Sunteți pe pagina 1din 341

pRIMARIA COMUNEI BUCURESCI

DAREA_ DE SEAMA
PE' TIMPUL

DE LA 1 IANUARIE 1898 P ÂNA LA 30 SEPTEMBRE 1902

PRESENTATĂ CONSILIULUI COMUNAL ÎN ŞEDINŢA DE LA

19 OCTOMBRE 1902

DE CĂTRE

D-l Primar IOAN PROCOPIE DUMITRESCU

BUCURESCI
INSTIT. DE ARTE GRAFICE "CAROL GOBL" S-S01' mN ST. RASIDESCII
16. STR A DA D 6 M N EI. 16

1902.

www.dacoromanica.ro
CONSILIUL COMUNAL

J?rimar, .7. procopie 2umitrescu

A j utori
f J. g. Saila
.ycl. J?etrovici

CONSILIERI :
fillexandrescu gr.
Ase/escu J. A Pr.
.firgeRnu St. Dr.
..77ssan g. g.
B dicoianu .A.
B ibkescu J. C.
Brcitiaqu C. J.
C4iritescu fll.
Christescu C.
Ciocaneli ep.
Consiantinescu fll.
Costescu Comaneanu C.
Dobrescu .D. C.
grchNleanu gr. em.
Xagi-Theodoralcy 2.
-7oachimovici Em.
Jonescu J. J}' 1,
Jonescu Elefterie
JYtatac D.
Ariculescu ch.
Porumbaru Em.
Radovici J. Jr.
Rautzoiu C. Jr.
Slcitirmanu C. Cdpilaq
Solacolu C. g.
Steldnescu J.
Panic _Onion
Secretor general, A. Simionescu.

www.dacoromanica.ro
Domndor eonsilieri,

Art. 113 din legea comunelor urbane pune indatorire Primarului,


ca sa dea ging Consiliului despre mersul Administratiunei comunale,
in cursul lunei lui Ianuarie, adica mai inainte de a se incepe lucra-
rile pregatit6re, pentru facerea budgetului Comunei. Pentru di aasta
dispositie a legei a fost neaplicata de la 1 Ianuarie 1898 inc6ce, §i
de Ore-ce mandatul nostru expira la finele lunel lui Octombrie, am
credut de a mea datorie, atat pentru a indeplini prescriptiunile legei,
cat §i pentru a umple o lacuna §i a da un caracter de continuitate, acti-
vitatei deosebitelor Consilii Comunale, ce s'a succedat, sä presint Con-
siliului pe de o parte, o succinta enumerare a activitatel deosebitelor
servicii ale Primariei, de la 1 Ianuarie 1898 §i pand la 1 Ianuarie 1901,
iar pe de alta parte, sa fac o expunere mai amanuntita, care sä se ocupe
cu lucrarile actualului Cousin Comunal. Ast-fel, sper, d-lor Consilierl,
ca se va vedea lamurit cum, cu tote mij16cele restranse ce le-am avut,
cu tote greutatile de tot felul cu care ne-am luptat timp de un an till
jumatate, am reu§it sä facem Ltd tuturor nevoilor, implinind pe de
o parte lucrari importante cu un caracter de pur interes general ci
absolut indispensabile, iar pe de alta punerea in studio a unor ches-
tiuni, de la resolvirea carora atarna prosperitatea EA Inflorirea finan-
telor comunale. .

Una din principalele preocupari ce am avut a fost, a se lua ma-


suri nemerite, ca cel putin veniturile comunale, aca cum sunt acum
alcatuite, sa intre in intregime §i la timp in Casa Comunei. In adevor,
cercetand expunerile financiare ale Comptabilitatei, cad s'ail publicat
regulat in fie care an, conform art. 121 din legea comunala, am do-
bandit convingerea ca in ultimii ani mai ales, de cand s'a napustit
acesta grosnica crisa financiara asupra tariff n6stre, pe de o parte in-
casarile veniturilor comunale de tot felul ail mers f6rte slab, iar pe
de alta parte, Casa de Depuneri, la care Comuna a avut deschise cre-
dite in virtutea unor Conventiuni incheiate mai dinainte, nu a putut
sä le plat6sca la vreme, de Ore-ce ea insagi era strImtorata. De aid

www.dacoromanica.ro
6

ail resultat insemnate remd0te, nemultumiril din partea creditorilor


Comunel 0 plata de dobancji pentru ca pe temeiul acelor credite, se
angajase lucrdri, earl nu puteau fi platite la timp. Din aceste cause
Comuna in ace§ti ultimi anT a trecut printr'o mare strimtorare de ban)",
§i sub administratia 'Astra nu s'a pus nici un imposit nal, nu s'a
fdcut nici un imprumut. A trebuit dar sa ne luptdm cu bdrbatie, cu
tote aceste dificultati, sa facem sacrificil, ca sd nu sufere creditul Co-
munei gi sd satisfacem trebuintele legale ale sarcinelor ce avem, fats
de concetdtenii no§trii; do aceea am procedat mai intaiii prin a Intari
serviciul de constatare, eliminand functionaril neapti §i addogand altii
din not' numiti, ca sd fnscrie contribuabilil ce nu fuseserd inscri0 §i
ca sd urmaresca perceperea veniturilor comunale mai de aprope, contri-
buabilii pldtind de preferintA impositele Statulul 0 ldsand in intar-
(Pere impositele comunale, in strimtorarea In care se gdseal
Asemenea am sporit numdrul Guarcjilor comunali inlaturand
Guarcjil civill gi mic*orand deta§drile, sere a se putea face mai bine pazd
barierilor ora§ului, gi targurile saptamanale ale Oborulul. S'a schimbat
perceperea taxer de consumatie asupra vitelor midi, adica : oi, caprei
mid gi porci incasandu-se la intrarea for pe barierT, in be de a se
ineasa in orn pe unde se Mail, rdmdind ca mai tare iti dupd ce se
va vedea ce resultate va da acestd mdsurd, sa se facd tot asemeni gi
cu vitele marl'. Asemeni s'a schimbat taxa de la oborul vitelor in plata
de chirie, miqorandu-se gi silind ast-fel pe comerciantil de vite, sa
facd. transactiile for in tirgul Oborulul, iar nu in curtile particulare gi
comunale rurale vecine, cum se Menu panel acum, remdind a se vedea
dacd resultatele obtinute sunt satisfacdtOre; iar in cas contrariA gi a-
ceste taxe sä se fncaseze la barierd. Pote cd ar fi bine sd se incaseze
la bariera chiria pentru care, ce se Incasezd acji In Obor, fiind-cd. ar
produce un venit mai mare gi s'ar Inlatura numerose vexatil ce se
fac cardu0lor earl stationezd pe drumurile publice gi pe la portile
caselor particulare. Pentru ridicarea acestul tirg, Comuna a stdruit sd
se facd gara de la Obor gi a contribuit, cu tote lipsa banosca in care
se gasea, cu suma de lei 145.000 la facerea expropierilor, pe locurile
unde astacji se construesce calea ferata gi gara din tirgul Mogilor.
In anul acesta s'a organisat targul Mogilor, aga In cat sa producd in
viitor cu aceeagi cheltuiala, un venit cu mult mai insemnat de cat eel
de acum, clandu-i-se o important/ mai mare prin facerea expositiei
industriale, care a avut lot in acest an gi luandu-se mdsuri ca pe vi-
itor, in acelagi lot sa se facd o expositie permanents agricold gi in-
dustriald, pentru infiorirea comertului acestel localitati. In legaturd cu
cele de mai sus, am infiintat In acelagl be un not' bald in luna lui
Septembre, separand tirgul de vite cornute, care va rdmanea uncle
se gAsesce, de tirgul de cal', care s'ar Infiinta in campul Mogilor, unde
este loc indestulator pentru Incercarea lor.

www.dacoromanica.ro
7

T6te veniturile Comunale, gratie mdsurilor luate de administratie,


s'ail sporit in ultimul timp, Edell de acelea ale Antrepositelor, pontru
care Comuna este pe punctul de a Incheia cu caile ferate o conven-
tiune, pentru transformarea actualelor Antreposite Intr'o gard de mar-
fuel, ceea-ce ar inlesni infiintarea unor adeverate antreposite qi ar
contribui ast-fel la desvoltarea si ridicarea comertului Capita lei.
Negre§it a imbunattitirile introduse, in ceea-ce privesce !masa-
rile veniturilor Comunale, nu aunt IndestulatOre §i ca trebue urma-
rite, pOte pans acolo, ca Comuna cu remisa de 404 ce pldtesce astacji,
sa - §i creeze agentil si perceptii propriT, pentru incasarea veniturilor
sale. Dintre veniturile Comunale, incasarea apeT si a gunoiuluT lasdnd
mult de dorit, s'a schimbat regulamentul gunoielor, punendu-se taxa
asupra proprietarilor §i introducendu-se ca principit, obligativitatea
tuturor, la acest serviciti Comunal.
0 alai cestiune importanta, care a atras atentiunea Administra-
tiunii, a fost cestiunea restituiril de taxe incasate pentru materil pri-
me. A§a cum se faceati pallid astacji aceste restituirT, era posibil ca
Comuna sä fie frustrate, do aceea am Mout o ordonanta care a regle-
mentat modul de restituire al acestor taxe, obligand pe fabricant ca
sä tie registre speciale, §i atat la importul materielor prime, cat §i la
exportul fabricatelor, sä incunoscinteze autoritatea Comunald, care prin
agentil sei sa verifice natura produselor importate si a color expor-
tate. Acosta masurd, credem ca va imputina cu mult numer6sele con-
damriari judiciare ce a suferit Comuna, expunend-o ast-fel la marl pa-
gube, dupe cum se va vedea la Capitolul respectiv.
Tot in acosta ordine de ideT, actualul Consiliti Comunal a dat
un vot, prin care se Inscrie rahatul, dulceta si serbeturile de dulceta,
cu o taxa de 25 lei 0A, de kilograms, precum si materialele coprinse
la No. 106, 107 §i 108 din tariful taxelor de accis §i anume: nisipul,
pietrisul §i materialele diverse de pamint ars fare smalt, sa se taxezo
fie ca se introduc in Comund, fie ca se vor fabrics, produce sail ex-
trage in interiorul Comunei, avend Consiliile Comunale facultatea sa
majoreze taxa pand la indoitul celel prevedute in tabloil, in casul
cand sunt fabricate, produse sail extrase in interiorul Comunei. 0 alts
mdsura pe care a luat'o Consiliul §i care va face obiectul unul proect
de lege menit sa face sa dispara o perturbatie insemnata in incasarea
veniturilor comunale, a fost de a se declara prescrise si stinse in fo-
losul Comunei tote taxele si veniturile nereclamate timp de 3 aril, prin
derogatiune la art. 216 din legea comptabilitatii. Reclamatiunile intro-
rupatOre de prescriptie sd. fie Mute prin justitie si urmate de citatiuni,
iar amencjile conventionale sa fie prescrise prin 6 luni.
Administratia Comunala dupe ce s'a gandit mai intaiii sa inscrie
pe toti contribuabilil neinscrisi si ad urmardsca apol in de apr6pe,
incasarea deosebitelor veniturI comunale §i -a dat seams ca aceste m6-
Burl nu °rail suficiente pentru a implini golul cel mare de aprOpe 2

www.dacoromanica.ro
8

mili6ne, cu care fusesera scacjute veniturile comunale de Comisiunea


InterimarA, ci suprimarea subventiei pentru clerul mirean, mai ales
ca ci incasarea acestor veniturl, se facea cu mare greutate, a trebuit
pe langa acosta dar sa se gandosca ci la creare de not resurse.
Stabilirea unor imposite noui, mai ales In urma sporirii imposi-
telor Statulul, trite° proportie insemnata, din care Comunei insa nu
revenea decal o infima parte, era greii de realisat. Pentru acesta s'a
luat In studiil probleme menite, fara creare de noui imposite, sä im-
bunatatdsca finantele comunale in mod simtitor.
Ast-fel s'a luat In Atudio marea chestiune a unificarii cator-va
taxe de accis, pentru tote comunele tArii ci perceperea for de catre
Stat, cele ce vin din afara, la vama, iar cele produse in toil, la locul
de fabricatiune sail de productiune, ramaind ca aceste venituri sa se
imparta intro comune, proportional cu consumatia ci venitul fie-careia.
Acest nal sistem de percepere al taxelor de accis ar produce Comu-
nei un venit mai mare decat cel de astacji, cu mai mult de un milion
de lei, resultand pe de o parte din economiile ce s'ar face in cheltu-
elile pentru supravegherea ci perceperea acelor taxe, iar pe de alts
parte prin desfiintarea absoluta a contrabandelor ci a restituirel taxe-
lor pentru materil prime. Aceste masuri ar moralisa comertul, sta-
bilind in acelaci timp o concurenta leala intro comercianti.
S'ar mai putea reinfiinta taxa asupra hotelelor, bragageriilor ci
simigiriilor care a existat alts data ci a produs un venit insemnat
pentru Comuna.
Asemeni atat pentru a spori veniturile comunale cat ci a ucura
contribuabilil, ameliorindu-se in acelac timp ci starea igienica a ora-
culuT, vom preschimba miccorandu-le, taxele de apa, pentru tot la ca-
nal ci sistemul divisor, ajungend pentru a evita risipa de apa, chiar
la intrebuintarea yhdrometrului.
T6te aceste masuri ail fost luate de actuala administratiune cu
asiduul ci bine-voitorul D-v. concurs, pentru care ye multumesc din
suflet ci vA ramaT recunoscator. Ele ar fi suficiente pentru present, sa
faca Ltd cheltuelilor absolut trebuincidse Comunei. Mai tardiii, cu
ocasiunea expirarii concesiunilor gazului ci tramvaelor, peste 5 ci 16
ant, resursele comunale se vor spori cu un venit de eel putin 2 milione.
Administratia actuala a socotit ca una din problemele pentru a
caror resolvire trebue sa fie pregatita este ci problema inzestrarii Ca-
pitaleT cu apti de la munte. Inteadever, chestiunea aducerii ape): de la
munte este In strinsa legaturd cu o observatiune constanta c1 inde-
lungatii a debitului acelor isvOre. Pentru ca Comuna A pota avea
tote datele necesare resolvirei acestel probleme, s'ail acordat sumele
necesaril pentru facerea de noui deversdre, studierea debitului for ci
facerea practicabila a cailor de comunicatie pand la acele deser yore,
precum ci. o Implinire a liniei telefonice de la ultimul pullet pana la
statiune. Putem afirma de pe acum, gratie observatiunilor inregistrate

www.dacoromanica.ro
9

in interval de mai multi arl, ca acesta apa ca calitate, cantitate §i pre-


siune se va impune in tole din urm5, atentiunii locuitorilor Capita lei.
Tot in timpul administratiei nostre s'a organisat serviciul Apelor
asa ca sä alba la Usina de la Grozavesci un inginer idraulic si un
inginer electrician, ambit stabilitl acolo, in centrul acestor intreprin-
dui comunale si s'a continuat canalul si digul intro Grozavesci si
Ciurel, remanend ca in cursul anului curent sä se termine si ceea-ce
a mai r6mas pentru complectarea acestel lucrari. Ingrijirei n6stre nu
a putut sti scape intretinerea si curatirea Dambovitei, care era pot-
molita la Grozavesci in asa chip, in cat turbinele Primariei nu mai
puteail functions, consumandu se combustibil de mai multe decimi de
mil de lei pe an; de aceea conform legilor, s'a urmarit desfiintarea
zagazurilor facute in susul §i in josul Dambovitel de dare proprie-
tarii riverani, causele directe ale potmolirei garlei. Functionarea re-
gulata a turbinelor a procurat o economie anul acesta de apr6pe lei
sese-deci de miT, cu care sums, s'a curatit de nisip URA garla. Asemenea
s'a curatit drumul de halaj si taluzele garlel, s'a reparat gurile Ca-
nalelor ce dedeafl in garla, bordurile §i pietrele taluzelor din apa,
precum s'a sub-zidit tote podurile, reparandu-se si balustradele. In
cursul administratiunil nostre s'a imbunatatit filtrele de la Arcuda,
si s'a curatit conductul de apa si basinul de la Cotroceni, care nu a
suferit acesta operatiune de la facerea tor. S'a mentinut si sporit per-
sonalul acestor instalatiuni, nu numal pand la resolvirea definitive a
chestiunii indestularil orasului cu apa potabila de la Bragadiru, dar
chiar si pand la finele anului. Personalul acestor instalatiuni fusese
prevNut in budgetul anulul 1901-1902 numai pc, douo luni de dile
in speranta, ca noua instalatie de la Bragadiru va fi indestulatore si
va putea satisface t6te trebuintele orasului fail a se mai recurge la
apele filtrate de la Arcuda. Insa cantitatea apelor de la Bragadiru ne
fiind indestulatore, fall aceste masuri, orasenii ar fl suferit de o mare
lipsa de apa.
Observandu-se ca Capitala are sti sufere din causa lipsel de
ghiata, Primaria a contractat facerea unel fabric' de ghiata in hala
Ghica, ca pe de o parte sa debiteze ghiata publicului, iar pe de alta
A. fie la indemana vindetorilor de carne si de pesce, ale caror mar -
furl ar fi suferit mult, fare acesta m6sura, aducend si vatomare sail&
tatii publice. Pe de alta parte, acesta instalatie va servi la stabilirea
unor compartimente frigorifere, in sub solul halei undo se pastr6za
carnurile.
Tot pentru indestularea locuitorilor Capitalei, s'a facut regula-
mentul asupra brutariilor. El puns aspre pedepse vindetorilor de paine
cart nu von face si preda painea build si drepta la cantar.
In limitele sumelor restranse de care dispuneam, Administratia
tinend socotela in primul rind, de interesul general, a transformat pa-
vagiul de bolovani de pe Soseaua Basarab. din dreptul magasiel de

www.dacoromanica.ro
10

marfuri, in pavagig cu piatra cioplita dand prin acesta o facilitate


de circulatiune transporturilor de marfurY, pe un drum care inainte
era aprOpe inpracticabil. Acesta lucrare ne-a atras multumirile Intre-
gului comert al Capita lei.
Pe langa acesta, printre lucrarile do capetenie ce s'ail executat
In timpul administratiel 'Astro vom cita :
Constructiunea pietei I. C. BrAtianu, deschiderea unel part! din
Bulevardul Domnitei §i regularea pietei C. A. Rosetti, pavarea Intro-
guldf cartier de la fostele gropi Neptun §i Infiintarea unui squar, re-
gularea stradel Vestea §i pavarea ei pe partea ocupata mai inainte
de vechiul Palat al Po§telor, pavarea cu piatra cioplita a cheiului din
prejurul halei Ghica §i plata Bibescu-Voda, desfundarea §i pavarea
Bulevardulul Neatarnarii panit in cheiul Dambovitei, desfundarea §i
pavarea stradel Clementa, reconstruirea In parte a pavagiulul de pe
calea Victoriel cu lemn noil, refacerea complecta a macadamulul pe
§oseaua Kiseleff, §i altele earl se vor vedea enumerate la partea res-
pectiva a acestel lucrari.
In privinta exproprierilor, ne-am mArginit a face numai pe acelea
car! fusese angajate de mai inainte §i pentru cars Comuna era ame-
nintata de procese, precum §i pe aceleu, earl impedica circulatia publics.
Consiliul Comunal cu privire la acesta chestiune a dat un vot,
autorizand reparatiile imobilelor supuse la expropriere, pe baza unui
plan decretat, cand ele nu impedica circulatiunea §i proprietarii for
renuntd in serfs, atat la supra-valuta dob'andita prin aceste rapara-
tiuni, cat §i la sumele cheltuite cu ocasia lor, remaind a fi despAgubiti
la timp, numai de valOrea imobilului din timpul exproprieril. Cu chi-
pul acesta s'a Impedicat:numer6sele cererI de expropriere ce se fa-
ceail, sub pretextul de a se face reparatiunile cerute, imobilelor ara-
tate ma! sus §i pentru care_Comuna, multa vreine, nu va avea mijloce
ca sa le expropriere,
Chestiunea marirel razei ora§ului a fdcut de asemeni obiectul so-
licitudineI actualei administratil, ea este Inca In studiil §i numai dupd
ce se vor aduna §i coordona tote datele, privit6re la avantajele sail
desavantajele ce presinta acestA chestiune, in deosebitele el puncte
de vedere, se va putea phi, fell terra de a se da o solutiune gre§ita,
la resolvarea el, in conformitate cu interesele Capitalei.
Administratia §i-a dat soma de modul neingrijit cum se facea ilu-
minatul, ea a infiintat atunci inspector! pentru privegherea ilumina-
tulul, masura care a imbunatatit mult tote sistemele de iluminat, dupa
cum se pote constata de or! -tine. In strimtorea banesed in care se
gasia Comuna s'a luat masuri ca de la 11 ore noptea in sus din 2
lAmpI, sa se stings una, masura care va inceta de sigur, °data cu im-
bunatatirea starel financiare a Comunei. In acela§ timp s'a facut incer-
cari cu diverse lamp! specials in vederea expirarei contractului ilu-
minatulul cu petrol.

www.dacoromanica.ro
11

Administratia actuala a reu§it sa tran§eze in fav6rea sa importantul


proces al mahalitului, care ameninta Comuna cu o pagubA insemnata.
De asemeni Comuna este amenintata cu un proces din partea Epi-
tropiei mo§iei Colentina, care s'ar urea la mai multe sutimi do mil de
lei, proces pendinte §i care so gasesce in starea descrisa la titlul Con-
tenciosului. La venirea nostrA am gasit Comuna in proces cu Compania
do gaz, pentru amencjile ce i s'a aplicat din pausa lipsei de putere
luminatore §i de puritate a gazului, precum §i pentru el nu voia sa
infiinteze becul Auer la lAmpile actualo, in conformitate cu contractul.
Nol am continuat acest proces, Wend cerere do reziliere a contrac-
tului, urmarind in acela§ timp inaintea Consiliului §i respingerea pre-
lungirii contractului de iluminat cu gaz aeriform.
Serviciul sanitar a fost ImbunAtAtit prin sporirea personalulul
trebuincios. Este de semnalat cu acosta ocasiune starea build sanitat a
a ora§ului in ace§ti doi din urma ani, in cursul carora nici o epide-
mie nu a bantuit Capitala.
Domnilor Consilieri, pentru nä o expunere mai departe, a tutulor,
mAsurilor luate de actuala administratie ar depa§i cadrul acestel
cuvintari §i pentru a totalitatea masurilor §i activitatea actualului Con-
silia se va putea examina in detaliii, in continutul acestel DAri de s6ma
pe servicii, mA opresc ad, tinend sa constat ca in fata unel grele situa-
tiuni ce am mo§tenit, impovArata §i prin timpurile exceptional de grele
prin cari am trecut, Administratia actuala dupA ce a facut fatA tutulor
nevoilor, vede astAdi cu satisfactie, ca munca §i sfortarile sale nu ail
fost z ad arnice.
Sporirea veniturilor Comunale merge accentuandu-se §i incasArlle
celor 6 luni ale anului curent depa§esc cu 165.917 lei, incasArile din
perioda corespunOtore a anului trecut. Situatiunea Acciselor atat de
mult s'a imbunatatit, in cat incasarile for covir§esc previsiunile bud-
getare §i face sa intrevedem, cu siguranta, nu numai soldarea budge-
tului in curs, dar §i un excedent inteun apropiat viitor.

:7. JProcople 2umitrescu.

www.dacoromanica.ro
PARTEA I
1 IANUARIE 1898-31 DECEMBRE 1901.

www.dacoromanica.ro
CAP. I.

SECRETARIATUL GENERAL

In dArile de sOma pe ultimil ani s'ail aratat atributiunile Se-


cretariatului General, pe baza dispositiunilor legif comunale qi a or-
ganisarii de fapt creata prin budgetele anuale, cari de cati-va ani In
aasta privinta, au fost mentinute. Acum vom arAta care a fost acti-
vitatea biurourilor ce compun Secretariatul, de la data ultimeT (WI
de soma din 1898 §i vom semnala unele dificultati observate In practica
din causa folului for de organisare.

1. LUCRIRILE CONSILIITLUI

In cursul anulul 1898 s'ail resolvat 622 cestiuni, In doue-clecf si


trei qedinte ce Consiliul Comunal a tinut, dintre cari 10 ordinare qi 13
extra-ordinare §i anume :
In sesiunea de Ianuarie
5 §edinte ordinare §i
6 , extra-ordinare 249 cestiuni.

In sesiunea de Matti
2 qedinte ordinare §i
4 , extra-ordinare 184 cestiuni.

In sesiunea de Septembre
3 qedinte ordinare ci
3 * extra-ordinare 189 cestiuni.

www.dacoromanica.ro
16

Cestiunile de mai sus daca le vom repartiza pe categorii sail


natura lucrarilor, vom ajunge la urmatorul resultat:
Cestiuni privitore pe Secretariat:
a) 2 Electorale,
b) 1 Mi§carea personalului §i
c) 1 Demisie de consilier.

Cestiuni Technice:
a) 1 Iluminat,
b) 6 Pavage,
c) 31 Planuri,
d) 8 Cana le §i conducte de apa,
e) 78 Exproprieri,
f) 3 Cedari de terene,
g) 17 Vincjari de terene;
it) 4 Constructiuni municipals,
i) 13 Diferite lucrari technice,
j) 6 Prelungiri de termene,
k) 5 Reduceri de taxe,
1) 6 Alinieri §i rectificari de strade,
m) 7 Deschideri de strade,
n) 1 Tramvaye.

Cestiuni de Contencies :
a) 6 Process,
b) 72 Transactil.
Cestiuni Financiare :
a) 3 Scutiri de taxe,
b) 27 Restituirl de retineri §i garantii,
c) 35 Credite,
d) 10 Pensiuni,
e) 32 Diferite cestiuni financiare.

Cestiuni Administrative :
a) 196 Culte,
b) 2 Instructiune publics,
c) 49 Diverse.

In acest interval de timp s'ail mai votat de Consiliil *i urma.t6-


role proiecte de regulamente ;

www.dacoromanica.ro
17

Regulamentul §c61ei profesionale Protopopul Theodor Economul


si Maria Turnescu.
Regulamentul corurilor bisericesci.
In cursul anului 1899, s'ati resolvat 766 cestiuni in cinci-deci i
tree §edinte, dintre care tinute de Consilia: 18 ordinare *i 22 extra-
ordinare, 13 ale Comisiel Interimare §i anume :

In sesiunea de Ianuarie
10 §edinte ordinare
6 , extra-ordinare } 250 cestiuni
1 , Comis. Inter.

In sesiunea de Maiii
12 §edinte ale Comis. Inter.
6 extra-ordinare 227 cestiuni
1 , ordinary
In sesiunea Septembre
4 edinte ordinare
} 157 cestiuni
3 extra-ordinare
In sesiunea Noenzbre
3 §edinte ordinare
7 » extra-ordinare
l 132 cestiuni
Cestiunile de mai sus, repartisate pe categorii sail natura lu
crarilor :
Cestiuni privit6re pe Secretariat:
a) 12 Electorale,
b) 5 Mi§carl de personal,
c) 1 Demisie de Consilier,

Cestiuni Technice:
a) 7 Iluminat,
h) 16 Planuri,
d) 77 Exproprieri,
e) 15 Cedari de terene,
f) 40 Vincjari de terene,
g) 6 Constructiuni municipale.
h) 33 Diferite lucrgri technice,
i) 13 Prelungiri de termene,

www.dacoromanica.ro
18

j) 12 Alinierf, rectificari de strade,


/c) 9 Deschideri de strade,
1) 4 Tramwaye,
m) 26 Autorisatif de constructii.

Cestiuni de Contencios:
a) 29 Procese,
b) 12 Transactif.

Cestiuni Financlare:
a) 21 Scutiri de taxe,
b) 51 Restituiri de retineri ci garantii,
c) 116 Credite,
d) 28 Pensiuni,
e) 60 Diferite cestiuni financiare,
f) 80 Budgete.
a) 10 Cestiuni de Accise.

Cestiuni Administrative:
a) 23 Culte,
b) 4 Instructiune public5,
c) 52 Diverse,
a) 4 Cestiuni sanitare.
In cursul anultff 1900, Consiliul Comunal a resolvat 700 cestiuni
in trei-deci-si-opt §edinte, dintre care 14 ordinare, 24 extra ordinare
§i anume:

In sesiunea de Ianuarie
7 $cdinte ordinare
9 ) extra-ordinarei 291 cestiuni.

In sesiunea de Mahe
2 $edinte ordinare
8 ) extra-ordinare) 192 cestiuni.

In sesiunea de Septembre
2 $edinte ordinare
3 ) extra-ordinare) 83 cestiuni.

www.dacoromanica.ro
19

In sesiunea de Noembre
3 $edinte ordinare
4 , extra-ordinarel cu 134 cestiuni.

A ceste cestiuni pe categorii sail natura lucrarilor, se reparti-


zeza ast-fel :

Cestinni privitore pe Secretariat:


a) 52 Electorale,
b) 1 Mi§carea personalului,
c) 3 Demisil de consilieri.

Cestinni Technice:
a) 7 Iluminat,
b) 1 Planuri,
c) 1 Cana le §i conducte de apa,
d) 30 Exproprieri,
e) 10 Cedari de teren,
f) 37 Vinclari de terene,
g) 5 Diferite lucrari technice,
Ii) 18 Prelungiri de termene,
1) 12 Alinieri §i rectificari de strade,
j) 11 Deschideri de strade.
Cestiuni de Contenelos:
a) 11 Procese,
b) 13 Transactii,
c) 9 Rectificari de acte de stare civila.

Cestiuni Financiare:
a) 5 Scutiri de taxe,
b) 21 Restituiri de retineri i garantii,
c) 135 Credite,
d) 13 Pensiuni,
e) 29 Diverse cestiuni financiare.

Cestiuni Administrative:
a) 224 Culte,
b) 2 Instructiune publics,
c) 50 Diverse.
In anul 1900 s'ail mai votat de Consiiiii k;i urmatOrele proiecte
de regulamente:

www.dacoromanica.ro
20

a) Regulamentul pentru inchiriarea vremelnica a trotuarelor in


fata stabilimentelor ;
b) Regulamentul pentru fabricatiunea apelor §i limonadelor gazose;
c) Regulamentul pentru beuturile fermentate recoritore ;
d) Regulamentul pentru depositarea, vinderea qi fntrebuintarea
titeiuluT;
e) Regulamentul pentru abonamentele la serviciul curatiril gu-
noielor.
In anul 1901, s'ait resolvat 470 cestiuni in cinci cjecT §i una de
§edinte, dintre care tinute de Consilid : 29 ordinare §i 3 extraordinare,
§i 19 ale Co misieT Interimare §i anume :
In sesiunea Ianuarie
7 §edinte ordinare
3 , extra-ordinare 116 cestiuni
19 , ale Comis. Inter.
In sesiunea Matti
8 §edinte ordinare, 207 cestiuni
In sesiunea Septembre
9 §edinte ordinare, 104 cestiuni
In sesiunea Noembre
5 §edinte ordinare, 43 cestiuni.

