadat de senti rele ~i ~i-a aranjat rochia, inro~indu-se. Nu mi-am dat seama.
mente, ca nu Ie putea pune in ordine ~i, prin urmare, nu ~tia Stau a~a tot timpul dnd port pantaloni. Nu ~tiula ceva referiji.
ce sa spuna. _ $i cu ceva minute in urma aji facut mare caz din a va aran-
Pacienta i-a produs un contra tra nsfer pute rnic, cum mai fa ja sutienul.
cuse ~ic u a lji tera peuji inainte; trecuse din terape ut in tera pe _ $i? Se simje a manie ~iin voc ea ei. Ce vreji sa spuneji?
ut, fara a ramane niciodata mai mult de cateva ~edinje, consi _ Vreau sa spun ca simt di sunteji seducatoare cu m n in
derandu-i intotdeauna necorespunzatori. Se a~tepta ca fiecare acest moment.
tera peut sa fie 0 figura autoritara ipocrita, exploatatoare, abu _ Sunteji sigur canu e de fapt ceeace va doriji dumneavoastra?
ziva sexual (a ~a cum fuses era atat ta tal, cat ~im ama ei), a~a ca Exasperat, terapeutul a incercat sa-i explice ca ea incerca de
inscena acela~i lucru cu fieca re terapeut. De fapt, ii intinsese fapt sa-l seduca, cum mai facuse ~icu alji barbaji din viaja ei care
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri erotice
nu puteau fi disponibili ~ica pattern-ul continua chiar atunci I d\E ~E ALA

sub ochii lor. Cu toate acestea pentru c a era ne rvos ~ipentru ca
nu era capabil sa se concentreze pe nevoia ei pozitiva de a se
simti intr-o relatie de incredere cu el ~ipentru ca sincronizarea
interpretarii era c u mult depa ~ita ea nu a putut auzi nimic.
La sfar~itul ~edintei a plecat suparata. La mijlocul saptama
nii I-a suna t sa-i spuna ca renunta la te rapie ~ic a avea de gand T era peutu I ?i vi rgi na
sa-~i caute 0 terapeuta. E1i-a urat succes apoi a mai adaugat
intr-o doara : Daca va razganditi ~idoriti sa veniti sa discutam
despre asta va rag sa 0 faceti .
- N-o voi face a raspuns ea ~i a inchis telefonul. Cand a venit pentru prima data la tanarul terapeut femeie
atra gatoare i-a spus ca e ra virgina. Era catolica 9ie l era tot ca to
lic;prin urmare amandoi fuses era crescuti intr-un mediu cultu
ral in care virginitatea era preamarWL A9a ca s-a creat intele
ge re ta cita; el a de venit duhovnic ul ei ~iea a devenit fecioara lui
cea pura. Relatia lor era una de transfer / contra transfer pozitiv.
Apoi intr-o z i i-a marturisit ca nu fusese sinc era cu el. De
fapt i-a spus nu sunt virgina. Am relatie inca de dinainte de
a incepe terapia. Nu 9tiude cemi-a fost frica sa va spun asta. Cred
cam-am gandit ca trebuia sa fiu virgina pentru dumneavoastra .
Avea dreptate. Terapeutul a avut reactie de furie la aceasta
confesiune 9i nici macar nu a fost in stare sa vorbeasca despre
asta cu a tat mai putin sa analizeze. A ramas tacut pana la sfar
9itulgedintei 9i a inceput sa fie din ce in ce mai rece cu ea in ge
dintele care au urmat.
Confesiunea ei a fost traita de terapeut ca tradare care i-a
retrezit sentimente din copilaria timpurie cand 9i-a dat prima
data seama ca mama sa nu era pe de-a-ntregul a sa ci facea sex
cu tatal sau. Fana in acel moment ma ma sa fusese pura in ochii
sai; dupa aceea a vazut-o ca pe vrajitoare. In mod similar el
9i-avazut acum pacienta cape tilrfa 9ica pe vrajitoare pentru
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

gre~eliin psihoterapie • Contr atransferuri erotice
44 ca intretinea relatii sexuale ~ipentru ca mintise referitor la acest 1 I{I :;iEALA 3
lucru. S-a mai simtit totodata ranit in narc isismul sau, de pardi
ar fi fost hranit cu lapte stricat.
Ca urmare a acestei schimbari de atitudine, s-a schimbat ~i
. atitudinea pacientei. I-au displacut profund tacerea ~iraceala te
rape utului, tra indu-le ca pe 0 respingere a sentimentelor ei se
xuale - respingere care i-a re trezit a mintiri traumatice le gate de Terapeuta care mbrati a
modul rece in care a fost tratata de tatal ei cand a trecut prin sta
diul oe dipian ~ii-a fa cut avansuri romantice. Pentru a se apara
de respingerea terapeutului, a mceput sa fie din ce in ce mai se
Un tanar pacient s-a dus la terapeuta sa mai m va rsta, dar mc a
ducatoare in preajma lui, de ciuda (la fel cum facuse ~i cu tatal
<ltragatoare, plangandu-se eel fosta sa terapeuta refuzase sa-l im
sau). El a interpretat acest comportament seduc tiv intr-un mod
brati~eze.
acuzator, mentionandu-l ca pe 0 forma de rezistenta.
- N-am vrut decat 0 singura imbrati~are, a spus el pe un ton
- Doar ma jucam, a raspuns ea, simtindu-se atacata. Voi, te rist de amaraciune. Era un barbat tanar, ina lt, cu ochi alba ~tri,
rapeutii, nu vreti sa va distrati niciodata.
sensibil, c are ar fi putut fi luat dre pt un cantaret in corul biseri
Ulterior, ~iea a ramas tacuta, la fel ca terape utul, ~iau ramas cii. Mi-a tot spus ca relatia te rapeutica ar fi afectata daca m-ar
acum blocati intr-o alta intelegere tacita, una a tacerii, un impas i'mbrati9a, 9ieu i-am tot spus eel va fi afectata daca n-o va face;
de noncomunicare ce a durat multe luni.
J9a eel ma aflu acum aici.
- Ce -ar Insemna pentru dumneavoastra daca v-a 9 imbrati
~a?a intrebat terapeuta.
- 0, Dumnezeule. Aveti de gand sa incepeti cu asta? Asta a
fa cut ~i e intotdeauna. Incepea fntot e un cu prostiile astea
psihanalitic e. Uite ce e, nu ma puteti doar imbrati~a ? Nu vreau
analiza acum. Vreau sa fiu alinat. N-am prea primit alinare cand
eram copil, intelegeti? Oferiti-mi putina alinare, putina consola
re ~i 0 sa facem apoi ~i ana liza . La urma urmei, pana ~ia nali~ti
clasici precum Blanck recomanda folosirea uneori a parametri
lor, a adaugat el, fiind versat in literatura analitica.
Terapeuta n-a putut sa nu fie ferme cata de a cest tanar pre co
ceoLa finalul ~edintei I-aimbrati~at, luandu-9i la revedere. A facut

gre;;el i i n psi hoterapi e • Contr atransferuri erotice

46
acela~i lucru ~i la finalul urmiHoarei gedinte 9i tot a9a. Dupa .Idesea martora chefurilor tahHui ei 9ia apostroHirilor mamei
aceea, pacientul a devenit aparent compliant, implicc'indu-se in :;.de. Adesea , tatal ei venise la ea pe ntru consolare ~ie a ii state a
demersul analitic ~ise pare ca imbrati9arile facilitau progresul IIIpoaUi ~iil imbri:lti~a,spunandu-i di totul va fibine. Dar bine
terapeutic. Apoi, dupa cea de-a 9asea imbrati9are, tanarul s-a in Illteles ca luc rurile nu state au a ~a ~i, de Indahl ce tatiH ei se tre
departat u90r de terapeuta 9ia privit-o lung, cu frenezie in ochi. / m din be tie, acesta uita de sprijinul acordat de fiic a sa. i dadi
i ea s-a uitat in ochii lui, za mbind timid a, cucerita de oc hii lui .,lunci cand era treaz fiica lui venea sa-i cea ra 0 imbrati~are, 0
alba~tri, de tenul sau sanatos, de buzele lui senzuale. S-au saru lI1ustrazicand: Incerc sa citesc ziarul. Ma la~i?
tat. Terapeuta s-a retras apoi. Prin urmare, aceste imbrati~ari frustrate ~idorinta de a-9isal
- N-ar trebui sa facem asta. va tata19i de a fugi cu el, c ombinate cu dorinta narcisic a de a fu
- tiu, a zis tanarul. Dar 0 facem. ziona iar cu mama rejectiva, au fost transpuse intr-un acting out
- Oar sunt terapeuta dumneavoastra . Este ... Ia nivel contratransferential eu acest pacient. In eoncluzie, tera-
- Ati fost terapeuta mea. pia a fost sabotata.
Ce s-a intamplat? Cedand primei imbrati~ari, terapeuta a pier
dut deja acest pacient. Ela reu9it sa 0 manipuleze ca sa-limbra
ti~eze ~i,dupa aceasta manevra initial a, ea s-a aflat sub influen
ta lui. A devenit tot mai excitata de imbrati~arile lui 9i a fost

incapabila sa-l mai respinga, pentru ca de fapt el 0 sedusese.
Acest barbat i~i sedusese terapeuta, punand-o intr-o situatie fara
ie ~ire . Dac a ea i-ar fi respins rugaminte a de a -limbrati9a , ar fi
plecat, la fel cum facuse cu ultima terapeuta; da ca ea ar fi cedat,
el ar fi control at terapia.
In mod con9tient, e a a crezut c a putea sa controleze situatia,
gandindu-se ca 0 sa fie doar 0 imbrati~are. Apoi a mers mai de
pa rte cu rationamentul, ga ndindu-se c a din moment c e terapia
mergea bine, ar putea continua sa-limbrati~eze, preferand sa nu
obse rve natura superfic iala a compliantei lui. La nive l incon
9tient, e a avea un acting out al propriei sale nevoi narcisic e de
apropiere de mama sa ~ia l nevoii oe dipiene de a-~i salva tata l ~i
de a-llua de langa mama sa. Ta tal ei fusese alcoolic 9i, c and te
rapeuta era 0 fetita in varsta de patru, cinci 9i ~ase ani, fusese
RIO lARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 10lgre~eliin psihot r pi · Contratransferuri erotice
G RE ~E AL A 4
I ( rsecutor (ta tal ca strator - superviz orul). Apoi, pe masura c e
I, lCienta a ince put sa se simta mai bine ~iel se simjea ma i ra u, a
Illn~put sa-~i urasea pacienta, dand vina pe vampirismul ei
I l( ntruboala sa. Totu~i,nu vampirismul eiii venea de hac, d pro
Ilriullui eontratransfer, datorat conflictelor oedipiene ~ipreoe
IIi pie ne trezite de drcumstanjele te rapiei eu ea. De fapt, i-a pre
Te rap e u t u ca re s a aut cas t rat hlilt boala ~iea s-a simjit mai bine, dar fara a rezolva conflictele
Ilsihice de baza.
Discutand situajia cu supervizorul, terape utul a putut sa m
o pacienta a fost recomandata unui terapeut de catre supe r Ideaga ~isa se confrunte cu problema majora a sentime nte lor
vizorul acestuia (tatal sau surogat), a carui parere cu privire la ~;<llee eontratra nsfer. Superviz orull-a lamurit pe te rapeut c a
capacitatea sa de analist era foarte importanta. Pacienta, 0 feme .westa din urma il transforma intr-un tata -surogat. Nu sunt a id
ie tanara, predispusa la indispozijii fizic e, a manifestat foarte te judec . Sunt aid sa te ajut , i-a spus superviz orul. Au ana li
:-;i1
multa anxietate, care-~i avea originea in nevoile sale orale ~iero J :iltm treaga situajie ~iterapeutul a plecat, simjindu-se foarte u~u
tice nerezolvate. Terapeutul a incercat sa 0 hraneasca cateva rilt. In cateva saptamani, sanatate a sa s-a imbunata jit ~ii-a pu
luni, fara sucees. Apoi, a inceput ~iel sa simta anxie tate ~isa fie
bolnav. ut interpreta padentei dinamica situajiei dintre ei, readucand
Irelajia pe faga~ul normal.
Tera peutul se fixase in ideea c a dac a tra tamentul a r da gre~,
el ar ficriticat violent ~ipersecutat de catre supervizorul sau. Su
perego-ul sau era proiectat asupra acestui obiect real; pericolul
de care se simjea ameninjat era castrarea - din moment ce a
practica aceasta profesie, insemna, la nivel oedipian, sa-~i castre
ze tatal ~isa-~i cucereasca mama. Drept aparare la aceasta situa
jie - in care ego-ul se apara impotriva pe rsecujiei unui supere
go foarte sever - poate aparea un raspuns psihosomatic.
Supere go-ul tiranic nu este doar ta tal care ameninja cu ca stra 
rea, ci ~i mama devoratoare a perioadei preoedipiene: sanul
otravitor.
In acest exemplu, terapeutul se imbolnavea pur ~i simplu,
adica se castra , pe ntru a -~i domoli astfel supe rego-ul arha ic
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eliin psihoterapie· Contr atransferuri erotice
G RE ?E ALA 5 51
Bine intele s ca ba rbatul a simtit ca femeia nu se simtea in lar
, II (~icu diseutiile sale despre aventuri sexuale ~ia simFt aeest
iIltTU ca pe 0 respingere sexuala, eeea ce I-a facut sa-~i doreasca
' I vorbeasca ~i sa se laude e hia r ma i mult cu sexualita tea sa. In
.illm sa, la nivel transferenFal, el cauta confirmarea sexual a pe
,.Ire n-o primise niciodata de la mama sa.
Terapeuta care nU i rezolvase fntr-o zi, dupa cenu a reu~it sa obtina un raspuns de la ea timp
in vi d i a de pen i s ,Il un an, barbatul a simtit impulsul de a incerca 0 noua lovitura.
_ tii, i-a spus, nu cred ca ma crezi pe bune ca sunt bun in
p IL Am senzatia ca ma crezi un laudaros.
_ Ce va face sa crede ti asta ? a raspuns ea , oare cum anxioasa.
Un tanar mergea la 0 tera peuta de aproape un an. El obse r - Nu ~tiu, eeva din felul tau de a fi.
vase ca de fiecare data cand vorbea despre sentimentele sale se _ 0, chiar a~a. Terape uta s-a simtit prea anxioasa ca sa-l in-
xuale fata de femei, tera peuta fie se cufunda intr-o tacere pro Irebe ce vazuse in felul ei de a fi.
funda, fie devia rapid conversatia de la subiectul sex. Acest tanar _ Ma gandeam ... S -a uitat la ea, c u un za mbet disere t pe c hip.
avusese 0 mama
maseulinitatea castratoare,
in moduri care-i
variate. Dedesconsiderase
exemplu, cand permanent
era adoles -Da?
_ Ma gandeam ca poate ar tre bui sa ti-o demonstrez .
cent 9ii9i rugase ma ma sa-i ia 0 pereehe de chiloti barbate9ti, ea - Ce vreti sa spuneti?
a ras 9i a spus: La ee-ti trebuie tie 0 pereche de chiloti barba - Ma gandeam ca a~ vrea sa F-o trag.
te9ti? Pentru ca barbatul fusese castrat in modul acesta de El i-a za mbit. Era un za mbet seductiv, agre siv, pentru c a e ra
mama sa, avea nevoie sa se laude cu penisul sau, cu cat de mare deja foarte furios pe ea, simtindu-se respins ~icastrat, lueru care-i
este 9i eu ispravile sale cu femeile. Pe eealalta parte, terapeuta retrez ise pe rand sentimentele de furie fata de mama sa.
nu putea fa ce fa ta acestei nevoi. Ori de cate ori elincepea sa vor Terapeuta a fost umilita. La ineeput s-a uitat la elimpietrita.
be asca in acest fel, ea simtea repulsie 9i manie 9i c u greu putea Sesimtea atat ingrozita, cat ~ifurioasa. Contratransferul ei nu i-a
re zista impulsului de a-i spune ca era un ticalos misogin 9i ea ar permis sa-linteleaga ~isa empatizeze eu nevoia lui de eonfirma
face bine sa iasa din cabinetul ei imediat. Pentru ca nU-9i rezol re sexuala. In sehimb, ea I-a vazut ea pe un imbecilingamfat
va se invidia de penis, precum 9i ma nia 9i dispretul fata de bar ca ta tal ei, de care s-a simtit intotdeauna respinsa ~if ata de ca re
bati asociate acesteia, ea nu putea face fata modului in care acest se mai simte a inca jignita. Era furioasa pe el.
barbat se lauda eu se xua litatea sa ; se cufunda astfelintr-o tac e _ Nu, a raspuns ea in eele din urma. Nu ered ca ar fi 0 idee
re profunda sau schimba subiectul. buna. In mod evident, se simtea un ton de dispret in vocea ei.
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF gre~eli in psi hoterapi e • Contratra nsferu rierotice
52 53
- De ce nu? a insistat el, cu zambetul inca pe chip. Ajunsese (.I:~lratoare, mai ales din cauza rivalitatii nerezolvate cu fratele
intr-un punct unde, incon9tient, dorea s-o 90cheze, s-o forteze j ~ia invidiei de penis. Cand aceasta femeie era in varsta de trei
sa-l va da ca barbat, sa ra spunda la ma sculinitatea lui. .1I1i? idescoperise pentru prima data placerea masturbarii, mama
- Pur 9i s implu nu cred c-ar fi 0 idee buna, asta-i tot. :••1a certat-o, spunandu-i: E murdar. Nu face asta . Totu9iea ob
- A9 p utea sa ti-o trag cum nu ti-ai mai tras-o vreodata pana :'I'rvase ca frate le ei, care era cu un a n mai mare de c at ea , se juca
acum. desea cu penisul 9i n u era niciodata certat de mama sa. Chiar
- Sunt sigura ca ati putea, dar nu asta e ideea. Terapeuta s-a : ;i mai tarziu, cand 9i-a intrebat mama de ce ea nu avea penis,
simtit u90r infiorata, uitandu-se suparata la pacient. In acel mo lllama a certat-o din nou, spunandu-i: Nu mai pune astfel de
ment 9i-a dat seama ca se excita, avand fantasma de a fi poseda intrebari proste9ti . Fire9te ca fetita a trebuit sa-9i reprime senti
ta de pacient; era in acela9i timp furioasa pe ea pentru ca avea mentele cu privire la aceste lucruri, printre altele 9i multa gelo
aceste sentimente 9i furioasa pe pacie nt pentru ca i Ie starnea. zie 9i ura fa ta de fratele ei. Aceste a au ie9it mai tarziu la supra
Nu e deloc asta ideea , a adaugat ea. fata, prin raportare la tanarul barbat care se lauda cu sexualitatea
- Ti-a9 p utea-o trage pe rupte, a spus el. Iui in fata e i. Pentru ca i9i fa cuse formarea cu un ana list care nu
- Chiar nu vreau sa continui cu acest subiect. credea in invidia de penis, terapeuta nU-9i rezolvase niciodata
- De cenu?
aceasta problema.
- Nu cred ca este productiv.
- Nu crezi ca este produc tiv, a zis el, imitand-o. Du-te -n pula Ca sa
facut urmare, 9i-a
fie chiar pierdut
mai furiospac ientul
decat 9i, mcand
fusese ai mult decatlaatat,
a venit I-a
ea. Un
mea. cred ca este productiv. raspuns mult mai bun din partea ei ar fi fost sa asculte cu em
- Uite ce e, a zis ea, ridicandu-se brusc, cu bratele incruci9a- patie laudar0genia tanarului barbat 9i sa-l sprijine intr-un fel in
te. Nu cre d c a mai merge. Cred ca ar trebui sa plecati. care mama lui n-o facuse, pana in momentul in care el ar fi do
- Vrei sa plee? ba ndit suficienta forta a Eului pentru a renunta la ac easta pozi
-Da. tiona re 9i ar fi vazut-o ca 0 pozitie de fensiva compensatorie.
- Dar de ce? Ai spus ca aici pot spune ce vreau. Dac a nu a r fi fost contratransfe rul ei, poate ca ar fi fost in sta re
- tiu. Imi pare rau. A9 v rea sa plecati. Cre d ca poate ati avea sa faca asta.
ne voie de un terapeut ba rbat. Imi pare rau, pur 9is implu nu cre d
ca mai merge. Tremura de furie. Vreti, va rog, sa plecatp
i pacientul era furios. Venise la terapeuta pentru a-9i rezol
va frica de castrare 9ipentru a-9ireconfirma masculinitatea, dar,
in schimb, daduse peste 0 terapeuta, care, incon9tient, era la fel
de castratoare ca mama sa. In mod incon9tient, terapeuta era
RICHARD C. ROBERTIE LLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contratra nsferu rierotice
G RE ?E AL A 6
1,1,1 > EA LA 7
era peutu homofob fatieu eel bu n
Un tanar terape ut tra ta un barbat in varsta de treize ci 9ic inci Era un terapeut mai in varsta, care era placut, bun, bland 9i
de ani - un barbat sensibil, foarte inteligent i atragator - cu generos in spirit ~iin fapta. Era indragit de toti pacientii sai, din
care avea multe in comun. Multe luni terapeutul indurase izbuc t recare majoritatea erau femei tinere 9iniciuna nu-l parasise vre
niri de sarcasm, injuraturi 9ialte forme de comportament rejec odata. Pentru fiecare din pacientele sale eljuca rolul tatieului eel
tiv,pe masura ce-9i ajuta pacientul sa treaca prin transferul sau bun - barba tul mai in varsta, intelept, sensibil, intele gator, la
negativ. Pacientul avusese 0 rela tie similara c u mama sa, una in care aceste femei tinere puteau apela cu problemele lor legate de
care predominau sarcasmul9i injuraturile 9icare se repetau acum prieteni sau soti. De fapt, el avea cate 0 miea idila cu fiecare pa
in relatia terapeutica. Terapeutul nu avea nicio problema in a face denta 9i idila nu a vea pur 9i simplu niciodata final, durand ani
fata acestui transfer. Totu9i, cand transferul negativ a fost rezol ~iani. Adesea, cand 0 pac ienta se simtea tulburata , el 0 lua pe
vat 9iintr-o zi pacientul a inceput sa vorbeasca despre iubirea sa genunchi i 0 consola, i de obieei, cand pleca, 0 conduce a pana
pentru tera peut 9id e atractia sexua la fata de e l, acesta din urma Ja u a i 0 pupa pe obraz sau pe frunte, sau uneori chiar pe buze.
s-a simtit anxios. Pana in acel moment, el nu depa9ise acele sen Da, invatase despre transferurile erotice in timpul pregatirii
timente in analiza sa personala. sale i tia ca astfel de transferuri trebuia analizate, pentru a re
In acel moment al terapiei, pacientului i s-a oferit 0 slujba zolva complexele i fixatiile narcisiee i alte confliete reprimate
intr-un alt ora9' Terapeutul, in loc sa interpreteze dorinta brus nerezolva te 9i, totu9i nu se putea mobiliza sa faca ceva in ac est
c a a pacientului de a se muta drept rez istenta, a gasit multe mo sens. I i spunea ca nu putea sa- ijigneasca pacientele. Realitatea
tive pentru care ar fi fost eel mai bine pentru pacient sa faca era ca el avea un acting out la propriile sale sentimente oedipie
exac t acelluc ru. Se pare ca va simtiti mult mai bine acum , i-a ne 9inarcisice. Fiind copil, invatase repede ce- i dorea mama sa
spus tera peutul pacientului. Cred c a ace asta mutare 0 sa va de la el. Ea ii spunea mie ul meu prieten 9i ilimbra ti a foa rte
prinda bine. Pacientul a acceptat slujba 9i a terminat terapia 0 strans dupa ce avea 0 cearta cu tatal sau 9ibaiatul se simtea bine
luna mai tarziu.
ca putea sa-i ofere alinare mamei sale.

gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice·
56
Acum se simtea la tel de bine sa poata oteri alinare tinerelor I , I;;EALA 8
sale pa ciente. $i astfe l, atat el, cat ~ip acientele sale au tra it -
riciti pana la adanci batraneti, intr-o stare de de pendenta reci
proca avand permanent 0 relatie de dragoste neimparta~ita. A~a
ca n-a prea avut loc nicio a naliza sau rezolvare a conflictelor
protunde.
fer peutul c re s lndr gostit
La cea de-a treia ei ~edinta , 0 tanara femeie atragatoare i-a

ddus terapeutului ei de varsta mijlocie un buchet de margarete,
spuna ndu-i: Am vrut doar sa va da u astea, pentru ca va gasesc
placut . Terapeutul, recent divortat ~isingur, i-a multumit pen
1m flori ~ia avut 0 fantasma efemera sa 0 ia in brate ~i s a 0 sa
rute. Fantasma a trecut.
La cea de-a ~asea ~edinta, ea i-a adus 0 cana de cafea, obser-

vand ca aceea pe care 0 folosise pana atunci era crapata. Din nou,
cl i-a multumit ~i a avut iar 0 fantasma sexuala.
Dupa cateva luni de acest gen, tanara femeie a venit intr-o
zi la el ~i a exclamat: Cred ca sunt indragostita de dumnea-
voastra .
_ Ce frumos, a spus tera peutul, simtindu-se a nxios.
Apoi ea a inceput sa-i spuna un vis. Visase cu 0 noapte ina
inte ca era la cabinetul terape utului, ca era indragostita de el ~i
el de ea, ca s-au imbrati~at ~ica erau amandoi extrem de fericiti.
A zambit ~is-a inro~it in timp ce-i povestea visu .
Terapeutul, simtindu-se mai nelini;;tit, a incercat sa respecte
procedura analitica standard: Ce-ar insemna pentru dumnea
voastra daca a;; fiindragostit de dumneavoastra ;;idumneavoas
tra de mine? a intrebat e .
RICHARD C. ROB ERTIELLO, GERALD S CHOE NE WOLF gre~eliin psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
58 59
- Cred ca ar insemna ca ma apreciati la fel de mult cum va IlIl'ercasa-i analizeze sentimen-tele pentru el 9i acela~i zambet
apreciez 9ieu. 111~;cretra 9i p e buzele ~i in ochii ei, de pard amandoi imparta
- i cum ma apreciati dumneavoastra ? <Ill un secret. La sfar~ituIgediI1-tei, el s-a ridicat ~is-a indreptat
- Cred ca sunteti cel mai minunat barbat pe care I-am intal- ,. it re birou sa scrie ceva. Ea a venit agale prin spatele sau, sa-i
nit vreodata. Illlnaneze cecuI. Cand el s-aintorS, ea statea zambind in fata luL
Terapeutul a fost surprins de sinceritatea nuda a tinerei femei. lras-o brusc spre el, a tinut-o si:rans un moment, a privit-o lung
Dar de fa pt nu ma cunoa9tetL 111chi - care erau acum lumiDO i ca ai unui copil-- i a saru
- tiu ce simt. 1.11-0.Apoi ea s-a retras, i-a disp.~h:ut zambetul ~is-a uitat prosti
- Ei bine, 9i-a re venit terapeutuI. Inteleg. Pot atunci presu- Iii la el, intr-un mod ciudat. Apoi a fugit din camera.
pune ca v-ati dori ca 9i eu sa cred ca sunteti cea mai minunata L-a sunat in timpul saptama0ii, sa-i splma la telefon ca se ho
femeie pe care am intalnit-o vreodata? Lirase sa renunte la terapie. I-~ spus d vorbise despre asta cu
Ea a dat din umeri ca un copil: A9a cred . Ilrietenul ei - erau din nou im:p:teuna - 9i d el 0 sfatuise sa-9i
- i apoi? Ce facem daca suntem indragostiti la modul acesta? ('<lutealt terapeut. i e a crede a ca acesta era cel ma i bun lucru,
- Nu 9tiu. Cred d ar trebui sa incetam terapia 9i sa avem 0 linand cont de situatie.
relatie obi9nuita. In mod evident, terapeutul cedase sentimentelor sale contra-
-- Inteleg. i cu problemele dumneavoastra cum ramane? Cu lransferentiale i in consecinta fllsese tras pe sfoara. Din cauza
agorafobia 9icu relatiile nereu9ite cu barbatii care v-au determi nevoilor sale neimplinite de iubire 9i aprobare, determinate nu
nat de fapt sa veniti la mine la mc eput? cloar de divortul rec ent, ci 9i de relatia plina de privaFuni cu
-- Nu 9tiU... S-a uitat lung in ochii terapeutului 9i el a of tat mama sa, el a pierdut din vedere faptul d declaratiile de iubi
profund, pentru a-9i domoli anxietatea. re ale pac ientei pentru el erau -un a cting out a l se ntimentelor ei
In timpul saptamarui dintre aceasta gedinta 9iurmatoarea, el s-a de transfer asupra lui 9i nu ref'rezentau de fapt adevaratele ei
gandit la aceasta pacienta in mod constant. A fantazat d facea dra sentimente. A9a-zisa stare de a. fi indragostita de el era de fapt
goste cu ea, ca se casatorea Cllea,ca facea copii cu ea, case muta in o recreare iste rica. a sentiment:e lor reprimate fata de tatal ei, 0
tinuturi exoticeindepartate cu ea.De-abia a9tepta urmatoarea gedin repetare compulsiva a dorintelor sexuale 9i agresive interzise
ta, cu 0 dorinta pe care nu 0 putea intelege. Apoi, m momentul ge fat a de un tata care-i interzisese cu strictete un astfel de com
dintei, ea a intrat zambind 9ii-aspus case desparpse de prietenul eL portament fata de el. Daca tera.-peutul ar fi fost in stare sa accep
- M-am
tandu-se lunghotara t c a.-mip
in ochii saL lac barbatii mai in varsta, a spus, ui te aceste sentimente fara a c ed a in fata lor (a cceptandu-Ie ca re 
ale) sau far a a Ie condamna, a r fi putut-o ajuta sa 9i Ie rezolve.
El a mai mcercat inca 0 data sa-i analizeze transferul, dar nu-i o pie rduse in schimb, din ca WZa conflictelor sa le oe dipie ne 9i
prea mai arde a. Era un zambet disc ret pe buze le sale , in timp c e preoedipiene nerezolvate.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF lOlgre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice
G RE ~E ALA 9 61
Inv()are eforturile pa cientei sale de a se sepa ra de sotul e i, dar
,t1l1lwntandu-9itotodata 9i furia ei fata de barbati in general. In
, 1, 1 • . din urma, la sugestia indirecta a terapeutei, pacienta a rupt
111.l1('legaturilepersonale cu barbatii din viata ei, avand doar re

L lli nesenmificative cu barbatii.
'I(~rapeuta nu facuse niciodata terapie 9inU-9i rezolvase, prin
Terapeuta lesbiana are, niciodata complexul Oedip in forma sa negativa 9inici
1 1 II 11
•••• v
Ilividia de penis. Era descendenta unei linii familiale de femei
l V Ctlma CUraJoasa Illolimult sau mai putin declarate lesbiene, care ~i-au dominat
'ill iimai mult sau mai putin declarati homosexuali. Prin urma
II , t'ducatia sa, in ca re mama se folosise de te ma femeia ca vic
o femeie a mers la 0 tera peuta despre care ~tia ca e lesbiana Illll~l pentru a-9idomina 9i controla sotul, era suprasaturata cu
~icare lucra doar cu paciente. Pacienta incepuse recent 0 relatie 1,)l \c de mediu care convergeau catre cultivarea homosexualita
lesbiana, partia l ca un acting out al furie i fata de sotul sau; ~i-a ~j i ~i a urii fata de barbati. Mai precis, exista 0 ierarhie in familia
cautat 0 terapeuta care sa fie plina de intelegere pentru situatia ,.i: mama ei era dispretuitoare ~ic ritica fata de tata l ei, care, la
ei dificila. Terapeuta a fost intelegiltoare, incurajandu-~i pacien r.indullui, era dispretuitor 9i critic cu fiica sa, aceasta fiind ~iea
ta sa-~i paraseasca sotul pentru iubita sa, sustinandu-i apoi efor llispretuitoare 9icritica fata de fratiorul ei. In acela~i timp, mama
turile de a pastra custodia fiului ei de trei ani . •'ra provocatoare sexual 9idominatoare cu fiica, atragand-o intr-o
- ered ca e~ti atat de curajoasa ca faci ceea ce faci, ii tot spu \'()alitieimpotriva tatalui; ~itotu9i mama ei era totodata mai ata
nea terapeuta pacientei iar ~iiar. E~ti 0 femeie atat de frumoa ~,;atae motional de fratele ei mai mic - toate acestea starnindu-i
sa ~i de cura joa sa . Ani de zile ai fost victima perse cutiei sotu \lorinte sexuale incon9tiente, cum ar fi dorinta de a se contopi cu
lui tau ~i acum iti impui punctul de vedere. Poti fi mandril, Illama sa, dar 9i resentiment ~if urie fa ta de fratele e i mai mic 9i
indife rent de rezultat. $i terapeuta continua sa 0 laude excesiv lata de tata.
pe femeie. Avea chiar tendinta de a 0 a tinge pe pac ienta in mod Ca urmare a acestei educatii, terapeuta era permanent intr-un
frecvent, batand-o u~or pe umar, atingandu-i bratul sau imbra acting out al sentimentelor sale de contratransfer fata de pacien
ti~and-o.
te, recreand pattern-ul c are e xistase in familia sa. Astfel, e a i~i
meieTerapeuta
frumoasa,e raspre
foa rte atrasadeseani,
treizeci xualcude
parpac ienta, ~itrasilturi
blond fe
care era 0de mentinea pacienta blocata la un stadiu pregenital de dezvoltare
cmotionala, un stadiu de furie orala 9inarcisica (acum canaliza
licate, feminine. In mod incon~tient, dorea sa 0 posede sexual ~i ta mai degraba catre barbati, decat catre mama rea sau sanul
dadea curs acting out-ului acestui contra transfer, sustinand cu rau). Contratransferul ei erotic incon~tient a determinat-o pe te-
RICHARD C. ROB E RT IE LLO. GERA LD S CHOE NE WOLF gre~eli1n psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
62
GRE~EALA 10
rapeuta sa ~ighideze pacienta in a se indeparta de barbati ~ia ~i
face un stil de viata lesbian de~i pacienta nu avea de fapt a
orientare homosexuala dorinta incon~tienta a terapeutei fiind
aceea de a ~i poseda sexual pacienta.
T era peutu ca ruia i era frica

de senzatii e sa e sexua e
Un tanar terapeut a lucrat timp de mai multi ani cu a femeie

tanara atragatoare. La inceput aceasta avea a identitate sexua-
la destul de precara ~ifeminita tea sa e ra destul de reprimata; to-
tu~i de a lungul anilor ea a devenit a femeie calda inteligenta
~iatragatoare sexual.
Terape utul s a tre zit ca ave a fantasme cum a r fisa fac a sex cu
ea in locuri romantice sa se casatoreasca cu ea sa ~icumpere a
casa sa creasca copii ~isa imbMraneasca alaturi de ea. Toate aces-
tea sunt sentimente normale pe care un terapeut Ie poate avea
fata de a pacienta; totu~i el a re actionat la ele cu foarte multa an-
xietate vina ~ijena ~is a straduit sa Ieascunda fata de pacienta.
Apoi cand au mceput sa discute terminarea terapiei el a consta-
tat ca nu dorea sa a lase sa pIece. Acest lucru a ie~it la iveala
cand la finalul unei ~edinte ea ~i a exprimat tristetea cu privire
la separarea iminenta.
Ati ajuns sa mi placeti foarte mult ~i a sa mi fie dor de

dumneavoastra a spus ea. 0 sa fiu trista ca nu a sa va mai vad
~iochii is au umplut de lacrimi.

gre~eliin psi hoterapi e • Contr atransferuri erotice
64 Te rapeutul a ras c u anxietate, c a sih>i ascunda propriile la- t .\ W?EA LA 11

crimi, ~ia poi a spus destul de volubil: De ce ma simt ca 0 ma ma
care tocmai ~i-atrimis copila~ulla gradinita?
Pacienta a parut surprinsa; apoi s-a incruntat u~or, simtin
du-se evident ranita. Inca ma mai vedeti ca pe un copila~? , a
murmurat ea. Sunt dezamagita.
Terapeutul s-a aparat contra sentimentelor sale sexuale fata de Mama buna si mama rea
pacienta, refuzand sa 0 recunoasca drept un adult cu identitate
sexuala. A continuat sa se axeze pe nevoile ~idorintele ei infan
tile mult timp dupa ce fuse sera rezolvate, pentru a evita sa vada La inceputul terapiei, 0 a numita pacienta a avut un transfer
ce femeie atragatoare devenise - 0 femeie care nu putea nicio pozitiv fata de terapeutul ei ~i, la randul sau, terapeutul a avut
data sa fie a lui. i repeta astfel incon~tient, in contratransferullui (111ontratransfer puternic, pozitiv, reactionand de parca ea ar fi
fata de pacienta, relatia pe ca re 0 avusese cu mama sa, care, in fost ,,0 mama buna , care-~i aprecia fiul inteligent ~inemaipo
mod similar, nu dorise sa-i dea drumul cand era copiL La randul lI1enit.Visele ei erau intotdeauna legate de terapeut, asocierile
ei, mama terapeutului fusese de fapt foarte reticenta in a-I trimi ('rau despre el ~iparea ca-i face placere sa-~i analizeze transferul
te la ~coala ~igasise 0 sc uza ca sa -i amane cu un a n insc riere a in
clasa I.Dorise sa-~i mentina fiulintr-un stadiu infantil, de depen ~irezistenta fata de terapeut. Mai mult decat atat, adesea 11 com
para pe terapeut cu sotul e i, plangandu-se de viata ei sexuala ~i
denta, negandu-~i sentimentele sexuale pentru eL fiidlnd speculatii c u privire la ca t de bun c redea ea ca ar fi te ra-
Acesta este modul compulsiv in care se repeta ciclurile inaun peutul in pat.
trul9i in afara cabinetului terapeutic. _ Ma idealizati, ii spunea terapeutul, dar la nivel incon~tient
inghitea nada.
Apoi, brusc, lucrurile s-au schimbat. Pa cienta nu a mai vor-
bit despre rela tia sa cu terapeutul, nu I-a mai visa t, nu a mai fan
tazat la el ~ia vorbit neincetat despre sotul ei, afirmand ca viata
sa sexuala reinviase brusc ~ica era minunat.
Tot ace st scenariu era trait de tera peut cu privire la propria
sa situatie oedipiana, astfel incat, inca 0 data, e l era copilul e x
elus de parintii sai, care se bucurau sexual unul de celalalt ~i
nu-l include au ~ipe eLTerapeutul s-a simtit dezamagit ~isupa
rat ~i s -a manifestat furios fata de pacienta - mama cea rea -,
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF 101gre~elitn psihoterapie' Contratransferuri erotice
, • •• •• •• • , , ,; U , • • , w • •• •• • •• . • •• • lJ l o I I I IU O . l d lW _lil ~i j ~ll dlli ~1

traind sentimente de inferiorita te ~id e ge loz ie fa ta de sotul ei. l In > EA LA 1 2
Pacienta, simtind furia terapeutului, a reactionat opunand rezis

tenta fata de regula de baza - asocierea Iibera -, astfel incat ~i
mandria profesionala a terapeutului a avut de suferit, 0 adeva
rata lovitura narcisica primita pe fondul furiei sale oedipiene.
Nu numai ca pacienta-mama i1abandonase pentru sotul-tata; ea
nici nu-l mai aprecia (hranea). /\ se lntinde sau
Re actia terape utului a fost ata t de puternica din c auza con
textului sau particular: tatal sau se reintorsese acasa din razboi,
a nu se lntinde pe canapea
la baie tel de c inc i ani, care se obi~nuise sa 0 aiba pe mama
doar pentru el. Tatal a inceput sa 0 ia pe mama de langa baiat ~i
sa faca dragoste cu ea in mod constant, une ori c hia r c u u~a de la Terapeutul era un tanar analist lipsit de experienta; pacienta
dormitor deschisa. Cand baiatul a protestat cu privire la acest lu ('ra 0 femeie tanara, extrem de atragatoare ~iseducatoare. De mai
cru, tatall-a luat in ras. Mama - 0 femeie slaba, supusa - i-a llluIte ~edinte se aflau in impas cu privire la faptul daca ea avea
cantat in struna ta talui. i astfel baiatul a ramas fixat la stadiul :,au nu de gand sa se intinda pe canapea .
oedipian. _ De ce vreti sa ma intind pe canapea? intreba ea de fie care
Din moment ce nu reu~ise sa-~i rezolve aceste sentimente in (lata, cu un zambet superior, cand el aducea subiectul in discutie.
cadrul propriei sale analize, terapeutul nu era in stare sa reactio Ignorandu-i zambetul, elIi raspundea intr-o maniera cat mai
neze in mod corect fata de aceasta pacienta. profesionista: lICefantezie aveti? Care credeti ca este motivul?
_ Nu ~tiu. Se uita lung la canapea, intorcandu-~i capul brusc,
astfel incat cateva ~uvite de par blond Ii c adea u pe unul dintre
ochii ei stralucitori. Chiar doriti sa ma intind acolo.
- Da, pe canapea.
- Pe spate.
- Da. E ste procedura standard.
Se uita'lung cu coada ochiului, cu 0 privire cunoscatoare.
Asta esteeste.
- Da, procedura standard.
Cei doi se uitau lung unulla celalaIt pentru un moment,
zambind.
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO. GER AL D S CH OE NE WOLF gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice

- De ce este a~;ade important sa ma intind pe canape a ? I \ I , .E AL A 1 3
- Nu este de important. Puteti sta in picioare dad prefe-

ra tio Dad va intindeti, lucrurile se acc elereaza putin, asta e tot.
Puteti face cum doriti.
- Da? Vamultumesc. Este amabil din partea dumneavoastra.
- Cu placere.
Continutul manifest al fiecarei ~edinte era dad pacienta avea rerapeuta careia i
sa se intinda sau nu pe canapea; totu~i, la un nivel mai profund,
era frica de i u bi re
se intampla a ltce va, de ca re tera peutul nu era con~tient. El ii c e
rea sa se culce cu el ~i e a 11tachina. Numai dupa ce a prezentat
caz ul supe rvizorului ~i-a da t seama in ce masura era prins in re
actia sa de contra transfer erotic. Ascultand expunerea celei mai De 0 buna bucata de timp, un tanar pacient se lupta cu sen
recente ~edinte, supervizorul sau, un psihanalist vienez din gar limentele sale delicate, vulnerabile, infantile fata de terapeuta sa.
da veche, a dat cu pumnul in birou ~i a spus: Asta nu e psih n cele din urma, intr-o buna z i, a inceput sa Ie e xprime.
analiza ... asta e a face dragoste ... Terapeutul ~i-adat seama de _ Cred ca.... ince p sa simt... iubire pentru dumneavoastra, a
continutul emotional al relatiei terapeutice cu aceasta pacienta rostit el pana la urma cuvintele. Cred ca incep sa va iubesc.
speciala, ca re era unul de curta re, un ritual de curtare de ghizat A urmat 0 lini~te lunga. A a~teptat un raspuns, dar n-a primit
in tera pie . Fiec are ~edinta avea tonul ~isentimentele unui ren niciunul. Era un pa cient c are fusese abandonat de mama sa la 0
dez-vous intre iubiti. Atat pacienta, cat ~iterapeutul, fara sa ~tie, varsta timpurie, chiar in toiul sentimentelor sale oedipiene; acum
dadeau curs unui acting out al sentimentelor oedipiene nerezol incepea sa se simta abandonat de aceasta terapeuta.
va te; de ac eea terapia se blocase in a cel punc t. _ Ati auzit ce-am spus? a repetat el. Am spus ca va iubesc.
Primind mesajul destul de clar din partea supervizorului sau, Terapeuta a facut 0 pauza mai lunga ~i a poi a raspuns: Da,
terapeutul a inceput adevarata terapie. v-am auzit. Este... frumos .
- Nu aveti un raspuns?
_ La ce fel de raspuns v-ati a~teptat?
- Nu ~tiu. Ceva, orice.
De fapt, terapeuta nu ~tia ce sa raspunda ~i l ini~tea ei era

simtita de catre pacient ca 0 forma de abandon. S-a cufundat
~i e l in lini~te ~i a trecut apoi la un subiect mai superficial. In
sine a sa, s-a simtit foarte ranit; ceea ce ar fi putut fi 0 gedinta
'i
I
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO, GER AL D S CH OE NE WOLF gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice
70 71
semnificativa devenise in schimb 0 piedica in relatia terapeuti- sentime nte trebuie acc eptate ca atare ~ifara graba de a fi inter-
ca. Urma sa treaca luni pana ce el avea sa se mai deschida iar in pretate drept transfer dar pe de alta parte pacientul nu trebuie
acest mod.
indus in eroare; pentru capacientii care au regresat pana lapunc-
Terapeuta nu fusese in stare sa ~iincurajeze pacientul sa vor- lul unde au dezvoltat 0 nevroz a erotica de transfer vor ajunge
beasca despre sentimentele sale delicate pentru ea ~inici sa l re- foarte u~or sa c reada ca va exista cu ade varat 0 relatie romanti-
directioneze catre acest subiect dupa ce el trecuse la un subiect doiintre ei ~i t erapeutii lor ~i au practic nevoie de cel mai mic
mai superficial pentru ca fusese momentan uluita de sentimen- semn de la terape ut pentru a ~ic orobora cre dinta . Apoi cand
tele trezite in ea de sinceritatea lui nea~teptata. S a simtit foarte idila nu a re loc pentru ca nu trebuie pacie ntul va a vea par-
a trasa de pacient s a speriat de ace ste sentimente ~is a a parat le de 0 dezamagire amara iar alianta terapeutica va fi profund
impotriva lor raspunzand intr un mod rece ~i distant. In acel afectata daca nu chiar distrusa.
moment pacientul de venise la un nivel mult mai primar _ Cum a fost ~iin acest caz cand un terapeut are dubii putina
un obiectdont dar interzis: el era tatal oedipian devenit dintr odata sinc eritate va c onta de obice i foarte mult pentru a rea duc e re la
disponibil sexual. ~iainapoi pe faga~ul ei.
Tera peuta a fost sufic ient de intrigata ~ide curioasa pe ntru a
aduce situatia in atentia supervizoarei sale fiind in stare cu aju-
torul ace steia sa se confrunte cu acea sta situatie . Pe ntru c a pa-
cientul era un barbat exceptional creativ sofisticat ea nu putea
trece u~or peste remarca lui c ritic a la raspunsul ei. Cand ~i a dat
seama in ce masura era atrasa de barbat ~i c a ascunsese aceste
senti mente pana ~ifata de ea insa~i s a inro~it. La urmatoarea
~edinta a putut recunoa~te fata de pacient ca reactionase intr un
mod de fensiv cand el fusese sincer cu ea ~i fara sa se justifice
I a asigurat ca era problema ei de contra transfer.
Va multumesc ca mi ati spus asta a raspuns el. Va a dmir
onestitatea cu care va recunoa~teti gre~eala.
Sa fad fata celor mai delicate ~i m ai primare senti mente ale
pacientilor
piei. este unul
Este nevoie dintre
ca terape utulcele
samai sensibile
pe rmita aspe cte
manifesta rea ale tera-
acestor
sentime nte ~isa se ofere pe sine ca obiec t prin intermediul ca-
ruia pacientul sa poata retrai ~iluc ra fixa}iile timpurii. Aceste
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 g re l e li ln p si ho te ra pi e • Contratransferuri erotice
5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com 73
GRE ?E ALA 14 Un tanar barb at, unul dintre numero~ii ei pacienti, a devenit
Illrios pe ea dupa un timp, dar nu a fost eapabil sa-~i verbalize
1 furia. Avusese 0 mama careia ii placea sa-l tac hineze ~ie ra,
I,rin urmare, destul de sensibilIa tachinari. Reactiona foarte u90r

I asta . Ca nd terapeuta Ii arunca ca te-o oc heada in timpul con
wrsatiei, se simtea e xcitat ~is e gandea 1n s inea lui ca ea se sim

er peut seduc to re \(',1 atrasa de el ~ica-l dorea in mod special. Apoi, in timpul unei
,tile parti a ~edintei, ea avea sa-i spuna ceva care-i indica de fapt
i} nu e atrasa sexual de el. Pe masura ce se scurgea terapia, el
(Ievenea din ce in ce ma i ta cut, din ce in c e m ai ursuz .

Inainte sa devina terapeuta, fusese 0 aetrita de succes, atat pe
scena, cat ~iin telenovele. Totu~i, ceea ce 0 facuse sa aiba succes _ Pareti suparat pe mine, a spus terapeuta intr-o zi.
ca actrita - frumusetea ~i aerul ei seducator - a devenit un han El a ramas posac, ta cut, in sca unul din fata sa.
_ Se pare ca va e greu sa va exprimati direct furia fata de
dica p pentru ea c a tera peuta. Din moment ce nu-~i rezolvase
mine, a spus ea.
niciodata eu adevarat problema seductiei in propria terapie, nu £1 s -a uitat lung la ea, in ta cere.
era suficient de con~tienta de ea pentru a 0 putea c ontrola .
In ee le din urma, din instinct, te rapeuta a rec urs la ocheada .
Dearuncandu-le
bati, exemplu, avea
eateun0mod de a se
ocheada. uita tip
Acest la ade
numiti pa cienti
privire bar
Iideveni I-a aruncat una, incercand sa-l provoace sa vorbeasca. A tinut.
_ Cand va uitati a~a la mine, a zis, aratand acuzator cu de-
se 0 a doua natura; era aceea~i ocheada pe care mama sa 0 folo
sea atunci cand dorea sa se bage pe sub pielea sotului ei ~i de getul, ce inseamna?
_ Ce e redeti ca inse amna?
cele mai multe ori reu~ea sa-l faca sa se topeasca. Aceea~i ochea
_ pai... pare ca ... m ie mi se pare ca 0 ocheada sexuala.
da ave a sa devina ac um, pe ne9tiute , 0 sursa de excitatie se xua
_ Face ti 0 proiectie, a spus ea rapid.
la pentru pacientii ei barbati. i exista 0 animozitate ineon~tien
_ M-am gandit ca 0 sa negati. De aceea n-am vrut sa spun
ta in spatele acestei priviri, 0 atitudine dispretuitoare fata de
nimic.
barbati, fata de penis ~if ata de aroganta masculina, pe care 0 re
_ Nu neg. va plac, dar nu sunt atrasa sexual de dumneavoas-
pre zenta in mintea e i. Era ca ~ic um ill ace a privire ar fi spus da,
tra. Cel putin nu ma simteam a ~a in ace l moment.
sunt foarte atragMoare, 0 ~tiu, ~i ~tiu ce vrei de fapt sa-mi fa ci,
_ Lasati-o balta.
dra cu~orule . Aceste ocheade dura u doar ca teva se cunde ~i ea _ Sunteti suparat pe mine.
nu era deloc con~tienta de intelesullor; totu~i ele aveau un efect
-Da.
puternic . i pentru ca ea nu ~tia ca fa ce asta, ade sea pacientii se
simteau taehinati de ea. _ Vreti sa va exprimati supararea?
1 1 g re l e li I n p si ho te ra pi e • Contratransferuri erotice
R IC HA RD C . R OB ER TI ELLO , G ER ALD SCH OENEWO LF
-Nu. 11 i~EALA 15
Pacientul a petrecut re stul ~e dinte i ramanand tacut, uitan
du-se in podea, simtindu-se mai confuz cu privire la perceptiile
sale decat inainte sa fi venit la terapie.
Com plexu I Oedi p In forma negativa
Un tanar ba rbat, care avea probleme se xuale cu sotia sa din

C;1uzaunor tendinte homosexuale incon~tiente din personalita
lea sa, a mers la un tera peut, ca re ave a, de asemenea, tendinte
homosexuale incon~tiente care nu fusesera pe deplin analizate.
Foarte rapid, ei au format 0 alianta terapeutica pozitiva, bazata
pe atractia lor homosexuala reciproca. Pacientul s-a supus total
sugestiilor
~tiente de aterapeutului (printr-un
fi posedat anal de tatal acting out al dorintei
sau) ~iterapeutul a raincon
spuns
acestei supuneri cu 0 mare dragoste (dragostea pentru tatal oe
dipian). i astfel, atat terapeutul, dH ~ipacientul s-au simtit pro
tejati fata de invidia 9i ura nutrite incon~tient fa ta de tatii lor,
pentru ca facea u sex cu mamele lor ~if ata de furia lor unul fata
de celalalt.
Totu~i, pe masura ce aceasta relatie cre~tea in intensitate 9ias-
pectele ei homosexuale latente erau din cein ce mai vizibile, so
tia pacientului devenea din ce in ce mai geloasa - ea devenea
mama, rivala din triunghiul oedipian. Prin urmare, problemele
sexuale pentru care pacientul ceruse ajutor de la inceput s-au in-

rautatit.
Totu9i, de fiecare data cand pacientul ii spunea terapeutului
ca sotia sa era geloasa pe relatia lor sau ca relatia sa sexuala cu
RICHA RD C. ROBE RT IE LLO, GERALD S CHOENEW OLF 101grel eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
76
sotia sa devenea din ce in ce mai putin satisfadHoare terapeu I >upa 0 discutie lunga in care terapeutul ~i-arecunoscut con
tul evita subiectul analizandu-i sotia. 11.11ransferul ~imodul in care se ajunsese la acel impas pacien
- De ce credeti ca este geloasa? il intreba pe pacient. IIII a intele s ~ia fost de acord cu intainirea . IntiUnirea a fost un
- Detesta faptul ca barbatii pot avea sentimente unul fata de iIICCeS ~iterapia a capatat un cu totul ~icu totul alt sens ulterior.
altul. Ar vrea sa vada barbatii intr-un mod stereotip ca pe ni~te

roboti fara sentimente.
- Se pare ca simtiti ca problemele sexuale pe care Ie aveti cu
ea ~i g elozia ei pe relatia noastra au legatura una cu aHa.
- Da a~a credo De fapt cred ca are probleme cu intimitatea.
Pe scurt pacientul ~iterapeutul au conspirat negandu-~i pro
priile sentimente de agresivitate fata de sotie-mama-rivala ne
gandu-~i dorinta incon~tienta de a 0 exclude ~iura lor nerezol
vata fata de femei in general. In acest exemplu atat pacientul
cat ~iterapeutul avusesera tati slabi ~idistanti ~imarne domina
toare autoritare care intervenisera in relatiile lor cu tatii. In re
la tia lor pre zenta manifestau un acting out al rec onc ilierii cu
mult doritul tata oedipian ~ial respingerii mamei oedipiene atot
puternice. Totu~i acest acting out incon~tient al relatiei oedipie
ne in forma negativa a tinut terapia in impas timp de aproape
un an - pana in momentul in care terapeutul ~i-a a sumat aceas
ta problema in propria sa terapie ~iin supervizare.
Pentru a re me dia situatia terape utul a sugerat ca soFa pa
cientului sa fie invitata la 0 ~edinta.
La inceput pacientul a fost ranit simtindu-se tradat. La nivel
incon~tient era ca ~icum tatal sau se intorsese brusc impotriva
lui ~i-limpinsese catre mama dominatoare pe care 0 ura. Dar te
rapeutul i-a explicat: Ne-am debarasat de sotia dumneavoastra
excluzand-o ~iacest lucru a contribuit la agravarea problemelor
pe care Ie aveti cu ea. Am simtit ca ar putea fi util sa 0 aducem
pentru 0 ~edinta pentru a lamuri lucrurile .
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
GRE ?EALA 16 _ Nu-mi dau seama di va judec, a raspuns terapeuta ~i a fa

.111 iar a1uzie la transfer.
'lerapeuta nu era con9tienHide sentimentele ei de contratrans-
' •.fata de pacienta, pe care era ge1oasa, ~iIemanifesta, prin ur
111,lre printr-un acting out (ranind narcisic pacienta) 9inegand ca
l.kea ac est lucru (aducandu-i ~i0 insulta, in afa ra de rana narci
er peut gelo s ~.idl).La nive1 contratransferentia1 incon9tient, pacienta Ii rea
Illintea terapeutei de sora sa mai mica, care era mult mai atraga
(nare dec at ea ~icare nu numai di intrase in gratiile tata1ui sau,
(tar fuse se ~ifoarte activa ~ipopu1ara in ra ndu1 baietilor pe tot
o tanara foarte dra guta 9ia ctiva sexual era in tera pie la 0 fe
meie mai in va rsta, destul de simpla ca infati9are 9ide 0 pudoa Ilarcursul adolescentei. A~a ca terapeuta se aparase impotriva
:,entimentelor de gelozie fata de sora ei mai mica prin adoptarea
re afe ctata in c eea ce prive 9te intalnirile 9i sexu1. Ori de cate ori
unei atitudini de superioritate intelectuala ~imorala fata de sora
tanara vorbea despre relatiile ei sexuale cu barbatii cu care se in
talnea, terapeuta fie facea un comentariu critic, fie incerca sa sa, privindu-i popularitatea printre baieti ca pe un indiciu al unei
schimbe subiectu1. apuca turi de tada, la care ea una nu se pre ta. Aceasta situatie fu
sese ac um transferata a supra pacientei, ca re semana de fapt cu
- Credeti ca sunt promiscua? a intrebat intr-o zi pacienta,
simtind jena terapeutei. sora ei in multe privinte.
Din pacate, a ceasta situatie terapeutica nu a fost corectata 1a
Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a raspuns: Faptul di m-ati
intrebat asta ma face sa cred ca aveti in minte ideea ca sunteti timp ~ipacie nta a plec at dupa cateva luni, spunand ca ea cre dea
promiscua . c a a vea , poate, nevoie de un tera peut barbat. Ceea ce spunea de
- Da, cred ca 0 am. Mama mi-a spus intotdeauna ca eram fapt era ca avea nevoie de un terapeut c apabi de mai multa em-
prea grabita pentru varsta mea. 0 data m-a facut tarfa, cand era patie ~iavea dreptate.
nervoasa ca veneam tarziu acasa.
- Deci ma vedeti ca pe 0 mama care va judeca.
- Poate. Pacienta a tacut un moment. Dar mai simt 9i ca
dumneavoastra chiar credeti de fapt ca sunt promiscua.
- Ce va face sa spuneti asta?

