Facultatea de Medicină

Medicina de familie
Curs 3

Dr. Adriana – Lavinia

CIOCA
 Facultatea de Medicină

PARTICULARITĂŢILE
CONSULTAŢIEI ÎN MEDICINA DE
FAMILIE
1.Factori care determină specificul
consultaţiei de medicină de familie

2. Conţinutul consultaţiei

3. Procesul consultaţiei
Facultatea de Medicină

1. Factori care determină specificul

consultaţiei de medicină de familie
• Locul de desfăşurare
• Timpul disponibil
• Mijloacele tehnice
• Mijloacele clinice
• Scopul urmărit
Facultatea de Medicină

2. Conţinutul consultaţiei
• Mai complex decât al altor specialităţi
• Problemă de sănătate
• De etapă de trecere de la sănătate la boală
• Boală
Facultatea de Medicină

Motivele prezentării la consultaţie

• diagnosticul medical
• teama de boală
• simptome
• acuze
• infirmităţi
• nevoi de asistenţă
Facultatea de Medicină

TIPURI DE CONSULTAŢII (I)

• Situaţii obişnuite autolimitate

• Situaţii pe termen lung

• Incapacitatea / handicapul

• Screening / prevenţie sau promovarea sănătăţii

Facultatea de Medicină

TIPURI DE CONSULTAŢII (II)

• Evenimente de viaţă

• Crezuri despre sănătate

• Prescrierea de medicamente

• Conflictul

• Altele
 Facultatea de Medicină

3. Procesul consultaţiei (I)

Obiectivele pacientului:

• Conturarea naturii, duratei şi a contextul de apariţie a

problemei de sănătate

• Definirea expectativelor legate de actul medical

 Facultatea de Medicină

3. Procesul consultaţiei (II)

Obiectivele medicului:

• Înţelegerea problemei de sănătate a pacientului

• Elaborarea unei strategii de management a acesteia
• Elaborarea unei prognoze pe termen scurt şi lung vizând
influenţa problemei de sănătate asupra individului,
familiei acestuia şi a comunităţii
 Facultatea de Medicină

Modele de relaţie medic – pacient

1. Activitate – Pasivitate (medicul ia decizii)

2. Ghidare – Cooperare (medicul dă instrucţiuni pe

care pacientul le urmează)

3. Participare mutuală (medicul coordonează

modul în care pacientul se ajută singur)
Facultatea de Medicină

Modelul controlului relaţiei

medic – pacient (I)

• Consumerist = pacientul deţine controlul

• Paternalist = medicul deţine controlul

• Deficitar = medic şi pacient nu pot controla

Facultatea de Medicină

Modelul controlului relaţiei

medic – pacient (II)
Consultaţia poate fi centrată pe:
• Pacient
• Boală
Diagnosticul poate fi centrat pe:
• Boală
• Pacient
Facultatea de Medicină

Modelul controlului relaţiei

medic – pacient (III)
Managementul poate fi centrat pe:
• Boală

• Pacient
 Facultatea de Medicină

Criterii pentru o consultaţie satisfăcătoare din

perspectiva medicului şi pacientului (I)
●
PACIENT ●
MEDIC
●
1. Pot să-i spun doctorului părerea mea ●
1. Am explorat adecvat modul
despre problemă cum percepe pacientul problema

●
2. Doctorul mi - a explicat clar ce crede ●
2. Am explicat clar modul cum
despre problemă percep eu problema
●
3. Pot să - i spun doctorului despre grijile ●
3. Am explorat adecvat grijile şi
preocupările pacientului
şi preocupările mele
●
4. Doctorul pare să înţeleagă grijile şi ●
4. Am răspuns corespunzător
 Facultatea de Medicină

Criterii pentru o consultaţie satisfăcătoare din

perspectiva medicului şi pacientului (II)
●
PACIENT ●
MEDIC
●
5. Doctorul a explicat clar ce ●
5. Am explicat clar ce cred eu că
crede se
că se va întâmpla în viitor va întâmpla în viitor
●
6. Eu simt că am un cuvânt de ●
6. Am negociat adecvat cu
spus pacientul despre ce se va
în ce se va întâmpla întâmpla
●
7. Eu cred că s - a decis acţiunea ●
7. Acţiunea corectă a fost decisă
corectă pentru problema mea pentru orice problemă
Facultatea de Medicină

Diagnostic centrat pe boala:

• Etiologia bolii
Diagnostic centrat pe pacient:
• Semnificaţia îmbolnăvirii pentru pacient
• Efect asupra familiei şi relaţiilor sociale
• Consecinţe asupra locului de munci și venitului
Facultatea de Medicină