Cestiunile de mai sus dacd le vom repartisa pa categorii sad


nature lucrarilor, vom ajunge le urmatorul resultat :

Cestiuni privit6re pe Secretariat :


a) 4 Miscarea personalului,
b) 1 Demisie de Consilier,
c) 24 ComisiunT.

Cestiuni Technice:
a) 2 Iluminat,
b) 1 Pavage,
c) 2 PlanurT,
d) 34 ExproprierT,
e) 6 Ceddri de terene,
f) 21 VinclarT de terene,

www.dacoromanica.ro
21

g) 1 Construetii municipals.
h) 9 Diferite lucrari technice,
i) 10 Prelungiri de termene,
j) 6 Alinierl si rectificari de strade,
k) 3 Deschideri de strade,
1) 1 Tramwaye,
m) 6 Autorisatii de reparatii §i ingradiri.
Cestiuni de Contencios:
a) 8 Procese,
b) 10 Transactii,
c) 1 Rectificari de acte de Stare Civila.

Cestiuni Finaneiare:
a) 17 Scutiri de taxe,
b) 46 Restituiri de retineri §i garantil,
c) 40 Credite,
d) 19 Pensiuni,
e) 42 Diverse cestiuni financiare.
Cestiuni Administrative:
a)102 Culte,
b) 2 Instructiune publics,
c) 46 Diverse.

Cestiuni Sanitare :
a) 6 Cestiuni.
In anul 1901 s'ai' mai votat de Consilifi:
a) Modificarea regulamentului pentru depositarea, vinderea si
intrebuintarea titeului si a derivatelor lui si
b) Regulamentul pentru brutaril.

2. BIIIROUL ELECTIIINILOR
Potrivit indatoririlor impuse de legea electorala si a camerelor de
comert, s'ail intocmit si afisat la timp liste anuale, provizoril si defi-
nitive, de alegetorii pentru Camera, Senat, Comuna si Camera de co-
mert. Numerul alegotorilor, dupa listele tiparite definitiv, repartisati pe
colegii si sectil, le dam in tablourile ce urmOza :

www.dacoromanica.ro
22

CAMERA

G COLEGIUL I COLEGIUL II COL. III indir. COL. III direct


F.
ci
1898 1899 1900 1901 1898 1899 1900 1901 1898 1899 1900 11901 1898 1899 1900 1901
I1

I
II
462
908
421
954
36 81 371
831 844
989
897
935 785 467 404
69
70
764
662 8821 71
65 609
376
544
- 237
552
243
510
III 81 873 1.04 1.161 995 772 880 623
807 761 406
-- -=- - 155
-
147

- - --
VI 59 653 626 625 568 62 406
382 578 393 4041 385

-- - --- ---
V 613 662 632 644 871 660 794 996 665 482
706 412
'/l
VII --
-
777 499 495 799 551 568
473
976 871 714, 996 591 372 362
477
311 -- -- -- --
VIII
XI
X
-- -
810 930 8611 863 905 814 719
-
8631 777 640 642 760 596 5561
=
7201.14 712 787 862 860 6261
621
606
557 :I 7 =
Total . 13.39913 563 3 486 3.65118.46317.639 6.675 7.32818.044 5.851 5.27
I 6114.5951
- - 944 900

SENAT

COLEGIUL I COLEGIUL II

1898 1899 1900 1901 1898 1899 1900 1901

I 48 460 402 430 265 181 160 181


II 726 735 665 676 618 604 649 678
III b85 644 715 773 733 699 709 804
IV 441 47 457 463 -872 450 436 480
V 416 46 427 453 625 525 511 549
Total 2 6511 2.769 2.666 2.795 2.5031 2 459, 2.465 2.692

COMUNA

-8 COLEGIUL I COLEGIUL II COLEGIUL III


H.
.
2.,
1898 1899 1900 1901 1898 1899 1900 1901 1898 1899 1900 1901

I 745 63 681 592 923 573 628 771 57 309 223


1 222
II 751 837 694 698 999 775 709 658 595 482 414 361
III 882 825 783 838 998 941 683 767 56 774 741 692
IV 61 764 692 722 945 751 665 725 609 465 42 246
V 85 86 917 969 731 38 317 321 65 132 122 129
VI 677 694 695 782 852 813 982 949 23 524 326 267
VII
VIII -- 98 651 606 677 60 60 625 582 89 532 485 406

- --
62 501 546 612 69 579 565 19 189 165
IX
X - 99
99
98 965
-
897 865 -
808
874
Total. 5 512 5.761 p.47518.656 7.323 7 018117.02015.47,.78913.311 2.814
2671 381 38
479 --
326

www.dacoromanica.ro
23

Listele eligibililor la Senat s'ati pubiicat la acele0 epoce fixate


de legea elactorala. Numerul eligibililor a fost: 280 In anul 1898; 270
in 1899 ; 316 in 1900 §i 297 in 1901.
CAMERA DE COMERCII.1

CIrcumscriplial 1898 I 1899: 1900 I 1901

I 220 211 217 174


II 143 190 163 945
III 152 99 118 125
IV 128 139 Ill 425
V 4.140 1.107 1.056 1.414

Total . . 4 773 I 1.737 1.665 1.983


I

Alegerile efectuate in cursul acestor ani au fost urmatorele :


La 18 Octombrie 1898 a .fost alegerea colegiulul III indirect
pentru Consiliul Comunal.
La 1 Noembrie 1898 a fost alegerea coleg. I §i
» 3 Noembrie 1898 coleg. II pentru Consiliul Comunal, man-
datul vechiulul Consiliu expirInd ;
» 20 Decembre 1898 a fost alegerea coleg. I pentru Consiliul
Comunal, find cassata cea de la 1 Noembre.
In 1.899 s'ati Mout alegerile membrilor Consiliulul Judetean ast-fel :
La 25 Aprilie 1899 a fost alegerea delegatilor colegiulul al III-lea
La 2 Maiti » ) » colegiului I,
La 4
La 6 > D 1

La 16 Maltz 1899 a avut loc alegerea coleg. III Camera indirect.


» 27 Maiti. 1899 a avut loc alegerea generals a col. I Camera.
» 28 Muhl. 1899 7 » 7 II Camera.
» 29 Maid 1899 ) » 7 III »

La 1 §i 2 Iunie s'ati facut alegerile pentru col. I Ili II de Senat.


» 6 Tunie * * » » delega%ilor coleg. indir. comunal.
» 16 » » » » » colegiultii I Comunal,
. 18 » » » » II
In cursul anului 1899, ail avut loc i urmatore alegeri partiale:
La 19 August » alegerea col. I Camera pentru
3 Deputati in locurile remase vacante ale d-lor N. Filipescu, care a
optat pentru col. I din Braila, N. Fleva pentru col. I din Ialomita §i
general G. Manu pentru col. I Teleorman.
La 23 Decembre 1899 a avut loc alegerea Coleg. II pentru alegerea
a 2 Deputati devenite vacante prin mOrtea lui A. Bacalballa §i ocu-
parea unei functiunI salariate de d. M. De§lia.

www.dacoromanica.ro
24

Alegerile efectuate in cursul anului 1900 sunt partiale. Una in


cjiva de 27 Ianuarie pentru delegatil colegiului indirect de adu-
nare vi alta la 6 Februarie a colegiului 3 de deputatI direct, impreuna
cu delegatil colegiului indirect pentru complectarea vacantel, lasata
prin ocuparea um:4 functiuni salariate de Stat, a d-liff Al. Catargi.
Alta in diva de 30 Aprilie, pentru alegerea undi senator la colegiul
2, in locul decedatului G. Pite0eanu.
In anul 1901, biuroul electiunilor a avut sä inregistreze alegeri
generale, provocate prin demisiunea guvernului conservator.
La 26 Februarie 1901 a fost alegerea delegatilor coleg. III adunare
La 9 -§i 10 Martie au avut loc alegerile coleg. I §i II Senat.
La 13 Martie a fost alegerea coleg. I adunare.
La 14 » » » » II
La 15 » » » » » III »
La 26 » » » 2 ) Indirect Comunal.
La 8 Aprilie a fost alegerea coleg. I Comuna. l call ail ales actualul
La 10 » » » » » II » J Consiliil Comunal.
La 15 Iulie a fost alegerea a 2 Consilieri judeteni, in locul d-lor
dolonel Odobescu, decedat §i Al. Catargi, demisionat.
In afara de aceste alegeri, ail fost convocati patentarii clasei I ci.
II-a, in mai multe rinduri, pentru alegerea a dol membri in comite-
till bursei, dar nici. °data nu s'a presentat nici un aleg6tor §i deci a -
16gerea nu s'a putut efectua.

3. REGISTRATURA GENERALA I ARCHIVA CENTRALA

Registratura generalci, in anul 1898, a primit ci. inregistrat


51.399 . . hartii;
in anul 1899: 54.839 . . »
» 1900: 55.222 . . »

earl ail lost cjilnic repartisate serviciilor; iar Archiva centralci a re-
primit hartiile ce '1 ail fost inapoiate de servicii, lucrarea for fiind
terminate, a aranjat dosare vechi O. a dat la trebuinta §i cerere acte
§i hartii. In acest interval, in afara de salariile personalului Arhive1
s'ati cheltuit lei 5.600 pans in anul 1900, §i lei 4.800 d -lui Economu
insarcinat anume cu arangiarea Arhivel in anul 1900, fiind-c6 era in
darn cu regularea mapelor pe trei ant
In anul 1901 num6rul hartiilor inregistrate a fost de 51.632.
Archiva centrals, de §i cu un personal mai restrans, totuV in
cursul anultil 1901 pe langa lucrarea curenta, a aranjat §i pus in
perfecta ordine, lucrarile remase in stare absolute de suferinta pe anii
1898, 1899, 1900 §1 parte din 1901, restabilind pe de o parte ordinea
in lucrArile eT, iar pe de alta, readucend serviciile la posibilitatea de
a continua lucrlirile WA intardiere.

www.dacoromanica.ro
25

4. STATISTICA

Activitatea BirouluI Statistic, de la organisarea sa, pusa in aplicare


la 1 Julie 1893, a mers mereil. crescend §i a dat r6de, ce se oglindesc
in Buletinul statistic lunar publicat regulat §i in Anuarele statistice
vol, I, II, III, IV §i V, earl' s'ail tiparit in fie-care an, de la 1895 pane
la 1899 inclusiv.

5. INTENDENTA.

Serviciul IntendenteI §I-a indeplinit la timp §i satisfacetor inda-


toririle ce cad in sarcina sa, §i anume : intretinerea localului Prima-
rieI, supravegherea intretineril lui, ingrijirea iluminatului §i incalcji-
tulul, supravegherea serviciulul de expeditiune al dorobantilor, facerea
diferitelor cheltuell marunto pentru mid reparatii §i obiecte de curd-
tenie §i intretinere ; primirea §i distribuirea lemnelor necesare loca-
lului Primariei, §c6lelor §i diferitelor locale pendinte de Comuna;
supravegherea antreprenorului PrimarieI pentru ridicarea cadavrelor
do animale §i pasari din ora§ §i strangerea cainilor vagabon4l; in-
grijirea animalelor §i pasarilor de pripas ce se trimit de Politia Capi-
tale)", cars, parte se vend prin licitatie, ear parte se liberoza posesorilor
dupa anumite aprobari; primirea cjilnica a corespondenteI de la Po§ta,
ce privesce pe Comund ; ingrijirea de mobilierul tuturor serviciilor,
precum §i reparatiile lor. Intendentul mai are in ingrijirea sa §i Ma-
gazia de la Rampa Tunari, cu tot mobilierul de decoratiune a ora-
§ulul §i diferitele mobile usate ce s'ail depus acolo spre pastrare.

In sarcina Secretariatului mai cade publicarea Monitorului, Co-


munal §i Biblioteca Primeiriei.
Monitorul Comunal s'a publicat regulat °data pe saptamana,
tiparindu-se de antreprenorI, dupa licitatinile ce se in anual. Materia
ce se public/ inteinsul este urmatorea: §edintele Consiliulul Comunal,
ale Consiliuldi de igiena, declaratiunilede casatorie, publicatiuni de
licitatiuni pentru lucrArI §i furnituri municipale, publicatiuni §i convo-
earl bisericescI. In (Monitorul Comunal so public/ rapOrtele asupra
lucrarilor importante ale ServiciuluI, Deciziuni, Ordonante, situatiunea
Casa Comunale, convoctirI §i in fine tot ce prescrie legile §i ce into-
reseza pe cetatenT. El se Imparte gratuit delegatilor de suburbil, etc.
Cat pentru Bibliotecd, Primaria de §i posed/ diferite uvrage,
destul de importante, pentru cars face cheltueli, totu§I din causa ca
localul actual al Primariel este insuficient §i din lipsa de personal,
anume Insarcinat cu ac6sta lucrare, pan/ astacj.I nu s'a putut ajunge

www.dacoromanica.ro
26

de cat la un inceput de arangiare a cartilor ce poseda Primgria, Mut


cu multe dificultatf de biuroul Statistic, intr'un corp de cladire aflat
in grAdina Cismegiii, unde este instalat acel biuroti.
In ce privesce personalul Primeiria, pentru motive de economie
s'a suprimat un numer de cincicjeci §i una functiuni pe diva de 1
Martie 1901, dupe decisiuiiea No. 7.130 a Comisiunii Interimare, asupra
budgetului atunci in curs.
Prin budgetul anului financiar 1901/1092, pe care '1 a alcatuit Co-
misia Interimar6, pe basa autorisatiunii date prin o lege speciala pu-
blicata in 1Monitorul Oficial) No. 292 din 30 Martie acel an, s'ail mai
facut reduceri din persona], tot pentru motive de economie; iar la 1
Decembre 1901, Consiliul Coinunal rectificand budgetul acelui an, a
fgcut pe 1ang6 reduceri de material i Ore-cari reduceri de personal.
Acest budget data s'ar fi redus pe 9 luni, dupe cum s'a propus de
administratie, nu ar fi lasat nici un deficit, dar din causa intardierii
acestel operatiuni s'a continuat cu budgetul dupd cum era alcatuit §i
a produs un deficit care se va vedea la partea respective.
Din causa modificarilor de organisare a serviciilor Primariei prin
budgetele anuale §i a celor survenite chiar in cursul anului, registrele
de personal trebuesc schimbate anual *i modificate in timpul anului.
In asemenea conditiuni tinerea for in curent, este anevoiosa. Din acest
punct de vedere, se impune cat mai curind, credem, reglementata orga-
nisarea serviciilor, determinarea functiunilor §i a atributiunilor. Re-
gistrul alfabetic general infiintat, nici pand acum nu a putut fi pus
in starea de desvoltare §i precisiune la care s'a tintit, din causele
enumerate §i mai cu sOma din causa deselor schimbgri de functionari,
§i lipsel unul biuroii special pentru aceste lucrari.

www.dacoromanica.ro
CAP. II.

SERVICII1L CONTENCIOS

Mai tote procesele ce se intentOza contra Comunei, sunt pentru


pretentiuni de daune basate pe refusuri de autorisatii de cladiri, care
mai in genere sunt ne fondate si devin un fel de specula, pentru ca
in mare parte motivul de a core autorisatii de cladiri este un mijloc
numal de a ajunge la exproprieri, cari se scie ca, luand informatiuni ca
pe o strada care are un plan de aliniere decretat, una sail mai multe
cladiri sunt supuse retragerii si ast-fel pornesc cereri de a se libera
autorizatii, fie de reparatil radicale, fie de cladiri din nal, cart in rea-
litate nu se fac, ci sunt numal nisce pretexte, de a forta pe Comuna
sa-i exproprieze.
In cursul anilor expirati dintre chestiunile de principiil ce s'ati
transat judecatoresce in mod definitiv, pand in Sectiunile unite ale
Inaltel Curti de Casatie, doua sunt de cea mai mare importanta pen-
tru Comuna. Cea d'intaiti este ca s'a stabilit prin jurisprudenta cons-
tants pans la Inalta Curte de Casatie, ca Comuna are dreptul dupa
legea ComunalVsi regulamente, de a darama cladirile cari ameninta
caderea, cele insalubre, precum si cele fAcute in afara de aliniere gi
pentru cari s'a fAcut constatarile in mod 'regulat, fail a mai fi nevoe
a se recurge la justitie. Ast-fel s'a pronuntat Inalta Curte de Casatie,
in procesul de contraventie, deschis d-lui locotenent Al. Simionescu,
pentru daramarea Hotelului Simion, din strada Blanarilor, care hotel
s'a si daramat in parte, in urma stabilirel acestei importante juris-
prudente.
Cea d'a doua chestiune, este aceea, ca tote caramidariile, precum
§i gropile de nisip, call se afla stabilite in launtrul orasului, atat prin
efectul legii de marginire a orasului, cat §1 cele ce all fost infiintate
prin contraventie in dispretul legii, fara a obtine autorisatia prove-
duta de lege $i regulamentul industriilor insalubre, se pot desfiinta
in baza Decisiunil Inaltel Curti de Casatie si Justitie, data in Sectiuni-

www.dacoromanica.ro
28

Unite, in diva do 13 Maifi 1899, pronuntata in procesul ce s'a deschis


de Comuna, lul Mihalache Nicolail is §i Bivolaru, pentru desfiintarea
fabricel sale de cartimida §i grOpa de nisip, pe care le avea infiintate
Inca din anul 1882, cu 15 ani inainte de promulgarea legit marginiril
ora§ului, dar care prin efectul acelel legi acum fac parte din Capita la.
Este de notat ca fabrica §i gropa de nisip in cestiune, au fost In-
fiintate fara nisi o autorisatie §i la o distanta mai mica de cat cea
previSduta de legea sanitara §i regulamentul industriilor insalubre.
In baza acestel importante jurispudente, Comuna se p6te deba-
rasa fall a mijloci o despagubire, de un f6rte mare num6r de fabrici
de caramida §i gropl de extractiunea nisipulul ce inconjurail Capita la
§i cari ail devenit un focar de infectie pentru populatia oraplui, din
acesta causa ora§ul sufere de diferite maladii §i epidemil, pricinuite de
miasmele ce se exala din gropile acelor fabrici, unde stagneza mai in
tot timpul anulul, ape murdare ce respandesc numer6se maladii mai
ales in timpul verel.
0 chestiune de principiii tot a§a de importanta, este aceea ce a
fost pendinte inaintea instantelor judecatoresci §i in care s'a pronuntat
justitia in mod definitiv contra Comunei, prin jurisprudenta formals.
AcOsta chestiune este data la petroleul introdus in Comuna de catre
diferiti angrosiA Primaria avea dreptiul a percepe ca taxa de accis
15% de kilograms, prevoduta de regulamentul tarelor safi numai
120/o taxa prev6duta de tabloul anexat la legea maximulul, cu alts
cuvinte data taxa trebue a se intinde nu numai asupra petroleului,
ci §i asupra vasulul in care se afia.
InteadevOr, acesta cestiune de principiil este forte importanta
pentru Comuna, fiind-ca un mare num6r de comersanti angrosi§ti ail
facut proces contra Primariei, pentru restituiri de taxe percepute in
plus, conform regulamentulul tarelor. Aceste restituiri de taxe se pot
urea la mai multe sute de mil de lei, pentru moment, ri5maind ca §i
altii, earl se vor Oa in asemenea conditiuni sa useze de sigur de
acesta tale §i pe viitor.
In acesta chestiune, diferiti comercianti cu Comuna in proces, ail
facut propositiuni de transactil cari s'ail admis, lasand 25 la suta din
sumele ce eT aveail a primi. Comuna pe de o parte pentru viitor a
dispus sa se incaseze taxele impuse petroleului ce infra in Comuna
in conformitate cu decisiunile judecatoresci, iar pe de alta a restituit
angrosi§tilor taxele percepute in plus, conform hotaririlor §i invoele-
lor specials.
0 chestiune f6rte importanta pentru Comuna, este chestiunea
mahalitului, care a fost tranpta in favOrea Comunei. De asemenea
este de o importanta capitals pentru Comuna procesele ce se intenteza
de catre diferiti comercianti margina§i pentru daune §i restituire de
taxe de accis, basate pe necompetinta sail lipsa de drept de a considera
acele localitati ca facend parte din Capitala. In adev6r, interpretatia

www.dacoromanica.ro
29

ce se dil legeT mArginireT orapluT este defavorabila ComuneT, din ca-


usa neclaritAtiI el, §i spre a tran§a acestA controversA, pOte ca ar
trebui a se face o lege interpretativA a legit mArginiriT ora§ului, prin
care O. se arate di ora§ul are limitele prev6cjute de lege, cari limite
sunt preveclute in planul ce s'a atapt la lege, pe care Corpurile Le-
giuitOre '1 a avut in vedere §i care plan a fost executat de serviciile
PlanuluT i Acciselor pe fata pAmIntuluT prin punere de pichetT de
fontg, limite ce au fost recunoscute Ei de Statul Major al armatel cu o-
casia faceril din nal a planuluT oraulul.
De cea mai mare importanta sunt procesele intentate de diferitT
comerciantI earl cer restituirea de taxe percepute la materiile prime,
earl ail servit la fabricatiune pentru diferite mArfurT, exportate gall
din Capitals. In acesta privinta serviciul Acciselor a dat o interpreta-
tiune care nu a fost recunoscuta ca temeinica de instantele judeatorescl
pane la Inalta Curte de Casatie ; acea interpretatiune consta In argu-
mentatia ca legea maximulul §i regulamentul el prevede, a se restitui
taxele la materiile prime, pentru fabricatele earl stint supuse la taxe
de accis, i earl' se exportezA, dar nu §i la acele fabricate cari nu
sunt prevelute in tabloul legel maximulul de Ore-ce nu sunt supuse la
taxe de accis. A costa interpretatie ne admitandu-se §i de instantele
judecatoresci, Comuna a fost condamnata definitiv a plati sume im-
portante cu titlu de restituiri de taxe §li daune. Unii din comerciantiT
cart' ail ca§tigat procesele, all propus un mod de transactie de a
lasa o suma Ere -care din suma ce all de primit In basa sentintelor
judecatoresci, numal sA li so platesca banil cat maT neIntarcliat.
Credem ca Comuna trebue se prate de acosta dispositiune a ace-
lor comercianti i sä prim6sca propunerea, cat pentru viitor sA dis-
punA restituirea regulat, rilmaind a lua masuri de controlare In privinta
materiilor prime, dace ale se Intrebuintoza la fabricatele cad se ex-
portOza, precum §i data se exporteza afara din Comuna.
Asemenea fiind-cA §i acesta chestiune isbesce in veniturile ce In
mod fictiv se preyed in budget, data se voesce a se mentine acele ve-
nituri, urmeza a se face o lege interpretative in care sa se dea ca
interpretatie legalti, opinia serviciulul .Acciselor, ca nu se vor restitui
taxele de accis nici la materiile prime earl all servit la fabricate, earl
nu sunt supuse Ia taxa, dupe tabloul anexat Ia legea maximulul, care
tabloil trebue modificat, adaogandu-se taxe §i pentru acele fabricate,
Acum vom expune in scurt diferitele process ale ComuneT, call
sunt in curs, cum §i cele ce s'ail terminat, precum gi exproprierile ce
s'aii. facut §i mai sunt in curs de facut. In privinta exproprierilor vom
arata ca sunt un numer fOrte mare de exproprierl cari s'ail terminat
definitiv prin arbitri, luandu-se la unele terenurile in posesiune de
catre Primarie, dar indemnisatiile nu s'ail platit Inca, fiind-ca sumele
acordate fiind mai marl de cat 2.000 lei, ale trebuese a fi achitate din
fondul Cassel' lucrarilor, fond care fiind cu desavIrfoire epuisat, nu se

www.dacoromanica.ro
30

mai p6te plAti nici o indemnisatie in total $i de odatd, conform preve-


derilor lege! de exproprieri, ci se pldtesc prin mici aconturi dupd in-
casarile ce se fac de Primal-le din plata ratelor terenurilor vindute de
Comuna. In acestd privintd urmezd a se lua mAsuri spre a se crea fon-
dul necesar pentru plata acelor exproprieri, spre a nu fi expusgi Co-
muna la pretentiuni de daune. Pe langd acestea, vom arAta in scurt si
chestiunile tratate de catre Consiliul de avocati, pentru care s'ati dat
avise, fie dupd cererea d-lui Primar si ale d-lor adjutOre, fie dupd ce-
rerile diferitelor servicii. Asemenea vom expune in scurt Si diferitele
lucrAri si hartii car! au intrat la acest serviciii care si-au urmat cursul
lor, dandu-li-se resultatele de care aveati necesitate, 1ncepend intaiu
cu expunerea diferitelor procese civile, pendinte atat la Judecdtoriile
de ocole, cat $i la Tribunale, Curti de Apel $i Inalta Curte de Casatie.

Procese pendinte la Judecatorille de 0e6le.

1). Nild Toma Cdpciland, a fost chemat in judecatA spre a plati


suma de lei 358,50 valOrea materialului unei case, ce numitul a cid-
ramat, apropriindu-si materialul.
Procesul e pendinte la Judecatoria Ocolului III.
2). V. Taranu 0 alai, se pretind proprietari asupra unui loc din
Brosteni; fiind-ca numitii au facut o actiune si la Tribunal, judecAtoria
Ocolului IV a respins cererea.
3). Arghir N. Papadopol, cere a i se plAti lei 250, chiria unui
tunel din str. Amzei, ce Linea, cum $i lei 100 daune, pentru faptul ca
Comuna a inchis acel tune], care ameninta caderea.
Procesul e pendinte la JudecAtoria Ocolului VI.
4). Ion D. Te4anu, cere a i se plati suma de lei 1.400, drept
daune, suferite prin faptul punerei unef cantitAti de pdmint in drep-
tul biuroului s6ii din str. Basarab.
Procesul a fost lAsat in suspensie la Judecatoria Ocolului I.
5). Moistenitorii Aristia Giani, cer a fi apArati de plata sumei
de 470 lei, drept taxa .pentru un loc viran din Capitald.
Procesul e pendinte la Judecatoria Ocolului I.
6). Petre Balap, cere daune in suma de lei 1.400, pentru faptul
ca i s'ar fi inchis de Comund atelierul din str. Povernei, ca fiind in-
salubru.
Procesul e pendinte la Judea torio Ocolului II.

www.dacoromanica.ro
31

7). CO. Petrovia, inchiriind de la d-1 B. Grigorescu un imobil


care Bind insalubru a fost evacuat do Primarie, care ca impreuna cu
d-1 Grigorescu, Comuna sa fie obligata la plata sumel de 1.400 lei.
Procesul e pendinte la Judecatoria Ocolului VI.
8). Dumitru Dumitrescu a fost chemat in judecata do Primaria
spre a plati suma de lei 200, valorea unui robinet de la o gura do
apa, distrus de numitul.
Procesul e pendinte la Judecatoria Ocolului V.
9). Ion Hari a fost chemat in judecata de Comuna, spre a-I plati
suma de lei 700, chiria unui imobil al Comunei, expropriat de la sotii
Alexandrina §i Raducanu Ionescu, imobil ocupat de numitul din
Mani 1897.
Procesul e pendinte la Judecatoria Ocolului VI.
10). Sultana Brd tuianu, cu ocasia cladirei ce dice ca a facut
vecinul d-sale Procopian, in str. General Florescu, s'a ocupat de a-
cesta, dupa permisiunea Primariei, §i o portiune de teren ce cadea
in fata proprietatef sale, cerend a fi obligata Primaria la daune.
Procesul a fost la Judecatoria Ocolului I §i s'a suspendat.
11). Ojoiu Vasile core a i se plAti 1.400 lei, daune pentru ca prin
alinierea stradei *tirbey-Voda i s'a lust mai tot trotuarul din fate
pravaliei sale din acea strada, No. 98.
Procesul e lasat in suspensie la Judecatoria Ocolului VI.
12). Spiru Macedoneanu, care daune pentru ca Primaria i-ar fi
inchis o pimnita, pe care o inchiriase de la d-1 N. Papadopol.
Procesul e in suspensie la Judecatoria Ocolului VI.
13). Capitan L. gifman, care a i se permite sa ingrad6sca un
loc al WI din calea $ erban-Voda No. 216, far/ a se retrage conform
legei.
Procesul e pendinte la Judecatoria Ocolului VI.
14). Ministerul de Resboiii fi Cdpitan Letzdrescu ail fost chemati
in judecata do Comuna, spre a lasa neturburati posesia unei parti din
Sf. Ion Mo§i-Cotroceni, precum §i a plati 1.500 lei, daunele causate
arenda§ului Primariei d1 Stegaru.
Judecatoria Ocolului III a ordonat o cercetare local/.
15). St. Greceanu, care a i-se recunosce dreptul de proprietate
asupra uliciorei dintre biserica Domnei F)i spatele Palatulul Nifon din
Calea Victoriei, care e recunoscuta de stradela public /. Judecatoria i-a
respins cererea cu apel.

www.dacoromanica.ro
32

16). C. Ialomi(eanu, core a i-se restitui suma de 1.133 lei ce dice


ca i s'ail retinut pand la tran§area diferendulul dintre Primarie §i
M. Serian, fost antreprenor al iluminarii partilor margina§e ale Capi-
talel cu petrol. Judecatoria i-a respins cererea cu apel.
17). Julia Vartha, core a i se plati lei 1.480, valorea unel por-
tiuni de teren ce dice ca i s'ar fi luat de Comuna din proprietatea sa
de pe strada Florilor.
18). Atina Topoleanu, pretinde suma de lei 282, ce se dice ca i
s'ail retinut pe timpul cat a fost functionar la Primaria Capitalei.
Judele ocoluluT I i-a respins cererea cu apel.
19). C. I. Fometescu, se plange JudeluT Ocol V, ca i s'ar fi dara-
mat nisce uluci §i ca i s'a luat ci o portiune de teren din imobilul sou
din Campul Mocilor No. 6, cerend 1.200 lei daune.
Judele i-a respins cererea cu apel.
20). Radu Mwat, a cerut sä se lase liber un loc al Comunel din
valea cimitirulul Bellu, pentru pa§unatul vitelor.
Procesul lasat in suspensie la Judele Ocolulul IV.
21). Gh, Constantinescu, in calitate de perceptor la Serviciul Ac-
ciselor a depus o garantie de 1.000 lei in efecte, ne mai presentan-
du-se la judecata.
Judecatoria Ocolulul I i-a respins cererea, cu opositie.
22). Gh. Constantinescu, a cerut a i se restitui retinerile ce i s'ail
facut pe timpul cat a fost functionar la Comuna, in suma do lei 600
Judele Ocolulul I i-a respins cererea.
23. M. X. Simion reclama ca nu i se permite a deschide macelarie
la proprietatea sa din Calea Dudesci No. 27, care nu intrunesce con-
ditiunile reglementare.
Procesul e pendinte la Judele Ocolulul I ; i-a respins cererea.
24). Maria Schondorf, core a se desfinta imprejmuirea ce s'a
facut la Biserica Sf. Nicolae Jignita, ca fiind Ioc public, pentru circu-
latia publics. Iprejmuirea s'a facut de Epitropie cu autorisatia Pri-
mariei, spre a se starpi focarul de infectiune ce se Meuse in acea
curte.
Procesul e pendinte la Judele Ocolulul I.
25). Pratt( Constantinescu core a li se plati suma do 1.400 lei ca
daune causate prin stricarea unor uluci de la proprietatea d-lor din
Sosoua JianuluT, Imprejmuind §i un put public.
Procesul e pendinte la Judele Ocolulul II.