I
- Pai, uneori ati facut comentarii critice legate de hainele mele.
o data ati spus Ce m bluza , cand purtam 0 bluza cu talia ridi
cata. Nu 9tiu. E greu sa e xplic. Simt pur 9isimplu ca ma judecati.

gre~eliin psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
5/30/2018G RE 5E AL A 1 7 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com 81
Inplan real, aveau multe lucruri in comun: proveneau dintr-o
1.IIIliliede evrei 9iamandoi erescusera in acela9i cartier din New
YlI rk City; pareau sa aiba 0 filosofie de viata foarte asemanatoa
n ]i aveau interese comune: ambilor Ie placeau filmele straine,
llpera, fructele de mare, baseball-ul 9itot a9a. Foarte important,
nd desp rtire .,ma ndoi a veau un parte ner (sot sotie) pasiv, rece 9i inhibat
•·motional.
a f0 s t II 0 d u Ice s u f e ri n tJ
Pacienta era foarte sincera in a-9iexprima sentimentele de iu-
hire, nevoie 9i atractie sexuala fata de terapeut. Terapeutul 9tia
(';i 9iel simtea acela9i lucru. In loc sa se retraga intr-o atitudine
n'ee, profesionista, el s-a hotarat sa fie sincer cu privire la senti
Uneori, un te rapeut 9i 0 pacienta se vor indragosti dintr-o Incntele sale, fiind totodata foarte c1arcu ea ca era imposibil ca
multitudine de motive, unele avand de-a face cu transferul 9ial i sa-9itranspuna sentimentele intr-un acting out. EI a mai dis
tele cu factori reali, eare-i fac foarte compatibili unul cu celalalt. ('utat, de asemenea, situatia cu supervizorul sau, informandu-9i
Dupa cum a evidenjiat 9iFreud 9ialjii, exista intotdeauna un as pacienta ca facea acest lucru.
pect de transfer in toate relatiile, din cadrul sau din afara terapiei; _ A9 face orice pentru tine, i-a spus pa cienta terape utului
nu putem niciodata scapa total de influentele din trecutul nostru. Intr-o zi. Daca ai vre a, mi-a9 para si sotul pentru tine. Chiar a9
o
astfel de situajie s-a intamplat cand 0 fe me ie in va rsta de face-o.N-am mai intalnit pe nimeni fata de care sa am sentimen
treizeci 9i cinci de ani, casatorita, cu doi copii, 9i-a inceput tera te atat de puternice . $i nu e doar transfer, chiar te iubesc.
pia eu un terape ut c are era, de asemenea, casatorit, c u doi copii. _ $i eu te iube sc, a raspuns terapeutul. Dar nu sunt in acee a9i
De la prima gedinta, ei s-au placut foarte mult. La nivel transfe pozitie c a tine; nu vreau sa re nunt la c asnic ie. $i oricum, orice
rential, s-a produs un fe l de tra nsfer de ingemana re; ea simjea acting out fizic din partea noastra nu numai ca n-ar fi etic, dar
ca el era eel mai intelept barbat pe eare-lintaJnise vreodata ne -ar putea face mult rau amandurora. Pur 9i simplu asta nu se
(mama omniscienta, hranitoare) 9iel simjea ca ea era eea mai fru poate intampla.
moasa 9imai atenta femeie pe care 0 intaJnise vreodata (zana cea La sfatul supervizorului, terapeutul 9ipacienta au continuat
buna). Atat pacienta, cat 9iterapeutul aveau 0 stima de sine sca  sa se vada pana cand ea avea sa-9i gaseasea un alt terapeut.
Amandoi 9i-au exprimat consideratia 9iadmiratia reciproce
zuta, re zultat
amandoi al unei simultan
i9i gasisera oglindiri unulin re la 0 pe
de ficitacelalalt varsta frage da
parintele 9i
ado ceea ce le-a prins bine amandurora - 9i au planuit cu mult re
ra tor (obie etul sinelui, in termenii lui Kohut) pe e are niciunul gret incheierea relatiei lor. Asta insemna sa nu se vada dupa te
nu-l avusese vreodata.
rapie (a fost decizia lui, nu a ei, dar ea a respectat-o). Despartirea
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
5/30/2018

101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
era intr-adevar 0 dulce suferinta foarte dificila ~idevastatoa 1 IU5EALA 18
re e motional pentru amandoi dar a u cre scut din ace asta e xpe
rienta. Au invatat ca puteau intr-adevar sa fie apre ciati de 0 per
soana pe care 0 respectau. Mai mult decat atat e l a invatat ca
putea sa-~i exprime adevaratele sentimente fata de 0 pacienta
fara sa fie distructiv. Amandoi au devenit mult mai in acord cu cient c re simte c
ei in~i~iin urma acestei experiente dandu-~i seama ca 0 mare
parte din capacitatile lor de fiinte umane ramasese in stare laten
ta datorita regresiei eului autentic. Astfel chiar daca relatia a tre
mo reln timpul org smului
buit sa se sfar~easca brusc a fost totu~i terapeutica pentru aman
doi ~i r elatia lor le-a ramas intotdeauna in amintire drept ceva
pretios. o femeie tanara ~i-ainceput terapia cu un terapeut plangan
du-se de proble me sexuale . De~ia ve a 0 viata sexuala foarte ac
Iiva nu era niciodata satisfacuta ~i mai devreme sau mai tarziu
Ie gasea intotdeauna 0 vina ba rbatilor c u ca re se ve dea. In afa ra
de acest lucru parea ca functioneaza destul de bine avea 0 sluj
babuna parea con~tienta de viata ei psihica ~iavea 0 viata so-
ciala corespunzatoare.
Terapeutul ei psihanalist apartinand ~colii clasice a facut-o
sa se intinda pe ca nape a foarte repede . Nici n-a facut bine acest
tucru ca a 9iinceput sa dez volte un transfe r erotic asupra sa. A
inceput sa-i vorbeasca despre dorintele ei sexuale ~ii-a marturi
sit ca intinsul pe canapea 0 facea sa se simta sexuala. I-a martu
risit: C and am un orgasm m a simt ca 9i cum a9 muri. Ati mai
avut vreodata 0 pacienta de a cest gen pana acum? Ce credeti ca
inseamna? Terapeutul s-a simtit atras de pacienta 9i a incercat
cu multa
_ Ce-argreutate sa analizeze
insemna transferul.
pentru dumneavoastra daca am avea un
contact sexual?
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in p si ho te ra pi e • Contratransferuri erotice
84 - Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s-o 111111.1~,msau li ni~te. In cele din urma, urmand sfatul supervi zo
fac. De ce nu veniti sa va intindeti langa mine? A batut u~or cu lldlli sau, s-a hotarat sa-i recomande alt terapeut.
degetele in canapea.
l i)LLl~i,n ziua in care se hotarase sa-i spuna decizia sa, ~i ea
Pacienta a devenit din ce in ce mai obsedata de a face sex cu n hotara t sa renunte la terapie, dar nu inainte de a-I ata ca ver-
terapeut ul ~i din cei n ce mai revendi cati va cu privire la acest as I d I ll vehementa.
pect.
cu Era ca
tatal, a tfemeie care,
~i c u un unccopil fiind,
hi de-al ei;avusese
pentru relatii sexualizate
ea, sexul inse mna atilt
in De ce ? V rei sa ~tii d e ce renunt? 0 sa-ti spun de c e, i-a spus
I ton nervos, dar controlat. Pent ru ca tu nu int elegi femei
1111
corporare, fuziune, posesie. I~ifolosise intotdeauna sexualitatea I•. I,:~tiarogant , daca vrei sa ~tii adevarul. lmi pare rau, dar a~a
pentru a cont rola ~i poseda barbatii , dar ulteri or era furioasa pe Illt l. Nu prea cred ca 9t ii ce facioNu-t i bati j oc a9a de a femeie.
ei ~i-i respingea.
Nil e frumos. Nu ~tiu. Cred ca e~ti un tocilar speriat 9i sper sa
Terapeutul ~i-a dat seama ca nu era in stare sa realizeze a 1111 mai intalnesc vreodata niciun t erapeut ca tine. Ni ci n-a mai
alianta de lucru cu aceasta pacienta, ori eat de mul t ar fi incercat; ~,l.ltp ana la finalul ~edintei.
in plus, rea ctiile ei de transfer erau total egosintonice ~i n u fa  Putea aceasta relati e terapeut ica sa fi e salvata? Poate da sau
ceau deloc obiectul unei observatii de sine. Mai era ~idisperarea I)oate nu. Totu~i ar fi avut a ~ansa sa mearga daca terapeutul
din declarati ile ei de dragoste pent ru terapeut. Ceea ce i ni tial pa Illl s-ar fi gra bit sa a puna pe pacienta sa se intinda pe canapea .
ruse a ispitire sexuala a devenit mai de graba a foame urgenta, I e ntru a ceasta pacienta, intinderea pe canapea e ra mult pre a
presanta; e ra ca a ultima incercare de a se agata de identitatea ~i .uuenintatoare; a simtea ca pe a seductie, ca pe a invitatie la a
preferi ntele ei sexuale ~i de a evita senti ment ele homosexuale I leedragoste ~i cand acest lueru nu avea sa se int ampl e, se sim
(avusese rel atii ~i cu femei, pe care Ie gasise chi ar mai nesatisfa lea ba~oeorit a 9i tradata. Di n cauza senti mentelor sale de con
catoare decat pe ce le cu ba rbatii). Parea c a sentimentele fata de Lratransfer - un amestec de atraetie sexuala, friea 9i furie 
propria ei persoana la modul general ajunsesera sa se bazeze terapeutul a avut nevoie sa eontrol eze rapid sit uatia ~i sa a faea
doarsex
cea pe cu
faptea.
ul daca terapeut ul i i acept a sau nu sexualitatea ~i fa pe pacienta sa se intinda pe eanapea, sa a bombardeze eu in
terpret ari , in speranta ca-~i va ti ne ast fel in frau propriile con
Terapeut ul a simt it aceasta disperare ~i aceasta presiune ~i a fliete. Aeeste eonflicte i~i aveau partial originea in nevoile sale
devenit atat de copl e~it de revendicari le ei, incat a inceput sa fie nerezolvate de a reca~tiga iubirea unei marne eare-l abandona
confuz cu privire la modul in ca re sa se desc urce cu ea . Fie care se la a varsta frageda, pentru un frate mai mic. La randul ei,
~edinta devenise a lupta ; prete ntiile ei de a face sex, contra in pacienta a simW ineerearile terape utului de a a tine la distan
cercarii lui de a analiza. Ea e ra convinsa ca avea ne voie de a ex ta 9i de a a eontrola prin interme diul eanapelei 9i al interpret a
perienta sexuala corectoare cu el ~iincercarile lui de a-i analiza ril ar, iar ea a raspuns devenind mai rezistent a, mai seducatoa-
nevoi le erau intotdeauna intampinate cu un oftat exasperat, cu re 9i mai revendicativa.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri erotice
5/30/2018
Dadi te rapeutul ar fi optat pentru 0 structura terapeutica mai I HI [ALA 19
suportiva, de tip fata in fata, primindu-i declaratiile sexuale

illtr-o maniera eleganta, fara a-i da insa sperante, dad ar fi fost
cald ;;i e mpatic, fara sa anaIizeze, dad ar fi fost un bun ascuIta
tor ;;i u n prieten rabdator pana in momentulin care pacienta ar
fi fost pregatita sa mearga mai departe, poate ca., i n cele din
urma, ar fi fost in stare sa 0 duca in Iocul unde ea avea nevoie rera peutu Iln~elegator
sa ajunga.
;;i pacienta schizofrenica
o tanara atragatoare a suferit 0 depresie psihotidi dupa di

vort. in timpul spitalizarii ulterioare, a intrat intr-o stare catato
Ilid. Tanarul rezident in psihiatrie care i-a fost repartizat a con
~;iderat-ofoarte atragatoare;;i a placut-o foarte multoEa a devenit
pacienta lui favorita ;;ii;;i petrecea cate va ore pe zi - majorita
lea din timpul sau liber -incercand s-o scoata din ace a stare.
)bi9nuia sa stea pe jos, langa ea, intimp ce ea fuma tigara dupa
ligara;;i se uita in gol cu fata impietrita, incercand zadarnic sa 0
fadi sa participe la conversatie.
_ Cum va simtiti astazi?
Niciun raspuns.
_ Chiar aratati bine astazi.
Niciun raspuns.
_ Pot sa fac ceva pentru dumneavoastra?
Niciun raspuns.
Pentru ca aceasta pacienta era atat de illchisa ill sine ;;ide pier-
duta, in terapeut s-a trezit dorinta de a 0 alina . La nivel transfe
rentia l, ea era mama lui, care suferise ;;ie a mai multe depre sii
cand terapeutul era copil. De fapt, terapeutul era acela care avea

101gre~eliin psihoterapie Contratransferuri erotice

5/30/2018
nevoie sa fie alinat; el simtea agresiunea 101 Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
~i-o exprime -verbal.
slidepdf.com

incon~tienta a pacien .Iccepte furia ~isa Pe masura c e-~i e xpri
tei (agresiunea ei incon~tienta Ii inducea anxietate terapeutului) ilIa tot mai mult furia reprimata, i~i recapata capacitatea de a
~iavea nevoie sa faca ceva pentru a-~ireduce anxietatea. Mai tra illbi ~i de a relationa.
ia ~isexualitatea incon~tienta a pac ientei, de c are ea se temea ~i Terapeupi trebuie sa fie atenti sa evite acting out-ul sentimen-
pe care 0 reprima (sexualitatea ei incon~tienta Ii inducea senti telm pe c are Ie au fata de pa cienti, chiar da ca ace le sentimente
mente sexuale terapeutului, care, la randullor, ii produceau mai

multa anxietate). La nivel incon~tient, faptul ca el petrecea atat IJotfi pozitive, cum ar fi iubire, intelegere sau apreciere.
de mult timp cu ea era un acting out al sentimentelor sale sexu
ale - adica, un fel de a-i face curte.
Un pacient schizofrenic raspunde la 0 astfel de curtare ~ia li
nare retragandu-se mai profund in psihoza; cu alte cuvinte, de
fense le pacientului devin mai puternice , pentru a-I proteja im
potriva descarcarii agresivitatii ~ia sentimentelor sexuale. Astfel,
in acest caz, starea de cata tonie a tinerei s-a acc entuat. Din c au
za contratransferului sau, terapeutul 0 impinsese mai adanc in
lumea ei.
Totu~i, total intamplator, el a putut remedia situatia. Dupa

luni de c urtare ~ialinare fa ra rezulta t (inc are s-a simtit ia r ca ba
ietelul a carui mama nu raspundea incercarilor sale de a 0 aju
ta), a ajuns la 0 stare de exasperare. Intr-o zi, stand langa ea, a
exclamat brusc: Tu vorbe~ti? E? Vorbe~ti? Tonul vocii sale era
ac um nervos ~iprivirea provocatoare. Poate e~ti pre a proasta
sa vorbe ~ti. Poate asta e. Poate e ~ti pur ~isimplu prea proasta
Pacienta I-a privit 0 singura data cu ochii ei verzi, sensibili ~i,
fara nicio avertizare, a aruncat cu cea~cade cafea in el, putin lip
sind sa nu-l nimere asca in cap.
- Pizda ma-tii a ~optit ea ~i a fugit din camera.
In saptamanile urmatoare, terapeutul a putut comunica cu
pac ienta. Exprimandu-~i agresivitatea, el i-a ara tat ca era in re
gula sa-~i exprime agresivitatea ~i, ma i tarz iu, a ajutat-o sa-~i

gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
5/30/2018
GRE~EALA20 - Inteleg.Schoenewolf
101Greseliin PsihoterapieRobertiello Pacientul s-a gandit ~i i -a aparut
-slidepdf.com un zambet de 91
superioritate In ochi. V-ati dori sa am 0 fa nta sm a sexuala cu
Ilumneavoastra?
- Desigur.
Tanarul a plecat, simtindu-se In culmea fericirii, nedumerit ~i
t'xcitat In acela~i timp. Aceasta analiza , s-a gandit el, e ceva
Terape LJta care cerea grozav. Cica ar trebui sa am fantasme sexuale cu ea In timp cema
lIlasturbez - ~i apoi sa -i mai ~is pun Chiar e 0 chestie excitan
fantas(Tle sexuale 1;\ S-a dus acasa, a Inc eput sa se masturbez e ~i sa aiba fantezii
<'ll terapeuta -Inchipuindu-~i cum terapeuta 11 domina ~i-lfor

la sa aiba orgasm Impotriva vointei sale. Fiind un novic e In a le
A • 0
terapeuta I-a Intrebat pe tanarul ei pacient despre Il'rapiei, habar n-avea unde a veau sa duca toate aces tea, dar Ii
Intr-o Zl, ~le sexuale. De~i b arbatul fusese In terapie la ea de
placea sa creada ca aveau sa duca la un anumit fel de experienta
fantasmele :f1-, nu vorbise niciodata despre viata lui sexuala. Ma
~;l'xualareala cu ea. De ce altceva l-ar fipus sa aiba fantezii cu ea?
~p~oape v.n ?~lUi fusese petrec ut c~ trec ere a.s: prin divort, a~~ I':ratanar ~inarcisic, un baiat-barbat, ale carui vise erau Intotdea
Jontatea tHO jacuse mai mult teraple suporhva. Acum era mal Iina u~or desprinse de rea litate. $i cel mai ascuns vis al sau, din
ca terape11t eptru analiza, ~iterapeuta I-a Intrebat despre natu
muIt timR 17:1 sale, rnai ales despre cele sexuale. \;lramul incon~tientului, era sa reca~tige dragostea mamei sale.
Fuse se prefe ratul mamei sale pana la varsta de patru ani ~ie a
ra fante~illO f1- t, .a.raspuns el. N-am vorb~t niciodata cu n~m:ni Ii tratase ca pe un partener mititel, luandu-l peste tot cu ea ~icon
- E Jen<:l r-JICI rnacar cu soFa mea. $l-a dres glasul ~l a m II'sandu-i-se ce dobitoc era tatal sau. Apoi, deodata, cand avea
despre ~sta'11:?easca despre 0 fantasma rec;nta, recu~e nta, pe P,ltru a ni, i s-a nascut un fratior ~im ama sa I-a abandonat pe n
ceput sa v ciind se masturba: 9i anume ca era dommat de 0
Iru el. $i-a petrecut Intreaga viata cautandu-~i mama, care-i fu
care 0 avea
femeie agre&
i
va care-l forta sa aiba orgasm Impotriva vointei ';t'seiubita, Inainte sa-l abandoneze. In mod incon~tient, acel vis
I', irea acum sa pluteasca In aer.
sale. t vreodata fantasme cu mine? I-a rntrebat terapeuta. La randul e i, terape uta nu era con~tienta de ce starnise . De~i
-Ati aV~~aVOastra? S-a uitat la.ea, Inro9indu-s~. ~,;Ia ca nu era la modul ge neral acce pta t ca un terapeut sa rncerce
- Cu o Zl zambit Intr-un mod pnetenesc, profeslOnal.
:;;i smulga un raspuns erotic de la un pacient, a sirntit ca alianta ei
- Da. E<:ll:1' trebui sa a m?
- De ee, eori se l:ntampla ca In timpul terapiei pacientul sa I('rapeutica cu acest tanar era de 0 asemenea natura Incat putea sa
';('abata de la tehnica standard. In realitate, manifesta un acting
- Pai, 11(1- eu terapeutul. Este foarte normal.
aiba fantasrtl- (IIIt al sentimentelor ei de contra transfer fata de tanar. Cu cateva
R CHAR D ( HIIIII IIIIELL.0' G ER AL D SCHOENEWOLF 101gre~eliin psihoterapie' Contratransferuri erotice
iii~~iliiiilliijOl WU ,w; ; ,;,; ,,]:.E,
93
92
5/30/2018 edinte in urma, tanarul vorbise despre 101Greseli
preferintele in
sale inPsihoterapie
mate Robertiello
~ ;ja poi, intr-un Schoenewolf
sfar~it, -slidepdf.com
Nc yom uni, yom fi una ...
rie de femei i mentionase ca-iplaceau femeile cu sani mici. Apoi,
uitandu-se la terapeuta, care avea sam destul de mari, a spus: Imi 1,< inceput, terapeuta a fost fla tata de aceasta atentie. Apoi,
pare rau, sper canu v-am jignit . Terapeuta a raspuns ceva de ge II 1 11 \ ~iaa devenit treptat sexuala ~itanaxul a insistat, iar i iar, sa
nul fiecare c u gusturile lui , dar ill sinea ei s-a simtit jignita. Ea 1.1t'.i sex cu el. A fost nevoita , iar ~iiar, sa-l re fuze. EI a devenit
crescuse ill umbra unei surori mai mari, care nu numai ca fusese ihiM mai hotarat 9iea mai incapatanata ill refuzul ei. Intr-un fi-
favorita tatalui ei, cise numarase iprintre cele mai populare fete II,tI,lanarul a ajuns exasperat.
in randul baietilor de liceu. In schimb, ea fusese destul de terna, _ Atunci de ce mi-ati ce rut sa am fantasme sexuale cu dum-
scunda i indesata, cu ochelari cu Ientile groase. Purtase ochelari 111'o lvoastra?-auitat mat la ea. De ce ati facut asta daca nu erati
de la varsta de patru a ni. De fapt, cand fuse se pentru prima data Ililcresata de mine sexual? Va alimentati egoul facandu-ma sa
obligata sa-i poarte, suferise 0 lovitura narcisica. Toata lumea din Illiiindragostesc de dumneavoastra, ca apoi sa ma refuzati?
familie 0 tot complimenta ce dragut arata cu ochelari, dar ea tia Terapeuta a negat acest lueru ~ia incercat sa analizeze trans-
ca nu e a a.La coala era tinta multor glume. Fusese illtotdeauna krul. De fapt, nu de mine sunteti indragostit.
geloasa pe sora sa i sensibila cu privire la infati area proprie. _ Da, da, ~tiu. Sunt de fapt de mama. Cum spuneti. Ciuda-
Of ens a adusa de pacient cu privire la sanii e i mari ( i impli \I'nia e ca n-am fost deloe atras de dumneavoastra de la inceput.
cit sugestia ca el nu 0 considera atragatoare sexual) i-a retrezit I)umneavoastra ... mi-ati spalat creierii 9i m-ati faeut sa ered ca
sentimente de furie narcisica i oedipiana; la nivel incon tient, Sllnteti atragatoare. De fapt, sa fiu sincer, cred ca sunteti putin
pac ientul a devenit tata l care 0 indepartase, in favoarea surorii \'am bondoaca.
sale ma i ma ri. In ac est context, solicitare a ei ca el sa aiba fante Terapeuta a incercat sa-i analizeze sentimentele oedipiene, fu-
zii sexuale cu ea era 0 incercare de a- i obliga pacientul sa 0 ia ria de a fi fost abandonat de mama sa :;;inevoia de 0 ma ma su
in considerare ca fiinta cu identitate sexuala, sa vada dincolo de
rogat. Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daea m-a:;;culca cu
superficialitatea ochelarilor cu Ientile groase i a sanilor mari, sa dumneavoastra?
vada femeia dinauntru, vibranta idebordand de inteligenta, spi _ La sa ti-o balta. Nu ma i vreau sa vorbesc despre asta.
rit i frumusete. _ Cum 0 sa va ajute asta dad re fuzati sa vorbiti despre sen-
i pacientul chiar a facut asta im ai mult de-atat. In sap tam a  limentele dumneavoastra?
nile care au urmat, a regresat pana la varsta de patru ani i a in _ Nu vreau sa ma mai ajutati. Nu mai vreau genul dumnea-
ceput, edinta dupa edinta, sa- ideclare iubirea, admiratia ive voastra de ajutor.
neratia fata de ea. Ii scria poezii, dintre care una illcepea cam a a: \t Terapia a intrat in impas :;;ia ramas a:;;a timp de mai multe
Candva te voi tine, ,- luni. Fara sa-:;;idea seama, din cauza contratransferului sau, te
Domol ca pe 0 stea in bratele mele. rapeuta reerease pentru pacient aeela:;;iepisod de tip seductie :;;i
gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri erotice
5/30/2018
94 abandon pe care el il traise cu mama sa ~i
101i i intarise
Greseli astfel frica
in PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
neincredere a ~ifuria fa ta de femei. Avea sa mai tre aca aproape
un an pana ce s a putut restabiIi alianta terapeutica ~i p ana s a
mai putut face 0 analiza autentica. Uneori 0 simpla gre~eala poa-
te costa ani de terapie atat ca timp cat ~ica efort.
Capitolul3
Co n t ra t ra n sfe ru ri sa 0 m a so chi ste
I
•
IIi_IIIIIIlliIIIfIIl_ -lIiiliiiiilli li=iiliiliiiiiiiiii
1 11\ I 1\ LA 21
erapeutu care tinea predici
Un tanar terapeut avea nevoie sa tina predici cuiva. Ori de

•.lleori un pacient nu dorea sa faca ce-i cerea el ii tinea 0 predi
•.i. Un exemplu tipic pentru un astfel de pacient era un tanar
.lrlist c are venise la terapie pentru ca era blocat. Era un tanar
\.\ douaze ci ~i cinci de ani care la fe l ca multi altii venise in
Manhattan in cautarea faimei ~ia norocului ~inu se alesese de
( , It cu dezamagiri. Nu venise la terapie pentru a se intelege pe
:;ine ci ca sa afle cum sa se deblocheze pentru a reincepe sa pic

Icze.Thnarul avea 0 predilectie sa se tot vaite ~i-iplacea sa vor
hcasca la nesfar~it despre ceea ce-linfuria; cu toate acestea cand
Ic rapeutul ii c ere a sa fa ca un exercitiu gestaltist care sa-l a jute
sa-~i elibereze furia tanarul refuza.
_ titi i-a spus terapeutul intr-o zi nu 0 sa va deblocati daca
nu scapati de furie . Va dati se ama cat de important este pentru
dumne avoastra sa scapa ti de furie ~i sa simtiti ce este dinc olo
de ea ?
_ Daca spuneti dumneavoastra a raspuns pacientul apatic.
_ De ce nu luati racheta aceea de tenis ca sa izbiti perna
aceea.
_ Nu vreau sa izbesc perna.
_ Nu vreti sa scapati de furie?
1 1 gre;;el i i npsihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
99

- Nu. Nu vreau sa scap de ea. Cred ca furia e importanHi Nu ~tiu ce sa zic.
pentru procesul meu cre ator. Este forta me a motrice, puterea Staji doa r pujin ~i a scultaji-ma . Ce incerc sa va spun e ca
mea. Este armura care ma protejeaza impotriva vicisitudinilor Ilt'vroza dumneavoastra nu va aprinde £lama creativitajii. Va
vietii. Am n vo de furia mea. Am n vo de nevroza mea. Nu I de impinge catre faima, dar nu 0 sa va fac a ma i cre ativ. Din
vreau sa scap de ele. I I IId ra, va face mai pujin creativ. Vaface atilt pe dumneavoastra,
Acest terapeut, ca multi altii, avea nevoie sa fie de ajutor. Nu i II ~ creajia dumneavoastra stereotipici, unidimensionali, dis
avea rabdare sa a~tepte pana ca nd un pacient era pregatit sa lu I lI:,ionaji.Pentru ca nu sunteji in contact cu sentimentele dum
creze la ceva sau sa primeasca 0 interpretare. I~i forta mereu pa lvoastra c ele mai profunde, opera dumneavoa stra va fi ma i
1 I( ••
cientii sa-~i con~tientizeze sentimentele. Avea atat 0 nevoie nar il graba superficiala ~iobsesiva, deeat profunda ~icu adevarat
cisica de a fi lln mare terapeut (ori de cate ori reu~e a sa-~i Illlpresionanta. Ma ascultaji?
determine un pacient sa faca ceva grozav, se simtea nemaipome - Va ascult.
nit), cat ~i 0 nevoie sadomasochista de control ~iputere asupra _ Cu cat va aga jaji mai mult de furia dumneavoa stra , cu atilt
pacientului sau. Prin urmare, nu era dispus sa-i permita pacien I sava otraveasca mai multoPoate parea ca 0 armura, dar e de fapt
tului sa-~i gaseasca ritmul propriu, ii era frica sa nu fie controlat Illaidegraba 0 bariera, 0 bariera care va impiedica sa comunicaji
de pa cient ~i lupta impotriva acestei frici prin activita te. Dac a IIImod real cu alji oameni. i daca nu comunicaji cu ceilaljim mod
pacientul refuz a sa fie de acord cu activitatea sugerata de tera :;incer,perspectiva dumneavoastra asupra viejii va incepe sa fie
peut, atunci pe pacientul respectiv 11a~tepta 0 predica. La nivel plina de prejudecaji. Cu eat yeti deveni mai nevrotic, cu atilt mai
incon~tient, terapeutul recrea situatia din copilaria sa, cu preca Ilartinitoare ~imai mgusta va fi~iperspectiva dumneavoastra. La
dere pe ac eea din stadiul anal, cand propria sa mama obi~nuia extrema este, binemteles, schizofrenicul, a carui perspectiva a de
sa-limpinga mereu spre olita ~i-ifacea mereu moral a cu privire venit atilt de limitata, meat este total ireala. Ma mai urmariji?
la obiceiurile sale. - Va urmaresc.
Terapeutulii tinea acum predici pacientului cu privire la ne _ Aceste sentimente de furie pe care Ieconsiderati atilt de vi-
vroza ~icreativitate. De foarte mult timp, arti~tii au conceptia tale ~icare credeji ca va protejeaza, in realitate sunt ca un para
gre~ita, a spus el cu multa autoritate, ca nevroza este vital a pen van autocre at. Au rolul de a va mentine foc alizat asupra lumii
tru creativitate. Nu sunteti primul artist. Am mai auzit acest exterioare, ca sa nu simjiti Iucruri din interiorul dumneavoastra,
punct de vedere ~in -o sa fiti nici ultimul. Ideea ac estor arti~ti cum ar fi frica de mbarte, vidul interior ~i 0 mie ~i u na de rani
este ca ne vroza ii face cumva speciali, unici, ca e «forta lor mo din trec ut care au fost re primate - mergilnd pilna in copila ria
trice», a~a c um ati spus. Da r de fapt asta e 0 rationalizare, 0 apa timpurie. Ele va impiedica sa traiti adevarata profunzime a fiin
rare, ca sa nu vina in contact cu sentimentele blocate, de care par tei dumnea voastra ~i daca nu fac eti ac est Iucru, atunci va limi-
tea nevrotica a personalitatii lor nu vrea sa se apropie. tati foarte mult ca artist ~ica fiinta umana.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~e\i in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
101
100 - In mod claro
5/30/2018 101Greseliin Psihoterapie\Robertiello
Il<lcientsa fadiSchoenewolf
ce-i cerea el. Pe de aWiparte, ~ipacientul
-slidepdf.com sim
- Cand un nevrotic prive9te un anumit lucru, are tendinta I ca respec tul sau de sine depindea de succesul cu care rezis
de a vedea doar un singur aspect allui, se declara de 0 parte I \;I eforturile terapeutului de a-I control a ~i m anipula - pa
sau de alta, are 0 perspectiva limitata. 0 persoana normala vede 1ll Illul avand 0 mama intruziva, dominatoare 9iun tata agresiv,
viata in toa ta complexitatea ei 9ireactionea za c a atare, c u com llliloritar. Aceasta lupta pentru putere a eontinuat pana cand pa
pasiune 9irespect pentru aceasta complexitate. Cu alte cuvinte, twntul a pIe eat intr-un aeees de fude, lasandu-I pe terapeut in
conceptia populara canevroza este vitala pentru creativitate este It1t ioare,in mijlocul eabinetului, eu raeheta de tenis in mana.
un mit. Nevroz a duce la stagnare 9imoa rte. Creativita tea izvo
ra9te din viata - din a trai in acord total cu propriile sentimen
te. Intelegeti?
- Inteleg.
- Ce intelegeti?
- Inteleg ca va pricepeti sa tineti discursuri bune.
- Ce altceva?
- Inca mai cred ca am nevoie de nevroza mea.
- Spuneti deci ca inca nu vreti sa lucrati cu furia dumnea-
voastra 9i sa va deschideti catre sentimentele dumneavoastra

profunde?
- Da, a9a e.
- Pot sa va pun 0 intrebare?
- Desigur.
- De ce sunteti in terapie?
- M-am gandit ca poate ati putea sa-mi dati ni9te indicii de-
spre cum sa-i fac pe critici sa acorde a tentie operei mele.
Te rapeutul a devenit din ce in ce mai furios pe pacientul sau,
pentru ca nu I-a putut controla sau influe nta prin pre dic ile sale.
Cu cat devenea mai furios, cu atat i9i forta mai mult pacientul
sa-i faca pe plac. Astfel, s-a bloc at intr-o lupta pentru pute re cu
pacientul 9isentimentul pregnant de sine al terapeutului a ince
put sa depinda de faptul de a putea c a9tiga lupta 9ide a-I face

gre~e\i I n p si ho te ra pi e • Contratransferuri sadomasochiste
GRE;:;EALA 22
5/30/2018
(tIiIPunandu-se eererii indirecte a terapeutei) ~i a inceput sa in-
103
till/,ic la ~edinte. Dupa cateva saptamani de aeest gen, analista
I .I spus iar, pe un tot furios: Ce eredeti ea inseamna intarzieri-
I., llumneavoastra? Au legatura eu sentimentele dumneavoastra
Iq',ilte de terapie?
Lupull n blana de oaie __ M-am

Haide tigandit sa renunt,
sa vorbim desprea raspuns pacietenta
a sta, a spus rapid.
rapeuta.
_ Nu vreau sa vorbese, a spus paeienta.
i aceea a fost ultima ~edinta.
Analizand, eu ajutorul supervizorului sau, ura sa intensa fata
Una dintre modalit<'itileprincipale ale unei paciente de a opu
ne rezistenta in terapie era sa fie foarte supusa ~;ifoarte asculta II aeeasta pacienta, terapeuta a deseoperit ea partea supusa, pre
toare cu terapeuta sa. Se intindea pe canapea ascultatoare, de liicuta a aeestei paciente reprezenta de fapt 0 pa rte din sine , 0
indata ce-i sugera terape uta ~i face a asocia tii libere in mod ne parte respinsa, clivata. Propria sa dorinta de a-~idomina obiee
Ide introiectate ~iproiectate 0 face a, de fapt, sa adopte un rol
maipomenit. Asociatiile sale erau puncta te de chicote docile ~i
de zambete. Era, intr-adevar, fiica cea buna. ilparent supus: pe lupul in blana de oaie din ea insa~i 11ura, pre
Terapeuta, de~i era con~tienta di acest comportament repre cum 11ura ~ila pacienta. Pacienta devenise mama eritica a tera
zenta 0 rezistenta, era incapabila sa-l analizeze cum trebuie. In peutei, din eauza e are ia, de la e ea mai frage da varsta , tre buise
schimb, s-a trezit reactionand cu furie, suspectand ca pacienta sa-~ipuna 0 masea, prefacandu-se intotdeauna ea era aseultatoa
incerca sa 0 controleze ~isa 0 domine cu atitudinea ei docila. E re, draguta ~ie uminte, pentru a obtine ee dorea de la ea , dar do
un lup in bla na de oaie, s-a gandit te rapeuta. rindu-i moartea in sinea ei. Prin urmare , ura fata de pa cienta sa
Intr-o buna zi, terapeuta nu ~i-amai putut contine furia. E~ti era friea de agresiunea ineon~tienta a pacientei, dar ~ide propria
a~a de draguta, nu-i a~a? ei agresivitate.
Pac ienta a fost luata prin surprindere
sa spuneti? ~ia intrebat: Ce vreti
- Observam pur ~is implu cat de mult chicotiti ~iz ambiti. La

ce credeti ca va ajuta atatea zambete ~ichicoteli?
- Nu-mi dau seama unde vreti sa ajungeti, a raspuns pacien
ta, simtindu-se acuzata ~iatacata.
Incercarea de analiza nu a mers mai departe ~idin acel moment
pacienta s-a retras in cochilia ei. N-a mai zambit sau chicotit

1 1 gre~eliIn psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
G RE ~E AL A 2 3
IlI'l llru putere cu privire la tentativele ei de suicid. Fiecare ten- 105
v era perceputa de terapeut ca un act prin care ea ii fckea in
, Illda, in timp c e pacienta privea solicitarile terapeutului ca e a
I, nu se sinucida ca pe revendicarile mamei sale abuzive.
Pe de a Ha parte, 9i terapeutul mai avea inca sentimente ne

lI'zolvate de furie faja de mama sa, care se sinucisese cand el
Tera peutu i pacienta ,'1.1 adolescent. Incon9tient, i9i urase mama 9ii9i dorise sa moa
1:1, apoi se simjise vinovat cand acest lucru chiar seintamplase.

cu potentia suicida r () parte din motivajia incon9tienta a terapeutului pentru mese
li,l pe care 9i-o alesese era nevoia de a rec rea situajia cu mama
::.1; prin urma re, era atra s de pa cienji cu tendinja de suicid. e u
o
tanara pacienta suicidara era in tra tament la un terapeut I(lateacestea, de9i acum avea 0 astfel de pacienta, incepuse s-o
fara experienta, care-9i faeea stagiatura la 0 clinica. Pacienta era II lasca, la fel cum i9i urase mama 9i,inca 0 data, aceasta ura era
tulburata, pentru ca 0 buna prietena de-a ei murise recent - 0 illeon9tienta.
prietena care pentru ea fusese mama cea buna . Aceasta se com Din nefericire, ura incon9tienta a acestui terapeut, pe care el
bina cu relatia destul de abuziva pe care ea 0 avusese, 9iinca 0 .1 lranspus-O in acting out prin nerabdarea 9iprin solicitarile sale,
mai avea, cu mama ei reala. .1
impins intr-un final pac ienta la limita sinuc ide rii. Pa cienta a
Din cand in cand, acea sta pacienta vene a la gedinta eu c ate 0 venit la 0 gedinja fiind foarte supara ta pe mama ei. Inainte sa
cicatrice proa spata la inehe ietura mainii sau pe antebrat, unde piece, terapeutul a inceput sa 0 dascaleasca:
se taia. Reactia terapeutului era mereu aceea9i. _ Nu-i a9a ca nu simji nicio tendinja de sinucidere?
- De ce faceti asta? intreba terapeutul, pe un ton exasperat. - Nu 9tiu, nu credo
De ce? De ce? De ce? _ Daca nu-mi spui, nu te pot ajuta.
- Nu 9tiu, raspundea pacienta, cu un ton sfios 9i p ierit. _ tiu. Nu 9tiu ce sa spun.
- Am crezut ca ne-am inteles ca 0 sa ma sunati daca incepeti _ Ai pastile in casal Vreau sa te duci direct acasa 9i sa Ie
sa simtiti impuls suicidar. Nu a9a ne-am inteles? Terapeutul a arunci. i ma i arunci 9i toa te lamele pe ca re Ie ai la indemana.
dat din cap nemultumit. Pacienta n-a spus un cuvant. Puteti Emily, m a auzi? i suna-ma da ca simji ca incepi sa intri in pani-
vorbi? ca.,bine? Promiji sa ma sunil
- Nu 9tiu ce sa spun. - Da, promit.
Terapeutul era furios pe pacienta 9ipacienta ii simtea furia 9i Incon9tient, terapeutuli9i dorea ca pacienta sa se sinucida, iar
nu putea vorbi. Terapeutul 9i pacienta erau bloe aji intr-o lupta predicile 9i revendicarile lui erau de fapt 0 inducere indirecta a
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF gre~eli1n psi hoterapi e • Contratransferuri sadomasochiste
106
suicidului. Mesajul indirect care ajungea la pacienta era ca daca, r :A LA 2 4
1,111

ea nu era 0 fetita curninte ~;in u facea ce spunea terapeutul, atunci
el 0 va dezaproba. Acest lucru 0 pIasa pe pacienta intr-o situatie
fara ie~ire, la fel cum facea ~i m ama sa. Daca facea cum ii spu
nea tera peutul, s-ar fi simtit slaba, pentru ca a sculta de 0 astfel
de persoana meschina ~iconde scendenta; daca ar fi ince rcat sa
se sinuc ida , de asemenea ar fifost slaba ~irea. Dar cel putin daca lerapeuta care trebuia sa fie ?efa
incerca sa se sinucida, poate ca terapeutului (ma me i sale) i-a r fi
parut rau pentru ca fusese atilt de rau cu ea.
In acel weekend, pacienta a golit 0 cutie de somnifere ~i a A~aa ajuns ea terapeuHi. Treidintre copiii ei, crescand, au deve
ajuns la spital in stare critica. A supravietuit ~iterapeutului i s-a Ilil dependenp. de heroina, a;;aca ea s-a Inscris Intr-un program 10
lua t cazulln saptamana care a urmat.
( ,11 pentru
parinti-icu copii dependenp. de heroina. in curand, a de
venit coordonatoarea unui astfel de program. Apoi, fiind convinsa
di avea calitap.speciale In acest domeniu, ;;i-areluat studiile, facand
lIn masterat In consiliere de reabilitare. Ulterior, a participat la di
bite ateliere pe acest subiect, pana ce a fost pe deplin multurnita
ca;;tiatot ce avea nevoie sa ;;tiedespre dependenta de droguri. Bi
nemteles ca era adepta teoriei cadependenta de droguri era 0 boala
de origine genetica, carenu avea nimic In comun cu mediul. ntr-un
final, ;;i-adeschis un cabinet particular, fiind specializata sa lucreze
cu persoanele care aveau probleme legate de abuzul de droguri.
in cur and, prac tica ei a devenit un cult, iar pacienti-i au deve
nit adepti-iei. Odata cu reu;;ita eide a-i facesa se lase de droguri,
ii ;;iincuraja sa-i devina total supu;;i ei. Erau obligati sa-i dea sa
lariile ;;i,In schimb, ea Ie dadea 0 alocatie saptamanala. Nu aveau
voie sa se casatoreasca, iar relatiile sexuale erau permise doar cu
aW fo;;ti dependenti de droguri care erau inscri;;i in programul
e i ;;idoar sub strict a e i supraveghere . Cuva ntul e i era intotdea
una le ge ;;i era cla r pe ntru toata lume a ca e a avea Intotde auna
dreptate. Sub ma sc a altruismului, ea era de fapt un tiran sadie.
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO, GER AL D S CH OE NE WOLF 1 1 gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri sadomasochiste
108 Ne voia ei ca pacientii sa-i fie total supu~i, prec um ~in evoia ~li lIhi\ 0 atitudine critidi cu privire la metodele ei, iar ea ~i-a 109
5/30/2018 101Greseliin Psihoterapie111l'nllll
Robertiello cumpatul.Schoenewolf-slidepdf.com
de a a vea intotdeauna dreptate era u partia l modul ei de a se pro
Am avut un sentiment cu privire la dumneavoastra din
teja impotriva fricii sale incon~tiente de propria sa imperfectiu
IIlPllll'ntulin care v-aji alaturat acestui grup, i-a spus ea barba
ne; controJandu-~i pacienjii, ea i~icontrola de fapt propriile frici.
11111 Ii,lremurand de furie. Mi-am spus in sinea mea de cand v-am
In plan incon~tient, daca nu era perfecta, daca lumea din jur nu-i
confirma perfectiunea ~inu-i accepta autoritatea, asta insemna \'.1/111: Ura9te femeile . V-am putut vedea privirea. Sunteji fu
1111:; pe mine pentru ca sunt fe me ie 9ip entru ca a m mai mult suc
haos total. Aceasta aparare caracterologica a trebuit mentinuta,
pentru a putea respinge sentimentele infantile timpurii de furie II':; III practica mea decat dumneavoastra. A~aca vreji sa ma dis-
~ic livaj, provoc ate de 0 ma ma tiranica, c are 0 vaduvise de foar I II'ditaji, sa ma c ritic aji 9i sa ma umiliji aid, in faja tuturor. Sa
te multe lucruri. Apararea a fost ulterior intarita dind mama ei lie rU9ine. RU9ine. L-a mustrat, scuturandu-9i degetul arata
Ii, I
a pus-o sa aiba grija de fratii ~is urorile ei mai mici; ea s-a iden 1111 spre el, de parc a ar fi fost mama lui 9i apoi a izbucnit in sus
tificat cu agresorul (mama sa) ~is -a purtat cu fratii ~is urorile ei IlIlle: Toata lumea 9tie cat de mult am facut pentru acest dome
mai mid in acela ~i mod in care se purtase ~imama ei c u ea. Chiar lilli,cat de mult mi-am ajutat pacienjii. $i toata lumea 9tie cat de
~imai tarziu, s-a purtat ~icu propriii ei copii in acela~i fel, culti } n u m-am c hinuit cu copiii mei. Credeji ca e u90r sa dud in car
vandu-Ie 0 dependenta ~i0 supunere morbide. ;i lrei drogaji? Chiar credeji? Sa va fie rU9ine Grupul de su
Era cam genul de tiran - dar nu de tipul amenintator, ci mai Il('rvizare i-a sarit in aparare , barbatul a fost redus la tace re 9i
,'hestiunea n-a mai fost niciodata adusa in discujie.
de graba de genul subtil castrator. Era 0 fe me ie masiva, plina,
care emana un aer de competenta ~iresponsabilitate. Mesajul ei
implicit dtre ceilalti era ca ea ~i doar ea ~tia cu adevarat cum sa
conduca lucrurile ~i,prin urmare, de obicei trebuia sa faca lucru
rile de una singura, ca sa iasa cum trebuie. ~i dad acest lucru
parea sa mearga bine cu pacientii pentru 0 perioada, din moment
cepersonalitatile borderline au initial nevoie de limite stricte, cu
timpul i~imentinea pacientii la un nivel infantil, masochist ~ide
pendent de functionalitate.
Din nefericire, rigiditatea mecanismelor ei de aparare 0 facea
imuna la orice fel de supervizare . De~i a participat la un grup de
supervizare, s-a folosit de grup in primul rand pentru a Ie
vorbi , intr-un mod care facea practic imposibil orice feedback
re al. La un moment dat, unul dintre barbatii din grup a inc erc at
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli'in psi hoterapi e • Contratransferuri sadomasochiste
GRE?EALA 25
III care 0 consider a fi e ea mai importanta pentru mine :;;itot ee 1ll
5/30/2018 I II teti spune e injeIeg
101Greseliin PsihoterapieIRobertiello .
Schoenewolf-slidepdf.com
Pacientul, simjindu-se jignit, a devenit disperat :;;if urios, a in-
,,'put sa puna Ia indoiaia utilitatea psihoterapiei :;;ia fost din ee
III cemai ostil faja de terapeut. Pacientul era extrem de sensibil
I. genul a eesta de semne indicand lipsa de inte res, pentru ca in
er peutul c re er npilaria sa fusese trata t in mod similar de catre aduIjii impor
LlI1jidin viaja sa. De eealalta parte, eontratransferul terapeutu
imun l p l vr ge l 1,1 i deeurgea dintr-o experienja pertinenta din propria sa copila
rie: fusese obligat sa asculte Ia nesfar:;;itpaIavrageaIa ineoerenta

.j unei bunici foarte in varsta (i se impusese sa faea ae est Iueru
Timp de Iuni de ziIe, un pacient a stat intins pe canapea, pa de c atre parinjii Iui, eare-i spune au iar :;;iiar: Fii de treaba eu
Iavragind vrute ~inevrute, reu~ind sa-~ievite problemele prin buniea, s-ar putea sa nu mai fie cu noi pentru mult timp ). Dupa
cipale. Terapeutul, un barbat mai in varsta, i-a ascultat palavra un timp, s-a simjit perseeutat de flecareala ei :;;i:;;i-aformat obi
ge ala, fara a se putea insa concentra. i-a spus in sine a sa c a era ceiul de a fi neatent intr-un mod selectiv, pentru a se proteja pe
plictisit ~i ne atent pentru ca pacientul evita esentialul ~i a mai sine faja de sentimentele de furie faja de ea :;;if aja de parinjii saL
Astfel, de:;;ide atunci se formase sa asculte intr-un alt fel- cu
tra s astfe l de timp. In cele din urma, a ve nit ~iz iua c and pacien cea de-a treia ureche , cum spune Theodor Reik -, acest pacient
tul, in timpul sporovaielii sale, a inceput sa vorbeasca despre mo
tivul care-l facuse sa vina la terapie de la inceput. reu:;;isesa-i starneasca sentimentele pe care Ie avusese faja de bu
nica luL S-a simjit persecutat de paIavrageaIa acestui pacient, a:;;a
- titi care e de fapt problema mea? I-a intrebat el brusc pe
terapeut. ca a regresat Ia forma Iui anterioara de a asculta :;;ia pierdut brus-
ca reveIajie a pacientuluL
- Care este problema dumneavoastra? a raspuns tera peutul
neatent. Aceasta gre:;;ealaa intarziat cu cateva Iuni formarea unei alian-
- Mi-e frica de abandon. Asta cred ca e. Vocea pacientului je terapeutice.
era foarte serioa sa ~i grava. Mi-este foarte frica sa nu fiu aban
donat de oamenii pe care-i iubesc.
- Inteleg, a raspuns te rapeutul, in mod prozaic.
- Nu prea pareti interesat, a spus pac ientul, enerva ndu-se.
Tocmai am fost sincer cu dumneavoastra referitor la problema
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eliin psi hoterapi e • Contratransferuri sadomasochiste
113
G RE ~E AL A 2 6 IIneori cu ea 9i c u fraW saL Mama terapeutei era 0 figura de au
\ lritate excesiv de tiranica astfe1indH sub nicio forma terape
Iita n u dorea sa fie ca ea. A tot 1asat de 1a e a ca sa nu devina ca
Illama ei incat a sfar9it 1a cea1alta extrema comportandu-se
Intr-un mod masochist fata de pacienta sa sub masca umanita
Iii Prin permisivitatea sa in ce1edin urma a distrus terapia.
er peut c re nu pute spune nu
a terapeuta fara experienta trata 0 tanara borderline foarte

insta bila. Supe rvizorul ii spusese tera peutei in mod repetat ca
era important sa fixeze limite clare cu 0 astfel de pacienta. Pa 
cienta indIca orice regula posibila: platea rar 9iacumulase chiar
o datorie foa rte mare; fie intarzia foarte mult la gedinte fie nu
venea deloc; 0 suna pe terape uta la orice ora 9i tera peuta 0 in
tretinea in conversatii lungi.
Pacienta devenea din ce in ce mai dezorganizata in restul

vietii sale. Absentele ei repetate de la serviciu au dus la conce
dierea ei. A avut certuri din ce in ce mai rautacioase cu iubitii
prietenii 9ifamilia ei pana cei-a indepartat pe toti. In ciuda aver
tizarilor insistente ale supervizorului terapeuta pur 9isimplu nu
a putut trage linie 9isa insiste asupra punctualitatii asupra pla
tilor constante 9iasupra renuntarii la telefoanele dintre gedinte.
Intr-un final pacienta a renuntat la terapie lasand in urma 0 nota
de plata foarte mare neachitata avand - mai important - un
adevarat talme9-balme9 la serviciu in viata afectiva sociala 9i
familiala.
Ce a fost in nere gula? De c e nu a respectat aceasta tera peuta

regulile tratamentului de care era pe deplin con9tienta? Terape
uta a avut 0 mama care fuse se abuziva atat verba l cat 9ifizic
II
gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri sadomasochiste
GRE~EALA 27
_ Nu, nu e bine. Vreau sa Incetati sa mai interpretati - ma 115
5/30/2018 llziti? Vreau Schoenewolf