Efecte psihologice:
• Stress şi anxietate
• Comportament de bolnav
• Somn
• Depresie
Influenţarea sexualităţii
Efecte asupra atitudinii şi spirituale
Facultatea de Medicină

Management centrat pe boală

• Odihnă

• Medicamente

• Intervenție/ acțiune

• Chirurgie

• Alte tehnici invazive

Facultatea de Medicină

Management centrat pe pacient

• Suport psihologic
• Încurajare adecvată
• Educaţia pacientului
• Responsabilizarea pacientului
• Anticiparea evenimentelor posibile
• Prevenţie
 Facultatea de Medicină

ASISTENŢĂ DE PRIM CONTACT

• Orice tip de patologie

• Orice stadiu de boală ( debut,atipice)

• Pacient sănătos sau bolnav

• Diagnosticul diferenţial complex

Facultatea de Medicină

ASISTENŢĂ MEDICALĂ
CONTINUĂ
• Asistenţa bolilor cronice

• Diagnostic precoce

• Diagnostic complet
(stadiu,evoluţie,complicaţii, boli asociate)
Facultatea de Medicină

DOTARE TEHNICĂ

• Diagnosticul este preponderent clinic

• Se impune colaborare cu alte specialităţi

Facultatea de Medicină

ASISTENŢA PERSOANEI:
• Diagnostic integral ( şi statusul socio –
economic,cultural, familial, psihologic)

ASISTENŢA FAMILIEI:
• Încărcătura genetică, factori de risc,
predispoziţie familială, patologia familiei
Facultatea de Medicină

TIPURI DE DIAGNOSTIC (I)

• Sindrom

• Clinic şi stadial

• Etiologic

• Patogenetic
Facultatea de Medicină

TIPURI DE DIAGNOSTIC (II)

• Diagnostic funcţional
• Diferenţial
• Diagnosticul complicaţiilor
• Diagnostic integral
• Diagnostic precoce
Facultatea de Medicină

SINTEZA DIAGNOSTICĂ (I)

• Inventariere a simptomelor şi semnelor

• Gruparea simptomelor în sindroame

• Gruparea sindroamelor în boli

Facultatea de Medicină

SINTEZA DIAGNOSTICĂ (II)

• Stabilirea legăturilor dintre boli

• Ierarhizarea bolilor

• Elaborarea diagnosticului integral,

bio- psiho-social
Facultatea de Medicină

Ierarhizarea bolilor (I)

1. Boala cu risc vital

2. Boala acută

3. Boala cu evoluţie mai rapidă

4. Boala cu evoluţie imprevizibilă

Facultatea de Medicină

Ierarhizarea bolilor (II)

5. Boala cu acuze accentuate

6. Boala cu tratament eficace

7. Revizuirea ierarhizării
Facultatea de Medicină

Surse de informație (I)

1. Bolnav:
• tip constituţional
• aspect general
• atitudine
• mers
• facies
Facultatea de Medicină

Surse de informație (II)

1. Bolnav:
• comportament
• antecedente
• simptome (descriere, debut, evoluţie)
• semne
• examinări paraclinice
Facultatea de Medicină

Surse de informație (III)

2. Aparţinători: rude, vecini, prieteni, colegi
3. Mediul:
• Familial
• Social
• Fizic
• Chimic
• Biologic
• Alimentaţie , noxe, etc
4.Epidemiologice
Facultatea de Medicină

MIJLOACE DE INFORMAŢIE

1. Metode clinice
2. Metode paraclinice
3. Metode psihologice
4. Metode epidemiologice
Facultatea de Medicină

●
Medicina de familie ●
Alte specialitati
●
Predominant clinică ●
Predominant paraclinic
●
Comunicaţională ●
Investigatoare
●
Tehnologie redusă ●
Tehnologie avansată
●
Îngrijire continuă ●
Îngrijire sporadică
●
Predominant sinteză ●
Predominant analitic
 Facultatea de Medicină

DIFICULTĂŢI ÎN DIAGNOSTIC (I)

• evoluţia asimptomatică a unor boli

• evoluţia mascată a unor boli

• debut atipic al unor boli

 Facultatea de Medicină

DIFICULTĂŢI ÎN DIAGNOSTIC (II)

• predominanţa simptomelor nespecifice
• prezenţa frecventă a manifestărilor nevrotice
• necesitatea asocierii simptomelor multiple şi
diverse
• existenţa bolilor asociate
Facultatea de Medicină