www.dacoromanica.ro
33

26). Anton Georgescu a fost chemat de Comung in judecata spre


a se resilia contractul de inchiriere al viol ki gradinei Ospiciului co-
munal Zerlendi, precum i a plati suma de lei 199,50, stricaciunile
causate locului inchiriat.
Procesul e pendinte la Jude le Ocol. II, care a respins actiunea
Comunei.
27). S. Caracostea cere a i se restitui suma de lei 204, ca taxa.
luata in plus la gazul introdus in oral.
Procesul e pendinte la Jude le Ocol. I, adl s'a tran§at prin tran-
sactie acordandu-i-se suma de 100 lei.
28). .Hrist Caragea pretinde a i se restitui suma de lei 614,50 ca
retineri pe timpul cat a fost functionar al Primariei.
Procesul e pendinte la Jude le Ocol. I, care i-a respins actiunea
cu apel.
29. Dim. Constantinescu cere a i se restitui suma de lei 725, ca
retineri pe timpul cat a fost ca functionar al Primariei.
Procesul e pendinte la Jude le Ocolulul I, care i-a respins actiunea
cu apel.
30). Gh. Prunescu se plange judelui Ocolulul I ca Comuna i-ar fi
daramat imprejmuirea de la proprietatea sa din Ca lea Rahovel No. 290,
cerend daune 1.400 lei.
Jude le Ocolulul I, i-a respins actiunea cu drept de apel.
31). Ccipitan A. Ghifescu cere a i se restitui suma do lei 259,40
costul abonamentului la apa pentru imobilul din strada 13 Septembre
No. 30, ca. acel imobil ar fi apartinend sotiel sale.
Jude le Oco lului i-a respins actiunea.
32). St. Ionescu, cere a i se restitui suma de lei 120, care i s'a
retinut pe timpul cat a fost copist la Oficiul Starei Civile.
Jude le Ocolulul I i-a respins actiunea.
33). Anton Stefan pretinde ca i s'ar fi cotropit o portiune de to-
ren din imobilul ayil din calea 13 Septembre No. 191.
Jude le Ocolului III a ordonat o cercetare locala.
34). Pena Nitei Tacu, cere a i se plati lei 1.400 plus lei 500 daune,
valorea unel portiuni de teren ce dice ca i s'ar fi luat din proprie-
tatea sa din srada Traian.
Jude le Ocolulul V kii-a declinat competinta cu apel.
35). Gh. Niculeseu, cere a i se restitui suma de lei 247,50 ce dice
ca i s'ail retinut pe timpul cat a fost functionar al Comunei.
Jude le Ocol I i-a respins actiunea Cu apel.
8

www.dacoromanica.ro
34

36). M. B. Stefeinescu chema in judecata pe d-1 D. Marinescu §i


pe Primarie ca sa-I platesca lei 1.400 daune pentru ce nu s'a putut
folosi de un chiop ce dice ce i l'ar fi inchiriat D. Marinescu.
Jude le Ocolului V a scos pe Comuna din proces.
37). Anton Georgeseu, fost chiria al gradinel spitaluluT Zer-
lenti, dice cä la espirarea contractuluT i s'ar fi oprit mai multe lucrurT
precum : araci, mese, scaune §1 alte scule de gradinarie, cerend vale-
rea for in suma de 1.220 lei.
Procesul e pendinte la Judele Ocolului I.
38). Mihail G. Ioneseu §i altil cer daune interese pentru cá Co-
muna le-ar fi astupat o parte de la proprietatea for din strada Cri-
nulul No. 39, ce de in proprietatea Comunel.
Judele Ocol. II le-a respins actiunea.
39). Th. Withing cere a se desfiinta o simigirie a d-lui I. Popo-
vici de pe calea RahoveY ca inflintata contra regulamentuluT cu auto-
risarea Primariei, plus 22 lei ipe fie-care di, drept daune.
Procesul e pendinte la Judele OcoluluT I.
40). Dr. N. Manoleseu, a chemat Comuna in garantie pentru a-1
apera de pretentiunile d-lul V. Stanescu care cere a desfiinta nisce
ferestre §i calcanul cases Mute cu autorisarea PrimarieT.
Judele Ocolulul I a respins atat actiunea in apel, cat §i chemarea
in garantie.
41). Al. loneseu, cere a i se restitui suma de lei 250 ce dice ca
s'ar fi retinut pe timpul cat a fost functionar al Comunel.
Judele Ocolului I ia respins actiunea, cu apel.
42). Gh. Carona, cere a i se plati suma de lei 336,45 rest din
contractul pentru furnisarea uniformelor cameri§tilor §i dorobantilor,
care i s'ar fi retinut pe motiv ca postavul din care erail fabricate
acele uniforme nu corespundea cu proba.
Judele Ocolului I i-a respins actiunea, cu apel.
43). Gh. Vasiliu, a fost chemat in judecata de Primarie spre a
restitui o §uba (bland) ce i s'a incredintat pe timpul cat a fost func-
tionar al serviciuluT Acciselor, sail valerea el in suma de lei 300.
Procesul e pendinte la Judele Ocolului VI.
44). Nae Dumitreseu, chemat in judecata de Primarie spre a plati
suma de lei 120 chiria unuT compartiment din calea Grivitel pe o ju-
metate an.
Procesul e pendinte la judecatoria OcoluluT VI.

www.dacoromanica.ro
35

45). H. Diir, cere a i se restitui suma de lel 1.499 ce dice ca i s'ar


fi perceput fail drept la gazul introdus in oral. Procesul s'a terminat
prin transactie, acordandu-se 75°/0 din sumele ce a putut dovedi ca i
s'a perceput in plus, lasand o bonificatiune Comunel de 250/0.
46). Maria Magheru, cere daune in suma de lel 1.000 el i s'ar
fi asedat un pisoriu in fata easel sale din Bulevardul Elisabeta No. 50
si ridicarea lul.
Jude le Ocolulul I i-a respins actiunea, cu apel.
47). Nicolae Ursu, cere suma de lei 360, valorea a trel butde ce
dice ca i s'ar fi luat de Primaria.
Jude le Ocolulul I i-a respins actiunea.
48). Nae Vasilescu, cere suma de lei 1.065 ce dice ca. I s'a retinut
pe timpul cal a fost functionar al Primariei.
Jude le Ocolulul I i- a respins actiunea, cu apel.
49). S. G. Alexescu, cere a i se-restitui suma de lei 1.445 ce i s'ar
fi perceput in plus la gazul introdus in Capita la. Procesul s'a terminat
prin transactie, acordandu-i-se suma de 1.416 lei.
50). Gr. N. Luis, cere ca Comuna sa-1 garanteze fata de d-1 I. Lieblich,
care l'a chemat in judecata pentru afi§agiil ca ar fi un drept al gii.
Procesul e pendinte la Jude le Ocolului I.
51). C. Marinescu cu Bobule(i, Comuna a intervenit in acest proces
ca avend drepturi de proprietate asupra loculul in litigiu espropriat
cu ocasia rectificarii Dambovitii la Ciurel.
Procesul e pendinte la Judele_Ocolului III.
52). I. Pora, cere lei 515 retineri facute pe timpul cat a functionat
la Comun5.
Jude le Ocolului I a pus procesul in suspensie.
53). llie 1. Deleanu, cere a i se plati suma de lei 1.500 afi§agiul
anunturilor in revista «FOia Poporului» pe anul 1899-1900.
Jude le Ocolulul I a admis actiunea in parte, iar Comuna i-a plata
suma de 1.200 lei, de ore-ce s'a constatat ca in adev6r publicase anun-
turile Primariei.
54). N. Macarie a fost chemat in judecata de Comuna spre a plati
suma de lei 369, valorea unul loc din fata proprietatil sale din strada
Icona No. 92.
Jude le Ocolulul II l'a condamnat la plata sumel de lei 283 cu apel

www.dacoromanica.ro
36

55). Dr. C. Tine cere a i se restitui suma de lei 250, retinuti pe


timpul cat a fost functionar al Primariei.
Jude le Ocolulul I i-a respins actiunea, cu apel.
56). Tdnase Anton, Gh. 1Viculeseu, Verona Foris. Comuna a fost
introdusa in causa de acest din urma ca i s'ar fi calcat un copil de
Gh. Niculae servitorul Comunei la vagonetele de gunOe, cerend 1.000
lei daune.
Jude le Ocolulul IV a respins actiunea fats de Comuna, cu ape].
57). T. a Zamphirescu, cere a i se restitui lei 400, ce dice ca a depus
ca garantie pentru fabricarea luminarilor de stearina la fabrica sa.
Jude le Ocolulul I i-a respins actiunea cu opozitie §i apel.
58). Layosi Tizezi, in calitate de chiria§ al unui compartiment
din piata Amzel, dice ca nu i s'a permis a ocupa acel compartiment,
pentru care insa nu platise chiria cerend lei 1.200 despagubire.
Jude le Ocolulul I i-a respins actiunea, cu apel.
59). Dumitru Stefdneseu, pretinde a i se restitui suma de lei '280
perceputi ca taxa de accis.
Jude le Ocolului V i-a respins actiunea, cu apel.
60). Parasehiva Petrescu face actiune pentru ca. Primaria nu-i da
voe a imprejmui locul din strada Traian colt cu Plantelor, ce pretinde
di este al ski §i cere 1.000 lei daune.
Procesul e pendinte la Jude le Ocolului V.
61). Ittlius Stenghel cere a i se restitui una ma§ina de cusut, sail
a i se plati suma de 250 lei costul el §i cute §ese lei pe fie-care di cu
incepere de la 21 August 1899.
Procesul e pendinte la Jude le Ocolulul I.

Procese pendinte la Tribunal


1). Udrea Gheorghe, revendica un loc din Soseaua Grozavesci
ce dice ca i s'a luat de Comuna, cu ocasia facerel unui §ant de scur-
gerea apelor din Dambovita, cerend §i 20.000 lei valorea loculul §i
daune.
Procesul este pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
2). Elena Corneseu se plunge Tribunalulul, ca cu ocasia aplicarii
legil marginiril ora§ului, Comuna a privat-o de venitul mo§iel sale
numita eFlorosca,, alipita de ora§, cauzandu-I o paguba de paste
100.000 leI anual §i cere ca Primaria sa-I platesca suma de un milion
lei, pentru daunele ce i s'ail cauzat. La rindul sea Comuna a facut
cerere reconventionala contra numitel, cerend aceea§i suma drept des-

www.dacoromanica.ro
37

pggubire pentru plus valuta ce a cdpatat terenurile sale, ce all intrat


acum in oral. Procesul este pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III, de-
ocamdata s'a efectuat numai o cercetare locals.
3). Al. lacobescu a chemat Comuna In judecata, cerend a fi obli-
gatd sa -i pldtesca 40.000 lei, valarea unei magazil din strada Foca, ce
i s'ar fi darimat de Primarie, ca facutd prin contraventie In contra
r egul am entulut
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia I.
4). Maior Ath. Peinutd, cere ca Comuna sd fie obligata a-I plati
suma de 50.000 lei pentru diferite stricaciunI ce dice ca i s'ail facut la
mosiile sale Popescil-Sabareni $i Popescii-Manuc, cu ocasia lucrarilor
de sondagiuri pentru alimentarea orasuluI cu ape.
Tribunalul Ilfov, Sectia III, unde se gasesce pendinte procesul, a
dispus o noun cercetare locald cu martorl si experti.
Procesul este ldsat In suspensiune din causa IncetAril din viata
a numitului.
5). Baron Jules de Waldberg, pretinde a i se restitui o portiune
de teren in suprafata de 213,97 m. p., ce a fost expropriate de Prima-
rie din imobilul din calea Plevnei, No. 18, fosta proprietate a lui Herdan,
pe motivul ca nu s'a deschis strada, cum si 50.000 lei daune pentru ca
nu s'a putut folosi de acol loc in timp de 10 ant Comuna a chemat
in garantie pe Ministerul de Interne, in comptul cdruia s'a facut ex-
proprierea.
Procesul se judecd la Tribunalul Ilfov. Sectia I.
6). Petre V. Pdranu i altit cer a li se respecta dreptul de stk.-
panire asupra locurilor din mahalaua Brostent cum $i a ridica gu-
m:Mole ce se pun pe acele locuri.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III si s'a dispus
cercetare locald.
7). Societatea Notionala se plange TribunaluluI ca Comuna o im-
pune la o taxa de 3.000 lel anual, pentru siStemul Tot la canal* si
cere a fi condamnata sa-I percepd taxa generald de 10 lei anual, cum
si a i se restitui suma de 9.975 lei platita de la Iunie 1893, data ge-
neralisaril acelui sistem.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III.
8). Florea ion i Stefan Petrescu. Comuna a facut apel contra
carp de judecata No. 1.708/98, data de Judecdtoria Ocol. III, prin care
Primdria a fost obligatd a plati numitilor o despdgubire de 1.450 lel,
pentru motivul ca i s'a turburat posesiunea unui imobil din strada
Cotroceni, stricandu-i-se marfurile.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I, care admitend
apelul, a respins pretentiunile numitilor.

www.dacoromanica.ro
38

9). Sofia Corn4anu, Th. Cup la §i altii, revendica un imobil din


Ca lea Rahovei, expropriat do Comuna de la Gu§eila.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia II.
10). C. Ctir lova a fost chemat in judecata de Cosmuna spre a fi
condamnat la darimarea unor cladiri ce a facut pe locul Comunei din
strada Romans.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
11). Elena Bud4teanu cere a i se restitui suma de lei 2.010,50,
ce dice ca i s'a oprit de Comund ca taxe de inregistrare la imobilul
WI din strada Po lona, expropriat de Comuna.
Taxele find percepute de Stat, Comuna a chemat in garantie pe
Ministerul de Finance.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
12). M. R. Serian, in calitate de fost antreprenor al iluminarii
Capita lei cu petrol pe timpul de la 1 August 1893, pand la 1 Apri lie
1896, cere a i se restitui o suma de 28.163,30 lei ce dice ca i s'a oprit
de Comund pentru neindeplinirea unor conditiuni din contract.
La ultima infatiore d-1 Serian a mai facut un supliment de ac-
tiune pentru suma de lei 3.656 §i procesul s'a amanat din noil.
Procesul este pendinte la Tribunalul Comercial.
13). 0. Radovici, in calitate de tutore, cere a fi expropriat de un
imobil din strada Dropta, No. 2, ce ar fi cadend in zona Bulevardu-
lui Co ltea.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia II, §i dupa mai
multe InfatiOri s'a suspendat.
14). Hristache Naum a fost chemat in judecata do Comuna, spre
a fi condamnat sa predea nisce acte originale ale unui imobil expro-
priat de Comuna, precum §i sa platesca daune.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov Sectia III.
15). Elena P. Marinescu, revendica un loc din Ca lea Rahovei.
Tribunalul Ilfov, Sectia III, unde este pendinte procesul, a admix o
cercetare locals cu martorl §i un expert, i nu s'a efectuat.
16). Nae Petrescu, se pretinde descoperitorul unnei contrabande
facuta de Dumitrescu §i Bratulescu §i cere a i se da suma de 6.000
lei cuvenita ca prima, dupd lege.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia I.
17). Elena I. Popescu, a cerut a fi autorisata sd repare o casa
din strada Cazarmii No. 40, care find insalubra, i s'a refusat ; s'a adre-
sat Tribunalului, Sectia II, spre a obtine acosta autorisatie. Papa acum
procesul nu s'a judecat.

www.dacoromanica.ro
39

18). Cdpitan N. Dumitrescu, s'a adresat Justitiel, cerOnd a fl con-


damnatA Primaria sa -i restituie suma de 3.658)lei, ce dice ca i s'a oprit
de Comund din sumele ce avea sa iea, pe timpul contractulul pentru
iluminatul orasului cu petrol.
Procesul e pendinte la Tribunalul Comercial, unde s'a suspendat
19). Ion Macedon se plange Tribunalului, ca Comuna prin lucrd-
rile sale pentru corectiunea Dambovitei, i-ar fi adus marl* prejuditii la
mora sa ce o are pe mosia Ciurel si care function6zd prin cdderea de
apa a Dambovitei, $i core a da morii apa necesard functiondrii, a i se
stabili drumul ce duce direct la mOrd si a-I pldti 20.000 lei pe fiecare
an, drept daune.
Comuna necauzand absolut nici un refit d-lui Macedon, '1 a chemat
la rindul seta in judecata si a cerut a fi condamnat la desfiintarea
morel, facutd contra legel si plata stricaciunilor fdcute. Ambele pro-
cese s'ail conexat Si se gases° pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I,
care a dispus in mod preparator o cercetare locala.
20). I. Stiefler 0 Ecaterina Chirculescu, au fost chemati in jude-
cata spre a ldsa in stapanirea Comunol locurile din str. S-tul Elefte-
rie i Roselor, ce au fdcut parte din vechea mated a Dambovitei.
Procesele sunt pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I ci a III.
21). Theohari Bocalides, arendacul mociel Cosoba si al morel din
aceeaci comuna, a fost chemat in judecata spre a fi condamnat la plata
sumei de 2.810,15 lei valarea stricaciunilor causate de numitul la di-
gurile Dambovitei. Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.
22). Comuna Dudesci", pretinde a i se da 10.000 lei, perceputi de
comuna Bucuresci ca taxa de accis de la o parte din locuitoril aceleT
comuna, earl dupd noua delimitare cad in zona acelei comune, cum $i
a fi obligata Comuna Bucuresci sa restrangd raza oraculul.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia I; fiind lasat in suspen-
sie, Comuna a cerut perimarea.
23). Rudolf Oppler, a fost chemat in judecata sa lase in proprie-
tatea Comunel un loc incorporat la proprietatea sa din str. Isvorul,
care loc facea parte din vechea albie a Dambovitei cum $i 2.000 lei
chiria locului. Numitul a fost condamnat in lipsd de Trib. Ilfov, Sectia II
si a Mout opositie, care se va judeca in cursul anulul corent.
24). V. Ignat, a chemat Comuna in judecata, care i-a evacuat ci
daramat casele din str. Mantulesa, colt cu Vintului, No. 32, spre a fi
condamnata sa pldtescd suma de 58.000 lei, cheltueli facute de d-sa ci
diferite daune suferite din cause ddramarli ci neacorddril autorisa-
tiunii de a construi, plus 20.000 lei pentru fie-care an de intarcliere,

www.dacoromanica.ro
40

cum si 2.000 lei cheltueli. Tribunalul Ilfov, Sectia H, i-a admis in parte
actiunea. Hotararea Tribunalulul s'a supus Consiliului, spre a decide
de trebue sail nu sa se faca apel la Curte.
25). Al. Se. Ghica, in calitate de epitrop al Bisericei Colentina,
a intentat Primariei un proces pentru revendicarea mai multor locuri
din Capitals situate in drepta si stanga stradelor si r6mase din alinieri
si exproprieri din culOrea de Galben si Negru, locuri ce dice d-sa ca
ar cadea pe mosia Colentina, pe care s'a intemeiat orasul dupa coda-
rile de teren facute de regretatul Domn Grigore Voda Ghica, fostul
proprietar al mosiei Colentina. Un asemenea proces a fost castigat de
Epitropie in posesoriil adica pentru a i se da voe sä ingradesca
acele locuri.Este de observat ca Tribunalul a admis cu acosta oca-
siune asemanarea, 1ntre stradele Capitalei si drumurile naturale de
pe mosiele particulare, aplicand un articol din legea drumurilor, care
spune ca de cate on se transforms un drum natural, intr'un drum re-
gulat, terenul ce r6mane din fostul drum natural, apartine proprietatii
lard sä se aplice si ce-l'alt articol din aceeas lege , care dice ca tere-
nul necesar noului drum se iea gratis. Comuna a platit tot-d'auna
cea mai mica portiune ce a luat proprietarilor pentru alinierea stra-
delor, ar fi trebuit sa nu platesca data stradele Capitalei se ase-
mona cu drumurile naturale.
Dar asemenarea acesta intre drumuri naturale si strade nu e
de cat aparenta. Drumurile naturale de cele mai multe on sunt lasate
pe terenul aceluiasi proprietar si numal in interesul sail proprill. Daca
drumul se stramteza, sail se largesce in unele parti, ac6sta s'a putut
face pentru ca nimeni nu l'a Impedicat, nefiind un interes contrar la
mijloc si neaducend nits o paguba nimenui. In adever, dacti aratu-
rile ce el strabate se scurteza intr'o parte se lungesc in alta asa ca
suprafata araturilor r6mane neschimbata. Avendu-se in vedere tote
acestea, legea drumurilor a admis ca terenul ramas 11 is proprieta-
tea iar cel luat nu se platesce. Exists o reciprocitate in ceea-ce privesce
drumurile de la tail. La oral nu este tot asa, fiind-ca strada nu este
ceva thtamplator si nesigur, ci este ceva fix de la inceput. Alinierea
care schimba o strada este o transformare a stradei nu o fixare, si
apoi cand Comuna is teren prin aliniere respects dreptul de tre-
cere, dreptul de vedere si dreptul de preferinta al proprietatilor limi-
trofe. D-1 Ghica a cerut sa i se recunosea dreptul de posesiune pe te-
renurile coprinsa intro linia caselor si trotuarele stradelor, judecata
i-a recunoscut acest drept. Este de observat ca mai tote stradele pe
care a reclamat d-1 Ghica terenuri, sunt decretate pe anumite largimi.
Aceste largimi trebuesc aplicate pe teren. Din causa de economie si
pontru ca pe unele din aceste strade circulatia era mica, s'ail pavat
porfiuni." de teren pe la mijlocul stradelor inferidre ldrgimelor legale

www.dacoromanica.ro
41

Aceste strade dateza unele din ele de la regulamentul organic. Cand


d-1 Ghica a cerut stapanlrea pang in pavagiul trotuaruldi, a Ire-
cut prin umare peste limita alinierei qi a cerut locul ce apar-
tinea stradel de la infiintarea el. Daca judecata a stabilit ca E-
pitropia Ghica, are posesiunea acestor terenurl, a silit pe Comund
sd permita contra regulamentulul sa imprejmuiascd sail sa cladOsca
pe terenul unel strade decretate, intro pavagiul si casele puse pe linie,
lasandu-le loc de 2 metri pentru servitutea de trecere acelor case §i
creand strade prin sentinte judecatoresci, contraril tuturor legilor Co-
munale.
Nu p6te sa r6mae in picioare asemenea hotariri, §i ele trebuesc ad
se sfarame in petitor, cad atuncl ar constitui in acela§ oral, din punctul
de vedere al alinierilor, doll() autoritati: Autoritatea Comunala §i antori-
tatea Casei Ghica, una in puterea legel Comunale expropriaza sa pldtesce
§i vinde cu dreptul de preferinta proprietarilor vecini de la care p ri-
mesce valOrea terenuluT, le lumineza §i paveza, ¢i alta pe temeiul ho-
taririlor judiciare face stradele fara largimea legala, fang sa le ilumi-
neze, fdrd sd be paveze, fara sä fie obligata a le coda vecinilor, fgrg
sd platOsca sail sa cheltuiascg nici un ban, ci numal sa incaseze va-
16rea terenurilor vindute.
Cu acesta ocasiune publicdm $i o copie de pe testamental lul
Grigore Ghica Voevod din anul 1833, din care sä se p6td vedea ce intre-
buintare intelegea Domnul Grigore Ghica sd se dea mo§iei sale Co-
lentina.
Multele dovecti de sentiments placute si de bine-faceri, recunos
cute de toti Ortodoxil, se socotesc ca simbOle ale Santei ¢i nepriha-
nitei 'Astro religiuni ; proba sunt tote cats se fac de fiecare dintre
crestini dupa puterea $i bung vointa lor, pe de o parte pentru cre-
atia si infrumusetarea de bisericl, iar pe de altd parte repausul nesu-
p6rat cat §i pentru multumitorea petrecere a publicului. De o asemenea
dorinta si el, si not indemnandu-ne pentru realisarea acestor dou6 lu-
cruri §i cu alto cuvinte potrivit dorintei 'Astro, luand de subiect mopia
nostrd domnescd Colentina, ce se afla in apropiere de Bucuresci §i
care este lipitd de alta ce am cumparat de la reposatul Barba Stirbel,
mai intaiti am cladit pe acesta movie casa falnica de vara, impreund
cu o grading, am construit pi o alee frum6sd cu arbor'i jur inzprejur
precum pi helepteii, bine ingryit cu mord pe dinsul Ili in urma am
inaltat in gloria Domnulul si biserica impodobitd cu splend6re pe
dinauntru §i pe din afara, cu cele-l'alte din prejur clgdiri $i casute,
necrutand de loc cheltuelile pentru clddire $i savirsirea lor, ci depuind
tot de odatd §i ostenell destule si sinul de bani ca sa le aducem in
starea actuald care produce o multumire nespusd la vedere pi veselie
de-a gala pi fdrd cheltuiald la toll cetdlenCi fi locuitorif de once clasd
prin publica pi libera preumblare a tuturor printr'insele. Pentru per-

www.dacoromanica.ro
42

manenta conservare §i existenta for in aceea§I stare actuale, *i pentru


ca dupa Incetarea nOstra din viata se nu ajunga sau din neingrijire
saii din nesocotinia urmagilor nogtri prin ruinarea for putin cate putin
a se pustii In total, §i a se zadarnici ostenelile §i proectele nOstre,
precum mai cu soma sub vederea 'Astra de exemplu ale unor Intam-
plarl triste, diferite cladirI domnesci §i publice reduse in ruine, am
gasit cu cale §i drept, exceplioncind citata mogie Colentina din a 'Astra
totals avere domnesca, sa o dedicam cu a 'Astra buns §i niviolabila
vointa, claditului de nol sant loca§ dupd cum am cis, pentru vecinica
nOstra pomenire cu hotarita conditiune §i aplicare dispositiunilor 'Astra
de mai jos:
(I. Biserica sa aiba totd'auna ceruta orinduiala §i infrumusetare
dupa modul bisericelor, tinendu-se in starea in care se afla acum
zidita de noT, a i se procura tete trebuinciOsele, a avea tot de °data
§i doT preoti cat s'ar putea capabill pentru acest serviciii sacru, dol
cantareti §i un paracliser pentru care sa se Intocinesca §i un salariu
anual dupa cum se cuvine fie-caruia, dupd exigerea Imprejurarii for
§i In fine sa se slujesca pa fie-care di, atat sfinta leturghie cat §i or-
ce alts slujba bisericesca regulat, afara numaT data vre-o data s'ar
ivi un obstacol bine-cuvintat.
II. Casa impreund cu greidina, helegteul, mora f i tale in genere se
geisesc pe mogie, sa fie ingryite feirei intrerupere f i sa fie reparate din
vreme dupci trebuin(ele ivite, spre a reMcZnea acestea tote la vre-un
timp in integritatea lor, gi in starea in care ,ci acum se afid.
(III. Dad (feresca Domnul) sail de cutremur, sail de veri o alts
nenorocire, sail noevitabila Intamplare s'ar strica vre-una din aceste
cladiri, adica sail biserica, sau casa, sail ele§teul s'ar vatama, ss se
recladesca atunci din noil, aceste tote §i fail Intardiere sa se aduca
in starea for primitivd, cu cheltueli din venitul anual al mo§iei, care
dupe a for Infiinta indestulatore sunt §i vor fi pentru tot-d'a-una su-
ficiente, ca din aceste veniturT sa se Intampine verT -ce probabila re-
paratie totals, qi sa nu lipsesca nimic din cele cate Rol am cladit §i
am inffintat dupa cum se dice, pentru vecinica nOstra pomenire, §i cpu-
blica preumblare gi multumire a tuturor locuitorilor din Bucuresd.,
de o camdata pentru punerea la cale a dispositiunilor nOstre, numim
Epitrop pe iubitul nostru flu Beizadea Grigore, avend mai multa con-
vinctiune in caracterul sell pentru maniera conduitel sale, indatorindu-1
Insa a nu se abate de loc din sinul dispositiunilor nOstre, ci a le phi
§i a le urma Intocmai, luand in primirea sa §i tote actele mo§ieI Im-
preuna cu harta, sä ingrijosca pa langa altele cu exactitate, §i pentru
Inaltarea totals a cladirilor ce dupd Imprejurari contrariT s'ar strica,
sa se procure pentru inlesnirea *i imediata intampinare din veniturile
anuale ale mo§iel, pe fie care an, banil trebuincio0 dupd parerea sa
§i dupa analogia veniturilor pi prin urmare de prisosul acestora sa
se bucure dinsul pentru ostenola sa. Cand insa in contra operatiei

www.dacoromanica.ro
43

s'ar ivi o ast-fel de ruinare sail' catastrofa la cladire in cat prin sin-
gura sa prevedere §i venitul mosiei ar ajunge cu vreme peste putinta
la directa recladire totall §i infiintarea cladirilor in primitive for stare,
atunci e trebuintl spre a face cuvenita economie spre intampinarea
definitiva a cheltuelilor pentru totala recladire si din veniturile pos-
teriOre, sail ale unul an, sail ale mai multor dupe mlsura imprejuraril
si trebuinta ce s'ar ivi.
(Cu chipul acesta urmand fare veri-ce abatere el rl3mae pe cat
va trai Epitrop ; iar dupd morte sa sä mo§tenesca acea*I Epitropie
cel mai destoinici din urmasil set sail data va r6manea far/ copil se
numescd din nepotii sli sail din rudele tale mai de apr6pe pe verl-
cine ar gasi cu cale ca mai capabil si mai onest si prin urmare sa
tr6ca Epitropia prin alegere, cAtre succesoril s/i cu aceeasi de mai
sus a 'Astra conditiune i indatorire a for spre a se 'Astra din nem
in nem neclintit scopul darulul nostru, flra a se calca dispositiunile
puse in lucrare.
Pentru singura si solida isbutire a acestora, suprimam pe acest
Epitrop si pe toti Epitropil nostri pe rand unul dupe altul sub ins-
pectiunea si ingrijirea prea Sfintilor Mitropoliti aT EparchieT dupd
timp, pe care ii solicitam a subveghia far/ preurmare si a concura
de bund voe la acesta lucrare ca unul ce privesce mai mull folosul
public de cdt cel partial si personal, §i cand din intamplare, sail nu-
mitul intaiii Epitrop, flu al nostru, sail in urma sa «cei ce se vor
pune si numi de Epitropi unul dupe altul s'ar dovedi ca calcatori aT
sensurilor si lucrarilor dispositiunilor n6stre, atunci Mitropolitii ca Efori
sa zoresca in realitate cu cuvenita maniera pe cel care ail ()sit din
limitele bunel cuviinte §i pe calatori ca se face si far/ voia for cele
ce dupe neaperata for datorie trebuia de bung -voe sa face, si cu un
cuvint Mitropolitii sa fie cu prevederea pentru tot-d'auna asupra color
ce se ating de integritatea si reala oxecutare a dispositiunilor n6stre .
In fine, in privinta acesta, cerem de la on -ce autoritate locals
civil/ atentiunea si ajutorul prin oprirea veri-carer urmAri contrarie
ivita sail de veri un boer sail de veri un cetaten de rind care s'ar
intreprinde sail s'ar incerca ca sä turbure si sa vatame acest sistem
ce Mullin cu jertfa din propria nostra avere, bland in vedere cl acel
co ar produce la acesta lucrare, veri-o influents sail atingere in contra
si paguba, sä inculpa a da cuvint si catre Dumnecleii judecatorul eel
drept. Cate acela, spre definitiva aratare a vointei si hotarirel n6stre
s'a facut acest al nostru Domnesc inscris coprindendu-se prin semna-
tura si sigilul nostru care s'a scris si in condica Santei Mitropolii
In anul mantuirei 1833, Grigore al Ungro-Vlahiei, sub adevereza
(ss) Grigore Ghica Voivod.
(L. S.