101Greseliin PsihoterapieRobertiello sa va opriti. Nu -vreau sa mai interpretati
slidepdf.com nimic
Iliciodata, niciodata. Oaca mai faceti asta, 0 sa plec de-aici.
Cei doi se aflau Intr-o lupta pentru putere cu privire la in
I('rpretari, un acting out atilt al dominantei/supunerii specifi
('('stadiului anal, cat 9ial sentimentelor oedipiene de competitie.
er peutul c re crede n fort \mbii terapeuti erau falic-narcisici, cu componente sadomaso
('histe In personalitatile lor. Pentru pacient, interpretarile tera
peutului erau tra ite incon9tient ca ni9te cuc eriri sexuale - adi
- Nu vreau sa-mi dati interpretari, Ii tot spunea pacientul dl era violat anal de dHre terapeut (care 11reprezenta pe tatal
terapeutului. Pacientul era 9i el terapeut, de orientare existen ~;au);pentru terapeut, pacientul devenise fratele sau mai mic 9i
tialista, 9i nu credea In interpretari. Totu9i, terapeutul nu se parilcios, pe care 11elimina acum 9itatal sau, peste care trium-
opre a din interpretari. La fiecare gedinta, Intr-un mome nt sa u fa acum.
altul, elli dadea 0 interpretare. Ulterior, acest lucru ducea la 0 $i, tot la un alt nivel, pacientul reprezenta pentru terapeut si-
disputa. ne le c el rau 9i vinovat pe c are 11introiecta se In copilarie 9i pe
- Am crezut ca v-am spus ca nu doresc interpretari, spunea care-l proiecta acum asupra pacientului. Prin eliminarea pacien
pacientul.
- Oa, 9tiu ce-ati spus. tului (interpretandu-i
sine rau introiectat. comportamentul), el19i elimina propriul
- $i atunci de ce-mi da ti interpreta ri? In mod con9tient, terapeutul19i dadea seama ca avea nevoie
- Simt ca asta trebuie sa fac In calitate de terapeut. sa treaca de apararile pacientului, pentru a-I forta sa-9i traiasca
- Ceea c e trebuie sa faceti este sa-mi urma ti sugestiile. Dac a vulnerabilitatea. Apartinilnd unei 9colii de gestalt-terapie, el cre
sunt rezistent la interpretari, n-ar trebui sa-mi dati niciuna. dea In folosirea unor astfel de masuri stimulatoare. 19iasuma ris
- Asta doar daca rezistenta dumneavoastra nu este una ne cuI c alculat ca pacientul sa nu renunte la terapie, a 9a cum ame
vrotica.
nintase, Hind prea implicat ill lupta pentru putere pentru a pleca.
- Nevrotica sau nu, nu vreau sa va aud interpretarile. In ca Totu9i, urmatoarea data cand terapeutul i-a dat 0 interpreta
litate de terapeut, ar trebui sa-mi respectati sentimentele. re pacie ntului, acesta a fost furios. A sarit In picioare 9i a urlat:
- Oar va respect sentimentele 9i de aceea continui sa inter Ti-am spus Ti-am spus de interpretari, nu? Nu ti-am spus? $i
pretez. Incerc sa ajung la sentimentele dumneavoastra. a aruncat c u un scaun plia nt In terapeut 9is -a napustit afara din
- Ajungeti foarte bine la se ntimentele me le. La cele de furie. camera. Terapeutul a ridicat scaunul 9i I-a urmarit ca lm pe pa
- Este bine.
cient cum pleca, fara sa faca niciun gest pentru a-I opri.

gre~eli I n p si ho te ra pi e • Contratra nsferu ri sadomasochiste
116 117
In acea noapte, pacientullua cina cu sotia sa ~i c u un alt cu n 'zistent la sentimentele sale vulnerabile. Dincolo de asta, ii pra
plu. Deodata, in timp ce poveste a chinul prin care trecuse cu te Vllcaseun contraraspuns sadic, care avusese drept consecinta 0
5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf -slidepdf.com
rapeutul, a inceput sa tremure ~i apoi i-a venit rau. A fugit la r:isturnare de situatie dureraasa, ca sa nu mai vorbim de pierde-
baie, a vomitat ~i apoi a avut ~id iaree. Intr-un final, s-a a~eza t n 1 a 0 mie de dolari.
pe toaleta ~i a plans cu sughituri, ca un copila~. Da, intrase in
contact cu sentimentele sale vulnera bile, dar era inca furios pe
terapeut. I~i dorea acum sa-l infranga, mai mult ca niciodata.
S-a intors ~i s-a prefacut (poate c on~tient chiar a crezut) ca
avusese 0 revelatie de 0 semnificatie aparte, ca vazuse lumina.
Puteti acum sa interpretati cat doriti , i-a spus el terapeutului.
Pentru un timp, lucrurile au me rs foarte bine; terape utul of ere a
din ce in c e ma i multe interpretari ~ip acientulle asculta ~i pa
rea sa Ie integrez e. In sinea sa, terapeutul se felicita pentru me
toda sa inovatoare. eu toate acestea, pacientul a inceput treptat
sa consta te ca nu prea mai avea bani ~iI -a intre bat pe tera peut
daca poate ramane dator. Terapeutul, simtind ca formasera acum
o buna relatie terapeutica, se bucura sa-~i consolideze aceasta in
credere, ca 0 dovada de apreciere a eforturilor curajoase ale pa
cientului. Intr-un final, pacientul a acumulat 0 datorie de peste
o mie de dolari. Apoi, a renuntat la terapie.
- Imi pare rau, i-a spus prazaic terape utului la telefon. M-am
de cis. Renunt. Nu puteti face sau spune nimic ca sa ma faceti sa
ma razgandesc. Va doresc sa aveti 0 viata minunata.
- i banii? a intrebat terapeutul.
- Dati-ma in judeca ta, a ra spuns pacientul.
Terapeutul cmar a incercat sa-l dea in judecata pe pacient, dar
acesta a facut in a~a fel incat sa nu fie prezent pentru a i se in
mana citatia, ~i i n cele din urma terapeutul a renuntat. La acel
moment, terapeutul s-a simtit tare amarat. Prin sadismul sau in
con~tient, nu facuse altceva decat sa-l faca pe pacient sa fie mai
R IC HA RD C . R OB ER TI ELLO , G ER ALD SCH OENEWO LF gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri sadomasochiste
GRE;; EALA 28
i l csele din cariera sa; incon~tient, terapeutul integrase atitu-
tll 119
.l11\l atatalui sau in rela~ia cu pacientul, care devenea pentru el

11\1ompetitor de succes. De asemenea, prin aceasta distan~are
II 11 Ilpetitiva fa~ade pacient, i9i compensa sentimentele infantile
il1l On9tientepe care Ie ave a fa~a de pacient, cum ar fi frica de a
A
II IIllocuit de acesta in ochii lumii mamei), intocmai cum tatalui
In concurenta cu tatal 1.,111 ii fusese £rica sa fie inlocuit de el. Inte rpretata din punctul
I vedere al psihologiei dezvoltarii, aceasta frica de a fiinlocuit
IIIochii mamei sale este 0 manifestare a unei oglindiri insuficien-
\I instadiul oral, avand drept rezultat 0 stima de sine scazuta 9i
Un pacient, ca re era 9i el te rapeut, e ra in te rapie la un terape
I) nevoie de realizare personala, care sa sus~ina acele sentimen-
ut cu zece ani mai tanar decat el, dar care avea mult mai multa
e xperienta. Pacientul s-a plans terapeutului c a, ori de c ate ori se \I , complexul Oedip fiind 0 complica~ie in plus.
In acest caz, in timp ce atitudinea con9tienta a terapeutului era
simte a depresiv sau a nxios, terapeutul e ra extre m de grijuliu,
: ;:1 se bucure de succesele pa cientului, incon9tient - la fel cum
empa tic 9i eficie nt, dar a tunci cand ii mergea bine, avea succes
f:1c usetatal sa u cu el - el 11discre dita pe pacient 9inu dorea sa
in cariera, i9i doba ndea propriul statut, te rapeutul e ra rece, ne
implicat 9iindiferent cu privire la realizarile sale. aiba succes. Cand 9i-a dat seama de cum state au lucrurile, i-a
marturisit pacientului ca exista 0 situa~ie de contratransfer.
- Ma simt de parca ati concura cu mine, a spus pacientul. _ In~eleg, a raspuns pacientul. Fiind 9i eu tera peut, imi dau
- Faceti 0 proiectie, a raspuns terapeutul. Vaproiectati pro-
pria invidie cu privire la realizarile mele. In mintea dumneavoas seama c um este sa fiiprins in a stfel de lucruri.
Uneori, diada terapeut-pacient poate constitui un proces de vin
tra, eu sunt eel care va invidiaza, cand de fapt dumne avoastra
ma invidiati pe mine. decare atat pentru pacient, cat 9ipentru terapeut, atat timp cat aces
- Nu prea cred, a tot repetat pacientul. Cred ca ar trebui sa ta din urma asculta cu adevarat ceea ce-i comunica pacientul.
va analizati atitudinile mai indeaproape.
S-au tot invartit injurul acestui subiect timp de cateva luni, fara
niciun rezultat 9iin timp c e faceau asta, tera pia era in impas. In
cele din urma, terapeutul a inceput sa discute problema cu super
vizorul sau 9icu propriul sau analist 9i9i-adat seama ca, intr-ade
var, avusese un acting out al unei reactii contratransferentiale.
Tatal te rapeutului, la fe l ca e l, fusese un medic de suc ces. T a
tal sau fusese extrem de competitiv c u terapeutul 9iindiferent la
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO, GER AL D S CH OE NE WOLF 101grel eliIn psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
121
GRE,?EALA 29
dPllIinatoare ~icare °priva de afectiune in acela~i timp. Astfel,
111\ ei era ca.pacientul 0 va invada ~i 0 va controla. Prin urma
14, in timp ce pasivitatea ei aparent urmarea sa-i acorde pacien
1II lIi controlul complet asupra situatiei terapeutice, de fapt, 0 fa
I sa detina controlul, in sensul in care 0 asigura ca nu avea sa
n,' intample nimic de natura intima.
Terapeuta pasiva
Era 0 terapeuta care se credea moderna ~iingaduitoare, pen

tru ca nu facea ma i deloc interpretari. De fa pt, nu facea mai nid
odata nidun fel de intervenp.e. Credea casimplul fapt de a-I ascul
ta pe pacient c u empatie, de a-i oglindi cand ~ic and afirmatiile
era tot ceea ce avea nevoie sa faca, pentru a-I ajuta pe padent sa
creasca. Era punctul ei de vedere ca padentul ~tiainstinctiv spre
ce avea nevoie sa se indrepte ~i c a ea ar trebui sa-l lase sa mear
ga in directia dorita. Pe scurt, ii permitea pacientului sa condu

ca in totalitate situatia terapeutica.
In realitate, a ceasta tehnica moderna ~iingaduitoare a tera
peutei era 0 acoperire pentru masochismul ei. Incon~tient, ii era
fric a sa interpre teze , sa fixe ze limite, sa lupte pentru re unire a
pacie ntului c u sinele sau incon~tient in acela~i fel in care anu
miti parinti renunta la responsabilitatile lor ~ilasa la discretia
copilului propria sa educatie, numind asta educatie progresis
ta). Terapeuta era, de fapt, exagerat de pasiva, deta~ata emotio
nal de pacientii sai, temandu-se de apropiere; a provoca pacien
tul printr-o interpretare sau a face orice aHa interventie ar fi
putut atrage dupa sine chiar apropierea de care se temea. 0 ast
fel de intimitate ar fiputut fi pr satisfacatoare - in incon~tien
tul ei ar fi reprezentat 0 reunire cu mama ei pregenitala, care era
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO, GER AL D S CH OE NE WOLF

GRE~EALA 30
IIId II .Ie.Continua sa evite privirile acuzatoare ale terapeutului, 123
I iil;md din priviri sprijinul celorlalti membri din grup.
Ce simteati cu privire la intalnirea din seara aceasta? a in-
11•. \lOltu n alt membru.
De-abia a 9te pta m sa vin, a raspuns intarzia tul. Am avut
dllOlI'robleme sa gasesCadresa. Asta-i tot.
er peutul de grup eel s die Te rapeutul i-a zambit membrului care pusese intrebare a.
1\\ .oi, s-a uitat iar lung la intarziat, a9teptand, cu bratele incru
l 1:,;OltC.cesta a inceput sa se foiasca in scaun.

Un terapeut care se autointitula gestalt-terapeut avea un mod _ Sunt putin supa rat, a spus el. A~ d ori sa trecem mai depar-
' Mi-am cerut scuze. Am spus c a v oi veni la timp de ac um ina
neobi~nuit de a conduce grupuri. Lamceperea terapiei cu un grup
nou, cauta primul indiciu de rezistenja, pe care-l considera echiva Iile.Ce mai vreti de la mine? Terapeutul s-a uitat la intarziat cu
lent cu insurecjia, ~irezolva lucrurile cu individul rezistent mtr-o l)privire atotcunoscatoare pe chip. Dite ce e, chiar vreau sa in
maniera aspra, punitiva. In acest mod, stabilea de la mceput tonul ll-tcze asta. Incep sa ma enervez de-a binelea. Chiar vreau sa in-
grupului, acesta fiind Fa cespun eu sau vei ie~idin grup . Ideze acum.
Aceasta interactiune a mai durat cinci sau zece minute, cu aW
De exemplu, un grup nou format urma sa se int<'Hneascapen
IlIcmbri ai grupului care se raliau cu terapeutul. Intr-un final, in
tru prima
rut da ta la ora minute
cu cincisprezece opt, mtr-o
maisea ra. Un barba t din grup a apa 
tarziu. If,rziatul a devenit atat de agitat, incat s-a ridicat in picioare 9i a
- Imi pare rau ca am mtarziat, a spus el. Am gasit greu ca II1ceputsa strige ca n-avea sa mai inghita asta.
binetul dumneavoastra. _ Atunci de ce nu plecati? i-a spus terapeutul de grup calm,
Terape utul s-a uita t la ba rbat ~ia zambit sarcastic. V-a fost :/.iimbind.
greu sa gasiji cabinetul. Injeleg . Intarziatul a plecat, de-a dreptulinfuriat.
- Spuneji asta de parca nu m-aji crede. Apa rent, tera peutul pa rea ca obtine rezultate foarte bune cu
- Ce anume v-a dat aceasta impresie? a ceasta metoda. Ace i me mbri ca re a u ramas in grup au ajuns de
Ceilalji membri ai grupului radeau, m timp ce terapeutul con fapt terorizati de ideea de a se supune oridirui lucru cerut. Sein
tinua sa-i zambeasca sarcastic membrului intarziat. Acesta a in treceau literalmente sa aiba ocazia de a demonstra cat de in acord
ceput sa se simta jenat ~iu milit. Ce doriji de la mine? Am spus crau cu propriile lor sentimente. Totu9i erau mentinuti la un ni
ca-mi pare rau. Promit sa nu se mai mta mple . vel docil de functionare 9i nu a veau practic niciodata oc azia de
Terapeutul s-a uitat fix la intarziat, incruci~andu-~i brajele, a-9i exprima sau rezolva transferurile negative. In schimb, gru
de parca ar fi a~teptat 0 confesiune. $i intarziatul ~i-aincruci~at pul avea tendinta sa produca indivizi obedienti carora Iemergea
RICHARD C ROBERTIElLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliIn psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
124
C;RE?EALA 31
bine, atat timp eat erau intr-un sistem in care obedienta e ra 0 vir
tute, cum ar fi un me diu corporatist. In schimb, dac a Iis-ar fic e
rut initiativa pe rsonala sau 0 relatie egalitara , ar fi fost pu~i in
inc urcatura. In ceea ce-l prive~te pe inta rziat, tratamentul care
i-a fost aplicat de catre te rapeut ~ide catre grup i-a fost distruc 
tiv, facandu-l sa se simta zdruncinat, furios ~imacinat de indo
ieli timp de luni de zile. Intr-adevar, episodul a fost atat de tra Tera peuta ca re aspi ra la sfi ntenie
umatizant pentru e l, ineat a avut c o~maruri ani de zile.
De ce conducea acest terapeut grupurile in acest fel? Con
~tient, se simtea in competitie cu fondatorul gestalt-terapiei Fritz Era 0 terapeuta care-~i dorea sa fie sfanta ~icare vorbea ade
Peds. Incon~tient, avea un acting out al sentimentelor sale de sea de Maica Tereza, luand-o drept model pentru cum ~i-ar fi do
c ontra transfer - mai pre cis, retranspunea in sc ena piesa intam rit sa fie. Ea vedea rolul de terapeut ca pe un devotament altru
pla ta in c opila ria sa timpurie, eand tatal sa u, militar, ilpusese sa ist fata de suferinta celor oprimati. Percepea un comision foarte
ma r~aluiasca prin casa, sa se opreasca la comanda , sa-i fie per scazut, Ie permitea pacientilor sa acumuleze datorii enorme, ade
mis sa rupa randurile spre camera lui, atunci eand incaIca una sea Ie acorda timp sup limen tar ~ifacea vizite la domic iliu, era
dintre numeroasele reguli ale familiei. Tatal sau ii imprimase va intotdeauna mai degraba suportiva ~iempatica, decat confrun
lorile eticii milita re,

sa-mi multume~ti spunandu-i
pentru iaracest
asta . Tot ~iiar: Ca nd
episod introiec0
ve i cre~te,
fusese tationala sau analitica. De obicei, pacientii 0 adorau ~i,intr-ade
var, 0 privea u ca pe 0 sfanta, simtindu-se profund ajutati de ea.
tat ~iincorporat in modus operandi-ul terapeutului, fara ca aces Cu toate acestea, in realitate tamaduirile ei erau pur ~isimplu
ta sa fie con~tie nt de e l. Nu-~i rezolvase sentimentele fata de ta variatii a le tratamentului standard de transfer. Majoritatea pa
tal sau, iar acum aceste sentimente erau transferate asupra cientilor ramaneau dependenti de ea, fie in cadrul terapiei, fie in
pacientilor lui. In esenta, devenise un terapeut dictator. afara e i; e a ramanea arbitrullor moral, stea ua in functie de c are
i~i calauzeau destinul. Putini dintre ei i~i depa~eau problemele
emotionale ~ireu~eau sa faca progrese in drumul catre indepen
denta ~imaturitate. Acesta este un exemplu al unei intregi prac
tici terapeutice care a devenit 0 expresie a contratransferului.
Cum s-a intamplat asta ?
Cand terapeuta avea ~ase ani, s-a nascut sora ei mai mica.
Aceasta avea 0 afectiune congenitala grava, care 0 fikea sa fie bol
navicioasa ~ifragila. Familiei i se spusese ca ~ansele de supra vie-
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101grel eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
127
126
tuire ale acestei surori erau destul de mid. Din aceste conside. ~I 1I1l;lturitate),ci 9i a inceput sa se simta din ce in ce mai va
t IIvi Li\ de lucruri 9imai furioasa.
rente, mama ~i taHil ei erau total devotati surorii mai mid.
$i-a u cheltuit toata bruma de bani platindu-i
5/30/2018 tratamentul
101Greseli me
in Psihoterapie
I lin fericire, 9i-amceput analiza 9itreptat 9i-aputut da seama
Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
dical ~i, c el ma i important, ii acordau prac tic toata atentia lor. ,\.' diferen~a dintre compasiune 9icompulsie.
Viitoarea terapeuta era in cea mai mare parte a timpului igno
rata in acest context; era incuraja ta de catre parintii ei sa se joa 
ce cu bebelu~ul 9i sa-i faca viata, care era posibil sa fie destul
de scurta, dH mai placuta. Tinea foarte mult la surioara ei 9i
avea compasiune pentru boala e i; totu9i dincolo de a ceste sen
timente pozitive - dintre care nu toate erau formatiuni reac
tionale - ea era geloasa pe atentia primita de sora ei, furioa
sa ca era ignorata 9i c on9tienta ca -~i dore a ca sora e i sa moara.
Odata, in timp ce impinge a carudorul pe 0 panta abrupta, a
avut impulsul de a-i da drumulla vale, spre lacul de la mar
ginea pantei. Aceste impulsuri au speriat-o 9i au facut-o sa se
simta de doua ori mai vinovata cand sora ei a murit la varsta
de doi ani. 0 parte din ea s-a bucurat cand s-a intamplat asta;
o alta parte a fost insaplina de oroare 9i dezgust cu privire la
gandurile ei malefice Drept urmare, a dezvoltat un supra
eu sever.
Cand a fost la colegiu, s-a bucurat de foarte multa atentie, da
torita frumusetii 9italentului ei. A jucat rolul prindpalin multe
piese de teatru in colegiu 9i parea sa 0 a9tepte un viitor de suc 
ces. Totu~i, la absolvire, a renuntat la toate acestea, consider an
du-le IIgratificatii nardsice frivole 9ia devenit terapeut. In loc
sa 0 fa ca sa c oncureze pentru atentie cu sora ei, vina supravie
tuitorului a determinat-o sa aleaga sa-9iispa~easca vina prin de
votament masochist - 9iprin sacrificarea propriilor nevoi -in

favoarea celor ale padentilor. Intr-un final, nu numai ca paden
tii ei au avut de suferit (fiind mentinuti intr-o faza de dependenta
gre~eli I n p si ho te ra pi e • Contratransferuri sadomasochiste

G RE ~E AL A 3 2
.,,,,II-compulsive ;;;ioedipiene, care se recreasera in relatia ei cu 129
h l apeutul, el nu a reu~it sa-i ofere in mod real intelegerea, capa
5/30/2018 101Greseliin Psihoterapie.11.llea;;;i
i ncrederea
Robertiello de care avea nevoie
Schoenewolf pentru a functiona
-slidepdf.com mai
l llluape de nivelul potentialului ei real. De fapt, el 0 facuse sa se
I kschida ~i 0 trimisese inapoi in lume cu sugestia ca luc rurile
,IVcausa fie nemaipomenite de atunci inainte.
era peutu ca re credea catha rsis Totu;;;i,compulsia ei de a repeta anumite pattern-uri sadoma-
,ochiste de a relationa cu barbatii cu care se intalnea a continuat
IllUIttimp dupa terminarea terapiei. Cativa ani mai tarziu, a re
El era un terapeut in floarea varstei, specializat in psihanali v( nit la terapie, de data aceasta cu un psihanalist, pentru a da
za, care credea totu~i ca abreactia era cheia spre cre~tere. In mun (Iecapat acestei probleme.
ca sa cu pacientii, ac centua intotdeauna importa nta intrarii lor Primul ei terapeut privea cu scepticism analiza, pentru ca era
in a cord c u propriile sentimente, impingandu-i mereu spre c a fiul unei pSihanaliste, 0 femeie care ;;;i-aanalizat fiul de-a lun
tharsis. Totu~i, facand acest lucru, el neglija total analiza trans gul intregii sale copilarii, pentru a-I putea permanent manipu
ferului. Era de parere ca odata ce pacientii se deschideau dHre 101 ;;;ia se a me steca in viata sa pe rsonala. Tera peutul, la randul
sentimentele lor, apararile lor defectuoase aveau sa dispara au sau, in analiza sa, i;;;ialesese un a nalist mai in varsta care, tot c a
el, gasea diferite motive sa respinga analiza transferului: senti
tomat ~i ca ei urma sa dezvolte in mod firesc modalitati mai mentele sale nere zolvate cu mama sa ;;;icum ii afectau e le rela
sana toa se de a se raporta la e i in~i~i,la c arierele lor, la prieteni ~i
la cei dragi. Se mandrea cu terapia sa de scurta durata, pentru ~iiledin prezent erau total ignorate sau discutate superficial. In
ca nu lucra cu nimeni mai mult de un an de zile. plus, terapeutul nu-;;;irezolvase niciodata frica de intimitate. Re
fuzand sa analizeze transferul, el i;;;itinea pacienta la distanta
o tanara femeie a fost in terapie la el aproape un an, pentru
a-~i rez olva problemele legate de depre sie ~ide manca tul com (la fel cum 11 tinuse ;;;imama sa pe el). Astfel, fad md tera pie in
pulsiv. Folosind metode gestaltiste ~ide baza timp de cateva luni, acel mod, realiza de fapt un acting out al sentimentelor sale de
a facut-o sa tipe ~isa strige, exprimandu-~i astfel sentimentele contratransfer, recreandu-9i propria compulsie la repetitie pe so-
legate de abuzul din c opilaria ei timpurie. I-a oferit apoi te rapie coteala pacientilor.
suportiva timp de alte cateva luni. Mai pre cis, prin abreactie s-a
elibera t mult din ceea ce fuse se reprimat ~ia cest lucru a c ontri
buit semnifica tiv la a 0 vindeca de depresie. Terapia suportiva a
ajutat-o sa aiba vointa de a-~i controla mancatul compulsiv. To
tu~i, neglijand sa-i analizeze transferul, mai ales derivatele
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
131
GRE?EALA 33
v. avea 9iel gandurile 9isentimentele respective. Terapeutul a
11I csupusca pacientul se gandea sa ia banii ~ica probabil chiar
5/30/2018 . vea sa faca asta.
Cand s-a intors in c amera , banii e rau tot ac olo. I-a dat restul
I lacientului, iar acesta s-a intins pe canapea 9itacea. Terapeutul
,\ a ~teptat ca pacie ntul sa recunoa sca ca -i trec use prin cap sa ia
er peutul c re er hanii. In schimb, pacientul a trecut la alte lucruri. Terapeutul s-a
l nervat.
preocu p t de b ni _ V-ati gandit chiar acum sau ati simtit anumite lucruri cu
privire la tranzactia financiara dintre noi? a intrebat elin cele din
urma.
La inceputul unei gedinte, pacientul a vrut sa-~i plMeasca ono - Nu, a raspuns pacientul.
rariullunar. I-a dat terapeutului 0 bancnota de 0 mie de dolari _ Sa va intreb a~a, a continuat terapeutul. Ati simtit ceva
~ii-a ce rut rest. Terapeutul a trebuit sa mearga intr-o a lta came dnd am lasat mia de dolari pe birou ~i m-am dus in cealalta
ra sa-9i ia banii, lasand bancnota de 0 mie de dolari pe birou. In camera?
timp ce a lipsit din birou, terapeutul a avut 0 fa nta sma , cum ca Nu.
pacientul 9i-ar filuat banii ina poi 9ic a urma sa spuna ca i-a luat _ Am avut 0 fantasma dnd am ie~it d in camera ca 0 sa luati
de fapt el. Aceasta fantasma - ca expresie a sentimentelor de banii ~i 0 sa spuneti ca eu i-am luat.
contratransfer declan~ate de catre pacient - se baza pe ceea ce - Imi spuneti ca ma credeti hot?
el ~tia deja despre pacient, care manifestase anterior 0 tendinta _ Ma intreb doar daca ati avut astfel de ganduri.
destul de accentuata de a nu-i plati onorariul. In plus, acest pa _ Deloe. De fapt, chiar ma simt jignit ca v-ati putea gandi la
cient avea acum un transfer negativ asupra terapeutului, care a9a ceva.
consta in recrearea re latiei negative pe care 0 avusese c u tata l Terapeutulil ra nise narcisic pe pacie nt ~ideteriorase astfel
sau. ~i nu in ultimul rand, acest pacient mai avea ~i 0 compo alianta terapeutica. Reactia sa initiala cu privire la aceasta situa
nenta psihopatica a personalitatii sale. tie fusese corecta - intentionase sa foloseasca aceste sentimen
Terapeutul ~tia ca fantasma era valoroasa, pentru ca-i indica te de contratransfer pentru a interpreta comportamentul pacien
ce simtea pacientul -in cursul terapiei sau a oricarei relatii de tului. Totu9i, prin faptul ca nu a ~teptase ca pacie ntul sa-i ofere
lunga durata, cele doua parti incon~tiente ale diadei devin inter de bunavoie informatia ~ica incercase sa-l prinda in capcana, de
conectate prin simbioza. Astfel, rand pacientul are ganduri ~i parca a r fi fost in boxa martorilor, nu reu~ise de ca t sa-i provo a
sentimente, terapeutul (cand este pe aceea~i lungime de unda) ce ostilitate. Avusese un acting out, in loc sa se foloseasca eficient
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
132
de sentimentele sale de contratransfer. Terapeutul se infuriase i [.:I~EALA 34
aHl.tde tare la gandul di acest pacient incerca sa-l jefuiasca, in
5/30/2018cat incepuse sa-l vada ca pe un persecutor:
101 adica i~i ain
Greseli sumase 0
PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
postura masochista ~itrasaturile sale de caracter anal-tenace ie
~isera la suprafata. Incon~tient, se temea de revenirea furiei ~ia
vinovatiei sale pre genitale re primate ~i actionase compulsiv
printr-o interpretare foarte agresiva pentru a preintampina
aceasta frica.
T er peut c re s c s torit
Cand 0 terapeuta tanara ~ifoarte atragatoare s-a casatorit,

unul dintre pacientii sai a fost foarte suparat.
_ Asta e a~a, prea brusc, a spus el. Nici macar n-ati amintit
vreodata ca va ve deati cu cineva, cu atat mai putin ca era~ilogo
dita. Nici nu ~tiu ce sa cred despre asta. Chiar nu ~tiu.
Terapeuta a zambit cu superioritate.
_ Sunteti gelos, nu-i a~a?
_ Nu 9tiu, a raspuns el taios, ferindu-~i privirea. Sunt doar

~ocat, asta e tot.
Cateva gedin~e mai tarziu, el a anun~at-o ca avea de gand sa
puna c apat terapiei, din considerente legate de cariera sa. Cand
ea a ince rca t sa vorbe asca c u el,e l a refuza t, spunand c a e ra doar
o chestiune practica ~inimic altceva. Aceea a fost ultima ~edin~a.
Ce se intamplase? Incon~tient, terapeuta gasise 0 placere nar
cisica in transferul erotic al acestui pacient ~ia l ne voii sale de a
o idealiza. Prin urmare, fara sa vrea, 11inc urajase, nu in mod di
rect, ci printr-un flirt subtil cu el. Apoi, cand a constat at cat de
suparat a fost el c a ea s-a ca sa torit, a simtit 0 satisfactie sadica a
pute rii pe ca re 0 ave a asupra lui, din nou, la nivel incon~tient.
Totu9i pacientul a sim~itatat incurajarea, cat ~isadismul 9ia re-
ac~ionat punand capat terapiei.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~e\i I n p si ho te ra pi e • Contratransferuri sadomasochiste
G RE ?E AL A 3 5
_ tiji, i-a spus el intr-o zi, pareji aproape agresiva in a va 135
11astrain postura de victima.
_ Ce vreji sa spuneji? a vrut ea sa ;:;tie.
_ Milintreb dac il unei parji din dumneavoastra nu-i face, de
1'1pt,placere sa fie victima, daca nu cumva va hraniji din place-
rea de a fi victima.
T era peutu I defensiv i paeienta care _ Sa-mi pla dl sa fiu victima ? s-a uita t lung la el, 90cata.
_ Da, intr-un fel asta cred ca faceji. Terape utul a continuat
i nd ueea eom plexu I vinovatiei sa-i e xplic e cum gasea ea pIa c ere in a fi victima 9i ea continua
sa se uite la el, fara sa-i vina sa creada. De;:;iinterpretarea tera
peutului era corec ta, momentul in care i-a spus-o era total ne 
° femeie intre doua varste avuse se un tata nemilos 9i tre cu potrivit. In mod cIa r, nu era pregatita sa auda cee a ce-i spunea
el. Ca urmare, din acel moment, a inceput sa se poarte diferit
se printr-un 9ir de tragedii in viata ei. Cu toate ac estea, in loc sa
incerce sa depageasca aceste tragedii, ea le-a folosit intr-un mod faja de el; din tonul 9i m aniera ei de a se purta se putea dedu
subtil, vaitandu-se pentru a trezi compasiunea celor din jurul ei. ce ca se simjea jignita profund ;:;ic a prin interpretarea lui deve
Ca rac terul ei masochist a mentinut-o in postura de victima, un nise ;:;iel 0 alta persoa na, un a lt barbat ca re 0 victimizase. Cei
rol pe care-l invatase de la mama ei. Atat mama ei, cat 9i ea fu doi s-au blocat intr-o lupta: ea a inceput din ce in ce mai mult
sesera supuse tiraniei tatalui ei 9i formasera, inca din copilaria sa-l faca sa se simta vinovat ;:;ie l a reacjionat devenind din cein
ei timpurie, 0 diada de plangacioase , unite a stfel impotriva ce mai defensiv, reiterandu-;:;i interpretarea ;:;irefuzand sa re
dU9manului comun, oferindu-9i alinare una alteia. nunje la ea. Ea avea un stil pIa cut, subtil de a-I face sa se simta
In realitate, povestea pacientei era atat de ingrozitoare, incat, o bruta insensibila, lipsita de compasiune pentru suferinja ei.
la 0 prima povestire , nu pute a sa nu trez easca compasiune. Era La randullui, el adopta un ton exasperant, de superioritate faja
incarcata de abuzuri fizice 9i emotionale, de obicei orchestrate de ea.
de barba tii din viata e i. Totu9i femeia a tot batut moneda pe ne Metoda pacientei de a-i induce complexul vinovajiei i-a tre-
norocirea ei, neputand renunta la ea sau incerca macar sa 0 co zit te rapeutului sentimente puternice de furie faja de mama sa.
recteze 9i sa-9i depageasca situatia. Avusese 0 mama care acjionase aproape in ace la;:;imod ca pa
Cand i-a fost rec omandat un terapeut de 0 prietena de-a ei, 9i cienta. in loc de obi;:;nuitele 0 sa-mi iau lumea-n cap 9i 0 sa
mor de inima rea , ma ma sa 11fa cuse sa se simta vinovat in ace
ea
fostterapeuta,
la inceput i-ami9cat
spus 9i
deluinenorocirea
povestea eie 9i, ca toatadupa
i. Totu9i, lumea,
un 9ie la
timp, la;:;imod c a pa cienta - printr-o blandeje subtila, ac uzatoa re,
9i-a dat seama ca 0 presa sa-9i vada pattern-ul repetitiv. care-l infuria intotdeauna. S-a comportat ;:;icu pacienta tot ca ;:;i

136 68/167
cu mama sa - recurgand la a atitudine defensiva prin care a tra C;RE~EALA 36
ta subtil cu superioritate.
5/30/2018 Intr-un final, lupta pe ntru putere a luat101
sfaq;it c and in
Greseli pacienta
PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
a sunat-o pe prietena care-i recomandase acest terapeut ~ii-a ce
rut sa intervina. Prietena ei I-a ajutat pe terapeut sa-~i con~tien
tiz eze c ontratransferul ~ie l a fast in stare sa recupereze relatia
intr-un mod care i-a permis sa se retraga din lupta pentru pute
re ~isa manifeste compasiune pentru pacienta. Din momentulin
erapeuta condescendenta i
care a facut asta, a putut sa a ajute sa treaca de pattern-ul ei ma pacienta cu personalitate multipla
sochist ~isa faca ni~te schimbari pozitive in viata ei.
o terapeuta destul de recunoscuta, pentru ca publicase cc1te

va c arti, era infatuata ~i condescendenta cu pacientii ei. Incon
~tient, li vedea ca pe ni~te fiinte inferioare ~iaceasta atitudine se
transmitea, in ciuda manifestarii interesului ~ia grijii sale. Ca ur
mare, pa cientii e i nu erau niciodata pe deplin sinceri cu ea.
De exemplu, a pacienta avea personalitate multipla. Ea venea
la aceasta terapeuta de un an ~i i n acest timp fiecare dintre cele
~apte personalitati ale ei participase la ~edinte. Totu~i aceste per
sonalitati n-au avut niciodata suficienta incredere in terapeuta
ca sa se destainuie. Terapeuta, examinandu-~i pacienta printr-un
val de infatuare, a diagnosticat-o gre~itca maniaco-depresiva 
una dintre personalitatile sale era maniaca ~ia alta depresiva -,
scapand total din vedere varietatea comportamentala reprezen
tata de celelalte personalitati, dintre care una era destul de sana
toasa. In urma diagnosticarii gre~ite, ~i-apus pacienta pe un me
dica ment psihotropic un antidepresiv), care i-a fac ut rau ~i i-a
provocat atacuri de anxietate ~iefecte secundare adverse. Inter

pretarile sale au fast total eronate, din moment ce nu ~i-a va
zut de fapt pacienta. De~ipacienta, la fel ca multi alti pacienti,
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contratra nsferu ri sadomasochiste
138 69/167
mersese la terape uta datorita renumelui e i ~idezvoltase astfel GRE;; EALA 37
imediat un transfer pozitiv asupra ei; cu toate acestea de-a lun
gul acelui an n-a pre a facut niciun progres real. Cel putin ade
sea pretindea ca simte ~igande~te c um dorea terapeuta sa sim
ta ~isa gandeasca ea pentru a-i ca~tiga acordul.
In realitate aceasta terapeuta nu prea avea niciun respect de
sine. I~i clivase sinele rau - sentimentele sale preoedipiene
de furie gelozie ~i s tima de sine scazuta - ~i s e aparase de ele
erapeutul ros de remu cari
prin cultivarea unei imagini de sine ideale ca fiind buna nobi i pacienta acuzatoare
la ~icorecta. Cartile ei pline de succese terapeutice erau 0 incer
care de rationalizare a acestei imagini ideale. In acela~i timp i~i
proiecta sinele rau asupra pacientilor; i erau nebuni ~i ii Pacienta era 0 femeie ta nara care a vusese foarte multe pro
salva. A~a facuse ~imama ei cu e a in c opilarie ; ~iea fa cea acum bleme in relatiile ei cu barbatii. Aceste relatii fusesera caracteri
acela~i lucru cu pacientii ei. zate de mult sadomasochism. La baza pacienta era 0 structura
Ca scriitoare era geniala. Ca terapeuta era total nepotrivita. de personalitate paranoid-masochista 0 victima profesionista
~i faptul ca era atat de plina de ea 0 impiedica sa beneficieze de care anticipa ca barbatii dorea u sa-i faca felul ~ise expune a ast
genu I de terapie sau supervizare care ar fi putut-o ajuta sa de fel incat acest scenariu sa devina 0 profetie care avea sa se inde
pa~easca aceste deficiente. Uneori acesta este pretul succesului. plineasca de la sine. Facea acest lucru luandu-se de cele mai ma
runte gre~eli ale barbatilor ~iinterpretandu-Ie drept dovezi ale
intentiilor lor necurate. Dupa 0 perioada de timp aceste acuza
tii impreuna cu alte comportamente provocatoare il faceau in
cele din urma pe barba tul in ca uza sa devina ata t de infuriat in
cat sa 0 re spinga. In mod firesc dupa un timp pacienta a ince 
put sa vada intentii rele ~ila terapeutul e i.
_ Aceasta este 0 remarca sexista ii spunea ea adesea. De fapt
aproape tot ce spuneti este sexist. Ceea ceintentionati de fapt este
sa ma devaloriza ti. Nu ma ve deti ca pe 0 fiinta umana. Sunt doar
un obiect pe care sa-l controlati sa-l devalorizati ~isa-l umiliti.

Terapeutul care-~i con~tientizase relatiile sadomasochiste in
timpul terapiei a fost revoltat de gene raliza rea ei cu privire la
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre;;eliin psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
140 70/167
GRE?EALA 38
faptul ca el era misogin. ee anume am facut sa va dau impre
sia ca sunt misogin? Spuneti-mi un sigur lucru pe care I-am spus
sau I-am facut? i-a cerut el, Incercand sa-~i contina furia. Hai
5/30/2018deti, spuneti-mL 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
- Nu va pot spune ceva anume. Practic,tot cespuneti estesexist.

- Ei bine, nu sunt de acord cu dumneavoastra.
- Foarte bine, nu sunteti de acord.
- Dumnea voastra sa-mi spuneti.
i unde ne duce asta? Tera peutu masochist
- Nu, dumneavoastra sa -mi spuneti, ca sunteti terape utul. i pacientul ostil
Terapeutul a Inceput sa fie din ce In ce mai implic at Intr-o re
latie sadomasochista plina de furie cu pacienta, In care ea 11pu
nea In defe nsa printr-una din a cuza tiile sale, iar e lincerca sa se Un barbat tanar era In terapie la un terape ut c are avea a pro
apere. Ea 11atrasese In acela~i pattern pe care-l manifestase cu ximativ cam aceea9i varsta ca el. Tanarul avusese 0 mama con
toti barba tii din via ta ei. strangatoare 9i un tata cam dominator. Ta tal sau preluase In to
Terapeutul i-a relatat situatia supervizorului sau, simtind ca to talitate responsabilitatea educatiei baiatului cu privire la folosirea
tul era pierdut. Supervizorul i-a analizat contratransferul, obser toaletei 9iavusese un acting out al sentimentelor sale infantile
vand ca mama terapeutului fusese 0 femeie care ~tiuse cum sa-l reprimate, Incercand sa-l faca.pe baiat sa se simta incapabil. Ba
faca sa se simta vinovat, la fel ca pacienta, 0 femeie careia nu-i pu iatul a reactionat la acest comportament, murdarindu-9i panta
tuse face niciodata pe plac. TerapeutulI~i luase asupra sa vina ~i, lonii cativa ani de zile. Mai tarziu, tatall-a luat pe baiat sa lucre
In acela~i timp, I~ireprimase furia cu privire la mecanismul prin ze cu ella camp (era fermier) 9i d in nou I-a facut pe baiat sa se
care mama sa Iiinducea sentimentul de vina. Acum, aceasta furie simta incapabil. Ii cerea baiatului sa faca. 0 anumita treaba, dar,
fusese retrezita In relatia terapeutidi amintita. Supervizorul i-a su Inainte c a ac esta sa se a puce, Ii lua une alta din mana 9i fa cea tot
gerat terapeutului sa recunoasca. fata de pacienta ca relatia lor ur el sarcina, spunandu-i: ,,0 s-o dai In bara, ca Intotdeauna .
mase acela~i pattern pe care ea 11avusese 9i cu alti barbati 9i ca., In relatia sa cu terapeutul, tanarul- ba iatul devenit a dult
fara sa-9i dea seama, 9iel fusese furat de acest pattern. a Inceput sa-l trateze pe terape ut ca 9ic um acesta ar fi fost inca
Terapeutul a facut ceea ce i-a sugerat supervizorul 9i,rezolvan pabil. I9i asumase pozitia defensiva de identificare cu agresorul
dU-9ivina contratransferentiala, a putut sa 0 ajute pe pacienta sa-~i (tatal sau), In timp ce-9i proiecta propriile sentimente de nepu
analizeze
pentru modus
putere; prinoperandi-ul sau, faraauaputut
urmare, Impreuna se implica Intr-o
sa caute lupta
radacini tinta
ria sa,asupra terapeutului,
In forma punand
inversata. Ii cerea InInpermanenta
scena scenariul din copila
terapeutului sa
Ie din copilaria pacientei care au dus la acest pattern distructiv. Incerce tehnici terapeutice noi cu el. Terapeutul, fiind masochist

1 1 grel eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
142 143
)serie de relatii sadomasochiste cu femei 9ibarbati. Ajunsese 71/167
9inedorind sa-i spuna nu pacientului, ii facea pe plac. Pacientul
acum sa-l perceapa pe pacient ca pe un frate sau 0 sora mai
acord. Pacientul a dorit sa incerce ge stalt-terapia. Tera peutul a mare care-l ridiculiza. A devenit din ce in ce mai obsedat de
5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello
acest pacient,Schoenewolf
mergand chiar-slidepdf.com
pana la a avea fantasme de raz
fost de acord. Pacie ntul a dorit sa ince rce hipnoz a. Te rapeutul a
fost de acord. Cu toate acestea, de fiecare data pac ientul gasea bunare tipul de fantasme pe care obi9nuia sa Ie aiba cu privi
deficiente in tehnica terapeutului. Nu era niciodata suficient de re la familia sa). Nu se mai putea concentra pe niciuna dintre
bun pentru pacie nt. Intr-un final, terapeutul a incetat sa ma i fie calitatiIe pacientului sau, nici sa manifeste empatie fata de
de acord 9i a devenit din ce in ce mai furios. ~i-a exprimat furia tra nsferul ne gativ al pa cientului asupra sa . De9i, la nive l con
fata de pacient prin interpretari prezentate pe un ton enervat. 9tient, intelegea transferul, nu mai avea deloc compasiune pen
Pacientul a raspuns respingand interpretarile, uneori razand de tru pacient.
ele dispretuitor. Intr-o zi, pacie ntul a ve nit cu 0 noua solicitare. Dorea sa 9tie
- Uneori cred d poate nu sunteti terapeutul potrivit pentru daca terapeutul putea sa-i spuna 0 parere sincera: credea terape
mine, spunea pacientul adesea. utul ca pacientul era pregatit sa incheie terapia? Terapeutul a fa
- De ce credeti asta? intreba terapeutul, sarind ca ars. cut 0 pauza, apoi 9i-a exprimat pa rerea ca pacie ntul nu era pre
- Nu 9tiu. Nu vreau sa va jignesc, dar uneori ma intreb dad gatit sa incheie terapia 9i a explicat de ceo Pacientul a parut ca
sunteti suficient de de9tept pentru mine. asculta, apoi a re spins parerea terapeutului, spunand: Nu sunt
- Ce va face sa credeti d nu sunt suficient de de9tept? deloc de acord c u dumneavoastra. Nu cred ca 9titi despre ce vor
- Pai, in primul rand pentru ca interpretarile dumneavoas- biti. Incepand de saptamana viitoare, cred cavoi veni doar 0 data
tra sunt ca nuca-n perete. ~i a poi, in al doilea rand - sper d nu pe saptamana, in loc de doua ori, ca sa vad cum merge .
o luati personal- nu 9tiu dad 9titi ceea ce faceti. Vreau sa spun - Dad asta doriti, a raspuns terapeutul.
ca folositi toate aceste tehnici, gestalt, hipnoza, bioenergie, 9inu - Asta doresc.
cred d aveti suficienta practid sa Ie faceti cum trebuie. ~i apoi, Terapeutul s-a simtit infrant, pacalit, torturat de pacient. S-a
nu 9tiu, pur 9i simplu nu cred ca sunteti suficient de de9tept sa gandit la el tot weekendul, avand chiar nopti de insomnie. Lu
va descurcati cu mine. Intotdeauna va enervati pe mine. Imi dau nea urmatoare, s-a dus sa-l vada pe supervizorul sau in varsta,
seama cand sunteti enervat. Deveniti tac ut. Ca acum. care i-a recomandat sa incheie terapia cu pacientul. La inceput,
Intr-adeva r, terapeutul era tacut 9i foarte enervat . Cu greu terapeutul n-a dorit sa fad asta, pentru ca nu voia sa-9i accepte
9i-a mai putut contine furia pana la finalulgedintei. egecul. Devenise atat de implicat in lupta pentru putere cu pa
cie ntul, incat, in mintea sa, a renunta la pacient insemna nu doar
Acest terapeut fusese tapul ispa9itor al familiei; fratii 9isuro un egec, c i 9ic a el pie rduse 9ipacientul c a9tiga se adica frate le
rile sale mai mari, precum 9i parintii lui 11tra nsformasera per
manent in tinta glumelor lor cand crescuse 9i de atunc i a vusese sau mai mare ca9tigase). Totu9i supervizorul sau a reu9it sa-l
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri sadomasochiste
144
convinga ~iterapeutul ~i aintampinat pacientulla urmatoarea G RE ?E AL A 3 9 72/167
~edinta cu sugestia de a incheia terapia.
Cred cas ar putea sa fiavut dreptate in ceeace ma prive~-
5/30/2018te 101Greseli
a spus terapeutul. Cred ca intr o anumita masura in
nuPsihoterapie
sunt Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
suficient de de~tept pentru dumneavoastra.
Sunteti sarcastic? a intrebat pacientul.
Nu vorbesc serios. Cred ca nu am avut suficienta expe
rienta sa ma descurc cu dumneavoastra ~iva sugerez sa va ga-
era peuta lngrijorata i pacienta
siti un terapeut cu mai multa experienta decMmine. V a~reco- care vorbea despre sinucidere
manda pe cineva dar nu ~tiudaca aveti suficienta incredere in
mine sa mi acceptati recomandarile.
Nu va faceti griji a raspuns pacientul ridicandu se in pi- o terapeuta trata 0 femeietanara care trecea printr o perioa-
cioare. 0 sa mi gasesceu singur pe cineva. da foarte dificila.Uneori aceastaera deznadajduita ~ivorbea de-
Astfel terapeutul a pus capat relatiei intr un mod sincer ~ia spre sinucidere de~inu era de fapt 0 personalitate predispusa
revenit ~iella terapie pentru a ~irezolva propriul masochism. la suicid.
Nu ~tiu spunea ea cu voce ~optita. Uneori ma gandesc
ca po ate ar trebui sa ma sinucid ~i sa termin cu toate astea.
Totul pare atat de inutil atat de deprimant. Ma trezesc dimi-
n eata ~i n ici macar n u vreau sa ma d au jos din pat. Pai la ce
bun? Oricum toata lumea ma ura~te a~a ca le a~ face 0 fa-
voare tuturor.
Terapeuta a devenit foarte ingrijorata ~iobsedata de pacien-
ta. De~icon~tienti~idadea seama ca pacienta nu era de fapt in
pericol sa incerce sa se sinucida a inceput sa ~ifaca grijicu pri-
vire la eain mod constant ~isa aiba probleme cu dormitul. A in-
sistat sa existe ni~te intalniri in afara terapiei ~ia inceput sa 0
sune pe pacienta noaptea sa 0 intrebe in ce stare era. Terapeuta
area
recunoscut
pacientei ca nimic
acest comportament al einu
nu l impinge mai mult era deloc
pe un in favoa-
potential si-
nuciga~ spre marginea prapastiei dedit grija exagerata ~icu

gre~elitn psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
146 toa te ace stea nu se putea a bjine . In cele din urma din c auza GRE~EALA40 73/167
acestei paciente a revenit la terapie ~ila supervizare.

