@

House of Guides

Capitolul 3:
Salutul ti prezentarea -
perfecte
Test: Va pricepeti la salut �i prezentari
I Exista vreo diferenta intre a saluta verbal
�i a da mana?
2. La teatru, ii vedeti pe directorul firmei
dumneavoastra insotit de o femeie.
Mergeti la el sa ii salutati?
3. La serviciu, femeile trebuie sa se ridice de fiecare
data cand saluta pe cineva?
. Sunteti .�efa, iar el un subaltern mult mai in varsta.
4 Cine sugereaza sa va tutuiti? .................................................... .
5. Cineva vi se prezinta �i mormaie numele astfel
incat nu se intelege nimic. Insistati pentru a-i afla
identitatea?
6. In lumea afacerilor, cand este prezentata o
persoana straina se mentioneaza �i titlul �i gradul
academic? (Vreau sa va fac cuno�tinta cu
di Dr. Sommer?)
7. La o conferinta mi-a fost prezentat di Prof.
Dr. Wildfang. In dialogul care urmeaza
ma voi adresa ,,Domnule Prof. Dr. Wildfang"?
8. Trebuie sa ne spunem �i titlurile academice
atunci cand ne prezentam?
9. ,,Aceasta este familia Dr. Fischer."Astfel au fost
prezentati amandoi?
Gasiti raspunsurile la pagina 207.
4
I 2
Capitolul 3: Salutul ti prezentarea
..
- perfecta
.
Of! Gafele! Leonie ar prefera sa se evapore. Din pacate nu se
poate. Si gafa nu mai poate fi reparata. Toata lumea a privit-o
ironic atunci cand, prezentandu-se la noua firma, a mers in fata
directorului �i i-a intins mana. Henrike Scholten i-a spus asta mai
tarziu. Toti cei care au o functie inalta intr-o ierarhie, pe uscat
sau in aer, femei sau barbati sunt cei care trebuie sa intinda
primii mana, cand se fac prezentarile.
A�a ceva nu trebuia sa i se mai intample. S-a hotarat ca, pe
viitor, sa evite erorile de comportament cand face cuno�tinta cu
cineva.
In acest capitol veti afla tot ceea ce trebuie sa �titi despre
salut, prezentare �i despre modul in care se face cuno�tinta cu
cineva. Va fi vorba despre persoane importante, posesori de
Da/Nu titluri, stransul �i sarutul mainii, tutuit �i inmanarea corecta a
cartilor de vizita. Puteti sa cunoa�teti obiceiuri diferite, dar este
foarte important sa le acordati uzantelor toata atentia.
Da/Nu
Da/Nu Va prezentati sau faceti cuno,tinta?
Este o mica diferenta: fac cuno�tinta cei de acela�i rang, prezen­
tarile au Joe, de obicei, la un nivel mai inalt �i au un caracter ofi­
cial. Mai intai, persoana superioara in rang va fi privilegiata,
Da/Nu afland numele celui care ii este prezentat. Va avea in acest fel un
avantaj de informatie.
Astfel, membrului din consiliul de administratie i se va
prezenta stagiarul, pre�edintelui - laureatul unui premiu.
Da/Nu
Si mai departe:
� Candidatul, �efului de personal.
Da/Nu � Colaboratorul, superiorului.
� Secretara, �efului.
Da/Nu � Muncitorul dintr-un departament, �efului departamenului
respectiv.
Da/Nu � Localnicul, strainului.
In schimb, subalternii �i colegii fac cuno�tinta cu clientii sau
cu angajatii din alte firme. Este o forma ,,democratica" �i mai
u�or de realizat. Trebuie totu�i sa se tina seama de:
Etic heta de Business Pe ntru Femei
Cand sunt de acela$i rang, barbatul este prezentat femeii, o
persoana mai tanara uneia mai in varsta. Putem spune:
,,Domnule Wunder, vreau sa va prezint directoarei departamen-
tului nostru, doamna Sturm. Doamna Sturm, vreau sa vi-I prezint
pe domnul Wunder din Hamburg, care va participa astaz i la intal-
nirea noastra." Sau puteti intreba mai intai : ,,Ati facut
cuno$tinta?" Astfel veti ptoceda de fiecare data corei::t.
Cu siguranta, atunci cand are Joe o intalnire neprogramata,
nu puteti sta sa va ganditi cine are prioritate. Nu este o tragedie
daca nu procedati exact cum trebuie . Puteti repara gre$elile
apeland la farmec.
Yn plus: Diferenta de rang se pastreaza $i in viata privata. Spre
exemplu: Directorul Dr. Schon, insotit de o femeie, se intalne$te
Ia teatru cu DI. Meier, subalternul sau, insotit $i el. Nu poate fi
deci neglijata precaderea superiorului, uzantele depa$ind sfera
profesionala.
Deci: Superiorul este eel care Iasa sa se inteleaga daca vrea sa
fie abordat. DI. Meier se indreapta spre el, ii saluta, superiorul ii
Intinde mana. Meier: ,,Domnule Dr. Schon, vreau sa va prezint pe
sotia mea, Carola. L-ai mai vazut pe DI Director la intalnirea
membrilor firmei, de la Basel."
Directorul ii intinde doamnei Meier mana: ,,Ma bucur sa va
cunosc, doamna Meier." Apoi, catre insotitoarea sa: ,,Ingrid, dom-
nul este Peter Meier, un vechi colaborator de-al nostru. Sotia
mea, Ingrid Weber-Schon." (Doar ,,sotia mea", daca aceasta ii
poarta numele) . Doamna Schon ii intinde mai intai mana domnu-
lui Me ier $i apoi sotiei acestuia. Aceasta procedura poate fi ur-
mata de o scurta conversatie.
Yn viata privata, Iucrurile stau putin altfel:
~ Barbatul este prezentat femeii.
~ Ce! tanar celui mai In varsta.
~ Ce! care vine mai tarziu celor prezenti.
De fiecare data, In cadrul public sau privat, spuneti cateva
cuvinte despre eel pe care ii prezentati sau caruia ii face ti
cuno$tinta. Astfel se leaga mei repede o discutie. Persoanei care
va insote$te faceti-i cuno$tinta mai intai, intr-un mod politicos.
Astaz i, femeile i$i pot pastra numele dupa casatorie. Lucru
care duce uneori la confuzii atunci cand se fac prezentarile: Sunt
\ 44
Capitolul 3: Salutul ~i prezentarea - perfecte
casatoriti sa:u nu? Rezolvati dilema daca spuneti: ,,Vreau sa va fac
cuno~tinta cu · doamna Schmidt $i insotitorul ei , Domnul
Westernhagen".
Daca aveti doua nume, puteti sa va prezentati doar cu unul
dintrE: ele. Ursula Bursiek-Strom se recomanda Ia telefon Ursula
Bursiek. Suntem nedumerita? Atunci intrebam: ,,Pot. sa va spun
doar Bursiek?" sau , $i inai sigur: ,,Cum e mai bine sa va spun?"
Exprimare cu inf lorituri - - - - - - - -- - - - - - - -
Acum ati aflat numele ?i cateva lucruri despre celalalt. Cum reactionati? Aveti
grija ca expresiile precum: .. buna ziua, ma bucur ca, 7n sfar?it, va cunosc 7n
sfar?it • sau ,,7mi face place re " sau .. sunt foarte 7ncantata " sa nu para artifi-
ciale? demodate.
Cuvintele ,,soata " sau ,,duduia " sunt de evitat, la fel formule ca .. nevasta
mea" sau ,, barbatul meu".
CE trebuie sa evitati atunci cand va prezentati? Faceti-o sim-
plu; spuneti numele - eel mai bine insotit de prenume, pentru ca
este mai U$Or de retinut - $i, eventual, firma pentru care lucrati.
Se recomanda formularea: ,,Numele meu este Birgit Schimmer."
Sau ,,Sunt Birgit Schimmer."- suna mai sigur.
Nu spuneti : ,,Sunt Dna Schimmer", pentru ca sexul este evi-
dent. Vorbiti rar $i clar pentru ca celalalt este preocupat proba-
bil cu studierea dumneavoastra $i s-ar putea sa nu recepteze
corect informatia (vedeti Capitolul 1). Atunci cand faceti
cuno~tinta cu un grup, dati mana cu toti $i repetati-va numele
pentru fiecare in parte. La fel trebuie sa faceti $i cand salutati
membrii unui grup.
Titluri & Co
Astazi, in Germania, titulatura Dr. este folo sita ca titlu academic
pentru toate facultatile . Doar la teologie mai exista titlul de
licentiat. De altfel, nu se obi$nuie$te sa folose$ti apelativul ,,doc-
tor" in cazul celor care au promovat acest grad academic.
,,Domnule doctor" sau ,,Doamna doctor", fara alaturarea numelui,
este rezervat medicilor practicieni - ,, Buna ziua, Doamna doctor
Fein" suna politicos.
451
Eticheta de Business Pe ntru Fe mei
Titlul de doctor, ca $i alte titluri academice (magistru, inginer
diplomat etc.), nu reprezinta o parte a numelui (nici potrivit legii
$i nici dreptului cutumiar). Titlul academic de doctor nu trebu ie
sa faca parte, Yn mod obligatoriu, din formula de adresare - $i
nici nu e$ti obligat sa-1 declari.
Daca angajatorul folose$t~ titlu l academic al angajatului, el
trebuie sa i se adreseze Yn mod corect. Atata timp cat aceasta nu
contravine altor interese.
Problema politetii nu mai trebuie pusa Yn discutie 1n acest
caz.
Titlurile onorifice
Dato rita unor merite deosebite, unii oameni primesc titlul
onorific de Profesor sau Doctor.
Acordarea acestora se face din partea institutiilor de Ynvatamant
supe rior pe baza calificarii sau pentru ca respectiva persoana
ocupa un post de profesor. La fel ca $i Yn cazul anterior, titlul
onorific nu face parte din nume.
Cunoa$f'erea titlului onorific al unei persoane este utila pen-
tru completarea corecta a adresei. Astfel, Yn cazul unui ,,Profesor
h.c" (honoris causa), adresa va cuprinde $i: ,, Domnului Profesor
Peter XZ" sau ,,Doamnei Profesoare Helga Z." Titlurile onorifice
pot fi trecute astfel: Domnului Profesor Dr.-Ing. h .c. sau Dr.h.c.
Peter XZ".
in scris se folose$te, de obicei, doar eel mai Ynalt titlu, Yn
cazul de fata eel de profesor. intr-un nomenclator (sau Yntr-o
invitatie), titlul de doctor sau de profesor este Ynlocuit cu h .c.
(honoris causa).
Un om educat 'nu-$i spune $i ti tlurile sau distinctiile atunci
cand se prezinta. Daca acestea sunt cunoscute de eel care YI pre-
zinta atunci le va aminti, cu sau fara distinctia honoris causa. Ar
putea constitui un subiect de discu tie interesant.
De obicei , in Germania, titlurile onorifce sau academice
doband ite Yn strainatate, pentru merite deosebite, nu pot fi
echivalate cu grade le germane corespunzatoare .
146
Capitolul 3 : S alutul \d prezentarea - perfecte
Discutia privata cu .,onoratii" - - - - - - - -- -- -- -
Rectorului unei universitati nu i ne adresam cu .. Magnificenta Voastra" , ci cu
.. Domnule Profesor" : Decanului nu TI spun em .. Respectabilitatea Voastra",
ci , la fel , .. Domnule Profesor" . Pentru cardinali se folose§ite formula
.. Eminenta Voastra" sau .. Domnule Cardinal " , unui episcop TI spunem
.. Excelenta Voastra" sau .. Domnule Episcop".
Formula de adresare pentru un preot catolic este .. Sfintia Voastra " sau
.. Domnule Preot " .
Reprezentantilor Bisericii evanghelice trebuie sa va adresati pe nume sau cu
.. Domnule Preot". Pentru Papa, formulele de adresare sunt: .. Sanctitatea
Voastra" sau .. Preasfinte Parinte " .
Titluri de noblete
De Ia Constitutia de Ia Weimer, din 1919, titlurile de noblete fac
parte din nume. Este vorba despre titluri ca ,,duce" sau ,,conte"
care sunt Ynlocuite cu ,,domn" sau ,,doamna" . Particula ,,von" se
poate omite.
Formule de adresare orala:
~ Contele Dracula - nu domnule Conte (von) Dracula
~ Baronul Mottenburg sau Doamna de Mottenburg
~ ,,Buna ziua, Domnule Baron" sau ,,Buna z iua, Domnule ... "
~ Nu se mai folo se$te ,,Mare senior" sau ,,Mare doamna". Marelui
Senior de Heeremann i se spune ,,Domnul de Heeremann".
Daca este mini stru, i se spune ,,Domnule Ministru Heermann".
Formule de adresare folosite Yn scris $i Yn corespondenta:
~ (Domnului) (graduJ · academic) Maximilian Freiherr de
Drachenfels; ,,Stimate Domnule (gradul academic) Freiherr de
Drachenfels" sau ,,Stimate Domnule Freiherr de Drachenfels".
~ (Doamna) Contesa Sonja Bernadotte; ,,Stimata Doamna contesa
Sonja Bernadotte".
~ Printesa Monica de Isenburg: ,,Stimata printesa de Isenburg".
Cand nu este vorba despre titluri nobiliare, se folose$te
frecvent particula ,,von" a tat in adresarea scrisa dt $i in cea orala:
471
Eticheta de Business Pentru Femei
pentru Johann Wolfgang von Goethe formula de adresare va fi
,,Domnul von Goethe".
In viata profesionala, formula de adresare orala ,,Conte de G."
este 'inlocuita cu ,,Domnul de G." sau ,,Contele G.". La invitatiile
oficiale, printilor $i altor aristrocrati trebuie sa ne adresam cu
,Jnaltimea Voastra", ,,Altetea Voastra" sau ,,Maria Ta" (dupa cum
este cazul, daca sunt $efii Casei Regale sau copiii postumi) sau
numai cu ,,print (de) Lagune". Ultima varianta se folose$te eel mai
des. Dadi printul are un titlu de doctor, atunci i se va spune ,,Dr.
Print de Lagune" , dar mai sunt $i alte formule de adresare
magulitoare. Pentru a respecta traditia, tineti cont de modul de
adresare al persoanelor mai varstnice. Cand aveti nelamuriri,
Intrebati, Intrebati, Intrebati!
Yn cazul titlurilor de noblete straine, apartinand caselor
regale, se poate vorbi folosind termenul ,,alteta". Acesta este
ap licabil pentru Imparat, Imparateasa, rege, regina, print con-
sort, printesa, principe, principesa, mare-duce, ducesa ca $i pen-
tru $eic sau emir. In cazul unor invitatii protocolare sau oficiale,
trebuie sa clarificam mai Inainte formula corecta de adresare.
Infor_rpatii despre acestea puteti gasi la departamenul de pro-
tocol al Senatului $i al Pre$edintiei.
Salutari cu stil
Se cunosc $i se Intalnesc. Cateodata sunt $i straini de fata.
Regulile salutului, la serviciu, sunt dare: subalternul II saluta pe
superior. Mana dreapta fotinsa este un semnal pentru acceptarea
unui contact, o invitatie la dialog. Ce! mai mic In grad trebuie sa
a$tepte rabdator.
Sfat _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ __ _ _
Superiorul dumneavoastra ar trebui sa va 1ntinda mana, dar nu o face?
Probabil nu dore9te 1n acel moment un contact tactil sau, daca se comporta
1n acel moment ca toporul 1n padure, probabil nu se simte bine. Tn orice caz.
trebuie sa va retrageti 9i sa va vedeti de treaba .
Se poate 1ntampla sa va Intalniti cu tipul enervant, pe care
nimeni nu-I poate suferi. Vrea sa va salute cu o strangere de
I48
Capitolul 3: Salutul ;;i prezentarea - perfecte
\
mana! Sava faceti ca nu-I vedeti? Nu se poate. Mu$cati din marul
acru $i nu lasati sa se vada.
Cand va alaturati unui grup este bine sa-i salutati pe toti
odata. Un oaspete se Yntampina cu ,,Bine ati venit la firma ABC".
Cand Yntr-un grup se gase$te $i superiorul dumneavoastra,
Indreptati-va Intai catre el, $i va va Yntinde sigur mana. Ca-
teodata este suficient un ,,Buna" sau ,,Buna ziua", fara sa dati