www.dacoromanica.ro
44

26). N. G. Siefcineseu, curatorul interdisului Craciunescu, revendica


un loc din strada Clementei.
Procesul astadi suspendat.
27). Ministerul Domeniilor, revendica trel corpuri de cladiri din
strada Sperantel, espropriate de Comuna in interesul prelungiril bule-
vardului Carol.
Comuna a chemat la rindul sail in garantie pe espropriati si pro-
cesul se judeca de Tribunal, Sectia III §i s'a dispus o cercetare locald.
28). I. N. Nieoleseu, curatorul intercjisului Burky, slice el cu ocasia
nivelarei trotuarulul soselel Bonaparte s'a ridicat nivelul acelei sosele
cu 0.80 m. p, asa ca i s'a depreciat valorea imobiluluI ce are pe acea
strada, darimandu-se in acelaetimp Disc() uluci §i cere 8.000 lei daune-
Tribunalul Ilfov, Sectia II, a numit o cercetare locald, care nu
s'a efectuat.
29). G. Ste fdneseu, a chemat in judecata pe d -niI A. Bolintinenu
si Elias Marcus, can in calitate de antrepenori aT Comunei ail Mout un
canal pe strada Labirint §i n'aii ingrijit sd asede nOptea un felinar,
acolo pe uncle se sapase pentru canal. Numitul venind nOptea cu tra-
sura a fost resturnat, cauzandu-i-se mai multe leziuni, pentru acasta
se plinge Tribunalului, cerand despagubire de 1000 lei, atat de la
numiti cat si de la Comuna.
Tribunalul, Sectia, I a scos din causa pe Comuna.
30). Me Petrescu, Rind somat sd evacueze mai multe imobile ce
are in Capitala ca insalubre, s'a plans Tribunalului ca pe nedrept i
se face evacuarea §i cere lei 200.000 daune.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
31). C. Ccirlova se pretinde proprietar al unul loc din fata pro-
prietatei sale din Bulevardul Coltea 'Ana in strada Romand, espropriat
de Comuna pe care '1 vinduse la licitatie d-1 A. Mavrake.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
32). Soezetatea de Stearind, in calitate de creditor al d-lui B. B.
Veinberg, a cerut a se face poprire in mana Primariei pe suma de
lei 22.760,77 ce numitul ar fi avend a lua de la Comuna.
Tribunalul Comercial caruia s'a dovedit di nu avem a plati nimic
d-luI Veinberg, a respins actiunea, dar Societatea a facut opozitie si
acs procesul e pendinte.
33). D. Pcirdianu, se plange Tribunalului, ca i s'ar fi adus strica-
ciuni la imobilul sail din oseua Basarab No. 124, prin sapaturile facute
cu ocasia pavarii acelei sosele si cere daune.
Procesul e pendinte la Tribunalul Sectia II, l.a respins actiunea

www.dacoromanica.ro
45

34). Oh. Popescu, core a-I plati *suma de lei 250,000, atat val6rea
locului din strada Decebal §i Bratianu, ce dice ea i s'a luat de Co-
muna cu ocasia alinierei acelor strade, cat i pentru darimarea con-
structiei ce avea in acele strade, pentru care (Muse declaratia inscrisa,
ca o va darama, de ore-ce ameninta siguranta publics.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
35). Chr. Naum, cere a i se permite 06 repare un imobil din strada
S-ftil Apostoli, supus retragerei.
Procesul e inaintea Tribunalului, Sectia III.
36). T. Ulrich, core a i so restitui suma de lei 30.000 ce dice Ca
i s'ai1 perceput de Comuna pe nedrept la gazul introdus in Capitals.
Procesul e la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
37). Fr. Regnault cere ca Comuna sä fie obligata a-i vinde d-sale
terenul Comunel ramas din vechea albie a Dambovitei in partea de
la Sf. Elefterie.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia I, undo s'a suspendat
din causa decedarii lui.
38). Fra(ii" Stroescu se pretind proprietari pe un teren din str.
Sf. Maria, espropriat de Comund de la d-1 Nicolae H. Busuioc, care
a fost chemat in garantie de Comund.
Procesul se judeca de Tribunal, Sectia III.
39). D. Putureanu, in calitate de chiria al unui loc din plata
Bibescu-Voda, dice ca a construit mai multe gherete, in care ili apro-
visionase mai multe diferite marfuri, i 6menil Primariei le-ar fi dä-
rimat, aruncandu-i marfa pe strada, pentru acesta cere o despagubire
de 40.000 lei.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III:
40). Pciun Stanciu, cere suma de lei 6.500, valOrea unui loc din
suburbia Isvoru-Noil, ce dice el s'a incorporat la Cimitirul din acea
localitate.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
41). M. Ccimpeanu, cere a-1 restitui suma de lei 7.000 incasata pe
nedrept la gazul introdus in oral.
Procesul se judeca la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
42). M. Economu, cere a i se restitui taxele percepute la mate-
riile prime ce intrebuinteza la fabricatele sale de paste fain6se, ca
bombone, fructe zaharate, rahat, halva etc, de 6re ce nu i se scade
la expedierea acestor produse.
Procesul e inaintea Tribunalului Ilfov, Sectia II.

www.dacoromanica.ro
46

43). Estera Sarkosi, pretinde ca locul din fats proprietatei sale


din strada MelodieT, rail s'a vindut d-lui Stanescu $i ca trebuia sa i
se vincla d-sale, cerend ca sa se anuleze actul de vindare si se i se
dea d-sale locul.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
44). Solomon Blank, core a i se restitui suma de lei 35.000, ca
rail perceputa la eantitatea de fan, oyez si orz, ce a introdus in de-
positul de furaj al armatel de la 1 Apri lie 1896, si pane la 1 Maiii
1898, pe motivul ca depositul de furaj este in afara de oral.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia II.
45). V. Stasek pretinde a i se da autorisatie sä construiasca la
imobilul sett din strada Isvor No. 31, care e supus espropierel.
Procesul e inaintea TribunaluluI Ilfov, Sectia I, i-s'a respins cererea.

46). G. A. Barozzi in calitate de executor testamentar al defunc-


tel Anastasia G. Barozzi a fost chemat in judecata spre a plati Co-
muneT suma de lei 10.000, lasata de decedata prin testamentul soil
autentificat de Trib. Ilfov. Sectia de notariat, la No. 8.060/95.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sect la III.
47. Vasile Peligrad, cere ca Comuna sä fie obligata a esecuta
planul de aliniere al stradel Trifol si se-I platesca lel 4.000 daune pentru
stricaciunile ce dice ea i s'ail cauzat la imobilul sea din acea strada
cu ocasia depunerel unei marl cantitati de gunoitt pe acea strada.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
48). I. Tend ler a Mut apel la Tribunal contra earth de judecata
a JudeluT Ocol. I, prin care i se respinge cererea do a i se plati lei
420, ce dice ca-I depusese ca garantie la licitarea unui loc de langa
seela Tabacari.

49). Zoe V. Mirescu, core a se anula formele de espropiere facute


asupra unui imobil din Strada Fracmazon No. 47, ca mostenitere re-
zervatara asupra unei parti din acel imobil.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
50). Aticolae Dumitrescu, core a i se plati suma de lei 5.000, ce
a depus In minus, drept pret al esproprierel imobilulul sail din strada
Clopotarii-Noi No. 17, depunendu-se numai suma de lei 16.500, cat
s'a acordat de juril
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
51). Societatea de Arme reclama de la Comuna tot terenul de

www.dacoromanica.ro
47

la Filaret plus 100.000 lei in basa unui act de transactie incheiat in


anul 1883. Comuna a introdus o cerere reconventionala.
Procesul e inaintea intaiei instance, acum s'a cerut perimare.
52). Christache C. Naum cere a i se restitui suma de lei 2.800
ce s'a oprit ca taxa de inregistrare din esproprierea unul imobil din
strada Mihai Voda.
Procesul e lasat in suspensie la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
53). Elena Cornescu a fost chemata in judecata spre a lase un ion
din Strada Politiei, pe care '1 a incorporat la proprietatea sa §i care
loc a Mout parte din vechea matca a Dambovitei.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov Sectia I.
54). Elena Eftimiu, Maria Teodorescu, Caliopi Bran z ii ?i aim:,
cer plata sumei de 30.000 lei valorea unui loc de la Pisc luat de Co-
muna pentru Ministerul de Resboiti.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
55). Dr. Ulvineanu ?i fu ail fost chemati in judecata spre a fi
condamnati sa recunosca §i O. esecute actul autentificat la No. 5.803/95,
cum §i la plata sumei de 6.000 lei daune.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia I.
56). A. Lindenberg. E. Lesel facend o poprire d-lor Fratelli Borghi
§i Duca Carlo, antreprenori la Primarie, pentru suma de lei 10.000 pe
care numitii o cedase cu act in regula d-lui A. Lindenberg.
Procesul se judeca la Tribunalul Ilfov, Sectia Comerciala.
57). Gr. Heliadi core ca Comuna sa fie obligata a plati suma
de 15.000 lei valOrea unor materials provenite din darimarea unor
case vechi ce ameninta caderea pe calea Rahovei §i pentru care nu-
mitul a fost somat sa le ridice.
Procesul e lasat in suspensie la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
58). Th. Radivon in procesul ce i s'a intentat de inginerul I. Zlatcu
antreprenor al constructiel imobilului d-lui I. Paraschivescu de pe Bu-
levardul Elisabeta No. 11, ca i s'ar fi deteriorat imobilul ce a construit
din causa ca d-1 Radivon construesce un alt imobil alaturi §1 nu a
luat masurile prescrise de sciinta a-1 garanta casa sa de on -ce deteriorari
Pentru acesta d-1 Radivon a gasit de cuviinta a chema pe Comuna in
garantie ca in casul cand dinsul va fi condamnat, sa fie in acela§ limp
Primaria condamnata la acelea§i despagubiri, ca una ce era datore a
supraveghea cladirea d-lui Paraschivescu.
Procesul s'a Wet in suspensie la Tribunalul Ilfov, Sectia ComercialA

www.dacoromanica.ro
48

59). Al. P. Brdescu, cere a i se plati valorea unor obligatiuni ale


imprumutului din anul 1869, tote exigibile, fiind esite la sorti, iar una
din ale cu No. 006, seria 6.522 cu un premiti de 25.000 lei, Primaria
refuzand a le plati sub cuvint ca aunt prescrise.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia I.
60). P. C. Sera fem ca proprietar pe calea Mosilor, glee ca avea
dreptul de esire vi vedere pe stradela Noptii la spatele imobilelor,
care stradela s'a desfiintat vi ca locul aceleT stradele i se cuvenia
d-sale, iar Comuna l'a vindut la licitatie publicd nesocotind drepturile
sale, pentru acesta a chemat Comuna in judecata cerend a fi condam-
nata sa-T platesca lei 20.000 pagubele ce i s'ail cauzat prin vimjarea
locului.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia I.
61). Ecaterina ?erbeinescu fiind expropriate de un imobil de pe
strada Gabroveni, in interes de aliniere vi dupe ce tote formele ail
fost indeplinite, iar indemnisatia acordata de juriii, consemnata, a facut
actiune principals cerend anularea ordonantel de expropriere.
Procesul 8 pendinte la Trib. Ilfov, Sectia III; dupe mai multe a-
manari, e Mat in suspensie.
62). Elena N. lonescu, se pretinde coproprietara intr'un imobil
din strada Franzelari, din care Comuna a luat o mica portiune de teren
pentru alinierea stradeT, de la proprietarul aparent Niculae Bucur;
fata de acest proses, pretul cuvenit s'a consemnat pand la resolvarea
procesuluT, care e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia III.
63). Paulina Capeleanu revendica un loc din strada Aurora, pe
care l'a espropriat Comuna pentru corectiunea Dambovitel, Inca din
anul 1880.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov Sectia I.
64). Blanc pi Plepoianu cer hotarnicia mosiei Taica vecina cu
Bucuresci, cum ca Comuna nu posedd locuri vecine cu acea movie, nu
se opune in nimic hotarniciei, care reran° a se verifica la comuni-
carea cartil de hotarnicie in ce privesce drumurile vi stradele publice.
65). Vasile Ionescu, St. lonescu vi altil revendica un loc din B-dul
Ferdinand, espropriat de Comuna de la Stefan Ionescu. Comma la
rindul soil, a chemat in garantie pe vindatorul, St. Ionescu.
Procesele aunt pendinte la Trib. Ilfov, Sectia III vi ii s'a respins
actiunea cu apel pe care nu l'ati facut.
66). Ministerul Domeniilor, cere suma de 150.000 lei valOrea unuT

www.dacoromanica.ro
49

imobil din fosta strada Rafael, espropriat de Comuna cu ocasia pre-


lungirii Bulevardului Carol.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia III.
67). Mihail Zamfirescu revendica un loc de la Filaret, ca pro-
prietate a autorilor set
Procesul e pendinte la Trib. llfov, Sectia II.
68). H. Schapira se pretinde proprietar al unul loc din strada
Bradului §i in acesta calitate cere a i se permite sä cladesca pe acel loc.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia II.
69). N. Vasilescu cere a i se restitui suma de 12.000 lei ce dice
ca i s'ar fi perceput pe nedrept la gazul introdus in Capita la.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
70). Carolina Witing cere a i se da terenul de pe Bulevardul Coltea,
asa cum '1 a cumperat la licitatio, in suprafata de 457,30 m. p., precum
i titlul de proprietate, care nu s'a putut da Inca, pentru ca locul vin-
dut are o mai mare suprafata care nu se pate coda.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
71). Maria Bo lona? fi Cdpitan Vasilescu. Comuna a facut cerere
de interventie in procesul numitilor, spre a i se garanta de d-1 F. Reg-
nault terenul din strada Costache Negri pe care s'a deschis acea
strada §i care se pretinde a fi proprietatea d-lui Vasilescu.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
72). L I. Machedon in procesul ce i s'a intentat de Stat, cheama
pe Comund in garantie, pentru a i se garanta un teren ce dice ca a
cumparat de la Comund pe soseua Grozavesci.
Procesul e pendinte la Tribunulul Ilfov, Sectia III.
73). Dr. Severeanu, avend inchiriat Comunei imobilul din strada
Batiste No. 8, core a i se plati lei 5.750 chiria pe 6 luni pentru ca
i-ar fi lasat imobilul in stare presta, asa ca nu a putut fi inchiriat.
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia II.
74). Societatea fun(ionarilor publici fiind chemata In judecata
de d-1 I. Delescu cA reil i s'a anulat biletul No. 500.000 al loteriei func-
tionarilor publici, cere sä fie condamnata ai pled suma de 50.000 lei
ca§tigul principal de la care dice ca a fost privat prin faptul anulariT
acelui bilet
Procesul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia I.
75). Elena Constantinescu pi allii, cer a li se plati suma de lei
50.000 venitul unui loc de pe soseua Kiselef §i Jianu pe timp de 20
ani, cat timp a fost ocupat de Comuna mai inainte de a fl cumperat
4

www.dacoromanica.ro
tO

t'rocesul e pendinte la Tribunalul llfov, Sectia I §i i sa respins


cererea cu apel.
76). Al. Georgescu a facut apel la Tribunal contra cartii de ju-
decath, prin care i se respinge actiunea facuta contra Comunei, prin
care cerea a i se restitui suma de 1.000 lei retineri facute pe timpul
cat a fost functionar al Comunei.
Tribunalul Ilfov, Sectia I, i-a respins apelul, cu recurs.
77). B. Pisone a Mout apel la Tribunal cotra cartii de judecata
prin care i se respinge pretentiunile ridicate contra Comunei cä i-ar
fi desfiintat nisce uluci nereglementare de la proprietatea sa din calea
Plevnei No. 218.
Tribunalul Ilfov, Sectia III, i-a respins apelul, cu recurs.
78). Ion .Stan a facut recurs contra cartii de judecata prin care
i se respinge actiunea cu care cerea a i se restitui 50 lei ce dice ca
i s'ar fi oprit pe cand era guard comunal.
Tribunalul i-a respins recursul.
79). Vasile Zdrafcu a fost chemat in judecata de Comuna spre
a fi obligat sa restitue Casei Comunale suma de lei 7.000, valorea unui
loc din strada Gradina cu cat
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III.
80). G. A. Cociu pretinde a i se da autorisatie sä cladesca pe
locul sOil din strada Berzei, pe care se afia proectat prelungirea unei
strade saa a fi expropiat, iar contrariii sä-i platesca 80.000 lei daune,
plus 500 lei pe fie-care di de intardiere.
Tribunalul Ilfov, Sectia I, a admis in parte actiunea, acordandu-I
4,000 lei daune, cu apel.
81). Conrad Scheller a fost expropriat de un imobil din strada
Schitu Magurenu, colt cu strada $tirbey-Vodg cu suma de 75.000 lei
indemnisatia dice ca s'a platit mai tardiu dupa ce imobilul fusese luat
in posesiune; pentru acest fapt, care ca Comuna sa -i mai plat6scd suma
de 8.000 lei ca procente la capitalul intardiat.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
82). Maria Pr. Atanasiu se pretinde proprietary asupra unui loc
de la S-tu Elefterie, care s'a expropriat de Comuna in interesul pre-
lungiril Bulevardului, de la d-1 Hristescu §i Georgescu.
Comuna a dispus consemnarea sumelor, pan/ cand numitii '§i vor
disputa dreptul de proprietate.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
83). B. Em, Bratianu, pretinde di canalul de pe calea Grivitel,

www.dacoromanica.ro
ti
in urma unel ploi torentiale, s'ar fi rupt, gasind descArcare apeie in
pivnita pravAliei sale din acea stradA, inundandu-i-se §i stricandu-i-se
in Arfurile ce le avea depositate in acea pimnita, pentru care cere a
i se acorda o despagubire de 12.000 lei.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia I.
84). D. Alpern, chiria§ul Manutantei de la Colentina, se plange ca
nu a putut a se folosi de lucrul inchiriat ca nefiind in stare a functiona
cer8nd a i-se acorda o despagubire de 150.000 lei.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III.
85). Elena Racovigi cere a fi autorisata a cladi pe locul WI din
strada Lupu, colt cu strada Antim, ce este supus exproprierei, plus lei
8.000 daune.
Tribunalul i-a respins cererea, cu apel.
86). Corneliii Dumitrescu se pretinde fill legitim al defunctului
Anton Dumitrescu, care a vindut Comunei un imobil din strada Carol
i care cere ca pretul sa nu se platesca fratilor numitului defunct, cu-
venindu-i-se d-sale.
Procesul a luat mai multe amanAri, mai in urma s'a intervenit
o transactie intro top mo§tenitorii.
87). Ni fei Constantinescu. Comuna a atacat cu apel cartea de ju-
decata prin care i se acordase numitului suma de lei 950 ca des*
gubiri pentru nisce pretinse stricaciuni, ce dice di i-ar fi fAcut caii Co-
munei, gradinilor sale de zarzavaturi din strada Viilor.
Tribunalul admitend in parte apelul Comunei, a redus despAgu
birile la suma de 200 lei.
88). B. Sachter. Idem suma 450 lei retinuti din causa ca nu a pre-
dat materiale cum era dator a le preda (carbuni §i alts materiale ne-
cesare luminei electrice).
Tribunalul a admis apelul Primarier, respingend pretentiunile
numitului.
89). Nicolae lOn chiama in judecatA pe Comuna §i pe Epitropia
bisericei Brosceni, tinend la revendicarea unui loc de langa acea bi-
serica, ca fiind proprietatea sa.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
90). Lia D. Georgeseu cere a i se plati suma de 60.000 lei daune
pentru motivul ca nu i s'a permis sa repare imobilul seu din strada
Cazarmel No. 48, supus retragerii.
Tribunalul Ilfov Sectia I, i-a respins cererea, cu opozitie.
91). Moptenitorii Petre Mihail. Defunctul P. Mihail prin testa-

www.dacoromanica.ro
52

mentul s6ii din anul 1886, lase o parte din averea sa in stop de bine-
facere; sa se cladesca o biserica §i sä se infiinteze §cOle, etc.
Mo§tenitorii de sange cer anularea testamentulul, iar Comuna re-
presentand asistenta publica a cerut §i obtinut inscriptia ipotecara, in-
tervenind tili in proce3, care e pendinte la Tribunal, Sectia I.
92). .D. Alpern incetand exploatarea fabricei de paine de la Cotro-
ceni, a fost chemat in judecata de Comuna, spre a fi obligat la plata
chirieT pe tot timpul inchirierel, plus 40.000 lei stricaciunile causate
fabricei.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
93). Fani Borenslein core daune 5.000 lei plus 200 lei pe fie-care
di de intardiere, pentru ca a fost impedicat de a construi pe locul
Oil din strada Lucaci, care se afla supus retrageril.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
94). S. IIaiberg, prin nivelarea stradel Aurorel, dice ca i s'ar fi
dat scurgerea apelor provenite din ploi in curtea caselor sale ce le
are pe acea strada colt cu uliciOra Virginia, inundandu-se casa §i
contractand igrasie, aqa ca nu se mai pot° folosi de ele, a cerut a se
nivela uliciOra Virginia i a i se plati 20.000 lei daune.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
95). Zoe Banu §i altil cer a li se recunosce dreptul de proprie-
tate asupra a done locurT cumperate de Gh. Calomfirescu la cimitirul
Bellu, pentru decedatul Iirlatenu.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
96). a Petrazoli, ca antreprenor al wdarel nisipulul la filtrele
de la Arcuda, i s'a retinut din situatiunile de plata suma de lei 4.226
pentru ca lucrarea nu era facuta in conformitate cu conditiunile con -
tractulul de intreprindere. Pentru acest fapt chiama pe Comuna in ju-
decata, cerend a i se restitui acesta suma plus lei 2.000 daune.
Procesul a pendinte la Tribunalul Comercial.
97). V. Plepoianu se plange ca Primaria i-ar fi desfiintat ulucile
§i §anturile de la proprietatea sa din qoseua Filantropiel, cerend a fi
autorizat sa reface ulucile §i sa i se acorde daune 2.000 lei.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III §i s'a dispus eonexarea
cu procesul deschis de Comuna ca a facut aceste uluci fare autorizatie
§i contra regulamentulul.
98). Mendel Granberg, cere a i se restitui suma de lei 7.767, ca
taxe percepute in plus la gazul introdus in Capitala.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III §i s'a lasat in sus-
pensie de reclamant.

www.dacoromanica.ro
53

99). L. Bonnet, representantul Companiel Generale de conducte


de apa din Liege, a deschis opt procese Comunel, cerend a i se plati
suma de lei 61.241, pentru diferite lucrarT $i garantii ce se cuvine
a i se restitui in urma executarii lucrarilor.
Parte din procese s'ail judecat difinitiv, parte sunt pendinte la
Trib., Sect. Comerciala.
100). Al. Calimachi a fost chemat in judecata sä desfiinteze o
rota de gradinarie si un baraj facut din pilott si scanduri pe Vita
largimea albieT Dambovita, la mosia sa BrezOia.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
101). Ceipitan N. Durnitrescu cere a i se restitui suma de lei 8.484
50/00, ce dice ca i s'a retinut la gazul introdus in Capita la, pe timpul
cat a fost antreprenor al iluminatuluT Capita lei cu gaz petroleil.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia Comerciala.
102). Ionifei Achim, a intentat actiune Directiunii C. F. R. prin
care cere O. fie obligata a-I plati 1.700 lei, valorea uneT carute si trot
cat ce dice ca i-a omorit un tren ce venea pe linia Intrepositelor PH-
marieT, precum si 55.5001e1 daune din causa ca a remas infirm, fiind
$i dinsul calcat de tren. Directia C. F. R. a chemat in garantie pe
Comuna, spre a se apera in acest proces, sustinend ca din culpa o-
menilor Primariei s'a intimplat acest accident.
103). Nild G. Georgescu, cere a i se rocunOsce dreptul de pro-
prietate asupra unei portiunt de teren din fata proprietatii sale din
calea Calarasilor No. 3t1, pe care '1 a cumperat fortat de la Primarie,
cerend a i se restitui si suma platita de lei 1.729,20.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III.
104). George Bristu, revendica un loc din desfundata strada Lupte
pe care Comuna l'a vindut diferitilor proprietarT spre a 03§i la aliniere,
conform planuluT. .

Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.


105). N. Mirodotescu, avend un magasin de beuturi spirtOse pe
soseua Mihai-Bravul, care apartine de Comuna Bucuresci, margina§
cu Comuna Dudesci-Cioplea, refusa de a plati taxele de accis la marfa
ce introducea in mart cantitati in stabilimentul seil. Cu ocazia veniril
Comisiel Interimare, fiind delegat d-1 Consilier Ciocanelli cu inspecta-
rea serviciilor exteribre, a Mut o inspectie constatand marfurile ce
are in magasinul sett d-1 Mirodotescu. Acosta in loc de a se sup une
la plata taxes de accis, a deschis actiune, atat contra d-lui Ciocanelli
cat §i contra Primariel, cerend daune din faptul ce alega, ea ar fi fost
impedicat in executarea comerciulul sou.

www.dacoromanica.ro
54

Procesul e pendinte la Trib. Sectia II, care a ordonat o exper-


tisa din care sa se constate data carciuma lui Mirodotescu este in
ora§ sail afara din oral, depindend de Comuna Dudesci; acesta ex-
pertiza s'a faeut fi dupa dinsa resulta ca carciuma lui Mirodotescu
cade in ora§. S'a mai ascultat de Tribunal martorii asupra daunelor
§i procesul este ajurnat pentru diva de 23 Ianuarie spre a se pleda.
106). Eeaterina Grigorescu, revendica un imobil din strada Udri-
cani No. 8, expropriat de Comuna de la d-1 Bernard Susman. Comuna
la rindul soil, a chemat in garantie pe B. Susman, spre a-i garanta
imobilul vindut.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia III.
107). C. M. Darzeanu 0.i sofia sa Florica ail fost expropriati de un
loc din strada Grozavesei No. 1, pentru trebuinta adancirii Dambovitei;
pe loc find luatti o inscriptie ipotecara pentru suma de lei 2.613,60/00
lei, spre asigurarea minorilor Ianeu Stan, banii s'ail consemnat i in
urma dupa cererea jud. Ocolului III, s'a trimis recipisa acelei jude-
catorii. Acum Darzeanu cere a i-se da ace ti bani ca r6i1 popriti, ne-
fiind acea ipoteca pe locul sett
Comuna a chemat in garantie pe d-1 Sterie Gheorghiu, tutorele
acelor minors, spre a fi obligat conform art. 1.092 c. c., sa restitue suma
cand se va putea constata ca ipoteca nu greva locul expropriat.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia III.
108). Colonel Friboyanu, a fost chemat in judecata de Comund
spre a fi obligat sa platesca suma de lei 850 cu dobinda §i cheltueli,
val6rea unei portiuni de teren de 34 m. p., incorporat la proprietatea.
sa din strada Sf. Constantin No. 25.
109). N. Durnitrescu cere a i se plati suma de lei 40.000, drept
daune pentru eä in diva de 14 Maiii 1898, mergend de dimineta pe so-
gala Kiselef langa hypodrom, se afla luerand fall nits un semn de
oprire ma§ina de a§edat piatra, i s'a speriat caii, i-a rupt trasura §i
sus numitului i s'a rupt un picior.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia I.
110). I. Constantineseu, admitendu-i-se de judele Ocolului I con-
testatia la executarea unei cart"' de judecata prin care era condamnat
la plata sumei de lei 1.031, ca taxa de constructie, Comuna a Mout
apel, care e pendinte la Trib. Sectia II.
111). Dr. Turbure, cere a i se restitui suma de lei 2.174, retinuti
pe timpul cat a fost medic comunal.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia III.

www.dacoromanica.ro
55

412). Chira M. Bei duleseu a fost expropriate de un imobil din strada


Popa-Tatu ; indemnisatia in suma de 61.000 let acordata de juriil a fost
platita in mal multe rinduri $i mai tarditi pentru acest fapt a chemat
pe Comuna in judecata, cerand a i se plati 10.000 lei daune $i procente
Tribunalul, Sectia III, i-a admis in parte actiunea acordandu-I
4.000 lei, cu apel.
113). Colonel Priboyanu, vedendu-se chemat in judecata de Co-
muna pentru cotropirea unui teren remas din modificarea stradei Pro-
gresul, s'a credut in drept a face actiune cerend 25.000 lei daune ca
i s'ar fi depreciat imobilul prin modificarea stradil si prin neautori-
zare de a cladi pe terenul ce era supus retragerii.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia II.
114). SW( Arsenescu, in procesul ce li s'a intentat de Elefterie
Bobocescu, prin care revendica o portiune de teren din imobilul nu-
mitilor de pe Bulevardul Carol No. 82, pe care '1 a cumperat de la Co-
mund, a chemat Comuna in garantie.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia I.
115). N. Petrescu. Comuna a atacat cu recurs cartea de judecata
prin care i se admitea actiunea, obligandu-se Comuna a-i plati suma
de lei 50 ce i s'ail retinut conform legit pensiunilor, la intrarea sa In
functiune de copist la judecatoria Ocolului IV.
Procesul e pendinte la Tribunal. Sectia I.
116). S. Sehukerle, intemeiat pe o decisiune a Consiliului Comunal
din 25 Fevruarie 1898, prin care se declara de utilitate publics Intro
alto proprietati si imobilul numitului din strada Berzei, a cerut singur
Trib. Sectia II, pronuntarea esproprierii si trimiterea afacerii inaintea
arbitrilor, pentru a fixa indemnisatiunea. De o cam data procesul se
afla suspend at.