DIFICULTĂŢI ÎN DIAGNOSTIC
(III)
• existenţa bolilor concomitente

• particularităţile individuale

• dificultatea de culegere a datelor

• dotare tehnică insuficientă

Facultatea de Medicină

CALITĂŢILE INFORMAŢIEI
MEDICALE
• Acurateţe

• Precizie

• Sensibilitate şi specificitate

• Validitate
Facultatea de Medicină

METODE DE PRELUCRARE A
INFORMAŢIEI MEDICALE
• Analitică

• Deductivă

• Exhaustivă
Facultatea de Medicină

ERORI DE DIAGNOSTIC
Pot sa tina de :
• Boală
• Bolnav
• Medic
Facultatea de Medicină

Boală
• evoluţie asimptomatică
• debut atipic
• evoluţie atipică
• clinică atipică
• clinică nespecifică
• clinică săracă
Facultatea de Medicină

Bolnav
• nu expune simptomele
• necomunicativ
• nivel cultural scăzut
• bolnav psihic
• simulant
Facultatea de Medicină

Management centrat pe pacient (I)

Recomandări pentru schimbarea stilului de viaţă
• Dietă / nutriţie
• Exerciţii
• Alcool
• Fumat
• Managementul stressului
 Facultatea de Medicină

Management centrat pe pacient (II)

• Integrare familială şi socială
• Grupuri de autoajutorare
• Opţiuni alternative
• Consultare şi trimitere
• Urmărire
• La ce ne mai gândim
Facultatea de Medicină

Medic
• ignoranţă
• superficialitate
• grabă
• evaluare greşită
• teamă de decizie
• exces de zel
 Facultatea de Medicină

Erori de formulare a diagnosticului

• Diagnostic lung
• Diagnostic exprimat prin sinonime / pleonasme
• Diagnostic exprimat în termeni generali
• Diagnostic exprimat prin antonime
• Diagnostic exprimat prin acronime
• Diagnostic de sindrom
 Facultatea de Medicină

Neoplasmul este mai tardiv diagnosticat de medicul de alte

specialităţi decât de MF.
• 60 % dintre MF – 25 diagnostice
• 90 % dintre medicii de alte specialităţi -5 diagnostice
• 56 % DIAGNOSTIC FERM
• 36 % DIAGNOSTIC DE PROBABILITATE
• 8 % FĂRĂ DIAGNOSTIC
 Facultatea de Medicină

DESPRE COMUNICARE

DEFINIŢIA COMUNICĂRII

Transmiterea intenţionată a informaţiei

Facultatea de Medicină

Procesul de comunicare

• Emiţător
• Mesaj
• Mijloc de comunicare
• Limbajul comunicării
• Receptor
• Context
Facultatea de Medicină

PERFORMANŢĂ =
15 % CUNOŞŢIINŢE + 85%
COMUNICARE
 Facultatea de Medicină

Regulile unei comunicări eficiente (I)

• Orientare pozitivă a comunicării : (pe fapte plăcute,
stimulative)
• Comunicare bilaterală : (permite schimbul de mesaje,
punere de întrebări)
• Comunicarea să fie securizată : (nu un prilej de abuz
afectiv, emoţional al unuia asupra celorlalţi)
• Concordanţa comunicării verbale cu cea nonverbală
 Facultatea de Medicină

Regulile unei comunicări eficiente (II)

• Evitarea ambiguităţilor (subânţelesuri,
incertitudini)
• Evitarea suprapunerilor mesajelor : (intervenţia
peste cuvântul celuilalt)
• Constituirea de mesaje clare, concise : (exprimate
cu cuvinte şi expresii uzuale)
Facultatea de Medicină

Comunicarea poate fi: (I)

A. VERBALĂ
B. PARA-VERBALĂ:
• calităţile voci
• caracteristicile vocii
• parametrii vocii
Facultatea de Medicină

Comunicarea poate fi: (II)

C. NON-VERBALĂ:
• limbajul corpului: expresie facială, gesturi, postura
• limbajul spaţiului
• limbajul timpului
• limbajul tăcerii
• limbajul lucrurilor
• limbajul culorilor
Facultatea de Medicină

Regula Mahrabian 55 – 38 -7:

• 55% limbajul non-verbal
• 38% limbajul para-verbal
• 7% limbajul verbal
• 93% din mesaj este transmis prin limbajul
trupului şi voce
Facultatea de Medicină

COMUNICAREA VERBALĂ
• Limbajul verbal
• Limbajul scris
 Facultatea de Medicină

LIMBAJUL SCRIS – interpretare grafologică

●
Elemente ale scrisului ●
Interpretare
Semnatura
●

●
simplă şi citeaţă ●
spirit sincer şi drept
●
dreaptă ●
tip echilibrat
●
oblică ●
persoană valoroasă, cu simţul realităţii
●
cu întorsături ●
tip fără valoare
●
indescifrabilă om ascuns
●