mana cu fiecare. Daca dumneavoastra sunteti superiorul sau/$i
amfitrioana, mergeti la ceilalti, strangeti-le mana $i faceti cu-
no$tinta.
Exercitiu - - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - - -
Tn cazul 1n care. la o 1ntalnire complicata, nu va simtiii prea sigura, scrieti-va
pe o hartie numele persoanelor. Insemnati numele cu puncte, cruciulite, aure-
ole sau cu ce doriti. Marcati cu sageti cine saluta. cine da mana, cine 19i
spune numele mai 1ntai.
Cu timpul nu veti mai avea nevoie de hartie - veti face schemele 1n minte,
pentru fiecare 1ntalnire.
Ati uitat 'un nume? _ _ _ __ ______________
Aii uitat numele unei persoane, de 9i ati mai vazut-o 9i chiar ati vorbit cu ea?
Nu mai 1ncercati sa va amintiii! Cere1;i-va scuze 9i 1ntrebati, pur 9i simplu. 0
alta solutie care va va face sa ca 9tigati din nou puncte este sa spuneti
convingator ca doar numele va scapa. 1n schimb persoana v-a ramas 1n minte.
Spuneti-i, spre exemplu: ,,1mi amintesc foarte bine despre scurta discutie pe
care am avut-o cu privire la reforma ortografica. Din pacate. trebuie sa
recunosc ca nu v-am retinut numele." Obi 9nuiti-va, la 1ntalniri, sa va rostiii
numele 1nca o data, mai ales daca pe figura interlocutorului cititi panica:
motivul este faptul ca nu 19i aminte 9te numele dumneavoastra. Astfel. TI veti
ca 9tiga de prieten.
~
ve,nica strangere de mana
Unii oameni sunt imposibili atunci cand dau mana. Toata lumea
cunoa$te senzatia de ,,pe$te mart" (o atingere scurta, o mana
umeda, lipsita de vlaga) sau ,,rupe oase" (scurta, dar brutala),
care Iii apasa inelul In came. Apoi mai este $i efectul de men-
491
Eticheta de Business Pe ntru Femei
ghina (o strangere lunga $i brutala) sau strangerea de mana care
parca ar spune: ,,nu vei primi nimic de la mine" (prinderea U$Oara
a varfurilor degetelor). Exista $i efectul ,,manu$a" sau ,,compati-
mitorul" (indelungat, cuprinderea mainii intre palme, staruitor,
semnificativ). Nici mainile umede nu fac nimanui placere.
Daca vi s-au umezit din cauza emotiei, $tergeti discret mana
dreapta pe batista din buzunar sau atingeti-o u~or de bratul
Stang. 0 strangere a mainii scurta $i ferma este Cea mai buna
carte de vizita a limbajului trupului. Este suficient sa strangeti,
nu trebuie sa $i scuturati! (Este valabil pentru Germania. Pentru
alte tari, vedeti capitolul 12).
Atunci cand dati mana cu cineva este bine sa priviti in ochi
persoana. Acest lucru creeaza imediat o Jegatura $i cre$te
apropierea. Si nu uitati sa zambiti. Astfel, dovediti siguranta de
sine $i sunteti simpatica. Normal, in timpul salutului care
include strangere de mana, nu trebuie sa tineti mana stanga in
buzunarul de la pantaloni sau de la jacheta.
Stranutul ,i datul mainii
~ .:-,
Uneori va veti confrunta cu o problema neplacuta ce tine de
toamna $i de iarna: persoane racite in jurul nostru ne ofera
politicos mana in care tocmai au stranutat. Cum ie$im din
aceasta situatie?
lncercati sa va eschivati, dar nu va faceti prea mari sperante.
Puteti totu$i sa apelati la urmatoarea fraza: ,,dupa cum vad,
sunteti racit - din pacate nu vom putea da mana." Si daca cele
racite suntem noi, vom evita sa dam mana cu cineva: ,,din pacate,
nu am cum sa va strang mana, sunt foarte gripata." Ce! mai fru -
mos, pentru cei din jur, ar fi sa stranutam intr-un loc cat mai
retras, sau, $i mai bine, sa stranutam intr-o batista. ,,Sanatate"
este o urare invechita - zgomotele corpului nu se comenteaza.
Sarutul pe obraz ,i sarutu l mainii
Un mic sarut respectuos nu poate fi interz is de nimeni? Depinde
de caz! Acest obicei vechi european nu se potrive$te in viata pro-
150 ~
Capitolul 3: Salutul ,i prezentarea - perfecte
\
fesionala! Sarutul este rezervat familiei $i preietenilor apropiati.
In sudul Europei, Franta $i Luxemburg, acest Jucru pare U$Uratic.
Retragand mana puteti opri acest gest. Multi II folosesc pentru a
demonstra familiaritate.
In spatiul vienez, in Polonia $i chiar $i in Ungaria, se poate
intampla ca partenerul de afaceri sa va salute sarutandu-va
mana, daca mana dumneavoastra va parea ,,nehotarata".
Cand vreti sa evitati acest lucru, intindeti mana ferm $i
strangeti-o pe cea a partenerului daca observati ca ar intentiona
sa se incline . Ce! putin in Austria, acest gest va fi inteles.
Tarina Ecaterina cea Mare fuma doar cu mana stanga ca sa nu-
i miroasa mana dreapta a tutun, cand ii era sarutata!
Sa ne ridicam sau sa ramanem pe scaun ________ _
Atunci cand primesc pe cineva, oamenii politico~i se ridica Tn picioare. Daca
vorbesc la telefon ~i nu pot Tntrerupe, 11 fac semn musafirului, prin gesturi ~i
priviri, sa ia loc. Dupa terminarea convorbirii, se scuza scurt. Ati intrat Tntr-o
Tncapere Tn care se vorbe~te la telefon, este bine sa va retrageti ~i sa
a~teptati Tn hol. Faceti Tn a~a fel Tncat sa fi1i observati. Cand va a~ezati ,
deschideti-va jacheta sau haina. $i Tn acesta situatie functioneaza legea ega-
litatii Tn drepturi.
~i salutul se invata
In viata de afaceri, salutul tine cont de ierarhie. Asta inseamna
ca $i atunci cand este mai tanar, un superior este salutat de un
subaltern mai in varsta decat el, un grup ii spune $efului ,,Buna
ziua", iar barbatii i$i saluta mai Yntai co!egele. Superiorii se
bucura atat de prioritate la salut cat $i de initiativa la stabilirea
cor_tactelor.
In mediul privat functioneaza alte reguli.
Astfel:
~ Barbatul saluta feme ia.
~ Ce! mai tanar, pe eel mai in varsta.
~ Ce! singur, pe cei care formeaza un grup.
~ Ce! care se alatura grupului.
51 I
Eticheta de Business Pentru Femei
Atunci cand salutati pe cineva, privitH 'in ochi, zambiti
binevoitor, dar nu va Incovoiati spatele supus. Salutati amabil
oamenii ·din sala de a$teptare, colegii de compartiment din tren
$i vecinii de scaun din avion. in lift, salutati la urcare $i la
coborare, chiar daca multi nu procedeaza a$a.
Daca ne 'intalnim de mai multe ori cu cineva 'in aceea$i zi este
suficient sa-i zambim amabil sau sa-i spunem, fn trecere, ,,Buna" .
,,Pofta buna" este o formula populara, dar care nu tine de un
stil prea elegant. Se spunea, de obicei, la masa, 'in familie . Astazi
formula este folosita $i pentru a anunta pauza de pranz . Ar fi
bine sa uitati acest cuvant lipsit de continut.
Potrivit unei etichete mai stricte nu se ureaza ,,pofta buna",
decat daca sunteti gazda, dar $i atunci cu rezerve, 'in functie de
invitati. S-a 'incetatenit a$a $i vi se pare ciudat sa taceti cand
ceilalti spun asta? Spuneti mai bine: ,,haideti sa savuram!"
Dumneavoastra sau tu?
in Germania, tutuitul are o semnificatie aparte. In cazul unui
refuz ne vom cbmporta politicos, doar nu vrem sa agresam pe
nimeni.
Trebu ie sa tineti cont de mediu: intr-un atelier, muncitorii se
tutuiesc mai U$Dr decat o fac funqionarii intr-un birou. intr-o
firma mica, se spune, mai U$Or ,,tu" decat la un concern. Nu sunt
reguli universal valabile. Cum procedam cu clientii, 'ii tutuim? In
niciun caz. 0 cale de mijloc nimerita este sa te adresezi acesto-
ra cu prenumele, dar fo losind in timpul conversatiei ,,dumnea-
voastra".
,,Tu" nu se mai poate transforma 'in ,,dumneavoastra". Nu fiti
a$a risipitoare cu adoptarea familiara. Daca ajungeti $efa $i
ceilalti va tutuiesc, nu este foarte profesional.
Si dumneavoastra, ca $efa, trebuie sa manifestati putina
retinere in a-i tutui pe ceilalti. Pot aparea discutii $i acuzatii
privind atitudini partinitoare in cazul in care va adresati diferit,
in mod nejustificat, subalternilor.
Ca regula generala, superiorul este eel care sugereaza
renuntarea la adoptarea formala . Ce! care este nou intr-o firma,
dar mai in varsta, poate propune, dupa cateva saptamani, celor
152
Capitolul 3: Salutul ~i prezentarea - perfecte
\
mai tineri decat el, dar pe aceea$i pozitie ierarhica, sa se tutu-
iasca, .daca a$a se obi$nuie$te. in cazul in care noul venit nu este
$i eel mai varstnic dintr-un grup cu nivel ierarhic similar, initiati-
va ii revine celui mai varstnic.
Dar cand prietena careia 'ii vorbeati cu ,,tu" urea 1n ierarhie?
Atunci este nevoie de multa subtilitate. Oricum, ea are dreptul sa
stabileasca modul de adresare. Dar... multa atentie, afronturile
nu se uita a$a U$Or. .
Seful vrea sa va tutuiasca $i nu prea va convine? Puteti sa-1
puneti la punct cu subtilitate: ,,Va multumesc pentru propunere,
foarte dragut din partea dumneavoastra. Dar, dupa parerea mea,
lucram bine $i daca nu ne tutuim." Sau ,,Mai bine nu. Ar putea
duce la neintelegeri in departament." ,,Dumneavostra" pastreaza
distanta $i te fere$te de indiscretii.
Sfat ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Toii din departament se tutuiesc ~i dumneavoastra nu ~tiii ce sa faceti?
Foarte nepoliticos. In loc sa evitati cu inda~ire orice adresare directa. faceti
o analiza serioasa. lntrebaii-va colegii cum se poate manipula tutuitul. Este
valabil ~i pentru petrecerile ,, ude" la care toata lumea se tutuie~te. ca a doua
zi, sa revina la ,, dumneavoastra " . Punand intrebarea: ,, sunteii pentru •Tu»
sau pentru «Dumneavoastra»?", va va feri in viitor de situatii penibile - eel
putin pe dumneavoastra.
Cartea de vizita - la indemana
Dupa un scurt dialog sau la sfar$itul unei discutii, vine un
moment 1n care trebuie sa scoateti cartea de vizita, indispen-
sabila. Ea nu ofera doar informatii precum nume, adresa, pozitie,
activitate, ci are $i valoarea unui simbol al statusului. Si destul
de des salveaza ,,o relatie fara nume".
0 carte de vizita lasa sa se vada cine este posesorul ei : profe-
siile creative se prezinta cu originalitate, simplitatea cartilor de
vizita e apanajul treptelor superioare ale unei ierarhii. Cateodata
este tiparit doar numele, alte informatii adaugandu-se pe loc.
Cine vrea sa impresioneze printr-un stil tipator, trebuie sa
foloseasca tiparirea serigrafica $i otelul, ca suport.
531
Etic he t a d e Business P e ntru F e m e i
Uneori, proprietarul nu are nicio contributie la designul cartii
de vizita. Modelul este ales de firma. Aranjarea datelor era, la
Ynceput, urmatoarea: numele $i titlurile academice - in mijloc,
adresa - dreapta jos, numarul de telefon - stanga jos. Ynsa, azi
ordinea datelor este mai libera.
Cartea de vizita reprezinta in unele tari un element, mai
degraba, secundar, in altele are insa O importanta imensa
(spatiul sud-asiatic, America de Nord $i de Sud). Pentru calatori-
ile in ta.rile ale caror limbi ne sunt necunoscute, trebuie sa fim
atente ca traducerea sa nu fie penibila. Ea poate fi facuta in limba
tarii re spective sau in engleza.
Cartile de vizita - DA ,i NU
A9a DA:
• In strainatate, cand ,nmanam cartile de vizita imprimate ,n doua
limbi trebuie ca textul 7n limba tarii sau a partenerului de afaceri (eel
mai des engleza) sa fie deasupra.
• La 7ntrunirile profesionale, cartile de vizita se 7nmaneaza. de obicei.
la putin timp dupa salut sau cand va a9ezati la masa tratativelor.
Oaspetele face 7nceputul. Atunci cand va aflati 7n fata unui grup,
eel cu rangul eel mai 7nalt sau conducatorul grupului va primi primul
cartea de vizita.
• Cand ni se 7nmaneaza o carte de vizita o privim mai 7ntai Cea 9i cum
am primi un partener de discutie), 7n niciun caz nu o bagam cu
indiferenta 7n geanta. lnformatiile pe care le contine pot constitui
prilej de discutie: .,am rude 7n Hamburg, cred ca nu locuiesc foarte
departe de institutul dumneavoastra."
• Cartile de vizita 7n tocuri metalice plate sunt deosebit de elegante
9i u9or de pastrat, ideale pentru cadourile publicitare Cdar de cele
mai multe ori prea micD .
• Cand participati la reuniun i mari, luati-va carti de vizita suficiente.
Normal ca nu o sa le 7mpra 9tiati la tot poporul, dar va veti simti
penibil daca vi se termina.
• Cu o carte de vizita puteti scapa cu eleganta dintr-o scurta runda
de prezentari Cspre exemplu la o receptie) care nu va entuzias-
meaza. lnso!iii cartea de vizita de cuvintele: .. aceasta este cartea
mea de vizita. M-a 9 bucura daca ne-am mai 7ntalni o data."
154
Capitolul 3: Salutul , i prezentarea - perfecte
. Adaptati textul potrivit situatiei .. .
• Daca oferiii cartea de vizita unor persoane private, aveti grija sa
renuntati la titlurile academice.
• Cartea de vizita tine locul 9i unei mici scrisori - pe care puteti nota
ceva . Chiar 9i cand apare o schimbare.
A9a NU:
• Nu pierdeti cartile de vizita 9i nu le folosiii 7n alte scopuri (cum se
vede mai nou , la curatarea unghiilor).
• Nuse dau carti de vizita la masa.
• Aii primit o carte de vizita, va va ajuta mai tarziu daca va faceti
cateva notite ca reper Cdar nu 7n prezenta celorlaltiD, presupunand
ca nu sunteti adepta ghicitorilor.
• Nu le bagati celorlalti pe gat cartile de vizita. Este mai bine sa 7i
7ntrebati mai 7ntai pe ceilalti despre cartea de vizita 9i apoi sa le-o
dati 9i dumnneavoastra. Acesta este 9i un true bun , cand ati uitat
numele interlocutorului.
Salutul ,i prezentarea - scurt ti cuprinzator
• Fae cuno 9tinta cu cei de acela 9i rang . Prezentarea este pentru cei
de rang diferit.
• Nu ati 7nteles un nume? lntrebati imediat.
• In viata profesionala, cand prezentati pe cineva TI numiti 9i titlurile
9i gradele academice. Nu 9i cand va prezentati.
• Persoana mai 7nalta 7n grad TI da mana celei cu un grad mai mic,
dar: eel mai mic 7n grad saluta 7ntai.
• Strangerea de mana ferma 9i scurta este cea mai buna carte de
vizita pentru limbajul trupului.
• Cand primesc pe cineva, oamenii politico 9i se ridica 7n picioare.
• Superiorul este eel care face propunerea de renuntare la o expri-
mare formala.
• Cand vi se 7nmaneaza o carte de vizita este bine sa o priviti 7naine
de a o baga 7n geanta.
551