117). Statul, Ministerul Domeniilor, 'revendica nisce terenuri din


strada Melodiei, espropriate pentru B-dul Carol, Comuna la rindul
seil va chema in garantie pe espropriati.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia III.
118). Al. Ioneseu, cere a i se acorda 30.000 lei daune pentru cs in
anul 1898 a fost obligat a construi pe alinierea ce i s'a fixat pe strada
Baba-Dochia, care dice ca nici pans acum nu s'a esecutat, lasandu-se
o uliciora de 1,20 m. intro linia de constructie si casa vecina, lipsindu -1
ast-fel imobilului aer si lumina, asa ca nu se 'Ate folosi de acele case.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia III.
119). Capitan Fotescu, cere a i se plat), suma de 90.000 let valOrea

www.dacoromanica.ro
56

until teren din Ca lea Grivitei, ce dice ca s'ar fi luat din proprietatea
sa din acea strada, intrebuintandu-se la formarea unui pare public.
Procesul e pendinte la Tribunal, Sectia II.
120). Alexandrina Pantelimonescu, proprietara unui imobil din
strada Rudolf, colt ea strada Tomnei, se plange ca i s'ar fi luat o parte
din terenul proprietatil sale, pentru alinirea stradii, ridicandu-se trotu-
arul $i inundandu-i-se casa; cere a fi espropriata, sail a i se plati va-
lOrea terenului luat si a stricaciunilor causate, in suma de 30.000 lei.
Pocesul e pendinte la Tribunal, Sectia III.
124). Societatea de Construcgi, face apel contra cartel de judecata
a Judelui Oco lului I Bucuresci, prin care a fost condamnata la plata
sumei de 1.500 lei.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia Comerciala.
122). Tdnase Nicolae, cere ca Comuna sa fie obligata a ridica la-
trina $i ghereta, ce dice ca a facut'o in fata pravaliel sale dintre soseaua
Jianu si Ca lea Dorobantilor, fiindca-1 turbura posesiunea proprietatii
sale. JudecAtoria Ocolului II i-a admis actiunea, Primaria a facut apel
si procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.
123). Ecaterina A. Florescu, chiama in garantie pe Primarie in
procesul ce are cu Nita Ionescu Mired pentru un loc ce 'la cumpArat
de la Primarie $i pe care d-1 Titirca pretinde ca e al sail.
Jude le Ocolului III i-a respins actiunea, a facut apel si proce-
sul e pendinte la Trib., S. III.
124). Mo$tenitorii Avram Jsac, li s'a pus in yin/are prin Trib.
Sectia Notariat, un loc din str. Sfinti pentru neplata darilor comunale
125). Compania de Gaz, core a i se restitul suma de lei 400.000
ce dice ca i s'ar fi oprit de Comuna ca amendi pentru lumina cu gaz
aerian, precum si luminatul pe mai multe luni.
Procesul e pendinte la Trib., S. de Comercil
126). V. Plefoianu, L. Blank f i Efrosina Paucescu $i Epitropia
Bisericei Tara, Primaria intervine In procesul dintre numitii spre a
fi obligati A. intretie biserica, sa platesca personalul etc.
Procesul e pendinte la Trib., S. II.
127). Oscar Spathe, cere anularea until act de ipoteca inscrisa
la No. 662 82, luat asupra imobilului sail din strada Isvor, care a fost
espropriat de Primarie pentru prelungirea bulevardului Schitu Ma-
gureanu, cu care garanta pe Primarie pentru pacinica posesiune a
unui imobil espropriat in anul 1882, pentru corectiunea Dambovitel.
Procesul e pendinte la Trib., S. I.

www.dacoromanica.ro
57

128). Oscar Spathe, cere a i se plati integral pretul esproprierei


imobilulul ski din str. Isvor No. 33.
Procesul e pendinte la Trib., S. III.
129). Fabrica de spun Stella, core a i se restitui suma de lel
4.827,90 ce dice cä i s'a perceput la materiile prime.
Procesul e pendinte la Trib., S. II.
130). Aneta Dr. Nichita, cere a i se da autorisatie sA repare
casa din strada Sf. Vineri, ce este supusa retragerel.
Procesul e pendinte la Trib. S. III.
131). E Weighel, Primaria a facut apel contra cartiI de Jude-
cata, ocol. IV, prin care i se recun6sce numituluI dreptul asupra unei
ulicidre i an din Fundatura 11 Iunie.
Procesul e pendinte la Trib., Sectia III.
132). G. Cristescu, a fost dat judecatil a a construit fall auto-
risatie i contra lege' de marginirea ora§ului, un imobil pe strada
MihaT Bravul, via Popescu, stradd norecunoscuta. In urma recursului
facut de Primarie, s'a casat sentinta Trib. Ilfov q.i s'a trimis sä se
judece din nal de Tribunalul de Prahova.
133). Teodora Vasilescu, cere a i se recun6sce dreptul la garan-
tia depusa de reposatul CI sot P. Vasilescu §i la plata sumelor resul-
tate dintr'un contract do reparatit
Procesul e pendinte la Trib. Comercial.
134). C. D. Sutzu se pretinde proprietar al loculul din B-dul
UniversitAtii, unde era gradina botanica. In acest proces Comuna a
chemat in garantie pe Ministerul Cultelor §i Instructiunil publics, de
la care define acest loc.
Procesul e pendinte la Trib., S. III.
135). Dinu Petra este dat judecatiI ,c1 a construit contra regu-
lamentului, fara autorisatie §i contra marginiril oraqulta, in strada
Vasile Gherghel. Judecatoria Ocol. III, l'a condamnat la amenda §i
destrugere, iar Trib. S. II, a admis apelul numitulul, reformand cartea
de judecata. Inalta Curte de Casatie a casat sentinta Trib. de Ilfov,
in urma recursuluT Mout de Primarie, s'a trimes afacerea sä se ju-
dece de Trib. Prahova.
Exproprieri pendinte Inaintea TribunaluluT.
1). Sogi Stdnescu, au fost declarati expropriati In interes de ali-
niere, de o mica portiune de teren din imobilul for dotal din strada
Ciclopilor No. 25, adica 4,20 m. p. teren, pentru cari s'a oferit 100 leT.
Procesul e Inca pendinte la Tribunal, S. I.

www.dacoromanica.ro
58

2). Minorii, I. Rosnovanu, ail fost declarati e xpropriati de 24 m. p.


teren din imobilul din strada Silivestru-Zidurilor §i s'a oferit 440 lei.
Procesul e pendinte la Trib, S. I.
3). Sotei Cernavodeanu, ail fost expropriati de 19,92 m. p. teren
din imobilul dotal din strada Sapientil No. 6 §i s.a oferit 796,80/00 lei.
Trib. S. II a pronuntat exproprierea §1 a trimis'o inaintea arbi-
trilor, spre a fixa indemnisatia.
4). D. G. Diamandi, a fost expropriat de 195,32 m.p. teren din
srada Carol, colt cu calea Victoriei oferindu-i-se 19.532 lei. Nemultumit
pe oferta, afacerea s'a inaintat Trib. S. I, care a pronuntat exproprierea,
romanend a se convoca arbitrii partilor spre a decide intro cerere §i
oferta.
5). Sopa, T. Negrescu, au fost expropriati de 24,55 m. p. teren din
imobilul dotal din strada Justitie No. 16; s'a oferit 750 lei. Afacerea e
pendinte la Tribunal, Sectia I.
6). Vasile Nicolai a fost expropriat in interesul formaril unel
pieta rotund° la intersectia B-dului Carol cu strada Coltei de imobilul sail
din strada Coltei, pentru cars s'a oferit suma de 43.000 lei, pe care
pret nu a dat multumire.
Afacerea e pendinte la Trib., S. II.
7). Mo$tenitorii, Ccipitan Coda, all fost expropriati de 83,90 m. p.
teren din imobilul din strada Militari No. 5, pentru care se dell
1.006,80 lei.
Afacerea e pendinte pentru pronuntarea exproprierii la Trib.
Sectia II.
8). Nic. Bucur. in interesul alinierii stradei Franzelari, s'a decla-
rat expropriat pentru causa de utilitate publics, partea necesara din
imobilul numitului, situat in acea strada la No. 12.
Afacerea s'a inaintat arbitrilor spre a hotari cuantumul despa-
gubirilor.
9). N. V. Ploepteanu, se expropriaza in interes de utilitate publics,
de o mica portiune de teren din imobilul sou dotal situat in strada
Dorului.
Afacerea e pendinte la Tribunal.
10). Ministerul Domeniilor, in interesul facerii unei piete, s'a de-
clarat expropriat de un loc din soseaua Basarb §i Filantropia.
Afacerea e pendinte inaintea juriului.

www.dacoromanica.ro
59

11). Fragi Georgescu, au fost declarati expropriatT, In interesul


prelungirif stradei Fracmasoni, de o parte din imobilul din strada
Popa Tatu.
Afacerea e Inaintea TribunaluluT.
12). Sofia' Christescu, ail lost declarati expropriatl de o parte din
terenul imobilulul d-lor dotal situat in strada Lanariei No. 47.
Afacerea e la arbitri.
13) Eforia Spitalelor Civile, pentru alinierea stradei Co Itel si
Sfintilor, s'a declarat expropriate de o portiune de teren din localul
spitalului Co ltea.
Afacerea e inaintea Tribunalulul.
14). Eftimie Stanescu, pentru alinierea stradei $tirbey Voda, s'a
declarat expropriat de o mica portiune de teren din imobilul OA din
acea strada.
Afacerea e pendinte la arbitri.
15). Ministerul Cultelor §i Instructiunii publice. In interesul pre-
lungiril stradei Mateiii Basarab a fost declarat expropriat de o parte
din terenul si localul liceuluT Mateill Basarab.
Afacerea s'a trimis Tribunalului.
16). MoflenitoriiA lexandrescu, pentru alinierea stradei Ciclopilor,
s'ail declarat expropriatT de o mica portiune do teren ce au in acea
strada la No. 27.
Afacerea e trimisa Tribunalulut
Contrabande civile.
1). Solomon Blank a facut apel contra decisiunii Prim. No. 2.144/99,
prin care se declare confiscate o cantitate de 971 decalitri si 5 litri
spirt In 17 vase de stejar, ca introdus prin bariera Cotroceni cu de-
claratie false.
Apelul e pendinte la Tribunalul Ilfov, Sectia III.
2). G. Toncescu idem idem cu No. 4.2141/99, prin care se confisca
349 litri petrol.
Procesul e lasat in suspensie la Trib. Ilfov, Sectia II.
3). Ion Stoicescu idem idem No. 7.994/99, prin care se declare
confiscate 5 litri spirt.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.
4). T. Tomescu idem idem No. 19.059/99, prin care declare con-
fiscat 15 litri spirt.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.

www.dacoromanica.ro
60

5). Anghel D. Fotescu, idem. idem No. 36.709/99, prin care se de-
clara confiscat 858 litri yin non, ce a voit a'l introduce fall a plati
taxa de accis.
6). llfogopi. Niculescu a fost prins in flagrant delict de contra-
bands in magasinul s611 din Ca lea Mo§ilor, pentru spirtul aflat in dou6
butOie gi tuica aflatA intr'un butoiiz cars s'ati sigilat si altele. Afacerea
se gasesce Inca la instructie, in urma respingeril cereril de stramutare
a procesului de catre Inalta Curte de Casatie.
7). V. D. Pdceitenu pi Rudolf Bogdan, idem cu No. 39.437/98, se
confisca done §i jumatate kilograme de somatoza.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia III.
8). M. .Rcidulescu a declarat apel contra decisiei Primariei No.
34.216/99, prin care se declara confiiscati 9 porci ce a volt a-I intro-
duce in Capital, prin contrabands.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.
9). G. Dumitrescu, idem cu No. 35.046/99, prin care se confirms con-
fiscarea a 894 litri spirt voind a-I introduce prin declaratil false.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.
10). Farm Tomopoiii idem cu No. 34.861/99, prin care i se confirms
confiscarea a 665 litri spirt, ce a voit a-i introduce in Capitals prin
declaratif fal§e.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.
11). Paul Miinzer & C-ie, face apel la Trib. contra decisiunil No
15.172/900, prin care i se confisca 2.923 kgr. uleiii de mancare.
Procesul e pendinte la Trib. Ilfov, Sectia III.
12). Panait Panaiotidis face apel la Trib. contra decisiunil No.
54.287/900, prin care i se confisca 6 kgr. 250 grame vanilie. Trib. Ilfov
Sectia III, in cliva de 13 Februarie 1900, a respins apelul cu 50 lei chel-
tuell, cu drept de recurs.
13). N. Mirodotescu face apel contra dicisiunii No. 29.099/901, prin
care i se confisca un vas cu tuica §i unul cu yin.
Tribunalul Ilfov, Sectia II, respinge apelul cu drept de recurs.
14). Paul Miinzer & C-ie, face apel contra dicisiunii, prin care i
se confisca kilograme 300 de uleiii de mancare.
Procesul este pendinte la Trib. Ilfov, Sectia II.

www.dacoromanica.ro
61

Procesele pendinte la Curtea de Apel.


1). H. Fundafeanu, cere a i se face un pod peste filtrele de la
Arcuda pentru a-I se putea restabili comunicittia intre tale douo cor-
purl din mosia sa Arcuda
Tribunalul Ilfov, Sectia III, I -a respins cererea 6i Mend apel s'a
repartisat la Sectia I.
2). S. L. Gutman core a i se plAti terenul luat din imobilul seu
din bulevardul Elisabeta colt cu str. Brezoianu.
Tribunalul Ilfov, Sectia III, i-a admis cererea in parte si a con-
damnat pe Comuna la plata sumel de lei 6.000, care Bind exagerata,
Comuna a facut apel, ce e pendinte la curte Sectia I, in urma s'a
casat fi s'a trimis la Curtea de Apel din Craiova unde e pendinte,
Sectia II.
3). Al. Simionescu cere despagubiri pentru daramarea hanulul
Simion si plata terenulul luat cu ocasia alinierel.
Tribunalul, Sectia III, i-a admis pentru ambele pretentiuni suma
de 21.000 lei, sentinta s'a apelat de ambele parti gi e pendinte la Curte,
Sectia I.

4). Societatea de Construcjiuni cere ca Comuna sa fie obligata


a.I plati suma de 1.193,581 lei, intemeindu-$I cererea pe contractul din
3 Noembre 1881, ce a incheeat cu Comuna pentru aducerea apel in oral.
Tribunalul Ilfov, Sectia Comerciala, prin sentinta No. 678/93, a re-
cunoscut numitel Societati dreptul la o despagubire de 327.000 lei, s'a
facut apel la Curte de ambele parti, cart apelurl au fost respinse, s'a
facut recurs la Inalta Curte, care prin hotarirea data, caseaza decisi-
unea Curtil din Bucurescl pe motivele invocate de Primarie, trimi-
tend afacerea Curtii de Ape! din Galati, spre a o judeca din noil;
aci s'a admis in total apelul Primariei, respingend pe al Societatil.
asa ca Comuna a fost achitata de ori-ce pretentiuni ale Societatil.
Societatea a facut din nog recurs in Casatie contra decisiunil
Curti de Apel din Galati, pe care a casat'o numal in ce privesce a-
mendile, trimitend din nou afacerea la Curtea de Apel din Craiova.
5). M. Hirsch ,Si D. Theodoru. Marcu Hirsch in calitate de an-
treprenor al Comunel, in anul 1878 printr'o suplica adresata Primariei,
a cerut ca on ce suma i s'ar cuveni din lucrari, sa se libereze D-lui
Theodoru; in urma printr'o alta suplica a revenit asupra primei sale
cereri, revocand mandatul dat D-lui Theodoru. Acest din urma a fa-
cut actiune Comunel 6i d -luI M. Hirsch, cerend despagubiri pentru
pagubele ce dice ca ar fi suferit.Tribunalul a respins cererea recla-

www.dacoromanica.ro

inantulul, numitul a facut apel, care dupa o divirgenta, a luat mai


multe amanari.
Astadi procesul e suspendat.
6). I. Dogaru, R. Antonescu, Harezenu pi cilia, revendica o por-
tiune de teren situata pe strada BariereT. Tribunalul a dat ca§tig
reclamantilor §i. Comuna a facut apel, care dupa mai multe infati§dri
s'a suspendat.
Acum s'a redeschis dosarul §i procesul s'a pus in stare de a se
judeca.
7). Mopt. V. Porumbaru. Comuna apelOza sentinta Tribunalului
prin care se recun6sce numitulul dreptul de proprietate asupra unui
loc situat intro soseua Jianu §i Kiselef, fost hanul Niculcea §i Ghereta
Acciselor de la Capul Podulul Mogo§6iei. Dui)/ mai multe infati§ari
reclamantul a incetat din via §i procesul s'a suspendat. Acum i s'a
redeschis dosarul de Primarie, spre a nu se perima apelul §i proce-
sul este a se judeca de S. II. a Curtil de Apel.
8). Directia Cdilor Ferate .Romeine a chemat pe Primarie in ju-
decata spre a fi obligata sa.--i platesca suma de 2.012,85 lei, valOrea
unor vagOne stricate de 6menii Primariel; din cercetarile facute s' a
constatat ca acele stricaciuni ail fost facute din causa dlui Ion Calo-
enescu, capul cantonierilor, pentru care Comuna '1 a chemat in garantie.
Tribunalul prin sentinta data la 20 Maiii 1898, admite actiunea
obligand pe Comuna la 2.000 lei §i in acela§i timp a condamnat la a-
ceeafg suma pe Caloenescu catre Comuna.
A tat Caloenescu cat §i Comuna, ail facut apel la Curte contra sen-
tinteT Tribunalului.
9). Smaranda Ccimcircipescu pi alfii, in calitate de moOenitori
ai defunctulul A. Dumitrescu, se plang Tribunalului, ca prin lucrarile
intreprinse de Primarie pentru prelungirea Bulevardulul Maria, le-ar
fi isgonit chiria§ii imobilulul din Strada Carol, pe care '1 a declarat
expropriat, iar in urma a revenit asupra aceste! declarari §i cer a fi
obligata Comuna sä le platesca suma de 28.000 lei .daune, plus 9.220
lei chiriile imobilulul. Tribunalul, Sectia III, le-a respins cererea. Nu-
mitil ail facut apel la Curte, care e pendinte la Sectia III-a.
10). I. Stanescu Lind chemat in judecata de d-na Estera Sarkozi,
spre a anula vindarea unui loc din str. Melodiel, luat de la Comund,
numitul a chemat pe Primarie in garantie, spre a'l apara de pre-
tentiunile d -ne! Sarkozi.
Tribunalul le-a respins cererea; afacerea a venit inaintea Curler
de Apel sectia I, in urma apelulul facut de d-na Sarkozi.

www.dacoromanica.ro
8A

11). Societatea de Arme a facut apel la Curte contra sentintei


Tribunalului Ilfov, Sectia III, cu No. 234/87, prin care a fost condam-
nata a plati Comunei suma de lei 2.530 cu procente si cheltuell, val6-
rea stricaciunilor causate la pereurile Dambovitei. Procesul e pendinte
la Curte, Sectia II-a.
Acum s'a perimat dupa cererea Primariel.
12). Ion Lutescu a facut apel la Curte contra decisiunil din 30
Martie 1898 a comisiuniT de pensiuni, prin care i se recunOsce dreptul
la pensiune numai la un termen de servicit; numitul cerend pe dour)
termene.
Apelul e pendinte la Sectia III,
13). T. C. Zamfirescu. Atat numitul cat si Primaria a facut apel
la Curte contra sentintei Trib. Ilfov, Sectia III, No. 61.899, prin care se
admite actiunea intentata Comunil $i o obliga la plata sumei de lei
10.050,20 taxa accisului perceputa la materiile prime introduce in fa-
brica sa.
Ambele apeluri s'ail repartizat la sect. II.
14). Hristea Tudore fi agg, all facut apel la Curte contra sen-
tintei Trib. prin care's condamnase la plata sumei de 20.003 lei, val6rea
unor obiecte furate de la Uzina electrica de la Cotroceni.
Apelul e repartizat la Sectia II.
15). Ion Rd mniceanu a Mout apel la Carte contra decisiunii din
30 Martie 1898 a comisiunil de pensiuni, prin care nu i s'arecunoscut
dreptul la pensiune de cat pentru un termen, cerend a i se recun6sce
pentru dour) termene.
Afacerea e pendinte la Sectia I.
16). Societatea tramvaiului nort, a Mout apel la Carte contr a
sentintei Tribunalului Ilfov, Sectia III, prin care a fost obligata a
plati Comunei cats 60 lei pe lung. de fie -care wagon, conform lege'
maximului. Apelul e pendinte la Sectia I.
17). Th. Spinca, cere a i se plati suma de 9.364 lei, ee dice cd
pe nedrept '1 s'a perceput de Comuna pe temeiul legei maximului la
cBitumenub din care fabrics asfaltul trotuarelor. Trib. Ilfov, Sectia
II, a admis in parte pretentiunile numitului si a obligat pe Primarie
sa-I plateasca suma de 7.377 lei 45/00. Atat Primaria cat si d-1 Spinca
all facut apel contra cjisei sentinte a Tribunalului.
18). Catherina Pastia. Primaria a Mout apel contra sentintei
Tribunalului Ilfov, S. 1II, prin care se hotarnicesce nisce locuri situate
pe asezamintul Ghiea din Colentina, din jurul Capitalel, fara a se
face mentiune ca sa se respecte drumurile si stradele.

www.dacoromanica.ro
64

19). Sofia Penescu face poprire prin Trib. Ilfov, Sectia Notariat,
pe salariul d-Itit C. Georgescu, fost supraveghetar els. II la Serv. de
PodurT fli $osele, pentru restituire de dota §i pensie alimentard. Trib.
valideza poprirea pe jumetate din Ida d-lui Georgescu. Primaria
face apel pe motivul ca Georgescu nu maT era in serviciil §i Curtea
de apel Sectia III, admite apelul Primariei la 22 Martie 1901 qi vali-
deza poprirea numaT pe banii cat s'ail retinut.
20). Florea Georgescu pretinde c6, cu ocasia pavarel stradel Sa-
binelor, imobilul sea din acea strada, colt en Uranus, ar fi suferit stri-
caciunT, cauzandu-i-se egrasie i slabindu-se temeliile, cerend repa-
rarea reului §i pagube de 80.000 lei. Tribunalul a admis in parte
actiunea numitului, acordandu-T o despagubire de 3.000 lei.
21). Otto Harnisch in calitate de pre§edinte al Comunitatii evan-
gelise din BucureseT, chiama Comuna in judecata spre a fi obligata
la plata sumel de lei 149.000, drept despagubire pentru atingerea drep-
tuluT de proprietate asupra cimitirului din §oseua Filantropia.
Tribunalul Ilfov, Sectia II, a respins cererea, iar numitul a facut
apel care o pendinte la Curte, Sectia I.
22). Compania de gaz care a i se plati suma de 2.448,60 lei va-
16rea instalariT gazului §i aparatelor necesare de §c61a Protopopul
Tudor, facut5 de reposatul Em. Protopopescu Pache, fost Primar. A
fost chemata in judecata kli d-na. Josefina Pache ca tutOre a minorilor
set copiT. Tribunalul Sectia II a admis cererea reclamanteT.
Primaria a Mut apel la Curte, care e pendinte la Sectia II.
24). C. Bcidescu 0.. a., ail cerut autorisatie d'a repara imobilul din
$tirbey-Voda No. 115, care e supus retrageriT.
Tribunalul i-a respins actiunea, iar numitul a facut apel la Curte.
24). Marinciu Constantinescu a chemat in judecata pe Comuna,
cerend sa-1 platesca 70.000 lei valorea unel cantitatT de caramida, ce
dice ed s'ar fi luat de 6menil Primariei, fara drept. Tribunalul i-a ad-
mis In parte actiunea, obligand pe Primarie la plata sumei de lei 8.000
Comuna a atacat cu apel sentinta TribunaluluT.
25). Elena T. Eftimiu core a i se plati suma de 2.500 lei chiria
until loc din strada Carol, ce a fost ocupat de Primarie.
Tribunalul sectia I i-a recunoscut numitei dreptul la o despagu-
bire de 1.500 lel. Atat reclamanta cat §i Comuna ail facut apel, care e
pendinte la Curte, sectia III.
26). I A. Dudescu se pretinde proprietar al mai multor terenuri din
mahalaua Dudesci, pe earl s'ail deschis stradele Sfintil ApostolT, Antim,

www.dacoromanica.ro
65

Casarmei, Bateriilor, Apo lodor, nigratul si Vulcan, cerend o despa-


gubire de 400.000 lei.
Tribunalul, Sectia II, i-a respins actiunea, iar numitul a Mout ape
ca Curte, Sectia I.
27\ Cleopatra Chiparis revendica un loc din suburbia VlAdica.
Atat Tribunalul cat si Curtea de Apel, i-a respins actiunea cu
drept de recurs, care panA acum nu l'a fAcut.
28). Heinrich F. Sohne. Comuna in urma decisiunii Curtit de Apel
din Bucuresci, Sectia III, confirmata prin hotarirea Inaltel Curti de Ca-
satie, care stabilesce dreptul Primariel de a percepe taxe de accis la
cafeua surogata, introdusa in ora§ din fabrica numitului de la Filaret,
a chemat in judecata pe Sohne, spre a fi condamnat sä plAtesca taxe
la tag cafeua pusa in consumatie.
Tribunalul Ilfov, Sectia III, a respins actiunea Comunei pe motiv
ca s'a prescris, iar Comuna a facut apel.
29). Monastirea Cdlddrufani. Cu ocasia prelungirii Bulevardului
Carol, a trebuit sa se exproprieze intro alto proprietati si imobilul din
strada Rafael vis-a-vis de biserica Armenosca, numit metocul CaldAru-
sani. In privinta acestei proprietati s'a nascut pretentiuni intro 'Mo.
nastire, Ministerul Cultelor si Ministerul Domeniilor.
Tribunalul, Sectia III, a recunoscut calitatea de proprietar Monas-
tirei, iar Statul a facut apel la Curte, Sectia III.
30). Gheorghe Nicolag, se pretinde mostenitor al defunctului lo
nita Nicolau si in acea calitate cu drepturi succesorale in imobilul din
str. Clopotari expropriat de ComunA de la d. Theodor Nicolaili si
Iorgu Serif. Trib. Sectia III i-a respins cererea si numitul a facut apel
la Curte.
31). Elena Savovici, nepermitendu-i-se sA repare in mod radical
imobilul WI din str. S-tu Constantin si Schitu Magurenu, care e su-
pus retragerii, s'a plans Trib. Sectia III, cerand ca Comuna sA fie o-
bligata la liberarea autorisatiunei si 40.000 lei daune. Trib. Sectia III
i-a admis in parte actiunea, acordandu-1 daune. A tat reclamanta cat
si Comuna au facut apel, care sunt conexate _la Curtea de Apel
Sectia II.
32). Stella, fabrica de scipun gi par fumerie, core a fi condamnata
Comuna sa'l plat6sca suma de lei 59.950,.plus procente si cheltueli ca
perceputa de Primarie ca taxe de accis la introducerea in oral a ma-
teriilor prime pentru fabricatele sale.
Trib., Sectia II, a admis In parte actiunea Societatii, iar Comuna
a facut apel care este pendinte la Sectia II.
5

www.dacoromanica.ro
66

33). Maria Adamiadi, revendica un loc depe strada Caruta§1,


cerend §i 10.000 lei daune.
Trib. Sectia II i-a recunoscut numitei dreptul de proprietate asupra
acelui loc din Str. Carut41, iar Comuna a facut apel contra hotararii
Trib. ca locul Wand parte din zona Dambovitei, §i apelul este pen-
dinte la Curte, Sectia III.
34). Tache Dorojan i Gh. Pena, numitil disputandull dreptul de
proprietate asupra imobilului din str. fundatura Vaselor, din care Co-
muna a expropriat o parte pentru alinierea stradei, a intervenit in
proces spre a'0 apera mai bine drepturile sale.
Trib. Ilfov Sectia II le-a respins actiunea, iar numitii ail facut
apel la Curte.
35). D. M. Bragadiru care ca Comuna sä fie obligate a-i restitui
suma de 100.000 lei, ce pe nedrept i s'a perceput §i i se percepe la
butOele ce ese din frabricele d-sale de spirt §i bere sub denumirea
de taxa mahglitului.
Tribunalul Ilfov Sectia I, in urma unei expertise §i cercetari lo-
cale, i-a admis actiunea.
Comuna a facut apel la Curte, care e pendinte la Sectia III, s'a
admis apelul Primariei, respingendu-se cererea.
36). Sofia N. Bragadiru idem idem suma de lei 200.000 idem idem.
37). Florea Georgescu fiind somat s'a darame nisce case din strada
Uranus $i Sabinele, earl* amenint/ caderea, s'a crecjut in drept a se
plange Tribunalului, cerend anularea acelor somatiuni i plata sumei
de 200.000 lei daune, a degradarea easel ar fi provenit din culpa Pri-
mariei; i-a admis o despagubire de 3.000 lei, iar Comuna a fAcut apel
la Curte, care e pendinte la Sectia III, facend in acela§i timp apel §i
reclamantul.
38). D. Alpern, in calitate de antreprenor al manutantei de la Co-
lentina, s'a credut in drept a chema Comuna in judecat6, cä pentru
motivele cä nu i s'ar fi Wilt un canal de scurgerea apelor de la more
§i nu i se reface acoperi§ul fabricei, fiind expus la ploi §i viscole, din
care cauza nu mai Vote functiona stabilimentul, fiind nevoit a-1 inchide,
a cerut pe de o parte rezilierea contractului, iar pe de alta daune in-
terese in suma de 120.000 lei. Comuna la randul seii a introdus o cerere
reconventionala ca Ltd cu contractul in conditiunile de inchiriere, re-
paratiunile de on -ce nature cad in sarcina d-lui chiria*.
Trib. S. III a admis actiunea numitului, iar Comuna a Mut apel
la Curte S. III, care a reformat in principiil sentinta Trib. ordonand
o expertise, spre a se constata daunele cauzate manutantei.
In urma acestora, d-1 Alpern a propus o transactie care se afia
pendinte la Consilitt

www.dacoromanica.ro
67

39). Mateig Dreighicenu, s'a credut in drept a cere ca Comuna


sa fie condamnata a'I plati o suma de 30.000 lei, onorariii la care ar
fi avend dreptul pentru insarcinarea ce dice,ca i s'ar fi dat de Comuna
asupra studiilor hydrologice, cu privire la alimentarea cu apa a ora§ului.
Atat Trib. Ilfov cat §i Curtea de Apel i-a respins pretentiunile.
Nemultumit, a facut recurs la Inalta Curte de Casatie, care a casat
decisiunea Curtei de Apel Bucuresci, trimitend afacerea inaintea Curtis
de Apel din Craiova, spre judecare din noil.
40). Lambru Rovaciu, cere a i se restitul suma de 40.000 lei ca
taxa perceput,+ la materiile prime introduse in fabrica sa. Trib. a
admis in parte actiunea, obligand pe Primarie a'I restitul suma de
lei 17.651 b. 70.
Ambele parti ail facut apel la Curte, care e pendinte la Sectia III
41). Anica Ionescu, revendica un loc de pe soseua Stefan-cel-Mare
§1 strada Terani, remas Comunel din rectificarea stradelor.
Trib. a admis actiunea numitei, iar Comuna a facut apel la Curte,
Sectia I.
42). V. I. Dan pretinde ca s'ar fi facut de Comuna un canal pen-
tru scurgerea apelor de la filtre pe locul seil din Comuna Bacu, ce-
rend desfiintarea lui §i daune. Tribunalul i-a respins actiunea, iar nu-
mitul a facut apel la Curte, care e pendinte la Sectia II.
43). Doctor Ioanid i Colonel Ciuflea au cerut voe sä repare imobi-
lul supus retragerii din calea Victoriei No. 100, precum §i sa cladesca
din noil, cerend i 500.000 lei daune pentru motivul ea nu i s'a admis
cererea la timp.
Tribunalul Sectia III a admis in parte- actiunea numitilor, obli-
gand pe Primarie la 20.000 lei daune.
Ambele parti au facut apel la Curte, care este pendinte la Sect. I.
44). Leonida Pancu cere a i se recumisce dreptul la o pensiune
de 200 lei lunar, pentru timpul cat a servft ca inginer la Primaria Ca-
pitalei §i in judetul Braila, recunoscendu-i-se dreptul numai pentru
15 ani de servicil S'a introdus in causa §i Ministerul de Finante, o-
bligandu-se Primaria a-i servi o pensiune de 200 lei lunar. Comuna
a facut apel, care e la Curtea de Apel, Sectia I.
45). B. B. Waimberg fi fii; confiscandu-i-se nisce ma§ini din fa-
brica de luminari de stearina, pentru o contrabands, s'a §i vindut
de Primarie cu suma de 14 000 lei. In urma s'a anulat decisia Consi-
liului Comunal §i s'a obligat Primaria a-i plati valorea de lei 14.000
e*iti la licitatie.
Ambele parti au facut apel care e pendinte la Sectia I, reclamantii
cerend 200.000 lei valorea acelor ma§ini.

www.dacoromanica.ro
68

46). N. Flcimanda a fost chemat in judecata de Comund a plati


valOrea unul loc din strada Otetari in fata cu proprietatea d-sale. Tri-
bunalul l'a condamnat la suma de 12 lei de fie-care metru patrat.
Pretul find mic, Comuna a facut apel, care e pendinte la Curte Sect. II.
47). P. Milk a fost chemat in judecata de Comuna sä desfiinteze
o mOra facuta pe apa riului Dambovita la mNia sa din judetul Ilfov.
Tribunalul Sectia II a respins actiunea, iar Comuna a Mout apel la Curte.