●
“deosebită” ●
persoană care îşi face multe iluzii
Facultatea de Medicină

COMUNICAREA PARAVERBALĂ
(I)
Calităţile vocii
• Ritm
• Rezonanţă
• Viteză de vorbire
Facultatea de Medicină

COMUNICAREA PARAVERBALĂ
(II)
Caracteristicile vocii
• Şoptit
• Oftat
• Râs / plâns
Facultatea de Medicină

COMUNICAREA PARAVERBALĂ
(III)
Parametrii vocii
• Intensitate
• înălţime
Facultatea de Medicină

COMUNICARE NONVERBALĂ
Facultatea de Medicină

LIMBAJUL TRUPULUI
 Facultatea de Medicină

Esența comunicarii este ascultarea (I)

• Există două moduri de a asculta : cu sau fără a judeca
• Dacă judecăm nu putem să auzim ce este gândit şi simţit
• Trebuie să acceptăm ceea ce spun, aşa cum o spun
• Trebuie să presupunem că sunt sinceri
• Dacă le punem la îndoială sinceritatea, nu-i putem auzi
• Dacă persoana te minte, ea nu comunică
 Facultatea de Medicină

Esența comunicarii este ascultarea (II)

• Dacă o judeci, tu nu comunici
• Atunci când cel care vorbeşte învinuieşte, iar
ascultătorul judecă, nu mai există comunicare ; este atac
• Nu trebuie să rezolvi suferinţa interlocutorului sau să
faci ca tristeţea să dispară . Trebuie doar să-i accepţi
experienţa şi să o tratezi într-un mod plin de
compasiune ( Paul Ferrini- “Cuvinte de înţelepciune
pentru fiecare zi”)
 Facultatea de Medicină

Esența comunicarii este ascultarea (III)

• “Bolile sunt mesaje ale corpului nostru”

• Să asculţi ce ţi se spune şi ce rezonează în tine

• În spatele fiecărei acuzaţii se află o cerere

Facultatea de Medicină

LIMBAJUL TĂCERII (I)

• dezaprobă anumite opinii şi nu vrea să discute
în contradictoriu
• consideră că există anumite fapte, situaţii,
asupra cărora este mai bine să cadă tăcerea
• doreşte să nu divulge un secret de serviciu, o
taină
Facultatea de Medicină

LIMBAJUL TĂCERII (II)

• doreşte să nu facă rău cuiva
• apreciază că timpul poate rezolva o
situaţie delicată
• crede că dacă vorbeşte îşi face duşmani
Facultatea de Medicină

Relaţia medic – pacient

• Autoritar - impune

• Consilier - orientează

• Socratic - colaborează
Facultatea de Medicină

Personalitatea pacientului: (I)

• Introvertiţi-extrovertiţi
• Subiectivi-obiectivi
• Abstracţi-concreţi
• Tahipsihici- bradipsihici
• Cerebrotoni-viscerotoni
Facultatea de Medicină

Personalitatea pacientului: (II)

• Hiperemotivi-hipoemotivi
• Inhibaţi- excitabili
• Profunzi- superficiali
• Raţionali-superficiali
 Facultatea de Medicină

Anomalii de personalitate (Kurt Schneider) (I)

• Hipertimic
• Anxios
• Depresiv
• Fanatic / paranoic
• Isteroid
 Facultatea de Medicină

Anomalii de personalitate (Kurt Schneider) (II)

• Egocentric
• Exploziv
• Apatic
• Abulic
• Astenic
Facultatea de Medicină

La limita dintre normal şi patologic

• Personalitate demonstrativă
• Personalitate hiperperseverentă
• Personalitate irascibilă , agresivă
• Personalitate hipertimică, exaltată, emotivă
Facultatea de Medicină

Personalitatea medicului (I)

• Comunicativ

• Enigmatic

• Lăudăros

• Susceptibil
Facultatea de Medicină

Personalitatea medicului (II)

• Ambiţios

• Hiperperseverent

• Bănuitor
Facultatea de Medicină

Procesul comunicării:
• Iniţierea interviului
• Investigarea cauzelor care fac obiectul
intrevederii - modelarea anamnezei (informaţii,
ambiguităţi, atitudini, context )
• Incheierea dialogului - cointeresarea
pacientului
Facultatea de Medicină

Dificultăţi de comunicare (I)