Terapeuta avusese 0 sora mai mica cu probleme emojionale
5/30/2018 cronice foarte grave. Mama sa 0 lasa adesea 101 Greseli
pe sora ei in Psihoterapie
in grija te Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
rapeutei iar aceasta se temea mereu sa nu i se intample ceva rau
acestei surori mai mici ~isa fie ea facuta vinovata. Era extrem de
grijulie cu sora sa ca 0 a parare impotriva dorinjei sale de a sca
pa de ea. Na~terea ei rand terapeuta avea doi ani fusese olovi
Terapeutul care i a
tura narcisica. pentru ea pentru ca.in ace 1m ome nt s-a simjit abuzat sexual pacienta
aba ndona ta de mama sa ~is-a retras in sine . In plan incon~tie nt
ea a decis ca. desigur nu fusese foarte buna daca. mama sa a pu
tut-o abandona in felul ace la ~ica.sora ei cea mica. era mult ma i o femeie de 28 de ani era in terapie de ~ase ani la un terape
valoroasa decat ea. Acum la fel terapeuta avea 0 dorinja sadi ut de renume najional. De-a lungul ultimilor ani ai relatiei lor el
ca incon~tienta de a scapa de pacienta ~is-a comportat cu aceea~i se intalnea cu ea in mod regulat ~iin afa ra ca binetului ~irelajia
grija e xagerata ca in caz ul surorii sale. ~iii era te ama ca dac a pa lor sexuala avea indiscutabil caracteristici sadomasochiste. De
cienta murea ea va fitrasa la raspundere ~idata in judecata pen exemplu el 0 lega 0 batea ~i0 sodomiza. In timpul ac estei pe
tru malpraxis. rioade ea a continuat sa mearga la cabinet ~isa-~i plateasca ~e
Terapeuta nu ~i-aputut rezolva aceste probleme suficient de dinjele regulate de psihanaliza.
repede pentru a-~iputea ajuta pacienta a~a ca din fericire a pu Pacienta mai era ~i i ntr-un grup cu acest terapeut. El ii spu
tut recunoa~te acest lucru ~ii-a recomandat pacientei alt specia sese sa nu spuna nic iodata membrilor grupului ca avea 0 relajie
list. In anumite situajii aceasta este cea mai buna solujie pentru sexuala cu el dar sa vorbeasca despre el ~idespre reacjiile ei faja
ambele parji. de e l folosind un alt nume pentru persoa na lui in cadrul grupu
lui. A mai a vertizat-o ca daca spunea persoanelor din grup ca ei
aveau 0 relajie sexuala acest lucru ar avea un efect negativ asu
pra frajilor / surorilor ei ~ile-ar putea declan~a 0 psihoza sau
o tentativa de sinuc ide re. In plus a mai ameninjat-o ca ar inter
~a-o pe motiv c a e psihotic a da ca ar dezva lui natura relatiei lor
sexuale.
Pacienta era 0 femeie tanara inteligenta ~idestul de sanatoa
sa; ave a ni~te simp tome nevrotice care 0 facusera sa ajunga la
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre;;eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
148 149
terapie dar nu era nici psihotidi ~inici macar borderline. In afa e ra ge nul de terape ut care fusese la ce le mai bune ~coli se spe 74/167
ra acestei relatii nu mai avusese niciodata 0 aventura sadoma cializase intr-un institut de prestigiu i~i parcursese cu rigurozi
sochista. Avea ~i 0 cariera de succes. tate analiza personala ~isupervizarea toate acestea fara sa-~i
5/30/2018 Intr-un final aceasta pacienta a devenit101 Greseli
atat in Psihoterapie
de derutata ~isu Robertiello Schoenewolf
clinteasca cu nimic patologia-emotionaliL
slidepdf.com Copil fiind terapeutul
parata incat s-a consultat cu un alt terapeut. fusese abuzat sexual de mama sa. Aceasta incercase de exem
- Ma simt atat de ... de proasta a spus cu 0 voce abia ~opti plu sa-l invete sa faca.la olita inainte de a fi pregatit emotional
ta cu ochii atintiti in gol spre podea. Ma simt a tat de proa sta ca... ~iatunci cand opunea rezistenta illua pe sus ~i-ltinea fortat pe
am permis sa mi se intample toate astea. Cum mi-am putut face olita cu orele pana i~i facea nevoile. Daca trebuia sa pIece illega
una ca asta? Cum de i-am permis sa ma injoseasca in modul de olita. Plangea ~i t ipa in zadar; de fapt ea chiar radea de el
asta? Nu inteleg. Chiar nu inteleg. cand facea asta. Drept razbunare baietelul a inceput sa faca pe
- Sunteti furioasa pe el? a intreba t tera peutul. el. A tot facut pe elpe tot parcursul perioadei oedipiene ~i la ran
- Nu ... nu n u prea. Nu ~tiu ce sa simt. ~tiu ca. intelectual dul ei ea a inceput sa-i faca clisme drept pedeapsa. De fieca re
vorbind a r fi de a~teptat sa fiu furioasa pe el. Dar nu sunt. ~i-a data ca nd gasea un guguloi in pantalonii sai ii dadea hainele jos
ridicat ochii jenata apoi i-a fixat iar in podea. In multe privinte de pe e l il arunca pe patullui ~i-l viola cu apa ratul de clisma.
mi-a fost de ajutor. De fapt simt ca.-Itradez acum venind aici la Ca urmare a acestor lucruri ~i a altor abuzuri din copilaria sa
dumneavoastra. Ma invinuiesc ca.am fost atat de proasta. ~imi-e acest terapeut ~i-acontinut pornirile de cruzime in sine iar aceas
foarte teama. ta cruzime a ajuns sa fie proiecta ta a supra pac ientilor saL
-Teama? De~i genul acesta de terapeut este rar intalnit am simtit ca 0
- Teama sa nu ma implic iar. Chiar . .. chiar nu ~tiu daca. pot astfel de carte nu ar fi fost comple Hi fara sa fi introdus un astfel
sa fac asta. Mi-e teama ca.daca. reiau relatia se va intampla ace de caz. ~i se mai ridica intrebarea: cum se face ca 0 a stfel de fe
la~i lucru. meie inteligenta de succes ~ifara probleme psihice mari a ce
Consultantul i-a re comandat 0 terapeuta ~ic u ajutorul aces dat acestei exploatari oribile? De c e a ramas cu un te rapeut abu
teia pacienta a inceput un proces lung de recuperare a propriu ziv ani de zile fara sa recunoasca faptul ca era exploatata ~i
lui sine. Dupa un timp a fost in stare sa se rupa de terapeutul abuzata? De ce a a~teptat atat de mult timp ca sa faca ceva? Ex
abuziv ~isa-~i fixeze iar limiteIe cu barbatii cu care se intalnea; plicatia acestui fenomen consta in faptul ca.terapia favorizeaza
totu~i i-a lua t ani de zile de munca. asidua. regresia pana la un nivel de dezvoltare al eului specific primului
~i in ce-l prive~te pe acest terapeut? Cum a ajuns a~a? Sunt an de viata. Acesta nu este doar un fenomen obi~nuit ciunul de
multi ca e l? z irabil: atunci cand un pa cient intra in stare a de regre sie au loc
In mod dar te rapeutul era intr-un acting out al unui contra cele mai importante abreactii ~ianalize ale transferului ~irezisten
transfer sadomasochist de cea mai joasa factura. Din nefericire teL Totu~iin timpul acestei perioade de regresie reapare dorinta
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
151
ISO infantila de a fuziona cu 0 alta fiinta umana mama omniscien psihoterapie. Este 0 mala
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf die ca re are mai degraba de-a face c u 75/167
ta). Acest me canism a fost observa t in hipnoza 9i, in mod c Iar, modul in care psihiatrul i9i tra teaz a pacientul 9i mai putin cu
apare frecvent i n forme de terapie analit ica 9i nu numai . Terape propria lui psihopatologie.
5/30/2018utii kleinieni, precum 9isustinatorii teoriei
101 relatiilor
Greseliobiectuale
i 9i asuma aceasta dezvolt are cu toti pacient ii lor; anumite i nter
pretari ale lor se 9i baze aza pe aceasta a9teptare. In ac easta sta
re de regresie, granit ele eului sunt slabi te pri n procesul t erape
utic 9i eul este extrem de susceptibilla a fi invadat de 0 alta
pe rsoana. Pacienta e ste, sa zice m, prinsa in transa 9i are un
mare dezavantaj i n ceea ce prive9t e capacit atea de a-9i folosi re
sursele de adult, pentru a se proteja de un terapeut care dore9te
sa 0 invadeze sau sa 0 abuzeze.
In acest c az, pacienta nu a mai putut distinge intre dorintele
9iimpulsurile ei 9icele ale terapeutului. Sugestii care apartineau
terapeutului au inceput sa fie traite ca 9i cum erau ale ei; 9i, in
acela9i t imp, ea s-a confruntat cu trai rea unei defi ni ri confuze a
propriei persoane, a dorintelor sale, a limitelor sale. In timpul te
rapiei, a ajuns pana in punctul in care nu se mai putea simti pe
sine ca separata de terape ut, 9i era, prin urmare, incapa bila sa
exprime ostilitate fata de el, fara ca a ceasta ostilitate sa nu fie
i medi at redi rectionata cat re propria ei persoana. Aceasta infl u
enta a continuat pana cand ea a ajuns 0 zombie in relatia cu
terapeut ul, in timp ce 9i-amenti nut un grad relati v bun de func
t ionare a eul ui i n raport cu restullumii.
Ace ste simp tome de c omportament de tip zombie - con
fuzie, simbi oza - sunt atat de caracteristi ce acest ei experi ente,
incat se poate pune urmatorul di agnostic speci fi c: fecfiune psi-
hi tricii i trogenicii adica afectiune psihiatrica indusa de un psi
0
hiatru. Ac esta este un sindrom care poate fi descris la fel de cIar
9i de prec is ca orice a lte sindroame din medicina, psihiatrie 9i
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre\ieliin psihoterapie· Contratransferuri sadomasochiste
RE?EALA41
era peutu ~i pacientu sceptic
Sper sa mearga asta dar va pot spune de acum ca sunt

sceptic a spus pacientulla prima sa intrevedere. Arata oarecum
nel ini9ti t I i t remur au degetel e 9i i 9i at inti se ochi i negri i nt en9i
asupra terapeutului.
De ce spuneti asta? a intrebat terapeutul mai in vaxsta de-
cat el.
Ei bine aceea9i persoana un prieten de al meu care este
terapeut care v a recomandat mi a mai recomandat de ase-
menea o aHa terapeuta cea de la care tocmai am plecat. Am
mers la ea un an 9i jumatate 9i nu simt ca i a pasat vreodata cu
adevarat de mine. Adica pretindea ca i pasa de mine; 9titi se
purta ca 0 adevarata profesionista 9i lucruri de genul acesta. Dar
apoi facea deodata nu 9tiu ce comentariu de mi statea mintea n
loco Adica de fiecare data cand eram gata sa am incredere in ea
imi taia craca de sub picioare.
TIlnarul i a pus la dispozitie terapeutului 0 lista de exemple de-
spre modul in care I a dezamagit terapeuta anterioara. Apoi a fa-
cut 0 pauza 9i s a uitat lung la terapeut care statea tacut in fata sa.
Aceea9i persoana care mi a recomandat o pe terapeuta v a

recomandat acum 9i pe dumneavoastra. Ma intreb daca pot sa
am incredere in dumneavoastra.
II

gre~eliin psihoterapie· Contr atransferuri nar cisice
156 157
Terapeutul a tikut un moment, dar apoi a simtit un nod In 1)(zitie sceptica de la bun Inceput, 11 pusese pe terapeut In de
stomac. A simtit nevoia sa se apere ~i sa lini~teasca temerile I(·nsa.La nivel transferential, pacientul devenise tatal critic al te
pacientului. I'dpeutului, a carui aprobare n-o putea ca~tiga.
- Este 0 situatie complet diferita. In primul rand, eu sunt te - S-ar putea sa fii dezamagit sa pierzi acest pacient nou, i-a
ra peut ~ie a era te rapeuta. $i avem modalitati diferite de a fac e ,dras atentia supervizorul, dar nu e deloc 0 chestiune de viata ~i
terapie. Ie moarte. Pe de alta parte , ca nd erai copil ~id epindeai de tatal
- $tiu, dar ...totu~i v-a recomandat aceea~i persoana. Daca a Iiiu a nu-i ca pata a probare a atarna greu pentru tine.
mai facut 0 alta gre~eala? Intr-adevar, cand terapeutul era copil, tatal sau fusese rece ~i
- Daca a facut 0 gre~eala, nu Inse amna nea parat ca va ma i dczaprobator ~ibaiatul dezvoltase excesiv 0 mare frica de cas
face Inca una. I-ati spus despre terapeuta anterioara? A Inteles ce trare. Mama sa, de~i Ii pasa sincer de el, era prea sup u sa tatalui
a nume nu a fost In regula ~ic e fel de tera peut ca uta ti acum? sau pentru a putea fi In stare sa-l consoleze pe baiat. Acum, ca
- Da, a~a credo D ar nu poti fi niciodata sigur. I-am mai spus ddult, avea 0 dorinta latenta, incon~tienta, de a ca~tiga aproba
~iI nainte ce cautam ~im -a trimis la e a. I-am spus ca dorea m pe reabarbatilor importanti din viata lui.
cineva caruia sa-i pese , cineva capa bil de empatie - ~ie lm -a tri Devenind con~tient de forma negativa a complexului Oedip
mis la ea Ac um mi-a zis ca dumneavoastra veti fi empatic, dar ~ide modulin care, alaturi de nevoile sale narcisice neimplini
nu ~tiu. Pareti empatic, dar... Ie, aceasta a contribuit la ne voia sa de a-~i lini~ti pa cientul, te
- Majoritatea pacientilor ma gasesc empatic. De obicei nu rapeutul a fost In stare sa rectifice situatia. Urmatoarea data
am a vut plangeri din a cest punct de vedere . cand pacientul ~i-a exprimat scepticismul cu privire la faptul
Terapeutul a continuat sa-llini~teasca pe pacient ~i sa Incer daca terapeutului Ii pasa de el, acesta a raspuns: Exista cu si
ce sa-i ca~tige aprobarea In urmatoarele cateva ~edinte. $i-a dat guranta posibilita tea sa nu fiu In sta re si'i-mi pese de dumnea
seama ca, pe masura ce se straduia mai mult, pe atat mai scep voastra. Exista Intotdeauna aceasta posibilitate. Dar exista, de
tic devenea pacientul. Prin urmare, terapeutul a Inceput sa se asemenea, ~iposibilitatea ca dumneavoastra sa creati aici 0 anu
simta din ce In cemai nelini~tit. A Inceput sa-i fie groaza de pro mita situatie .
gramarile saptamanale ale pacientului ~ianticipa faptul ca aces - Ce vreti sa spuneti? a Intrebat pacientul, ~id egetele au In
ta urma sa-l paraseasca. ceput sa-i tremure putin mai tare.
Din fericire, terapeutul ~i-ainterpretat anxietatea ca pe un sem - Poate ca, In mod incon~tient, creati 0 situatie In care sa
nal ca ceva mergea anapoda. Discutand situatia cu supervizorul nu-mi pe se de dumne avoastra. Poate ca acesta este pattern-ul
sau, ~i-amteles contratransferul. Tatal sau era un terapeut de mar dumneavoastra repetitiv. Va doriti sa creati 0 situa tie In care sa
ca, care-i discreditase constant ~iIn mod subtil munca. Acest pa nu-mi pese de dumneavoastra, ca sa fiti apoi Indre pta tit sa ma
cient nou era ~iel terapeut In curs de formare ~i,asumandu-~i 0 respingeti.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eli1n psihot r pi · Contratransferuri narcisice
158 GRE~EALA42
Fiind la randul lui terapeut in formare pacientul a putut ac
cepta aceasUi interpretare. Injeleg ce vreji sa spuneji. Degete
Ie is-au oprit din tremurat ~i a dat din cap cu injelegere. Da
are sens. Injeleg. N-am simjit niciodata ca i-a pasat cuiva de
mine. Niciodata n-a m simjit ca parinjilor le-a pasat de mine ~i
injeleg modulin care ma a~tept ca oamenilor sa nu Ie pese de
erapeuta care
l~i
mine ~i cum creez ast fel de situaji i. Da da.
Pacientulincepuse deja procesul de analiza.
i nfa nti liza pacientu
- A~ v rea sa va rog ceva i-a spus un pacient homosexual in

varsta de 25 de ani tera peutei sale dupa cea de-a treia sa u a pa
tra ~edinja. Ma gandeam daca ei bine daca v-ar deranja sa ma
imbraji~aji la sfar~itul ~edinjelor noastre.
Dupa ce a parcurs procedura psi hanali tica standard cu el in
trebandu-l ce-ar insemna asta pentru el ea a raspuns: Cre d 6i
ar fi i n regula .
Tatal pacientului divorjase de mama sa cand el avea ~apte ani.
In acea perioada fratele sau mai mare care avea succes ~i era
responsabil preluase rolul tatalui. Pe de alta parte pacientul era
copila~ul mamei . Ea a dormit 1nacela~ipat cu el pe tot parcursul
adol escenj ei sal e ~i in general a fost superprot ectoare cu el in
fantil izandu-l . In ciuda faptul ui ca avea mult talent ~i mult a i n
teligenja pacientul s-a aflat in deriva ca adult.
Terapeuta a constatat ca avea sentimente puternice faja de pa
cient de natura sexual-materna. Una dintre particularitajile te
rapeutei era ca fusese 0 admiratoare a pedera~tilor 0 femeie
atrasa de homosexuali. In propria ei analiza gasise drept sursa
a acestei atracjii dorinja ei omnipotenta infantila de a schimba
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 lgrelieliin psihoterapie Contratransferuri narcisice
160
preferinta sexuala a unui barbat, ca 0 dovada a puterii sale femi I d\E?EALA43
nine. Tatal ei ii admirase calitatile masculine , dar niciodata pe
cele feminine , in timp cemama sa ii facea concurenta. Prin ur
mare, era destul de nesigura pe eapacitatea sa de atractie ca feme
5/30/2018 ie. Acum deseoperise ea avea 0 dorinta puternica
101Greseli
de a-Iin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
transfor
ma pe aeest pacient homosexual intr-un heterosexual, facandu-l
sa fie a tras de ea . Astfel, imbrati$a rile pe care i Ie da dea la fina

lul fiecarei $edinte erau in slujba grandorii sale narcisice. $i, in T era peutu I protector
mod firese, a u atras dupa sine $im ai multa regresie $i I-au men
tinut pe pacient dependent $i infantilizat, in timp ce dorinta ei o pacienta tanara $i draguta i-a spus destul de prozaic psiho
de a-I schimba, pe c are el a simtit-o incon$tient, a a vut ca efect 0 tcrapeutului ei ca fusese sedusa $i abandonata de un barbat la
rezistenta puternica $iresentimentul de a nu fi aceeptat ca atare. sfaq;itul saptamanii trecute. Era genul tipic de barbat care fuse
se foarte afectuos, romantic $i$armant pana cand ajunsese in pat
cu femeia, disparand apoi a doua zi, cu un zambet arogant pe
chip. $i, ca sa puna capac la to ate, a sunat-o ca teva zile mai ta r
z iu sa-i spuna ca se hotarase sa pIece din ora9 $i sa se stabileas
cain vest.
- Ce-ati spus cand v-a z is asta? a intrebat terapeutul.
- I-am spus ca 0 sa-mi fie dor de el, a raspuns pacienta in
maniera ei realista, dand din umeri.
- Cum va simteati?
- Trista.
- Doar trista? Nimic altceva ?
- Nu, doar trista. De ce?
Terapeutul s-a trezit ca se simtea furios pe ace st ba rbat pen
tru ca 0 amagise pe pacienta $ia izbucnit brusc, manios: Trebu
ia sa-i fispus «La revedere, nesimtitule $icalatorie sprancenata » .
Dezvoltase 0 identificare narcisica contratransferentiala cu ea
9iavusese astfel un acting out; intensitatea reactiei sale $ia com
porta me ntului sau a fost in detrimentul situatiei tera peutic e,
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliin psihoterapie • Contratransferuri narcisice
162 facand-o pe pacienta sa se simta ~imai necorespunzatoare. i-a GRE ; iEALA 44
ie~it din rolul ana Iitic, din cauza sentimentelor sale protectoare 81/167
fa ta de pa cienta ~i a urii sa le fata de oamenii in~elatori, ambele
inradacinate in trecutul sau. Acest lucru I-a facut sa se identifice
5/30/2018cu 101Greseli
situatia dificila a pacientei ~isa reactioneze cu furie in PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
narcisica,
de parca el insu~i fusese respins.
me i n sistente si t ti i n sistenti
- proasta
chiar Cred ca ar fi trebuit
uneori. Nu sa
maspun asta, aniciodata
gandesc raspuns ea apasat.deSunt
la astfel lu I I
crun.
- Nu, nu cred ca sunteti proasta, a raspuns rapid terapeutul, Un pacie nt vorbea cu terapeuta sa despre sentimentele sale
redobandindu-~i calmul. cu privire la baietelul sau de opt ani. Vreau ca el sa faca toate
- Ba da, sunt.
lucrurile pe care eu n-am fost niciodata in stare sa Ie fac , a spus
- E greu sa te gande~ti la ce sa spui cand e~ti ranit. el pe un ton pHingacios. Vreau sa ia note bune - ~i vreau sa zic
- Nu, pur ~i s implu sunt proasta, a spus ea, retragandu-se note de zece, nu zece cu minus - ~i vreau sa fie 0 vedeta in liga
din cein ce mai mult intr-o atitudine masochista, cuprinzandu-se mica ~imai vreau sa ia ~ilectii de pian. Dar mi se tot impotrive~
c u bratele, uitandu-se in jos. Asta sunt e u; sunt prea proasta sa te. Nu ~tiu ce-o sa ma fac cu el. Pacientul, care era narcisic, J:n
spun ce trebuie. Intotdeauna am fost a~a ~iintotdeauna voi n. cerca in mod evident sa-~itraiasdi viata prin fiul sau.
In timp ce terapeuta il asculta, devenea din ce in ce mai fu
rioasa. Simtea cum i se incordeaza tot corpul ~i cum ~i gatul ii
era tensiona t ~ia fac ut cee a ce e a ere de a c a e un comentariu ne
utru: Se pare ca vreti earn multe de la fiul dumneavoastra .
- Da, vreau. E rau? Pareti supa rata.
Mama terapeutei fusese 0 femeie extrem de narcisica, 0 a~a-zi
sa cantareata de opera care simtea nevoia sa controleze ~isa do
mine pe toata lumea din jurul ei, mai ales pe fiica ei. Ii spusese
odata terapeutei: E~ti mana mea dreapta . I~id orise ca fiica ei
sa devina ceea ce ea nu fuse se nicioda ta, cantareata de opera 
~i a impins-o
totoda permanent
ta ambitiile in acea
muzic ale, directie
pentru - in timp
ca incon~tie ce ii
nt nu sabota
dorea sa
fie depa~ita de ea. Cand terapeuta ~i-aauzit pacientul vorbind

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli1n psihoterapie Contratransferuri narcisice
164 despre fiul sau cam in ace ea9i manie ra in ca re mama ei vorbise GRE~EALA45
despre ea, i s-a retrezit furia fata de aceasta. 82/167
Cand a discutat situatia cu supervizorul ei 9i a inteles contra
transferul, a fost capabila sa-9i depageasca furia 9i sa-i ofere pa
5/30/2018cientului aceea9i interpretare, dar pe un ton101
9icu atitudine
Greseli cor
porala compasive 9inu pline de furie 9ide critica. La randullui,
pacie ntul a putut sa asculte.
- Da, chiar se pare ca vre au multe de la fiul meu. Poate vreau erapeuta specializata
prea multe. Asta vreti sa spuneti? Ca poate imi traiesc viata prin n psihologia sinel ui
el? 0, Dumnezeule, nu m-am gandit niciodata la asta in acest fel.
titi ce va, c red c a aveti dreptate. Cred ca asta fac.
Multi terapeuti incepatori (dar ~iunii veterani) sunt atra~i de
psihologia sinelui, pentru ca tehnicile, eel putin la inceput, pre
supun mai degraba manifestarea compasiunii ~ia intelegerii ~i
mai putin formulari psihanalitice complexe sau obscure. Acesta
era cazul unei incepatoare talentate, femeie plina de afectiune
~icompasiune, in varsta de treizeci de ani, care trata ta.nara, pe
linia psihologiei sinelui; spre consternarea ei, empatia nu a fost
suficienta pentru a avea succes cu aceasta pacienta.
Pacienta era 0 celibatara de 32de ani, 0 artista muritoare de foa
me (actrita), care avusese inainte experiente negative cu alti ~apte
terapeuti. Era 0 pacienta dificila,care, in mod evident, avea nevoie
sa gaseasca vina terapeutilor ei, pe care obi~nuia sa-i descrie folo
sind cuvinte ca ,,~arlatani sau criminali , sau total incompetenti .
Timp de doi ani, ace asta terapeuta a incercat, folosindu-~i
afectiunea, compasiunea, intelegerea ~irabdarea, sa disipeze ati
tudinea ne gativa a pac ientei. La suprafata, luc rurile pa rea u sa
progreseze bine: pacienta i~idezvoltase un obiect al sinelui, avea
un tra nsfer idealizat ~ip are a sa fac a salturi ma ri in cariera ~iin
viata personala. Totu~i,la fiecare patru luni, terapeuta programa

lOlgreliel n psihoterapie Contratransferuri narcisice
166 167
o va canta de doua saptamani. Aceste va cante erau traite de pa La finalul celui de-al doilea an de terapie, terapeuta ~i-apier
cienta ca 0 totala lipsa de compasiune. dut increderea in sine. Incercase sa respecte cu sfintenie precep 83/167
- Sunteti la fel ca toti ceilalti, va intereseaza doar banii, se tele psihologiei sinelui, ~itotu~i dadea gre~. Pacienta devenea tot
plangea e a inainte de fieca re vacanta. De-abia a~teptati sa sc a mai abuziva ~iparea pe picior de plecare. In decursul terapiei ~i
5/30/2018pati de mine , nu-i a~a? Dac a vreti sa ~titi,101 Greseli
a devarul in
e ca euPsihoterapie
cre d Robertiello Schoenewolf
al supervizarii, -slidepdf.com
terapeuta a reu~it treptat sa-~i inteleaga contra
ca nu va pasa de nimeni, decM de dumneavoastra. Trebuie sa transferul; pacienta 0 facea sa se simta incompetenta ~iimper
aveti vacanta, indiferent de orice altceva. A~putea fi in pragul fec ta, la fe lc um fa cuse ~im ama sa. Din momentulin care a ie~it
sinuciderii ~i tot v-ati duce intr-o vacanta idioa ta in Grecia sau din acest contratransfer subiectiv, a putut iar sa manifeste empa
oriunde naiba v-ati duce. Nu sunteti altceva decat 0 alta incom tie fata de pacienta ~ia mceput sa foloseasca ~ialte tehnici in afa
petenta, nepasatoare ~imercantila, ca toti ceilalti. ra celor specifice psihologiei eului - mai precis tehnici legate de
Terapeuta a incercat sa asculte cu intelegere, empatie ~icu rab analiza transferului ~irezistentei pacientilor. Nu dorise nicioda
dare aceste cuvinte rautacioase, precum ~ipe cele care au urmat ta sa-~isupere mama ~inu dorise niciodata sa 0 sup ere pe aceas
dupa fiec are reintoarcere a e i din va canta ~i care dura u cate va ta pacienta - era, prin urmare , reticenta sa fac a interpretari. To
~edinte. Totu~i, in timp, a inceput sa simta ca avea din ce in ce tu~i, intr-un final, i-a spus pacientei intr-o zi: Sunt sigura ca nu
mai multe resentimente fata de pacienta. Eaii dadea din plin pa sunt perfecta, ca am multe deficiente ~i c a dez aprobarea dum
cientei afectiune ~iintelegere ~itot ce primea inapoi era ostilita neavoastra poate fi intr-o anumita masura justificata. Dar cred
te. Ce nu mergea? ca este, de asemenea, important de observat ca le-ati gasit defec
Terapeuta avusese 0 mama extrem de critica ~ide perfectio te tuturor terape utilor ~ituturor prietenilor ~i ca de fapt, toata
nista. Contratransferul ei avea doua aspecte: pe de-o parte, avea viata, toate relatiile dumneavoastra au e~uat pentru ca ati ince
o mare nevoie sa aiba dreptate, sa fie corecta din punct de ve put sa criticati oamenii .
dere moral, etic; ~ip e de alta parte, ii displac ea cand c uiva nu-i - i? Ce vreti sa spuneW Ca sunt 0 nenorocita pretentioasa
pa sa de e a ~in -o iubea doar pentru c eea ce era , cu bune, cu rele. ~icritica? Prietenul meu a~a zice. Asta spuneti acum? Pacienta
Iubirea mamei ei fusese intotdeauna conditionata ~i,incon~tient, era intr-a devar suparata de ac easta interpreta re ~i a ramas a ~a
terapeuta inca tanjea sa fie acce pta ta ~iiubita, indife rent daca mai multe ~edinte ; totu~i acesta a fost punctul de cotitura al te
era sau nu corecta. 0 deranja aceasta pacienta pentru ca, la fel rapiei, pentru ca a deschis un canal total nou de comunicare. Fo
ca ma ma sa, sentimentele ei pozitive (ide alizarea ei) se baz au losindu-~i afectiunea ~iempatia, terapeuta a fost in stare sa ghi
pe conditii: nu trebuia sa pIece in vacante. Resentimentele ei fata deze u~or pacienta catre 0 mai mare obiectivitate c u privire la
de pacienta erau atat 0 expresie a maniei sale fata de acceptarea propria ei persoana.
conditionata a mamei sale, cat ~ia furiei narcisice privind faptul
de a nu fi iubita din c auza imperfe ctiunilor sale.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre;;eli in psihoterapie Contratransferuri narcisice
GRE?EALA46 Majoritatea pacientilor terapeutului erau, la fel ca el, narcisici 169
cu privire la imaginea lor.Totu~i,a venit odata la terapie un bar-

bat destul de neglijent, c u parul neingrijit, cu tenul palid ~iiri-
tat, cu haine ~ifonate ~iunghii murdare. De la bun inceput, tera
5/30/2018 peutul cu greu
101Greseliin PsihoterapieRobertiello s-a putut abtine
Schoenewolf sa nu-~i manifeste dezaprobarea
-slidepdf.com
cu privire la tinuta pacie ntului, in timp ce, dimpotriva, pacien-
Tera peutu i nfatuat tul nu ~i-aretinut deloc dezaprobarea cu privire la infati~area te
rapeutului. Hei, ce faci, stai sub 0 lampa solara in fiec are zi?
i pacientu neglijent Adica, cred ca e ridicol sa te preocupe atat de mult cum arati.
Pacientul, care s-a simtit amenintat de infati~area ingrijita a
terapeutului care atragea atentia asupra propriei sale neglijen
Era un tera peut e arn infatuat cu privire la ima ginea sa. Se im te), a inceput sa vorbeasca din ce in ce mai mult ca parintii te ra
brika intotdeauna in pa s cu moda , i~ipastra hainele la patru ace , peutului. La a treia ~edinta, terapeutul se saturase deja.
se tundea ~ise aranja la frizerie 0 data pe saptamana ~istatea sub - V-ati uitat bine la dumneavoastra? Credeti ca eu sunt pr
o lampa solara sau vara la soa re pentru a-~imentine un ten bron ngrijit Uitati-va la dumneavoastra. Hainele arata de parca n-ar
za t, sanatos. Ca nd era pus fata in fa ta cu obsesia pe ntru propria fi fost nicioda ta spalate in viata dumneavoastra. Parul a rata de
sa imagine, 11cita pe Freud, care avea preocupari similare, spu parc a n-ar fi fost niciodata spalat sa u pieptana t. Tenul arata ca
nand: Modul in care a rata cineva a re un mare impa ct a supra mo suprafata lunara. Cred ca ati fiin stare sa aratati putin mai ingri
dului in ca re a cea persoana se simte . Acea sta era, desigur, 0 ra jit, nu-i a~a?
tionalizare; la originea a cestei obsesii era 0 copilarie in care Terape utul a mai pa lavragit in modul ac esta ca teva minute,
parintii sai I-a u facut pe te rapeut sa se simta urat; mama sa nu-l in timp ce pacientul 11privea cu 0 fata pamantie. Intr-un final,
dorise ~ide la inceput nu i-a oferit oglindirea corespunzatoare, te rapeutul ~i-a da t sea m a , s-a inro~it ~ia spus: Imi pare rau. In
tatal sau purtandu-se in mod similar. Amandoi 11necajeau cu pri mod dar, nu suntem potriviti unul pentru celalalt. Varecomand
vire la urechile lui, care-i ie~eau in evidenta, ~ila nas, care era prea sa mergeti la alt terapeut .
mare, ~ila alte aspecte ale infati~arii sale. Pentru a compensa ceea Pacientul a fost mai mult decat fericit sa accepte ~i~edinta s-a
ce el credea ca era un corp urat, i~i f acuse de timpuriu un obicei terminat brusc in acel punct.
din a se imbraca bine; ~iacest lucru era ridiculizat de parintii sai,
dar el a persistat c u mai multa tarie in a -~ipune in valoare corec
titudinea ve~mintelor ~ia inceput totodata sa discrediteze modul
in care se imbracau parintii lui, acuzandu-i de neglijenta.
RICHARD C. ROBERTIE LLO GERALD SCHOENEWOLF gre;;eliin psihoterapie· Contratransfcrllri II dr f i -j f f
.L
GRE~EALA47 171
:;;id upa ce facea acest lucru, Ii dispretuia ~iIi parasea. Nevoia ei
incon~tienta era sa-~i dovedeasca superioritatea fata de barbati.
In mod firesc, a fost ingrozita de descrierea pe care pacienta
a facut-o patronului ~iiubitului ei. Ea nu ar fi acceptat nicioda
5/30/2018 ta 0 asemeneaSchoenewolf
101Greseliin PsihoterapieRobertiello atitudine autoritara de la niciun barbat.
-slidepdf.com Era totu~i
suficient de profesionista ca sa nu emita judecati directe cu pri
er peuts se
pl ce c rei li
mestece
vire la potentialul sot al pacientei; in schimb, a facut aluzii sub
tile referitoare la modul in care pacienta trebuia sa se poarte fata
de partenerul ei. In esenta, ~i-a incurajat pacienta sa fie catego
rica in acela~i mod in care ea ~i m ama ei fusesera cu barbatii.
Pacienta a tinut cont de sugestiile terapeutei, dar in loc sa-~iim
Dupa ce a avut 0 relatie timp de ~aseani cu patronul ei, visul bunatateasca relatia, interventiile terapeutei au agravat situatia
unei fe me i atraga toa re spre patruzeci de a ni pare a sa se impli atat de mult, incat cuplul era pe cale sa se desparta - ceea ce,
nea sc a. EI i~i para sise sotia, ea sotul ~i se mutasera impreuna. incon~tient, i~i dorea de fapt terapeuta.
Urmatorul pas, dupa ce se finaliz au divorturile, era sa se casa Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei, care a fa 
torea sc a. Pentru un timp, ea a fost in extaz. cut-o con~tienta de faptul ca era intr-un acting out al identifica
Apoi, patronul a inceput sa manifeste ~iacasa acela~i compor rii narcisice contratransferentiale cu pacienta; era incapabila sa
tament autocra tic pe care-l avea la servic iu. Ii da dea femeii or faca diferenta dintre ea ~ipacienHi, neputand s-o vada pe aceas
dine sa faca una, alta ~iera nepasator cu privire la sentimentele ta ca atare. Terapeuta avea nevoie sa fie categorica, chiar domi
sale. Cuplul a inceput sa aiba certuri ~i f emeia a mers la 0 tera nanta; pacie nta nu. Pa cienta era impac ata cu situatia de a-i per
peuta pentru consiliere. mite potentialului ei sot sa fie coco~ulin casa , cu alte cuvinte,
Terapeuta la care a ajuns era 0 femeie destul de categorica, care nu 0 deranja sa fie partenerul supus din relatie ~in ici nu dorea
divortase rece nt de sotul ei - pe c are -l considera slab ~iincapa sa schimbe acest lucru. In plus, nu prea era genul introspectiv ~i
bil - ~i c are se intretinea acum pe ea ~i pe copilul ei facand te nici nu avea capacitatea - ~i nici macar nu cautase sa 0 aiba -
rapie. i mama ei fusese figura dominanta din familie ~iterape de a-~i asuma 0 experienta terapeutica reconstructiva. Ea dorise
uta era foarte ferma privind faptul ca femeile sa se imp una in consiliere. Era esentialmente fericita cu partenerul ei; amandoi
fata barbatilor. Aceasta nevoie de a fi dominanta era partia l 0 i~iparasisera partenerii pentru celalalt ~ifacusera un angajament.
aparare impotriva furiei narcisice legate de sentimentele ei de in Sa incerce sa se sc himbe radical ~is a-~i schimbe ~i relatia cu el
ferioritate ca femeie. Aceasta furie narcisica a facut-o sa-~i alea avea doar sa duca la 0 potentiala distrugere a ceea ce , in mod
ga barba ti incapabili, ca fostul ei sot, pe c are sa-i poata domina clar, reprezenta 0 preferinta a amandurora.

gre~eli1n psihoterapie· Contratransferuri narcisice
172 d<E~EALA 48
Din momentul in care a asimilat interpretarea supervizorului
ei, a putut sa-i ofere pac ientei c eea c e-9idorea 9i avea nevoie _
consiliere cu privire la modul in care sa-9i rezolve problemele cu
sotul e i, in acord cu propriile scopuri 9ic u filosofia ei de viata .
5/30/2018 La sfatul terapeute i, pacienta a renuntat la101
slujba, pentru
Greseli inaPsihoterapie
se de Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
dica statutului de sotie 9imama; astfe , s-a mai eliminat ceva din
frictiune, c are se datora fa ptului ca-9i ve dea prea mult timp so
tul (zi 9inoapte) 9ica se straduia sa indeplineasca prea multe ro erapeutul care practica
luri in raport cu el.ln plus, tera peuta a mai sfatuit-o sa se impuna
psihoterapia traumei originare
u90r, intr-un mod nesemnificativ, nonconfruntational9i treptat,
~i s otul ei ~i-a diminuat aerul autoritar - adica a invatat sa fie
Comunita tea te rapeutica a unui ora~ mare a fost 90cata dlnd
capul familiei, fara sa devina ~itiran. Dupa cateva luni, pacienta
unul dintre membrii e i, un practicant de marca al tera pie i tra u
a simtit ca ~i-aatins scopurile ~iterapia a fost incheiata cu succes.
me i originare, a murit brusc in urma unui a ccident vascular ce
rebral, la varsta de 37 de ani. Una dintre cun09tintele terapeutu
lui a spus in cerc restrans ca el murise de 0 supradoza de
tipete .
De mai bine de paisprezece ani, acest terapeut practicase psi-
hoterapia traumei originare, lucrand in medie aproximativ trei
zeci ~ic inci de ore pe sapta ma na, fac and pauza pe timpul ve rii
9ide Crac iun. Avea gedinte de ca te doua ore cu fiecare pacient
9iin cea mai mare parte a acestor gedinte pacientul era incurajat
sa planga sau sa-9i elibereze prin tipete sentimentele infantile re
primate mult timp. Astfel de tipete sunt in general a surzitoare,
a9a ca terapeutulincepuse sa poarte dopuri de urechi in timpul
orelor de lucru. Totu9i el neglijase intelegerea efectului de lunga
durata pe ca re 0 astfe l de munca 11a vea asupra starii sale emo
tionale. Pentru a putea fi cu cineva care tipa, terapeutul trebuie
sa-9i reprime propriile emotii. Acest fel de reprimare cronica a im-
• in e ng le za p rima l t her ap y n. red.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri narcisice
I 1{E?EALA 49
174 pulsului de a-~imanifesta emotiile tipatul este contagios) poa
te duce, c u a nii, la un accident vascular cerebral. In acest ca z, te 
ra peutull~i contrac ta permanent venele ta mple lor, pe ntru a -~i
reprima propriile sentimente ~ipentru a se imuniza fata de ori
c e raspuns pe c are l-ar putea ave a la tipetele pa cientului. Avea
mereu dureri de cap. Totu~itoate acestea s-au Intamplat treptat,
er peutul c re ve nevoie
tara c a el sa ~ipe
surprindere Ie acorde
el, la atentie.
fe l c a peAccidentul vascular I-a luat prin
toata lumea.
de un obiect l sinelui
De fapt, Insa~i structura sa de pe rsonalita te I-a determinat sa
fie orb la ceea ce-~ifacea. Ellnsu~i era destul de reprimat ~iavea
foarte multa ura infantila incon~tienta; totu~i fusese fiul unui pre
_ 0, Dumnezeule, viata mea e un dezastru. Nu ~tiu daca voi
ot metodist ~i f usese instruit de tatal sau cu privire la bine ~i l a
mai fi vreodata fericita, i-a ~optit terapeutului ei 0 femeie tana
rau - adid orice persoana care nutrea furie, manie sau ura fata
de 0 aHa persoana e ra c hia r diavolulin pe rsoana. Prin urmare, ra ~iatragatoare, ro~cata ~icu ochi verzi, stralucitori. Statea aba
terapeutul avea misiunea de a ajuta alti oameni sa-~i exorcizeze tuta pe scaun, leganandu-se u~or incoace ~iincolo, oftand. To-
spiritele malefice prin intermediul terapiei traumei originare. tul pare a~a de lipsit de speranta.
Ajutandu-i pe altii, se putea ajuta indirect pe sine - sau cel pu
_a sa fie mai bine in curand. Crede ti-ma, a raspuns eu com-
tin a~a credea elin mod incon~tient. pasiune terapeutul,

In primele etape un
a le om ma i ina varsHL
te rapiei, ceasta pacienta era foarte ne-
Acesta este un exemplu de contra transfer narcisic; fiecare pa
cient devine 0 extensie a propriului eu. Cu toa te a cestea, astfe l ajutorata, avea 0 stima de sine foarte scazuta ~i a vea nevoie de
foarte mult sprijin ~i de confirmare. Terapeutul i-a oferit
de tera peuti fac fre cvent atat lor, cat ~ipacientilor un mare de
Intr-adevar sprijin ~ic onfirmare ~ii-a fost de mare ajutor. A fa 
serviciu. Chiar dad sunt capabili sa-~i ajute pac ientii sa-~i re
zolve continuturile infantile, ei neglijeaza complet analiza trans cut progrese importante in relatiile ei profesionale, sociale, se
xuale ~ifamiliale ~iii era recunoscatoare terapeutului ~i-lidea
ferului, a carui Intelegere este importanta, pentru a-I ajuta pe
pacient sa Inteleaga ce anume Iiblocheaza relatiile. Cel mai ade liza, raportandu-se la el ca la taticul cel bun . Totu~i, dupa ce
sea, ei I~ineglijeaza ~ipropriile stari emotionale, cu consecinte prima etapa a terapiei s-a lncheiat ~ia inceput cea de mijloc, pro
dezastruoase. blemele caracterologice ale pacientei au Inceput sa iasa la supra
fata. A Incetat sa-~i mai plateasca ~edintele, s-a folosit de lingu
~ire pentru a manipula ~i a fost ~i foarte seducatoare, tot ca 0
forma de manipulare.

lOlgre~eliln psihot r pi · Contratransferuri narcisice
176 177
Terape utul a ceda t ma nipuHirilor sale nu pentru ca ar fia vut _ N-o iau personal, a mintit terapeutul. Mi se pare doar in
cine ;:;tiece intentii sexuale nepotrivite fata de ea, ci pentru ca-i teresant di nu ma i pareti sa ave ti prea mult re spect pentru mine
faceau placere lauda ;:;ii dealizarea ei. Mama sa manifestase res ~ima Intreb cum s-a ajuns aie i.
pingere ;:;i-lvaduvise de multe, iar el avea ne voie de reflectie _ Sunteti de serios uneori, a spus ea , cu 0 fata seducatoa-
na rcisica. Pacienta Ii ofere a adulatia pe care n-o primise nicio re, cu oc hi verzi. 9i a Inceput iar sa rada.
data de la mama sa. Devenise un obiect al sinelui perfect, unul Intre timp, terapeutul devenise atilt de Infuriat, Incat n-a mai
care-l ajuta sa se placa mai mult. Idealizarea pacientei era de
fapt atat de gratificanta pentru el, Incat el nu a confruntat-o putut sa-9i
rezistent. Eaconfrunte pacienta
a plecat de 9isa-i
la gedinta analizeze nelini9tita
simtindu-se comportamentul
pe mar
niciodata cu privire la comportamentul ei manipulativ sau la gine a schimburilor de re plici 9inu s-a mai Intors pentru urma
exploatarea financiara, cu atat mai putin referitor la faptul ca toarea programare. Terapeutul a sfilr9it prin a-9i pierde pacien
manifesta se un comportament similar ;:;icu barbatii cu care se ta, multi bani 9i ceva din respectul de sine.
vedea.
Dupa un timp, terapeutul a Inceput sa fie suparat pe pacien

ta, fara sa-9i dea seama de ceoApoi a devenit furios, pentru ca a
vazut ca pacienta nu-l ma i idealiza 9ica-l tra ta cu dispret. Acest
lucru a ie9it la supra fata In timpul unei ;:;edinte, cand ea a Ince
put sa rada de ceva ce spusese el.
- De ce-ati ras? a Intrebat el.

- Pur 9i s implu mi s-a parut ca ce-ati spus a fost amuzant.
- A parut mai mult ca radeati de mine.
- Nu prea radeam de dumneavoastra, a spus ea la Inceput.
Apoi a ras iar, ducandu-9i mana la gura ca un copil pus pe rele.
Pai, cred ca rad de dumneavoastra . Ei bine, une ori sunteti amu
zant. Va straduiti atat de mult sa spuneti ce trebuie 9i apoi iese
tot ce nu trebuie. Este dragut. I-a zambit compatimitor terapeu
tului 9ie l s-a facut palid.
- Inteleg. S-a uitat urat la ea. Credeti ca sunt draguF Se pare
ca nu aveti prea mult respect pentru mine.
Ea a negat categoric. ,,0, nu, nu e ste ade varat. Radeam doar.
N-o luati personal.
RICHARD C ROBERTlELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre;;eli inpsihoterapie • Contratransferuri narcisice
G RE ~E AL A 5 0 179
inadvertentele din viata personala a terapeutei; totu~i, pe masura
ee forta eului sau a ere sc ut, a ince put sa 0 priveasca pe terapeuta
eu mai multa obiec tivitate - a ineetat sa 0 mai idealizeze; a ince 89/167
put sa puna la indoiala anumite conceptii ~imetode ale aeesteia.
- Nu ered ca ~titi ce spuneti, a raspuns terapeuta. Cred ca
poa te inc epeti sa fiti in competitie cu mine ~isa va simtiti ame
erapeuta care avea nevoie sa fie cea
nintata
sale paredea umine, a mai pa
adaugat
cientei:ea.Cine
Modul ei de a fisa
~iprovoci
e uvintele0
m aim a re a u to ri ta te din u me sa-i spuna te cre zi tu,
autoritate de prestigiu mondial ca mine?
Totu~i pac ienta a manifestat din ce in ce ma i multa rezisten
ta ~i a pus din ce in ce mai mult sub senmul intrebarii metodele
o tanara pacienta, a carei viata era un dezastru atat pe plan per terapeutei. Intr-un final, terapeuta s-a infuriat ~i~i-adat pacien
sonal, dt ~iprofesional, ~i-ainceput terapia cu 0 autoritate renumi ta afara din terapie.
ta in domeniu - 0 terapeuta care era autoare de carti, conferentiar - Daca nu puteti sa-mi urmati sfaturile, nu va vreau ca pa
~iprofesor, care aparuse destul de des in emisiuni televizate. TIna cienta, i-a spus ea. Este 0 pierdere de timp ~i pentru dumnea
ra pacienta a devenit repede 0 fana devotata a acestei terapeute. voastra, ~ipentru mine.
Atat timp cat pacienta a fost macinata de anxietate ~inepu In lac sa perceapa opozitia pacientei fata de ea cape 0 ineercare
tinta ~is-a lasat tota l pe mainile terape ute i, relatia lor a fost e fi sanatoasa de separare ~irenuntare la idealizare, aceasta terapeuta
cienta. Pacienta avea nevoie sa-~i idealizeze terapeuta pentru narcisica - care avea de fapt nevoie sa fie cea mai mare autorita
a-~irecrea in relatia terapeutica mama cea buna ~iomniscien te din lume , pentru a-~itine la distanta sentimentele de incongru
ta pe care 0 pierduse in frageda pruncie) ~iterapeuta avea nevo enta pe rsonala pe care pacie nta ameninta sa Ie trezeasca in ea - a
ie sa fie idealizata . Pacienta ~i-a luat terape uta dre pt model ~i, fost ranita de renuntarea la idealizarea ei de catre fosta fana devo
de-a lungul anilor, a devenit ~iea terapeuta. De fapt, interpreta tata . Furia ei narcisica a fost retrezita, turie pe care 0 simtise pen
rile ~isfaturile te rapeutei cu privire la via ta profesionala a pa tru prima data dnd mama ei 0 tratase, in frageda pruncie ~imai
cientei fusesera foarte utile. tarziu, de parca n-ar fifostbuna de nimic, spunandu-i in mod re 
Cu toate acestea, n-a putut sa-~ia jute pacienta ~iin pla n per petat can-o sa se aleaga niciodata nimic de ea. Astfel, ~iea ~i-acon
sonal, pentru ca insa~i viata sa personala era plina de probleme. eediat pacienta intr-o maniera traumatica pentru aceasta. Pacienta
Era una dintre acele personalitati publice care sublimeaza tot in a st atat de traumatizata de aceasta experienta, indt i-a luat ani
viata lor profesionala ~inu au nicio viata personala. Pana intr-un buni pana dnd a mai fost in stare sa revina la terapie, cu un alt te
anumit punct, pacienta nu ~i-a permis sa devina con~tienta de rapeut, pentru a continua sa-~irezolve problemele personale.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli in psihoterapie Contr atransferuri nar cisice
G RE ?E AL A 5 1 181
di pac ientuli~i revenise in fire de la sine. Apoi, a ince put sa fie
nelini~tit.
Dupa ce a discutat problema c u superviz orul sau, a inte les de
unde-i venea nelini~tea. Se simtea vinovat ca simtise satisfactie
cu privire la boa la pacientului ~i9i-a dat sea ma ca se simtea res
ponsabil pentru cauzarea ei. Abtinandu-~i furia fata de pacient
acientul care si a luat vacanta
~iimplicit 9iinterpretarea
lui sentimentul ei, ii inducea
de vina utilizand aceea~iinmetoda
mod subtil pacientu
pe care 0 folo
sise mama sa cu el cand era copil).
Un pacie nt s-a hotarat sa pIece in vac anta in America de Sud La urmatoarea ~edinta, terapeuhll i-a interpretat pacientului
pentru doua luni; cand i-a imparta~it aceasta decizie terapeutu intreaga interactiune ~ipa cientul a intele s ~ia fost de ac ord; te
lui, pacientul ave a un zambet triumfal pe chip. I~i traia decizia rapia e ra din nou pe faga ~ul ei fire sc.
de a-~ilua vacanta ca pe 0 victorie asupra terapeutului, atat pen
tru ca avea sa se elibereze de terapeut ca re repreze nta proiectia
supereului sau dur), cat ~i p entru ca eli~i putea permite finan
ciar calMoria, ~iterapeutul nu.
Terapeutul a fost irita t de ace st a bandon ~igelos pe conditia
financiara a pacientului. Totu~i a impins la 0 parte aceste senti
mente ~ii-a raspuns: li frumos. Unde va duceti? Pacientul i-a
relatat itinerarul c omplet ~ia mandoi s-a u prefacut ca totul era
in regula. Terapeutul era prea furios pe pacient ca sa-i analizeze
comportamentul; a~a ca s-a prefacut ca sebucura pentru pacient,
lipsindu-l astfel pe acesta de culegerea roadelor victoriei sale fu
ria sa).
Cu toate acestea, in ~e dinte le ramase pana la progra ma rea
vacantei, pacientul a inceput sa fie nelini~tit la gandul ca tera
peutul ar putea sa caute sa se razbune pentru triumful sau. An
ticipand aceasta agresivitate a terapeutului, pacientul a contrac
tat un virus ~ia trebuit in cele din urma sa-~i anulez e calatoria .
La inceput, terapeutul s-a bucura t de ac easta anula re, crezand
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri narcisice
G RE ?E AL A 5 2
Terapeuta: (gandindu-se In sinea ei) Du-te dracului 183
Pacienta era un caz clasic de reactie terapeutica negativa. Avea
o miza mai mare In a fi victima, decat In a se simti mai bine. Avea 91/167
atat de multa furie Impotriva mamei sale (care 0 tot Indemna sa
a iba succes), Incat obtine a mai multa satisfa ctie din a da gre9 9i
5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
a-9ifrustra astfel mama, decat-slidepdf.com
din a avea succes. In acela9i timp,
e cti ter peutic neg tiv terapeuta

tumita, carea vuse
n-arsefi 0acceptat
mama care, la felajutor.
niciodata ca pa cienta, era 019ipetre
Terapeuta nemul
euse Intreaga viata Incercand sa-9i faea mama fericita. Ea Incer
Era 0 tanara pacie nta , din cate goria aceea care este 0 adeva  ca sa-9i vindece 0 rana narcisica, punand In scena acest act magic,
rata pacoste pentru orice terapeut tanar (9ichiar 9i pentru multi mai Intai c u mama ei 9i acum eu aeeasta pac ienta. Cu pa cienta
altii cu experienta): nemultumita cronica. Numarul ei consta adoptase 0 atitudine kohutiana, axata pe empatie 9isprijin, fara
In a demonstra ca era 0 vic tima nefericita 9i c a n-ave a cum sa i interpretare. Avea sa fie 0 terapeuta a tat de afectuoasa 9i de In
se Intample nimic bun. Se specializase In rutina lui da, dar . .. . telegatoare, Incat avea sa topeasea pana 9i aceasta inima de pia
Pacie nta : - Viata me a ar fi total dife rita dac a mi-a9 vopsi pa tra. Facuse aeela9i lucru 9iIn relatiile sale personale, fiind mereu
rul blond. $tiu ca atunci barba tii a r fi atra9i de mine. atrasa de baieti rai , pe care aspira sa-i transforme In baieti
Terapeuta: - Minunat. Vopsiti-va parul blond. buni prin iubirea ei. N-a reu9it In viata ei personala 9i n-a reu
Pa cienta: - Da, dar atunci mi-a9 pierde Infati9are a 9i ae rul 9it nici cu aceasta pacienta.
meu natural. N-a 9 mai fi autentica. Nu, cee a ce trebuie de fa pt Terapeuta a devenit din ceIn ce mai furioasa pe pacienta, dar
sa fac este sa renunt la serviciul asta idiot, de caca t. II ura sc. Nu n-a spus nimic. In cele din urma a venit 9ilovitura de gratie: pa
e de nivelul meu. Nu pot sa-mi folosesc deloc tale ntul sa u crea cienta i-a spus terapeutei ca terapia nu 0 ducea nicaieri, ca se sim
tivitatea. Doamne, chiar 11urasc. tea mai rau In loc de mai bine. Cred ca am nevoie sa merg la un
Terapeuta: - Excelent. Sunt de acord. Chiar ar trebui sa va psihiatru pentru a ma consulta. Varog sa n-o luati personal, dar
schimbati serviciul. nu 9tiu daca aveti suficienta experienta pentru mine. Nu 9tiu. Poa
Pac ienta: - Da, dar cu noracul me u, n-o sa gasesc nicioda ta te ca am nevoie de medicamente. Oricum, merita sa Incerc.
o alta slujba. Nu 9tiu, daca a91ntalni poate barbatul potrivit... Terapeuta a fost de fapt Incantata. In ace 1 moment era atat
Terapeuta: - E 0 idee. Poate ar trebui sa ie9iti mai mult, sa de frustrata, Incat ajunsese In situatia de va rag, scapati-ma de
Incercati sa IntaIniti pe cineva. pacienta
Pa cienta: - Da , dar barbatii pe care Ii IntaInesc se dovedesc Psihiatrul pe care i I-a reeomandat pacientei era, de asemenea,
Intotdeauna a fi ni9te tampiti sau nenorac iti. Nu 9tiu ce sa fac. 9ipsihanalist eu experienta. EIi-a prescris pacientei 0 reteta, dar
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli'in psihoterapie Contratransferuri narcisice
J
184
i-a spus terapeutei eel nu prea credea eel 0 sa 0 ajute. El i-a mai JRE~EALA 53
explicat terapeutei eel pacienta era prinsa intr-o reactie terapeu

tica nega tiva ~i a estimat corect eel n-o sa ia niciodata medic a 92/167
mentele. Avea dreptate; a luat cateva pastile ~is -a plans apoi ca

a u facut-o sa se simta ma i rau.
5/30/2018 Intr-un final, la feedbackul psihiatrului 101 Greseli
care in
i-a oferit PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
sprijin,
terapesa
tenta a inceput sa 0~iterapia
utacaracterologica puna pe apacienta
mceput fata in fata cu rezis
sa progreseze. A~chia n u s re dep rte de tru n hi
Era un tera peut foarte de zamagit de fiuI sau. Terapeutul, de
varsta medie, i~i dorise ca fiul sau sa-i ca lce pe mme - adica
sa-~i aleaga aceea~i profesie. In schimb, fiul alesese un cu totul
9ic u totul alt domeniu 9i dad use gre ~.
Intr-o zi, terapeutul a primit un pacient nou - un tanar ex
traordinar de inteligent, absolvent de psihologie, pe cale de a de
ve ni tera peut - ~ia fost foarte entuziasmat. A fost dragoste la
prima vedere . Tatal acestui pacient era 9i el terapeut, dar nu
unul de succe s, ~ip acie ntul era dezamagit de ta tal sau nu doar
profesiona l, ci 9i din cauza lipsei sale de afectiune pentru el ~ia
lipsei de apreciere pentru talentul sau. Pacientul ~i-a gasit tatal
pe care ~i-ldorise intotdeauna 9iterapeutul ~i-a gasit fiul dupa
care tanjise. Aceasta combinatie era evidenta pentru amandoi 9i
ar fi putut favoriza 0 alianta de lucru ideala.
In schimb, 0 coniventa s-a cre at. Inte ntiile mai mult sau mai
putin incon~tiente ale terapeutului au inceput sa fie apasatoare
pentru pacient. Era ~lefuit de terapeut ca ~icum ar fi fost exten
sia lui narc isica ; el ave a sa fie succ esorul care sa-i dud mai de 
parte munca ~ipreocuparile. Cei doi vorbeau prea mult despre
domeniul de specialitate ~ievitau sa se axeze pe problemele psi
hologice ale pacientului. i,important de mentionat, pacientul a
RICHARD C. ROBE RT 1E LLO, GERALD S CHOE NE WOLF gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri narcisice