Exproprleri pendinte la Curtea de Apel.


1). Al. Em. Lahovari, se expropriaza in interes de aliniere de o
portiune de 536 m. p. teren din imobilul din Calea Victoriei 102. Ar-
bitril ail acordat ca despagubire suma de lei 160,245.Comuna a facut
apel contra acestel decisiuni a arbitrilor.
2). D-rul Sache Stefeinescu idem idem de 363,50 m. p. teren din
imobilul din str. Bolintineanu No. 11, i s'a acordat ca despagubire
suma de lei 41.826 bani 25.
Comuna a Mut apel la Curte.
3). Vasile Stemescu, idem de intreg imobilul ce '1 are pe strada
Teilor No. 34, acordandu-se ca despagubire suma de lei 77,312.
Comuna a Mout apel la Curte.
4). Tarsia Carp, idem de intreg imobilul din strada Teilor 36,
acordandu-se ca despagubire suma de lei 113.251 i 30/00.
Comuna a Mut apel la Curte.
5). Ceipitan Adamescu §i sotil Nicolini idem din strada B-dul
Elisabeta No. 44 ; arbitri ail acordat suma de 61.602, adica cu 5000 lei
mai mult poste invoeala Primariel, pentru care s'a facut apel la Curte.
6). Dirnitrie Tcindsescu, idem un loc din Calea Vacaresci, arbitrii
au acordat suma de 12,000 lei, adica cu un plus de 4,300 lei peste
oferta Primariei.
Primaria a Mut apel, care este pendinte la Sectia I-a.
7). N. Melisiano, idem de un loc din Bulevardul Maria, in supra-
fata de 307 m. p. Arbitril au acordat suma do lei 16.705, adica 40
lei de fie-care m. p.
Ambele parti ail Mut apel.

www.dacoromanica.ro
69

Procesele pendinte la Curtea de Casatio.

1). Statul fi Ldmotescu ail chemat Comuna in judecata cerend,


daune interese pe motivul ca, prin lucrarile intreprinse la Arcuda
mosia Dudu, ar fi fost lipsita de folosinta morilor situate pe acea
movie.
Atat Tribunalul cat vi Curtea, all scos din proces pe Primarie.
Statul vi d-1 Lamotescu all recurs la Inalta Curte de Casatie.
2). Moptenitorg defunctulta C. Ionescu Cucu, cer a li se da suma
de 9.000 lei ce i se cuvenea numitulul din retinerile ce i s'ail facut in
calitate de controlor comunal pe timp de 15 ant
Atat Tribunalul cat vi Curtea le-ail respins pretentiunile.
Numitil all facut recurs la Inalta Curte.
3). S. A. Halton pi fii. Atat judecatoria Ocol I cat vi Tribunalul
Sectia I, all admis actiunea numitulul de a i se plati suma de lei 500
valOrea unei obligatiuni comunale a imprumutului din 1883, esita la
sort vi pe care Comuna o crede prescrisa.
Ca chestie de principia, s'a Mut recurs la Ina lta Curte de Casatie.
4). P. Constantinescu, a atacat cu recurs decisiunea Curti' de A-
pel din Bucuresci, Sectia II, prin care i se respinge apelul facut con-
tra inchierii Comisiunil pensiunilor prin care i se recunoscea dreptul
pentru doue, termene de serviciii, iar nu la intr6ga pensiune dui:a
cum cerea. Recursul e lasat in suspensie.
5). C. Gr. Caracap fiind urmarit pentru suma de lei 4.445 taxa
pentru tot la canal vi apa ce se consuma la hotelul srnI anume Bi-
bescu Voda, a Mut apel la Trib. contra decisiunii care'l condamna
la plata acestei sume.Trib. Sectia I a admis in parte apelul, redu
tend suma la cifra de 2,540 lei. Contra acestei sentinte s'a facut re-
curs de ambele parti, care in urma unei divirginte a r6mas pendinte
la sectia II.
6). S. Prager face recurs in Casatie contra decisiunii de Apel,
prin care este impus vi urmarit la dari comunale. Recursul este pen-
dinte la Curte, Sectia I.
7). S. Fip ler. Comuna a atacat cu recurs sentinta Trib. Ilfov, Sectia
I, prin care se admite apelul numitulul, contra decisiunii Primariel cu
No. 27,359/1900, pentru o contrabands de 611 decalitri bOutura al-
coolica derivata din spirt.
Procesul e pendinte la Curtea de Casatie, Sectia II.

www.dacoromanica.ro
70

7). I. Saparis 0, altul a facut recurs contra sentinel Trib. Ilfov


Sectia III, prin care se respinge apelul numitulul facut contra deci-
siunil Primariei sub No. 46,203,1900, pentru o contrabands de 1.068
kilograme castane, continute in 12 sac! de panza.
9). R. Craimer. Comuna a atacat cu recurs sentinta Trib. Ilfov
Sectia II, prin care se admitea apelul numitulul contra decisiunil cu
No. 52.130/1900, pentru o contrabands de 25 Kilograme parfum in
1.000 flacOne.

Contraventil
Pe langa procesele civile, avocati! ComuneI s'ail mai infatisat in anil
1900 si 1901 Inca in 9.262 procese de contraventie, din care 5.535 pro-
cese s'ail trimis de acest serviciii, restul:de 2734 s'ail trimis de catre
Politia Administrative si serviciul de Masuri si Greutati; in acest numer
de procese intra si cele r6mase din anul 1899.
Din aceste procese s'a judecat la Judecarii si Tribunale . 7.044
Nimase pendinte pe anul 1902 1 747
Tablourile pentru incasarea amendilor s'ail inaintat Comptabilitatii
iar hotararile pentru desffintari, parte Politiei Comunale si parte Ser-
viciulu! de Alinieri.
In acelasi timp Consiliul de avocati s'a pronuntat in 146 cestiunl
supuse spre discutiune de tetra D-1 Primar si d -ni! Ajutori si diferite
Servicil ale Primariei, dandu-si avisul. Consiliul se aduna in mod re-
gulat de dou6 or! pe saptamana, afara de casuri urgente cAnd se con-
vOca si in sedinte extra-ordinare.
Numerul total al hartiilor intrate in anil 1900 si 1901 a fost de
17.516, earl s'ail resolvat definitiv.
Procesele de popriri pe lefile diferitilor functionari a! Comunei
precum si pe diferite some ce particularil aveail a lua de la Comuna
din antreprize si expropieri, se ridica in anul 1900 si 1901 la cifra de
168, la car! au respuns advocatil Comunel in aperarea intereselor
Prim6riel.
Procesele terminate.

1). M. Iaraf. 8). N. Cucu St.


2). Al. Antimescu. 9). S. P. Niculescu.
3). I. V. Borcea. St. Cons- 10). Heinerich Fr. Sohne.
tantinescu. 11). Gogu Ionescu.
4). Gr. I. Lahovary. 12). N. Constantinidi.
5). Mostenitorii C. Mimy. 13). Simion P. Niculescu.
6). George si Maria Calinescu. 14). I. V. Alexandrescu.
7). Carol H Opler. 15). St. Ionescu.

www.dacoromanica.ro
71

16). Andrei Popovici facut tran- 42). S. Mingart.


sactie. 43). Stef. Stegaru.
17). V. I. Dan pentru mori. 44). Oscar Spathe.
18). Maior Ath. Fanuta. 45). Dr. Stefanescu.
19). Mostenitori Boisguerin. 46). A. Goldblat.
20). Maria Bolonasi. 47). $t. Capitanescu.
21). Compania de Gaz. 48). L. H. Loebel.
22). Varvara Enescu. 49). Filip Schvarzman.
23). Rebeca Heschia. 50). Th. D. Rovaciu.
24). E. L. Fabini. 51). M. Campeanu.
25). Eufrosina Barozi. 52). A. Steinbruch.
26). Loran si C. Op ler. 53). Elias Marcus.
27). I. Boloseneanu. 54). N. Negri.
28). L. B. Goldenberg. 55). C. Ruptureanu.
29). P. Vasilescu. 56). Ion Popescu s. a.
30). Nita Sachelarie. 57). Al. Sc. Ghica.
31). Nae Th. Rucareanu. 58). I. C. Zamfirescu.
32). Langeveld & Dithmer. 59). Ath. Dimitriade.
33). Fratii Weissman. 60). Cosma Stavri.
34). S. si M. Grosman. 61). Mateiti Radulescu.
35). Sava Lucescu. 62). Spirea Bellu.
36). S. Gondos. 63). Th. Zveifel.
37). D. Barbulescu. 64). Al. Sc. Ghica.
38). Societatea Nechtar. 65). Enciulescu si Epitropii spit.
39). M. R. Serian. Xenocrat.
40). Clement. Santalena. 66). Zinca S. Nicolail.
41). N. Badea.

Exproprierl terminate.
1). Mostenitorii defunct. Krisoskoleii, strada Plata Amzei.
2). Idem, idem. Anton Tanasescu, strada Artei.
3). Sotii Guran. strada Virgiliti.
4). Mostenitoril Mavrogheni, strada Stindardulul.
5) Idem Tanase, strada Terani.
6. Sotil Aristia si capitan $tefanescu, strada Tudor Vladimirescu.
7). Petre Mioscu, B-dul Dosul Garet
8). Carolina Scheler, strada $tirbey-Voda.
9). Chira Badulescu, strada Popa Tatu.
10). Sotil Vladescu, strada Ceairului.
11). Anica Popescu, strada Neptun.
12). C. Barzon, strada Sculplurei.
13). Lt.-Colonel Stroescu, strada Culmea.
14). Theodor Cutarida, strada Cotroceni.
15). Sop Darzeanu, strada Cotroceni,

www.dacoromanica.ro
72

16). Ion Dumitrescu, strada BerzeT.


17). Sotii Panaitiu, strada Surorilor.
18). Mo§tenitoriT Porumbaru, strada Po lona.
19). MaI multe exproprieri din strada Neptun §i gropile Neptun.
20). MaT multe exproprieri de la Grozavesci necesare pentru a-
dancirea D am b ov itei.
21). Idem din strada Schitu Magureanu.
22). Alexandrina Georgescu §1 minorii Georgescu, strada Viitoru-
lui colt cu Teilor.
23). Sotii Cucurusescu strada ImprimerieT.
24). Matache Dragoiu, strada Campul-MoWor.
25). Panculescu i Fotiadi, strada Apolodor.
26). Paraschiva Grigoriu §i minorli so1 fiI din strada Teilor.
27). Sotil Rusovici, Calea DudescI.
28). Sotii Radulescu, din strada LinNtei.
29). FratiI Boboc, strada Nerva Traian.
30). Epitropia Bis. S-tul Nicolae $elarT de un loc din str. BlanarT.
31). N. Georgescu §i sotia sa, un loc din strada Calara§ilor.
32). Sotil I. Badulescu, idem, Putu cu apa rece.
33). Sotil Zoe §i dr. N. Albescu, un imobil din calea VacarescI.
34). Calciu T. Ion §i sotil St. Ionescu, imobil strada Virgilit.
35). Sotii Mirescu, un loc din strada CasarmeT.
36). Sotil Ecaterina §i P. Alexandrescu, idem strada Bateriilor.
37). Minoril Abramescu, iddm strada SperanteT.
38). Dr. C. Andronescu, idem strada Catunulul.
39). Sotii Lucacescu, idem strada StupineT.
40). Mo§tenitorii Caliopi Dumitrescu, imobil din strada Romans.
41). C. Jean, locul din strada SapienteT.

www.dacoromanica.ro
CAP IIL

DIRECTIUNEA ADMINISTRATIVA

Directiunea Administrative are In sfera el' de activitate lucrarile


de purA administratie §1, In special, se ocupa cu lucrarile relative la
administratiunile epitropiilor bisericescl din Capita la, cu cele relative
la scolele primare de Heti $i fete, scola comerciala de gradul I si
scola profesionala de fete Protopopul Tudor Economu, cu lucrarile
privitore la recensamintul tinerilor pentru recrutare, recensamIntul
cailor, epelor, catarilor §i obiectelor de transport supuse rechizitiunii
pentru armata, cu liberari de certificate $i legalizArl de acte de tot
felul, cu cimitirele comunale, asistenta publica, cu inchirierea pietelor,
halelor si altor bunuri comunale, cu tinerea licitatiunilor si contractd-
rile pentru Intreprinderi de lucrari, aprovisionarI de materiale $i altele.
Directiunea Administrative coprinde trot biurouri interi6re si mat
tin de densa cate-va servicil exteriOre, cum aunt : Politia comunalg,
Serviciul masurilor si greutatilor, Azilul de nopte, Ospataria populare
si Mile populare.
In timp de la 1 lanuarie 1898 si pang la 31 Decembrie anul 1901,
ail intrat la acest serviciii, spre resolvare, un numAr de 63.390 hartil
diferite, din cari: 16.422 in anul 1898, 14.543 In anul 1899, 17.043 in
1900 si 16.382 in 1901.
In acest interval de timp, s'aii liberat $i s'ail legalizat un numer
de peste 26.996 certificate, dovecil si alte acte servind la diferite tre-
buinte, din earl' 7.000 in anul 1898, 6.600 in anul 1899, 5.816 In 1900
si 7.580 in 1901.

www.dacoromanica.ro
74

De asemenea, sail liberat un numar de 136 permisiuni sail car-


tulii pentru exercitarea de comerciil ambulant, in casurile permise de
legea pi regulamentul asupra comerciului ambulant, $i anume: 50 in
anul 1898, 54 in anul 1899, 23 in 1900 si 9 in 1901.
Este de notat ca, certificatele de paupertate pentru scutiri de
taxe pentru procese, cari mai inainte se liberail de serviciul conten-
cios, ail fost trecute, la 22 Maid 1901 la directia administrative. Nu-
merul certificatelor de aasta categorie ce s'ail liberat de la aratata
data pens la 31 Decembrie 1901 este de 919.

BlUROUL LICITATIUNILOB.

Inchirierea halelor, pietelor $i altor bunuri comunale se face prin


licitatie publics si in conformitate cu dispositiunile legil de compta-
bilitate generals.
Aceste inchirieri aduc Comunei un venit important, precum se
'Ate vedea din tabela de mai jos, in care se arata bunurile inchiriate
prin licitatiune publica. §i sumele (chiriile) ce ele au produs in anil
din urm5. 1898, 1899, 1900 §i 1901:

... Du pa contractele de tnchilrere din ark


1:
i:D
F
0
CJ BUNURILE 1898-1899 1899-1900 1900-1901 1901-1902
O
Z Let Let Lel Let
a). Hala Ghica
1 Compartimentele din interiorul halei
(parter) . 85.01 82.854 80.815 80 233
2 Subsolul halei Ghica . . . . . . . . 6.575 6.575 6.081 5.790
3 Gheretele din curtea halei Ghica, pen-
tru precupetie mare . . . . . . . . 18.694 21.127 19.665 20.130
4 Compartimentele din jurul latrinelor 3.885
halei Ghica (branzarii) . . . . . .
. 5.64 5.641 3.830
5 Locurile acoperite din rondurile dintre
hala Ghica si hale de pesce, pentru
precupetie mica . . . . . . . . .
. 7.240 7 241 9.625 10.596
6 Locuri pentru zaraavat din curtea ha-
lei Ghica . . . . . . . . . . . . . 3.77 3.771 4 075 4.220
7 Locurile acoperite din fata halei de pesce,
pentru finylare de oue, smintana, etc. 4.48 4.48 6.891 6.890

b). Hala de Pesce


8 Compartimente din interiorul halei . . 12.68 12.68 11.071 10.795
De reportat . . . 144.098 144.366 142.051 142.539

www.dacoromanica.ro
75

-,.. Oupa nontractele de Inchiriere din (nil:


0,..
00 BUNURILE 1898-1899 1899 1900 1900 1901 1901-1902
0
z Le! LeT LeT LeT
Report . . 144.098 144.366 142.051 142.539

c). Hala de Flori fi Prude


9 Compartimentele din interiorul hale! . 5.587 5.537 6.591 5.590

d). Plata Bibescu-Trodd

10 Compartimente de zid pentru peace sd-


rat si pesce prospat en ridicata . . . 16.265 16.265 17.645 17.545
11 Magasii de pescarie in Piga Bibescu-
Vodd 445 445 desfiintate desffintate
12 Compartimente de scanduri din pieta
13ibescu-Vodd, pentru precupetie . . 6.716 5.716 6.595 6.595
13 Un pavilion in plata Bibescu-Voda, pen-
tru vindare de placintd . . . . .. 12 120 400 400
14 Locurile pentru zarzavat en gros din
pieta Sibescu-Voda . . . . . . . 37.995 44.550 42.22d 30.545

e). Hala Amza


15 Compartimente in interior (vechea con-
structie) . . . . . . . . . . , 5.000 6.908 8.860 12 267
16 Compartimentele din noua constructie
a hale! Amza . . . . . . .
, . , 1.675 4 586 ' 4.32s 4.385
17 Pivnitele din noua constructie a hale!
Amza 225 345 345 345
18 Sub-solul hale! Amza . . . . . . . 183 293 382 336
19 Locuri din jurul halei pentru diferite . 1.403 1.463 1.265 945

f). Hala Herasca


20 Compartimente in interior 12.381 12.380 12 396 12.396

g). Hala Grivifa


21 Compartimente din interiorul hale! . . 7.181 7.600 6.688 6 071
22 Locuri acoperite din jurul hale!. De
asemenea si locuri neacoperite, par-
celate, earl s'ail desfiintat in anul 1899
prin marirea hale! 7.091 3.793 2.96 2.792

h). Hala Traian.


23 Compartimente din interiorul hale! . 2.495 2.495 2.365 2 660
24 Locuri de zarafie din piata Sf. An ton . 3.97, 4.018 desfiintatc desflintate

i). Hala de Paseri.


25 Compartimente din interiorul hale! . . no exIsta nu exista 710 1 558
DA rennrtat _ . _ 251.83 I 260.879 254.592 246.868

www.dacoromanica.ro
76

Dupe contractele de Inchiriere din soil:

BUNURILE 1898-1899 1899 1900 1900 1901 1901-1902

LeT Le1 LeT L eT

Report . . 251.834 260.879 254 692 246.868

j). Grddinile.
26 Ciomigiti (pavilionele oi exploatarea la-
cului) . . . . . . . . . . . . . . . 9.610 11.675 6.605 9.030
27 Gradina Zerlendi pentru fructe . . . 175 175
28 Pavilionul din gradina Sf Gheorghe nal. 651 551 365 365
29 Chioocuri pentru vinclare de ziare . . 24.731 25.475 26.174 26.112
30 Gherete of chioocuri osebite . . . . . 1.29 2.065 1.070 1.370
31 Manutanta Colentina. In anul 1901 s'a
reziliat contractul, Comuna fiind in
proces cu chiriaoul . . . . . . . 50.101 50.101 50.101
32 Plata Dudesci. In 1900 nu s'a inchiriat,
iar in 1901 s'a inchiriat o parte pen- nu s'a
tru mustArie . . . . . . 2.035 2.035 inchiriat 300
33 Pavilionul din campul Mooilor . . . 8.67 6.668 5.830 4.965
34 Case de locuinta of pravalii cu locuri
din fata for 27.937 24 848 21.095 29 500
35 Locuri de arat of paounat . . . . . . 10.026 10.025 7.446 6.663
36 Mooiile Viioora oi Cotenita din judetul
Olt, donate Primariel oi Societatei
,Invetatura Poporului Romany, de
defunctul Evloghie Gheorghieff, s'a
arendat anual cu . . 11.400 11.400 41 401 11.400
37 Exploatarea zavoiului de pe mooia Vii-
Ora, idem, idem pentru 6 ani, cu in-
cepere din 1899 oi on arenda 4.900
lei in total, sail 980 pe an . . . . . 981 981 980
38 Locuri pe diferite strade cu diferite
destinatil . . . . . . . . . . . . . 8.794 6.692 5.935 15.378
39 Locuri parcelate din piateta Ivanovici
din care parte desfiintate, fiind ocu-
pate de lucrarile con structiei halei
de paseri . . . . . . . . . . . . 1.730 1.095 2.98 2.757
40 Inchirierea dreptulul de afioagiii, de
on -ce publicatiuni la punctele fixate. 9.500 9.500 7.481 7.480
41 Idem de a strange de la rampele de
gunde, ase, etc. adjudecat anual cu. 12.500 12.506 12 500
418.291 4d6.453 414.553 374.668

Inchirierile sunt facute, in general, pe termen de 3 ani si numai


cate-va din ele sunt facute pe un an de chile.
Afars de sumele indicate in tabela de mai sus, Comuna mai in-
caseza o sums insemnatd si din inchirierile eventuale cjilnice, septa-
manale on lunare, a diferitelor locuri din oras si din piete.
Este de remarcat ca noua hald Trajan, terminate §i puss in
functionare in anul 1896, nu a dat resultatele asteptate ; comerciul
este fOrte slab in ea. Ar fi trebuit ca aceasta hale sä se fi construit
inteo altd localitate si anume la intalnirea stradei Trajan cu calea
Dudesci, unde este un centru f6rte populat si comercial, sail la Ba-
riera Mosilor, sail la locul din calea Mosilor numit plata Topciului.

www.dacoromanica.ro
77

La hala Amza s'ail efectuat transformari si adaose importante.


Ast-fel s'ail facut compartimente in interiorul hale, pentru comerciul
de zarzavat, care mai inainte se exercita in exterior In jurul haleT
si presenta un aspect barbar din causa baracelor de scanduri ce '§i
improvizad chiria0 respectivi. S'ail Mout de asemenea instalatiuni
proprii pentru there de miel gi pivnite sistematice, pentru conser-
varea camel.
Este de regretat insa, ch, cu Mite aceste imbunAtatiri aduse, earl
all costat pe Comuna sume insemnate, totu§i mare parte din corner-
ciantii acestei hale, s'ail aratat indaratnici, i, pretextand ca nu to
convine noua organisare a halei, all oferit la licitatiunile tinute, chirii
prea midi in raport cu cele obtinute in trecut, ceea ce aratd eg era
mai bine a se amenaja exteriorul halei pentru vindere de zarzavat.
La hala Grivita de asemenea, s'ail executat transformAri §i a-
daose de constructiuni pentru comerciul de precupetie, pescarie, etc.,
care se exercita mai inainte In afara de hala.
In anul 1900 s'a construit o hala pentru vinclare de pas6ri vii,
care comerciil se facea mai inainte sub cerul liber.
Prima inchiriere s'a facut pentru timpul de la 25 Noembre 1900
panel la 1 Aprilie 1901, producend suma de 710 lei.
Dupa expirarea acestui termen de inchiriere, hala s'a reinchi-
riat prin licitatiune pe timp de la 1 Aprilie 1901 pang la 1 Aprilie
1903, producend pentru un an lei 1558.
Licitatiunile ce tinut la acest biurou, In conformitate cu dis-
positiunile legil all fost :
De la 1 Ianuarie 18981 i pang la 31 Decombrie acel an, s'ail tinut
82 licitatiuni §i s'ail dat in intreprindere lucrari 9i aprovisiongri:
In anul 1899 s'ail tinut 83 licitatiuni;
In anul 1900, 74 licitatiuni;
In anul 1901 s'ail tinut 80 licitatiuni ;
In anul 1898, s'ail vindut prin licitatiune terenuri representand
11.486 metri patrati, Impreuna cu casa §i vila donate de decedatul
maior Neuman, pentru suma de 483.034 lei in total.
Idem diferite marfuri confiscate de serviciul Acciselor, pentru
suma de 12.505 In total.
Idem diferite objecte 9i materiale scose din serviciil idem 2.560 lei.
In anul 1899, s'ail vindut terenuri representand 5.244 metri pa-
trati, pentru suma totals de 244.087 lei.
Idem diferite marfuri confiscate de serviciul Acciselor, pentru
suma de 9.508 lei.
Idem diferite objecte qi materiale sc6se din serviciil idem 2.123 lei.
In anul 1900, s'aii vindut terenuri In suma de 2.103,92 m. p.
pentru o valore totals de 71.964 lei.
Idem diferite marfuri de contrabands pentru suma de 6.419 lei.

www.dacoromanica.ro
78

Idem diferite obiecte §i materale, pentru 1.388 lei.


In anul 1901 s'an vindut terenuri in suma de 1.803 m. p., pentru
o valore totals de 48.391 lei.
Idem diferite marfuri contrabands, pentru suma de 2.224 lei,
bani 27.
Idem diferite objecte §i materiale, pentru lei 7.175, bath 50.
Osebit de vindarile de mai sus, s'ali tinut licitatil, in profitul So.
cietatii «Maternal., pentru patru objecte (giuvaericale), cars ail produs
suma de lei 2.470 in total.

BIUROUL CULTELOR I $COLELOR.