Capitolul 5:
Clasica sau on-line:
corespondenta cu stil
Test: Cat de consecventa ca stil este corespondenta
dumneavoastra?
1. Din cauza lipsei de timp, Yn corespondenta
am voie sa folosesc multe prescurtari. Da/Nu
2. La prietenii de afaceri apropiati pot sa Ynchei
cu formula de salut ,,M.s.(multe salutari)". Da/Nu
3. Cea mai buna formula de Yncheiere este
,,Cu salutari cordiale". Da/Nu
4. Formula de 1ncheiere ,,Cu deosebita consideratie"
exprima;respect. Da/Nu
5. Sub stantivarea tine de un stil neinspirat. Da/Nu
6. In cazul e-mail-urilor pot renunta Ia formula
de adresare. Da/Nu
7. Faxul este fnsotit fntotdeauna de o pagina de titlu. Da/Nu
8. Pot sa Yncep o scrisoare cu ,,Eu". Da/Nu
9. Daca trebuie sa apara doua semnaturi, persoana
superioara fo grad semneaza 1n partea stanga. Da/Nu
10. Pot sa le trimit $i celor de alte credinte
(musulmani, evrei), felicitare de Craciu n? Da/Nu
Rezolvarile le gasiti la pagina 209.
In cazul comunicarii scrise studiati serios stilul specific
firmei dumneavoastra pentru a impune $i 1n acest fel o imagine
puternica. In plus, propriul dumneavoastra stil, folosit fn
relatiile cu partenerii de afaceri $i colegii va deveni inconfun-
dabil. De aceea este foarte important sa rezolvati cu multa grija
orice fel de corespondenta.
170
Capitolul 5: Clasica sau on-line: corespondenta cu stil
Ganditi-va Yntotdeauna ca scrisorile, faxurile $i mail-urile
dumneavoastra sunt arhivate $i pot fi citite nu numai de per-
soanele carora le-au fost adresate.
In acest capitol, veti afla cum puteti coresponda cu stil,
corect, clar $i creativ - dincolo de cararile batatorite.
Destinatarul corespondentei dumneavoastra va va oferi, cu
siguranta, un feed-back 1mbucurator.
Aveti o secretara care se ocupa de corespondenta? Ce bine!
TrE:buie totu$i sa cititi cu atentie acest capitol pentru ca doar ast-
fel corespondenta fotocmita de secretara va fi la fel de buna ca
$i cum ati fi redactat-o dumneavoastra.
De altfel, de multe elemente ale corespondentei, cum ar fi
mail-urile, trebuie sa va ocupati chiar dumneavoastra.
Sfat~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
De cate ori ave1i ocazia, citi!i carti ~i reviste bune. Cu timpul, aceste lecturi
va ,,or rafina gustul ~i va vor 1mboga1i vocabularul. Modul de exprimare se va
individualiza ~i va deveni mai elegant.
Un teanc de scrisori o a$teapta pe Leonie. In unele situatii, ea
este cea care are initiativa pentru 1nceputul unei colaborari.
Deci, la treaba! Multe persoane scrupuloase formuleaza 1ntai 1n
minte textul fntregii scrisori. Inainte de redactarea propriu-zisa
are Joe un proces de gandire. La randul !or, altii - precum Leonie
- concep textul pe masura ce ii scriu, mai degraba intuitiv.
Normal, $i 1n cazul acestui proces trebuie sa se gandeasca
dinaite ce vrea sa comunice $i sa obtina prin respectiva
scrisoare. Niciuna dinte aceste modalitati nu este superioara
celeilalte. Fiecare trebuie sa descopere care mod de redactare i
se potrive$te.
Scopuri in vizor
Le,Jnie vrea sa-$i ajute partenerii de afaceri sa-$i atinga scopu-
rile. Astfel, ea se transpune mai Yntai fn situatia destinatarului
textelor sale $i verifica ce avantaje i-ar putea oferi. Pornind de Ia
acestea, realizeaza oferta care sa raspunda nevoilor specifice ale
partenerului ei. Clientul va recunoa$te avantajul oferit de pro-
71 I
Etic heta de Business Pentru Fe mei Ca pitolul 5 : Clasica sau on-line: corespondenta cu stil

punerea elaborata de Leonie. La randul lui va lua In calcul faptul Corespondenta c lasica
ca $i fi rma lui Leonie trebuie sa aiba In vedere propriile beneficii.
Important este ca toate partile sa Ca$tige. Punand In acord ceea Cand redactati scrisorile se poate Intampla sa pierdeti ceva din
ce se da cu ceea ce se obtine, se consolideaza succesul. vedere. De aceea, fiti atenta ca toate sa fie Yn ordine.

Lui Leonie Ii este foarte clar ca valoarea corespondentei este un 0 scrisoare trebuie sa contina urmatoarele elemente standard:
facto r important al carierei $i spune multe despre persoana ei. ~ denumirea corecta a firmei,
Ea $tie foarte bine cum trebuie sa Ii apara destinatarului: ~ titlul, numele $i prenumele celui caruia va adresati,
~ competenta, ~ adresa exacta,
~ Ingrijita, ~ data (fara loc),
~ simpatica, ~ referinta (fara cuvantul referitor la): explicatie scurta asupra
~ creativa, continutului, cu bold,
~ naturala, ~ formula de adresare,
~ serioasa, ~ introducerea pozitiva,
~ inteligenta ~ cuprinsul,
~ amabila, ~ Incheierea,
~ Incantatoare, ~ formu la de salut (finala),
~ categorica, ~ firma, departamentul ,
~ patrunzatoare, ~ semnatura,
~ de Incredere. ~ prenumele $i numele expeditorului,
~ eventual pozitia (ex. director)
Cei care Ii citesc corespondenta - chiar $i $efii $i colegii - ar ~ (anexele: nu apare scris cuvantul ,,anexe", sunt doar enume-
trebui sa fie Incantati. Modul In care se exprima In scris Ii rate : prospect, catalog ...)
dezvaluie personalitatea. Leonie $tie deci ca este nevoie de
multa responsabilitate. Chiar $i Yn situatiile complexe, aspectele
exterioare nu sunt deloc de neglijat. Adresa dest inatarului
E nevoie de munca $i rigoare? Nicio problema. Ca reu$ita sa
fie totala, nu pot lipsi : cuno$tintele solide, spiritul empatic pre- Daca adresa nu este scrisa corect, expeditorul va privi scrisoarea
cum $i vointa $i timpul. Toate textele trebuie concepute $i for- cu oarecare rezerve. Cu siguranta nu vreti asta.
mulate cat mai bine cu putinta. 0 singura gafa, un moment de Scrierea gre$ita a numelui adresantului II va deranja $i va trage
neglijenta pot sa-i afecteze serios imaginea. concluzii asupra atentiei expeditorului. De aceea, verificati cu
Intr-o scrisoare nu trebuie sa se tina cont doar de continut. Un scrupulozitate atat modul In care este scris numele firmei cat $i
rol aparte II joaca $i forma, perspectiva, stilul, structurile lingvis- persoana, $i adresa.
tice $i ordinea. Toate aceste componente dau o imagine de ansam-
blu atat a persoanei care scrie cat $i a firmei pe care acesta o repre- Sfat ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
zinta. Aceasta imagine treze$te ganduri $i sentimente pozitive sau Exista regulile de scriere a unei scrisori de afaceri, care pot fi gasite Tn ghiduri
negative. Facand abstraqie de scrierile standard specifice firme- de redactare care ofera informa1ii despre adresa corecta. Pute1i Tncerca $i pe
lor, fi ecare scrisoare trebuie sa fie un unicat, chiar daca este o ofer- internet.
ta, o scrisoare de felicitare, de multumire sau de condoleante.