,
86 meeput sa-~i reprime lueruri ~isa evite anumite aspecte, mai ales GRE?EALA 54
reacjiile de transfer negativ. Terapeutul, dedicat susjinerii pro

priului vis, era neatent intr-un mod selectiv (eontrarezistent) eu
privire la anumite aspecte, pe care altfelle-ar fi observat.
Pana la urma, tanarul pacient a intrat ~i a anunjat: Mi-am
gasit un alt terapeut. Mi-am dat seama ca 101
5/30/2018 am Greseli
ajuns sa in
ma Psihoterapie
simt Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
din ee in ee mai ineomod eu dumneavoastra ; de fapt, va gasese
foarte tiranic ~is unt foarte furios pe dumneavoastra pe ntru e a er peut dispre~uitoare
m-aji dominat. Sunt foarte dezamagit ca aji lasat luerurile sa
mearga in aceasta direcjie . Terapeutul, ~oeat ~izdrobit afectiv,
Un pacient nu a primit pre a multa compa siune din partea te
I-a intrebat daca dorea sa continue relajie personala. Pacientul
rapeutei sale cand a inceput aventura cu femeie mai tanara.
a raspuns negativ.
El vedea in sojia sa femeie castratoare, revendicativa, la fel ca
Para sa-~i dea seama, terapeutul devenise, prin transfer, tatal mama sa, iar relajia sa cu femeia mai tanara, eare-l sprijinea foar
pacientului, cel eare-l dezamagise ~i,in loc sa fi gasit noua mo te mult, eonsidera sanatoasa. Totu9iterapeuta nu vedea situa
dalitate de a se raporta la un fiu , eeea ee ar fi ereat relajie sa ~iain acela9i mod. De9i nu a exprimat acest lucru direct, ea avea
natoasa, repetase aeela9i pattern care-l indepartase de propriul compasiune pentru sojia pacientului, pereepand relajia pacien
sau fiu.
tului eu femeia mai tanara ca pe modalitate de a -i fa ce in c iu
da, un act de ima turitate, fara a mai vorbi de spre tradare.
Pacientul, simjind eenzura terapeutei, a intrebat-o in mod re
petat: Credeji ca fac eeea ee trebuie?
- Numai dumneavoastra puteji raspunde la aeeasta intreba
re, ii raspundea ea. Din moment ee va puneji aceasta intrebare,
poate ea aveji anumite dubii.
- Bineinje les. Am foa rte multe dubii. N-am mai a vut nicio
data aventura in eei paisprezece ani de casatorie ai mei. Ma
simt confuz. i speriat. Dar iubesc ata t de mult pe Jenny 9im a
iube~te 9i ea.
- Dar Ellen? Pentru ea ce simtiji? i ea ce eredeji ca simte?
Terapeuta incerea iar 9iiar saindrepte atenjia barbatului asu
pra modului in eare-9i trata sojia. Elschimba mereu subieetul in
J
101gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri narcisice
188astfel de momente, simtindu-se de parca ar fi fost in boxa mar Indiferent de cespunea pacientul, ea reu~eaintotdeauna sa-i 189
torilor ~inu in cabinetul terapeutic. intoarca yorba sau sa-l ridieulizeze. In celedin urma, n-a mai
~i terapeuta era 0 femeie mai in varsta, care fusese parasi prea vorbit despre nimic in timpul ~edintelor~i,dupa alte cate-
ta d e sot p entru 0 femeie mai tanara. In plus, tatal ei avusese va luni de impas, i-aspus case hotarase sa pIece,pentru a-~igasi
odata 0 aventura cu secretara lui, ceea ceIe consternase atunci un terapeut capabil de mai multa compasiune.
5/30/2018pe ea ~ipe mama ei. Totodata, mama sa101 fusese genulin
Greseli dePsihoterapie
mar - VretisaSchoenewolf
Robertiello spuneti cadoriti-slidepdf.com
samergeti laun terapeut caresa
tira, convinsa de faptul ca doar ea avea dreptate ~icare-~iim spuna da la orice spuneti, nu-i a~a?
pinsese incon~tient sotul catre aceasta aventura, prin raceala Chiar ~ila final, incercarea pacientului de a-~icomunica frus
~ifrica ei de sex; aceasta raceala (ura fata de barbati) ~ifrica trarea a fost intampinata cu luare in deradere. Pacientul a plecat,
de sex fusesera, de asemenea, transmise ~ifiiceisale, care-~iim simtindu-se furios, infrant ~inecorespunzator. Terapeuta reu~i
pinsese sotul sa divorteze de ea pentru 0 femeie mai tanara. se,pe socotealapacientului, sa-~imentina intacta imaginea nar
Nici mama ~inici fiicanu fusesera in stare sa-~iasume respon cisieaa propriei virtuti.
sabilitatea pentru contributia lor la e~ecul relatiilor maritale;
in schimb, amandoua ~i-auinvinuit sotii ~iau folosit aceste ex
periente drept justificari ale maniei lor fata de barbati. Terape
uta nu-~i analizase pe deplin aceste aspecte; prin urmare, nu
era capabila de empatie cu acest pacient. Incon~tient, raspun
sese acestei dileme de parca el ar fi fost fostul ei sot sau tatal
ei. De fapt, se comporta intr-un asemenea mod pentru a-~iex
prima dispretul incon~tient, 0 excrescenta a furiei sale narcisi
cefata de tatal ei, de mama ei ~ide barbati, al caror rol fusese
sa-i produca suferinta.
- Nu simt ca a~ p rimi prea multa compasiune din partea
dumneavoastra, se plangea pacientul mereu.
~iterapeuta era mereu surprinsa de astfelde afirmatii. Bine
inteles ca va inteleg , raspundea ea, punand in felul acesta ca
pat oriearei analize ulterioare a acestui subiect.
Totu~iuneori pacientul insista. Dar s t ca ma judecati.
- Este ridieo . De fiecare data rand va spun ceva ce este in
contradictie cu ceea ce va doriti sa auziti, simtiti ca va judec.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliin psihoter pie Contr atransferuri nar cisice
GRE~EALA 55
Dupa cateva luni de acest gen, pacienta a ineeput sa simta, in- 191
con9tient, frica terapeutei de a 0 pie rde 9i a inceput sa 0 dispre
tuia sca. In curand, a mce put sa spuna ca nu c redea ca te rapeuta
o ajuta. Apoi c a nu credea ca terape uta era de stul de de9tea pta
pentru ea, cu sufic ienta expe rienta sau destul de in va rsta . Pa
c ienta a devenit din ce in ce mai critic a, ca 0 modalitate de apa-
er peut c re se teme de b ndon rare impotriva anxietatii sale legate de terapie 9i terapeuta s-a
straduit sa ramana neutra, de obic ei raspunz and in felul urma-
tor: Cum ati dori sa va ajut? Ce-ar insemna daca a9 fi mai de9
Era 0 terapeuta tanara care se temea permanent ca toti pacien te apta, eu mai multa e xperienta 9i ma i in varsta? Ce s-ar schim-
tii ei aveau s-o paraseasca. Se temea mai ales ca pacientele ei ur ba? Aeeste raspunsuri doar momentan pareau sa domoleasca
mau s-o paraseasca. Mama terapeutei ie9ise din viata ei cand dispretul pacientei.
avea patru ani 9i plec ase sa loc uia sca intr-o tara straina; nu mai Intr-un final, tera peuta n-a mai putut rez ista. Pacienta a mai
auzisese niciodata de ea. In re latiile ei de contra transfer cu pa avut 0 izbucnire critica, in care a facut speculatii cu privire la fap
cientele, acestea deveneau mama ei 9iea fiica ascultatoare care, tul c a tera peuta era total nepotrivita pentru ea , din punc t de ve
de data aceasta, avea sa Ie faca atat de mult pe plac 9i sa Ie con de re te mperamental. Tera peuta a oftat 9i i-a ra spuns pe un ton
soleze, indH ele aveau sa fie foarte multumite 9irecunoscatoare nervos: ,,$titi, poate ca nu sunt terapeuta potrivita pentru dum
0
ca sa nu 0 paraseasca. Totu9i, spre consternarea ei, oridH de mi ne
maiavoastra.
potrivitaPoate
. ca ar fi mai bine sa va gasiti alta terapeuta,
nunata era cu pa cientele ei, ma joritate a tot plecau. De fapt, cu
c at era mai amabila cu ele, cu atat devenea u ele ma i critice fata - $i eu ma gandeam la acela9i lucru, s-a grabit pacienta sa
de ea 9ip lec au mai cura nd. raspunda, bucuroasa ca a facut-o pe terape uta sa-9i asume res
De exemplu, a avut 0 pacienta, 0 fe me ie mai in varsta, care ponsabilitatea terminarii terapiei.
venise la ea plangandu-se de problemele din maria jul ei 9i care o saptamana mai tarziu a sunat pentru a spune ca a gasit un
incepea fiecare gedinta cu afirmatia: N-am vrut sa vin azi aici . alt terapeut.
Terapeutei ii era imediat groaza de urmatoarea propozitie, Uneori, terapeutii de treaba ies pe ultimulloc.
pentru ca se gandea mereu ca aceasta va fi A9a ca m-am hota
rat sa renunt la terapie .
Totu9i, de obicei, pacienta trecea mai departe 9i spunea ca
nU-9idorise sa vina, pentru ca asta insemna ca trebuia sa-9iasu
me problemele pe care Ie avea cu sotul ei.
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisic
9
GRE;; EALA 56
Terape uta a vuse se ~i e a propriile sale indoieli cu privire la
lipsa recunoa~terii sale academiee, Indoieli care-i fusesera con
firmate ~ide catre autoritatile competente in acordarea atesta
tului de libera practica, de catre companiile de asigurari ~i
chiar de catre 0 parte din colegii ei. Totu~i beneficiase de 0 pre
gatire excelenta, i~i terminase cu succes propria psihanaliza ~i
5/30/2018 Mama cea critica 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
fusese 0 prac tica nta de succes ~if oarte eficienta ani de z ile. In
esenta, aceasta era 0 ciocnire intre 0 pacienta care fusese frus
trata de ma ma sa (maternalism nec orespunza tor) ~i 0 terape
uta care avusese 0 mama critica c e 0 abuza se verbal ~i care Ii
o terapeuHl. cu cincisprezece ani de experienta, dar fara doc
torat, avea In terapie 0 pacienta nestatornica, provocatoare, bor ~tirbise permanent meritele. Prin urmare, ori de cate ori pa
cienta izbucnea Intr-unul dintre barajele sale critice, terapeu
derline. La un moment dat pe parcursul terapiei, pacienta, cu
ta devenea nelini~tita. Era suficient de iscusita ~iavea destula
mare difieultate, a reu~it sa-~iobtina doctoratulin domeniul ~ti
intifie. Pacienta a folosit acum acest lucru ca sa-~i atace terapeu experienta ca sa nu comita vreo gafa majora, cum ar fi sa se
ta, pentru ca era indolenta ~inu-~i obtinea propriul doctorat, pen a pere sau sa-~i atace pacienta. Totu~i solutia cea mai buna cu
tru ca nu avea suficienHl. pregatire academiea pentru a fi 0 care a putut veni a fost sa-i sugere ze pacientei sa-~i gaseasca
terapeuta adecvata, pentru ca 0 dezamagise ~i 0 privase de anu un alt terapeut.
mite lucruri. _ Daca va privez In felul care vorbiti, i-a spus terapeuta,
- Este ridieol, spunea pacienta. Cand 0 sa va luati doctora atunci poate ca ar trebui sa va c autati un alt terapeut, unul care
tul? Poftim, eu va sunt pacienta ~iam doctoratul ~idumneavoas sa aiba gradele academice pe care Ie doriti.
tra nu-l aveti. _ Poate ca 0 sa fac asta, a raspuns pacienta.
Au mai continua t a~a timp de alte cateva luni. Nelini~tea te 
- Ce-ar Insemna pentru dumneavoa stra daca a~ a vea docto
ratul? raspundea terapeuta. rapeutei cre~tea. Aceasta nelini~te se datora retrezirii furiei pro
- Ar insemna ca ati fi In stare sa ma ajutati mai mult. Nea prii fata de mama sa cea critica.A mceput tot mai mult sa-~ivada
va nd doctora tul, ma vaduviti de propria mea ~a nsa de a ma bu pacienta ca pe 0 mama critica, dorind sa 0 anihileze. Temandu-se
ca aceasta furie ar putea erupe ~ideveni de necontrolat, terape
cura de sana tate mintala. Pe cuvant. Este ridieo . Toti terapeu
uta tot merge a pe idee a te rminarii tera pie i ~i, in c ele din urma,
tii prietenilor mei au doctorate. De ce nu va inscrieti la
Columbia? Universitatea New York. i sa nu-mi spune ti ca nu ~i-aajutat pacienta sa-~i gaseasca alta terapeuta.
aveti bani, pentru ca ati putea beneficia de un imprumut pen nu _numai
0 sa ca
fitieste
multumita
0 foarte de aceasta
buna feme i e,
terapeuta, dara spus terapeuta.
are ~iun doctorati
tru studenti.

gre~eli I n p si ho te ra pi e • Contratra nsferu ri narcisice
L
194
obtinut la 0 ~coala foarte buna. Dati-i 0 ~ansa ~i d ad nu merge, I I{E ?E AL A 57
ma ofe r sa va recomand pe altcineva.
Un raspuns terape utic c orect ar fi fost ca te rapeuta sa empa
tizez e cu furia pacientei legata de ipsa unui ma ternalism sufi 97/167
cient de bun , sa-i ofere mediul de c ontinere care-i lipsise in co

pilarie ~isa-i permita sa-~i con~tientizeze sentimentele negative,
5/30/2018 101Greseli
de ele. in PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
pentru a putea ajunge la dorintele de dincolo erapeutul care ~i-a
exploatat
fi na ncia r pacientu
Pacientul era un barbat la patruzeci de ani, foarte frumos ~i

de 0 inteligenta remarcabila, care se bucurase pe buna dreptate
de succes in c ariera sa in momentul in care ~i-a inceput terapia
cu un renumit te rapeut. Terape utull-a convins sa re nunte la ca
riera sa ~isa inceapa sa aiba propriii sai pacienti, sub auspiciile
~isupervizarea terapeutului, in timp ce-~icontinua ~ipropria sa
terapie. Pacientul era homosexual ~ifusese total respins de catre
ta tal sau, munc itor; a cum i~igasise a parent un tata care il apre 
cia ~i c are urma sa-l ia drept ucenic in breasla sa. In mod firesc,
era incantat de aceasta perspectiva.
Totu~i pacientul nu avusese absolut niciun fel de pregatire in
terapie, nici macar un curs de psihologie in cadrul colegiului.
_ Cum Dumnezeul, ~i-aintrebat el analistul, 0 sa fac eu tera
pie? Nu ~tiu ce fac.Nu ~tiunimic despre problemele emotionale.
_ Nu-ti face griji, i-a raspuns terapeutul. 0 sa fac eu inter
viurile initiale, 0 sa stabilesc diagnosticul ~iplanul de tratament
~i 0 sa-ti supervizez terapia indeaproape.
Pacientul era ~ovaielnic ~iingrozit la gandul de a-~itrata pa
cientii fara sa aiba nicio pregatire; totu~i tata ~tiecel mai bine .
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eliln psihoterapie· Contr atransferuri nar cisice
196 197
A renuntat la serviciul sau ~ia primit un cabinet mic In cladirea terapie. Din fericire a gasit un alt terapeut care chiar i-a ost un
terapeutului. Cum terapeutul era renumit avea foarte multi pa tata bun ~ia putut astfel depa~i lucrurile care-l afectasera In cei
cienti pe care sa-i recomande. Veneau multi adesea fara niciun ~ase ani cu fostul terapeut.
interviu initial sau plan de tratament iar supervizarea promisa Te rapeutul din ace st c az a a vut un ac ting out al sentimente-
se reducea la trei sau patru propozitii la finalul ~edintelor de te
lor sale de omniscient a narcisica aparandu-se totodata contra
rapie platite de pacient. Pacientul ca~tiga uneori ~i1 000 de do complexului oedipian In forma negativa. In plan con~tient sim
5/30/2018
la ri pe saptamana pe ntru mentorul sau ~ip 101rimeGreseli in PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
a un stipendiu tea ca 11ajuta pe buna dreptate pe acest pacient luandu-l sub ari
de 150de dolari pe saptamana. Din fericire pacientul era 0 per pa sa ~ioferindu-i 0 noua ocupatie. A simtit ca pacientul era foar
soana atat de inteligenta afectuoasa ~iplina de intuitie ~iavea te potrivit sa fie terapeut ~i c a ar fi fost terapeutic pentru el sa
atata prezenta de spirit ~iintegritate Incat chiar fara pregatire traiasca sentimentul de a-i ajuta pe altii. Intr-o anumita masura
probabil ca Ie facuse pacientilor sai mult mai mult bine de c at chiar era. Totu~i incon~tient terapeutul11 transforma pe pacient
mentorul sau. eu toate acestea tocmai pentru ca avea 0 aseme In propria extensie narcisica modelandu-l dupa propria sa ima
nea integritate se simtea foarte vinovat. i-a mai dat seama ca gine fara sa tina cont de ce-~i dorea 9i el. II 9i dispretuia incon
se strecurase Intr-o cariera pentru care nu ave a nicio forma de 9tient pe pacient pentru ca era homosexual 9i19irespingea pro
acreditare ca depindea In totalitate de terapeutul sau pentru re pria homosexualitate latenta exploatandu-i nevoia de a avea un
comandarea pacientilor ~ic a nu ar fi avut nic io forma de a se In tata bun care sa-l accepte ca barbat. Purtandu-se astfel dispretui
tretine financiar fara el. Acest lucru 11facea sa se teama sa-l con tor fata de pacient 19inega propriile nevoi homosexuale proiec
trazica sau sa nu fie de acord cu ce rinte le sa le.
Totu~i Intr-un final a Inceput sa fie din ceIn ce mai furios la tandu-le asupra pacientului 9idenigrandu-le; prin urmare pro
pria sa ura de sine era Indreptata catre exterior catre pacient.
ideea ca era exploata t; i-a adresat mentorului sau cerere a de a-i Din nefericire trasaturile de caracter narcisice sadice 9i psi
mari stipendiul Insotindu-~i revendicarea cu 0 amenintare voa hop ate ale terapeutului erau atat de egosintonice Incat nicio su
lata cu demisia.
perviza re ~in icio analiza de formare nu putusera sa-l faca sa Ie
- Nu ma ameninta a raspuns terapeutul. Daca -mi faci orice con9tientizeze.
fel de probleme 0 sa t dau Injudecata pentru practica ilegala.
Pacientul a devenit confuz furios depresiv ~ianxios; In acel
moment s-a dus la a lt terapeut. In cele din urma a fost In stare
cu multa greutate sa-~i paraseasca fostul terapeut dar a ramas
cu un sentiment de sine zdrunc inat ~ic u 0 viata la fel de zdrun
cinata. Nu ~i-a mai putut re cupera c ariera initia la ~i a simtit c a
nu pute a sa a iba con~tiinta Impacata daca ar fi continuat sa fac a
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 grel eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisice
GRE?EALA 58
Va transferati mama care v-a frustrat ~iv-a re spins asupra me a 199
~i-mi spuneti ca sunteti furios pe mine ~ica vreti sa ma chinuiti

pentru c a dumne avoastra crede ti ca eu 0 sa va resping ~i 0 sa va
chinui. Intr-un fel cred ca ma avertiz ati c a s-ar putea sa ma dis
trugeti pentru ceea ce reprezint pentru dumneavoastra.
Pacientul a ascultat interpretarea ~ia parut sa 0 asimileze; to
tu~i pe tot parcursul ~edintei a devenit depresiv ursuz ~ia ra
nterpret re incomplet mas la fel timp de mai multe ~edinte dupa aceea. De ce depre
sie? De ce retragere?
Intr-una dintre ~edintele sale cu 0 terapeuta foarte cultivata Terapeuta daduse 0 interpretare corecta dar incompleta. Prin
~i r afinata un tanar pacient a vorbit pe un ton depreciativ de ne multumirile cu privire la femeile din viata sa pe ca re le-a c o
spre relatiile sale cu femeile. municat terapeutei pacientul avea 0 nevoie ~i cauta ce va anu
- Ma simt atat de frustrat. Nici nu va pot spune cat de frus me - cauta sa se lege emotional ~i l ibidinal de un obiect pen
trat ma simt. Frustrat ~ifurios. Pur ~isimplu se pare ca nu ajung tru c a ~edintele anterioare li trezisera sentimente de tandrete ~i
niciunde cu tipul de femei de care ma simt atras. dragoste fata de terapeuta. Nemultumirile sale erau 0 incercare
- De ce tip de femei va simtiti atras? a intrebat terapeuta. de a-~i respinge aceste sentimente noi dar ~iamenintatoare de
- Sunt atras de femei care sunt nu ~tiu ... cred ca ceea ce in- tandrete. In mod indirect i~iintreba terapeuta daca putea sa aiba
cere sa spun este ca ma simt atras de femei pe care Ie consider incredere in ea daca putea sa-~i lase garda jos cu ea daca se pu
superioare mie - fe me i care sunt ra finate independente ~iin tea abandona fara sa ri~te suferintele ~iumilintele traite ante
teligente. Dar sunt mereu respins de ele. Intotdeauna se dove rior. Terapeuta nu fusese in stare sa-i dea pacientului aceasta par
desc a fi obraznice ni~te ticaloase afurisite care sunt innebuni te de interpretare din cauza contratransferului ei narcisic. Ea se
te sa ma respinga ~i s a ma faca sa ma simt prost. Apoi ma simt raporta se doar la furia lui ~ila tendintele lui devalorizante fata
frustrat ~i furios ~i a~ vrea sa Ie fac ceva - adica sa Ie resping de femei ~ise simtise prin identificare la modul general c u fe
sa Ie chinui sa Ie umilesc. Uneori da uneori chiar mi-am ima meile ranita narcisic de criticile pacientului cu privire la femei
ginat cum ar fi sa Ie spoiesc cu rahat pe fata. Poate credeti ca e Ieobraznice ~iticaloase . Nu putuse sa fie empatica ~ireceptiva
oribil. Ce parere aveti despre toate astea? la sentimentele sale tandre ~ivulnerabile. Interpretarea ei incom
Terapeuta a facut 0 pauza apoi a venit cu interpretarea. pleta se axase doar pe 0 latura negativa reu~ind astfel sa-l alie
Cre d c a a tunci ca nd vorbiti de spre frustrarea ~ifuria dumnea neze pe pacient.
voastra fata de femeile rafinate independente ~iinteligente pe
care doriti sa Ie chinuiti ~iumiliti de fapt vorbiti de spre mine.
G RE ?E AL A 5 9
Terapeuta a inteles acest lucru, dar incon~tient ei i-a displacut 201
faptul ca pacientul 0 discreditase. S-a simtit ranita narcisic. Pa
cientul reprezenta proiectia propriului ei superego, care, in mod
similar, avea 0 atitudine dispretuitoare cu privire la maternitate. 100/167
Propria ei imagine de sine nu era cea de mama, ci de femeie de
cariera, puternica ~iindependenta, ~iavusese conflicte majore le-
5/30/2018 Tera peuta lnsa reinata 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
gate de alegerea intre cariera -~imaternitate,
slidepdf.com care 0 fikusera sa 0
amane pe cea din urma pana spre varsta de patruzeci de ani. La
un nivel mai profund, acest conflict avea legatura cu un altul, cu
Cand 0 terape uta a ramas insarcinata , unul dintre pacienti a faptul de a fi femeie ~i,mai precis, cu propria ei feminitate. In fa
inceput sa-~i manifeste dezaprobarea fata de starea ei. milia sa , prin traditie, se pusese mare pret pe virtu tile masculi-
ne, in timp ce calitatile feminine erau discreditate. Prin urmare,
- Nu sunteti la 0 varsta ea rn inaintata ca sa mai aveti un c o
atitudinea ne gativa a pacientului cu privire la sarcina ei era 0
pil? a intrebat ella un moment dat, indemnat de ea. $i aHa data
a mai spus: Sincer sa fiu, cre d c a femeile ara ta bondoa ce rand recreare a intampHirilor prin care trecuse in copilaria ei. Is-au
retrezit astfel sentimentele de inferioritate cu privire la feminita-
sunt insarcinate . Cu aHa ocazie a mai spus: Ma a~teptam sa
tea ei ~irana narcisica legata de aceste conflicte s-a redeschis.
doriti sa va dedicati carierei dumneavoastra, sa ajutati pacientii,
nu sa faceti copii . Ca urmare, tera peuta s-a trezit ca a inceput sa fie defensiva
fata de pacient cu privire la sarcina ei. Eu una cred ca femeile
La nivel con~tient, pacienta putea mtelege de unde veneau toa insarcinate sunt frumoase , a spus ea la un moment dat. $i aHa
te aceste lucruri. Cand pacientul avea trei ani, mama sa a ramas m
data I-aintrebat direct, fara menajamente: Poate ca sarcina mea
sarcinata ~is-a straduit foarte mult sa-l pregateasca pentru venirea
va reaminte~te de situatia cu mama dumneavoastra. V-ati gan
pe lume a unei surioare. Ea citise ni~te carti practice de psihologie
dit vreodata la asta?
care recomandau acestlucru, dar mersese prea departe, pana mtr-un
punct m care pacientuli~i dorise sa spuna: lICata,e suficient In si Bine intele s ca pacientul se ga ndise la asta, dar modulin care
nea sa, pacientulmcepuse din cem cemai mult sa deteste faptul ca terapeuta i-a readus acum acest lucru in atentie I-a determinat
mama sa era msarcinata ~ii se parea urata (era yorba de ura sa le sa-~i doreasca sa 0 ignore ~isa-~i continue atacul.
gata de faptul ca-ialtera modulm care 0 percepea). Apoi, cand s-a Relatia terapeutica a ramas in impas pe tot parcursul sarcinii
nascut copilul, care era fetita - ceea ce-~idorise mama sa mtotdea ~inumai dupa aceea cei doi ~i-au putut depa~i atitudinile defen
una -, bebelu~ul s-a bucurat de foarte multa atentie, mult mai mul sive ~i~i-au reluat calatoria in cautarea adevarului.
ta decat primise vreodata pacientul. Acum, el transfera imaginea

mamei sale gravide, pe care 0 respinsese, asupra terapeutei.
GRE~EALA 60
sa cre ada ca e ra ceva adevar in cee a ce spunea. A~a ca 0 asculta 203
cu mult respect ~i da, chiar cu admiratie, in ciuda faptului ca,
atunci dind nu era la ~edintele de terapie cu e l, ea avea tendin-
ta sa picteze portrete intunecate, sumbre de oameni inspaiman 101/167
tatori pe peretii camerei sale, folosindu-se uneori de propriile fe-

ca le pentru a Ie ac centua anumite trasaturi ~im anifestand ~iin
5/30/2018 erapeutul care s a simtit
101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
alte moduri un -slidepdf.com
acting out al maniei sale discordante, care parea
ca dezminte iluzia sa de intelepciune calma.
u mi lit de a psihotica Thnarul avea 0 nevoie narcisica de a fuziona cu 0 figura mater
na omniscienta, care decurgea dintr-o fixatie din stadiul oral, pe
care n-o depa~ise complet in propria sa terapie. Prin urmare, con
El era un tanar terapeut care lucra intr-un spital de psihiatrie tinua sa fie din cein ce mai mult fermecat de aceasta pacienta.
~icare se ata~ase de 0 pacienta tanara ~ifrumoasa. Pacienta nu era Totu~i pacienta inc epea sa-~i piarda din ce in ce mai mult in
doar frumoasa, ci emana ~iun aer de mare intelepciune ~iincre te resul pentru terapie ~i pe ntru te rapeut. Intarzia la ~edinte ~i
dere. Avea mereu pe chip un zambet atotcunoscator, un mers ma vorbea chiar mai criptic, ca el sa nu mai poata intelege ceea ce
iestuos, 0 ridicare a sprancenelor plina de intelesuri. Era ca ~icum, spunea. Apoi a ince put sa fie din c e in ce mai critica cu e l, chiar
uitandu-se la cineva cu ochii ei de un albastru deschis, ar fiputut sa gesticuleze ~is a rada de el. Sunt lucruri pe care nu poti sa Ie
sa va
ori dedac ate
pana
ori in adanc
terape ul vene
utul sufletului
a s-olui. Asta
vada , ase
~a intampla
cum ziceamereu,
ea. Se ~tii raspundea ea, dind el insista sa intelea ga cee a ce spunea .
Sunt lucruri pe care nu e~ti prega tit sa Ie ~tii.
uita lung la el, in felul ei atotcunoscator ~iel se simtea cunoscut. - i cand 0 sa fiu pregatit?
Exista pacienti psihotici care sunt psihotici intr-o maniera ge - Cand 0 sa fii.
niala, care pot convinge pe aproape oricine ca iluziile pe care Ie - Cand 0 sa fie asta?
nutresc despre ei ~ilume sunt reale. Iluzia aceste i fe me i e ra c a - 0 sa ~tii cand va veni timpul.
este omniscienta. Nu spunea acest lucru in mod direct; se putea, -0 sa ~tiu.
in schimb, deduce, in mod indire ct, prin ceea ce spunea ~ic um - Da ... 0 sa ~tii.
se comporta. Avea tendinta de a vorbi criptic, a~a cum 0 fac muip Terapeutul era din ce in c e mai furios pe ea. Se simtea umilit
psihotici - 0 aparare de care avea nevoie pentru a putea supra de ea. Con~tient, i~i dadea seama ca era 0 femeie cu probleme
vietui intr-un mediu familial ostil. Cand vorbea in acest mod grave; dar, incon~tient, dezvoltase sentimente contratransferen
calm, intelept ~iobscur, uitandu-se in ochii terapeutului cu 0 ri tiale fata de ea. Fara sa-~i dea seama, ea devenise pentru el mult
dicare a sprancenelor plina de inteles, terapeutul nu putea dedit dorita sa mama omniscient a, care avea sa-l fa ca iar sa se simta

gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri narcisice
J
4 CiRE?EALA 61
implinit, prin a cceptarea ei. Totu i e a nu-l acce pta se ; la fel ca
mama sa, ea nu-l considerase demn de lumea sa interioara i-l
exclusese. Atat de convingcltor era sistemul ei iluzoriu i suscep
tibilitatea lui cu privire la ace st sistem era ata t de mare, incat, in 102/167
ciuda pregatirii sale profesionale, a fost total prins in el.
Cand pacienta nu s-a mai prezentat la urmatoarele edinte, el
5/30/2018 i-aexprimat 101Greseli
furia fata de ea cu supervizorul in Psihoterapie
sau. Amandoi i-au erapeutul
Robertiello plin de
Schoenewolf grandoare i
-slidepdf.com
dat seama c a el era prea prins in vartej ca sa continue terapia cu
ea ii s-a luat cazul. Nu a fost nici primul, dar nic i ultimul tera
pacienta seducatoare i submisiva
pe ut care sa sufere acea sta soarta cu a cest gen de pac ienta.
Un terapeut novice nU- irezolvase nevoia de a fi special, in

radikinata in relatia cu mama sa, care, de la cea mai frageda va.r
sta, il tratase de parca ar fifost intr-adevar cea mai speciala fiin
ta de pe pamant. Totu i, ac easta rela tie cu ma ma sa s-a incheiat
brusc cand ea a murit de cancer. Ulterior, ta tal sau im ama sa vi
trega nu I-au tratat deloc ca icum ar fi fost special; dimpotriva,
I-au tratat ca pe un copil rasfatat icu multe nevoi iI-au ridicu
liza t. Ca adult, inc a mai avea nevoie sa fie tratat special i acest
punct slab al caracterului sau I-a impiedicat adesea in terapie.
a tanara femeie, foarte atragatoare, borderline a venit la te
rapie plangandu-se de abuzul sexual pe care-l suferise din par
tea frate lui ei mai mare c and era copil id e re latiile ei actuale cu
barbatii, dintre care niciuna nu 0 multumea, neputand avea in
credere. De obicei ajung sa-i resping , a spus ea. De fapt, eu
sunt mereu cea care rupe relatia, de obicei destul de brusc. Te
rapeutul nu a acordat suficienta atentie acestor avertizari, pen
tru ca se simtea atras de tanara. Se simtea atras de ea pentru ca
inca de la inceput ea se raportase la elintr-o maniera submisiva,

seducatoare.
206 I se adresa folosindu-i titlul, dr. , de ca.teva ori in de doua ori pe saptamana la terapie ~ia inceput sa se gandeas- 207
cursul unei ~edinte, ii zambea admirativ, de parca s-ar fiuitat la ca la ea ~iintre ~edinte, gandindu-se ce pacienta pUkuta era, in
Dumnezeu, inclinandu-~i u~or capul, se scuza mereu ~ise sub tre bandu-se de ce nu puteau fi toti pacientii la fe l de draguti, de
estima fata de el, tratandu-l in toate aspectele cu eel mai mare adora tori ~i cooperanti ca ea. De Craciun i-a da t un orna me nt
respect ~ic u multa admiratie. In timp ce aparent tera peutul ra special pe care-l facuse chiar ea, spunandu-i c a dore a sa se gan
manea cu garda sus, incon~tient, el sugea la sanul acestei zane deasca la ea pe timpul vacantei. i el s-a gandit la ea in timpul
bune , care-~i daduse seama ce terapeut special era el. Intr-o zi, vacantei ~idupa aceea.
pa cienta a povestit un vis. Apoi, la 0 ~edinta, a venit ~ia spus cu frivolita te ca revenea
la 0 ~edinta pe saptamana. A mentionat acest lucru in treacat, de
Am v isat ca eram fn cabinetul dumneavoastra dumneavoastra pard nu era important ~i a trecut mai departe sa discute ni~te
e u p i p ri et en ul me u pieram toti fndragostiti unii de a1tii pidoream proble me pe ca re Ie ave a cu prietenul ei.
cu totii sa facem sex. Ma simteam ca pi cum eram fndragostita de Terape utul s-a simtit furios. Asta e tot? V-ati dec is sa reve-
prietenul meu dar eram fn acelapi timp fndragostita pi de dumnea niti la 0 data pe saptamana, pur ~isimplu?
v oa st ra p i d um ne av oa st ra e ra ti f nd ra go st it d e m in e d ar a mf md oi - Da. De c e? Pacie nta s-a uitat la e l surprinsa.
p ti am c a n -o s a fa ce m n ic io da ta s ex p en tru c a l oi al it at ea m ea e ra fn - Nu credeti ca. trebuia sa discutati asta cu mine?
primul rf md f ata de pri ete nul me u. Oar pti ind c a e rat i fndrago st it de - De ce sa discut cu dumneavoastra? Eu sunt cea care pla-
m in e am p ut ut s a a m su fi ci en ta f nc re de re s a fa c t er ap ie . .. te~te. Este terapia mea. Sunt prizoniera dumneavoastra sau ceva
de genul acesta? Intreaga atitudine a pacie nte i se schimbase
Terape utul a simtit mai mult dec at un fior de anxie tate c and brusc . Ii disparuse total submisivitatea . Ii vorbea in schimb pe
a auzit acest vis, dar n-a acorda t sufic ienta a tentie a cestui sen un ton plin de dispret ~ifrivolitate. lICe,trebuie sa va cer permi
timent. Inca 0 data, 0 alta parte din el, grandoarea sa narcisi siunea pentru tot ce fac? Sunteti tatal meu sau ceva de genul
ca., supsese la san ~ ie l se simtise flatat de a ceasta oferta de acesta?
intimitate. - M-am gandit doar ca ar fi fost elegant dad m-ati fi inclus
De~ianalizase pacienti borderline ~iii erau cunoscute teoriile in luarea deciziei, i-a scapat terapeutului.
cu privire la submisivitatea lor - care era intotdeauna 0 defen - Pai, imi pare rau ca va simtiti jignit. Da r trebuie sa fac c eea
sa impotriva dorintei de a domina, 0 forma de lini~tire, conce ce simt c a este bine pentru mine.
puta pentru a c ontrola ata t agresivitatea terapeutului, cat ~i pe Puse se punc tul pe i; el se simtea jignit ~ie a s-a cufundat in ta
cea a pacientilor -, nu le-a prea acordat multa atentie in acest cere tot restul ~edintei. Pana la finalul ~edintei, el s-a infuriat la
caz. Era adormit, sedus, hipnotizat, din cauza nevoii sale contra gandul ca ea il tradase
acum 11abandona (la fel- cum
il sedusese
facuse ~i~i-l
mama f acuse
sa) s-o
- ~iiubeasca ~i
a avut un
transferentiale de a fi idolatrizat. A convins-o pe pacienta sa vina
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri narcisice
-1
208 9
acting out al furiei sale, intrerupand-o in mijlocul propozitiei i vina pentru 0 edinta de incheiere i e a a fost de acord. Totw i
informand-o, intr-o maniera rece, ca-i expirase timpul. laaceasta edinta, terapeutul era inca prea furios pentru a putea
Toata saptamana fantazase cum sa incheie terapia cu ea fi obiectiv i tot ce i-a spus a parut ca 0 acuzatie sau c a un ata c.
intr-un mod ranchiunos, rautacios. Daca i-ar fi putut control a I-a spus ca ea avea un acting out al sentimentelor de furie fata
aceste sentime nte de contra transfer, i-ar fi putut da se ama ca de fratele ei mai mare, ca nU- if acea nic iun bine i c a ar tre bui
acesta era de fapt modulin care pacienta se simtea fa ta de el, casa se mai gandeasc a. Ea a fost de ac ord sa se mai gandeasca, dar
ea dorea sa-l termine, pe de-o parte pentru a avea un ac ting out de fapt se hotarase deja ivenise doar pentru a-I alina. Era acum
al resentimentelor pe care Ieacumulase datorita faptului ca a tre prea speria ta de el ca sa mai c ontinue, prea speriata ca el putea
buit sa fie submisiva fata de el i, p e de alta parte, ca defensa la un moment dat sa se razbune. L-a sunat in ziua urmatoare,
contra sentimentelor sale reale de tandrete i dorinta care ie eau sa-i spuna di i i men tinea hotararea de a renunta ~ic a se decise
la suprafata in acel moment. El nU i controla sentimentele, prin se sa mearga la 0 terapeuta. Terapeutul i-a urat succes.
urmare era total nepre gatit pe ntru ce urma sa se illtample la ur Apoi, ca 0 ultima lovitura, I-a intreba t: Ma intrebam, mai
matoarea edinta. sunteti ~idumneavoastra in terapie?
Ea a venit iritata, spunandu-i direct ca renunta la terapie, pen Terapeutul a ras oarecum amar: Nu, draga mea, nu sunt in
tru ca nu mai putea avea incredere in el dupa ultima edinta. terapie .
A ti fost ne rvos pe mine in -ati putut accepta asta. M-ati intre  In cateva zile ~i-a sunat fosta terapeuta. Virginia, iti mai
rupt la finalul edinte i de parc a-a fi fost un nimic. titi cat de aminte~ti de mica mea problema, de nevoia mea ca femeile sa
se nsibila sunt atunci cand mi se ta ie yorba i totu i ati facut-o. ma trateze special? De care crezusem ca am sdipat? Cred ca inca
Nu mai pot ramane in terapie cu dumne avoastra acum. Renunt mai am nevoie sa-ti vorbesc despre asta.
i asta e.Aveti ceva de spus? S-a uitat urat la el. Inca 0 data, nu
mai avea nimic din submisivitatea anterioara; facuse 0 intoarce
re de 180 de grade. II respingea acum pe te rapeut, la fel cum fa
cuse cu toti barbatii din viata ei. i pentru ca el se zbatea in chi
nurile furiei contratransferentiale, nu se putea gandi la ce i-ar fi
putut spune.
- Nu, n-am nimic de spus, i-a zis el, disimulandu- i furia sub
masca calmitatii. Daca doriti sa renuntati, titipe unde sa ie iti.
Ea a ple cat cu un z ambet triumfator. El i-a petrecut c ateva
zile bune suferind cumplit din cauza ei, fantazand ill diferite mo
duri ca 0 distruge. Dupa 0 sap taman a, a sunat-o i a rugat-o sa

gre~eli in psi hoterapi e • Contratransferuri narcisice
ntrodu ere
Urmatoarele patruzeci de cazuri prezinta exemple in care tera-
peuW manifesta rezistenta fata de diferite aspecte ale procesului
terapeutic impiedidind astfel progresul terapeutic. Adesea rezis-
tentele lor sunt determinate de rezistentele pacientilor; alteori ele
i~iau pe deplin origine a in interiorullor ca atunc i ca nd un te-
rapeut manifesta rezistenta fata de exprimarea vulnerabilitatii ~i
dorintei pacientilor pentru canici ell ea nu ~i arezolvat exact ace-
Ie sentimente de vulnerabilitate ~idorinta negandu le existenta.
Uneori aceste rezistente sunt in mare masura caracterologice avan-
du ~i originea in complexele ~ifixatiile terapeutului; alteori ele
sunt culturale decurgand din valorile ideologiile ~iprejudecatile
predominante in mediul cultural in care terapeutul a crescut.
Cand vorbim despre rezistente caracterologice ne referim la
rezistentele legate de a fiblocat emotional intr o forma sau alta.
Astfel de rezistente pot de exemplu decurge din factori de per-
sonalitate de tip narcisic isteric sadomasochist obsesiv com-
pulsiv pasiv feminin falic narcisic masculin agresiv sau din
combinarea lor.
Terapeutii narcisici pot manifesta rezistenta cand se confrun
ta cu grandoarea sau furia pacientilor putandu le prin urmare
cultiva acestora dependenta ~iintari sinele fals. TerapeuW iste-
rici sunt inclinati sa evite sa se confrunte cu sentime nte le e roti-
ce ale pacientilor dar ~icu ale lor ceea ceinseamna ca de obicei
101gre~eliin psihoterapie • Patruzeci de gre?eli de contrarezistenia
214 215
exista un acting out sexual subti l, care nu este discutat ~i care Ie Una dintre formele de contrarezistenta culturala cele mai
poate sabota relatia. Terapeuti i sadomasochi~ti au t endinta de a uzuale ~i mai peri cul oase pri n impli cati i se observa atunci cand
evita manifestarile de bla.ndete - a~a cum se intampla cu tipu terapeutii se identifica pe sine - mai precis ca sine ideal - cu
rile falic-narcisice ~imasculin-agresive -, putandu-~i astfel men o cauza, 0 religie sau 0 mi~care in masa. Aceia care se identifi
ca cu 0 a stfe l de cauza, mi~care sau religie - indiferent daca a u 107/167
tine pacientii blocati intr-o zona a furiei. Terapeutii obsesiv-com
pulsivi s-ar putea sa nu-~i doreasca sa auda anumite evenimente sau nu calitatea recunoscuta de membru - vor fi adesea con
traumatice din vietile pacientilor, care sa Iereaminteasca de cele vin~i ca doar ei au drept ate ei au dreptate ~i cei care nu apar
simil are din propria l or viata, i n timp ce terapeut ii pasiv-femi ti n cauzei gre~esc ), sit uatie in care se vor simti i ndreptatit i sa
nini au tendi nta de a manifesta rezist ent a fata de expri mari le cri aiba un transfer, 0 rezistenta, un acting out al sent iment elor
tice sau osti le fata de ei. Orice defect caracterologic, de care te agresive fata de astfel de outsideri, fara a se simti vinovati. In
rapeutul ar t rebui macar sa fie con~t ient, poate cauza probleme astfel de situati i, cauza, reli gi a sau mi9carea respectiva devine
in diada terapeutica. o proiectie a imaginii ide ale a terapeutului, iar a cele parti din
Poate cele mai grave di nt re rezistentele caracterologi ce sunt sine pe care nu doresc sa Ie recunoasca sunt proiectate pe cei
acelea care decurg di n t ul buraril e de personalit ate in care simp din afara; ei ~i m i9carile lor sunt bune , ia r c eilalti sunt rai .
t omele sunt egosintonice, pri n urmare, ele nu vor fi niciodata re In diada terapeuti ca, cand un t erapeut prime~te un pacient care
cunoscute ~i rezol vate. De exemplu, terapeutii pot avea nevoia pa re sa fie de cealalta pa rte , incon~tient te rapeutul poate sa
de a-~i domina ~i cont rol a pacienti i; facand acest l ucru, in mod aiba rezistenta fat a de anumite manifestari ale pac ientului, pe
incon~t ient vor avea un acting out al sent iment elor primiti ve de care Ie consider a rele sau gre9ite , facand astfel ca procesul
agresiune, mentinand astfel 0 fal sa senzat ie de cont rol ~i 0 stare terapeutic sa deraieze.
de bine care exclud posibili tatea de a se analiza mai indeaproa Recent, feminismul a devenit 0 astfel de cauza. Toti cei care se
pe. Ori de cate ori apararile nevrotice ale unui terape ut par reu ident ifica cu femini smul, femei 9i barbati, ajung adesea sa crea
~ite, exista de fapt 0 rezistenta cu privire l a analiza lor. da ca opti unea l or este singura posibila. Ei au drept ate 9i cei
~i dad rezistentele caracterologice ale terapeutilor sunt de care nu accepta evanghelia feminismului gregesc . Terapeutii
obicei discutate in supervizare, rezistentele culturale sunt cel mai care se ident ifica cu femi nismul vor mani fest a rezistent a fata de
adesea trecute cu vederea. Este important sa se recunoasca totu~i pacientii barbati) pe care-i catalogheaza drept sexi9ti 9ifata de
ca t de mult pot influenta in mod negativ terapia ~i a ceste rezis pacientele care sunt considerate neghioabe 9ivor respinge ori
tente. In general, este mult mai dificil din partea unui supervizor ce idei care sunt contrare doctrinei feministe. De fapt, terapeute
sa-l confrunte pe supe rvizat cu privire la 0 idee preconceputa, Iefeministe percep uneori orice acuza adusa sistemului lor de cre
decat cu privire la un sentiment contratransferential manifestat dinte drept un atac asupra lor inse9i - pentru ca ele s-au
intr-un acting out. i denti fi cat cu mi9carea - 9i vor raspunde cu furi e narcisica la ori -
RICHARD C ROBERTIE LLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli1n psi hoterapi e • Patruzeci de gre~eli de contrarezistenta
216 217
ce amenintari de acest gen. Pentru ca feminismul este acum la Am selectat 0 varietate de cazuri care reflecta 0 gama larga
moda 9ia devenit 0 forta foarte influenta am indus c ateva c a de situatii cu frecventa mare implicand contrarezistente. Cand
zuri care demonstreaza cum el poate duce la rezistente terapeu a fost posibil am aratat modul in care supervizarea ~iterapia au
tice 9icum poate impiedica progresul. fost eficiente in a rectifica aceste situatii. Cu siguranta nu s-a pu
Prejudecati de diferite tipuri scapa neobservate in cadrul su tut acoperi tot; a sta nu pe ntru ca anumite situatii au fost consi 108/167
pervizarii. Ele raman totU9isurse puternice de rezistenta pentru derate ma i putin importante ci pentru ca scopul ace stei c arti a
terapeuti. Prejudecatile pot fi de natura rasiala religioasa sexu fost selectarea acelor cazuri cu care eram cei mai obi9nuiti. Poa
ala ideologica nationala sau regionala. Terapeutii de rasa alba te ca propriile noastre rezistente vor ie9ila suprafa ta in func tie
pot avea prejude cati mai mult sau mai putin incon~tiente fata de de situatiile selectate.
afro-americani care iau forma rezistentelor din terapie ~i in Nu in ultimul rand este interesant de observat ca majoritatea
mod similar terapeuti afro-americani pot avea prejudecati fata terapeutilor prezentati in aceste cazuri ~i-au facut specializarile
de pacientii lor albi. Terapeutii pot avea ide i pre concepute fata in cele ma i renumite institute. In ciuda proc esului de e liminare
de paciente 9i la fel terapeutele fata de pacienti. Americanii pot a a~a-zi~ilor candidati patogeni a analizei de formare la fel de
avea prejudecati fata de bulgari 9iinvers. Liberalii pot avea pre riguroase precum ~ia supervizarii activitatii contrarezistentele
conceptii fata de conservatori ~i inve rs. Nordi~tii pot ave a pre  raman totu~i 0 realitate. Problema care se pune este legata de
judecati fata de sudi9ti ~iinvers. Evreii pot avea prejudecati fata faptul ca ceea ce inteleg membrii unui institut prin personalita
de catolici 9iinvers. te sanatoasa poate depinde de asemenea de propriile lor preju
Un terapeut nordist din mediul urban poate avea ca pacient ded1ti; de exemplu institutele traditionale vor cauta candidati
un sudist din mediu rural cu un puternic accent sudist. Din c a care sunt mai mult sau mai putin pasivi din punct de vedere
uza mediului sau cultural terapeutul ar putea avea prejudecati emotional ~icare imparta~esc pareri care coincid cu sistemul ac
cu privire la accentele sudiste considerandu-Ie suparatoare ceea tual de credinte al respectivului institut. Astfel un candidat poa
ce ar putea atrage dupa sine egecul sau total in ceea ce prive~te te parea sa-~i fi neutralizat sentimentele agresive ~ierotice ~i
capacitatea de a asculta ~ide a empatiza cu spusele pacientului. poate parea sa fiadoptat punctul de vedere psihanalitic corect
In plus tera peutul s-ar putea sa nu manifeste intelegere ascul cand de fapt personalitatea sa poate avea aspecte psihopatolo
tand povestiri despre viata din mediul rural sudist datorita re gice grave care au fost reprima te cu succes sau sublima te. Ma i
zistentelor solide cu privire la povestirile legate de lin9aje ~ial exista pericolul ca acele institute sau ~colide terapie sa devina 
tele asemenea care circulau ~ierau aspru criticate in mediul sau la fel ca mi~carile discutate anterior - dogmatice superioare ~i
cultural. Pacientul provenind dintr-un astfel de mediu se va simti elitiste in atitudine presupunand implicit ca toti cei care apartin
judecat 9i se va retrage in sine iar relatia terapeutica nu va ma i ~colii au dreptate ~iceilalti gre~esc . Unele dintre cazurile ur
merge nicaieri. matoare spe ram sa dez volte acest punct de vedere .
RICHARD C ROBERT1ELLO GERALD SCHOENEWOLF gre\ieli in psi hoterapi e • Patruzeci de gre;;eli de contrarezistenta
G RE ~E AL A 6
erapeuta i porcul misogin
Un barbat de 25 de ani era de cateva luni in terapie la 0 tera

peuta mai in varsta, cand a inceput sa se axeze pe problemele
sale cu femeile.
- Pe scurt vorbind, a spus el, urasc americancele. Sunt atat
de ticaloase ~ipline de pretentii ~i,daca vreti sa ~titi, rasfatate.
i ma de zgusta modulin care folose sc feminismul drept sc uza
pentru a-~imanipula ~icontrola sotii ~iiubitii. De fapt, m-am ho
tarat sa ma vad doar cu femei care nu sunt americance. eu fe
me i orientale,
bat. Da, de astadeam
exenevoie,
mplu. Ele
de chiar ~tiu fara
0 femeie cum pretentii
sa trateze~icare
un bar
sa
nu fie ticaloasa ~ip e care sa ma pot baz a ori de cate ori a m ne
voi sexuale. Am terminat-o cu americancele.
Terapeuta, femeie matura, care nu era feminista cu vederi
politice, a fost totu~i luata prin surprindere de astfel de diatribe
~i n u a putut raspunde cu empatie. S-a trezit gandind ca el era
un porc misogin , facand in sinea ei comentarii de genul In
teleg, vrei pe cineva care sa-ti fie total supusa sau Da, femeile
orientale nu sunt la fel de libere ca americancele, a~a ca sunt mai
u~or de dominat .
Terapeuta a fost ranita narcisic de atacurile pacientului cu pri
vire la americance ~is-a simtit obligata sa Ie apere ~isa se apere.
gre~eliin psi hoterapi e • (ontrarezistente caracterologice
222 Adica s-a ide ntificat la modul general cu toate femeile; prin ur - Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca a~ face sex cu 223
mare, un atac asupra americancelor a fost considerat implicit ca dumneavoastra? il intreba, incercand sa-~i pastreze 0 atitudine
un atac asupra ei. Totu~i,c u c at venea e a c u mai multe afirmatii neutra, analitica.
defensive, cu a tat mai virulenta era critica lui. S-au bloc a t ~ite - Nu ~tiu. Ce-ar fi sa incercam ~i s a vedem?
rapia a capatat caracteristicile unei dispute neintrerupte.
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolfEl nu e ra pregatit pe ntru analiza. A mai simtit ~idezaproba  111/167
Din fericire, ea a discutat problema c u supervizorul ei bar rea terapeutei, lucru c are I-a facut sa staruia sca mai mult in ac
bat), dandu-~i seama ca se simte a personal ataca ta de pacient. ting out-ul sentimentelor sale ~i i n a rezista la analiza. Era de
5/30/2018 Cu ajutorul supervizorului, a putut intelege101Greseli in Psihoterapie
~i apoi renunta la Robertiello Schoenewolf
pa rte de punctul -slidepdf.com
in care ar fi putut renunta la apa rari, pentru a-~i
rezistenta ei cu privire la parerile pacientului despre femei, pen examina anxietatea cu privire la masculinitatea sa. In cele din
tru a e mpatiza cu baietelul care avea nevoie de 0 mama surogat urma, dupa mai multe discutii cu superviz orul sau, te rapeuta a
rabdatoare, care sa-l sustina ~isa-l inteleaga. inceput sa mai la se de la e a. Cand pacientul vorbea despre casa
Pacientul avusese 0 mama foarte agresiva ~i seducatoare, toria cu 0 femeie orientala care sa-i indeplineasca nevoile, terapeu
care avea obiceiul sa se strecoare noaptea in patul sau, chiar ~i ta era in stare sa-l sustina, dandu-~i seama ca data fiind psihopa
in perioada sa de adolescenta medie ~i s a doarma cu el, dupa tologia lui, precum ~ieducatia sa, 0 astfel de casatorie reprezenta
ce se certa cu tatallui. Nu a existat niciun contact fizic de na solutia cea mai viabila in acel moment.
tura sexuala, dar a fost foarte multa seductie e motionala. Prin
urmare, pacientul era speriat de femeile revendicative, speriat
nu doar de incalcarea tabuului incestului, ci ~i de fuziunea cu
mama sa, fiind cople~it de ea ~ipierzandu-~i identitatea sexu
ala - ca sa nu mai mentionam trezirea fricii sale de castrare.
Din ca uza ac estei instabilitati cu privire la identitate a sa sexu
ala, avea 0 personalitate de tip falic-narcisica ~itrebuia sa aiba
raporturi sexuale mai mult de 0 data pe zi, adesea suplimenta
te de ma sturbare. Masculinita tea sa era a tat de amenintata pana
~ide relatiile c u cele ma i submisive femei, inca t era cuprins de
anxietate; pana ~i cea mai benigna forma de impunere a unei
femei 11speria.
Cand pacientul a inceput sa-i faca avansuri sexuale terapeu
tei, lucrurile
simtit au ajuns
surprinsa intr-uncum
~ia simtit punct critic. Dinfuria.
0 invadeaza nou, terapeuta s-a
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • C on tr ar ez is te ni e c ar ac te ro lo gi ,
GRE~EALA 63
sale. Era ca ~i cum terapeutul nici macar nu exista pentru el. 225
Ceea ce s-a starnit in terapeut a fost 0 reacti e de furie; s-a si m-
t it respi ns de paci ent exclus i n acela~i mod i n care t atal sau 11
indepartase cand era copil. Astfel rezistenta pacientului i-a de
clan~at terapeutului 0 contrarezistent~L Pacientul a opus rezis
tenta contactului cu terapeutul iar acesta a opus ulterior rezis
er peutul c re dormit t ent a cont actului cu pacientuI adormind. Daca terapeut ul ar fi
ineercat sa analizeze -slidepdf.com
rezistenta pacientului la stabilirea eontac
tului eu el treptat I-ar fi facut pe pacient sa se desehida. In
Un pacient avea un fel anume de a vorbi in timp ce era in sehimb el a avut un acting out al furiei sale adormind ~i a ae
tins pe canapea ca un discurs monoton. Toate propozitiile curgeau eentuat apoi prejudi ciul ereat refuzand sa recunoasca fata de
Ia nesfaq>it ~i nu se crea ni ciodata un moment pent ru ca terape pacient cele intamplate.
utuI un barbat mai in varsta sa poata interveni. Neschimban Cateva Iuni mai t arziu pacientul a i nvocat drept seuza pro
du-se nimie terapeutul s-a plictisit in timpul ~edintelor pacien blemele financiare pentru a renunta la terapie iar terapeutuI
tului 9i de cat eva ori chiar a adormit. afl at i nca in acting out -ul contrarezistent ei fata de tatal sau i -a
dat bineeuvantarea sa.
A doua oara cand a adormit s-a intamplat ca pac ientul sa se
intoarca s imtind ceva ~i I-a surprins pe terapeut mota ind pe
scaun.
- Dormiti? I-a intrebat el profund j ignit .
- Nu a mintit terape utul. Mi-am inchis doar ochii.
- Ah. Arc itati c a ~i c um ati fi adormit.
- Daca v-ati i nchipui t ca am adormit l a cev-ati gandi t? Cum
v-ati simtit?
Terapeutul a cont inuat sa parcurga procedura analit iea stan
dard fara a recunoa~te vreodata ca de fapt adormise. De ce? In
apare nta pentru ca nu dorea sa-l jigne asca pe pac ient; la un ni
vel mai profund pentru ca-i era friea atat de propriile sentimen
te cat ~ide cele ale pacientului sentimente de furie ~ide dorin
ta. Pacientul manifestase rezistenta in a-i permite terapeutului

sa-~i aduca propria contribut ie la cele mai profunde ganduri ale
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contrarezistenie caracterologice
G RE ?E AL A 6 aeest pacient se temea sa se aventureze in serisul ereativ sau in 227

iubirea ereativa, pentru ca aeestea i-ar fiputut afeeta aura de va
nitate; ar fi riseat sa descopere ca nu era cine pretindea ca e. i
era de nesuferit atat pentru sotia sa, cat ;;ipentru colegii sai, din
eauza aeestei probleme earacterologiee evidente. Terapeutul avea
probleme similare privind increderea in sine; avusese pregati-
erapeutul vanitos re muzicala remareabila ;;isimtise intotdeauna ca ar fi putut de-
i pacientul pe masura veni un mare pianist daca ar fi vrut asta, dar se hotarase in
schimb sa-;;i investeasea talentul in slujba ajutorarii semenilor.
i ca terapeut, traia multe iluzii cu privire la propria sa pe rsoa-
na. Vorbea freevent in fata unei audiente mari la seminarii 9iavea
apte ani. apte a ni fusese in terapie un pacient, acum in var °parere foarte buna despre el insu;;i. Cu toate aeestea, eolegii
sta de treizeci ;;iceva de ani, la un terapeut care seindrepta acum nu-i imparta;;eau aeeasta parere ;;in u era prea agreat. Prin ur
spre cincizeci de ani. i in toti ace;;ti ani, foarte putine lucruri se mare, nu atinsese statutulla care se a;;teptase, fapt pus pe sea-
schimbasesra in viata pacientului; el inca se plangea de acelea;;i ma ghinionului.
lucruri. Era autor de rec1ame, cu un succes mediocru, care se Din eauza vanitatii sale, ii era greu sa ceara ajutor ;;isa-l ascul
plangea de faptul ca trebuia sa fie un geniu creator, care sa scrie te pe supervizor. A faeut acest lueru doar din eauza irascibilitatii
marele roman american . Era casatorit eu sotie afectuoasa, sale eu privire la acest pacient ;;inu numai. Cu ajutorul supervi
care-l sustinea, dar se plangea ca merita femeie mai atragatoa zorului, treptat a devenit con;;tient de contrarezistenta ;;ia putut
re ;;i ma i atenta. Nic i n-a inceput vre odata in eei ;;apte ani de te incepe sa se mi;;te intr-o direetie buna in terapia cu pacientul.
ra pie sa scrie la roman, nici nu a avut vreo aventura cu alta fe
meie in cei cincisprezeee ani de casatorie.
Cu destula retinere, terapeutul a reeunoseut ca pacientul nu
fa eea progrese. A fost nevoit sa reeunoasca asta fa ta de sine in
su;;i, pentru ca a inee put sa se simta din ee in ee mai iritat inain
te, in timpul;;i dupa ;;edintele eu pacientul. Care era problema?
In diseutiile sale cu supervizorul, i;;ieon;;tientizase ;;i aeceptase
propria vanitate, precum ;;ipe eea a pacientului sau.
In toti aee;;ti ani, terapeutul nu subliniase vanitatea evidenta
a pacientului, pentru caera orbit de propria sa vanitate. In realitate,
R IC HA RD C . R OB ER TI ELLO , G ER ALD SCH OENEWO LF gre~eli i n p si ho te ra pi e • Contrarezistente caracterologice
--- ~ .
GRE ; iE ALA 65
stimei de sine scazute, cronicizata ~iavandu-9i originea in rela- 229
tia infantila cu mama sa, in care s-a simtit dezaprobata. Avea ne-
voie sa ramana ata9ata de aceasta vedeta, pentru a-9iimbunatati
stima de sine prin intermediul unei extensii narcisice. Vedeta 0
repre zenta pe mama sa - mama omniscienta, incantatoare, din
frageda ei copilarie - ~i, i n loc sa fie idealizata de pacienta, 0
Terapeuta ?i vedeta de televiziune idealiza ea. Facand acest lucru, alimenta nevoia narcisica a ve
5/30/2018 de tei de a fiSchoenewolf