Invatlimintul primar.
Legea proclamand gratuitatea i obligativitatea invatamintului
primar pentru toff Eli de romani, este de mare importanta pentru in-
deplinirea acestei dispositiuni a legel, ca recensimintele anuale ale
copiilor in virsta de §cOla sa se fats in mod cat mai complect §i exact
pe circumscriptiuni §colare.
Vechile circumscriptiuni, in numer de 25, ne mai corespundend
realitatii, in urma legei de marginire a oraplui, decretata in anul 1895,
care a intins cu mult periferia oralului, s'a simtit necesitatea unei
noul impartiri in circumscriptii scolare, §i, in anul 1898, dupe interve-
nirea Ministerului Cultelor §i Instructiunil publice, s'a instituit o co-
misiune mixta, compusa din revisorul §colar al Capita lei, delegat din
partea Ministerului F;;i din doi delegali din partea Primariei, cu insAr-
cinarea de a intocmi nouile circumscriptiuni.
Data fiind situatiunea oraplui §i modul cam neregulat in care
aunt trasate stradele pe tota intinderea lui, data hind variatiunea, ca
numer, a proporatiunii §colare din diferitele localitati ale ora§ului ;
dat fiind faptul ca numerdsele localuri de §colI construite de Comung,
in anii trecuti, nu ail fost distribuite in mod rational, asa ca in unele
centre ele sunt prea multe i wz ate prea aprOpe unele de altele, iar
in alts localitati sunt prea putine §i se simte lipsa de §coll ; tOte aceste
consideratiuni all fost atatea dificultati, pentru comisiune in efectuarea
\divizarii ora§ului in noui circumscriptiuni colare, trebuind a se tine
ki de normele ca in fie-care circumseriptie sä fie eel putin cate doue
§koll complecte, una de baeti §i alts de fete ; ca in fie-care circumscrip-
thine populatiunea §colara sa fie intro 540 §i 840 copii, §i afara de
acOsta trebuind a se tine soma i a se menaja, pe cat posibil, actua-
1 lele cladiri comunale spre a putea servi §i mai departe pentru §coll
§i a nu remane ne utilizate.
Cu tOte aceste dificultati, comisiunea i-a terminat insarcinarea
§i lucrarea el a fost aprobata de Ministerul Instructiunii publice in
luna Iunie 1898, asa ca recens6mintul copiilor in virsta de §c616 pentru

www.dacoromanica.ro
79

anul 1899, s'a putut face pe nouile circumscriptii §colare, earl sunt in
numer de 31.
Pentru ca noua impartire in circumscriptii §colare se p6ta fi cat
mai folositOre invetamintului, Ministerul §i-a exprimat dorinta :
a). Ca localurile §colare actuale, construite de Comuna, sa se trans-
forme in ]ocaluri cu cate 6 clase, data vor putea primi acosta trans-
formare.
b). Ca t6te localurile ce se vor construi din noil, O. se face numal
cu cate 6 clase, avend fie-care clasa o suprafata de cel putin 64 m. p.
c). Ca nouile cladiri sa fie rapartisate exclusiv dupe cireumscrip-
tiuni §i a§eclate in spre centrul circumscriptiunilor.
d). Ca, in ce privesce circumscriptiunile margina§e, despre cari
nu se scie data vor remane in raza ora§ului, este mai bine a se re-
zerva cladirile a§a cum sunt, pane se va rezolva cestiunea razes ora-
§ului in mod definitiv.
In vedere ca aceste mesuri nu pot fi indeplinite de cat treptat
§i cu timpul ; in vedere ca, dupd cum s'a ells, in unele centre §c6lele
sunt prea dese, iar in altele prea rare, Ministerul, in intelegere cu
Primaria, indata dupe crearea celor 31 circumscriptiuni §colare, a luat
urmatorele dispozitiuni :
1). $c6la de fete No. 3 din circumscriptia I, care era instalata in
localul Comunei din strada Sf. Gheorghe Noil, s'a desfiintat, §i in lo-
cu -T, purtand acela§i numer, s'a infiintat o §c6la de fete cu 4 clase in cir-
cumscriptia 14-a, instalandu-se intr'un local inchiriat pe strada Labirint.
2). *cOla de fete No. 23 din circumscriptia II, ce era instalata in
un local al Comunei pe bulevardul Carol 1, langa calea Mo§ilor, s'a
desfiintat §i in locul seri, purtand tot acela§ numer, s'a infiintat o §c6la
de fete cu 4 clase in circumscriptia a 16-a, instalandu-se intr'un local
inchiriat pe strada Lanariel.
3). $c61a mixta No. 22 din circumscriptia II, ce functiona intr'un
local comunal pe bulevardul Carol colt cu strada Scaunele, s'a des-
fiintat §i in locu-i, purtand acela§ numer, s'a infiintat o §c61a mixta
cu 2 clase in circumscriptia 17-a, instalandu-se intr'un local particular
pe soseua Viilor.
4). *cola de baeti No. 29 din circumscriptia 4-a, ce functiona in
local particular pe strada Epurilor, s'a desfiintat §i in locu-1, purtand
acela§ numer, s'a infiintat o §c6la de baetl cu 2 clase in circumscriptia
19-a, instalandu-se pe strada Regnault, intr'un local particular.
5). *cOla mixta No. 36 din circumscriptia 14, instalata in localul
particular pe strada Traian, s'a desfiintat §i in locu -1, purtand acela§
numer, s'a:infiintat o §c6la de fete, cu 3 clase, in circumscriptia 27-a
pe calea Grivitei, in un local inchiriat.
6). Sao. de:fete No. 35 din circumscriptia 7-a, ce functiona in-
tr'unllocal particular in strada Isvor, s'a desfiintat §i in locu-T, pur-
tand No. 18 (al §c61ei de pe bulevardul Carol, colt cu strada Fortunel

www.dacoromanica.ro
80

ce s'a desfiintat Inca din anul 1897), s'a infiintat o sc6la de fete cu o
singura clasti in circumscriptia 25 a si s'a instalat intr'un local inchi-
riat pe strada Colentina.
7). So:51a de fete No. 26 din circumscriptia 13-a, ce functiona cu
3 clase intr'un local particular pe strada Traian, langa biserica Hagiu,
s'a mutat in circumscriptia 24-a si, adaogandu-i-se clasa a 4-a, s'a in-
stalat in noul local comunal ce s'a construit de Comuna pe bulevardul
Ferdinand, colt cu strada Rotarilor (gura Oborulul), caruia local s'a
dat numele de scola (+Principe le Ferdinanth.
8). 5c 61a de MeV No. 8 din circumscriptia 7-a, ce functiona in
'ocalul comunal «Alexandra Orascu» din strada Isvor colt cu Mihal-
Voda, s'a mutat de asemenea in noul local «Principe le Ferdinand, in
aripa destinata pentru baeti.
9) SO la de fete No. 1 din localul comunal «C. Codreanu), strada
Isvor No. 12, circumscriptia 7-a, s'a mutat in localul fost ocupat de
scola de baeti No. 8, mentionata mai sus.
10). Sena de fete No. 33 ce functiona cu 2 clase in local parti-
cular pe langa biserica Coils Radu, circumscriptia 4-a, s'a desfiintat.
De asemenea s'a mai desfiintat urmatOrele scole :
a). Scola rurala ce functiona in localul comunal din curtea bi-
sericei Oborul Noll. Acest local s'a dat pentru cat va timp d-nei Luisa
Neamtu, pentru a Infiinta in el o scOla frobeliana.
b). Scola rurala numita «de la Bragadirw), co functiona in un
local particular pe calea Rahovei in sus, spre linia ferata.
c). Scola rurala din calea Serban-Voda, ce functiona in un local
particular.
d). Scola rurala de la bariera Grivita, de asemenea s'a desfintat
si In locul ei s'a Infiintat scola urbana mixta cu trel class din circ.
27a de care s'a vorbit mai sus sub No. 5.
La inceputul anului scolar 1899-900, fats cu resultatele recen-
s6mintului facut pe basa ultimel impartiri a orasului in circumscrip-
tiuni scolare, s'a simtit necesitato si s'ati infiintat Inca trei scoli ru-
rale mixte, cu program urban, in urmatorele localitati :
a). In mahalaua Ghencea, scola rurala mixta, No. 6, instalata in
un local inchiriat pe strada 13 Septembre No. 205 si deservind cir-
cumscriptia 31-a ;
b). Spre sf. Vineri Noutl, scola rurala mixta No. 5, instalata in
un local Inchiriat pe Calea Grivitei No. 254 si deservind circumscrip-
tia 29 a.
c). Spre Colentina, scola rurala mixta No. 7, instalata de ase-
menea in un local inchiriat in strada Marina de paine No. 9 si de-
servind circumscriptia 23-a.
La inceputul anului scolar 1900-991, s'au mai infiintat dou6 scoli
rurale mixte si anume :

www.dacoromanica.ro
81

1). $c6la rurall mixta No. 8, instalatd In un local inchiriat in


Ca lea Pisculul §i deservind circumscriptia 15-a.
2). $cOla rurald mixta No. 9, instalatA in un local particular in
§oseaua Mihaid Bravul §i deservind circumscriptia 14-a.
In vederea resultatulul recensgmantuluT copiilor in virstd de
§cold facut in luna Maid 1901, la inceputul anulul colar 1901 -1902
s'ad facut urmatorele modificarT in distributiunea localurilor de scoli.
a). S'a desfiintat qcola rurald mixt/ No. 1 instalatd in un local
inchiriat din strada Witing i deservind circumscriptia 28, strdmutan-
duse In locu'i §c6la de fete No. 34, din circumscriptia 12.
b). S'a desfintat *cola rurald mixtd. No. 5, instalata in un local
inchiriat pe Ca lea Grivitei i deservind circumscriptia 29, mutandu-se
in locu'i c61a de fete No. 15 din circumscriptia 5.
e). S'a desfintat §c6la rurald mixta No. 7 instalatd in local in-
chiriat din strada M4na de paine No. 9 §i deservind circumcriptia 23.
d). $c61a mixtd No. 23 din circumscriptia 16 s'a strAmutat in cir-
cumscriptia 11, instalandu-se intr'un local particular din strada Ghica-
Vodd.
e). $ cola mixta No. 37 din circumscriptia 12, a fost mutata in cir-
cumscriptia 27 §i instalatd in un local inchiriat pe strada $incai No. 24.
In ce privesce denumirile §c6lelor, Ministerul Instructiunii a dat
§c6leT divisionare din calea Dudesci numirea de §c6la mixta No. 33,
iar §colei rurale mixte No. 6 din suburbia Ghencea, numirea de ccola
No. 35.
Tot in anul 1901, Capitala a fost impartita in dou6 circumscrip-
tiuni revizorale, conduse de cate un revizor §colar:
Circumscriptia I, cuprinde §cOlele de baeti No. 3, 6, 8, 9, 11, 14,
16, 18, 23, 25, 26, 27, 30, 31 §i 32; de fete: No. 6, 7, 8, 11, 12, 14, 15,
18, 19, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 32, 34, 36, 37; rurale mixte 2, 3 §i 4,
Circumscriptia II, cuprinde c6]ele de blet1 No. 1, 2, 4, 5, 7, 10,
12, 13, 15, 17, 19, 20, 21, 22, 24, 28, 29 ; de fete No. 1, 2, 3, 4, 5, 9, 10
13, 16, 17, 20, 21, 22, 28, 31, 33 §i 35.
Enumeram acs mai jos, fie care din, cele 31 circumscriptiunT kicoi
lare cu intinderile lor.
Circumscriptia 1-a
Incepend din r6spantia B-dului Academia cu Calea Victoria,
merge pe B-dul Universitatil panel in r6spantia cu str. ColteT, str-
Coltei pand In Sfintilor, trece apoi pe str. G-ral Florescu pand in
Calea Mo§ilor, str. Calonfirescu pang in str. Stelea, str. Stelea pand
in sf. Mina, Sf. Mina panel in CAlara§i, Lucaci pand in Mircea Vodd
mergend pe Mircea Vodd pana In Labirint, Labirint pang. in VAca-1
resci, apoi pe str. din fata Azilulul MAturatorilor pand. In chef; iea
pe ched pana la podul din fata str. Apolodor (Brancoveanu) §i apoi
pe calea Victoriel pand in intersectia cu B-dul Academia.
6

www.dacoromanica.ro
82

Circumscriptia 2-a

-
Incepend din respantia B-dul UniversitAtil cu B-dul Co ltea, mer-
gend pe B-dul Coltea pand in str. Bati§te, str. Bati§tea pand in Tei-
lor, str. Teilor pand la respantia str. Lipcanului cu Sf. Spiridon, Sf.
Spiridon, pana in str. TOmnei, str. Temnei pand in Popa Petre, Popa
Petre-pana in calea Mo*ilor, calea Mo§ilor pang in respantia stradei
Olari, str. Olari tranversand elipsa Ferdinand, str. Furiilor pand in
piata din str. Plantelor, str. Plantelor pane. in Mantulesa, str. Man-
tulesa pand inIMo§ilor, Ca lea Mo§ilor pand in respantia cu Str. G-1
Florescu §i urmeza apol limita despartitOre a circumscriptiel 1-a,
Circumscriptia 3-a
Incepend din respantia G-ral Florescu cu Ca lea Mo§ilor, traver-
seza aceea§i limita cu circumscriptia 2-a pand in str. Plantelor, str.
Plantelor pand in str. Lini§teI, Str. Lini§teI pang in Popa Sore, Str.
Popa S6re pand in Strada Stupinel, str. Stupinel pang in Zefir, Ze-
fir Vaud In str. Traian, Str. Traian traverseza Ca lea Ca lara§I pand
in Labirint, de aci pe Labirint pana la respantia Olteni cu Mircea-
Vodd §i apol urmeza aceea§I limita cu circumscriptia 1-a din Mircea
Voda pang in calea Mo§ilor, la respantia cu str. Gral Florescu.
Circumscriptia 4-a
Incepend din respantia Labirint cu Vacaresci, trece pe Labirint
pand in str. Turturelelor, str. Turturele pana in str. Vulturuldi, Str.
Vultur pand in piateta din Ca lea Raionuldi cu Ca lea Dudesci, calea
Vitanuldi.pand in str. Foi§orul, Str. Foi§or pana in str. Campodu-
celui, Str. Campoducelul pand in Str. Siminocului, Str. Siminocului
pand in Str. Nerva Traian, traversezd Nerva Traian §i merge pe str.
Triumfului pand in Ca lea Vdcaresci, apol pe aceea§I limita cu cir-
cumscriptia 1-a, pang in Str. Labirint de unde s'a plecat.
Circumscriptia 5-a
Incepend din respantia Labirint cu Ca lea Vacaresci, merge pe
Ca lea Vacaresci pand in strada Baba Dochia, strada Baba Dochia
traversand riul Dambovita, iea pe strada TdbdearI pand. in Strada
Gar lita Noud, traversand acestd strada, iea pe strada Potera§i pang
in Cuza Vodd, pand in Strada project BAtranilor, strada Bdtrinilor
pand in strada Senatului, Strada Senatului pand in projctata pre-
lungire a stradel Alexe, Str. Alexe pand in strada *erban-Vodd,
Serban Vodd pang in strada LanarieI *1 in linie dreaptd in di-
rectia acestel strade pand la strada 11 Iunie; Strada 11 Iuniii pand

www.dacoromanica.ro
83

in Principatele Unite, Strada Principatele Unite pana in Ca lea $erban-


Voda ; Calea $erban Voda pana la podul Dedu, traverseza cheul
pana in limita circumscriptiel 1-a.
Circumscriptia 6-a.
Incepend pe cheiul Dambovitei de la Podul Dedu, merge pe a-
ceeasi limita cu. circumscriptia 1-a, pand la podul Apolodor, traver-
seza riul Dambovita, merge pe strada Apolodor pana in strada Vilna-
torului, strada Venatorului pana in strada Cazarmei, strada Cazarmei
pana in respantia strada Moiled cu strada Militarilor, strada Militari
pand in prelungirea fundatura Fenix, de aci pe strada Cazarmei pana
in Mucius Scevola, strada Mucius Scevola traverseza strada Lazurenu
pan& in strada Minotarului si apoi apucand pe strada care taie strada
Ecoului, Meteorilor, ArionOia si Salvatori pand in calea Rahovei, ' calea
Rahovel pang in piateta cu soseua Demnel $i strada OdOrei, pe strada
OdOrei pana in sosoua Viilor, soseua Viilor pand in sosoua din Nou
prin fata fabricei de chibrituri, cotind prin fata Orel Filaret, strada
Cutitul de argint pana in 11 Iunie si de aci pe strada 11 Iunie ur-
mand limita de despartire cu circumscriptia 5-a.
Circumscriptia 7-a.
Din respantia calei Victoriel cu Bulevardul Elisabeta, Bulevardul
Elisabeta, cheul Dambovitei pana la podul Sfintul Elefterie, traver.
seza garla pe strada Carol Davila, projectata traversand elipsa pana
in strada Carol Davila, strada Carol Davila pand in Isvor, pe Isvor
pana in respantia strada Puisorului cu Isvor, pe strada Graurului panel
in 13 Septembre, pe 13 Septembre pana In strada Militarilor, pe Mi-
Mari pana in prelungirea fundaturei Fenix $i d'aci urmeza limita cu
circumscriptia 6-a pana la podul Apolodor, de ad urmeza limita cu
circumscriptia 1-a pana la respantia Bulevardul Elisabeta cu calea
Victoriei.
Circumscriptia 8-a.
Din respantia Bulevardului Carol cu strada Coltei, urmeza limita
circumscriptiei 2-a pan/ in strada Bati§tea, de aci iar pe Coltea pana
in Clementa, pe Clementa pana in strada Po§ta-Veche, pe Po§ta-Veche
pana in calea Dorobantilor, pe Dorobanti pand in Prima-verei, pe
Prima-varei 'Ana in strada Biserica-Amza, pe strada Biserica-Amz a
pang in calea Victoriei, calea Victoriei pana in strada Banului, strada
Banului pana in strada Manea Brutaru, pe strada Manea Brutaru
pand in Fantana, pe strada Fantanei pana in Popa Tatu, pe strada
Popa Tatu pana in $ tirbei-Voda, traversand strada $tirbei-Voda, de
ad pe Bulevardul Schitu-Magureanu pana in Bulevardul Elisabeta,
d'aci urmand limita circumscriptieT 7-a qi 1-a, pana in respantia Buie_
vardul Carol cu strada Coital.

www.dacoromanica.ro
84

Circumscriptia 9-a.
Din r6spantia strada Co ltea cu strada Batiste, urmeza limita cu
circumscriptia 2-a pana in strada Popa-Kitu, pe strada Popa-Kitu
pana in strada Ic Onei, pe strada Iconei pand in strada Nordului,
strada Nordului pang in strada Trani, pe strada Terani panA in
strada Romans, pe Romans pand la r6spantia cu strada Po lona, de
aci urmeza in linie drepta pan6 in piateta din strada Armas cu strada
Dionisie §i calea Dorobanti §i apoi pe calea Dorobantilor pana in
Ponta -Veche si de aci urmeza limita circumscriptiei 8-a pana in r6s-
pantia stradei Bati§tea cu Coltea.

Circumscriptia 10-a.
Din r6sp'antia stradei Teilor cu strada Sf. Spiridon, pe Sf. Spi-
ridon limita intre circ. 2-a pan6 in strada Tomnei, strada TOmnel 'Ana
in Romans, pe strada Romany panA in Viitor, pe strada Viitor pand
in strada Maidanului, strada Maidanului /Ana in strada Teilor, pe
strada Teilor pand in Soseua Stefan -eel Mare, pe *tefan-cel-Mare pang
in strada Vaporului, pe prelungirea stradei Vaporului pans in strada
Sf. Nicolae, pe strada Sf. Nicolae panti in drumul la Teiii, pe dru-
mul de la Teiil 'Ana in SosOua Tunarilor, oseua Tunarilor pana in
$oseua Stefan -eel -Mare, pe osdua Stefan -cel-Mare pang in strada
Teranilor, pe strada Teranilor pand in strada Romans §i do aci li-
mita cu circ. 9-a.
Circumscriptia 11-a.
IncepOnd de la intersectia stradei Popa-Petre cu Ca lea Mo§ilor,
pe strada Popa-Petre pana in strada Tomnei, de aci percurge aceeasi
limita cu circ. 10-a in partea de resarit pana la intersectia $oselei
Stefan -cel-Mare cu strada Vaporul, apoi oseua Stefan -cel-Mare pand
la rospantia cu strada Viitorul, strada Viitorul pana la intersectia cu
strada Fainarilor, strada Fainarilor 'Ana la intersectia cu calea Mo§ilor
§i apoi Ca lea Mo§ilor pand la intersectia cu strada Popa-Petre.

Circumscriptia 12-a.
Incepend din piateta dintre Ca lea Iancului cu strada Plantelor,
urmeza aceea§i limita cu circ. 2-a pana la intersectia stradei Popa-
Petre cu Ca lea Mo§ilor, apoi merge pe Ca lea Mosilor pana la intal-
nirea cu strada Vase lor, strada Vase ler Oa in *oseua Mihai-Bravul,
osolia Mihai-Bravul pand in strada Fluerului, strada Fluerului tra-
vers'and Bulevardul Pake papa in fundatura Marculescu, (r6spantia
cu strada Matasarilor), fundatura Marculescu pand in strada Marcuta,

www.dacoromanica.ro
85

strada Marcuta pang. in respdntia cu strada Mecet, strada Mecetul panel


in Popa-Nan, apoi in sus pe strada Popa-Nan, pang In strada Plan-
telor si apoi strada Plantelor pand in piateta cu Ca lea Iancului.
Circumscriptia 13-a.
Incepend din respantia stradel Labirint cu strada Traian, merge
pe limita cu Circ. 3 a pand in respantia stradei Plantelor cti strada
Linistei, apoi urmeza aceeasl limita cu Circ. 12-a Vaud in $oseua Mi-
hal-Bravul, $oseua Mihai-Bravul pand in Ca lea Vergului, apol Ca lea
Caldrasi pand in strada Orzari, strada Orzari pand in respantia Cale
Cd. larasi, Ca lea Caldrasi pand in strada Pescariel, strada Pesc Aria pand
in strada Labirint si apol pe Labirint pand in respantia cu strada
Traian.
Circumscriptia 14-a.
Incepend din respantia stradel Labirint cu stradaT urturelelor,
urmeza aceeasi limita cu circ. 13-a Vaud in respantia $os6ua Mihai-
Bravul cu Ca lea Vergului, Ca lea Vergului pand in limita de demarcati-
une a orasului pdstrand acesta limita merge pand in Ca lea Vitanului,
Ca lea Vitanului Vaud in respantia cu Ca lea Dudesci, traverseza Ca lea
Dudesci, urmand strada Vulturului pand in strada Turturelelor si pe
strada Turturelelor pand la respantia cu strada Labirint.
Circumscriptia 15-a.

Incepend din respantia str. Gar lita Noud cu str. Veraisori, ur-
meza aceeasi limita cu circ. 5-a pa.nd la intersectia cu str. Triumfulu-
si apoi are aceeasi limita cu circ. 4-a, pia. in valea Vitan si urmeza
de aci, aceeasi limitd cu circ. 14-a pind in linia razei orasului, raza o-
rasului pand in calea Vdcaresel, calea Vacaresci pand in str. Livedea
cu Dual, str.Livedea cu Dual pand in calea Piseului, calea Piscului
pana la intersectia cu str. CAramidari, traversand acesta stradd, iea
pe str. projectata Garlita Noud, strahate' rondul dintre str. Fratilor
cu Traversului in linie drepta, pana in limita circ. 5-a, la respantia str.
Veraisori cu Garlita Noud.
Circumscriptia 16-a.

Incepend de la respantia din limita razei orasului cu sos. Vacd-


resci, sos. VactirescI Vaud in $erban-Vodd, Serban-Voda Valid in str.
11 Iunie, str. 11 Iunie trecend pe langd intersectia cu limita circ. V-a
si ajunge pand la respantia cu str. Landriei projectatd, de aci pe
limita circ. 5-a Vaud in respantia str. Veraisori cu str. Garlita Nona
projectata, de aci urmeza aceiasi limitd cu circ. XV-a pand in limita
razei orasului.

www.dacoromanica.ro
86

Circumscriptia 17-a.
Incepend din limita razel ora§ului, intersectia cu §oseaua Vaca-
resci, urmezd limita cu circumscriptia 16-a, pand in respantia stradei
11 Iunie cu strada Cutitul de argint, merge de aci aceea§1 limita cu
circumscriptia 6-a pand in piateta din calea Rahovei cu o§eaua
Domnel §i de aci tinend pe Ca lea Rahovei, pand la intersectia cu limita
razel oraplui.
Circumscriptia 18-a.
Incepend de la punctul uncle linia do jonctiune Filaret-Nord taie
Ca lea Rahovei, merge pe Ca lea Rahovel pang in respantia cu strada
Salvator, de aci pastrozd aceea§I limita ca §1 circumscriptia 6-a pand
in respantia strada Militari cu prelungirea fund. Fenix, apoi pe ace-
ea§I limita cu circumscriptia 7-a pand la respantia stradei Pui§orului en
strada Isvorului, strada Pui§or pand in 13 Septembre, strada 13 Sep-
tembre pand in linia feratd de jonctiune, pe care o urmezd pand la
intersectia esi cu Ca lea Rahovel.
Circumscriptia 19-a.
Incepend de la punctul de Intalnire al liniel ferate de jonctiune
cu strada 13 Septembre, urmezd aceia§1 limita cu circumscriptia 18-a,
pana in respantia stradei Isvor cu Pui§or, de aci urmdza limita cu cir-
cumscriptia 7-a 'And la podul Sf. Elefterie, apoi pe cheiul Dambovitel
pand la Uzina hydraulics, de aci pe $oseaua Pandurilor projectata tra-
versezd Ca lea Cotroceni §i trecend prin fata Asilului Elena DOmna
pand in strada Asilului §i pe acOsta strada pand in Ca lea Ferata de
jonctiune, pe care o tine pand la intalnirea cu strada 13 Septembre.
Circumscriptia 20-a.

Incepend de la podul Cotroceni pe cheul Dambovitel pand in


Bulevardul Elisabeta, Bulevardul Elisabeta pang in Bulevardul Schitu-
Magurenu, B-dul Schitu-Mdgurenu pang la intersectia cu strada Popa
Tatu §1 Fantanel, strada Fantanel pang in strada Berzei, strada Berzei
pand In respantia Ca lea Grivitel, strada Camelia pang in Bulevardul
Dosul GArei, Bulevardul Dosul GareI pand in strada Francmason,
strada Francmason pang in Ca lea Plevnei, traverseza pe acesta stra-
cid §i o iea pe strada Francmason projectata pand la podul Cotroceni.
Circumscriptia 21-a.
Incepe din respantia Popa Tatu, strada FantaneI, de aci pe limita
circumscriptiel 8-a pand in respantia stradei Biserica Ainza cu strada

www.dacoromanica.ro
87

Luminei, apoi pe strada Luminei pand in strada Cosma, pe strada


Cosma pan/ in strada Romana, de aci pe Clopotarii Vechi traversand
Bulevardul Coltea pang in *oseaua Bonaparte, pe acesta sosea pan/
in Buzesci, traversand rondul pe strada Buzesci, traversand Ca lea Gri-
vitei, la hala Ca lei Grivitei, de aci pe strada Berzei si Fantanei, li-
mita cu circumscriptia 20-a pan/ in strada Popa Tatu.
Circumscriptia 22-a.
Incepe din strada D. Ghica, respantie cu $oseaua Jianu, merge
pe yoseaua Jianu pan/ la rondul din Ca lea Victoriei si $oseaua Bo-
naparte si strada Buzesci, de aci urmezd limita cu circumscriptia 21-a
pan/ in respantia stradei Biserica Amza cu strada Luminei, de aci
pe limita circ. 8-a pan/ in respantia Ca lel Dorobantilor cu strada
Ponta Veche, apoi pe limita circ. IX pand in respantia str. pranilor
cu strada Romand, pe limita circ. 10-a pang in Soseaua *tefan cel
Mare, pe acest/ Hosea pand in strada Po lona, apoi pe strada Po lona
pan/ in ultima stradd care unesce strada Po lond cu strada Dorobanti,
pe acOsta stradd pang in strada Dorobanti, apoi pe Dorobanti pand
in prelungirea stradel Ghica si pe acesta pand in .$oseaua Jianu.
Circumscriptia 23-a.
Incepe din rdspantia calei Mosilor cu str. Vaselor, merge pe acest/
stradd pang in nos. MihaI Bravul, traversezd aastd sosea si merge
pe str. $erbanica pana in str. Ghita Brinzaru, traverseza acesta stradd
si merge pe str. Eliad piny in sos. Mosilor, merge pe acOsta sosea
pin/ in respintia Chiristigil cu str. Zidurilor, pe str Zidurilor pin/ in
drumul la Toil'', pe acest drum 'And in str. Marina de paine, pe acOsta
str. pand in str. Fulger, pe acOsta pang in sf. Nicolae, pe acesta stradd
pan/ in continuared str. Vaporului la intersectia cu for. Stefan cel
Mare, de aci pe limita circ. 10-a pand la respantia calei Mosilor cu
strada Vase lor.
Circumscriptia 24-a.

Incepe de la intersectia rani orasului cu soseua Colentina, merge


pe acesta sosea pand la respantia cu strada Zidurilor si tine limita
circ. 23-a, 12-a si 13-a pand la intersectia §oselei Mihai Bravul Cu
calea Vergulul, apoi merge pe calea Vergului pan/ la raza orasului
si de aci pe raza orasului, pand la intersectia cu soseua Colentina.
Circumscriptia 25-a.

Incepe de la intersectia razes orasului cu soseua Colentina, merge


pe acosta cale pan/ la respantia cu drumul la Teal, tine limita circ.

www.dacoromanica.ro
88

23-a si 10-a pand la rdspantia drurnuluI la Teiti cu calea Tunarilor,


o iea pe ac6sta cale pan/ la intersectia cu raza orasului si de aci pe
raza orasului pan/ la intersectia cu soseua Colentina.

Circumscriptia 26-a.
Incepe de la intersectia razel orasului cu calea TunarI si tine li-
mita circumscriptiilor 25-a, 10-a si 12-a pan/ la intersectia soselel Jianu
cu strada D. Ghica, merge pe acesta etradd pan/ in soseua Filantropiei,
merge pe acesta sosea pang la intersectia cu raza orasului, apol pe
raza orasului pang la intersectia cu calea Tunari.
Circumscriptia 27-a.
Incepend de la taerea sos. Filantropiei cu strada D. Ghica, pe
strada D. Ghica pan/ in sos. Jianul, trece pe soseaua Jianul pan/ la
rondul cel mare format de intalnirea Bulevardulul Co Itel cu soseaua
Bonaparte, de aci merge pe strada Buzesci pang la intersectia ei cu
calea Grivita, calea Grivita, apoi soseaua Grivita pan/ la respantia
cu strada Tudose State, traversand strada Gherasi, continua pe str.
Georgescu I, pang la o strada nedenumita si pe acesta pang la in-
tersectia cu o altd stradd tot nedenumita, pe care merge pan/ la punc-
tul de plecare in soseaua Filantropiei.
Circumscriptia 28-a.
Incepe de la intersectia stradei Tudose-State cu soseaua Grivita
merge pe acesta sosea si calea Grivitel pan/ in plata haleI Grivita,
din acesta piata iea pe strada Corneliei, Bulevardul Dosul Ord,
Francmasonilor, traversand calea Plevnei pe projectata prelungire a
acestel strade pang la podul de la Cotroceni, de aci apuca pe cheul
DamboviteI in sus 'And in soseaua Grozavesci, si pe acesta sosea
pang la intalnirea cu soseaua Grant, pe soseaua Grant pang la capul
calel Plevna, si de ad in directie drepta prin coprinsul garel. de Nord
la punctul de intersectie al soseld Grivita cu strada Tudose-State, de
undo am plecat.
Circumscriptia 29-a.