• Tulburări de personalitate

• Drogaţi, alcoolici

• Tulburări psihice

• Vârstă
Facultatea de Medicină

Dificultăţi de comunicare (II)

• Culturi, religii

• Nivel de educaţie , înţelegere

• Probleme sexuale

• Handicap
Facultatea de Medicină

Comunicarea veştii rele (I)

• Cine va comunica
• Cine va fi informat primul
• În ce manieră şi în ce termeni
• Ţinuta, ambientul adecvat
• Responsabilitatea transmiterii
Facultatea de Medicină

Comunicarea veştii rele (II)

• Informaţii simple
• Verificarea nivelului de înţelegere
• Posibilitatea pacientului de a răspunde
• Acordaţi timp suficient
Facultatea de Medicină

Calităţi ale medicului: (I)

• Competenţa profesională
• Actualiatea cunoştiinţelor
• Respectuos
• Accesibil
• Implicat
Facultatea de Medicină

Calităţi ale medicului: (II)

• Disponibil
• Informaţii transmise cu tact
• Secretul profesional
• Consimţământul informat al pacientului
• Exemplu etic şi moral
Facultatea de Medicină

Profil al medicului de familie: (I)

• expert medical
• bun colaborator, abilităţi de comunicare,
educator, umanist
• ”gate keeper” – “case manager” – “resource
manager”
• “avocat al sănătăţii”
Facultatea de Medicină

Profil al medicului de familie: (II)

• învăţător
• om de ştiinţă - elev
• personalitate complexă (motivat, spirit de
iniţiativă, dornic de autodepăşire, pregătit să
înfrunte eşecurile)
 Facultatea de Medicină

Principiul confidenţialității (I)

• Medicul, din punct de vedere etic şi legal, este
dator să respecte dreptul pacientului la
confidenţialitate.
• La baza acestui drept stă autonomia pacientului.
Implicarea pacientului în luarea deciziei este un
moment important de autonomie, el devenind
astfel partener activ al procesului curativ.
Facultatea de Medicină

Principiul confidenţialității (II)

• Principiul confidenţialităţii mai presupune ca
echipa medicala să nu dezvăluie informaţiile
obţinute din relaţia cu pacientul altor persoane,
care nu sunt implicate direct în îngrijirea
acestuia.
Facultatea de Medicină

Principiul confidenţialității (III)

• Excepţiile sunt posibile doar dacă pacientul
încuviinţează dezvăluirea unor informaţii
confidenţiale sau dacă legea impune furnizarea
anumitor informaţii. Informaţiile restricţionate
includ date de genul: nume, diagnostic, vârstă,
teste de laborator, proceduri terapeutice şi
chirurgicale.
 Facultatea de Medicină

Prevenirea problemelor legate de

confidenţialitate (I)
1. Se va stabili, de comun acord cu pacientul, cadrul
confidenţialităţii.
2. Cadrul confidenţialităţii implică acordul clientului şi / sau
concordanţa cu cadrul legal în vigoare care stipulează
cazurile în care se poate sau nu furniza terţilor informaţii
despre persoana consiliată.
 Facultatea de Medicină

Prevenirea problemelor legate de

confidenţialitate (II)
3. În interesul rezolvării problemelor clientului,
consilierul dispune de dreptul de a comunica anumite
categorii doar de date neutre părţilor terţe legitime
(alţi practicieni în consiliere, cercetători, părinţi,
profesori), atunci când acestea asigură sprijinul tacit
sau exprimat de respectare a confidenţialităţii.
 Facultatea de Medicină

Prevenirea problemelor legate de

confidenţialitate (III)
4. Informaţiile obţinute de la persoana consiliată rămân
confidenţiale, cu excepţia următoarelor situaţii:

●
Persoana consiliată este ea înseşi în pericol sau prezintă
pericol pentru alţii.
●
Persoana consiliată cere ca informaţia să fie furnizată şi
terţilor.
 Facultatea de Medicină

Prevenirea problemelor legate de

confidenţialitate (IV)
●
Autorităţile din sfera juridică solicită oficial informaţii
despre persoanele consiliate implicate în investigaţii de
natură juridică.
●
Informaţiile despre client, oferite în situaţiile menţionate
mai sus, vor viza strict obiectul cererii, şi vor fi considerate
justificate de consilier în termenii prezentului cod etic şi a
legilor în vigoare.
 Facultatea de Medicină

Primum non nocere

(din jurământul lui Hippocrates)
●
Este de fapt unul din principiile fundamentale ale
bioeticii medicale.
●
El presupune nu numai a nu dăuna, dar şi a preveni
şi/sau exclude efectul dăunător, a furniza efectul
benefic.