172 731
 ;11
Eticheta de Business P entru Femei Capitolul 5: Clasica sau on-line: corespondenta cu stil

Pe plic, 'in cazul unei perechi, se scrie, (potrivit uzantelor in-
ternationale) mai 'intai numele domnului. Daca doriti, puteti
scrie 'i nsa 'intai numele doamnei. Yn scrisoare, ordinea este inver-
sa. Exista doua posibilitati:
,,Domnul Rudi Holbein $i d0amna Susanne Holbein" sau
,,Domnul $i doamna Rudi $i Susanne Holbein". Formula ,,Sotii
Holbein" nu se mai folose$te.
Particula ,,Catre" a disparut de mult. E inutila $i precizarea
,,Firma", daca acest lucru reiese din denumire - spre exemplu din
anexele: SA sau SRL.
Deci, BASF SA sau Rainer Binder SRL. Doar daca poate aparea
o confuzie se mai scrie cuvantul ,,Firma": Firma Heinrich Seltsam.
Daca numele firmei este trecut 'inaintea celui al persoanei,
altcineva poate deschide plicul. Cand numele persoanei apare
primul, scrisoarea va ajunge cu siguranta la aceasta. De multe ori
nu se tine cont de aceasta regula. Dar dumneavoastra trebuie sa
o respectati cand scrieti $i cand deschideti coresponden1a.
Daca vreti sa fiti sigura ca scrisoarea dumneavoastra nu cade
Yn mainile altcuiva, atunci scrieti pe plic, sub nume, ,,personal".
Indicatia ,,c/o" (care of) se poate suprima.
Yn adresa trebuie sa apara forma de dativ ,,Domnului", nu
,,Domnul Klaus Roht". Cu precizarea fuqiei:
Domnului Thomas Schmidt,
Director al Camerei de comert.
Titlurile academice $i de noblete 'insotesc numele: ,,Domnului
Prof. Dr. Frank Seibold". Pentru formula de adresare este sufi-
cienta folosirea celui mai important titlu: ,,Stimata Doamna
Profesoara Altklug". Tot a$a se procedeaza $i cu funqiile oficiale:
,,Domnule Primar Nikolaus Liebkind". Daca destinatarul este ado-
lescent, se folose$te doar prenumele $i numele.
unei doamne ca unui barbat este ridicol. Formula de adresare
corecta este : ,;Stimata Doamna Director ministerial", ,,Stimata
Doamna Primar".
Regulile sunt necesare, trebuie sa vi le 'inSU$iti , dar sa nu !'"
renuntati la a lasa creativitatea sa se manifeste.
Puteti sa va exprimati direct, daca vi se ofera ocazia:
~ Stimate draga domnule Maier
~ Buna ziua, Domnle Mi.iller i
~ Buna, Domnule Schmidt
~ Draga Domnule Vetter lj
~ Draga Peter Klein I
~ Multe salutari, Doamna Sauerbier. I
Faceti o introducere pozitiva. La 'inceput scrieti ceva amabil ,
poate o multumire, care va binedispune destinatarul: ,,va mul-
tumesc pentru raspunsul prompt." Sau: ,,ne bucuram ca sunteti
interesat de produsul nostru X." sau: ,,ati uitat? Nu aveti timp?".
Fraze ca: ,,va confirmam sosirea scrisorii dumneavoastra din ... ";
,,cu privire la scrisoarea dumneavoastra din .. ." sau ,,ne pare rau
ca trebuie sa va comunicam ... " sunt 'inflorituri $i plictisesc citi-
torul.
Formula de incheiere !ji semnatura
Astazi este permis aproape tot ceea ce vine din inima. Formula
de Yncheiere trebuie sa se potriveasca cu formu la de Ynceput, $i
asta de fiecare data. Daca ati scris Ia Ynceput ,,Draga Doamna
Thomsen", puteti sa 'incheiati cu ,,Salutari din inima". Variati for-
mulele de salut de ficare data, pentru a evita stereotipia.

Formule de adresare !ji de inceput Puteti 'incerca astfel:

~ Cu mul 1umiri pentru 'intelegere $i un salut prietenesc
Pe cat posibil, trebuie sa va adresati destinatarului direct. ~ O zi buna
,,Stimata doamna Ludwig" este o formula de adresare seaca-pro- ~ Salutari amicale Ia toata lumea
fesionala. Yn cazul 'in care destinatarul nu va este cunoscut , ~ Toate cele bune $i pe curand
puteti scrie: ,,Stimata/ e Doamna/ Domnule". Titlurile sunt trecute ~ Cele mai bune urari
1n fa 1a: ,,Dr. (prescurtat) sau Profesor ('intreg). Sa i te adresezi ~ Va dorim o calatorie placuta

174 751
Eticheta de Business Pentru Femei
~ Ne cerem scuze $i va oferim un mic cadou
~ Salutari estivale de la Berlin
~ Salutari amicale 1n plina iarna, de la Milnchen
~ Salutari din inima
~ Multe multumiri pentru salutarile prietene$ti
~ Va doresc un Ynceput bun de saptamana
~ Ma bucur de colaborare
~ Va doresc mult succes.
Amabilitatea va avea efect. Formulele prea sobre cum ar fi:
,,cu deosebit respect" sunt de evitat. Si Ynca ceva: nu scrieti : Jn
speranta .. . ramanem ... " Nu sperati, fiti convinsa - de$i nu trebuie
sa spuneti neaparat acest Iucru . Chiar $i Ynfloriturile: ,,Daca aveti
Yntrebari, va stam oricand Ia dispozitie" sunt cam prafuite .
in fraza finala se poate folosi Ynca o data numele destinataru -
lui: ,,Stimate Domnule Kohl, ne bucuram ... "
E o dovada de respect $i de stil.
Desigur, semnatura dumneavoastra trebuie sa fie inteligibila.
Daca este cazul, exersati putin. Pentru semnatura este bine sa
folositi culoarea albastru, pentru a se deosebi de textul tiparit.
Stiloul a fost totdeauna mai elegant decat pixul. Este bine sa
scrieti Yntai prenumele $i apoi numele; este mai personal. in
caz ul 1n care numele este foarte lung, puteti prescurta prenu-
mele. Sub semnatura sa scrieti $i de tipar prenumele $i numele:
Yeti evita confuziile enervante, ca de exemplu, sa fiti numit la
telefon domnul Engel 1n Joe de Doamna Engel.
Precizarea ,,Scrisa dupa dictare" nu e prea eleganta. Daca sem-
neaza secretara, prin ordin (mandat), Ynaintea numelui acesteia
se va face aceasta precizare.
Scrisori scurte sau biletele - - - - - - - - - - - - - - -
Sunteti pragmatica , dar foarte impersonala. Pe un bilet puteti adauga 1nainte
de semnatura 9i dteva 1nflorituri .. Salutari din inima" sau .. Multe multumiri
pentru colaborare".
Cateodata este suficient sa ata 9ati doar cartea de vizita, pe care ati scris
cateva cuvinte amicale. Nu trebuie sa o trimiteti ,, goala " - puteti sa folositi
cartile de vizita 9i pentru comunicari urgente.
176
Capitolul 5: Clasica sau on-line: corespondenta cu stil
Forma !ji structura textului
Scrisorile dumneavoastra trebuie sa fie bine structurate $i ordo-
nate. Textul trebuie sa fie echilibrat, a$ezat 1n mijlocul paginii $i
scris la un rand. Alegeti un font U$Or de citit ca Times New
Roman, Arial sau Garamond $i o ma.rime lizibila (11 sau 12
puncte). Lasati suficient spatiu la stanga pentru a putea fi
Yndosariate foile fara sa se piarda ceva din continut. Aliniati mai
bine textul Ia strnga, de altfel ·gruparea textului Yn paragrafe este
mai potrivita. Dupa formula de adresare lasati unul-doua r1nduri
libere, la fel $i Ynainte de Yncheiere. Nu fiti zgYrcita cu paragrafele
pentru ca fac textul lizibil.
Regula de baza: fiecare idee trebuie formulata Yntr-un para-
graf. Nu abuzati Yn schimb de optiunile bold, italic sau cursiv
pentru ca aglomereaza textul. Cand faceti o enumeratie folositi
buline sau liniute.
Sfat ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Realizati un model de scrisoare dupa regulile de scriere, astfel nu va mai tre-
bui sa va bateti de fiecare data capuL
Stilistica
Fiecare om este creativ. Deci $i dumneavoastra. Faceti ca acest
Ju,: ru sa se vada 1n corespondenta. Fiti curajoasa, spargeti tipa-
rele $i dovediti-va creativitatea. Alungati din vocabular limbajul
birocratic care va Yncorseteaza 1n corespondenta de afaceri.
folositi cat mai putine substantive $i optati pentru diateza acti -
va. Scrieti ,,a plati" Yn Joe de ,, a face plata", ,,a rezerva" 1n Joe de,,
a face o rezervare", ,,a rambursa" 1n Joe de ,,a face un ramburs".
Un verb este Yntotdeauna mai clar decat un substantiv. Spuneti
direct: ,,va rog ... ", nu ,,a$ vrea sa va rog ... ", ,, va propun urma-
tcarele .. " Yn Joe de ,,pot sa va propun urmatoarele Jucruri...".
Ocoliti toate infloriturile prafuite. ,,Ne permitem sa va atra-
gem atentia ..." suna prea pretentios. Firma unde se folose$te
aceasta exprimare va fi probabil considerata $i ea pretentioasa.
Optati mai bine pentru: ,,va rog sa luati Yn considerare ... ".
771

Eticheta de Bus iness Pe ntru Femei
Cu cat mai clar este textul, cu atat mai placut va fi la lectura.
Renuntati la cuvintele expletive ca: ,,de fapt", ,,atunci", ,,a:;;a", ,,ca
sa zicem a:;;a", ,,adica", ,,oarecum", ,,mai bine zis", ,,relativ", ,,abso-
lut", ,,referitor Ia asta". Prescurtare a unor grupuri de cuvinte ca:
de exemplu, Yn conditiile date, Yn anumite conditii, eventual,
Yntrerup fluxul Iecturii. Cat despre prescurtarea forr,nulelor de
salut ele sunt calificate ca nepoliticoase.
Mentiunea ,,personal" nu mai este necesara. Mai potrivita ar fi
Ynsa indicatia Jn atentia". In Iocul formularilor complicate
folositi mai bine cuvinte :;,i propozitii simple, pe care le Yntelege
toata lumea. Aveti grija la frazele Intortocheate, pentru citirea :;,i
Yntelegerea carora destinatarul ar trebui sa faca un adevarat
antrenament de memorie. Ganditi-va ca Ia sfar:;,itul lecturii el tre-
buie sa :;,tie clar ce a citit, de la Ynceput pana la sfar:;,it. Frazele
neclare consuma timpul cititorului care va fi nevoit sa reia lec-
tura, pentru a cuprinde Intelesul. De cate ori este posibil, alegeti
diateza activa: ,,Y-am scris ... " In Joe de ,,V-a fost trimisa o
scrisoare din partea noastra._.. ".
Renuntati Ia jargonuI de specialitate $i Ia neoiogisme.
Ganditi-va ca multe notiuni frecvent folosite Yn firma dumnea-
voastra nu sunt cunoscute de alti oameni. Daca este nevoie,
puteti adauga o nota explicativa. Lucrurile stau evident altfel Yn
cazul corespondentei Yntre speciali:;;ti. Transcrierea este atunci
ridicol a. Daca folositi Insa prea multe neologisme, riscati sa
deveni ti pedanta.
Mul te engle zisme sau pseudoenglezisme au fost asimilate
atat de bine Yncat sunt cunoscute de toata Iumea :;,i cu greu pot
fi Inlocuite: de exemplu ,, handy" (care In engleza nu este ,,handy"
ci ,,mobil" sau ,,cell phone" ), ,,computer" sau ,, notebook".
Scoateti din vocabularul propriu cuvintele urate, argourile . La
fel de suparatoare sunt :;,i pleonasmele ca: ,,a renova din nou" sau
,,test de Yncercare". Pa.strati scrierea cu majuscule la Inceput de
propozitie Yntre obiceiurile dumneavoatra. fn primul rand ca nu
este corect gramatical sa renuntati la ele :;,i apoi scrierea cu litera
mica de Ia Ynceput pana Ia sfar:;,it Yngreuneaza citirea.
Transformati frazele negative in fraze pozitive. Daca un pro-
d us nu poate fi livrat, este mai bine sa comunicati ca produsul
se va livra din nou dupa 5 august. Sau In alt caz : ,,sigur nu ati ob-
servat ca .. ." (avertizare), ,,aici este clar vorba despre o nein-
178
,/
Capitolul 5: Clasica sau on-line: corespondenta cu stil !I
i'i
!I
telegere (Iivrare gre:;;ita), ,,a$ fi venit cu placere daca nu .. ." (refu- ,1
zul unei invitatii), ,,oferta dumneavoastra este foarte interesanta,
pe viitor vom profita de ea." (Refuz)
Nu le dati celorlalti sentimentul ca au facut o gre$eala. Mai ii
bine renuntati la cuvintele: ,,gre:;;it", ,,neinteles", ,,omis" $i la
expresiile: ,,ne-a surprins", ,,ne-a scapat". Atacurile verbale, re-
pro:;;urile :;,i tonul de ordin nu due nicaieri. Nimeni nu·accepta cu
placere critica :;,i efectul ei poate fi de lunga durata - chiar daca
Yncercati sa o ameliorati cu Iaude :;,i linigu$iri. Raul dureaza. fn f
111
comunicarea scrisa nu este altfel decat In comunicarea verbala. I
Nesiguranta, formula.rile lacunare trezesc suspiciune. De
aceea este bine sa evitati cat mai mult conditionalul: ,,ar ajunge",
,,ar avea", ,,ar fi''. Scrieti mai bine : ,,Ne-am bucura daca v-ar con-
veni propunerea noastra."
Pana de inspiratie'--- -- - -- - - - - - - - -- - - -
Nu Tntotdeauna gasiti imediat cuvantul de care aveti nevoie. Este normal.
Rezervati-va timp sa cautati formularea potrivita. Pentru a evita repeti!iile
folositi dictionare explicative sau de sinonime. Puteti apela :;,i la cele on line.
Faceti-va o lista de sinonime pentru cuvintele pe care le folositi eel mai des,
ca de exemplu : .. a comunica" ... a informa", .. problema", ., gre:;,eala" . .,pro-
dus".
Dae{} v-ati gandit prea mult la redactarea unui text sau a unei propozi!ii. dar
nu ati gasit formularea potrivita , mai bine luati o pauza. rujati-va sau faceti
putina ordine Tn acte. Astfel va veti detensiona :;,i cand veti reveni asupra
materialului care trebuie redactat, veti gasi u:;,or cuvintele potrivite, iar ideile
vor curge ca de la sine, imediat ce va reluati locul Tn fata monitorului. lnspiratia
ia na:;,tere Tntr-un creier relaxat.
A:;;ezati semnele de punctuatie acolo unde trebuie, tineti cont
de noile norme ortografice :;,i de gre:;;elile de dactilografie.
·T rebuie sa aveti mereu la Yndemana dictionarul ortografic :;,i de
neologisme. Vreti raspunsurile imediat? Atunci cautati pe inter-
net. Verificarea ortografiei cu ajutorul programelor de procesare
a textului va ajuta sa evitati unele gre:;;eli, daca nu chiar pe toate.
Este un gest frumos sa scrieti de mana formulele de adresare
$i de Incheiere. Acest lucru va scoate In evidenta o scrisoare de
reclama sau de afaceri.
79 l