101Greseliin PsihoterapieRobertiello idealizata 9id e a-slidepdf.com
i se acorda ate ntie.
i au continuat a9a luni de zile, cu acela9i ritual.
o terapeuta destul de blna ra a avut marele noroc sa fie reco - Ati fost cea mai buna din film, ii spunea terapeuta. V-ati
mandata une i vedete de te leviziune , care i-a devenit pacienta. exprimat foarte bine sentimentele.
S-a simtit atat de onorata sa 0 primeasca pe aceasta pacienta, in - Sunt a9a de norocoasa sava am caterapeuta, spunea vedeta.
cat s-a comportat cu ea intr-un mod diferit fata de restul pacien - Oh, nu 9tiucesa zic.Oricine ar putea lucra cu dumneavoastra.
tilor. A incercat din rasputeri sa-i faca pe plac, foarte rar 0 punea Lucrand permanent pentru a-9irezolva contrarezistenta, atat
sa-~iinfrunte problemele, era foarte flexibila in a modifica pro in propria e i terapie, cat 9iin supervizare, te rapeuta a putut in
gramarea gedintelor, statea pana tarziu la cabinet pentru a 0 cele din urma sa-9i rezolve erorile terapeutice.
primi 9i 9tia cum sa i se bage pe sub piele. Adesea ii facea com
plimente cu privire la un rol re cent, purtandu-se mai mult ca un
fan deca.t ca un terapeut.
Ca urmare a acestui comportament al terapeutei, pacie nta a
creat 0 intele gere tacita cu ea; terapeuta ii spunea pacie nte i ce
vedeta nemaipomenita era 9i vedeta ii spune a terapeutei ce te
rapeuta grozava era ~iniciuna din ele n-avea sa mentioneze vre
oda ta se ntimentele ne gative pe ca re le-ar fi putut avea una fata
de cealalta. Astfel, transferul 9irezistenta vedetei n-au fost nici
odata analizate din cauza contrarezistentei terapeutei de a face
acela9i lucru).
Terape uta era un exe mplu bun de persoana care se autode
prec iaza, c a aparare

complimente impotriva pozitiv
sau sa vorbeasca vanitatii. Ii era
despre greu sadinacce
ea lnsa9i, pte
cauza
1
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eliin psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
G RE ?E AL A 6 6 231
punct de vedere caracterologic, aceasta atitudine i~i avea origi
ne a intr-o aparare contra sentime nte lor de vanitate, ca re-i apa
rusera pentru prima data in c opilarie .
S-a intamplat acum ca a venit un pacient la terapie, un pacient
foarte narcisic, care avea un blocaj emotional pronuntat, menti
nandu-se la distanta ~irespinga nd interpretarile. Nu Ie asculta
er peutul c re nu dore sau parea ca Ie asculta, dar Ie uita imediat, sau spunea ca erau
5/30/2018 s fie superior irelevante. In

101Greseliin PsihoterapieRobertiello acela~i timp, se-slidepdf.com
Schoenewolf pla nge a permanent ca nu se fac ea
mai bine . Nu simt ca se intampla nimic. Nu simt nimic. Nici ma
car ceva fata de dumneavoastra. Cred ca ar trebui sa ma simt
bine in prezenta dumneavoastra sau ceva de genul acesta. Ar tre
Cel putin intr-o privinta terapeutii trebuie sa fie superiori pa bui sa va admir. Dar nu va admir. De fapt, nu cred ca mi-ati ofe
cientilor lor: pentru a-i ajuta, terapeutii trebuie sa fi avansat din rit nimic.
punct de vedere terapeutic sau ca maturitate peste nivelul pa Pe masura ce aceasta situatie continua ~edinta dupa ~edinta,
cientilor. Altfel, n-ar putea detine obiectivitatea necesara pentru terapeutul asculta tolerant ~i r abdator, fara sa se apere 9i fara
a Ie fi cu adevarat de ajutor. In plus, multi pacienti au n voi de sa-~i atace pacientul. Facand acest lucru, era pe moment con
a-~i ide aliza terape utii, de a-i vedea superiori, cu preca dere in ~tient, era de fapt de admirat ca putea sa asculte cu toleranta 9i
prima parte a tratamentului. rabdare, in ciuda faptului ca pacientul respingea sau anula tot
Era totu~i un terapeut care nu dorea sa se simta superior pa ce spunea. A tresarit totu~i la acest gand 9i I-a alungat imedia t
c ientilor sai ~ic are, prin urmare, opunea rezistenta idealizarii din minte. Apoi, i-a mai trecut prin minte ca, in sufletul sau, pa
sale. Aceasta rezistenta a lui decurgea din factori culturali ~ica cie ntul 11admira, de fa pt, ~ise apara, prin atitudinea sa ne gati
racterologici. Fusese crescut intr-o cultura care punea accent pe va, fata de aceste sentimente pozitive nutrite fata de el. Era pe
egalitarism; in conformitate cu sistemul de valori al acestei cul punctul de a face 0 interpretare, dar apoi s-a oprit. A aparut in
turi, toate fiintele umane erau egale ~i n imeni n-ar fi trebuit sa acel moment 0 contrarezistenta la interpretare.
se simta nic iodata superior a ltc uiva in niciun fel de privinta, cu Pe de-o parte, ea provenea dintr-un sentiment de vina ~i d e
atilt mai putin sa 0 mai ~irecunoasca. Acest om a impins a ceas inhibitie cu privire la vorbitul des pre propriile sale virtuti de
ta filosofie aHHde departe, incat atunci cand juca tenis, de exem spre propria sa superioritate) ~i,pe de alta parte, din identifica
plu, nu se implica niciodata in adevaratul sens al cuvantului rea sa cu rezistenta pacientului fata de acceptarea unei relatH cu
intr-un set, de te ama ca atunci 0 persoana trebuia sa ca~tige ~i 0 un obiect simtit ca superior ~i b un, din moment ce acest lucru
alta sa piarda - una ar fi fost inferioara ~i a lta superioara. Din presupunea acceptarea propriei inferioritati ~ivinovatii. In plus,
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contrarezistenj:e caracterologice
J

G RE ?E AL A 6 7
terapeutul mai era con~tient di daca. ar fi f 1cut interpretarea ar
fiputut rezolva rezistenta pacientului cu privire la acceptarea te
rapeutului ca pe un obiect superior ~i ca. ulterior pacientul ar fi
putut dezvolta un transfer idealizant fata de el; ~ifata de ac eas
ta posibilitate opunea contrarezistenta.
Din fericire acest terapeut avusese parte de suficienta anali
za personala pentru a-~iputea transcende mo~tenirea culturala er peut c re lncur j depresi
~icaracterologica;
5/30/2018 devenind con~tient de propriile sale rezisten
101Greseli in PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
te a mers mai departe ~ia oferit interpretarile corespunzatoare
in timpul urmatoarei ~edinte relatia terapeutica revenind pe fa o
terapeuta avea in terapie un profesionist de succes care era
ga~ul ei normal.
predispus la depresii severe. Ea era intotdeauna plina de intele
gere ~icompasiune fata de depresia sa intreband mereu despre
acest lucru despre insomnia lui despre dezamagirile legate de
depresie repetandu-i lucruri cum ar fi Cred ca suferiti mult
Inteleg cum va simtiti ~i Vreau sa ~titi ca.imi pasa cu adeva
rat de dumneavoastra . Ca raspuns barbatul a ramas depresiv.
Efectul atitudinii sale pline de intelegere a fost acela de a-i re
compensa ~iincuraja depresia. Fundamental el era 0 fire maso
c hista c are dobandise foarte multe ca ~tiguri secunda re de pe
urma depresiei sale. Terapeuta nu a reu~it sa analizeze niciunul
dintre acestea - de fapt ea opunea 0 contrarezistenta caracte
rologica la a Ie analiza - ~i dupa un timp el a devenit ~i mai de
presiv ~ia ajuns chiar in pragul sinuciderii.
Te rapeuta avusese un frate mai mic cu diz abilitati - care a vu
sese atat suferinte fizice cat ~i d epresie - ~i e a fusese plina de
compasiune fata de boala sa dar incon~tient prefera ca el sa fie
mai degraba bolnav decat sa-i faca concurenta cu succes. Trans
fera acum toate acestea pe pacientul ei; apare nt parea sa fie in
11
telegatoare
depresie ~iii~ineutraliza
sa-i acorde sprijin dar
potentiala incon~tient
competitie men
cu ea. De tinea in
asemenea
RICHARD C. ROBE RT IE LL O GERALD S CHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contrarezisten\e cardc1l rologi
234 prin eompasiunea ei fata de el, i~iispa~ea vina fata de fratele ei, GRE~EALA68
dar ~i f ata de el.
Aeeasta situatie a fost in eele din urma rezolvata, pentru eapa
cientul mai era ~iintr-o terapie de grup eu aeeea~iterapeuta ~idl.ti
va dintre eeilalti pacienti din grup ~i-au dat seama de eese inHl.m
pIa ~ii-au atras atentia terapeutei. Laineeput, ea a vrut sa nege. 117/167
- Nu ered ca-i reeompensez depresia, le-a raspuns ea. Imi
er peutul stoic
fae doar meseria, empatizez eu el. Poate ea
5/30/2018c a simtiti
sunteti gelo~i pentru
e a Tom se bueura de un tratament101Greseli
pre ferentiain Psihoterapie
l. Ar pu Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
tea fi asta?
- Sotia mea este atat de reee, are un eomportament de res
Dar grupul a insistat ~idupa cateva saptamani terapeuta ~i-a ping ere, s-a plans un pacient. E atat de innebunita dupa inde
putut reeunoa~te eontrarezistenta eu privire la alinarea depre pe ndenta, ea nu ma pot niciodata sprijini pe ea, nici maear pen
siei. Pacientul a renuntat apoi la terapie - relatia durase prea tru 0 secunda.
mult timp ~i fuse se mult prea distructiva ea el sa mai continue; - Nu fiti a~a plangacios, i-a raspuns terapeutul. Puteti avea
totu~i el a admirat onestitatea terapeutei ~iehiar a reeomandat-o
grija de dumneavoastra daea vreti. Aveti prea multe pretentii in
eelui ma i bun prie ten al sau.
fantile fata de sotia dumneavoastra. De ce nu va purtati ca un
barbat?
In esenta, aceasta era relatia dintre pacient ~iterapeut. Pacien
tul ineerca mereu sa obtina compasiune din partea terapeutului
~iacesta 11indeparta permanent. La fel ea sotia sa, terapeutul
nu-i inga duia sa se sprijine pe e l.
Intr-o zi - imediat dupa moartea mamei pacientului - aces
ta s-a suparat foarte rau pe terapeut.
- titi, tocmai mi-a murit mama ~i nici acum nu simt nici cea
mai va ga urma de eompasiune din parte a dumneavoastra. Nic i
macar nu mi-ati spus condole ante, cum se obi~nuie~te.
- De ce sa fiu eu trist pentru dumneavoastra? Mama dumne -
vo str a murit, nu me a raspuns terapeutul cu raceala.
In mod evident, terapeutul se confrunta eu 0 eontrarezistenta.
Nu era deloe receptiv la a-~iajuta pacientul sa-~i rezolve fixatiile

grel eli in psi hoterapi e • Contrarezistente caracterologice
236 GRE?EALA 69
orale, din cauza propriilor sale nevoi nerezolvate. Mama terape
utului murise cand el avea doi ani; pentru a supravietui, a tre
buit sa-~i reprime nevoile orale, sentimentele ~iamintirile ~isa
se a pere prin dez voltarea unei structuri de personalitate stoice.
Pentru a-~iintari aceasta aparare, se mai ~icasatorise cu 0 feme
ie rece, careia ii lipseau in totalitate calitatile materne. Desconsi 118/167
derarea nevoilor pacientilor sai era pusa in slujba mentinerii re er peut ~i p cient ce ur t
primarii nevoilor orale ~i a apararii contra a ceea ce ar fi fost 0
5/30/2018lovitura 101Greseli
devastatoare pentru eul sau - moartea mameiin ~i dezgust
PsihoterapieRobertiello
sale. to re -slidepdf.com
Schoenewolf
Totu~ipacientul se saturase de raceala acestui terapeut. La ca
teva saptamani dupa moartea mamei sale, a renuntat la terapie.
Pacienta era 0 femeie tanara, la tre izeci de ani, ca re fusese la
mai multi terapeuti. Fusese abuzata sexual in copilarie ~i,ca ur
mare, avea 0 imagine negativa de sine, din cauza sentimentelor
de vinovatie cu privire la experientele sexuale. Datorita terapiei
anterioare, viata ei exterioara se imbunatatise intr-o anumita ma
sura, dar, in sinea ei, inca se percepea ca 0 creatura urata, ori
bila, dezgusta toa re . Jar ~iiar, vorbea despre sine cu desconsi
derare, in fata te rapeutei ac tua le, 0 femeiemaiinvarsta.Nu
numai ca se simtea urata ~idezgusta toa re, dar se mai ~icompa
ra permanent cu eel doua surori ale sale ea era mezina) pe care
Ie c onsidera frumoase. Niciuna dintre cele doua surori nu fuse-
se abuzata sexual.
Terapeuta, in esenta cu 0 analiza solid a ~icu 0 minte analiti-
ca sofisticata, opunea totu~i rezistenta la a 0 asculta pe pacienta
cum se desconsidera ~iincerca permanent sa-i aba ta ate ntia de
la aceste aspecte, axandu-se pe laturile pozitive. De exemplu, ii
ceruse pacientei sa aduca fotografii eu ea 9i surorile ei 9idupa
ac eea ii spusese: Vedeti, sunteti la fel de atragatoare ca surori
Iedumneavoastra. De fapt, ati fost 0 fetita foarte, foarte dragutii .
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF gre~eli in psi hoterapi e • Contrarezistente caracterologice
__________________ ~_~_m.m_~•••••,_. •_ •••••,,_• •• ~ l • •• i _ ••o ui~ i ~ l U
238 239
Spre consternarea terapeutei, la urmiHoarea ~edinta, pacien Intelegandu-~i contrarezistenta, terapeuta a putut continua
ta se subaprecia ~i m ai rau ~i a spus chiar: M-am gandit sa re terapia c u pacienta, ascultand-o cu adevarat. Ajutand-o pe pa
nunt la terapie. Nu c red ca ma ajuta . Terape uta a incura jat-o sa cienta sa-~i rezolve problemele, ~iterapeuta a fost nevoita la ran
continue sa vorbeasca despre ce simtea. Nu ~tiu , a spus ea. dul ei sa continue sa ~iIe rezolve pe ale ei. Diada terapeutica este
N-am prea mari sperante cu privire la viata mea sau la viito intotdeauna 0 rea1tie terapeutica mutuala, atunci rand functio
rul meu. Am cumparat 0 casuta la tara ~i a cum nici macar nu neaza cu adevarat.
mai ~tiu daca 0 mai vreau. Sunt sigura ca termite Ie 0 vor roade
din temelii, pana nu va mai ramane nimic. In acest weekend tre
5/30/2018 buie sa vina cineva de la dezinsectie, dar 101
suntGreseli
sigura in
ca 0Psihoterapie
sa-mi Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
spuna probabil ca nu am termite, de~i el va ti fara indoiala ca
sunt termite acolo. Nu am pur ~i s implu speranta ca totul se va
rezolva.
La inceput, terapeuta n-a inteles semnificatia spuselor pacien
tei; totu~i supervizorul terapeutei a sugerat ca ceea ce-i spunea
pacie nta in mod indirec t era di terapeuta nu parea sa 0 intelea
ga, spunandu-i ca era atragatoare, rand ea ~tia bine ca e urata
avea termite). Terapeuta incerca practic sa-i panseze ranile psi
hice cu plasturi, cum mai incercasera ~iterapeutii anteriori.
Din moment ce terapeuta a inteles ce-i comunica, ~i-a putut
accepta contrarezistenta cu privire la capacitatea ei de a 0 ascul
ta pe pacienta desconsiderandu-se. 0 parte din ea nu dorea sa
se deschida catre sentime nte le dez gustatoare, urate nici a le pa
cientei, dar nic i ale ei. Terape uta i~i incepuse propria analiza
personala cu 0 imagine de sine nu cu mult diferita de cea a pa
cientei. De~ii~irezolvase multe aspecte legate de furia ei primi
tiva, de dezgustul simtit fata de propriul corp, de ima gine a ne
gativa de sine, mai erau inca multe probleme nerezolvate, a~a
ca, incon~tient ~iintr-o anumita masura con~tient, nu dorea sa-~i
aminteasca de propriile probleme, in timp ce se ocupa de cele
ale pacientei.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contrarezistente caracterologice
J.
GRE~EALA 70
aceasta reducandu-l mereu pe tatal ei la nimic. Crescand, avuse- 241
se fantasme despre cum sa-~i salveze tatal din mainile mamei
sale ~i sa-l e libereze de tendintele lui violente. In mod incon
~tient, simtea ca ar fiputut sa-~iiubeasca tatal a~a cum merita el
sa fie iubit - nu ca mama ei, care era castratoare fata de el. Pu-
ne a acum in scena aceasta drama cu pac ientii ei, ince rca nd sa-i
er peut holistic salveze de propria lor violenta prin iubire. Totu~i, facand acest
lucru, i~inega propria violenta, propria furie nerezolvata
mama ~itatal ei. Aceasta furie-slidepdf.com
incon~tienta era fata de
transpusa intr-un
o anumita te rapeuta era cunoscuta in cercul ei de apropia ti acting out, prin care nu Ie permitea pacientilor sa-~iexprime su
ca fiind una dintre cele mai bhlnde ~i m ai umane fiinte de pe pararea, furia sau gandurile violente in prezenta ei. Frustrandu-i
fa ta pa mantului. De~i ave a e arn treizeci ~ic eva de ani, arata c a de nevoia de a vorbi despre ac este sentimente, ii fac ea de fapt sa
o adolescenta -i~i purta parulin codite ~ii~i farda discret fata devina mai furio~i ~imai violenti, toate acestea sub aparenta fap-
pistruiata. Practica 0 forma de terapie pe care ea 0 numea tului de a Ie fa ce bine.
transpersonala ~irecurgea la terapie suportiva, vitamine, teh De exemplu, barbatul care venise la terapie ~i care-i vorbise
nici de meditatie ~ifilosofie orientala. Era 0 femeie care detesta de planurile sale de razbunare a devenit din ce in ce mai insis
orice forma de violenta ~ic are credea cu ade varat ca iubirea e tent in dorinta sa de a-i vorbi despre aceste planuri. Cu cat te
raspunsul . rapeuta opunea mai multa rezistenta la a asc ulta astfel de pla
Un pacient a venit la ea la tera pie , plangandu-se de c at de fu nuri, cu atat mai vehement era pacientulin a i Ieface cunoscute.
rios era ~i v orbindu-i de toate persoanele din viata lui pe care S-a raportat la ea ca la 0 mama rejectiva ~i,in consecinta, a de
planuia sa se razbune. Intr-o buna zi, toti 0 sa-~i primeasca ina venit din ce in ce mai furios pe ea. Intr-un final, a manifestat
poi tot rahatul facut ~i-o s a Ie stea in gat , ii spunea el. chiar violenta.
Ea Ii zambea bland ~ischimba subiectul. Vorbiti-mi despre - tii, i-a spus elintr-o zi, uneori imi vine sa te pocnesc.
c eva din viata dumneavoastra ca re va da 0 stare de bine. - Sa ma pocniti? a spus e a ~optit, c u blandete. V-ati luat me-
- Nimic nu-mi da 0 stare de bine. dicamentele?
- Trebuie sa fie ceva anume. - Nu. Chestiile astea n-au efect la mine.
- Nu, nimic. Vreti sa va spun ce-o sa -i fac fostei mele iubite? - V-ati mentinut dieta c u vitamine ?
De fapt, terape uta nu dorea sa a uda a~a c eva. Opunea rezis - Nu. Nu cred in asta.
tenta la a asculta orice era legat de furie sau violenta. Mediul sau - Nu inteleg cum va a~teptati sa va ajut daca nu vreti sa in-
familial fusese violent, taHH e i batand-o mereu pe mama ei, cercati lucrurile pe care vi Ie-am recomandat.

gre~eliin psihoterapie· Contrarezistente caracterologice
----- ~
242 N-am ne voie de nimic de genul ace sta. Am doar nevoie sa G RE ~E AL A 7 1
omor cativa oameni. Asta e tot. Sunt cativa nesimtiti care m-au
c aIe at pe coada cam de prea multe ori 9itre buie doar sa anihilez
cativa dintre ei. Dupa, 0 sa ma simt mai bine .
- titi, incep sa cred ca nu sunt terapeuta care va trebuie, a
spus ea, simtindu-se foarte nelini9tita 9isperiata.
Pacientul a zambito Cred ca ai dreptate. er peutul intelectu l
Aceasta terapeuta putea lucra doar cu un anumit tip de pa
5/30/2018c ient- unul ca re, la fel ca ea, i9i nega propria agresivitate
101Greseli 9iv e
dea lumea in roz.
Cand acest te rapeut era copil, mama sa obi9nuia sa-i spuna,
la fel ca multe a lte marne: Inceteaza cu plansul sau 0 sa-ti dau
eu ceva pentru c are chiar sa plangi . De fapt, nicio forma de ma
nifestare emotional a sincera nu era tolerata in familia sa, nici de
catre mama sa, scriitoare, nici de catre tatal sau, editor. Era mai
degra ba incurajat sa fie stoic 9i sa aiba te luri intelectuale. Mai
tarziu, ca adolescent, a dezvoltat ceea ce Erik H. Erikson 9ialtii
numesc apararea intelectuala contra trezirii sexuale, care este
parte integranta a anilor de adolescenta.
Chiar 9i mai tarziu, cand s-a hotarat sa devina terapeut, a
ales sa fie psihanalist clasic. In activitatea sa cu pacientii, sub
linia aspectele intelectuale ale terapiei: ramanea de 0 neutralita
te 9i 0 pasivitate rigide fata de pacient 9iincerca sa se concentreze
doar pe conflictele psihice ale pacientului, mentinand intotdea
una lucrurile la nivelul unui fel de invesfigatie 9tiintifica. Citea
cu voracitate 9iavea una dintre cele mai mari biblioteci de psih
analiza existente; era, intr-adevar, recunoscut drept un savant in
psihanaliza.
Totu9i avea 0 contrarezistenta la emotie 9i Ie spunea pacien
tilor c a Freud
considerat a abandonat
ineficiente . Avea hipnoz a 9i
tendinta saabreactia pentru care,
atraga pacienti ca le -a
la
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF grel ieli i n psi hoterapi e • Contrarezistente caracterologice
244 fe l ca el, opuneau rezistenta sentimentelor - c az in care e xista GRE?EALA 72
un acord inc on~tient de a men tine terapia pe un plan intelectu

a l. (Chiar ~i terapeutul ~i respec tiv supervizorul sa u ave au un
profil intelectual ~ievitau sentimentele.) $i cand acest terapeut
dadea peste un pacient care, in ciuda rezistentei terapeutului, m-
cepea sa tipe sau sa planga, sau sa manifeste emotii intr-un fel
sau altul, terapeutulll oprea. T era peuta pasiv agresiva
5/30/2018
Pareti
lizam suparat
asta mai , ii spunea,
indeaproape, cu sau Cred ca este nevoie sa ana
0 privire mai obiectiva , sau Va i pacientul pasiv agresiv
simtiti bine? . Apoi iar, destul de des, intampina orice manifes
tare emotional a cu 0 tacere de pia tra, de parca-ar fi spus: Este
in regula, da-i drumul ~ic omplace-te in asta daca tre buie. 0 sa Un te rapeut I-a trimis pe sotul unei paciente, pe care el 0 tra
a~tept pana 0 sa treaca furtuna asta urata . In acela~i fel fusese ta, la 0 terapeuta. Acest barbat - profesor de colegiu, de varsta
tratata ~iemotionalitatea sa in copilarie de catre parintii sai. mijlocie , care avea barba ~if uma pipa - era un pasiv-agresiv ti
Terapia este 0 experienta atat emotionala, cat ~iintelectuala  pic. El nu manifesta niciodata ostilitate fati~a, dar adesea intar
a~a cum sunt toate re latiile interumane; ~i a avea doar una sau zia, i~ireprima sentimentele pozitive, era adesea impotent ~idez
alta inseamna a nu fi pe deplin uman. Din cauza rezistentei aces interesat de sex ~iniciodata, niciodata nu intelegea de ce sotia sa
tui tera peut la emotionalita te, pacientii sai au avut de suferit in se enerva atat de tare pe el.
moduri variate. Totu~i, pe masura ce terapeuta il asculta pe sotul care-~i spu
ne a pa rte a lui de pove stire, iie ra destul de greu sa-~i de a seama
c e era in neregula, dac a era ceva , cu a cest pacient. SoFa mea e
mereu pretentioasa, pretentioasa, pretentioasa , ii spunea el. ,,$i
mere u ma critic a dac a nu cedez pretentiilor sale , a~a ca e firesc
ca trebuie sa ma retrag din ce in ce mai mult. Ce sa va spun, e 0
nenorocita plina de pretentii Terapeuta inclina sa fie de acord
cu pac ientul ~iterapia cu el era in esenta suportiva; nu a c onsi
derat ca era nevoie sa-i analizeze rezistenta caracterologica.
Cred ca aveti dreptate. Cred ca este pretentioasa. Au petrecut
multe ~edinte analizand-o pe soFa lui.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre:;eli in psi hoterapi e • Contrarezistente caracterologice
246
Ce se intampla? Terapeuta a prezentat situatia supervizoru GRE~EALA 73
lui e i; acesta i-a spus di a vea un a cting out al unei contrarezis

tente. i terapeuta, la fel ca pacientul, intarzia adesea, i~i repri
ma sentimentele ~i,in general, era dezinteresata de sex. Sotul ei
o acuz ase ade sea ca era pasiv-a gresiva, ma i ales atunci ca nd ea
uita sa faca lucrurile pe care ii promisese ca Ie va fac e pe ntru e l.
Terapeuta detesta sa fie etichetata drept pasiv-agresiva ~iceea ce er peutul care ~i neg
nu dorea
sa va sa recunoasca
da nici in pacientulcuei.privire
Faptullacpropria ei persoana
a supervizorul nu voia
a fa cut-o sa propri obezit te
fie con~tienta de aceasta problema a avut in acest caz 0 eficien
ta limitata , din mome nt ce terape uta a continuat sa-~i nege de
fensa caracterologica, similar cazului in care asHel de defense o femeie care ca nta rea spre 115 k ilograme a mers la un tera
sunt egosintonice. peut care i~i depa~ise ~i ellimita normaHi de greutate cu vreo 20
In cele din urma, ea ~i-a incurajat pacientul sa termine tera de kilograme. Femeia incercase sa se ocupe de problema obezi
pia, a junga nd la concluzia ca problemele sotiei erau in cea ma i taW intr-un mod behaviorist, dar nu prea se tinuse de el. Mai
mare masura motivul de conflict in mariajullor. avusese ~icateva incursiuni nereu~ite in terapii de tip psihana
litic, fara sorti de izbanda. De data aceasta, avea de gand sa se
implice pe bune intr-o terapie psihanalitica profunda. Cu toa
te acestea, a intrat ill noua relatie terapeutica vorbind despre fap
tul ca nu obezitatea era de fapt problema ei.
_ Stare a mea de sana tate e ste foarte buna, in ciuda gre uta tii
mele ~i am suficie nt de multi barbati care sunt atra ~i sexua l de
mine, i-a spus ea terapeutului. Problemele mele au mai mult de-a
face cu iresponsabilitatea mea legata de munca mea ca liber-pro
fesionista , cu furia fata de parintii mei ~ic u incapacitate a mea
de a face lucrurile a~a cum trebuie. Cred ca se nume~te amanare.
Terapeutul a fost de acord cu ea in ceea ce prive ~te obezita
tea. Cred ca oamenii fac prea mult caz de asta.
Terapeutul era un barbat pe care nu I-am putea numi obez;
oricum, era supraponderal, daca e sa tinem cont ca era scund,
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF grel ieli i n psi hoterapi e • Contrarezistente caracterologice
248
cu 0 constitutie pirpirie; totu~i, propria sa imagine de sine era ca GRE?EALA 74
avea poate doar 2-3 kilograme in plus, ~i n u 20, ~i c a asta nu-i

afecta sanatatea, faptul de a fi atragator sau capacitatea atletica.
Cand gafa ia ~isufla gre u pe te renul de te nis ~icand adversarul
ii sugera ca n-ar strica sa mai dea jos cateva kilograme, terape u
tul spunea c a greutatea sa nu avea nic io le gatura cu dificultatea
sa de a respira. ~ic a era doar 0 chestiune ce tinea de conditionare. morti s u nu morti 124/167
In e senta, tera peutul folosea a ceea~i tehnica defensiva - ne
garea - ca pacienta sa. Contrarezistenta sa il impiedica sa ob
serve un lucru destul de evident, ~i anume ca pacienta sa era Un pacient se plangea ca se simtea amortit .
de -a dreptul obeza ~ica aceasta ii afeeta atat sa natatea , cat ~ire _ Ce vreti sa spuneti prin a mortit ? a intreba t terapeutul.
latiile. Era reticent, din punet de vedere analitic, sa 0 puna fata-n EI a ra spuns: Adica ma a mortesc ca sa nu-mi simt sentimen-
fata cu propria sa negare, pentru ca facand acest lucru ar fi in tele. Se pare ca mi se intampla ori de cate ori cineva urmeaza sa
semnat sa se confrunte cu propria ne gare. A~a c a amandoi au ju ma paraseasca. Ca acum, cand prietena mea e pe punetul de a
cat scena cu Hainele celenoi ale imparatului ~ipacienta nu s-a pleca in excursia asta . Nu ~tiu c e simt. Cred ca nu vreau sa aflu .
ales c u nimic de pe urma terapiei. Intr-un fina l a plecat, pretin Pacientul nu dorea sa simta nici furia, nici singuratatea aban
zand ca terapeutul nu 0 intelegea. donului, care-~i aveau originea in copilaria sa, cand mama sa I-a
parasit dintr-odata. EI a inceput sa vorbea sca de alte lucruri, ii
cutreiera mintea ~ii se insta lase pe chip 0 aura de deta ~are . Te
rapeutul a observat toate aceste lucruri, dar n-a facut nimic. ~i-a
lasat pacientul sa cutreiere mult timp, fiindu-i din ce in ce mai
greu sa-l poata urmari. La un moment dat, s-a plietisit atat de
tare cu acest pacient, incat ~i-a lasat ~ie l mintea sa cutreiere ~i
apoi a simtit ~i el ca amortea . Dintr-oda ta, a redevenit atent,
dandu-~i seama ca sentimentele sale sau lipsa lor) erau un indi
ciu cu privire la ceea ce se intampla la nivel contratransferential.
Ar trebui sa-i indrept pacientului atentia asupra sentimente
lor sale , dar n-o fac, s-a gandit e l. De ce ? S-a c ufundat, in ta cere,
intr-o autoa naliza ~i~i-a da t seama ca a vea un acting out al unei
contrarezistente. Din inHlmplare, ~isotia sa pleca intr-o excursie
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli tn psi hoterapi e • Contrarezistenj:e caracterologice
250
i n vi itorul apropiat. 9i el, la fel capacientul, se apara contra sen GRE~EALA 75
timentelor de furie 9ipierdere prin amortire ; de fapt, chiar asta

facea atunci. Nu dorea sa-9i confrunt e proprii le senti ment e pri
mitive cu privire la aba ndon; prin urmare , nu dore a sa-9i ajute
nici pacientul sa 9i Ie confrunt e pe ale lu
Trecand prin aceasta minianaliza, terapeutul ~i-aputut redo
ba.ndi sentimentele 9iI-a putut ajuta pe pacient sa faca acela9i lu Terapeuta falsa?i pacientul fals
cru. In foart e scurt t imp, amandoi aveau ochii pli ni de lacri mi.
Pacie ntulSchoenewolf
era un barbat de-slidepdf.com
35 de ani, provenind dintr-un me
diu famil ial foart e deficit ar. Mama sa era 0 psihotica care pen
dulase intre internari 9iexternari din spitale de psihiatrie pe toa
ta perioada copilariei sale; tatal sau era un alcoolic care nu 9i-a
putut niciodata intretine familia. Niciunul dintre einu fusese lan
ga el cand a avut nevoie; in schimb, el a trebuit sa fie langa
amandoi. In consecinta, a fost nevoit sa dezvolte ce ea ce Alice
Miller ~i a ltii au numit un sine fals - un sine adaptat la ne
voile parintilor -, reprimandu-~i ill acest timp adevaratul sine ,
adica adevaratele senti ment e de furi e, suferint a, t ri stete, deza
magire c u privire la re latia sa c u parintii. Acest luc ru a avut, de
asemenea, drept urmare 0 rel atie falsa sau simul ata cu pari nt ii
sai. Copilaria sa timpurie a fost dominata de saracie ~i d e ru~i
ne cu privire l a parintii sai, obi ~nuind sa-i mi nt a pe cei de-o sea
ma c u el cu privire la situatia sa 9i la sentimentele sale. Totu~i,
prin munca asidua ~i 0 i nt eligenta superioara, ca adult , a ajuns
sa aiba mult succes ~i sa fie destul de bogat, ment inandu-9i insa
nevoi a de a-~i exagera succesul ~i de a-~i nega sent imentele de
ru~ine ~isinguratate. De~iin general era foarte pIacut ~ibinevoi
tor, era aproape imposibil ca sa se apropie cineva de e l. Nevoia
sa de a continua sa se protejeze de umilinta I-a facut sa -i tina pe

grel eliin psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
253
252
oameni la distanta. N-a avut niciodata a relatie apropiata nici cu plasandu-l in grupul terapeutic al unui coleg, continuand in ace
un barba t, nic i cu a fe me ie. la~itimp ~edintele individuale cu el de doua ori pe saptamana.
Terapeuta sa era a femeie care, in multe privinte, avea a di Grupul i-a atacat aproape imediat defensele ~iera foarte proba
namica psihica ~i defense similare cu ale lui. i ea provenise bil c a e l sa fi parasit grupul, da ca n-ar fi primit sprijinul te rape
dintr-un me diu sa rac , cu un parinte psihotic, care fusese a sur utei in ~edintele individuale. Aceasta combinatie era exact ceea
sa de ma re umilinta . Ta tal sau trecea drept bufonul z onei, obi~ ce avea nevoie. Destul de c urand a inc eput sa se deschida in
nuind sa se dea permanent in spectacol, in timp ce mama sa era cadrul grupului, dar ~iin terapia individuala ~isa-~i exteriorize 126/167
a personalitate slaba, schizoida. i terapeuta avea un sine fals , ze durerea ingropata mult timp.
a fatada pe care fusese nevoita sa a dezvolte pentru a relationa
5/30/2018cu 101Greseli
ace ~tip arinti, dar care, ca adult, ii impiedic in Psihoterapie
a pe oameni sa a Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
cunoasca cu adevarat (de exemplu, avea intotdeauna un zambet
pe fata, c a ~ic um totul ar fi fast in regula cu ea ). Totu~i se a nali
zase foarte mult ~ii~i rezolvase a mare parte din continuturile
legate de defensele ei.
Terapeuta ~i-adat seama ca era foarte protectoare cu acest pa
cient. Con~tientiza faptul ca el avea un sine fals, ca adesea a min
tea ~ica se sabota tinand oamenii la distanta, limitandu-se prac
tic la statutul de observator al propriei vieti. Totu~i nu putea
sa-i atace aceasta fatada ~isa-l forteze sa fie autentic cu ea, pen
tru ca ~tia f oarte bine ca el urma apoi sa se c onfrunte cu a canti
tate cople~itoare de furie, tristete ~;iru~ine legate de umilintele
suferite in trecut. Totodata, nu dorea sa fie iar nevoita sa-~icon
frunte ~iea durerile similare. Prin urmare, relatia terapeutica era
in mare una suportiva, care de fapt reintarea defensele barbatu
lui ~i-limpingea sa fie ~imai fals.
Discutand acest caz cu supervizorul, ea a devenit con~tienta de
contrarezistenta ei la a se confrunta cu durerea lui (implicit ~icu
a ei). Supervizorul a sugerat ca ar fi a idee buna sa-l includa pe
pacient intr-un grup de terapie activ ~iconfruntational, dar sa con
tinue ~iterapia individuala. A urmat sugestiile supervizorului,
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre;;eli'inpsihoterapie· Contrarezistenie caracterologice
J.
GRE~EALA 76 255
cu vede rea aceste aspec te ne gative ale re latiei lor ~i ~i-a negat
sentimentele de furie fa ta de el, pe ntru a continua sa se bucure
de atentia lui pozitiva ~ip entru a putea sa -l admire ~is a-l folo
seasca drept model.
Cu siguranta ca terapeuta ~i-a dat seama de faptul ca acest
pacient ii reamintea de fratele ei, dar nu a acordat prea multa
erapeuta care nu se putea abtine atentie acestui lucru. Ori de cate ori pacientul venea la ~edinte,
ea avea sentimentul ca se aHa la picioarele maestrului , la fe l
sa si idealizeze fratele cum se simtise cu fratele ei. Din moment ce avea nevoie sa-9i
pastreze fratele in postura de-figura
slidepdf.com
masculina idealizata a lumii
sale interioare, nu a atacat structura de personalitate falic-narci
Un anumit pacient, un barbat la patruzeci de ani, foarte dina sica a acestui pacient, nici vanitatea sau sadismul sau. Intr-un fi
mic ~ic u a cariera de succes, i-a re amintit terape ute i sale mai in na l, pacientul a inceput sa se planga de fa ptul ca nu se inta mpla
varsta de fratele ei, pe care il idealizase de cand se ~tia.Acest pa nimic in terapie. In prima etapa, el venise la terapie din cauza
c ient, c are era intr-o anumita masura de toata admiratia, e ra in problemelor sale interpersonale asociate cu sentimente de furie
e gala masura destul de autoritar ~ip lin de sine , fiind repudiat legate de faptul ca oamenii nu-i apreciau genialitatea. In timp ce
atat de colegii sai, cat ~i de subordonati; ~i s oFa ~i c opiii sai 11 ea, personal, ii apreciase genialitatea, nu-l ajutase totu~i sa-~i dea
considerau intolerant ~iintolerabil. Totu~i, spre deosebire de seama de ce, practic, nimeni altcineva nu facea acest lucru.
ace~tia, terapeuta
exprima admiratia ilfata
asculta
de elcaptivata
~iaparent~iatenta
inchideacum se la
ochii lauda, i~i
vanita Terapeuta a devenit din cein cemai furioasa ca pacientul nu-i
aprecia admiratia; acest lucru a readus-o la supervizare. i-a ac
tea ~ila sadismul sau destul de evidente. ceptat ~iinteles contrarezistenta la a renunta sa-~i mai idealize
Terapeuta avusese un tata abuziv ~ia mama cu a personali ze pacientul (~if ratele) ~ila a fi nevoita sa -i c onfrunte furia. In
tate slaba ; singura pe rsoana care-i putuse servi drept model in consecinta, a fast in stare sa devina mai confruntationala cu pa
copilarie fusese fratele ei, care era cu zece ani mai mare decat ea. cientul.
Toata copilaria ei, el se purtase ca un mentor fata de ea, expli
candu-i multe lucruri legate de politica ~ieconomie. Facandu-~i
retrospectiva, ea ~i-adat seama cajucase rolul unui spectator ne
lipsit la reprezentatiile sale narcisice de excelenta intelectuala ~i
ca aceste reprezentatii erau adesea insotite de a atitudine depre
ciativa fata de ea ~ide capacitatile sale. Cu toate acestea, ea a trecut
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie Contrarezistente caracterologice
J.
GRE~EALA 77 - Dar nu-i vreau furia. Mi-e frica de furia lui. Daca renunta 257
la terapie? Poate ca ar trebui sa revin la te rapia suportiva e u el.

- Dac a faci acest lucru, 0 sa-ti pierzi timpul, 9ip e al tau 9ip e
allui. 0 sa-i sprijini defensa, in loc sa i-o distrugi 9i sa-l ajuti sa
devina autentic.
Terapeutul a dat din cap dezaprobator. Nu 9tiu ce sa fac.
em u tu mitii Cred ca voi incerca.
- De ce ti-e aHH de teama ca va pleca? I-a intrebat supervi
zorul. Aceasta intrebare a atins miezul problemei: terapeutul
5/30/2018 101Greseli
Adesea, cand in terapie se dezvolta 0 relape nU-9i rezolvase
in PsihoterapieRobertiello
de rezistenta-con niciodata complet
Schoenewolf furia fara de mama sa. In loc
-slidepdf.com
trarezistenta, acest lucru se datoreaza unei confluente de defen sa-9i traiasca furia cu privire la martirajul mamei sale, el ii lncor
se caracterologice. A9a s-a intamplat cand un tanar cu multe ca porase personalitatea 9iavea acum un acting out al furiei sale la
litati, dar a carui problema principala era nemulrumirea cronica, fel ca ea -infranandu-9i furia 9imanifestandu-9i nemultumirea
9i-ainceput terapia cu un terapeut mai in varsta, care era, de ase cu privire la viata sa. Terapeutului ii fusese intotdeauna frica sa
menea, un nemultumit. se supere pe mama sa , de teama sa nu-l paraseasca . Acum ii e ra
Pacientul avea 0 personalitate masochista, era un nemultu frica sa atace defensele pacientului din acela9i motiv.
mit fa ra cauz a . Tera peutul fusese in mod repetat incurajat de Fara 0 supervizare eficienta, acest terapeut ar fi putut conti
supervizorul sau sa atace defensele caracterologice ale acestui nua sa sprijine defensele pacientului ani de zile. Din pacate, astfel
pacient (nemultumirea sa cronica); a facut-o cu multa reticenta de situa tie esa-9i

multumesc de stul de de s gedintele
petreaca intalnita . vaicarindu-se,
Ma joritatea pa cientilor
capatand se0
9i fara tragere de inima. i el, la randullui, era 0 personalitate
anumita forma de consolare prin primirea unui raspuns de com
masochista, de9i acordase multa atentie acestui aspect in propria
sa terapie. Atat mama sa, cat 9itatal sau fusesera ni9te nemultu patimire. Uneori, pentru pacientii narcisici, aceasta este chiar 0
miti 9i figura de martir fusese cam singurul model pe care-l avu conditie ne cesara a te rapiei, c el putin pentru 0 perioada. Dar,
sese. Cu toata terapia, pattern-ul sau masochist de baza era inca intr-un final, defensele caracterologice trebuie atacate, daca se
predominant. urmare9te cre9terea pacientului.
S-a plans supervizorului ca atacase defensele pacientului sau
9i ca acesta se enerva pe el.
- Foarte bine, i-a raspuns superviz orul. Personalitatea pa
cientului este 0 defensa impotriva furiei sale primitive. Este fi
resc c a atunci ca nd ii ata ci pe rsonalita tea sa ai parte de furia sa .
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contrarezistente caracterologice
G RE ~E AL A 7 8
a sun at, a intra t ~iterapeuta ~i-a da t seama de gre~eala fikuta. 259
Cfu1da ajuns ~ieea de-a doua pacienta, terapeuta a reprogramat-o.

- Imi pare foarte, foarte rau pentru asta, a spus terapeuta,
a~ez andu-se pe sc aun eu fata la pacienta care era pe punctul de
plecare. Cred ca va simtiti foarte dezamagita.
Pacienta nu putea vorbi. Iicurgeau lacrimile pe obraji ~ievi
er peut c re uit t progr m re ta sa se uite la terapeuta.
- Chiar imi pare rau. Este vina mea; mi-am tot negat faptul
ca incheiati terapia. Toate acestea s-au intamplat din cauza pro
Venise la terapie din cauza atacurilor acute de anxietate, care priilor mele probleme legate de separare. De aceea m-am iden
aveau legatura eu separarea de mama ei ~i de 0 sora mai mare. tificat a tat de mult cu dumneavoastra ~ia m deve nit atat de ata
Era mezina familiei ~iintotdeauna se simtise invizibila. Sora ei ~ata; avem foarte, foarte multe lucruri in eomun. Vedeti, nu
mai mare era 0 vedeta care aeapara toata atentia, datorita abi mi-am rezolvat niciodata eu adevarat fricile cu privire la aban
litatilor sale de patina toa re ~italentului muzical, in timp c e pa don ~i nici sentimentele legate de separare. i cred ca am fost
cienta era tratata ca 0 reflectie intarziata, careia nu i se recunoa~ cam furioasa pe dumneavoastra ca ma parasiti ~i faptul ca am
te niciodata meritul. Incercarea ei de a face ceva creativ pentru uitat de programare a fost un a cting out al furiei mele. Oricum,
ca re sa fie rec unoscuta - inscrierea intr-un atelier literar la var cred ca am vrut doar sa neg totul ~i s a ma fac ca nu se intampla.
sta de 26 de ani - i-a aecelera t ataeurile de anxietate. Imi pare rau c a v-am faeut sa suferiti din a eeasta ca uza. i ce ea
0
zecTerapia
e ani maie iina va
decurs bine,
rsta, s-a pe ntru
putut ca te rapeuta
ide ntifica ei, 0cfemeie
foa rte bine cu
u ea ~ii-a ce estea eceea
luare u adeva rat s-atrist
ce vi e ca tot de-o
intamplat acest viata,
episodcand
este nimeni
probabilnu v-a
re
putut aeorda sprijinul nec esar pentru a se putea rupe de mama observat niciodata, fiind mereu copilul uitat.
~ide sora ei mai mare. Doi ani mai tarziu, a fost aeceptata intr-un Pacienta a ramas pentru un timp tacuta ~i cu lacrimile pe
program de prestigiu pentru absolventii care doreau sa deviria obraz. Va multumesc ca v-ati recunoseut gre~eala , a raspuns
scriitori ~is-a ~i logodit. Atat terapeuta, cat ~ipacienta au hota zambind. ,, i va multumese pentru ca m-a ti inteles. Nu cred ca
rat atunci ca venise momentul sa incheie terapia. m-am mai simtit vreodata pana acum atat de inteleasa.
Totu~i terapeuta opunea rezistenta la a-~i analiza propriile Cele doua femei s-au ridicat ~is-au imbrati~at, izbucnind in
se ntimente lega te de separarea de pacienta. Ultima intalnire a plans, ~iapoi s-au despartit cu afectiune.
pacientei fusese programata pentru ora 14,intr-o zi de vineri, cu De obicei, nu este recomandat ca un terapeut sa fie atat de
o zi inainte de nunta pacientei. Terapeuta a uitat de programare deschis; exista totu~i exceptii de la orice regula. In etapa finala a
~ia suprapus 0 alta pacienta pentru aceea~i ora. La 13:50 pacienta terapiei, astfel de desehideri sunt mai potrivite - de fapt sunt
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 10lgre~eliin psihot r pi · Contrarezistcn\e [dfdl 11'1,,1 }',lt I
6
chiar indicate - ~iade sea in ace asta faza terape uti, in rest com GRE?EALA 79
petenti, dau gre ~, ne fiind in stare sa iasa din postura lor neutra
~isa fie autentici. Faptul ca terapeuta din a cest c az s-a putut in
telege pe sine ~ia fost deschisa cu pacie nta a c rea t un final a dec
vat. Cand incheierea terapiei decurge bine, acest lucru presupu
ne de obicei ca terapeutul sa renunte la postura neutra ~i sa
devina, intr-o masura mai mare sau mai mica, 0 fiinta umana,
iar despartirea este mult mai probabil sa fie similara aceleia din v •
Terapeuta care nu se putea abtine 130/167
tre doi prieteni ~imai putin uneia dintre un terape ut ~ipacien
tullui. sa nUl nte rp reteze
Un tanar pacient n-a raspuns niciodata pozitiv la interpreta

rile terapeutei sale. Une ori iiraspundea categoric , pe un ton su
parat: Asta e total deplasat. Nu ma ajutaW · Sau pur ~i s implu
continua sa faca asocieri libere, fara sa ia in seama comentariile
ei. Acest pacient era excesiv de narcisic ~iceea ce avea nevoie de
la terapeuta - mai ales in etapele de inceput ale terapiei - era
doar un mediu de sustinere, un lac unde sa-~ipoata exprima lu
crurile pe care nu putuse sa Ie exprime niciodata - mai ales fata

de mama sa, care-l judec a. De fiecare data cand tera peuta Hicea
o interpretare, indiferent cat de subtil ar fi exprimat-o, el perce
pea acea sta interpretare c a pe 0 judecata, cu alte cuvinte, ca ~i
cum mama sa l-ar fi atacat ~i i -ar fi spus ca e rau.
Pe de alta parte , ~itera peuta avea trasaturi narcisic e de pe r
sonalitate ~ide fiecare data cand pacientul ii respingea 0 inter
pretare, se simtea ranita, ca ~icum pacientul i-ar fi spus ca inter
pretarile ei nu erau bune de nimic (ca laptele ei nu era bun de
nimic). Incon~tient, a ince put sa acumuleze furie fata de ac est
pacient, dandu-i din ce in ce mai multe interpretari. In copilaria
ei, fusese mezina intr-o familie c u cinci copii ~inimeni n-a vrut