Eticheta de Business Pentru Feme i
Felicitarile de Craciun
Felicitarile de Craciun arata ca.ta atentie acorda expeditorul sie
InSU$i $i destinatarului. Ura.rile ,,Craciun fericit!" $i ,,Un an nou
binecuvantat!" sunt, de obicei, gata imprimate. Dar, a$a cum se
separa graul de pleava, separati fe licitarile care trebuie doar
semnate de cele pe care trebuie sa scrieti de mana cateva cuvinte
amicale.
In orice caz, semnatura trebuie sa fie lizibila. Si trebuie sa-i
apartina doar unei persoane cunoscute destinatarului. Un timbru
elegant face o impresie mai buna decat un plic $tantat la ma$ina.
Este penibil atunci sa trimiteti felicitari de Craciun prietenilor
care nu sarbatoresc, din considerente religioase, aceasta zi.
,,Season"s Greeatings" este o urare potrivita $i pentru Hannuka
(sarbatoare evreiasca).
Daca aveti cunoscuti evrei sau musulmani, In redactarea
felicitarilor trebuie sa tineti cont de acest lucru . Interesati-va
care sunt sarbatorile la ace$tia $i trimiteti-le o felicitare, cu
ocazia celei mai importante.
Nu mai este nevoie sa multumiti pentru o felicitare, In cazul
In care urmeaza sa trimiteti $i dumneavoastra una persoanei
respective. Daca ati primit o felicitare neci.$teptata, atunci este
bine sa sunati $i sa multumiti. Aratati astfe l ca gestul v-a facut
deosebita placere.
Sfat~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Faceti o lista 1n care sa cuprindeti toate persoanele dragi carora le veti trimi-
te felicitari , precum :;,i pe cele de la care ati primit fel icitari.
Scrieti .. Situatii speciale" pentru cei de alta religie (alt cerc culturaD. Notati-va
:;,i adresele astfel 1ncat sa nu le cautat de fiecare data.
Pe fax - strict confidential!
Multe tranzaqii se fac pe fax. Si In cazul acestui mijloc de comu-
nicare s-a mai schimbat cate ceva fntre timp . Spre exemplu, astazi
nu mai este obligatorie foaia-coperta. Odata cu renuntarea la ea
se economise$te hartie, cerneala tipografica $i, desigur, timp.
180
II
C a pitolul 5 : Cla sica sau on-line: corespondenta cu stil
Formal, aceasta foaie cuprinde o descriere a paginilor urma-
toare, cu indicatii despre adresant. In anumite situatii puteti
raspunde pe acela$i fax. Daca nu vreti sa scrieti pe documentul
primit, lipiti un biletel pe care puteti sa-1 Inlaturati apoi.
Un fax pote fi scris fara probleme de mana, cu conditia sa I
aveti un scris lizibil.
Atentie: In cele mai multe firme, un material tdmis pe fax
poate fi vazut de mai multa lume. De aceea, documentele impor-
tante trebuie trimise prin po$ta. Daca la fax au acces mai multe
persoane, este bine sa precizati cui Ii este adresat faxul pe care
fl trimiteti.
Comunicarea deschisa, pe fax, este Intr-adevar comoda $i
economise$te timp, dar nu este indicata In orice situatie.
Aveti grija sa nu trimiteti copii sau documente cu chenare
groase, pentru ca destinatarul va primi doar o foaie cu pete
negre, care Ii va consuma pe deasupra $i tU$Ul.
,,Ya trimit imediat un fax." Daca faceti aceasta promisiune,
atunci In eel mult 30 de minute trebuie sa fl $i trimiteti. In
situatia In care a intervenit, ceva este elegant sa telefonati $i sa
dati explicatii.
,,Neticheta" sau o n-line cu stil
Comunicarea prin corespondenta clasica $i pe fax este Inlocuita
treptat cu cea pe e-mail. Schimbul de informatii trebuie sa fie
direct, rapid $i convenabil. In plus, pe mail se pot anexa, fara
probleme, fi$iere $i fotografii.
Victoria corespondentei elecronice, a carei redactare le ia
angajatilor mult mai putin timp decat cea clasica, are $i cateva
puncte slabe. De aceea au aparut recomandari pentru comporta-
mentul on-line, a$a-zisa neticheta, care ajuta la folosirea sigura,
$i nestingherita a acestu i mediu.
Ganditi-va ca o comunicare eleganta, pe e-mail, reprezinta o
competenta cheie. E-mail-urile au adesea aceea$i valoare ca $i o
scrisoare. De multe ori sunt arhivate $i va pune In lumina stilul.
De aceea elaborati-va e-mail-urile, interne $i externe, la fel de
atent ca $i scrisorile. Este important ca ele sa denote un stil
profesional, serios $i politicos.
81 I

Eticheta de Business Pentru Femei
Regulile corespondentei clasice sunt valabile ~i fn cazul e-
mailu rilor. Mesajele trebuie sa includa formulele de adresare ~i
de fncheiere . Yn cazul apropiatilor puteti alege o formulare rela-
xata, spre exemplu, doar ,,salut!". Ce! care raspunde se poate ori-
enta fn ce nota sa f~i fnceapa mesajul, dupa cuvintele de ·
fncheiere ale expeditorului.
Limbajul colocvial, scrierea numai cu litera mica (sau mare)
de la fnceput pana Ia sfar~it, gre~elile de ortografie sau de tastare
nu sunt acceptate nici fn cazul e-mail-urilor. Limitati Iungimea
randului Ia 65 de semne, astfel fncat sa poata fi citit cu u~urinta.
Daca este trimis fn afara tarii scrieti, atentie Ia scrierea cu diacri-
tice. , ~ Sa sunati imediat ce ati trimis un e-mail pentru a verifica daca a
E-mail-urile sunt confidentiale , ca ~i scrisorile. Daca vreti sa
transmiteti un e-mail mai departe, cereti mai fntai acordul expe-
ditoru!ui.
Despre E-mail - DA ~i N U
A:;;a DA:
~ Titlu sugestiv.
~ Formula de adresare potrivita unei scrisori de afaceri . Daca este
un re-play, nu mai este nevoie de form ula de adresare.
In cazul corespondentei cu strainii: 'in primul rand adresare formala .
Daca partenerul va raspunde cu .. Draga Leonie" , atunci puteti sa
va adresati 9i dumneavoastra folosind prenumele.
~ lnformatia cea mai importanta trebuie sa se gaseasca chiar 'in
primul rand.
~ Alineat pentru fiecare idee.
~ Fili concisa.
~ Explicati ce veti ata 9a 'in anexa. Dar atentie: nu toti utilizatorii dis-
pun de o conexiune rapida 9i descarcarea poate dura o ve 9nicie.
Cand volumul de informate este prea mare, multe calculatoare se
pot 9i bloca. Daca este nevoie, folositi un program de comprimare,
dar 'intrebati destinatarul daca 'ii are instalat 9i el Cspre exemplu
WinZip).
~ Alegeti formule de 'incheiere personalizate.
~ Adaugati a9a-zisa .. semnatura" Cadresa, numar de telefon).
182
:I
Capitolul 5 : Clasica sau on-line: corespondenta cu stil
Aceasta 'ii scute 9te pe corespondent sa mai caute. 'in cazul 'in care
dore9te sa comunice 9i altfel cu dumneavoastra . .. Semnatura" nu
trebuie sa fie prea lunga, nu mai mult de cinci randuri. Probabil ca
la orice firma exista reguli 'in legatura cu aceste date.
~ Dupa redactare, cititi atent mesajul.
~ Considerati mesajul ca o carte de vizita. El vorbe 9te celorlalti
despre persoana dumneavoastra. I
~ Controversele personale nu au Joe pe mail.
i
~a NU: I
q
ajuns.
~ Sa a9teptati un raspuns imediat.
~ Sa raspundeti afectat, la un e-mail care v-a enervat. Mai 'intai
lini9titi-va 9i apoi citi1i 'inca O data.
Sa trimiteti informatii confidentiale.
~ Sa transmiteti secrete profesionale, documente importante sau sa
faceti marturisiri personale. Siguranta nu este garantata. Ati tastat
din gre 9eala alta adresa 9i ati trimis mesajul la altcineva. Penibil, pe-
nibil. lnstantele judecatore9ti poate sa opreasca e-mail-ul 9i sa-1
foloseasca ca proba. Putini utilizatori de e-mail 9tiu ca pot fi facuti
responsabi li de continutul mesajelor lor.
~ Sa trimiti mesaje de condoleante. Acest gest se face doar prin
scrisori .
~ Sa retrimiteti mesajele far.a sa actualizati datele. Dupa un schimb
de replici , trebuie sa 'incepeti un nou e-mail.
~ Sa adaugati emoticoane care exprima ras sau regret. Acest lucru
este permis doar 'in corespondenta privata.
1:1
R.aspundeti cat mai repede Ia e-mail. Yn viata de afaceri multi
clienti a~teapta o reactie rapida. De aceea trebuie sa vaverificati
de mai multe ori pe z i e-mail-ul ~i sa raspundeti prompt me-
sajelor, chair ~i atunci cand trebuie doar sa oferiti mici Iamuriri.
Cat de repede trebu ie sa reactionati Ia un e-mail depinde,
binEfnteles, de cat de urgenta este chestiunea. 0 regula de baza
spune ca ar trebui sa raspundeti fn decursul unei zile de Iucru.
Can:l sunteti in concediu sau intr-o calatorie de afaceri mai Iunga
831
Eticheta de Business Pentru Femei

informati-va partenerii de afaceri �i colegii, eventual prin inter­

mediul unei asistente, asupra modului 1n care ati putea sa Ji
ajutati 1n caz de necesitate.
Confirmarile de primire pot fi foarte importante 1n cazul e­
mail-urilor importante, dar 10 cazul celor de rutina ii costa pe
expeditor timp �i nervi.

Corespondenta: scurt ti cuprinzator

� Fiti atenta la formula de adresare i'i la adresa destinatarului.

• Structurati textul clar i'i lizibil.
� Verificati ortografia, gramatica i'i punctuatia.
� Evitati frazele lungi i'i 1nfloriturile.
� Nu folositi notiunile prafuite sau un limbaj prea de birou.
� Formulati clar, nu construiti fraze complicate.
� Aveti grija sa folositi mai mult ,.dumneavoastra" decat ..eu".
• incheiati cu o formula frumoasa.
• Verificati textul 1nca o data, fiind atenta la eventualele grei'eli de
tehnoredactare.
'�

184

Capitolul 9:
Masa la restaurant
Test: Cunoa~teti regulile de comportare la restaurant?
1. O firma I$i invita partenerul de afaceri la un
restaurant. Enumerati cateva aspecte care
intra In atributiile dumneavoastra ca amfitrioana:
2. Yn calitate de gazda intrati prima In restaurant
atunci cand sunteti Insotita $i de barbati? Da/Nu
3. Se poate comanda astazi o bere ,,ca aperitiv"? Da/Nu
4. Numiti cateva locuri potrivite pentru a va a$eza
geanta In timpul mesei.
5. Este pei;iibil sa faceti invitatilor dumneavoastra
recomandari concrete In ceea ce prive$te mancarea
$i bautura? Da/Nu
6. Se poate bea apa minerala de$i vi nul nu este
Inca deschis? . Da/Nu
7. Luati masa cu un partener de afaceri la restaurant.
O cuno$tinta intra In Incapere $i se Indreapta
spre masa dumneavoastra. Cum va purtati?
8. Dumneavoastra fiind gazda, achitati nota la masa? Da/Nu
Gasi ti raspunsurile la pagina 212.
0 masa obi$nuita poate fi o adevarata piatra de Incercare In
drumul dumneavoastra catre relatii bune de afaceri. Masa de
afaceri de la pranz se nume$te ,,lunch", cina ,,dinner", $i apare
destul de des, $i micul dejun de afaceri. Faceti diferenta Intre
pranz de lucru la care mancarea este ceva secundar $i masa de
afaceri care ajuta la consolidarea relatiei. Lunch-ul e consi-
1134
Capitolul 9: Masa la re~taurant
derat de obicei o masa de lucru, iar cina permite sporirea cu-
noa$terii reciproce.
In Germania, o masa de afaceri este socotita adesea ca o
atentie deosebita, iar efectul este pe masura. De aceea poate fi
un prilej de bucurie, dar atentie: cine nu cunoa$te regulile clare
poate da imediat gre$: organizare $i locatie pe masura?
Stiti suficiente lucruri pentru a alege mancarea $i bautura?
Atitudinea corespunzatoare fata de personalul de serviciu $i
manierele elegante, la masa, nu dovedesc doar buna cre$tere ci
$i competenta sociala.
Yn acest capitol va stam alaturi cand sunteti co-amfitrioane $i
va imparta$im cateva subtilitati pentru o masa de afaceri reu$ita.
Si in calitate de invitat la o masa contribuiti la reu$ita $i une- .
ori aceasta este urmata de o avansare.
ObligaJiile dumneavoastra
ca amf1trioana ·
Cu farmec, precautie $i serioase cuno$tinte puteti sa indepliniti
U$Or obl igatiile de gazda $i sa va bucurati de Intrunirea ,,culi-
nara". Stabiliti mai 1ntai scopul: Contribuie aceasta masa la
incheierea unei afaceri? Trebuie · sa va ca.$tigati un nou client?
V-ati propus sa consolidati o rel.atie de afaceri deja existenta?
Vreti sa dezbateti o problema, sa prezentati clientului noutatile?
Abia dupa ce clarificati aceste aspecte se poate trasa cadrul de
desfa$urare $i se poate incepe organizarea.
Alegerea restaurantului
De fiecare data cand sunteti gazda trebuie sa va ocupati perso-
nal de organizare. Tineti tot timpul fraiele In maini! Stiti care
sunt scopul $i ordinea de zi $i cautati serviciul potrivit. Alegeti
cu grija localul. Cu un nou partener de afaceri nu trebuie sa mer-
geti Intr-un restaurant pe care nu 1-ati mai vazut $i pe care nu-I
gasiti potrivit. Nu trebuie sa fie nici un restaurant exotic $i nici
unul prea modern, cu meniuri fistichii din care nu Intelegi nimic.
(Spre exemplu ,,Trilogie picanta In dialog cu sos balsamic)".
1351
 :lI•
I

Eticheta de Business Pentru Femei Capitolul

.
9: Masa la restaurant
'

Eventual, tineti seama de preferintele oaspetelui dumneavoas--

tra. Yntrebati secretara Yn cazul unui oaspete important.
Pentru un pranz de afaceri puteti sa alegeti un restaurant
dragut, aproape de sediul firmei. Dar evitati-le pe acelea Yn care
se gate$te mult cu ceapa $i usturoi. Mirosul gurii este penibil $i
nu tuturor le plac aceste condimente persistente .. Pastrati Ia se-
cretariat meniul celor ·mai frecventate restaurante, Yn cazul Yn
care trebuie sa faceti repede o comanda. Puteti sa comandati
aperitivul, urmand ca felul principal sa-1 luati la restaurant.
Luati Yn calcul urmatorul aspect: poate ca tovara$ul dumnea-
voastra de afaceri se teme sa mearga Yn anumite restaurante. $i
atunci este mai bine sa alegeti un local mai putin pretentios.
Uni i, care sunt obligati sa manance deseori rn strainatate, agreea-
za excesele culinare, altii, rn schimb, opteaza doar pentru esca-
pade ocazionale . Dar: cine este invitat rntr-un restaurant jalnic
I$i face, pe buna dreptate, o parere proasta despre pretuirea care
se acorda relatiei!
In general, un cerc mic de participanti (doua, trei persoane), Omamentele pentru masa puteti sa le stabilifi din timp impreuna cu cei de la
poate favoriza rezultatul discutiilor. Pe de alta parte, prezenta restaurant. Avefi grija ca masa sa fie aranjata elegant.
unui numar mare de angajati dovede$te impbrtanta oaspetelui.
Daca se sahimba numarul participantilor Ia masa, Ia un restau - $i alte sfaturi :
rant de varf, anuntati pentru ca tacamurile sunt ,,numarate" $i ~ In orice situatie este recomandabil ca masa sa fie rezervata
$eful restaurantului va fi rncurcat, daca a$ezarea Ia masa va fi sau chiar aleasa personal. Cereti un Joe ferit. Spuneti simplu
,,ametita". ca doriti sa fiti servita cu atentie deosebita pentru ca a$teptati
Tineti seama $i de deplasarea pana Ia restaurant $i de posibi- oaspeti foarte importanti.
litatea de a parca. Sunteti responsabila de o atmosfera placuta. ~ Daca nu apreciati surprizele financiare, stabiliti o suma maxi-
Puneti-va Yn pielea oaspetilor dumneavoastra: Cum v-ati simti? ma $i comunicati-o restaurantului, solicitati propuneri de
Cum pot sa-1 fac pe oaspete sa se simta bine? Aveti Yn vedere obi- meniu $i o oferta completa.
ceiurile de viata ale oaspetilor din alta tara. In funqie de acestea, ~ In cazul unui numar mare de persoane (mai mult de opt per-
schimbati ora mesei $i durata acesteia. soane), stabiliti dinainte un meniu, inclusiv vinul, altfel
Ca gazda, este un gest frumos sa te gande$ti la asta. Este alegerea va dura Ve$nic. In aceasta situatie cereti ca restau-
obligatoriu sa va interesati de preferintele alimentare ($i Yn rantul sa imprime un meniu personal astfel Yncat invitatii sa
materie de bautura) ale oaspetilor (vedeti capitolul 12). $tie de ce se pot bucura. Daca acest lucru nu este posibil,
felurile separate var fi anuntate de personalul care serve$te
Ia masa.
~ Spuneti-i dinainte chelnerului cam cat timp ati dori sa dureze
masa. Stabiliti un semn discret prin care puteti sa-1 anuntati
st aduca felul urmator. $i instruiti-1 ce trebuie sale recomande
oaspetilor.

1136 1371
Etic heta de Business Pentru Fe mei
~ Lasati pe masuta de bauturi digestive, ,,combustibil" care nu
face ca limita de pret stabilita sa explodeze.
~ Exprimati clar invitatia Ia masa astfel Yncat participantii sa $tie
cine achita nota. Si personalul care serve$te trebuie Yn$tiintat
despre acest Iucru .
~ Daca nu exista un amfitrion, spuneti chelnerului de Ia Ynceput:
,,p latim separat."
Cine are prioritate?
Ca singura amfitrioana, mergeti mai Ynainte Ia restaurant ca sa
spuneti personalu lu i de serviciu ca dumneavoastra dati dis-
poz itiile. Studiati oferta de vinuri $i discutati cu ospatarul,
comandati mancarea $i degustati vinul. Si normal, primiti $i
nota. Diferentele de varsta sau de sex nu au nicio importanta .
Din pacate, acest cod ,,scartaie" la nivel Ynalt. Un domn d in
grupul dumneavoastra va poate deschide U$a! Catre masa, dum-
neavoastra mergeti Yn fata lui sau a celorlal ti oaspeti. Ca oaspete
a$teptati pana cand un barbat (daca este vreunul), va deschide
U$a $i va conduce. Mergeti Yn dreapta acestu ia.
Daca suhteti condu$i de un chelner, ordinea este urmatoarea:
Chel nerul - oapetele - apoi dumneavoastra. In cazul Yn care sunt
mai multe persoane, se va merge barbati $i femei, fara o ordine
precisa. Ar fi de -a dreptul ridicol, sa va a$ezati matematic $i sa
porniti a$a. Ca peste tot , $i aici este valabila o regula nescrisa:
daca cineva se preface ca nu cunoa$te pe altcineva este mai bine
ca $i persoana respectiva sa-1 ignore, Yn Joe sa le arate celorlalti
ca se cunosc mai bine.
In cazul Yn care nu veniti Ympreuna cu oaspetele dumnea-
voastra la restaurant , Yn calitate de amfitrioana, trebuie sa
ajungeti cu putin timp Ynaintea acestu ia. A$teptati-I cat mai la
vedere, aproape de intrare sau la bar. Daca sunt a$teptati mai
multi oaspeti, conduceti-i pe primii Ia masa $i rugati chelneru l
sa-i Yn soteasca la dumneavoastra pe cei care sosesc apoi, pana la
ultimu l. Daca v-ati a$ezat deja, nu este nevoie ca persoanele care
sosesc ulterior sa dea mana cu cei p rezenti , Yn cazul Yn care se
cunosc deja $i acest lucru ar fi p rea complicat. Domnii pot
raman e pe scaun sau se pot ridica U$Or, ca sa nu deranjeze .
1138
Capitolul 9 : Masa la restaurant
Gestul de a ajuta Ia scoaterea hainei poate veni din partea
ch.elnerului sau a dumneavoastra, Yn cazul Yn care $i alta per-
soana are nevoie de ajutor. Paltonul $i jachetele se Jasa la garde-
roba, nu se aduc la masa. Obiectele vestimentare scumpe ca
blanurile, de exemplu, pot fi , eventual, Ynchise Yn garderoba per-
sonalulu i. Informati-va Ynainte des pre aceasta . posibil itate. i!
!l
Permitet i-Je barbatilor sa-$i scoata sacourile/jachetele fn cazul fn
care temperatura este ridicata (atunci nu este restaurantul I
potrivit). Barbatii bine crescuti le pastreaza Ynsa.
0 situatie delicata apare uneori cand sunt $i alti cunoscuti ai
dumneavoastra Yn restaurant $i doresc sa va salute. In cele mai
multe cazuri est e indicat sa va limitati la un simplu salut, mai
ales daca s-a fnceput dej a masa.
Obligatiile dumneavoastra
ca oaspete
Cand acceptati o invitatie trebuie sa anuntati gazda despre o
posibila alergie sau dieta. Si vegetarienii trebuie sa faca cunos-
cut acest Iucru. In cazul rn care ati uitat sa anuntati, iar o schim-
bare de meniu ar Yncurca toata ,,dramaturgia", Juati mai bine ceva
din garnitura. Nimeni nu trebu ie sa se chinuiasca cu feluri de
mancare care nu-i plac! De fapt, a cazut $i regula potrivit careia
trebuie sa la$i farfuria goala. Este de la sine Ynteles: cine este
invitat, nu trebu ie sa critice mancarea. Sa fii oaspete este foarte
relaxant, dar trebuie sa tineti cont de cateva Jucruri: nu va
repeziti la eel mai bun Joe, nu cereti sa fiti servit primul, accep-
tati recomandarile gazde i $i Yncepeti sa mancati dupa ce aceasta
v-a invitat. Puteti fnsa bea apa Ynainte ca vinul sa fie desfacut.
Aceasta noua regula este buna mai ales Yn anotimpul cald sau
cand gazda nu este atenta. In cazul Yn care gazda nu va face reco-
mandari fn privinta men iului, alegeti felurile cu preturi medii.
Fiti punctual $i ca oaspete. Sunati Yn cazul Yn care veti Yntarzia
$i treceti direct la felu l de mancare care se serve$te Yn momentul
Yn care aj ungeti. Ce bine este sa $titi cum reactionati dupa doua,
trei pahare! Pastrati masu ra.
Se spune ,,multumesc" la venire $i dupa terminarea mesei. Nu
este gre$it nici sa telefonati a doua zi sau sa mu ltumiti Yn scris.
139 1
Eticheta d e Business Pentru Femei
Aperitivul
Este deosebit de placut sa luati aperitivul Yn picioare, la bar sau
pe terasa restaurantului. Astfel, gazda are posibilitatea sa salute
oaspetii $i sa le faca cuno$tinta. La restaurantele de elita se face
$i alegerea meniului $i apoi se trece la conversatie.
Se ciocne$te doar la ocaz;i speciale $i .doar cu acela$i fel de
batitura. Totu$i, elegant este sa se faca acest gest doar cu $am-
panie $i cu vin.
Apa este astazi prezenta mereu. La pranz, aperitivul poate
lipsi din motive rationale, dar la cina e prezent. La fel $i branze-
turile. Este ultima ocazie de a fuma in cazul in care nu mai sunt
alti fumatori la masa.
Daca amfitrionu l nu hotara$te altceva, aperitivul consta din-
tr-o singura bautura. Cand sunteti invitati sa va a$ezati la masa,
paharul ramane la bar, sau pe o tava, in spate. Yn cazuri rare,
oaspetii i$i iau paharele la masa, spre exemplu atunci cand dis-
tanta este foarte mica.
Daca paharul este adus de personalul care serve$te, se inla-
tura o situatia neplacuta - cine mai $tie Yntr-un grup mai mare al
cui este fiecare pahar?
Ati luat aperitivul cu dumneavoastra, dar nu veti mai bea din
el dupa ce este adus $i vinul $i incepe masa. Yn unele restaurante,
se aduce primul fel Yn timp ce consumati inca aperitivul. Este un
serviciu prost sincronizat, evitati aceasta si tuatie spunand: ,,mai
lasati-ne putin timp pentru aperitiv."
Bauturile potrivite Ynainte de masa:
> Sampanie $i alte vinuri ,,spumoase" seci,
> Vinurile albe, seci sunt foarte apreciate mai ales vara, precum
$i Porto, Scherry, Cinzano, Cynar,
> Pastis, Ouzo, Raki (bautura din anason care se dilueaza cu apa)
$i clasicul Martini, cu o maslina verde, cu sambure cu tot,
> Cocteiluri cu sau fara alcool (..Virgin") $i daca se poate fara
Yndulc itori, care taie apetitul.
Berea stinge setea, dar nu este un aperitiv, de aceea spuneti:
,,a$ lua Yn loc de aperitiv o bere ."
1140
Capitolul 9: Masa la restaurant
Cum a,ezati oaspetii
Yn functie de ocazie, la a$ezarea oaspetilor trebuie sa interveniti.
Nu va este foarte greu sa gasiti eel mai bun loc pentru oaspetele
dumneavoastra. Cu cat mai formala este intalnirea, cu atat mai '1
importanta devine ordinea. Trebuie sa apelati Ia al $aselea simt:
cine cu cine se Yntelege mai bine? Exista interese comune sau
probleme in ceea ce prive$te limba? Ordinea protocolara impusa
de rang are intr-adevar vreun rol? De regula se aplica urmatorul
principiu : cu cat cineva se afla mai aproape de gazda, cu atat mai
Ynalt este rangul acestuia.
Potrivit uzantelor internationale, Jocul eel mai important este
in dreapta gazdei, apoi in ,,stanga" ei. Pentru mesele de afaceri cu
clientii acest lucru este important. Ce! mai bine este ca angajatii
care au aceea$i functie sa stea Ympreuna. 0 masa rotunda este
perfecta.
Daca la masa sunt prezenti $i barbati $i femei, aveti grija sa-i
a$ezati alternativ. Daca sunt prezente $i perechi a$ezati sotii cla-
sic, unul langa celalalt. Daca aveti doar un colaborator, a$ezati-va
in fata acestuia $i oferiti-i oaspetelui de rangul doi locul de langa
r
el. Ca amfitrioana, trebuie sa va a$ezati Yn a$a fel incat sa puteti
dirija cu U$Urinta serviciul.
Reguli de a$ezare la mesele oficiale:
> Gazda sta vizavi (astfel poate fi Ynteleasa $i fara sa vorbeasca).
> Sotul sau partenerul ($i cei de acela$i sex) au rangul de
parteneri invitati.
> Angajatii unei firme straine sunt a$ezati langa cei ai firmei
autohtone.
> Oaspetii straini in fata celor din tara.
> Cei din alta localitate in fata localnicilor.
Mai multe detalii despre aranjarea oaspetilor gasiti Yn capi-
tolul 10: ,,Organizarea banchetelor" .
Vise poate Yntampla ca in situatia in care un invitat anunta Yn
ultimul moment ca nu mai poate veni, ordinea la masa sa nu se
mai potriveasca. Lasati locul liber sau invitati un alt oaspete
acolo, Yn cazul in care un participant important nu are un parte-
ner direct de discutie.
141 I
Etichet a de Business Pentru Fe mei Ca pitolul 9; M asa la resta ura nt

Cand sunt mai multe mese, se obi$nUie$te ca oaspetii de rang

fnalt sa stea la masa gazdei. Dar Ia fel de bine puteti sa-i a$ezati
Ia o alta masa. Ceilalti meseni se vor simti onorati. Subalternii nu •••= .
•·- ·-·• •
J;,t':_~""X.:.f!,," 1 ~1~,, ~. ,
\_t:;-r,;·;-s·:t\
"Mf;;'!:_s-.-.:\j"":!'i:t.ii'i.~,· ;-s·:t'-<4 .... 'I~
1 ~ ,.~
,., .,

trebuie sa stea Jntre ei", ci fmpartiti, astfel fncat sa poata

fntretine discutii interesante.
:~,~ifJ:tti#tf:_;>~t~;
~JfJ~~.t/~i{~±/~
·t' ;' (.'.:,~., ~

••
~;(~~_,A:it~?!n·-..: t:.:'" .:~ (;~i.
Yn cazul unui singur oaspete, a$ezati-va mai. bine ,,dupa colt".
Sava ,,numarati" unul altuia fnghititurile, ar putea tensiona atmos- ,._
fera, iar prin aceasta a$ezare evitati acest rise. Creati-i oaspetelui
o stare de bine ca sa nu fie nevoit sa-$i construiasca ,,defensiva". Este posibila 11i aceasta aranjare la masa.