101grel eliin psihoterapie • Contrarezistente caracterologice

niciodata sa-i a sc ulte parerile cu privire la nimic; de fapt, unul G RE ?E AL A 8 0
dintre motivele incon~tiente) principale de a deveni terapeuta a

fost satisfacerea nevoii de a demonstra ca parerile sale ~iintrea
ga ei fiinta erau intr-adevar de valoare. Acum daduse peste alt
obiect reprezentarea surorii mai mari) care-i discredita parerile.
In ce1edin urma, rezistenta pacientului 1aa asculta interpre
tari ~icontrarezistenta terapeutei la a acorda atentie nemultumi Terapeutul
v •
care nu dorea 131/167
rilor pacientu1ui au dus la dispute aprinse intre cei doi. Pacien
tul s-a simtit inco1tit: fie trebuia sa asculte interpretarile care-l sa-?l supere mama
5/30/2018faceau sa se simta rau, fie trebuia sa renunte101la tera pie in
Greseli caPsihoterapie
re l-ar Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
fi facut in ega1a masura sa se simta rau). Era de fapt chiar inten
tia incon~tie nta a te rapeutei sa-1faca sa se simta a ~a . In furia ei Un terapeut novice avusese 0 mama isterica, manipulatoare.
narcisica, dorise sa-~i distruga sora rivala, punandu-l pe pacient Daca el nu fa cea, nu ga nde a ~inu simte a exact a~a c um dore a e a,
intr-o situatie fara ie~ire. Ea nu mai dore a sa rela tione ze; dorea aceasta avea 0 criza de isterie, insotita de atacuri de panica, pal
sa cucereasca.
pitatii ~idure ri de cap; ta tal terape utului Ii spunea apoi baiatu
Cand, enervat, pacientul a renuntat la terapie, ea s-a simtit lui: Vezi ce i-ai facut mamei tale?
u~urata 1ainceput. Doar dupa aceea, analizand situatia, a simtit Intamplarea a fa cut sa vina la ella tera pie 0 pacienta care se
remu~cari ca ~i-a pierdut pacientul. mana foarte mult cu mama sa. Era mai in varsta decat terapeu
tul ~ia adoptat 0 atitudine materna fata de el, dandu-i sfaturi le
gate de nutritie ~iigiena. La un anumit nivel, el ~tia ca pa cienta
ilmanipula cu aerul ei condescendent ~itotu~i nu 0 punea fata-n
fata cu acest aspect, de teama sa n-o supere. Nu-i atragea aten
tia nici asupra faptului ca ea manipula permanent pe toata lu
mea din viata ei, mai ales pe sotul ~i pe copiii ei. La fel ca mama
terapeutului, aceasta femeie i~iie~ea din minti daca sotul sau co
piii nu-i face au pe pla c. De e xemplu, intr-o seara , pac ienta ~i-a
dorit ca sotul ei sa 0 invite in ora~ ca sa dansez e. El s-a plans de
oboseala dupa 0 zi de munca, ca-l dureau ~i g enunchii de la ar
trita ~ica nu-i placea nici orchestra. Ea a devenit isterica, acuzan
du-l ca nu se gandea niciodata decat la el ~ica era un papa-lapte
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO, GER AL D S CH OE NE WOLF 101gre~eliin psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
264
care nu voia nic iodata sa iasa din casa, pentru ca-i era prea frica G RE ~E AL A 8 1
de oameni. A aruncat cu haine ~i c u scrumiere, a dat cu pumnii

in bratele scaunului pe care statea ~i a tot plans in hohote pana
rand i-au sarit in ajutor copiii, spunandu-i tatalui lor: ,,0, tata,
de ce n-o dud sa danseze? N-o sa mori. Doar de data asta, de
dragul armoniei din aceasta casa .
Terapeutul a ascultat aceste luc ruri ~ise simtea de stul de an
http://slidepdf.com/reader/full/101-greseli-in-psihoterapie-robertiello-schoenewolf era peutu care detesta sa fie 132/167
xios din
dea ~iuneori c hia r ~ifurios,
cap afirmativ, pacientadar n-aacela~i
facea spus nimic. Zambea
lucru ~iera ~ida
ca ~icum vanator de chiulangii
cei doi se intelegea u pe rfect. Te rapeutul nu se temea doar sa n-o
sup ere (pe ma ma sa), ci ~isa nu-i piarda aprobarea. Ei forma u 0
intelegere tacita - 0 intelegere axata pe rezistenta-contrarezis Padentii borderline pot adesea solicit a foarte multa atentie
tenta; ea se purta cu el ca ~i c um ar fi fost fiul cel bun pe care din pa rtea terape utului in faz a de inceput a tra tamentului, c are
~i-ar fi dorit sa-l aiba, care sa 0 inteleaga intotdeauna ~isa-i acor poate dura ani de zile.
de sprijin neconditionat, iar el, la randullui, se purta a~a c um i~i °
astfel de pac ienta a a juns sa-~i irite destul de ra u terapeu
dorea ea - 0 accepta neconditionat. Astfel, fiecare ~i-a implinit tul. Era 0 femeie tanara, care avea probleme in aproape toate as
in a ceasta relatie nevoile nevrotic e. El a primit de la ea aproba pectele vietii sale; era mere u concediata , era tot timpul depen
rea pe care n-a primit-o niciodata de la mama sa ~i e a a primit denta de un drog sau altul (cocaina, marijuana, alcool sau
acceptarea
tea neconditionata pe care n-a avut-o niciodata din par
tatalui ei. mescalina) ~irelatiile ei cu oamenii din jur, inclusiv cu familia ~i
cu iubitii, avea u te ndinta de a fi extre m de sadomasochiste. In
Intre timp, simptomele care 0 determinasera sa ajunga la te cepea fiecare ~edinta plangandu-se ca nu dorea sa fie in terapie,
rapie au ramas neschimbate: a continuat sa bea foarte mult, sa ca nu avea sa 0 ajute ~ica era un caz incurabil. In general, intar
fie furioa sa ~inemultumita de relatiile sale intime ~isa se simta zia la ~edinte ~i, din rand in rand, atunci cand tragea dte-un
neimplinita ca fiinta umana. chef, sarea dteva ~edinte la rand. Mai mult decat atat, adesea
uita sa-~i achite ~edintele.
Terapeutul a incercat sa-~i mentina neutralitatea terapeutica,
dar a ajuns sa fie din ce in ce mai iritat de ea.
- De ce credeti ca se intampla asta, ca tot intarziati ~i ca une
ori sariti ~edintele, ii spunea terapeutul, incercand sa-i analize
ze rezistenta.
RICHA RD C. ROB ERTIELLO, GERALD S CHOE NE WOLF l lgrelieliin psihoterapie Contrarezistent C,HolCl rol l:i,,
267
266 Nu ~tiu.Nu-~igasea locul pe canapea. Credeti caar trebui
- Totu~ifixarea Iimitelor trebuie facuta de la inceput, ca sa
sa ma vad iar cu prietenul meu? Chiar cred ca ar trebui sa ma mearga terapia. Din moment cepacientilor Iis-a permis sa aiba
despart de el. un acting out 0 perioada indelungata de timp, ei sunt apoi reti
- Ati schimbat subiectul. centi sa renunte la ceeace considera a fi drepturile lor. In ca
- Da? Despre ce vorbeam? zul prezentat, intr-adevar, terapeutul a a~teptatprea mult ca sa
-- V-amintrebat ce anume va facesa veniti tarziu la ~edinte puna piciorulin prag . Rezistenta sa cu privire la a deveni un
~ichiar sa pierdeti programari in mod frecvent. vanator de chiulangii, carepentru el echivala cu un tiran, a fost
S-asucit dintr-o parte intr-alta pe canapea, oftand. ,,0, Doam atat de mare, incat a a~teptatpana cand a fostprea imobilizat de
ne, cred cae din cauza canu vreau sa fiu aici.Nu ~tiu,poate ca furie pentru a mai actiona eficient. Cand a incercat sa 0 faca, a
singurullucru pe care-lpot facee sa ma duc ~isa ma sinucid. facut-o mtr-un mod furios,critic,carei-a transmis pacienteiideea
Terapeutul se gnlbea sa-~i analizeze pacienta, in ciuda fap ca el se simtea persecutat de ea.
tului caea nu era nicipe departe pregatita pentru asta. Segra - Imi pare rau, i-a spus el. Pur ~isimplu nu mai pot tolera
bea din diverse motive. Absolvise recent un institut de forma un astfel de comportament.
re in psihanaliza ~idorea sa aplice ceinvatase, dorea sa ajunga Din nefericire, tonul ~imaniera lui in acel moment au fost
la miezul problemei, la continuturile legate de perioada infan prea asemanatoare acelora ale tatalui ei, dar ~iale tatalui lui ~i
tila, la transfer ~irezistenta. In schimb, in loc sa se simta psih ea nu a mai revenit la terapie dupa aceea.
analist, se simtea mai mult ca un inspector care urmarea elevii
chiulangii in ~coala. Daca a~fi vrut sa urmaresc chiulangiii in
~coala,ca
faptul m-a~ fi fiicut
trebuia a~a ceva
sa fixeze , i~ipentru
limite spuneapacienti,
in sinea cum
sa. Detesta
era in
acest caz, de~i pacienta avea cu precadere nevoie de acest lu
cru. Pentru a trata astfel de pacienti, terapeutul trebuie pur ~i
simplu sa treaca la lupte de tran~ee cu ei ~i sa-i scoata la lu
mina , pana reu~escsa-~idea seama ~isa accepte modulin care
se comporta. Adesea, terapeutii au nevoie sa poata exprima cat
de furio~i ~ide deznadajduiti ii fac ace~tipacienti sa se simta
~ic and un terapeut face acest lucru, prinde bine sa i se arate
pacientului ce impact are asupra terapeutului. i pacientul, la
randullui, se poate simti liber sa-~iexprime astfel de sentimen
te in mod direct.
RICHARD C ROBERTIE LLO GERALD SCHOENEWOLF

gre~eliin psihoterapie Contrarezistente caracterologice
G RE ?E AL A
erapeutul un parlit alb

si debuta nta

El era un terapeut care a trebuit sa- i croiasca drumul cu mul
ta dificultate. S-a nascut dintr-un ghetou in Detroit, intr-una din
tre putinele familii de albi intr-un cartier predominant de
afro-americani. Suferise in toate modurile posibile; ambii parinti
erau alcoolici, cu greu i i puteau intretine cei apte copii, dintre
care el era cel de-al patrulea; se simtea pierdut in ezitare, pe ma
sura ce dorea obtinerea atentiei parentale; ila coala, fiind unul
dintre cei trei elevi albi dintr-o coala de afro-americani, s-a sim
tit in permanenta persecutat iinvalid at i s-a ales cu porecla de
p arlit alb . Dand dovada de foarte multa hotarare, a reu i t sa
termine un colegiu de stat is -a inscris apoi la un program doc 
toral pe psihologie, reu ind sa-l termine muncind intr-o fabrica
de automobile din Detroit. S-a mutat la New York pentru a se
specializa intr-un institut de psihanaliza i a-9iincepe practica
pe pacienti.
Una dintre primele sa le paciente a fost 0 debutanta. Era 0 fe
meie tanara i atragatoare care- i facuse debutul in societatea
din Boston la varsta de aptesprezece ani. Linia ei genealogica
ajungea pana la familia Mayflower. Conduce a un Porsche, avea
lOlgrel'eliin psihoterapie' Contrarezistente culturale
272 propriul ei avion ~idetinea 0 proprietate In Connecticut. Traia - Ma percepeti ca ~i c um m-a~ bosumfla? Asta v-ati dori - 273
pe picior mare 0 viata In Inalta societate. In mod evident Iimer sa ma faceti sa fiu Imbufnat sa-mi luati barbatia ~isa ma vedeti
geau bine multe; totu~i avea destul de multa furie fata de bar ca pe un baietel bosumflat?
ba ti pe de-o parte pentru ca fusese a gresata sexua l de un unchi - 0 mereu analizati. Mere u mereu. Ce-o sa ma fac c u dum
~ipe de a lta pe ntru ca ce i doi frati ai ei fusesera favoritii ma me i neavoastra? Chiar trebuie sa fiti a~a de defensiv?
sale. Acea sta furie pe barba ti a facut ravagii In relatiile ei c are Din moment ce s-a pozitionat defensiv la modul acesta a pier
s-au limitat la aventuri de-o noapte. Avea de asemenea tendin dut controlul relatiei terape utice; nu a mai fost In stare sa 0 faca
ta sa bea foarte mult ~iera bulimic a.
sa-~i con~tientizeze nevoia de a respinge de a umili de a fi con 136/167
In terapie a avut tendinta de a-I respinge pe terapeut fiind descendenta de a castra ~ide a exclude toti barbatii din viata ei
condescendenta ~ic astratoare cu e l la fel c a ~ic u toti ba rbatii de a-~i transpune In acting out furia provenita din fixatiile din
5/30/2018din viata ei. Tema ei recurenta era sa-i spuna terapeutului
101Greseli ca
in PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
copilarie. Nici -slidepdf.com
nu putea sa empatizeze cu fetita abuzata care cau
nu credea ca 0 putea Intelege In primul rand pentru ca prove ta un barba t In ca re sa poa ta a vea Incredere. Opunea rezistenta
ne au din medii soc iale diferite. Ea venea dintr-un anumit me la a 0 Intelege la nivel uman la fel cum ~iea opune a a ceea~i re
diu social dar de spre el spunea: Dumne avoastra nici nu pro zistenta la a-Ilntelege pe ella acela~i nivel. Fiecare devenise pen
veniti dintr-un mediu social; daca putem spune a~a . Pentru tru celalalt un obiect negativ de transfer ~ise blocasera Intr-o lup
ca terapeutul era destul de afectat de faptul ca provenea ta de a-~idemonstra reciproc gre~elile.
dintr-o familie saraca de parliti albi a dezvoltat 0 contrare Daca terapeutul ar fi fost mai ferm cu privire la acceptarea
zistenta. La un anum it nivel elintelegea ca ea 11testa pentru mediului sarac de provenienta ~i-ar fi putut controla sentimen
a vedea daca putea avea Incredere In el dar a refuzat sa-i acor
de ac e a Intelege re. In schimb s-a aparat ~i a contraata cat-o In tele de contrarezistenta
~ic onfruntarea blanda de~ii-ar
carefiavea
pututnevoie
acordapepacientei
ntru a-~iempatia
accepta
mod subtil.
compulsia la repetitie . Din paca te nu a putut fa ce ace st lucru ~i
- Nu nu sunt din Inalta societate dar nu cred ca trebuie sa terapia s-a Incheiat dupa cateva luni.
fii din Inalta soc ieta te ca sa Intelegi conflictele psihice ale unei
persoane.
- Da e firesc sa crezi asta daca nu e~ti din societate.
- Nu sunteti putin cam snoaba?
- Nu nu prea credo
- In regula. Bine. Atunci nu va Inteleg. Sa 0 lasam a~a.
- Va bosumflati? Voi barbatii va purtati uneori ca ni~te
baietei.
lOlgre~eliin psihoterapie· ontrarezisU r1\C llJltlJr.rlp
G RE ?E AL A 8 3
- Milbucur ca v-am putut fi de ajutor. Ce a mai mare parte a ti 275
facut-o dumneavoastra, a raspuns terapeutul, cu aceea~i caldura.

In realitate, niciunul nu simtea atat de multa afectiune fata de
celalalt ~inu se intamplase nimic autentic in relatia lor. Pacien
tul manifestase rezistenta la a deschide subiectul aspectelor ra
siale, dorind sa-~i impresioneze terape utul cu privire la cat de
T era pe u t u I a I b c u ved e ri Ii be ra Ie progresist ~ide nerasist era el. Terapeutul manifestase contra
rezistenta la a aduce in discutie acela~i subiect din cauza nevoii 137/167
i pacientul afro american sale - care era in mare parte incon~tienta - de a se considera
a pe rsoana cu vederi liberale , umanitara ~ip rin urmare indife 
5/30/2018 renta la culoare
101Greseliin PsihoterapieRobertiello a unui am. -
Schoenewolf Te rapeutul prove nea
slidepdf.com de fapt dintr-o
De~i un pacient afro-american tanar aducea permanent vise linie de oameni cu vederi liberale din Boston, care se preocupa
care indica u a doza mare de neincredere ~is uspiciune cu privi sera de sustinerea unor cauze cum ar fi obtinerea de drepturi
re la terapeutul sau alb, acesta din urma opunea rezistenta la a egale pentru minoritati. In acest cere social, a recunoa~te existen
interpreta aceste vise in termenii unor probleme rasiale. In ta difere ntelor dintre afro-a me ricani ~i albi ar fi fast a gafa ma
schimb, le interpreta in mod repetat ca reactii de transfer asupra jora; un afro-american nu era altceva decat a alta fiinta umana ~i
lui ~ica derivate ale sentimentelor nutrite in copilarie fata de pa a se aduce in disc utie rasa lui sa u a se sugera diferenta c ulturii
rintii s~H. sale ar fi fast echivalent cu sustinerea unei prejudecati·
Existau momente de pauza in dialogullor. In aceste momen
te, pacientul se intreba frecvent daca acest bilrbat alb 11putea in $i astfel,
utica in numele
s-a sfar~it drepturilor
la fe l cum omului,
a inceput: prin aaceasta relatie
fi a fatarnic ie. terape
telege cu adevilrat; totu~i, din politete, nu spunea nimic cu pri
vire la acest lucru. Terapeutul se grabea de obicei sa interpreteze
aceste pauze ca datonlndu-se rezistentei pacientului in confrun
tarea cu continuturile incon~tiente. Relatia a decurs a~a un an
de zile, timp in care te rapeutul ~i-a ajuta t pacientul cu proble
me legate de carier L La finalul anului, s-au despartit in termeni
amicali.
- Va multumesc. M-ati ajutat foarte mult, a spus barbatul
afro-american, zambind ~istrangandu-i mana terapeutului cu
caldura.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliinpsihot r pi · Contrarezistenie culturale
GRE~EALA 84
Pacienta era 0 femeie foarte furioasa ~iprovocatoare, care in- 277
con~tient era castratoare fata de barbatii cu care avea legaturi.

Comportamentul ei provocator ~icastrator Ieinducea in mod in
variabilo reactie de furie barbatilor (care ~ia~a erau predispu~i
la violenta). Era atrasa de barbati violenti ca tatal ei, in timp ce
mama sa, care fusese, de asemenea, 0 femeie abuzata fizic, juca-
erapeuta feminista se rolul de martira neajutorata. Prin urmare, toata copilaria ei fu-
sese invatata sa aiba relatii ma sochiste c u barbatii ~inu cun09- 138/167
1111
tea a lt tip de relatie. Tera peuta fe minista n-o ajutase deloc sa -9i
o femeie tanaraa mers la 0 terapeuta care-~i facea reclama in rezolve acest masochism.
5/30/2018 101Greseli
ziarullocal, autointitulandu-se terapeuta feminista inplans
, ~is-a TerapeutaSchoenewolf
PsihoterapieRobertiello opunea rezistenta faptului de a vedea problemele
-slidepdf.com
ca sotul ei 0 b~Heain mod constant. caracterologice ale pacientei. Ca feminista, nutrise ideea ca bar
- Ati venit la cine trebuie, i-a spus terapeuta cu empatie. Am batii erau opresori ~ifemeile victime. Chiar ~iatunci rand, sa zi
ajutat multe femei ca dumneavoastra. Sa nu va faceti griji, 0 sa cern, 0 femeie omora un barbat, aceasta terapeuta gasea motive
va spun e xact ce sa faceti. pentru care respectiva femeie fusese determinata sa comita acel
Terapeuta a inceput prin a 0 ajuta pe pacienta sa se mute de act, ca urmare a opresiunii suferite; pe de a lta parte, da ca un bar
acasa, mai intai la un adapost pentru femeile abuzate, ajutand-o bat a r fic omis orice act de viole nta sa u c eva similar, asta era da
apoi sa-~i gaseasca propriul ei apartament. A ma i ajutat-o sa in torita faptului ca el era pur 9i s implu rau , un ticalos. Nu avea
te nte ze actiune c ontra sotului ei pentru molestare ~iultraj ~isa ca pacitatea

mita deacte.
astfel de a intelege c a ~iba
Terapeuta rbatii
nu-~i puteau niciodata
rezolvase fi provocati
furiasanar
co
mai ia ~i alte masuri legale. Dupa aproximativ ~ase luni, tera
peuta a sugerat ca pacienta merge a bine ~i c a nu mai avea ne cisic a le gata de evenimentele din copilarie, furie ca re era ac um
voie de terapie, iar aceasta a fost de acord. Pacienta i-a multu transferata pe barbati la modul general; ~iatmosfera culturala a
mit terapeutei din tot sufletul pentru ajutor, s-au imbrati~at ~i pe rioadei in c are predomina feminismul a intarit ac easta furie
ea a ple cat simtindu-se foarte rec unoscatoare ~iputernica. Ca pe barbati. Terapeuta i~i transpunea furia intr-un acting out, fo
teva luni mai tarziu, a cunoscut un alt barbat, care semana mult losindu-se de situatii precum cea oferita de pacienta, pentru a se
c u cel de c are tocmai se despa rtise, ~is-a mutat cu e l. N-a trec ut lansa intr-o vanatoare de vrajitoare a porcilor misogini . Avea
mult timp ~i a inceput s-o bata ~i e l, la fel cum facuse ~i p rede nevoie sa se va da pe sine ~ipe pacienta ca fiind corecte ~i ne
cesorul sau. In mod evident, terapeuta nu-~i ajutase pacienta vinovate , ave a, prin urmare , 0 rezistenta la a lua in c onside ra
sa-~i rezolve conflictele psihice subiacente care-i determinase re contributia paciente i la propria ei dilema sau la a a corda aten
ra problemele. tie structurii sale de personalitate masochiste.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF lOlgre~eli1npsihoterapie Contrarezi';lt'II (1111111.11,·
~.
8
~i astfel pacienta ~i a continuat pattern ul compulsiv a per- G RE ~E AL A 8 5
petuat cercul vicios care fusese Intretinut timp de gene ratii In

familia e i ~idestul de probabil ca a vea acum sa fie trecut mai de-
parte copiilor ei.
Terapeutul A
care a evitat
v •
recruta rea n armata l
veteranul razboiului din Vietnam
Pe vremea razboiului din Vietnam acest terapeut era la cole-

giu ~imilitase Impotriva razboiului I~i arsese livretul militar In
public fusese Inchis pentru dHeva zile ~i Intr un final locuise
In Canada cativa ani ca sa scape de recrutare.
A venit un barbat la terapie plangandu se de probleme lega-
te de consumul de droguri de comportament violent fata de
prietena sa 9ide dificultatea de a ~ipastra slujbele. Terapeutul a
ascultat cu empatie 9irabdare detaliile legate de toate aceste pro-
bleme mai multe gedinte. Apoi la cea de a patra ~edinta pacien-
tul i a marturisit ca era veteran al razboiului din Vietnam. S a ui-
tat la terapeut a~teptand un raspuns plin de compasiune.
A da? a raspuns terapeutul.
N am mai fost ac ela~i de la razboi.
Inteleg.
Am c09maruri despre razboi tot timpul.
Inteleg.
S a Intamplat ceva?
Nu. Dece?
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~elitn psihoterapie Contrarezistente culturale
...
280 - An'itati ciudat. G RE ~E AL A 8 6
lntr-adevar, terapeutul arata ciudat. Seingalbenise la fata, i~iin

cruntase sprancenele ~ii~i incruci~ase bratele. Era asediat de un
amalgam de sentimente - vinovatie ca evitase recrutarea sa in raz
boi, dispret fata de acest om care fusese destul de prost ca sa se
duca acolo ~ifurie fata de pacient, care-l pusese intr-o situatie di
ficila ~ipentru ca-l implorase practic sa-i acorde compasiunea. e r peutul c re se teme
I~isimtea totodata dispretul fata de pacient, care provenea dintr-un
mediu cultural diferit - muncitorimea conservatoare - ~ivorbea de dependent
cu un accent urban grosier. Incele din urma, a putut simti furia in
tensa a barbatului ~is-a temut ca ~iel ii va simti dispretul ~ica-~i
5/30/2018va transfera ura asupra sa ~ica va deveni violent.
101Greseli
Toate in Psihoterapie
acestea la Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
o
tanara pacienta era in permanenta manipulata de terapeu
un loc I-au facut pe terapeut sa opuna 0 rezistenta atat de puterni tul ei mai in varsta, care era devotat unei forme de analiza pe
ca fata de acest pacient, incat sa nu mai poata continua terapia. ca re el 0 numea analiza progresiva , pe c are 0 invata se la un
- Este totul in re gula? a intre bat pacientul.
institut de analiza progresiva ~icare presupunea 0 abordare
- De fapt, nu este. Mi-e teama ca va trebui sa va recomand
de scurta durata a terapiei. Mai precis, acest terape ut era hota
sa mergeti la alt te rapeut. Pentru ca aici lucrurile nu vor me rge.
rat sa 0 impiedice sa dezvolte 0 forma de dependenta regresiva
Am simtit prea mult antagonism intre noi de la inceput. Imi pare
ra u. Nu va voi taxa pentru ac easta ~edinta. Mult noroe . fata de e l, fiind destul de critic in ceea ce prive~te riscurile pre
Spunandu-i acestea, i-a strans mana pacientului. Acesta a ple supuse de mentineau
atentia ca analiza clasica,
oameniicu privire la care
intr-o stare el atrasese adesea
de dependenta infan
c at c u 0 expresie de uimire pe chip.
tila ani de zile. (Bineinteles ca el nu-~i rezolvase niciodata senti
Terapeutul a proceda t coree t. tia ca, din partea sa, contra 
mente Ie infantile de transfer ~iopunea, prin urmare, rezistenta
transferul ~icontrarezistenta erau prea puternice ~ifrica sa prea
acuta, pentru a avea sorti de izba nda c u pacientul. Totu~i, con unor astfel de sentimente venind din partea pacientei.)
fruntarea cu acest pac ient i-a atras ate ntia a supra unui a spect, A~adar, pentru aceasta pacienta, in mod special, tehnica lui
care mai trebuia inca rezolvat in cadrul terapiei sale; pana atunci, urma rea sa nu permita aparitia unor lungi momente de tacere,
trebuia sa-~i limiteze praetica la anumite tipuri de pacienti, care oferind foarte multa incurajare ~imentinand atmosfera orei de
erau compatibili cu el. Pentru orice siguranta, toti terapeutii pro terapie plina de vioiciune, de veselie, lipsita de confruntari. Cand
cedeaza similar. Totu~i uneori, datorita unor defense caractero pacienta a inceput 0 relatie sexuala cu un barbat mult mai in var
logice evidente sau unor prejudecati culturale, astfel de limitari sta, terapeutul a insistat in a-i spune ca se vedeau imbunatatiri,
sunt mult mai striete dec at ar fi necesa r. incurajandu-i relatia. Elnu-~ivedea manipularile ca pe 0 expresie
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF l lgre eliin psihoterapie· Contrarezistente culturale

a propriilor nevoi instinetuale ~inici ostilitatea fata de psihana GRE ; ; EALA 87
liza, e u atat mai putin nu ~i-a putut da se ama ca re latia pacien

te i nu era 0 forma reala de independenta, ci 0 forma de supune
re fata de el, eombinata cu un acting out al transferului ei sexual,
pe care n-a reu~it sa-l analizeze.
Dupa cateva luni de la Inceperea acestei relatii, pacienta a ho
tarat ca era pregatita sa Intrerupa terapia ~iterapeutul a Incura Terapeuta heterosexuala
jat-o In aceasta directie, considerand-o un semn de maturitate ~i
independenta. pacienta lesbia na
~i
- Cred ca, Intr-o masura mai mare sau mai mica, ati reu~it
sa doba nditi cee a ce v-ati prop us, a asigurat-o el.
i astfel pacie nta a Incheiat terapia ~ia Inceput sa aiba un ~ir - Am avut un vis ciudat ~i j enant despre dumneavoastra
de relatii cu barbati mai In varsta, ca forma de acting out, fara noaptea trecuta, i-a spus 0 pacienta tanara ~iatragatoare terape
a-~irezolva sentimentele de transfer, m timp ce terapeutul s-a fe utei sale, 0 femeie, de asemenea, atragMoare. Nu ~tiu ce Inseam
licitat pe sine pentru mea 0 reu~ita a terapiei de scurta durata . na. Era earn sexual. Terapeuta, care era de obicei foarte deschi
Acesta e ste doa r unul dintre exemplele modului In care 0 ~coa sa, mai ales cand era vorba despre vise, a ramas tacuta. N-am
la de terapie poate deveni 0 contrarezistenta. Intele s nic iodata de ce am facut Intotde auna ac este pasiuni in
tense pentru femei, a continua t pacienta. 0 fac de c and ma ~tiu.
Poate ca sunt lesbiana. Ce credeti? Credeti di sunt lesbiana?
- Nu va face ti griji. Nu Insea rnna asta. Nu sunteti lesbiana,
a raspuns terapeuta rapid. Segrabea sa puna capat subiectului,
pentru ca-i producea foarte multa anxietate; facand acest lucru,
Inchisese practic acest subiect fara sa-~idea seama, blocand ast
fel progresul pacientei pentru luni de zile.
Terapeuta provenea dintr-o familie de evrei foarte saraca, care
avea 0 traditie a realizarii scolastice pentru barbati. La varsta de
douazeci de ani, avand doi eopii in Intretinere, terapeuta s-a ho
tarat sa-~i faca 0 cariera ca asistent social ~i~i-aInceput terapia
ca etapa a pregatirii sale. Problema ei era legata de apartenenta:
fiind evreica, simtea ca nu apartine pe deplin unei societati care
RICHARD C. ROBERl1 ELLO GERALD SCHOENEWOLF

101gre~eliin psihoterapie • Contrarezistente culturale
GRE?EALA 88
284 era predominant cre~tina; nu simtea ca apartine nici propriei fa
milii, unde exista aceasta subordonare a femeilor fata de barbati.
Reu~ita carierei sale de terapeut ~iidentificarea cu mi~carea fe
minista i-au dat un sentiment de apartenenta.
Tra ta acum acea sta pacie nta care se pre gatea ~ie a sa devina
terapeuta ~i c are dorea sa faca caz de faptul daca era sau nu les
biana. Terapeuta opunea re zistenta la a a sc ulta acest aspect din Terapeutul neamt
diferite motive. La nivel con~tient, se temea ca tanara femeie va
pierde tot - cu alte cuvinte, c a i~iva pierde sentimentul de a par
si victima Holocaustului
tenenta daca se va dec reta lesbia na. La un nivel ma i profund, m
doielile pacientei cu privire la sexualitatea proprie i-au trezit te
ra peutei indoieli similare c u privire la propria ei sexua litate ~i Un terapeut de origine germana, care venise in America cand
feminitate, acestea nefiind niciodata analizate in terapia sa, pen era doar un copil, inainte sa vina Hitler la putere, a ramas totu~i
tru ca, la randul ei,tera peuta sa a manife stat 0 rezistenta simila cu un sentiment acut de vina cu privire la atrocitatea nazista.
ra legata de aspectul homosexualitatii. Aceasta vina culturala n-a fost niciodata rezolvata in analiza
Doar 0 singura data, cateva luni mai tarziu, a mai adus pa sa de formare.
cienta subiectulm discutie, iar terapeuta a raspuns in graba: Nu Mai tarziu, cand ~i-ainceput practica terapeutica in Boston,
sunteti lesbiana, in regula? Incetati sa va mai ingrijorati pentru unul dintre pa cientii care a u venit la terapie era 0 femeie de var
acest lucru . sta mijlocie, c are fusese doar un copilin timpul e rei naziste, fi
N-a fost in stare sa 0 a jute pe ac easta pacienta, a le carei fan ind plasata intr-o tabara de concentrare. Acolo fusese abuzata se
tezii homosexuale erau le gate de continuturi preoedipiene im xual, fusese fortata sa sape un mormant in care, intr-un final,
portante, decisive pentru viata ei personala ~ipentru dezvolta fusese ingropata chiar mama ei ~iaproape ca murise de inanitie.
rea sa profesionala. Aceasta intreaga zona va ramane un teritoriu Din fericire, forte Ie aliate au eliberat toti prizonierii cand ea era
neexplorat pentru tera peuta ma i tana ra a~a c um fusese ~ipen la un pas de moarte. A supravietuit, dar a ramas cu rani psihice
tru ce a ma i in varsta), care va continua a cest c ic1ucu propriii ei profunde.
pacienti. La prima vedere, venise la terape ut din c auza depre siei, sim
tind ca avea legatura cu moartea recenta a sotului ei in varsta
de treiz eci de ani. Terapeutul a fost admirabil de empatic c u pri
vire la moartea sotului ei, dovedindu-se de un folos real pe pe
rioada de doliu. Totu~i depresia ei nu a trecut ~i,intr-un tarziu,
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 101gre~eliin psihoterapie • Contra rezistente cuIturale
286 a inceput sa vorbeasca despre Holoc aust. Ori de cate ori facea GRE~EALA 89
acest lucru, terapeutulincepea sa se simta foarte nelini~tit. Din

cauza sentimentelor sa le de vina legate de Holocaust, de-a bia
putea sa 0 asculte. Pe cat de curand posibil, incerca sa schimbe
subiectul, invocand motivul de axare pe latura pozitiva .
- Care luc ruri simtiti ca sunt pozitive in viata dumnea voas
tra acum? 0 intreba el. er peutul evreu ~i p cientul
Fiind 0 padenta cooperanta, asculta cu supunere ~ise gandea
la lucruri pozitive.
Relatia a continuat la modul a cesta cateva luni, timp in care
p rtin nd ristrocr tiei protest nte
padenta a deve nit ma i depresiva ~is -a cufundat in ta cere. Nu
5/30/2018~tiu daca sunteti tera peutul potrivit pentru101Greseli
mine in Psihoterapie
, i-a spus ea in Robertiello Schoenewolf
Un terapeut -slidepdf.com
evreu crescuse intr-o atmosfera culturala care va
cele din urma. loriza mobilitatea ascensiunii in lumea aristrocratiei protestante
- De ce? americane (de origine anglo-saxona); ambii sai parinti vorbeau
- Cred ca din cauza originii dumneavoastra germane. titi, cu amaradune despre modulin care evreii era u exclu~i din a cea
nu cred ca intelegeti Holocaustul. lume ~i amandoi erau hotara ti ca fiullor sa reu~ea sca. T otu~i,
-- Prostii, a protestat el. Bineinteles ca inteleg. straduindu-se sa transforme in realitate fantezia parintilor sai,
Dupa ace a ~e dinta, a prezentat c azul superviz orului sau ~ia terapeutul a avut mult de suferit. I-a fost respinsa inscrierea la 0
devenit c on~tient de sentimentele sale de vina, care-i fuses era ~coala pregatitoare de elita a acestei lumi; apoi, de~i a fost accep
practic necunoscute pana in acel moment. A revenit la padenta tat la un colegiu Ivy League, a fost practic marginalizat de ma
~ii-a ma rturisit ac ele se ntimente ~id in acel moment a putut sa joritatea colegilor apartinand aristocratiei protestante, locuind I
o asculte vorbind despre Holoca ust. Amandoi au avut de ca~ti intr-un dormitor cunosc ut sub numele de ghetoul evreiesc .
gat in mod considerabil. Aceea~i situatie s-a repetat ~iin cadrul facultatii. Avea deja mul
te resentimente ~i 0 prejudecata generala cu privire la lumea aris
trocratiei protestante atund cand ~i-ainceput practica terapeu
tica, de multe dintre acestea fiind con~tient, de altele nu.
A intrat in cabinetul sau un barbat tanar care era chintesen
ta aristrocratiei protestante. Era blond, cu ochi alba~tri, inalt ~i
bine facut. Provenea dintr-o familie foarte bogata ~imer sese la
cele mai bune ~c oli. P rimise un stipendiu anual, format din
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF l lgrel eliin psihoterapie· (onlrdr,·/j·.I II\ · lillllI,i1,·
..i ~ i
88 ~a se cifre, dintr-un depoz it ba ncar Hlsat de bunicul sau. La pri motiv, nu indraznea sa-~i asume riscul confruntarii. Prin urma- 89
ma vedere, avea toata eleganta ~iaparenta siguranta de sine spe re, terapia nu mergea in nicio directie.
cifice unei persoane privilegiate; totu~i, dincolo de aceasta apa Cu toate acestea, dupa perioa da de timp, atitudinea supe
renta, el era un baietel foarte nesigur ~i imatur. Nu avusese rioara a pacientului a reu~it sa-l scoata din minti pe terape ut. In
niciodata succes in cariera ~i n ici nu se descurcase sa se ocupe cele din urma, el a disc utat situa tia cu supervizorul sau ~iaces
de institutia financiara a familiei. Era impotent sexual aproape ta a reu~it sa-l faca sa-~i con~tientizeze contrarezistenta. Terape
tot timpul ~inu putuse avea niciodata relatie reu~ita cu fe utul a fost apoi capabil sa depa~easca incadrarea pacientului
meie. Putina expe rienta sexuala pe care avusese se consuma intr-un stere otip ~isa-l vada c a pe 0 fiinta umana aflata-n sufe
se mai ales cu prostituate. Bea, de asemenea, prea mult ~i s e te rinta. Ulterior, i-a fost mult mai u~or sa treaca - fara ranchiu
mea ca se indrepta spre a de veni alcoolic, ca tata l sau. Totu~i, in na - dincolo de defensele c ara cterologice ale pacie ntului, con
c iuda tuturor acestor probleme, afi~a imagine de ingamfare, stand in dispret ~i superioritate ~i sa inceapa sa-i analizeze
5/30/2018superioritate 101Greseli
~idispret, sub care-~i a scundea 0 imagineinde Psihoterapie
sine Robertiello Schoenewolf
nesigurantele -slidepdf.com
de baza ~isa Ie gaseasca originea in copilaria pa
scazuta. cientului.
Terapeutul a avut reactie negativa imediata la imagine a lui
~inu a putut vedea fiinta umana disperata de dinc olo de e a; a di
ca a avut contrarezistenta cultural a imediata la a-i analiza ima
ginea aparenta. A reactionat fata de pacient tratandu-l ca pe unul
dintre multii reprezentanti ai aristrocratiei protestante care-l res
pinsesera nu numai pe el, ci ~ipe parintii sai. In timp ce-l ascul
ta pe pacient c um i~idescria sentimentele negative fata de sine,
terapeutul se intreba: Cum poate aceasta persoana privilegiata
sa aiba probleme? El crede ca are probleme? Ar trebui sa auda
prin ce-am trecut eu . In timp, pac ientul a manifestat ~i 0 atitu
dine superioara, dispretuitoare fata de terapeut ca raspuns la
de zaprobarea tacuta a ace stuia), care, la randul ei, i-a trezit, te
rapeutului atat invidie, cat ~ifurie. Aceste sentimente I-au imo
bilizat in ceea ce prive~te posibilitatea de a interpreta acest com
porta me nt a l pa cientului drept transfer~i rezistenta. La nivel
incon~tient, nu-~i dorea ca pacientul sa reu~easca, dorea sa sfar
~easca fiind alcoolic ca tatal sau - ba chiar mai rau. Din acest
R IC HA RD C . R OB ER ll EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF
gre~eli in psi hoterapi e • C on tr ar ez is te ni e c u I tu r J I e
II
G RE ~E AL A 9 0
nenorocita pe care am va zut-o vreodata . Normal ca nu spunea 291
asta cu voce tare, dar transmitea probabil acest lucru prin expre-
sia sa faciala 9iprin limbajul corporal de obicei statea cu brate-
Ie incruci9ate pe tot parcursul gedintelor pacientei). Terapeuta
crescuse intr-o familie apartinand aristrocratiei protestante, unde
ostentatia 9iposesivitatea legate de bunurile materiale erau ca
era peuta a pa•••rti na nd a r istocratiei
v
talogate drept gre gelile cele ma i de c ondamna t. Ori de cate ori
terapeuta cumpara ceva pentru ea, acel obiect trebuia sa nu fie
protesta nte l pn ntesa evrelca scump 9i sa nu atraga atentia, iar de la sotul ei avea grija sa nu
ce ara prea multe . De fapt, chia r in ac e a perioada tocmai renun-
tase sa-9ic umpere 0 ma9ina sport, pentru ca a r fibatut prea mult
5/30/2018 La prima vedere, ea era intruchiparea101unei
Greseli
PEAinPrintese
PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
la ochi. Avea -slidepdf.com
0 asemenea formatiune reactionala contra propriei
Evreice Americane). 0 femeie atragMoare, in varsta de 39 de ani, lacomii 9i propriului exhibitionism - carora li se adauga influ-
convinsa ca era, daca nu darullui Dumneze u pentru barbati, ma e nta cultural a c are intarea ac easta formatiune re actionala -, in-
car eel allui Moise. Lucrase multi ani ca gazda la un club de c at era pe rmanent 90cata de pacienta PEA.
noapte, inta lnise astfel multi barbati, c arora Ie facuse multe fa A supus acest caz atentiei supervizorului ei 9iel a fortat-o sa-9i
voruri; totu9i niciunul nu era nic iodata suficient de bun pentru confrunte contrarezistenta cu privire la lacomia pacientei 9iin
ea. Se imbraca in haine scumpe, dar nu e ra pre a inspirata ca stil, ega la masura cu privire la propria e i lac omie reprimata). A a ju
purta bijuterii de eel mai prost gust in exces, avea unghii foarte tat-o sa 0 vada pe pacienta ca pe un copil suparat, plin de lip
lungi, vopsite 9inu facea deloc economie la machiaj. 19ipetrecea suri, tipand dupa atentie, admiratie 9irecunoa9terea propriei va
gedintele obi9nuite cu terapeuta vorbindu-9i de rau prietenul, lori. Persoana ei intruchipand 0 nenorocita exhibitionista, plina
care era prea zgarcit. Seplangea cabratarile nu erau dintr-un aur de pretentii, este 0 defensa contra durerii sale interioare , i-a spus
de buna calitate, ca diamantele inelelor pe care i Ie daruise nu supervizorul. In esenta, este 0 personalitate narcisica. Terapia
erau suficient de mari 9i c a hainele de nurca nu erau de cea mai potrivita pentru e a presupune a i se oferi un bun obiect narcisic
buna marca. Era intr-o stare permanenta de furie fata de acest empatic, pentru a-9i permite sa traiasca acceptarea pe c are n-a
barbat, numindu-l zgarcit nenorocit care nu 9tia sa aiba grija primit-o niciodata fiind copil. Terapeuta I-a ascultat 9ia putut
de 0 femeie cum trebuie . renunta la rezistenta sa culturala 9icaracterologica legata de ima
Terapeuta, 0 femeie care era de 0 factura total diferita, i9i tinea ginea a parenta a pa cientei, pentru a relationa cu c opilul singur
gura u90r intredeschisa in timpul gedintelor pacientei, spunan 9iplin de nevoi din interiorul ei.
dU-9iin sinea ei: Nu-mi vine sa credo E9ti cea mai scandaloasa
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF l lgre eliln psihoterapie· Contr ar ezistenie cultur ale
G RE ~E AL A 9 1 Pacienta opunea re zistenta la discutarea trecutului ei sau la 293

orice a ltce va legat de originea sa portoricana. Era c lar ca dorea
sa uite ca era portoricana ~isa ~iuite trecutuL Te rapeuta a con-
lucrat cu pacienta la acest aspect; ~iea opunea contrarezistenta
discutarii trecutului pacientei sau a originii sale portoricane. eu
atat mai putin au discutat despre cum se simtea pacie nta cu fap
T•••
era peuta ita lia no a merica
v
na tul ca era in terapie la 0 terapeuta de origine italiano americana.
Pentru c a nu se intampla nimic in aceasta situatie te rapeuti-
?l paclenta portonca na ca pacienta a redus treptat
rapeuta
orele de terapie ~i a mers la alta te-
care nu ~i facea atatea griji cu privire la problema dis-
criminarii. Destul de repede aceasta ~i a confruntat pacienta in
5/30/2018 101Greseli
Pacienta era 0 portoricana frumoasa inteligenta in PsihoterapieRobertiello
sofisticata legatura cuSchoenewolf -slidepdf.com
mandria ei nemasurata. S a dovedit ca pacienta se
in varsta de 30 de ani care arata ~i s e purta de parca ar fi fost simtea jena ta ~ifurioasa in c eea c e prive~te mediul ei de prove-
anglo saxona. De~i venise la terapie plangandu se de incapaci- nienta care era pentru ea un motiv de ru~ine ~iumilinta. Tatal
tatea sa de a relationa cu barbatii de probleme legate de con- ei fusese un alcoolic ~iun afemeiat care facuse inchisoare de mai
trolul greutaW ~ibautul excesiv i~i mentinea tot timpul 0 atitu- multe ori; mama ei 0 prostituata de mare clasa. Unul dintre fra-
dine de mandrie demnitate ~iincredere in sine de parca niciuna W ei era depe ndent de heroina iar altul vindea droguri. Pe ma-
dintre aceste probleme n ar fic ontat c u adevarat. De fapt ea fu- sura ce aceste lucruri ie~eau la iveala pacienta a putut renunta
sese un model de succes dar altfel viata sa era golita de orice la imaginea sa c el putin in timpul terapiei pentru a ajunge
forma de autenticita te. Ma ndria ei na rcisica era 0 defensa im- la sentimentele sale mai profunde de ru~ine ~iumilinta. Terapia
potriva unor sentimente mai profunde de ru~ine ~i d e lipsa va- ei se indrepta spre un periplu dificil in cunoa~terea de sine ~i
lorii proprii. schimbare.
Terapeuta sa era 0 femeie care crescuse intr un cartier italian
din New York unde portoricanii erau discriminati. Ea dezvolta-
se 0 formatiune reactionala impotriva acestei discriminari ~i in-
con~tient avea 0 mare nevoie sa demonstreze cat de lipsita de
prejudecati era in ceea ce i prive~te pe portoricani. De~i a vazut
c a pa cienta sa era extre m de mandra ~ide~i ~tia c a ace asta e ra 0
masca cu care ea trebuia confruntata terapeuta era reticenta sa
o faca. Se temea ca pacienta va crede ca este discriminata.
R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO, GER AL D S CH OE NE WOLF 101grelieliin psihoterapie· Contrarezisten\e culllHdlc
,1 l: I.
GRE;>EALA 92
fel de extensie a sotului ei ~isuferise 0 pierde re a stimei de sine 295
care a dus-o in depresie la menopauza. Terapeuta era apropiata
de mama sa, dar era impartita intre dorinta de a urma calea ma- .
mei sale ~i s paima de a face acest lucru - spaima de a-~i p ierde
de fapt identitatea. A~a ca ~i-aimpus sa nu fie dependenta de ni
meni ~isa-~i asigure independenta ~icariera, cu pretul renunta-
er peut c re nu dore rii la relatiile personale cu barbatii.
Relatia terapeutica cu femeia care-~i dorea sa fie casnica a tre
c p cient ei s fie c snic zit nu numai conflicte caracterologice in terapeuta, dar i-a atacat
~idramul de sistem de valori, de orientare feminista. De fiecare
data cand pacienta vorbea despre gasirea barbatului potrivit, ca
5/30/2018 o
pacienta in varsta de 23 de ani absolvise colegiul,in
101Greseli dar nu
Psihoterapie satorie ~ia deveni
Robertiello casnica, terapeuta
Schoenewolf i~i manifesta iar dezapro
-slidepdf.com
urmarise niciodata sa-~i faca 0 cariera. Avusese 0 varietate de bare a intr-o forma sau a lta . Dupa un astfel de schimb reciproc,
servicii, dar nu Ieluase niciodata in serios. Scopul ei declarat era pacienta devenea tacuta, uitandu-se in jos, cu privirea pierduta.
sa se marite, sa fie casnica ~i s a aiba copii. Ma simt atat de de - Ce s-a intamplat? a intre bat terapeuta.
primata , i-a spus ea terapeutei. Mi-a~ dori sa gasesc barbatul -Nimic.
potrivit, un barbat care sa-~i doreasca mariaj ~icopii. Este a~a de - Sunteti sigura?
greu sa gase~ti barbati care sa-~i doreasca asta la ora~. - Cred ca simt ca nu ma acceptati a~a cum sunt ~i nici nu
Terapeuta ei era 0 femeie tanara, de treizeci de ani, care avea aprobati directia in care vreau sa merg.
o atitudine total diferita fata de ce ar trebui sa faca femeile cu Te rapeuta a supus ca zul atentiei supervizorului e i. Acesta a
viata lor.Credea ca 0 femeie ar trebui sa fie independenta ~isa-~i subliniat faptul di terapeuta opunea contrarezistenta fata de ale
faca 0 c ariera. Prin urmare, ori de ca te ori pacienta vorbea de gerea pacientei referitoare la stilul ei de viata. Telul pacientei era
spre dorinta ei de a- i gasi un barbat, de a fi casnica i a face co o a meninta re pentru tera peuta, din cauza experie nte i cu mama
pii, terapeuta era u~or dezaprobatoare, iar cand pacienta mani sa ~ia mediului cultural in care crescuse, mediu in care indepen
festa fie ~iun oarecare interes fata de orice ar fi adus cu 0 cariera, denta ~i cariera erau puse mai presus de viata de casnica. Din
terapeuta 0 incuraja. cauza acestei rezistente, terapeuta nu putuse sa-~idea seama ca
Terapeuta intampinase foarte multe dificultati dind i-a ince pe ntru ace asta pa cienta a fi casnica nu era un a spect masochist
put cariera imuncise din greu pentru a-~iasigura independen sau de negare de sine - ~i mama terapeutei se simtise in fiind
ta. Mama sa e ra 0 femeie dependenta, care nu urmase niciun alt casnica ~ise descurcase de minune. Aceasta pacienta de-abia a~
drum, in afara casei (c a acea sta pac ienta, de fa pt). Devenise un tepta sa-~i foloseasca creativitatea ~iumanitatea in a cre~te unu
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli In psihoterapie· Contrarezistenie culturale
9
G RE ~E AL A 9 3
sau doi copii sanato i i i n a asigura un me d iu familial sigur i
armonios pentru sot i copii.
Cand i-a rezolvat contrarezistenta, terapeuta s-a putut alia
telurilor pacientei, accentul terapiei deplasandu-se pe blocajele
care 0 impiedicau pe pacienta sa- i gaseasca un barbat care sa-i
indeplineasca a ceste te luri. In timp, a gasit un a stfel de barbat,
iar destul de curand a inceput sa duca 0 viata plina de satisfac er peutul misogin
tii, a a cum i i dorea.
si femei mbitio s
a femeie inteligenta, atragatoare, in varsta de 40 de ani a mers
la terapie la acela i terapeut mai in varsta care-l trata i pe so
tul ei. ari de cate ori discuta problemele pe care Ie a vea c u sotul
ei, in mod inva riabil terape utul ii lua pa rtea sotului. El 0 sfatu
ia pe pacie nta sa fie sotia supusa, plina de abnega tie i sustine
re pe ca re i-o dore a sotul ei. a descurajase cu privire la a - i face
o carie ra. Cea ma i mare realizare a ta i-a spus el, ar trebui sa
fie sa-l faci pe sotul ta u fericit, sa ai copii sa nato i if ericiti is a
ai grija de casali. Sotul sau era, de fapt, un tiran egoist; de i aceas
ta pacienta i i facuse un tel din a fi supusa i din a- i sacrifica
propriile interese, sotul ei nu-i aprecia meritele, nu-i daruia ad
mira tie i iubire. i totu i ac este teluri nu era u deloc c eea ce- i
dorise de la viata. I i dorise sa fie sotie intr-o relatie de egalitate
i i i m ai dorise i 0 cariera. Era 0 persoana inteligenta i talen
tata, care- i dorise sa foloseasca aceste capacitati pentru a deveni
director executiv al unei firme de publicitate.
Acest terapeut opunea rezistenta intelegerii i sustinerii sen
timentelor i telurilor pacientei cu privire la sotul ila cariera ei.
Contrarezistenta sa se baza pe un sistem de valori ma sculinist
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contrarezistente culturale
298 adanc innld kinat cu care eu1 sau profund se identifica 1anivel G RE ?E AL A 9 4
narcisic incon~tient. Sentimente1e ~iteluri1e pacientei veneau in

contradictie cu sistemu11ui de valori erau prin urmare amenin-
tiHoare pentru sine. Incon~tient acceptarea lor ar fiInsemnat dez-
integrarea eului sau. Seidentificase cu acest sistem de valori prin
intermediu1 mediu1ui sau de provenienta crescuse intr un car-
tier de muncitori unde patriarhatul era regula ~isistemu1 se nalistu ortodox
rigidizase de a 1ungul anilor. Acum nu ma i era c apabil sa 0 aju-
te intr un mod empatic pe a ceasta pa cienta sa ~i e xploreze ne-
voile reale ~i dorinte1e. ~i pacientu care dorea sa ~ipe
Cu toate acestea cu ajutoru1 prieteni10r care i au sustinut do-
rinta de autonomie ea ~i aputut parasi aHHterapeutul cat ~iso- Imi vine sa tip a spus pacientul.
tu1 c1adindu ~i 0 cariera remarcabila in domeniul dorit. Intr un Cu ce v ar ajuta asta? a intrebat terapeutul.
final s a casatorit cu un barbat afectuos suportiv care i a admi- M ar elibera.
rat a mbitia ~ia fost incantat de indepe ndenta ei. V ar e libera de ce?
Nu ~tiu. Nu vreau sa vorbesc despre asta. Vreau doar s o
fac. Dar mi e teama ca daca a~face o m ati dezaproba.
Simtiti ca v a~ dezaproba daca ati tipa?
Da. Ati crede ca sunt prea indulgent cu mine insumi sau
ceva de genul acesta.
Ce a r insemna asta pe ntru dumne avoastra da ca v ati
gandi ca va consider indulgent?
Ar insemna nu ~tiu. Vreau doar sa tip. Nu vreau sa vor-
besc despre asta. Dumnezeule de a~ putea tipa.
Acest dialog s a re 1ua t de mai multe ori In dec ursul une i luni
cu 0 frecventa a analizei de trei ori pe sapta ma na. Pacie ntul e ra
un ta nar care avusese 0 educatie c hinuitoare ~ia ca rui furie in-
fantila ie~ise acum la iveala . Te rapeutul era un psihana 1ist for- I
mat la ~coala c1asica ~icare opunea 0 rezistenta la tipat. Aceasta IIIIIIIH i
rezistenta era atat culturala cat ~icaracterologica. Cultural ea

lOlgre~eliin psihot r pi · Contrarezistente culturale
300 decurgea din formarea sa clasica la un institut de psihanaliza de GRE ?EALA 95
prestigiu din New York care punea accent pe ecranul alb pe ne
utralitate 9ipe concentrarea pe conflictele intrapsihice dintre eu
se 9i supraeu. Cu alte cuvinte abordarea predata la acest insti
tut 9i adoptata in practica de anali9tii care erau inca in formare
de supervizorii lor 9ide altii presupunea 0 rezistenta autoimpu
1111
sa la exprimarea emotional a - care era intr-adevar considera era peuta ca re credea n avort
ta 0 indulgenta 9i 0 abatere inutila de la scopul principal al tera
pieL In plus acest institut inca mai accepta teoria - care era
transmisa de la 0 genera tie la aIta de tera peuti - conform careia
o pacienta care a fost crescuta intr-o cuItura conservatoare 9i
complexul Oedip se afla la baza tuturor nevrozelor; rezolvarea
care nu credea in avort se afla in terapie la 0 terapeuta care fu
complexului Oedip era echivalenta cu obtinerea unei vindecari.
5/30/2018 sese crescutaSchoenewolf
101Greseliin PsihoterapieRobertiello in spiritul culturii liberale 9i care avea convingeri
-slidepdf.com
Existau prin urmare 0 rezistenta la continuturile preoedipiene
ferme in favoarea avortului. Cand pacienta a ramas insarcinata
precum 9i 0 rezistenta la exprimarea emotionala. Din acest mo
tema avortului fusese deja discutata in cadrul terapiei.
tiv pacientul din cazul de fata avea doua puncte impotriva sa de
Pacienta era 0 femeie tanara de treizeci 9iceva de ani prove
la bun inceput.
nind dintr-o familie catolica. Terapeuta era 0 evreica mai in var
- Uneori ma simt a9a de singur spunea el. Uneori ma simt
sta 9i foarte independenta. De9i iubitul tinerei femei ii spusese
a9a de singur ca-mi vine sa tip.
c a n u se va ca satori cu ea e a i9id orea foa rte mult sa pa stre ze co
- Cu ce v-ar ajuta asta? repeta terapeutul replica sa standard.
- Nu 9tiu. Nu 9tiu cu ce m-ar ajuta. Nu 9tiu. Vreau doar s-o pilul 9icea vorbit
de a fa a cest c cu terapeuta despre avantajele 9idezavantajele
opiL
fa c. Chia r nu va intra asta-n c ap? Vreau doar s-o fac.
- tiu ca 0 sa fie greu sa cresc un copil singura dar nu ma
Pacientul n-ar fi fost niciodata in stare sa tipe nu cu acest te
vad omorand 0 viata i-a spus ea terapeutei.
rapeut. Ar fi trebuit sa gaseasca un aIt terapeut pentru asta ceea
ce s-a 9i intamplat. - Vedeti un avort ca pe un omor?
- Da . Pacienta era de neclintit. st un omor.
- Dar viata ta? Terapeuta a ridicat 0 spranceana.
- Ce-i cu ea? 0 sa fie in regula. Pacienta a oftat 9i s -a uitat fix
la terapeuta de parca ar fivrut sa 0 studieze. Incep sa cred ca nu
va doriti ca eu sa pastre z copiluL Am senzatia ca ati dori c a eu sa
fac un avort. Nu cred ca este corect acest lucru. Nu cred ca ati
avea dreptul sa faceti asta. Adica este acest lucru terapeutic?