Atitudinea ·corecta fata de personalul

Conform uzanjelor intemajionale, locul invitatlului de onoare este 7n dreapta gazdei
Daca. oaspetele va sta cu spatele la un perete, un paravan,
caminuf. sau ni$te plante, va fi mai relaxat decat daca ar avea fn
spate o U$a sau o fereastra. $i daca e obligat sa se priveasca fn-
tr-o oglinda mare, poate sa devina iritat.
Exercitiu
Stabiliti o posibila ordine Tn jurul unei mese rotunde, pentru o Tntalnire
importanta care are ca scop Tncheierea unei afaceri. Participa urma-
toarele persoane:
~ Dumneavoastra, ca amfitrioana ~i responsabila a departamentului
de contracte al firmei ,
~ Client, barbat. directorul firmei,
~ Asistenta clientului,
~ Reprezentantul directorului de marketing al firmei dumneavoastra,
~ ~eful de vanzari al firmei dumneavoastre.
Gasiti raspunsurile la pagina 213.
de serviciu t i de sommelieri
Nici ma.car atunci cand chelnerii instruiti , insistenti, hiperactivi
(sau inflexibili) va fntreaba permanent daca totul este fn ordine,
va toarna imediat fn pahar, de$i nu ati baut decat o fnghititura ,
ori strang agitati vesela cu toate ca nu au terminat toti de ma.n-
eat, nu trebuie sa apelati Ia un comportament agresiv. Yntr-un
asfel de caz spuneti : ,,Va multumesc, acum vrem sa ramanem
singuri." Sau: ,,Va rog sa a$teptati pana termina toata lumea."
Sommelierul lucreaza fmpreuna cu patronul $i cu $eful de Ia
vinoteca. Yn general, vinul se alege fn functie de meniu. Daca
exista un specialist fn vinuri Ia restaurantul pe care 1-ati ales,
puteti sa ape lati Ia el cu fncredere. El f$i cunoa$te vinurile $i $tie
care licoare se potrive$te Ia un anumit fel. Un bun sommelier se
va interesa $i de preferintele dumneavoastra $i de costurile
dorite, fnainte de a va face o propunere . $i dumneavoastra tre-
buie sa tineti seama, fn alegerea vinului, de ocazia despre care
es te vorba $i de persoanele care vor participa.
Daca nu doriti sa comandati o sticla fntreaga de vin, pentru
pranz, spre exemplu, cereti doar cate un pahar.
Dupa ce vinul trece ,,testul degustarii", vor fi servite mai fntai
doamnele, apoi domnii $i, Ia sfar$it, eel care a degustat. Yn timpul
unei intalniri, nu va jenati sa va lasati pe mainile unui degustator.
Puteti sa-i spuneti chelnerului ca vinul sa ramana aproape, daca
doriti, spre exemplu atunci cand aveti o discutie confidentiala $i
nu vreti sa va deranjeze cineva permanent. Puteti ruga un damn
dih grup sa se ocupe de umplerea paharelor.

1142 1431
Eticheta de Business P e ntru Femei
Sau puteti sa folositi o fraza profesionista: ,,Va rog sa turnati
. doar cand paharul s-a golit - a$ vrea sa $tiu cum se dezvolta
buchetul i'n pahar." TotU$i, i'n cazul unui banchet sau al unei
manifestari asemanatoare, nu puteti sa-i spuneti asta chelneru-
lui. Puteti sa-i faceti semn discret, de refuz, cu mana, dar nu
acoperiti paharul cu palma! Uneori chelnerul poate sa ia paharele
folosite, de$i mai aveti din bautura $i ati mai dori sa beti. Nicio
suparare! Sa rastorni repede paharul este lipsit de maniere.
Spuneti simplu: .. A$ vrea sa beau acest vin." sau: ,,A$ vrea sa ra-
man la acest sortiment."
Daca sunteti oaspete $i nu va place un vin, lasati-1 i'n pahar.
In niciun caz nu jigniti gazda.
Sfat _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _~
Cumparati o carte buna de vinuri. Daca se poate scrisa de o femeie, pentru
ca femeile percep vinurile altfel decat barbaiii.
Comanda
Ynchiderea meniului este semnul pentru chelner ca doriti sa
comand~ti. Acest lucru nu este deloc practic pentru oaspeti, pen-
tru ca cine reu$e$te sa retina numele tuturor felurilor? Lasati
deci meniul deschis (acest cod nonverbal cu siguranta va fi
curand schimbat) $i semnalizati-i chelnerului cu privirea ca a
sosit momentul. Meniurile fara preturi se numeau mai demult
,,meniuri pentru doamne", iar acum Ii se spune ,, meniuri pentru
oaspeti". Pot fi folosite cu ocazia unei mese de afaceri, cand
doriti ca invitatul dumneavoastra sa se orienteze doar dupa
preferintele culinare $i nu dupa pret. Vedeti daca restaurantul
dispune de astfel de meniuri.
Adesea oaspetele nu $tie i'n ce limite sa se i'ncadreze. Nu-I
lasati sa ezite, recomandati -i anumite feluri $i specialitati,
spuneti-i ce vreti dumneavoastra sa mancati $i tineti cont de
obi$nuintele culinare speciale ale acestuia. ,,Y-a$ propune sa
Iuam o supa sau o salata la inceput. Ce ati dori apoi? Poate un
pe$te fript - aici este excelent - sau pasare?" Cand intrebati ca
amfitrioana: ,,ce doriti sa luati la inceput?" este clar ca felul i'ntai
este prevazut i'n buget. Daca dimpotriva i'ntrebati: ,,doriti felul
1144
Capitolul 9: Masa la restaurant
i'ntai?", invitatul nu va $ti cate feluri sunt prevazute .
. Doriti sa comandati doar felul i'ntai? Nu este nicio problema.
Dar tineti i'ntodeauna cont de circumstante $i nu ignorati do-
rintele celuilalt.
Cine comanda? _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
Tntr-un grup restrans e elegant ca gazda sa preia comenzile. Astazi. acest
lucru nu mai este respectat cu strictete. Acest lucru este mai comod :;;i pen-
tru personalul de serviciu. Oamenii Tn varsta Cmai ales barbatii .. binecrescuti ")
sunt iritaii cand femeile comanda :;;i nu a:;;teapta ca eel mai batran din grup sa
preia comanda. Tn cercurile mici, sotul poate comanda :;;i pentru .. doamna"
sa, atunci :;;i toate Tntrebarile :;;i solicitarile adresate personalului vor fi facute
tot prin intermediul sotului pentru a nu se crea harababura.
Pentru ca un meniu sa nu fie monoton, trebuie sa includa
feluri cu consistenta, culoare $i gusturi diferite. Ca $i i'n cazul
vinurilor, ghidati-va dupa reguli: felurile U$Or. condimentate se
servesc inaintea celor foarte iuti, felurile U$Oare inainte de
felurile consistente $i cele sarate inainte de cele dulci. Felurile
inchise Ia culoare $i cele deschise alterneaza ca $i cele fierte sau
fripte. In plus, trebuie schimbata mereu culoarea ca masa sa nu
devina plictisitoare. Gandjti -va la urmatorul meniu: supa crema
de sparanghel, Iangustine, tartar cu mamaliga, $i trufe albe;
coltuna$i cu chimen, file de scrumbie cu scoici $i piure, budinca
de gri$ in sos de vin. In plus, mai trebuie Juate in calcul $i
gustarile, la lectura, suna bine, dar daca te gande$ti ar putea sa
fie fade . Nu-i a$a?
lnainte, meniul consta in 14 feluri! Ajung $i mai putine. Cinci
feluri s-ar prezenta spre exemplu astfel: gustari calde, supa,
pe$te, came, desert cald sau rece. Meniul cu patru feluri incepe
de obicei cu supa sau cu gustari reci.
Exercitiu
Alcatuiti meniul unei cine cu :;;ase feluri de mancare pentru o ocazie
festiva, vara. Folositi urmatoarele indicatii.
1. came
2. supa rece
1451
Eticheta de Business Pentru Femei Capitolul 9: Masa_la r~staurant

3. supa calda Nu mai sunt indicate, la ocaziile speciale, expresii ca: ,,noroc"
4. desert rece sau ,,sanatate". Oaspetii raspund Yn acela$i mod, beau cu totii o
5. desert cald inghititura, se privesc Ynca o data $i lasa paharele pe masa. Acest
6. gustari reci gest informal poate fi repetat de fiecare data cand se schimba t
7. gustari calde vinul.
8. gustari cu pe 9te t
9. branzeturi cu diferite sortimente de paine
10. nuci 9i fructe ucate I
11 . sorbet sau geletina (de tomate) rece
12. legume 9i salate t
13. cafea
14. digestiv
15. bautura aperitiva
16. pe 9te
17. fructe I
18. prajituri
Din aceea 9i lista alcatuiii apoi un pranz Nu aveii prea mult timp, dar
oaspeiii dumneavoastra trebuie sa fie putin rasfataii. Urmele de buze sau de degete cu
grasime pe pahar 1fi taie apetitul.

Gasiti sugestii de rezolvare la pagina 213. lnaintede a bea, §tergeji-va gura sau
degetele cu un §ervefel.

,,Do mnule Chelner"- - - -- - - -- - - - - - - -- -- -

Nu este greu sate adresezi unui chelner. Dar·cum procedam Tn cazul Tn care
.. chelnerul" este o femeie 9i nu 11 cunoa 9tem numele? .. Doamna chelnerii a" ,
.. domni 9oara" .. alo", ...servitor" fac parte din lista cuvintelor interzise .
.. Societatea pentru limba germana" recomanda, din 1997 .. doamna chel-
ner" , care, de altfel, nu este obligatoriu. Probabil se va trece curand la mo-
delul american: personalul care serve 9te ni se prezinta de la Tnceput. Tn plus,
exista 9i un ecuson pe masa. In cazul Tn care aceste lucruri nu sunt valabile,
cautaii-i privirea 9i faceti-i un semn amabil cu mana.

Cand se toasteaza? Acesta este modul corect

Dupa ce toata Jumea a fost servita $i chelnerul parase$te masa se
poate toasta. Gazda ridica paharu l, prive$te invitatii, $i ace$tia
fac la fel (chiar daca beau numai apa ). Gazda spune : ,,sa ne fie
de bine" ,,sa degustam acest vin", ,,pentru o seara frumoasa",
,,pentru noi". Sau se Ynclina doar capul.
de ridicare a paharului.
Sunt Ynsetata de grozava licoare $i gazda este atrasa Yntr-o
discutie. Pot sa-i amintesc ,,ce rol are"? Da. In fu nqie de cat va
este de apropiata, este permis sa-i atrageti d iscret atentia.

147
1146
 Capitolul 9: M asa la restaurant
Etic heta de Business Pentru Fe me i

In cazul 'in care gazda nu toasteaza, nu o vor face nici

~
invitatii.
. Se obi$nuie$te din ce 'in ce mai des ca atunci cand se toas-
I
teaza, paharul sa fie ridicat foarte sus $i foarte departe de cap,
uneori chiar deasupra capului. Tineti-1 mai bine Ia 'inaltimea bar- ,,
Cufitul $i furculifa cu varfurile
biei. In Germania, se obi$nuie$te sa se tina paharele de picior ast- i
incruCi$ate inseamna:
fel 'i ncat continutul sa-$i pastreze temperatura ideala dorita, sti- I
.. Mai mananc. "
cla ramane curata $i cand sunt ciocnite suna placut. In tarile
anglo-saxone, dimpotriva, este elegant ca paharul sa fie tinut de I
cupa. !,

Ce faceti cu ,ervetelul?
... . ....,. ... ··~, I·
Salata 'infa$urata cu grija 'in jurul furculitei se desprinde perfid
'inainte sa o duceti la gura. Vinegreta este peste tot. Bluza cea
noua este stropita ,, modern". Se poate 'intampla oricui, pentru ca
Cufitul $i furculita a}ezate
'in Germania nu se leaga servetelul 'in jurul gatului.
para/el un pozi{ia 16:25) pe
farfurie: .. Am terminat. "
Despaturiti-1 dupa ce se serve$te primul fel. Prima care face
acest gest este gazda care poate spune eventual: ,,Sa incepem."
Sau: ,,Sa savuram bucatele." Urarile ,,pofta buna" sau ,,sa ne fie de
bine" sunt potrivite mai mult 'in familie. Deci renuntati Ia ele.
Servetelul se a$aza pe genunchi fara a-I despaturi complet;
partea curata o veti folosi pentru a va tampona buzele.
In cazul 'in care trebuie sa va retrageti 'i n pauza dintre feluri,
strangeti $ervetelul $i a$ezati-l 'in stanga farfuriei. Tot acolo 'ii
lasati $i Ia sfar$itul mesei , adica 'inainte sau dupa cafea.
Procedati la fel $i cu $ervetelele de hartie. In niciun caz nu 'ii
puneti pe farfurie.
Nu se mai obi$nuie$te
,,Limbajul" tacamurilor aceasta pozifie a tacamurilor

Conven 1iile nonverbale la masa sunt urmatoarele: cu 1itul :;;i furculi 1a cu var- (stanga $i dr~aptaJ.

furile 1ncruci:;;ate 1nseamna: .. nu a terminat 1nca". Tacamurile a:;;ezate paralel.

pe marginea farfuriei, furculi 1a cu din1ii 1n sus semnifica: am terminat de man-
cat In timp ce be1i C:;,i gesticula1D. tacamurile sunt a:;,ezate 1n stanga :;;i 1n
dreapta pe farfurie, fara sa atinga fata de masa.