gre~eli in psi hoterapi e • Contrarezistente culturale
302 La inceput, terapeuta a negat ca incerca sa 0 influenteze pe G RE ~E AL A 9 6
pacie nta . Joc doar rolul a vocatului dia volului , a spus ea. T o
tu~i, cand s-a gandit la ac est lucru c eva mai ta rziu, nu s-a simtit
prea bine.
A discutat cazul cu supervizorul ei ~i ~i-a dat seama cat i
mtr-adevar, avea convingeri ferme in privinta avortului ~icat fara

indoiala, incerca sa-~i influenteze pacienta. Ii impunea pacientei Tera peuta religioasa i ateu
propriul ei sistem de valori, considerandu-l superior. Asta-i pro
ducea pacientei foarte multa suferinta, atat din cauza atitudinii
superioare a terapeutei pe care pacienta 0 putuse simti), cat ~i Cand ea a absolvit colegiul, s-a inscris la 0 ~coala de teologie,
cu scopul de a deveni preot hirotonisit albisericii metodiste. To
in contradictie cu dramul de credinta al pacientei. Aceasta pa
5/30/2018c ienta ave a nevoie sa-~i rez olve lucrurile 101
tu~i, dupa un an de zile, n-a mai fost incantata de idee , in schimb
a ~a Greseli in Psihoterapie
cum c redea e a de Robertiello Schoenewolf-slidepdf.com
s-a hotarat sa devina terapeuta, inscriindu-se la 0 ~coala de asis
c uviinta, nu c um dore a te rapeuta, ~isupervizorul i-a subliniat
tenta sociala. A ramas 0 cre~tina devotata pe tot parcursul studi
clar acest lucru terapeutei. Daca 0 influentati sa faca avort cand
ilor ~i,cand mai Hlrziu a inceput sa practice psihoterapia, a pas
supraeul ei n-ar putea tolera 0 astfel de decizie, i-ati putea pro trat in comportamentul ei ceva din zelul specific misionarilor.
duce foarte multa suferinta morala, c are, rnai devre me sau mai
Un pacient - un barbat tanar fata de care ea manifesta un in
tarziu, ar distruge relatia terapeutica, i-a spus supervizorul. Te
teres matern putea sa fie fiul pe care nu I-a avut niciodata ~i pe
rapeuta a inteles.
care ~i I -a imaginat) - i-a marturisit intr-o zi ca el nu credea in
Terapeuta ~i-arecunoscut rezistenta cu privire la dorinta pa Dumnezeu.
cie nte i de a pastra copilul ~ia asigurat-o ca va mcerca sa fie mult
- Cred cat a~a cum a spus Marx, religia este opiul maselor.
mai obiectiva din acel moment. Cu sprijinul terapeutei, pacien
Terapeuta a fost foarte jignita de aceasta remarca, nu doar
ta a nascut c opilul ~ia deve nit 0 mama cat se poate de buna.
pentru ca-i contrazicea siste mul de credinte - care era strans le
gat, din punct de vedere narcisic, de sentimentele sale de respect
~i a preciere de sine -, ci ~i p entru ca reprezenta 0 tradare din
partea obiectului sinelui. Din aceste motive ~imulte altele, ma
nifesta rezistenta la a-i asculta parerile despre acest subiect, gra
bindu-se sa-lintrerupa. Dar se pare ca ne departam de su
biect. Iar acesta este legat de faptul ca aveti probleme cu ~eful
dumneavoastra.
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psihoterapie· Contrarezistente cultur alf~
304 - A, da, cu geful meu. Pacientul a cedat, a revenit la discutia GRE~EALA 97
despre geful sau 9i subiectul religios a fost abandonat; prin ur

mare, s-a evitat un aspect important al situatiei de transfer 9icon
tratransfer, a fost trecut sub tacere 9i terapia nu a inregistrat
progrese, cel putin nu legate de acel aspect.
Cu toate acestea, ave a acum 0 misiune noua - sa-l conver
teasc a pe a cest tanar la c alea cea dreapta . Nu era intere sata sa er peutul conserv tor
ana lize ze tra nsferul (sa vada de ce facuse acea remarca in ace l
si comunistul

moment,
ca re e l cum
facuse0 percepea pe eatot
etc.). Dimpotriva, din momentul
in acea remarca, corpul i-a fost inundat de an 152/167
xietate, de parca i-ar fi injecta t otrava . Singura e i idee era sa eli
mine otrava din propriul ei sistem 9i din allui: sa -i exorciz eze Pacientul era un barbat de varsta mijlocie c resc ut intr-o at
5/30/2018demonii. 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf
mosfera care -slidepdf.com
punea un mare accent pe comunism ca fiind cea
In gedintele care au urmat, ori de cate ori prindea oca zia, ea mai mare priori tate in viata. Parintii sai fusesera amandoi poli
aducea in discutie aspectul religios. Intr-un mod subtil, incerca ti9ti 9i membri activi ai partidului; 11invatasera pe pacient sa
sa-i ridiculizeze ateismul9i sa-i dea de inteles ca era doar 0 for creada ca era posibila transformarea Americii intr-o societate co
ma de acting out impotriva autoritatii, nefiind baza t pe 0 deci munista, aceasta reprezentand singura 9ansa pentru rezolvarea
zie rationala. nenumaratelor nedreptati sociale 9iculturale care imbolnaveau
- II yeti accepta pe Dumneazeu cand 0 sa fiti pregatit, ii tara. De9ipractic pacientul nu era afiliat partidului, ca adult inca
spunea. mai avea 0 viziune comunista asupra lumii, evitand cultura nar
Nesimtindu-se acceptat ca atare, el a devenit mai ferm cu pri cisismului 9imaterialismul. Relatiile sale erau, de asemenea, in
vire la ateism 9i a inceput sa ridiculize ze nevoia de opiu a te fluentate de ne voia sa socialista de a -i ajuta pe altii, care erau
rapeutei. Era din ce in ce mai dezamagit de ea ca terapeuta 9i dezavantajati, decat de a urma telurile sale egoiste .
intr-un final a pus capat gedintelor de terapie cu ea. Nu mai Terapeutul sau, tot de varsta mijlocie, apartinea partidului
merge , i-a spus. conservator, iar mediul sau cultural punea foarte mult accent pe
- Ma intriste aza foarte mult plec are a dumneavoastra. Chiar realizarea personala. In atmosfera culturala in care crescuse te
simt ca v-am de zamagit. Sper sa va gasiti calea de unul singur. rapeutul nu se punea prea mult pret pe individ ca membru al
Dumnezeu sa va binecuvanteze. unui grup, in sens comunist. De fapt, comuni9tii 9i altii aseme
- i pe dumneavoastra sa va binecuvanteze Marx, i-a dat re nea lor din tabara liberala erau considerati ca inimi sangerande
plica pacientul. ca re nu vede au lumea in mod realist.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF lOlgre~eliin psihot r pi · Contrarezistente culturalp
_____________________________________________ _~>JiiIl
306 Cand pacientul a vorbit despre relatia sa cu comunitatea de G RE ~E AL A 9 8
pretutindeni ~ide nevoia sa de a se dedica reformelor sociale, te

rapeutul ave a tendinta de a se raporta la aceste afirmatii a nali
zandu-le drept defensele autodepreciative ale pacientului con
tra narcisismului ~ivanitatii sale.
- Daca e~ti comunist cand ai 20 de ani, nu ai inima, i-a
spus el odata pacientului. i daca inca ma i e ~tic omunist la 30 de
ani, atunci n-ai minte.
Terapeuta care avea nevoie
sa-si demonstreze teza
De~i interpreta rile sale c u privire la pacie nt s-ar putea sa fi
fost justificate, terapeutulle-a folosit totu~i pentru a-i inchide 153/167
gura pacientului. Din cauza rezistentei sale la orice avea legatu
ra cu comunismul sau liberalismul, terapeutul nu-l putea ascul Inainte sa fie terapeuta, fusese profesor universitar, urmand
5/30/2018ta cu empatie pe pac ient. N-a putut a~tepta 101sa existe suficie
Greseli nta
o traditie academica. -slidepdf.com
Specializarea sa era in psihologie sociala ~i
incre dere intre pacient ~i e l, spre a-i putea sugera ac este inte r i~i scrisese teza de doctorat pe tema efectelor culturii asupra per
pretari intr-o maniera afectuoasa, ~inu una u~or ostila. S-a creat, sonalitatii. Teza era un studiu centrat pe familiile apartinand aris
prin urmare, un punct mort ~iprogresul terapeutic a fost impie tocratiei protestante americane de origine anglo-saxona. In vi
dicat timp de luni de zile. ziunea sa, aceste familii erau adevarate pustiuri emotionale, in
care sentimentele erau rareori exprimate des,chis. Teza sa se con
centrase asupra sistemului de pedeapsa ~irecompensa din aceste
familii, demonstrand modul in care exprimarea individualitatii
~iemotionalitatea erau in general pedepsite, iar conformismul,
stoicismul ~iadaptarea erau recompensate.
I-a venit 0 pacienta la terapie care parea sa fie reprezentanta
tipica a acestor familii. Era 0 femeie tanara, la treizeci de ani, care
crescuse in Connecticut, a carei mama apartinea Bisericii Presbi
teriene, tatal tinand de Biserica Episcopala. Totu~i atmosfera in
familia sa nu era una tipica. De~itatal sau se incadra in stereoti
pul obi~nuit al aristocratului protestant calm, plictisitor, lipsit de
afectiune, dista nt fata de so tie ~ic opii ~ic ufundat in munc a sa,
acaparat de golf, de Martini ~i d e carti, pe de alta parte, mama
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF lOlgre;>eliin psihoterapie· Contrarezistente culturale
,.<i
308 sa era foarte emop.onaliL Vorbea cu mult patos, batea campii, tipa G RE ~E AL A 9 9
~iadesea i~iabuza verbal ~ifizic copiii. In general, copiii i9i luau

mama - care macar era prezenta - drept model. In consecin
ta, pacienta se considera 0 persoana emotionala.
Cand pacienta incerca sa-~i descrie copilaria ca fiind plina de
emotionalitate ~i conflict, terapeuta 0 contrazicea frecvent cu afir
matii din teza sa. Sunteti sigura ca mama dumneavoastra era er peutul c re dore s duc III
I
}III:
intr-adevar emotionala? 0 intreba ea. Poate c a, la 0 privire re
prostitu tele pe c le ce bun
Ii
trospectiva, exagerati foarte mult lucrurile.

- Nu, nu exagerez.
l
- Ei bine, tot ce va pot spune este ca in studiul meu pe un
e~antion format din 126 de familii apartinand aristocratiei pro La un anumit moment in cariera sa, un terapeut s-a hotarat
te stante
5/30/2018 americane de origine anglo-saxona101 nuGreseli
am intalnit nici
sa se specializeze -slidepdf.com
in a aduce prostituatele pe calea cea buna.
odata ceea ce descrieti dumneavoastra. Crescuse intr-un mediu familial in care predominau femeile, in
- Tot incerc sa va spun, familia mea a fost 0 exceptie. c luz and 9i c ateva matu~i nemaritate ca re vorbea u fre cvent cu
-A~a credo multa ve hementa despre modul in c are era u exploatate femeile
Tera peuta s-a simtit ameninta ta de amintirile din copilaria in societate a a me ricana . Ori de cate ori aceste matu~i vedea u ca
acestei paciente, incarcate de emotionalitate 9iabuz fizic, pentru o femeie era supusa in fata unui barba t, exclamau: Cum se poa
ca pareau sa-i combata teza . Era mult prea implicata na rcisic in te injosi in felul acesta? . Tanarului i se insuflase acest sistem de
aceasta teza ~i i n realizarea sa academica ca sa mai poata fi in valori ~i m ai tarziu, ca adult, se simtea vinovat de fiecare data
stare sa asculte tara prejudecati. Din nefericire, contrarezistenta cand trecea pe langa 0 prostituata, gandindu-se in sinea lui:
sa fa ta de tre cutul pa cientei a impiedicat-o sa ana liz eze impor C um se poate injosi in felul acesta? . A~a ca i-a venit idee a sa
tanta multor situatii traumatice din copilaria acesteia ~ia blocat, faca reclama unei te rapii spe ciale pentru femeile de viata 
prin urmare, progresul terapeutic ~idez voltarea emotionala a a~a c um erau e le numite de catre cei care apartineau profesie i.
pacientei. Una dintre primele lui paciente a fost 0 tanara atragatoare,
cu par blond, decolorat. I-a spus ca fugise de acasa la varsta de
16 ani 9i incepuse sa se prostitueze la varsta de 17 ani. Avea
acum 21de ani, era proprie tara unui condominiu in Greenwich
Village, avea 0 ma~ina sport ~i 0 casa la tara - pentru toate pla
tise eu bani gheata ca9tigati din munea ei ea prostituata. Ca9tiga
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF l lgrelieliin psihoter pie· Contrarezisten\f (1111111,i1l
310
300de dolari pe ora i i-ar fifost imposibil sa ca tige ace ti bani ac um mamei sale: In re gula, ac um sunt 0 depravata i-mi pla- 311
intr-un alt mod; ca sa se lase de meserie, ar fi trebuit sa faca un ce destul de mult, a a ca asta e Terapeutul, incercand sa 0 adu
adevarat sacrificiu financiar. Oricum, nu venise la el sa- i schim ca pe calea cea dreapta, ii re punea in scena situatia cu ma ma ei,
be cariera, unde nu c onsidera c a a vea probleme. Dorea sa vor devenind astfel 0 alta persoana intruziva care 0 judeca i incer
beasca despre probleme legate de consumul de droguri, de prie ca sa -i conduca viata . Nere u ind sa vada acest luc ru i sa rela 
te nul ei i de proxene tul e i. tioneze cu ea a a cum era - adica sa-i permita sa fie indepen
II
- Cum va simtiti legat de faptul ca sunteti prostitua ta? 0 in- denta, sa-i ofere un mediu suportiv, unde sa nu se simta judecata,
IIII I
treba el, de fiecare data cand aparea in discutie subiectul carierei. pana cand ajungea ea sa- i doreasca sa abordeze problemele re
- Ma simt in regula. De ce ma tot intrebati asta?
- Vi se pare vreodata umilitor? ale care faceau parte din stilul ei de viata -, el n-a facut decat
sa 0 indeparteze.
- Nu, nu prea. In scurt timp, pac ienta - precum ic elelalte prostituate ca re
- Niciodata? raspunsesera la anuntullui - a incheiat terapia. In cele din
5/30/2018
- Nu. Este 0 meserie. Ce sa va zic? urma, el a Schoenewolf
101Greseliin PsihoterapieRobertiello renuntat la ideea -de a se specializa
slidepdf.com in a aduce pe ca
- V-ati gandit vreodata sa deveniti model? lea cea buna prostituatele, i-a reluat terapia obi nuita i a reve
- Da, m-am gandit la asta, dar nu sunt suficient de inalta, nit la supervizare.
am picioarele prea groase i pometii obrajilor sunt prea cazuti.
Oricum, este foarte greu sa patrunzi in acel domeniu.
- Dar in va nzari? V-a ti gandit vre odata sa lucrati in vanzari?
- Nu, nu prea. Sunt multumita sa fiu prostituata. Imi achi-
ta facturile. In cativa ani 0 sa ma retrag i 0 sa devin matroana
i a poi, dupa ce va timp, 0 sa mai fac cateva milioane i apoi 0
sa ma retrag de tot. Nu vad nimic in neregula cu acest lucru,
nu-i a a?
Terapeutul n-a raspuns. Bineinteles ca el avea alte intentii le
gate de ea, i chiar din cauza acestora opunea rezistenta la a- i
intelege pacienta in felul ei. Era 0 persoana care avusese 0 mama
foarte intruziva i,prin urmare, era foarte hotarata sa faca lucru
rile in felul e i. Stilul ei de viata era partial un acting out a l furiei
fa ta de mama sa, care 0 avertizase intotdeauna ca daca nu facea
ce-i spunea ea, 0 sa ajunga 0 depravata. Era ca icum i-ar fi spus
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eli in psi hoterapi e • Contrarezistente culturale
GRE?EALA 100
fi incuraja t apoi sa 0 manipulez e. Acea sta rigidita te in cee a ce 313
prive9te tehnica i9i avea originea atat in formarea prin care tre-
cuse ca terapeuta, cat 9iin educatia ei, ambele punand accent pe
respectarea cu strictete a regulilor. In acela9i timp, aceasta pa
cienta era genul care sfida permanent regulile 9iacum nu era pri-
ma data cand incercase sa 0 fa ca pe terapeuta sa discute ceva cu
er peut c re nu dore ea prin telefon. Prin urmare, tinand cont de contextul acestui caz,
s vorbe sc l telefon terapeuta avea 0 justificare in plus sa nu incaIce regulile.
ta pac ienta fusese atat deTotu~i, rezistenta sa cu mare,

privireincat
la vorbitulla telefonsa cu
refuz ase chiar aceas
afle care
era urgenta. Aceasta a fost gre~eala ei, ~i a fost una care a cos
- tiu ca nu va place sa discutati prin telefon, a spus 0 pacien tat-o mult. Pentru ca, de data aceasta, pacienta chiar avea un mo
ta, cu rugaminte in glas. Dar aceasta este 0 101
urgenta. Chiar este. tiv intemeiat sa vorbeasca la telefon cu terapeuta: tocmai fusese
5/30/2018 Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.com
- Sunt sigura ca este, a raspuns terapeuta, 0 femeie mai in violata ~iera in stare de ~oc.Exista intotdeauna exceptii de la ori
varsta. Doriti 0 programare pentru astazi, mai tarziu? ce regula - terapeuta 9tia acest lucru, dar era prea suparata pe
- Dar este 0 urgenta aceasta pacienta 9i prea rigida ca sa poata incaIca regula. In con
- Imi pa re rau, dar imi cunoa~teti politica in ceea c e prive~- secinta, pacienta nu numai ca a renuntat la terapie, dar a ~idat-o
te vorbitulla telefon. in judecata pe terapeuta pentru abandon ~ia ca9tigat, prin acor
- Nu puteti face 0 exceptie, macar de data aceasta? dul partilor, cateva mii de dolari.
-Nu, nu pot.
- Nici macar nu doriti sa 9titi care este urgenta?
- Oricare ar fi, sunt sigura ca va fi mult mai bine discutata
mtr-o gedinta normala.
- Nu mai conte aza. Pac ienta a inchis telefonul.
Ace asta tera peuta hota rase ca orice contac t cu pacie ntii ei in
afara cabinetului (inclusiv contactele telefonice) ii punea in um
bra transferul 9i, mai mult decM atat, reprezenta 0 incaIcare a re
gulii abstinentei. In plus, simtea ca e important sa-9ipastreze li
mitele impuse, pentru ca orice fluctuatie de la respectarea acestor
limite ar fi putut fi perceputa de pacienti ca slabiciune, care i-ar
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~elitn psi hoterapi e • Contrarezistenie culturale
GRE;iEALA 101
S-a dus in Frant a sa studi eze cu cei mai buni terapeut i de aco- 315
10 in cadrul ~colii existentialiste apoi s-a intors sa-~i deschida

cabinet intr-un alt ora~el.
- De data aceasta cu siguranta ca voi reu~i a spus el.
- Da dragul meu a spus sotia.
Doi ani mai Hl rziu se alegea iar praful de cabi netul sau.
er peutul c re - Cred ca ... i-a spus e l sotie i.
n u dore s se vindece - Ai nevoie de mai multa pregatire i-a dus ea mai departe
propozitia.
A plecat in Anglia sa studieze cu experti de marca in cadrul
~colii relatiilor obiectale apoi s-a intors sa-~i deschida cabinet
El era un terape ut care se pre gatise c u spec iali~ti de varf din intr-un alt ora~el.
domeniu paricipand la ateliere intr-o parte ~ialta dar opunea - De data aceasta nu mai pot da gre~ ~i-a asigurat el sotia
rezistent a l a a-~i i ncepe propria terapie. Provenea di nt r-o seri e cli pind iar din ochi.
de me dic i ~i p sihiatri ~i n ime ni din familia sa nu avuse se vreo - Bineintele s ca nu dra gul meu a raspuns ea.
Doi ani mai tarziu se afla iar in acela~i punct.
data nevoie de terapie. Terapia credea el era doar pentru oame
nii bolnavi. El ave a sa fie cel ma i bun la fel ca tata l ~i b unic ul - Cred ca ... i-a spus e l sotie i.
sau in a-i ajuta pe ace~ti oameni bolnavi. - Ai nevoie de mai multa pregatire i-a incheiat ea propozitia.
- Ai spus lucrurilor pe nume.
Cand ~i-a incheiat pregatirea c u c ei mai buni terapeuti din
A c alatorit in locuri inde partate - India America de Sud
New York a~a cum i i considera el s-a mut at impreuna cu sot ia Rusia strangand informatii despre modul in care faceau ei tera
sa intr-un ora~el ~i~i-adeschis cabinet.
pie. S-a intors plin de incredere ~i de zel .
- asa am cabinetul pli n pana l a finalul anului i-a spus so
- Asta e i-a spus e l sotiei. M-am pregatit cu toti terapeutii
tiei sale.
de varf din domeniu din trecut ~idin prezent.
- Sunt convinsa de asta dra gul meu i-a raspuns ea.
- Dragul meu ma gandeam i -a spus soti a. Te-ai pregati t cu
Din moment c e era nevoie de terapeuti in acest ora~ el ~i-a
tot i terapeut ii de marca dar t u unul n-ai fost in terapie.
atins scopul in doar ~ase luni. Dar in de curs de doi ani ~i-a p ier - De ce-a~avea nevoi e de t erapie? Eu nu sunt bolnav; ei sunt .
dut toti pacientii.
Doi ani mai tarziu dadea iar faliment.
- Cred ca am nevoie de mai multa pregatire i-a spus el Pent ru prima data terapeutul era cam trist. A stat in cabine
sotiei.
tul pustiu 0 zi intreaga medit and l a soarta sa. Soti a sa a venit
- A~a c red dragul meu i-a raspuns ea.
sa-i tina companie.

lOlgre~eliin psihot r pi · Contrarezisten1;e culturale
316 - Nu ~tiu ce sa fac. M-am pregatit cu cei mai buni speciali~ti. - Sunt sigura cava merge de minune eabinetul i-a spus sotia. 317
M-am pregatit cu Rogers ~iWinnicott cu Laing ~iFromm. M-am - Cu siguranta ea va merge.

pregatit c u c ei ma i buni spec iali~ti. Nu inte leg. S-a cufundat in Dupa 0 saptamana a plecat in Australia.
tacere.
- tii dragul meu i-a raspuns sotia. Poate ca ai putea sa stai
de yorba cu ditiva dintre fo~tii tai pacienti.
Terape utul s-a uitat ~oc at la sotia sa. Pentru ce Dumnez eu sa
fac asta?
- parasit
te-au Ei bine ~ima
a~agandeam ca poate
ai putea invata ei ti-ar putea spune de ce
ceva.
- E absurd a spus el intrerupand-o. Cum ar putea i sa ma
invete ceva pe min Ce ~tiu ei despre terapie?
- Nimic draga doar ca. a mai incercat ea doar ca.m-am gan
dit ca poate ei ar fi in stare sa-F spuna ce anume nu le-a pUicut
la tine la personalitatea ta sa zicem ce anume i-a facut sa pIe
ce ~iapoi...
- Este eel mai ridicollucru pe care I-am auzit vreodata a stri
gat el sarind ca a rs. Pe rsonalita tea me a este in regula. Cum in
dra zne~ti sa sugerezi un astfel de luc ru. Cum indrazne~ti sa ma
desconsideri in acest fel.Nu am nevoie de 0 sotie care sa ma des
considere. Am nevoie de 0 soFe ca re sa ma sustina. Ac um nu ma i
vreau sa mai aud nimic legat de personalitatea mea.
- Da draga.
- De fa pt a spus el simFndu-se putin mai bine a cum ca .ma
gandesc mai exista un specialist cu care nu m-am pregatit. Yates
a
din Australia. Da asta 0 sa fac. sa ma pregMesc cu Yates timp
de un an. Apoi sunt sigur ca voi ~ti tot ce e nevoie sa ~tiu.
- Bineinteles ca vei ~ti draga i-a raspuns soFa.
- Apoi ma voi intoarce ~i-mi voi deschide un cabinet in ora-
~ul urmator.
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF l lgre j eliin psihoterapie· Contrarezisten1;e culturale
Un prieten de-al meu avea un unchi ca re, dupa ce a fost inter

nat mai multi ani, a fost extemat dintr-un spital de stat. Ori de dHe
ori intra illtr-una dintre frecventele sale dispute aprinse ~ii se pu 160/167
nea la illdoiala sanatatea psihica, scotea la iveala biletul de ie~iredin
spital. Uite, zicea ell asta e dovada ca eu sunt sanatos. Tu ce dova
5/30/2018 da ai? DinSchoenewolf
101Greseliin PsihoterapieRobertiello nefericire, multi anali~ti ~iterapeuti
-slidepdf.com i~ifolosesc termi
narea analizei de formare ~icertificatul de absolvire al unui institut
analitic sau terapeutic ill aceea~imaniera. Au dovada sanatatii lor
mintale, ill timp cepacientii ~iprietenii lor care nu apartin profesiei
nu au niciuna. Se folosesc de aceasta iluzie cu privire la sanatatea
lor mintala pentru a-~inega existenta restului de psihopatologie.

esteDenefapt,
voie aceasta este
sa fii neb un c ailuzie
sa fiilapsihiatru
gra nita .amagirii, c um
Ma joritate ca nu
a specia
li~tilor din dome niul nostru au fost motivati de propriile anxie
tati ~idificulta ti inte rpersonale. Incepem cu un e xemplu de-a
dreptul imperfect. Speciali~tii din domeniul nostru trebuie sa re
cunoasca faptul ca au incidenta mult mai ridicata de probleme
psihice decat, sa zicem, dermatologii, denti~tii sau arhitectii (cred
ca voi e xclude avocatii de pe ac easta lista ). Mai cunoa~tem, de
asemenea, sau ar trebui sa cunoa~tem, limitele muncii noastre.
Exista expresie in italiana c are se refera la ~ansele noastre de
schimbare prin efort propriu: Amagliare forse ma curare mail -
Sa imbunatatim, poate; dar sa vindecam, niciodata
1 1 gre;;eli in psihoterapie D ia gn os ti ca re a; ;i t ra ta me nt ul c on tr at ra ns fe ru lu i. ..
322 ansele noastre de a ne schimba total patologia ~ide a ie~idin fac cand descopar un astfel de indiciu? Cand i-am pus aceasta 323
terapia de formare cu un bilet impecabil de saniHate sunt negli ultima intreba re unuia dintre supervizatii mei, el a spus - sper
jabile. 0 parte din acea sta iluzie este pe rpetuata de acei anali~ti ca in gluma - Ei bine, in mod evident, primullucru este sa-l
care cred ca complexul Oedip este miezul psihopatologiei nevro negi in totalitate . Ma intreb daca acest raspuns dat in gluma s-ar
zelor. Complexul Oedip se poate adesea rezolva; daca este pute a sa fie realitatea pe ca re multi dintre noi sa nu fie dispu~i
intr-adevar cauza problemelor cuiva, atunci este justificat ca un sa 0 accepte.
terapeut sa se simta vindecat in urma analizei de formare. To Este de datoria noastra sa ne gandim cu seriozitate la raspun
tu~i multi dintre noi cred acum ca complexul Oedip este doar surile acestor intreba ri. Sa incepem c u prima: La ce fel de con
varful
rezolvaaisbergului. Daca Oedip,
rii complexului putem fioptimi~ti cu privire
trebuie sa fim la masura
in egala limitele tratransferuri
raspunsul, ne ~icontrarezistente
uita m la ac ele pa rtisunt
din predispus? Pentru
mamele, tatii, fratii a~is
gasi
u
prudenti cu rezolvarea mult mai stabila ~im ai profunda a con rorile noastre pe care nu Ie-am agrea t sau care ne-au c rea t pro
bleme. 0 sa ma iau pe mine drept exemplu.
tinuturilor preoedipiene.
In calitate de terapeuti, trebuie sa luam pozitie ~isa recunoa~ Voi ince pe cu ce ea ce in mod evident este 0 parere preconce
5/30/2018 101Greseli
tern existenta ~i persistenta unei mari cantitati in PsihoterapieRobertiello
de psihopatolo Schoenewolf
puta ~i foarte -slidepdf.com
subiectiva de spre draga me a mama . Mama era
gie in noi in~ine ~isa renuntam la atitudinea noastra defensiva. o femeie pasiva, care practic nu exista decat ca extensie a tatalui
Trebuie sa recunoa~tem contratransferul ~icontrarezistenta ca fi meu. Era in permanenta depresiva ~i se plangea ca el 0 abuza.
ind aspecte universale - ~i nu fenomene rare care apar doar in N-a facut absolut nimic cu via ta ei ~ile-a indus perma nent ~iin
cazul catorva terapeuti diferiti ~ianormali. mod subtil tuturor celor din jurul ei sentimentul de vina, facan
Eliminarea a cestei nega ri ~i a a cestor iluzii cu privire la noi du-i in mod tacit vinovati pentru depresia ei. Nu era 0 femeie
in~ine deschide 0 noua lume. Intrebarea nu se mai pune daca intruziva, plina de pretentii sau c are sa vrea sa controleze. Nu
Am contra transfer ~icontrarezistenta? , ci intrebarea devine era deloc partizana disciplinei. Era atat de neajutorata, incat ma
La ce fel de contratransferuri ~icontrarezistente sunt predis respinge a perma nent. Din moment ce nu putea sa faca fata la ni
pus? . i a sta duce la alte intrebari. Cum Ie pot categoriza a st mic, nici macar mie, ma expedia mereu la rude - in weekenduri,
fel incat sa fiu pus in garda ~isa-mi cunosc sensibilitatile fata de in timpul vacantelor, ori de cate ori se putea. Chia r ~ia casa, ma
anumiti pacienti sau anumite tipuri de continuturi? Sunt ele atat lasa in grija menajerelor sau a bunicilor. Ce efect are acest context
de puternice, inca t ar trebui in mod clar sa evit anumiti pa cienti asupra contratransferurilor ~icontrarezistentelor mele? Ei bine,
pentru ca ~tiu pr or ca ei vor atinge in mine anumite corzi c are partea buna este ca reactionez negativ la mamele evreice mult
vor fiin detrimentul obtinerii unui rezultat terapeutic reu~it? Ce mai putin decat ma joritate a colegilor me i. Nu doar ca Ie pot to
indicii am care sa-mi spuna cand un contratransfer sau 0 contra lera, dar Iepot chiar primi cu bratele deschise pe femeile care sunt
rezistenta i~i face simtita prezenta deloc placuta? Ce-ar trebui sa intruzive sau obsedate de control. Imi plac cadourile caritabile
RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 lgrel eliin psihoterapie· Diagnosticarea ~it ra ta me nt ul c on tr at ra ns fe ru lu i . ..
. d.
324 9i s upa de pui. Ma pot descurca foarte bine cu un anumit tip de amenintator 9i extrem de competit iv cu mine pent ru ca9tigarea 325
atentiei mamei. Tatallui bunicul meu era de asemenea infrico
paciente care ii scot di n minti pe colegii mei. Partea proast a a l u
9ator; era un partizan crud al disciplinei care ma teroriza cu 0
cruril or est e ca sunt foarte sensibi lIa respi ngerea di n partea pa
cientelor. Am tendinta sa dispretuiesc femeile care nU-9ifolosesccurea pe care nu ezi ta s-o fol oseasca. Era hot arat sa ma faca ex
tensia sa narcisica 9i-mi cerea doar munca fara joaca 9isa fiu
potentialul. Unul dintre colegii mei a formulat-o intr-un mod cri
de 0 perfectiune de neclintit. Deci dupa aceasta experienta feri-
tic spuna nd ca eu Ie fa c sa Ie creasca coaie feme ilor . De fapt
cit a cu barbat ii di n copil ari a mea trebui e sa 9ti u ca am 0 react ie
eu a dmir foa rte mult 9i sprijin eforturile femeilor de a-9i face 0
extrem de negativa fata de barbatii care fie sunt competitivi fie
cariera. Acesta a fost un avant aj pent ru majori tatea pacient elor
au tendinta de a controla 9i a fi autoritari. Sa spera m c a ace asta
mel e. Pe de alta parte sunt ext rem de react iv 9i reactionez
siv fata de femeile care induc complexul vinovatiei barbatilor agre con9tientizare a lucrurilor ma ajuta sa evit anumite capcane. Cel
9i mie. Pacientele care nu pot fi niciodata multumite sau facut e putin nu ma arunc in relatia c u ac est gen de barbati c u ochii in 162/167
fericite reprezinta egecul dorintei mele infantile omnipotente de chi9i; cand un pacient are astfel de calit ati sunt de obi cei vi gi-
a 0 face pe mama sa se schimbe. La fel stau lucrurile 9i i n lega l ent cu pri vi re la senti ment ele mele de contratransfer fat a de ei.
5/30/2018
tura 101 Greseli in Psihoterapie
cu reacti il e mele fata de femei le care ma acuza ca Ie-am dez Robertiello
Cea maiSchoenewolf
importanta sora-aslidepdf.com
me a pe care am iubit-o dar am 9i
amagit sau care sunt victime profesioniste sau care-i acuza pe urat-o in e gala masura a murit cand avea cinci ani 9i eu 9apte.
barbati ca ei sunt mot ivul pentru care 9i -au di st rus viata. In mod M-am simti t groaznic de vi novat la moartea ei pent ru ca ma pu
evi dent simpl ific mult l ucruril e. ~ti u ca mama a fost mai mult sese in umbra. Cu toate acest ea ea fusese singurul membru al fa
sau probabil mai putin in felul in care am descris-o. ~i 9tiu ca miliei me I e pentru care am simtit iubire 9i d e la ca re am primit
contratransferurile mele asupra femeilor contin mult mai multe afectiune. Cand vad 0 domni90ara vulnerabila mi se intampla sa
nuante decat cele pe care Ie-am descris. Dar ceea ce spus este dezvolt fata de ea un contratransfer extrem de pozitiv 9i uneori
adevarat. Radarul meu i nt eri or imi da cert it udinea ca acest gen erotic. Ma implic de asemenea peste masura in a readuce la via
de femei 9i a cest fel de probleme ma irita 9i m a dete rmina sa a m ta 0 pasare ranita; asta pentru a-mi ispa9i vina 9ica sa-mi demon
reactii irationale. strez de asemenea omnipotenta infantila. In acest caz cunoa9
Acum sa trecem la dragul de tata . Pentru mine el a fost un terea predilectiei mele ma va opri in cel mai fe ricit caz sa nu
monstru cu doua c apete in mai multe privinte . Am avut 0 figu dezvolt reactii contratransferentiale prea puternice sau cel putin
ra paterna cliva ta - tatal meu rea l 9i tatal tata lui meu bunicul ma va ajuta sa Ie fac fata di n t imp inaint e sa afecteze pacienti i.
di n partea t atalui . Amandoi au locuit in aceea9i casa cu mine t oa M-am fol osit de exempl ul personal pentru ca mi-a9 dori sa fi u
ta copi laria mea. Erau destul de diferiti . Tata era un medic foar un model pentru alti terapeuti in ceea ce prive9te asumarea sin
te ocupat care din fericire era rareori acasa in timpul zilei. Cand ceritatii fata de ei in9i9i9ifata de egalii lor colegi supervizori cu
venea acasa ma ascundeam adesea in baie. Era furios feroce privire la psihopatologia lor. Dupa un an sau doi supervizarea
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre;;eli in psihoterapie· D ia gn os ti ca re a ? i t r at am en tu l c on tr at ra ns fe ru lu i . ..
326 ar trebui sa se axeze cu precadere pe analiza contratransferuri Socializarea cu pacientul in afara cabinetului, chiar daca nu este 327
lor 9i contrarezistentelor terapeutului. Dupa acel moment, ma intotdeauna potrivita sau in detrimentul acestuia, trebuie mereu
urmarita cu atentie. Ca re gula gene ral a, avem tendinta de a res
joritatea gregelilor nu vor mai fi facute din ne9tiinta sau din erori
de tehnica. pecta 0 rutina cand avem de-a face cu pacientii. Daca comporta
Care sunt, prin urmare , indiciile care ne pot spune ca nd sun mentul nostru cu un anumit pacient este destul de diferit, ar tre-
tern prin9i intr-o reactie de contra transfer sau contrarezistenta? bui sa ne intrebam ce anume poate determina renutarea acestuia
Acestea devin evidente din momentul in care Ieputem recunoa9 la terapie. Gregelile legate de incasarea banilor n-ar trebui luate
te. Un astfel de indiciu este un se ntiment de antipatie cu privire doar ca simple erori de aritmetica. Una peste alta, ar trebui sa
la modul in c are ne a9teptam sa arate pacientul. Altele pot fi co fim obiectul constant al propriei noastre observatii, cautand ori-
miterea unei gregeli la programarea gedintelor, cum ar fi fixarea ce sentimente intense nutrite fata de pacienti 9i sa fim vigilenti
ace leia 9i ore pentru doi pacienti sau uitarea unei programari a cu privire la ivirea urmatorului moment in care mintea noastra
unui pacient. Uneori, putem uita numele pacientului sau putem incon9tienta ne-ar putea trada.
constata ca devenim anxi09i in timpulgedintei cu un pacient. Ne Un terapeut care nu 9i-a facut analiza personal a, a facut-o pe
mai putem tre zi ca ne z boara gandurile sau
5/30/2018 101ca sun ternin
Greseli somno o perioada
PsihoterapieRobertiello scurta de timp-slidepdf.com
Schoenewolf sau cu superficialitate n-are nicio 9an
ro9i. Un vis despre un pacient este un indiciu care nu ar trebui sa de reu9ita. Am devenit mult mai con9tienti de dificultatile pe
trecut cu vederea. Acela9i lucru este valabil9i in ceea ce prive9 care Freud le-a avut cu pa cientii sai, in ciuda genialita tii sale .
te fantasmele - erotice, competitive, ostile sau chiar 9ibanale  Ace la9i lucru este va labil 9i in c azul celor care au beneficia t de
le gate de un pacie nt. Dupa pare rea mea, visele 9i fantasmele i9i perioade scurte de analiza sub supervizarea lui Freud 9ial alto
au intotdeauna originea in experientele din copilarie. Prezenta ra, la inceput de secol XX 9 i c are au inta mpinat, de a se me nea,
unui pa cient intr-un vis sau intr-o fantasma inse amna ca e l re  greutati
dul tau decu 0pacientH
analiza lor. A face terapie
amanuntita fara sa beneficiezi
9i profunda la ran
se poate compara
prezinta 0 figura din trecutul nostru. Lapsusurile lingvistice fa
cute in timpul unei gedinte ar trebui sa ne a traga atentia ca c eva cu a face 0 operatie fara instrumente ascutite. Insu9i Freud reco
nu e in ordine, la fel9i alte scapa ri, cum ar fi termina rea unei ge manda ca ana li9tii sa revina la analiza persona la la interval de
dinte inainte de incheierea timpului alocat sau prelungirea unei cinci ani. Ma alatur din toata inima punctului sau de vedere. Din
gedinte, intarzierea repetata la gedinta cu un pacient sau incepe mome nt ce nu exista vindec are , problemele pot a parea in di
rea ei mai devreme. Faptul de a-i permite unui pacient sa acu verse forme, in eta pe diferite din ciclul vietH. i totodata, anu
muleze 0 datorie mare este adesea motivat de ceva mai mult de  mite probleme c are nu au fost vizibile la un moment dat pot ie9i
cat de altruism, de9i, in anumite conditii, poate fi justificat. la iveala mai tarz iu. Un exe mplu poate sa fie dificultatea de a ne
Ace la9i luc ru se poa te spune despre acordarea unui interval de \ impaca cu ideea propriei mortalitati, care se poate accentua oda
timp mult prea mare pacientului la telefon, in afara orei de terapie. ta cu inaintarea in varsta. Analizele de lunga durata, profunde
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli in psihoterapie Diagnosticarea ?i t ra ta me nt ul c on tr at ra ns fe ru lu i . ..
328 329
~irepetate - de preferinta cu anali~ti dife riti, de sexe diferite  din viata noastra. Dad. avem noroc ~i s untem suficient de des
repre zinta una dintre modalitatile de a mentine deschisa calea chi~i fata de propriul nostru flux incon~tient, s-ar putea sa ve
dinspre incon~tient catre con~tient; cu siguranta ca acest lucru se dem un bec electric, cel de-al treilea ochi al iluminarii, luminan
va dovedi extrem de util in evitarea sau identificarea rapida a du-ne mintea. Ne putem apoi lamuri in ce a constat reactia
contratransferurilor ~icontrarezistentelor. Va mai ajuta, de ase noastra ~i 0 putem transcende fara niciun ajutor suplimentar din
menea,la disiparea iluziei ca cineva poate fi pe deplin analizat surse externe. Se poate intampla acest lucru mai ales anali~tilor
~ica nu mai are nicio ba riera intre con~tient ~iincon~tie nt. T re cu experienta, care au trait nenumarate astfel de reactii de-a lun
cerea dincolo de re primari ~ialte defe nse a r trebui sa fie un pro gul anilor ~ii~icunosc foarte bine slabiciunile. Daca oricare din
ces c are sa nu inc eteze niciodata in viata unui ana list. tre indicii persista, sa speram ca vor ~ti di nu au reu~it de unii
Am parcurs pregatirea analitica corespunziltoare ~ine-am la singuri ~iau nevoie de ajutor extern.
murit ce fel de pacienti sau situatii ne pot declan~a reactii ira Terapeutullipsit de experienta se poate a~tepta la 0 multitu
tionale. Ne -am observat, de asemenea, cu multa vigilenta. Am dine de probleme aparute in contratransfer ~icontrarezistenta.
identificat unul sau mai multe indicii - de exemplu un pacient Terapeutul in formare are nevoie de analize interminabile, dar ~i
a
5/30/2018 aparut intr-unul din visele noastre. Vine acum primul ~i cel de supervizare
101Greseliin PsihoterapieRobertiello permanenta,
Schoenewolf amanuntita - ceea ce presupune
-slidepdf.com
mai greu test. A~a cum a raspuns supervizatul meu cand a fost folosirea notitelor din timpul ~edintei, chiar a unui reportofon,
intrebat ce face atunci dl.nd devine con~tient de un indiciu  a unei oglinzi duble sau a unui video recorder. Doar printr-un
sa-l negam total? Din nefericire, a sta vor face majoritatea tera astfel de proces dificil ~iplin de exigenta, poate un tanar analist
peutilor. In acest moment, trebuie sa acceptam situatia ~i sa incepe sa inteleaga pattern-ul aspectelor sale irationale. Este de
punem diagnosticul de care ne este uneori groaza - acela de sperat ca ~idupa perioada formala de timp acordata superviza
contra transfer sau contrarezistenta, sau ambele Trebuie sa re rii -au de
i~i preferinta
punctele cu mai mult- deanalistul
lor nevralgice un supervizor,
incepatorpentru ca ~i la
sa revina ei
cunoa~tem ca asta se intampla cand luc ram c u pac ientii. ;;i am
ca~tigat astfel mai mult de jumiltate din batalie. Dar nu este ~i supervizare atunci cand se confrunta cu manifestarea unor difi
sfar~itul bataliei. Stabilirea diagnosticului este necesara, dar nici cultati legate de contra transfer, pentru cat nefiind in stare sa Ie
pe departe ~isuficienta. Ce facem mai departe? Dupa dia gnos inteleaga declan~area, nici nu Iepoate rezolva.
tic urmeaza tratamentul. Imi amintesc din practica mea terapeutica momentul cand
Daca avem experienta ~iam trecut prin etapele psihanalizei mi-am dat sea ma ca nu mai a veam ne voie de supervizare. La in
personale, prin supervizare, intervizare etc., s-ar putea sa fim in ceput, a fost mai mult infrico~ator decat amuzant. Cand un te
sta re sa ne depa~im rez iste nta ~isa vedem cine sau ce anume re rapeut a dobandit acest statut ~iincepe sa fie con~tient de un con
prezinta pacientul pentru noi, inc at ne fa ce sa-l a sociem sau s-o tratransfer sau 0 contrarezistenta, fire~te ca va incerca sa Ie
asociem cu 0 figura din trecut sau cu un aspect trecut sau prezent descifreze singur ~iva reu~i.Daca acest lucru nu este posibit este
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eliin psihoterapie· D ia gn os ti ca re a ~ i t ra ta me nt ul c on tr at ra ns fe ru lu i . ..
330 331
necesar sa discute situatia cu un coleg. La acest nivel, un super a face fata naturii omniprezente a acestor fenomene ~ipotentia
vizor ar parea nepotrivit, dar 0 discutie cu un coleg din breasla lului lor constant de a se infiltra subtilin eforturile terapeutice.
este obligatorie.
Un grup de supervizare sau unul format din colegi poate ade
Cand am inceput prima data sa practic te rapia, ma a~teptam sea avea un impact mai mare decat un supervizor individual sau
sa am reactii contratransferentiale fata de mai toti pacientii mei. un coleg.
Din nefericire, predictia mea a fost corecta. La mijlocul perioa Ca nd un pac ient vine la terapie, ne confruntam cu 0 respon
dei me le de prac tica terapeutic a -intre cel de-al zece lea ~ir es sabilitate covar~itoare. Un psihoterapeut 11poate ajuta pe pacient
pectiv al doisprezecelea an - ma a~teptam ~i-mipermiteam trei sa triHasca 0 viata de suferinta psihotica sau una relativ lini~tita.
sau patru contratransferuri sau contrarezistente s rio s pe an. Avem 0 responsabilitate covar~itoare datorita puterii noastre. In
Totu~i, de obicei nu ave am atat de multe. Am c onsiderat ca asta general, pacientii intra in stare de regresie in cadrul terapiei, ajun
reprezenta valoarea medie a procesului, in acea etapa a dezvol gand adesea pana la 0 stare de neajutorare ~ide vulnerabilitate
ta rii mele. i ca nd folose sc cuvantul se rioase ma refer la un extrema. Aceasta stare de regresie este adesea necesara ~icontri
contratransfer care sa ma tulbure sau care sa aiba potentialul de buie la rezultatul terapeutic. Dar 11pune totodata pe pacient illtr-o
a distruge procesul terapeutic. Contratransferuri ~icontrarezis stare in care orice comportament gre~it al terapeutului il poate
tente minore apar zilnic, chiar ~iin cazul celor mai experimen a fec ta. Am indus ca teva cazuri in care terapeutii, mai mult sau
tati terapeuti. Dar sunt rapid diagnosticate ~ieliminate, fara aju mai putin con~tient, ~i-au exploatat pacientii pentru ca~tigullor
tor extern ~i n u au un impact mare asupra mersului terapiei. sexual, emotional sau financiar. Am descris aceste situatii ~iIe-am
Dupa aproximativ douazeci de ani, incidenta reactiilor irationa catalogat drept cazuri de boli psihiatrice iatrogene - boli cauza
Ie s rio s tinde sa fie rara. (Unul dintre motive este ca un tera te de terapeuti. Sensibilitatea pacientului este accentuata de ne
peut cu experienta i~ipoate adesea selecta pacientii. Beneficiind
de acest privilegiu, poate evita acele categorii de pacienti despre voia de fuziune cu 0 figura parentala binefacatoare. Faptul de a
fi exploatat de un terapeut lipsit de scrupule poate determina 0
care ~tie din experienta ca a r avea ~anse mult mai ma ri de a pro pierdere a granitelor eului, 0 grava confuzie a identitatii, adesea
voca reactii contratransferentiale.) Contratransferurile minore cu consecinte majore asupra relatiilor sau carierei pacientului. Din
inca mai persista, c hia r ~i dupa douaz eci de ani de experienta fericire, aceste situatii sunt acum destul de rare in profesia noas
clinica ~ieste inca necesar sa Ii se acorde atentie constanta, pen tra; dar, la fel de bine cum putem invata despre ceea ce este nor
tru a nu deveni serioase.
mal prin intermediul anormalului , putem invata ~idespre
Multi dintre colegii me i - chiar ~ia ceia cu multi a ni de expe efectele contratransferului ~icontrarezistentei analizand aceste
rienta -i~i continua autoanaliza ill grupuri de intervizare. Aceas exemple extreme. Aceste situatii extreme afecteaza mult mai rau
ta acceptare a vulnerabilitatii ~irecunoa~terea necesitatii unui un pacient decat situatiile care presupun acele tipuri normale, in
feedback obiectiv sunt de laudat. Ele reprezinta 0 modalitate de con~tiente de contratransfer ~icontrarezistenta. In acest ultim caz,

101gre~eliin psihoterapie • D ia gn os ti ca re a ? i t ra ta me nt ul c on tr at ra ns fe ru lu i . ..
332
afectarea pacientului poa te fi vazuUi ma i mult in termeni de
s r fi p utut fnt mpl dac a nu s a r fi inte rvenit. Cu toate aceste a
r n c re otr veste
in domeniul nostru nu prea s a acordat atentie acestui subiect: te- oxic ourishment
rapeutii care pot face rau pacientilor. Autor: Michael Eigen
Aceasta carte pune in evidenta aspectele legate de contra- Publicata de: Karnac Books London 2001
transfer ~icontrarezistenta prin intermediul situatiilor clinice _ Limba originala: engleza
Traducere: Simona Mudava
situatii cu care orice terapeut este foarte familiarizat. Cazurile
Anul aparitiei: 2009
prezentate reprezinta in cea mai mare parte situatii clinice ac-
tuale preluate din propriile noastre experiente sau din cele ale
colegilor no~tri. Este important sa putem privi aceste intamplari 20de cazuri i n car e psi hoterapi a neut ral izeaza otr ava din sufl et
Deseori «hrana» afect iva de care avem nevoi e est e amest ecat a cu
fara vinovatie. Ele nu se intampla pentru c a ne lipse~te inte gri- «toxine» emotionale care ne otravesc ;;ipentru a obtine hrana necesara
tatea sau pentru ca suntem extrem de ne vrotici. Ele sunt univer- suntem obligati sa <<lnghitim»;;itoxinele. Cand acest fapt se repeta unii
sale. Se inta mpla pe ntru ca suntem c u totii umani ~isupu~i gre- dintre noi se obi ;; nuiesc atat de mul t cu un ast fel de medi u t oxic i ncat ajung
sa caute hrana emotionala in otravuri ;;i in diferite grade sa fie otraviti de
~elii. Avem de a face cu instrumente delicate psihicul
aceasta hrana. Schoenewolf
Depresia sinuciderea -slidepdf.com
ura de sine avorturile spontane
pacientilor no~tri ~ia l nostru. Nu ne putem a~tepta ca psihicul somat izaril e grave sunt cat eva dintre efect e. Mul ti dintre cei care i ncep 0
nostru sa fie atM de bine acordat ineat sa nu l tulbure uneori pe psi hoterapi e descopera cu uimire i n ei
eel al pacientilor. Contratransferurile ~icontrarezistentele fac par- in;;i;;iforte auto distructive prin care se
auto saboteaza sau care Ii fac sa
te din experienta noastra profesionala. Lasand la 0 parte contra- consi dere ca nu sunt demni sa t raiasca.
transferurile ~icontrarezistentele aparute prin inductie ~icare In aceasta carte prin istoriile unor
sunt de ajutor in cadrul terapiei acelea care provin indeosebi din
pacienti
Eigen neaflati in psihoterapie
i n l umea l orMichael
propriile noastre aspecte irationale nu pot fi niciodata eliminate conduce i nt erioara
;; i ne o fe ra o ca zi a d e a f i m ar to ri l a l up ta
~itrebuie permanent confruntate acceptate ~irezolvate in mod
pentru ca;;tigarea echilibrului dintre
eficient. Singurul act iresponsabil este neacceptarea contratrans- iubire ;;iura dintre bine ;;irau dintre
ferului ~icontrarezistentei negarea existentei lor ~iplasarea noas- hrana ;;iotrava psihica.
tra in postura de modele de sanatate mintala perfecta . Michael Eigen est e psi holog ; ;i
Confruntarea ~irezolvarea contratransferurilor ~icontrarezis- psihanalist. Este profesor de psihologie
tentelor noastre Ie pot reduce impactul negativ la un nivel mi- la New York University in cadrul
Programului postdoctoral in
nim al tolerabilitatii. Este modul in ca re noi ne putem vindeca
psihoterapie ;;ipsihanaliza ;;ieste
pe ntru a i putea apoi vinde ca pe pa cienti. membru senior in National
Psychological Association for
Psychoanalysis. A scris numeroase carti
printre care The Psychoanalytic Mystic
Feeling Matters ;;iFlames from the
i Unconscious.
I
I
I
I
RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1

101 Greseli in Psihoterapie-Robertiello Schoenewolf

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

101 Greseli in Psihoterapie-Robertiello Schoenewolf

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/30/2018 101Greseliin PsihoterapieRobertiello Schoenewolf-slidepdf.

Traducere din engleza de

D es cr ie re a C IP a B ib li ot ec ii N al io na le a R om an ie i Partea I ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer

615.851.1 50 5 Terapeuta care nU-9irezolvase invidia de penis

57 8 Terapeutul care s-a indragostit

c.P. 27-0490, Bucure~ti

gre~eliin psihoterapie· Cuprins

RICHA RD C. ROB ERTIELLO. GERALD S CHOE NE WOLF

RICHA RD C. ROBERTIELLO , G ERALD SCH OENEWO LF

La inceput a fost analiza transferului. Apoi analiza rezistentei.

gre~eli in psi hoterapi e • Prefata

12 Scris m primul rand pentru profesioni~ti, acest volum este mai

Ca zurile prezentate In acea sta carte , la origine bazate pe ca 

Racker, Harold Searles, Hyman Spotnitz, Ralph Greenson ~iFrieda

Cand ne gandim la transfer ~irezistenta avem de obicei in ve-

repreze nta toate situatiile in care terapeutii au un acting out al

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

101gre~eliin psihoterapie Contratransfer;;i contrarezistenta

spatele neutralitatii terapeutice , oferind interventii nepotrivi

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

di furia sa va distruge relatia te rapeutica , ca ar determina du~

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

pot, de asemenea, aplica 9icontrarezistentei; 9iterapeutii se fac II culturale.

RICHARD C. ROBE RT IE LLO, GERALD S CHOENEW OLF

Coneeptu1 de eontrarezistenta este inca oareeum eontrover

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

Aceste cazuri demonstreaza va rietate de dile me legate de

stilul prezentarii este ceva mai literar decat in cazullucrarilor de

10lgre~eliin psihot r pi · ~aizeci;;i una de gre;;eli de contratr ansf er

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

rare a starii lor sau la 0 recadere. A1t i terapeut i, avand un acti ng

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

T era peutu i corista

- Af? putea intotdeauna seduce earn pe oricine af?vrea i-a

gre~eliin psi hoterapi e • Contratra nsferu ri erotice

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 1 1 gre~eli in psihoterapie Contratransferuri erotice

nu puteau fi disponibili ~ica pattern-ul continua chiar atunci I d\E ~E ALA

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

44 ca intretinea relatii sexuale ~ipentru ca mintise referitor la acest 1 I{I :;iEALA 3

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

ta lui. A devenit tot mai excitata de imbrati~arile lui 9i a fost

RIO lARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF 10lgre~eliin psihot r pi · Contratransferuri erotice

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF gre~eliin psihoterapie· Contr atransferuri erotice

R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF gre~eli in psi hoterapi e • Contratra nsferu rierotice

era peutu homofob fatieu eel bu n

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

La cea de-a treia ei ~edinta , 0 tanara femeie atragatoare i-a

La cea de-a ~asea ~edinta, ea i-a adus 0 cana de cafea, obser-

RICHARD C. ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF lOlgre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice

111.l1('legaturilepersonale cu barbatii din viata ei, avand doar re

T era peutu ca ruia i era frica

Un tanar terapeut a lucrat timp de mai multi ani cu a femeie

Ati ajuns sa mi placeti foarte mult ~i a sa mi fie dor de

RICHARD C ROBERTIELLO GERALD SCHOENEWOLF

64 Te rapeutul a ras c u anxietate, c a sih>i ascunda propriile la- t .\ W?EA LA 11

R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO , G ER AL D S CH OE NE WO LF 101gre~elitn psihoterapie' Contratransferuri erotice

, • •• •• •• • , , ,; U , • • , w • •• •• • •• . • •• • lJ l o I I I IU O . l d lW _lil ~i j ~ll dlli ~1

Pacienta, simtind furia terapeutului, a reactionat opunand rezis

R IC HA RD C . R OB ER TI EL LO. GER AL D S CH OE NE WOLF gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri erotice

- Nu este de important. Puteti sta in picioare dad prefe-

De fapt, terapeuta nu ~tia ce sa raspunda ~i l ini~tea ei era