1148 1491
Eticheta de Business Pentru Femei Capitolul 9: Dejun de afaceri la restaurant

Manuirea corecta a tacamurilor. Nu strangeti furculita iii pumn.

Va prezentam mai jos cateva sfaturi ca sa aveti o comportare

Nu finefi cufitul ca pe un creion.
Atentie la gafe!
Conteaza foarte mult cum va comportati la o masa de afaceri. 0
cariera meritata poate fi ruinata printr-o comportare lipsita de
eleganta.
perfecta, la masa:
~ Duceti furculita la gura, nu invers.
~ Folositi $ervetelul.
~ Rupeti painea, nu mu$cati din ea $i nu faceti sandviciuri.
~ A$ezati tacamurile Yn farfurie de cate ori vorbiti, gesticulati,
beti sau nu mai doriti sa mancati.
~ Daca sunteti stangace solicitati personalulului de serviciu sa
va aranjeze masa corespunzator. In rest, Yn funqie de meniu,
schimbati tacamurile. Paharele $i farfuria pentru paine ar tre-
bui sa ramana Ynsa la Iocul !or.
~ Pentru refacerea machiajului folositi toaleta. Puteti sa va con-
turati discret buzele, dar eel mai bine este sa gasiti un loc fara
spectatori.
~ Trebuie sa priviti amuzata persoana care a comandat homari
$i $i-a fa.cut o babetica din $ervetelul care trebuie sa stea In
poala.

1150 151 I
Eticheta de Business Pentru Femei Capitolul 9: Masa la restaura

Lingurifa pentru cafea sau ceai (dar $i pentru supa) se a$aza pe farfuria suport.

Antebrajele $i coate!e nu au ce cauta pe masa.

A$a se ia restul de supa din farfurie.

Acestea sunt gafe :

Obicei american: Mancarea este i"ntai taiata toata i"n dumicaji. apoi se mananca doar
cu furculija. Mana libera se fine i"n poala.
~ lntr-un restaurant pretentios sa va cautati singur loc.
~ Sa aranjati sau sa schimbati singura mesele.
~ Sa aprindeti ~i sa stingeti lumanarile, sa aranjati scrumierele,
sa aduceti scaune.
~ Sa a~ezati pe masa geanta, telefonul mobil, aparatul foto,
cheile, tigarile . Din motive de aspect ~i de igiena.
~ Sa mancati firimiturile de paine.

1152 1531
Eticheta de Business Pentru Femei
~ Sa lasati lingura ($i atunci cand beti) In cea$ca sau In pahar.
~ Sa sprijiniti sticla pe marginea paharului atunci cand turnati.
~ Sa ridicati paharul de pe masa atunci cand turnati (exceptie
paharul pentru $ampanie $i eel pentru vinuri spumoase).
~ Sa retineti paharul atunci cand vi se toarna.
~ Sa acoperiti paharul cu mana.
~ Sa adunati vesela. Daca stati Intr-un colt mai greu accesibil
puteti ajuta personalul de serviciu, dar numai dandu-Ie far-
furia $i paharul dumneavoastra.
~ Sa condimentati Inainte sa gustati.
~ Sa gesticulati cu tacamurile In mana.
~ Sa dati vecinilor sa guste cu furculita dumneavoastra sau
direct din farfurie. Elegant este sa cereti o farfurie ~i sa puneti
$i celuilalt.
~ Sa Intindeti peste masa farfuria cu desert (neatinsa). II veti
Incurca pe chelner.
~ Sa va curatati ochelarii cu $ervetelul.
Situatii penibile ,i accidente
Depa$iti ' cu siguranta ,,accidentele" de Ia masa. Fiecarui om i s-a
Intamplat odata un accident. Cu cat sunteti mai Incordata, cu
atat mai rau va fi efectul. Sa dovediti calm, simt al umorului $i
empatie este marea arta. Pastrati-va cumpatul!
Daca va cade un tacam sau $ervetelul, rugati personalul de
se rviciu sa va aduca altul. Nu-I ridicati de pe podea, dar aveti
grija sa nu deranjeze pe nimeni. Daca un oaspete se murdare$te,
prefaceti-va ca nu ati observat. Daca se rastoarna un pahar plin,
faceti-i semn chelnerului, care va rezolva problema. Bucatile de
mancare care cad din farfurie trebuie Iuate cu furculita, nu cu
mana. Daca ati murdarit din gre$eala pe cineva, cereti iertare $i
oferiti-va sa platiti costul curatatului. Eventual, trimiteti a doua
zi un buchet de flori Insotit de o scrisoare potrivita. Ca masura
de urgenta ajuta apa minerala acidulata.
Atrageti discret atentia celorlalti invitati daca au resturi de
mancare printre dinti sau pe haine. Nu lasati sa se rada toata
seara de cineva pe seama patrunjelului dintre dinti! Un corp
strain 'in bautura? Nu-I scoateti cu degetu l, ci cu un tacam (mic),
1154
Capitolul 9: Masa la restaurant
curat. Daca este vorba despre o musca, cereti un alt pahar. Este
foarte neplacut cand ati bagat 'in gura ceva fierbinte. Scoateti 'in
$ervetel $i cereti altul. Impotriva bucatelelor de chili ajuta mai
ales sucul de portocale, painea, iaurtul sau orezul.
Si 'in cazul In care un oaspete se amete~te? Ca amfitrioana, nu
puteti sa-i dati ordine unui invitat, dar sunteti responsabila de
binele Jui. Rugati-1 pe chelner sa-i puna mai multa apa decat vin,
Ia sfar$itul mes.ei comandati-i un taxi $i sigurati-va ca ajunge cu
bine acasa.
Bauturi digestive ,i cafea
Cine a ales o masa concentrata trebuie sa suporte consecintele.
Rachiu , grappa, lichior de ierburi aromatice sau mai bine coniac?
Va decideti Yn functie de gusturi $i de buget. Atentie:
,,Trufandalele" au adesea (pe buna dreptate) preturi Inspaimanta-
toare! 0 indicatie asupra pretului mare o reprezinta taria esentei
sau regiunea din care provine vinul. In afara de acestea: Coniacul
nu se serve$te Yn pahar ci In cupe de sticla pentru bauturile
digestive, Yn care aroma se poate pastra. Cupele nu trebuie
preincalzite, pentru ca afecteaza aroma.
Cafeaua se aduce Ia sfar$itul unei mese, dupa desert: Inainte
sau dupa bautura digestiva, sau In locul acesteia.
Daca se comanda simplu ,,cafea" veti primi cafea la filtru . In
toate ta.rile sudice, se serve$te, din contra, Espresso sau Mocca.
Tineti cont de acest lucru In cazul In care aveti $i oaspeti straini. '
11
La bun sfar,it !1
I
Dupa dejunul de afaceri, uneori ,,un domn rezistent" nu se mai
da dus . Comandati un ultim rand de bautura, o cafea sau apa;
cereti apoi nota apeland la cuvintele introductive: ,,cred ca este
momentul sa ma ocup de nota de plata."
Este timpul sa plecati? Da. Ziua urmatoare va fi grea - un subal-
tern va vrea probabil sa mai ramana, de bunavoie, mai mult. in
functie de relatiile pe care le aveti cu oaspetele, puteti pleca $i
dumneavoastra.
1551
Eticheta de Business Pentru Femei
Dupa ce i-ati spus chelnerului: ,,Va rog sa faceti nota, vin ime-
diat Ia dumneavoastra" mergeti $i platiti la bar. Este elegant ca
oaspetii sa nu va vada cand verificati nota.
Ati cerut nota de doua ori $i ati a$teptat o jumatate de ora?
Parasiti restaurantul in cinci minute, lasati-va cartea de vizita pe
masa sau dati-i-o personalului de serviciu dnd parasiti restau-
rantul - cu rugamintea de a va fi trimisa nota la firma.
Cat de mare trebuie sa fie bac$i$ul? Cand nu se da bac$i$? In
Germania baqi$ul este o plata voluntara din partea oaspetelui
care este multumit de serviciul chelnerului. De obicei, este de 5
pana la 10 procente din costul consumatiei, in functie de
marimea sumei. Daca achitati cash, dupa ce primiti restul, rotun-
jiti suma. Daca folositi o carte de credit, includeti in suma $i
bac$i$Ul. E de preferat insa sa platiti cash. Astfel, va putea pro-
fita de bani eel care v-a servit atat de amabil. Nu uitati: legea
spune ca bac$i$ul $i consumatia sa fie trecute pe nota de plata $i
chelnerul sa elibereze chitanta.
Evitati formula.rile care indica renuntarea ,,lasati a$a." In locul
acesteia spuneti simplu: ,,Multumesc." Si precizati clar pentru
cine este bac$i$ul, personalul de serviciu, eel care se ocupa de
vinuri, bucatarul.
In Germania, bac$i$Ul trebuie pus in mapa in care se aduce
nota de plata. Pentru directorul unui restaurant nu se da bac$i$
cu exceptia cazului in care Ii insotiti cu remarca: ,,Aceasta este o
multumire pentru personalul dumneavoastra atent." In straina-
tate, interesati-va mai inainte de obiceiurile legate de baqi$
(vedeti $i capitolul 12).
Cuvintele amabile cand parasiti restaurantul sunt mereu
binevenite: ,,Va multumim pentru servi ciul deosebit!"
Dupa aceasta ,,ie$ire" culinara remarcabila care consolideaza o
relatie de afaceri, faceti, in cele din urma, urarile de ramas-bun.
Conduceti-va de fiecare data invitatul la garderoba, ajutati-1
sa-$i imbrace haina sau semnalati-i din priviri chelnerului sa faca
acest Iucru. Pentru cei care nu conduc $i pentru cei care au venit
cu taxiul, comandati-le o ma$ina $i la plecare. Poate ii duceti
chiar dumneavoastra acasa sau Ia hotel $i va ocupati astfel de
calatoria placuta spre casa. Schimbarea Iocului cu un bar select
este potrivita mai ales cand sunt prezente $i femei. Seara va avea
un final placut rntr-o atmosfera deconectanta.
1156
Capitolul 9: Masa la_restaurant
Masa la restaurant -
scurt fi cuprinzator
Cand sunte1i gazda, dumneavoastra sunte1i regizorul!
~ Alege1i un restaurant care se potrive1;,te cu ocazia respectiva 1;,i 7n
care va simW bine. Raportul calitate-pre1, ambian1a 1;,i accesibili-
tatea trebuie sa se potriveasca.
~ Tine1i seama de preferin1ele invitatului. Poate ca TI place mancarea
thailandeza sau cea japoneza.
~ Repetati mental modul de desfa?urare.
~ Pentru un grup mai mare de opt persoane, comanda1i 7n prealabil
mancarea ?i vinul.
~ Cereti o bautura aperitiva.
~ Stabili1i dinainte a?ezarea oaspe1ilor la masa 1inand cont de relatii
?i de o comunicare armonioasa.
~ Ave1i grija ca fumatorii sa nu-i deranjeze pe ceilalti oaspeti.
~ Preocupati-va de obligatiile pe care le aveti ca amfitrioana: invi-
tarea la masa, 7nmanarea co?ului de paine, deschiderea vinului.
Aveti grija sa fie de toate pe masa ?i distrati-va bine.
~ Reactionati cu pricepere 7n cazul unor mici probleme ?i ocupati-va
Gmpreuna cu personaluD sa limitati deranjul.
~ La final , multumiti pentru dialogul deschis, atmosfera calda ?i com-
pania placuta.
~ Achitati discret nota de plata.
~ Ajuta1i oaspetii sa se 7mbrace ?i conduce1i-i.
~ Parasi1i localul ultima.
~ Conduce1i oaspetii cu taxiul acasa sau la hotel.
Ca oaspete:
~ Cand accepta1i o invitatie, anuntati gazda despre eventualele ali-
mente la care sunteti alergica sau despre dieta pe care o urma1;i.
~ Nu faceti mofturi la masa.
~ Accepta1i sugestiile gazdei.
~ Tn cazul 7n care exista recomandari vestimentare, tineti cont de
acestea.
~ Nu fiti niciodata prima: nu va a?ezati prima, nu 7ncepeti prima sa
mancati.
~ La sos ire ?i la plecare spuneti .. Multumesc ".
1571
Eticheta de Business Pentru Femei

Ca oaspete sau gazda:

>- inchideti-va telefonul.
>- Fili punctuala, mai ales daca sunteti gazda. Ca oaspete. sunati
daca intarziati.
>- Nu va parfumati prea tare. Este o regula valapila pentru toata
lumea. Nu veti rriai simti mirosul placut: al vinului sau al mancarii.
>- Stati la masa 1n pozitie dreapta. $tili deja ca obiceiurile bune la
masa permit concluzii despre background-ul social.
>- Nu va ameliti.

158
 aus~ NESS f EN•RU ~EME I

Hf LBACH -GROSSER ' HU'MANN