Incepend din punctul de Were al liniei de razd a orasului cu


soseaua Filantropiei, merge pe soseaua Filantropiei pans la respantia
cu o stradd nedenumitd, pe acesta stradd pans la intalnirea el cu o
stradd far/ nume, pe acesta pftnd la intalnirea cu strada Georgescu I,
pe strada Georgescu I, traversez a strada Gherasi si merge pe str.
Tudose-State pan/ in soseaua Grivita, traversezd acesta sosea si in
linie drepta prin coprinsul gareI de Nord la capul calei Plevna, pe

www.dacoromanica.ro
89

soseaua Grant panA in soseaua Grozavesci, pe soseaua Grozdvesci


pand in cheul Dambovitei, iea apol pe cheul Dambovitei si albia sa
pang la linia razei Orasu lui.
Circumscriptia 30-a.
Incepend de la taierea liniel de raza a orasului cu albia riului
Dambovita, se cobOra pe acestd albie si pe chew pang la Uzina hy-
draulicA, de aci aimed pe soseaua Pandurilor projectatA, traversezd
calea Cotrocenl, continua pe soseaua Pandurilor pang la strada Asi
lulul, iea pe acesta stradd pand in strada Lupeascd, pe strada Lu-
peascd ping in strada Lagdrului si pe acesta pang la intersectia cu
linia razei orasului.
Circumscriptia 31-a.
Incepend de la intersectia str. Lagarului cu linia razei orasului,
merge pe strada Lagarului, strada Lupeascd, str. Asilulul, numal pang
unde acesta este tdiata de linia feratd de jonctiune Gara de Nord-Fi-
laret, pe acesta linie ferata pand in calea Rahovel si de aci pe acesta
tale pand la Hula razei orasului.
Dup6 recensamintul facut in 1899, avem in Bucuresci 10.682 bdeti
8950 fete, in total 19.632 copii, din earl' 14.667 romani $i 4.965 straini.
Dupd cel din anul 1900: 12,246 MeV, 10.651 fete, in total 22.897
copii, dintre earl 16.659 romani si 6.208 straini.
Dupd cel din anul 1901: 12.441 baeti, 11.011 fete, in total 23.452
copii, din cari 17.532 romani $i 5.920 streini.
In tabela de mai jos se arata resultatele recensamintelor copii-
lor in virsta de scold din fie-care circumscriptie polar* precum si
scolile ce tontine fie-care circumscriptie.

www.dacoromanica.ro
90

TABLOU
DE
resultatul recensiimintului copiilor in virsta de scola din anil 1899,
1900 §i 1901.

zz. .-
.E
;Wel° din eir-
eumscrip le
COPII IN VIRSTA DE COLA TOTAL
Le
c2
..1.
gg
m
Fete Anul Bali Fete BONDI we 1899 1900 1901

1899 291 149 112 328 440


I 1 9{1900 338 319 191 466 -- 657
1901 389 413 164 638 802
4 19 1899 282 214 351 145 496
24 1900 148 118 188 78 -- 266 --
II
1901 352 210 339 123 . 462
2 1899 250 20G 278 178 456
Iii lI 2 900 276 237 333 180 -- 513 --
1901 291 229 331 189 -- 520
1899 503 533 290 746 1.036
IV 13 17/1900 843 825 402 1.266 -- 1.668
1901 790 706 398 1.098 1.496
10(1899 434 378 412 400 812 --
7
V 22 1311900 426 414 413 427 840
11901 484 476 506 454 -- -- 960

VI 12 4 P M
11901
268

361
229

175
306

375
2 N
161
497
--
701 II
536
20 1899 287 197 261 223 484
VII 21 1 1900 369 315 287 397 -- 68' --
1901 372 298 330 340 -- 670
(1899 219 201 224 196 420
VIII 6 6{1900 291 260 288 263 -- 551
1901 239 211 239 211 -- 450
12 1899 133 123 184 72 256
IX 9rn.29 1900 229 186 307 108 -- 415 --
1901 141 107 -- 24.S

18 /1899 515 453 757 211 968


X 23 11900 512 478 797 193 -- 99'
11901 501 478 779 200 979
1899 302 232 433 101 534
XI 11rn.23/1900
7 396 331 610 117 727
1901 474 443 698 219 917
19 1899 321 181 395 107 502
mi 31 14/1900 360 316 550 126 -- 676
1901 385 377 663 99 -- 762
1899 436 352 740 48 788
YIII 17 28/1900 634 567 1.098 103 -- 1.201
1901 646 509 1.068 87 -- -- 1.155

www.dacoromanica.ro
91

1
Circumscrlpfla TOTAL
$ c 6 lueml es din Icelr-
COPE" IN VIRSTA DE COLA

0
..
Fete Anul Beet! II
Fete Romani Streinl 1899 1900 ! 1901
m

529 432 853 108


XIV 15 m. 333 {11899090 961 1,003 :
1901 585 487 993 79 -- -- 1.072
21 1899 468 326 642 152 794
XV 5n1.31 1900 487 402 719 170 -- 889
1901 480 414 719 175 - 894
372 351 7 115
l 723
XVI 24 CO 2 745
11901 393 391 640 144 -- 784
20 1899 361 316 620 57 677
XVII 22 1900 334 296 578 52 -- 630
1901 335 268 559 44 -- -- 603
1899 562 508 847 223 1.070
WRI 28 16/1900 650 547 935 262 -- 1.197
1901 643 565 965 243 -- 1.208
1899 240 230 394 76 470
XIX 29 5/1900 263 253 424 92 -- 516
:
1901 218 231 380 69 -- 449
1899 205 211 297 119 416
XX 3 11/1900 330 301 412 219 631
1901 277 295 403 169 -- -- 572
27(1899 413 372 557 228 785
XXI 30 32;1900 263 209 334 138 472 --
l1901 357 333 498 192 -- 690
266 419 104
XXII 16 rurf149090 :175 523 8-1-7 ::
3, 411901 425 407 669 163 -- 832
1899 450 402 684 168 852
XXIII 26 30/1900 525 494 836 183 -- 1.019
1901 539 485 838 186 1.024
1899 544 415 930 29 959
XXIV 8 26 1900 591 461 1.027 25 -- 1.052
1901 579 444 998 25 -- -- 1.023
m. 258 199 433 24 457 -- --
XXV Fur: 1900 207 148 341 14 355
2 1901 337 306 617 26 643
1899 158 127 228 57 285
XXVI. /1900 302 266 430 138 568
1901 229 185 314 100 414
712 634 1.016 330 1.346
XXVII 27 36 1900 747 621 1.042 326 1.368
368 --
rn.37 1901 763 723 1.172 314 1.486
14 1899 317 242 433 126 559 --
XXVIII 25 34 1900 397 362 577 182 759
32 1901 282 253 444 91 -- 535
1899 353 271 546 78 624 -- --
XXEK m. 15 1900 233 167 325 75 400 --
1901 364 301 602 63 665

www.dacoromanica.ro
92

1
Circumscriplia
cdleie din cir-
cumscriptie COPII IN META DE COLA TOTAL
i s Fete Anul Baeti Fete Romani Strain! 1899 1900 1901
13:1

1899 58 43 96 5 101
{1900 80 74 145 9 154
XXX 1901 65 72 127 10 137
1899 190 151 324 17 341 --
XXXI m. 35{1900 240 188 413 15 428
1901 245 219 456 8 468
19.632 22.897 23.452

Actualmente functionOza in Capita Id 72 poll, earl se pot grupa


astfel:
32 coll primare de Heti.
29 3 » , fete,
8 , mixte.
3 rurale. 70

PopulaOunea §colara a acestor §coll, este cea indicata in urma-


torul tabloil:

www.dacoromanica.ro
93

TABL.0 0
de numerul elevilor fc6lelor primare in anii; 1898, 1899, 1900 fi 1901.

POPULATIUNEA OCOLARA
t4

NUMERUL I DENUMIREA COLEI Al73 1898 1899 1900 1901

1 cola de baeci No. 1 Gen. G. Adrian 217 188 210 203


2 0 » » 0 2 Ionita Pop . . . 220 21' 190 171
3 ) ) » ) 3 1. Genilie . . . 214 226 227 208
4 , 0 0 2 4 Caimata . . . . 205 207 176 156
5 ) 2. » , 5 D. Bolintineanu 253 235 224 250
6 / / / 2 6 P. Poenaru. . . 139 190 191 190
7 0 0 0 0 7 En. Vacarescu . 226 187 227 211
8 2 2 2 / 8 Princip. Ferdin. 303 319 312 349
9 * )1. 0 » 9 C. A. Rosetti . 240 249 231 207
10 0 ,i. 2. 0 10 A. T. Laurian . 216 227 260 201
11 0 , 0 0 11 Dora D'Istria . 274 250 243 234
12 h A ) 3. 12 D. Poenarescu . 359 384 336 312
13 , 0 2, 0 13 C. Bosianu . . 17b 184 197 178
14 0 0 * 0 14 Const. Aristia . 231 241 271 273
15 0 1. 0 0 15 Arh. Calist. . . 258 281 230 245
16 D 2 2 2 16 G. $incal . . . 210 208 230 209
17 » 0 2 2 17 G. Costa-Foru . 209 213 221 210
18 * , 0 18 Aron Florian . 307 261 276 293
19 ) ) 2. * 19 Heliade Radul. 230 223 236 246
20 , 0 ) 0 20 Gen. Golescu. . 254 246 239 239
21 ) ) ) 0 21 Petru Maior . . 216 194 174 213
22 * ) ) 3. 22 Efr. Poteca. . . 231 229 252 224
23 , , ) , 23 Vas. Alexandri. 250 24, 243 202
24 0 , 0 " 24 Cuza-Vodg . . . 211 215 200 213
25 2 2 / 2 25 Sim. Marcovici . 256 236 262 241
26 0 0 , 1 26 1. Maiorescu . 236 252 238 258
27 0 * ) » 27 31: 306 285 304
28 * * D 2 28 . . 248 252 254 244
29 0 * 0 . 29 115 109 110 126
30
31
32
) " ,' 31
)

*
2.

0 *
» 30
0 32
. .
303
149
10'
284
166
109
268
172
134
306
156
179
33 » » fete ' 1 C. Codreanu . . 165 154 160 179
34 , » » , 2 A. T. Laurian . 129 135 177 184
35 » ) ) * 3 Carmen Sylva . 17: 171 145 166
36 2 D ' 2 4 Domnita Maria. 169 186 170 199

www.dacoromanica.ro
94

corent POPULATIUNEA ;COLARA

claselor
No.
NUMERUL §I DENUMIREA §COLEI A
1 1898 1899 1900 1901

37 *cola de fete No. 5 I. Zalomit . . . 162 177 171 153


38 » » » 6 P. Poenaru . . 139 147 161 133
39 » 7 Dora D'Istria
* . 195 203 196 215
40 » 8 Alexe Marin . . 198 256 191 201
41 » » » 9 Gen. Adrian . . 147 162 164 141
42 10 En. VAcArescu . 149 172 188 178
43 » » » 11 I. Genilie. . . 240 220 188 217
44 2 ) h 12 C. A. Roseiti . . 153 172 190 205
45 » 13 Eufr. Poteca . . 124 139 138 214
46 » 2. 14 Std. Golescu. . 196 217 214 242
47 * mixta » 15 Const. Negrutzi 86 73 84 150
48 $cdla de fete No. 16 Gh. Hill . . . . 205 211 211 232
49 » * » * 17 V. Boerescu . 198 178 233 192
50 mixta * 18 49 46 86 55
51 » de fete * 19 Episc. Buz6ii. . 158 159 176 165
52 » » » » 20 M. Cogalniceanu 227 209 198 170
53 * D 7) * 21 Al. Voda Ghica 178 177 163 199
54 » » » » 22 83 94 101 100
55 » mixta » 23 56 83 72 79
56 » de fete 24 .
118 134 118 140
57 » » * » 25 Gen. Florescu . 244 236 200 222
58 » * * 26 Princip. Ferdin 235 249 223 268
59 * » A 27 198 215 236 223
60 » * 28 201 216 228 238
61 * mixta » 29 Dim. Iarca . . . 45 40 44 42
62 de fete * 30 Dim. Ghica . . . 175 200 214 218
63 mixta 31 Mitrop. Nifon . 101 93 51 48
64 * de fete 32 Barbu Catargiu 72 75 101 76
65 mixta 33 63
66
67
»
»
do fete
mixta » 35
34 ..... . 111 78
62
88
80
111
86
de fete
68
69
70
»
»
mixta
ruralti
» 36
.» 37
2
...... . .
156
45
147
40
60
144
40
78
159
50
108
71 » 3 48 72 6 71
72 4 51 50 101

In cursul anului 1898 s'a terminat constructiunea localului §cOlei


pentru douo sexuri de pe Bulevardul Ferdinand, colt cu strada Ro-
tarilor, dandui-se numirea de scola Principele Ferdinand. In acosta
cladire monumentala syatl instalat: §cdla de haeti No. 8, care mai
inainte era instalata in localul din strada Isvor colt cu Mihai-Voda
§i §cdla de fete No. 26, care functiona mai inainte pe ,strada Traian,
langa biserica Hagiu.
De asemenea, tot in anul 1898, s'a terminat si localul scolei Di-

www.dacoromanica.ro
95

mitrie Poenarescu din strada Justitiel, colt cu Antim, in care s'a ins-
talat scola de 1)64 No. 12, care functiona in mod provisoriiI in un
local particular pe strada Gramont.
Ast-fel acum Comuna poseda in total si intrebuinteza pentru scoli
44 localuri proprii si anume :
None (9) cladiri pentru scoli de ambele sexuri, functionand in ele
18 sc6le (9 de 1364 si 9 de fete).
Tre-cjeci si cinci localuri pentru seal da cate un sex, in earl func-
tioneza 19 scoli de baeti $i 16 de fete.
Restul scolilor functioneza in localuri particulare, inchiriate, in
diferite puncte ale orasului, in acest stop.
Ar trebui ca si aceste scoli, intr'un timp cat mai apropiat, sä
p6ta fi instalate in localuri propril, Ministerul Istructiunii publice,
prin adresa registrata la No. 34.417/98, a propus Primariei ca din fon-
dul easel sc6lelor, infiintata pe langa acel Minister, sail procure, prin
imprumutare, sumele de cars ar avea trebuinta pentru constructiunea
numerului de localuri eel' mai sunt necesarii.
Este locul a arata aci ca, pentru constructiuni de localuri sco-
lare, sunt lasate Comunei doue legate, acceptate in regula de Primarie
si anume :
1). Prin testamentul defunctului Ion Radulescu, autentificat de
Trib. Ilfov, Sectia de notariat la No. 956/92, se lasa Comunei nuda pro-
prietate a trei imobile:
a) Un imobil cu cladiri, pe strada Patrascu-Voda No. 6 ;
b) Un teren de 1.115,60 m. p: pe strada Viilor No. 33 si
c) Un teren de 1 167,88 m. p. in coltul stradel Viilor si Strugu-
rani, din suburbia Barbatescu Nal, cu conditiune ca pe unul din aceste
doue terenuri, Comuna sa construiesca un local de sc616 primara de
ambe sexe, care sa pOrte denumirea de : scola «Fratii Radulescu ,
putand Primaria a instraina cele-lalte dour) imobile pentru acoperirea
cheltuelilor constructiunil scolei, care sa se faca, data e posibil, in
coltul stradel Viilor si Strugurarilor.
Acest legat devenind exigibil in acest an (1901), prin incetarea
din viata a d-nel Nita Radulescu, sotia $i mostenitorea defunctulu!
Radulescu, Primaria a indeplinit formele legale pentru luarea in po
sesie a legatulul, si acum urmeza a se lua mesuri pentru indeplinirea
conditiunil impusa prin testament.
2). Prin testamentul seri autentificat de Trib. Ilfov, Sectia de no-
tariat la No. 1.349/96, defuncta Natalia Penozi lasa mamel sale Eva
Penozi, singura mostenit6re rezervalara, usufructul intregil averi,
care se cifroza in testament la 150.000 lei in efecte, dispunend in a-
celasi timp ca, dupa inOrtea mamei sale Eva Penozi, atat suma ce va
compune portiunea rezervatara a acesteia, cat si suma ce va compune
portiunea disponibila a defuncteT testat6re Natalia Penozi, sä troca in
plina proprietate Comunei BucurescT, cu obligatiune ca Primaria sA

www.dacoromanica.ro
96

construiasca, in anumite conditiuni, o §cold primara de fete, care va


purta sapat in marmura, pe frontispiciul el inscriptiunea: g cola pri-
mail de fete, fondatiunea Natalia Penozi».
Cand d-na Eva Penozi va inceta din viata, Primaria va trebui
sä se conforme dispozitiunilor testamentulul.
Cantine geolare. Inca din anul 1898 a inceput sa se agite
cestiunea infiintarei de cantine §colare, pe langa localurile de §coli.
Necesitatea acestor cantine, mai ales in timpul iernei, este in de a-
juns justificata, venind in ajutorul copiilor grad, cari nu pot merge
la amecli acasa din diferite imprejurari; ace§ti copil pot lua la can-
tina o mancare calda pentru 5 sail 10 bani.
Cantinele infiintate pana acum in Capitald, sunt in numer de
deco i se Oa sub conducerea unul comitet, compus din institutors
sub prezidentia revizorului colar al Capita lei. Primaria a contribuit
la infiintarea cantinelor §colare ; pe langa alte inlesniri ce a facut a-
cestor cantine, le-a mai vent in ajutor cu 7.000 lei in 1899 §i cu 6.000
lei in 1900. Din aceste sume, acordate de Primarie, din cele oferite
de alte institutiuni §i de persOne caritabile, precum §1 din cotizatiu-
nile bene vole, comitetul cantinelor a putut strings un capital de in-
tretinere, care in acest an (1901) se tidied la suma de lei 18.000. In
darile de soma ce publica anual societatea cantinelor ccolare, se arata
in detaliii desvoltarea ce ail luat in acest ultim timp.
Pentru inv6tamintul primar, Primaria este obligata prin lege:
a procura localurile necesare, mobilierul etc.
Pentru satisfacerea acestor obligatiuni, Comuna cheltuesce sume
insemnate, mai ales atunci cand construecse localuri proprii pentru
§coli.
In ace0 ani din urma, Comuna a Mout pentru poll' urmato-
rele cheltueli:
a) Plati de chiril pentru localulile particulare in cari ail func-
tionat scoli, earl' nu sunt dotate cu localuri propril comunale:
In 1898 Lei 54.100,
» 1899 » 51.250,
» 1900 » 57.900,
» 1901 » 46.975,

b) Pentru reparatiuni la localuri:


In 1898 Lei 35.674,65
1899 » 31.823,28
» 1900 » 34.217,55
1901 27.430,75

www.dacoromanica.ro
97

c) Pentru mobilier si reparatiuni la mobilier :


In 1898 Lei 19.966,10
) 1899 ' 11.891,70
» 1900 » 15.741,.
) 1901 ) 5.057,55

d) Indemnizatiuni de locuinta directorilor §i directdrelor, earl


n'aii locuinta In localul qcolel:
In 1898 Lei 3.200,
» 1899 , 4.000,
» 1900 , 6.000,
» 1901 , 5.600,
e) Combustibil (lemne si coks, cu transport si taiat) :
In 1898 Lel 46.000, -
, 1899 * 45.000, --
» 1900 » 57.988,
= 1901 ' 44.062,
f) Cheltueli de cancelarie :
In 1898 Lei 5.988, -
1899 , 5.834,
» 1900 ) 6.050,
» 1901 » 5.960,
g) Indemnizatiuni pentru curatitul localurilor de scoll (plata ser-
vitorilor):
In 1898 Lei 43.590,
', 1899 ' 40.410,
» 1900 ' 46.200,
» 1901 ' 45.110,
Afars de acOsta, Primaria a cheltuit pentru premiile acordate ele-
vilor silitori:
In 1898 Lei 3.256,
, 1899 , 3.612,
» 1900 , 3.367,60
* 1901 1. 2.429,60

A distribuit ajutOre elevilor grad, cumparendu-le cArtile necesare :


In 1898 Lei 4.508,40
) 1899 * 6.260,
» 1900 » 5.844,70
» 1901 » 4.971,35
7

www.dacoromanica.ro
08

Inv6tiimintul profesional.
Bursele de la ?cola de arte Fi mesera Primaria, conform legii
invotamintului profesional, este obligata a servi 5 burse la sc6la de
arte §i meserii din Capita la. Bursele se del prin concurs, care se tine
in conditiunile prevedute in lege.
Pentru cele cinci burse, Primaria plate§te Statului lei 2.500 pe an,
socotit a 500 lei o bursa.
gcola comerciald de gradul 1. Facendu-se localului transfor-
marile ce s'ai1 gasit necesaril §i procurandu-i-se complet mobilierul,
acesta §c61a functioneza asta-41 in cele mai bune. conditiuni. Popula-
tiunea §colara cresce in fie-care an, fapt, care a facut ca la inceputul
anului §colar 1898-1899 sä se infiinteze o divizionara a clasei I.
Populatiunea aeestel §coli este urmatOrea :
Clasa I-a Cl. I divizionall Clasa II-a Clasa III-a Total
In anul 1898 51 50 37 19 157
b , 1899 56 55 32 21 164
, a 1900 68 43 25 136
a 1901 63 57 46 31 197
Cheltuelile pentru intretinerea ccfolei privesc, dupd lege, in parti
egale pe Comuna i Camera de comercil Partea Comunei din aceste
cheltueli a fost :
In 1899 de circa 4.000, lei.
» 1900 » lei 2.610,85 0
» 1901 » 0 2.500, »

,5'c6la pro fesionald de fete «Protopopul Th. Economu i orfeli-


natul Maria Dr. Turnescua. Necesitatea unui regulament de orga-
nizare §i functionare a acestel §coII a fost simtita, indata ce acesta
institutiune a trecut sub ingrijirea §i administratiunea Primariei. Ast-
fel, inca din 1895, s'ai1 inceput studiile pentru intocmirea unui stare
regulament. Diversele Consilii Comunale, cars s'aii succedat pind in
anul 1899, ail adus diferite modificari i adause primului proiect in-
tocmit, a§a ca regulamentul a fost definitiv aprobat de Consilid in §e-
dinta de la 10 Aprilie 1899 i confirmat prin Inaltul Decret Regal No.
2.344/900.
Functionand in conformitate cu acest regulament, §c61a acesta a
progresat din di in di. Populatiunea §colara in ultimil ani a fost
urmatorea :

www.dacoromanica.ro
99

1898/99 1899 -1900 1900-1901 1901-1902

Interne Externs Interne Externe Interne Externe

Clasa I 45 4 53 3 60 2 69
) II 15 8 20 6 29 3 35
) III 12 7 4 6 9 9 18
) IV 15 16 7 22 11 20 14
Total . . . 87 35 84 37 109 34 136

Din num6rul elevelor interne, 24 sunt bursiere ale Primariel qi


10 ale d-nei Elena Dr. Turnescu.
Pentru intretinerea acestel scoll Comuna a avut inscrise in bud-
getul seil urm'atOrele sume :
Lei 42.190, din earl' 21.240 lei pentru personal §i 20 950 lei pentru
material, in anul 1899.
Lei 44.390,din cari 23.040 lei pentru personal §i 21.350 lei pentru
material, in anul 1900.
Lei 33.832 din cari 15.132 lei pentru personal i 18.700 lei pentru
material, in anul 1901.
In acest din urma an, din cauza crizel financiare, Comisiunea In-
terimara care a intocmit bugetul, a facut Ore-cari reducerl in salarif
suprimand in acela0 timp cursurile de limba francez6, limba germana
§i muzica. DOmnele profesOre respective insg, pentru a nu perde ele-
vele, s'ail oferit a face gratuit cursurile pans la finitul anului qcolar
1900 -1901; iar la inceputul anului colar curent (1901-1902), Consi-
liul Comunal a incuviintat a li se acorda Ore-cari indemnizatiuni din
fondurile produse de atelierele cOlei, din lucrarile esecutate de eleve

Bisericl.

Legea pentru organisarea comunelor urbane pune, pe de o parte


obligatiune comunelor ca sä ingrijescA de cultul tisi bisericile religiu-
nil la care apartin *i sá platesca lefuri preotilor §i altor servitorl al
bisericelor lipsite de mijlOce de intretinere ; iar pe de alts parte, su-
pune controlulul comunelor, administratiunile bisericilor.
Legea asupra clerulul mirean i seminariilor, decretata la 29 Maia
1893 *i pus in aplicare la 1 Aprilie 1894, pune basele organisarii
bisericilor §i modului for de administrare. Ac6sta lege recunosce bi-
sericilor caracterul de persOne juridice §i le in.aparte in bisericl pa-
rohiale §i filiale. Numerul parohiilor din tota Ora s'a fixat la 375 ur
bane i 3.301 rurale.

www.dacoromanica.ro
100

In fie-care parohie urbana este instituit/ cate-o epitropie Insarci-


nata cu administrarea materials a bisericilor din acea parohie; ea
este compusg din tree membrii: preotul paroh, un membru numit de
Primar si un membru ales de parohie pe cinci ani. Modul de alegere
si atributiunile epitropilor sunt determinate prin regulamentul asupra
epitropiilor bisericesci, decretat in luna Decembrie 1893.
Se escepteza de la acesta regula bisericile cari au o epitropie
specials, instituita prin actul for de fondatiune, cum sunt, in Bucuresci :
bisericile Cretulescu, Sf. Spiridon noil si Sf. Ilie Greci, cjisa si bise-
rica Laztir Kalinderu.
La 1 Aprilie 1899, expirand mandatul epitropilor numiti si alesi
pe periOda administrative de la 1 Aprilie 1894 pand la 1 Aprilie 1899,
Primgria in termenele $i in conditiunile preveclute de lege $i de re-
gulamente, a procedat la constituirea noilor epitropii pe urmatorul pe-
riod administrativ de 5 ani, de la 1 Aprilie 1899 si pang la 1 Apri-
lie 1904.
Legea asupra clerului mirean a pus in sarcina comunelor plata
personalului clerical si a intretineril bisericilor din parohiile urbane,
afar/ de bisericile declarate monumente istorice, a caror intretinere
materials cade In sarcina Statului. Comunele urbane mai sunt datore
ca BA Intretina corurile de la bisericile foste Intretinute de Stat si call
se gasiaii avend coruri in momentul punerei in aplicare a legil.
Pentru usurarea sarcinilor puse asupra comunelor urbane, prin
legea clerului mirean, Statul vine in ajutorul acestora, in virtutea art.
36, alin. 6 din disa lege, cu o sums totals de 500.000 lei pe an, pe care
o Imparte Intro diferitele comune urbane din tail in proportie cu nu-
merul parohiilor din fie-care. Afar5 de acesta Statul mai platesce spo-
rurile viagere la lefurile preotilor de la bisericile foste Intretinute de
Stat. La promulgarea legil, parte din biserici se aflail sub administra-
tiunea Ministerului Cultelor $i erail intretinute de Stat. Legea a trecut
si aceste biserici sub controlul si in sarcina comunelor, si cum, la acea
epoca, parte din personalul clerical se gasia avend retributiuni mai
ridicate de cat cele pe cari le-a fixat legea asupra clerului mirean, s'a
dispus in favorea acestui personal cd el va primi de la Stat, peste le-
furile fixate de lege, un spor viager socotit ast-fel In cat sä Implinesca
lefurile de earl se bucura personalul clerical in cestiune la punerea
In aplicare a legii.
Din fondul de 500.000 lei prevedut in legea clerului, Primaria Bu-
curesci a primit de la Stat cate 99.312 lei in fie-care din anii finan-
ciari 1898, 1899 si 1900 ; iar in anal 1901 nu a mai primit nimic
Hind -ca din causa crisei financiare, Statul a suprimat din budgetul
WI. subventiunea ce acorda Primariilor pentru Intretinerea bisericelor.
Pentru Inlretinerea bisericelor In lipsa de mijloce, pentru plata
corurilor vocale si pentru ajutorarea unora din biserici la facerea de
reparatiuni si alto imbunatatiri, Comuna a cheltuit:

www.dacoromanica.ro
101

In anul financiar 1898 lei 230.306,95, in anul 1899 lei 258.928, in


anul 1900 lei 259.487 si in anul 1901 lei 192.200.
In sumele mentionate intra i intretinerea corurilor vocale cars
functioneza la cate-va biserici din cele subventionate de Primarie.
Prin lege, s'au trecut in sarcina Comunei 5 coruri cars functionail
la bisericile : Sfanta Ecaterina, Curtea Veche (trecut in anul 1900 la bi-
serica Lucaci), Sftntul Gheorghe Noii, Mihaiu Von si. Zlatari, forte
mai inainte intretinute de Stat.
Fie-care din aceste 5 coruri s'a retribuit regulat din casa comu-
nala cu cate 5 sute lei pe tuna. Pe langa. acestea Primaria a acordat
ajutOre pentru infiintarea din noil de coruri vocale la bisericele : Pitar-
Mosu, Manea Brutaru, Popa Tatu, Vergu i Popa Chitu in scopul de
a so respandi cat mai mult musica vocals bisericesca si de a se atrage
prin acOsta un numer cat mai mare de enoriasi pentru a veni la bi-
serica in cjilele de dumineca at Arbatore, ca ad asculte serviciul religios.
Intretinerea acestor coruri vocale a costat pe Comuna lei 33.300
in anul 1898, lei 41.100 in anul 1899 ; lei 42.600 in anul 1900 si lei
37.200 in anul 1901.
Dupa cum se pOte vedea din cifrele de mai sus, Primaria a con-
tribuit pentru intretinerea bisericilor din Capitala, cu sume destul de
insemnate in raport cu mijlOcele de care dispune. Daca in anul 1901
Comuna a cheltuit o sums mai mica decat in cei-l'alti ani, cauza este
cd Statul suprimand subventiunea anuala de 99.312 lei ce'i acorda,
Primaria a fost si ea nevoita a face Ore -earl reduceri in cheltuelile
pentru intretinerea bisericelor $i a corurilor vocale.
Mai inainte de punerea in aplicare a legil asupra clerului mirean,
Comuna nu cheltuia mai mult de 30.000 lei pentru ajutorarea biseri-
cilor in lipsa de mijlOce.
Dam mai jos o tabela in care se arata bisericile parochiale si
filiale din Capitala, veniturile i cheltuelile prevklute in budgetele
lor, precum subventiunile acordate de Primarie pentru acoperirea
cheltuelilor de intretinere, in afara de plata corurilor vocale si de alte
ajutore speciale.

www.dacoromanica.ro
102
111111,11I1,.1..1111.11111%1WETI111111111
.5 S5,4P`.2-409.94:5S,9%,7892.a.,-
VENITURI l'IRE9-55
'a'
ci)
Resurse Sub- Cheltueli I
6-.
Q DENUNIREA BISERICILOR 5 propril ven/ie Total
6 a
4 Lei B. Lei IB. Lei B. Lei B,
Tle,...Ev:cialevicricEicoc.iwaiE4E,10
Plasa de sus 1898 125 -- --
cacrivicliaicrE6r,E.,c6e66.4*EcEont
12.225 12.350 -- 12.225 - E,..,:goo

1 Bis. parochiala Zlatari . . . . 1899


1900
- --
60
65
12.145
12.275 - 12.205
12.330 -- 12.145
12.275 --
F R E 3 1, E F. E i F e 1901
1898
I I I
60
--
9.758
2.324
- -" 9.768
2.374 -- 9.758
2.324
--
I III Il

fil. Sf. Dumitru (str. Carol). 1899


1 1900
30 3.580 3.610
-- 3.580

--
--
$ 3.785 3.750
1901
35
40
30-
- 3.760
3.308
2 834
3.348
2 400 -- 3.348
2 814
I 1

Stavropoleos
1898
1899 30 -- 2.760 2.790
- 2.760
--- t....EgmslA

-- -- ---
$ * . . . . 2.465 2.430
1900 35 2.430
1901 40 2.096 2.136 - 2.136
IMW
parochiala elari
1898
1899
15.405
16.535 -- --
14.884 50
16.536 -- 14.884 50
16.535

----
2 $
1900
1901
13.035
10.735 - --- 13.035
10.735
12.93 35

--.
10.097 35 0.
g fil. DomneI 1898
---
.

$
,_,
1899
1900
49

- --
49 -
3 760
3.710
3.809
3.759 -- 3.710
3.710 -- E.

-- 2.136
-- 2.136 of F., a.
.1.: 1901 . 2.136 .

9.895 9.860 20

---
1898 9.895
- ---
1899 9.896 9.895 7.405
3 . parochiala Enii . . . . . 1 1900
.g g' 1901
9.135
9.075
-- - --
9.135
9.075 -- 9.135
7 647

' fil. Batistea


1898
1899
1900
7.245
5.755
6.460 -- --
1 940
7.245
7.695
6.450
-- 7.245
7.695
6.583 68
-
6.641 25 6.641

---
1901 6.035 606 25
.., 1898 1.905 622 51 2.527 60 2.527 36
1899 1.905 301 6$ 2.206 68 2.206 68
Dintr'o di
$

1.0.103
*

OK
1900
1901
1.961
2.460 -- -- --
301 6: 2.262
2.460 -- 68 2.262 68
1.911
18.210 --
-
4 parochiala Alba (Calea Vic-
1898
1899
18.210
37.426
- --- -- 18.210
37.426
- -- 24 690
- ---
toriei). . . 1900
1901 17.983 -- - 17.983 17.464

-- ---
2234..513300 -- 2194..718300

' --
-- --
6 parochialh Amza cu filiala {
Sf. Ion Moldoveni . . . 1900
11889989 2234131
23.630 -- 23.630 21.610
1901
1898
23.000
830 -- 1.825 -- 23.000
2.655 -- 21.930
2.655 --
6 $ paroch. Sf. Nicolae Tabacu
1899
1 1900
1.020
9.000
600 - - 1.715
14 039
1.368
-- 2.735
23.039 - -
1.968 -
2.735
23.039
4.968
--
1901
1898
1899
1.331 3
1.475 8.
1.539
1.532 61
- 2.870 30
3 008 46
2.870 30
3.008 06
7 Sf. Vasile 1900 1.338 81 1.658 2.996 80 2.996 40
1901
1898
4.116 31
881 -- 983 11
2.856 -- 2.099 40
3.737 -- 2.099 40
3.737 --
8 b Sf. Visarion
1899
1900
1901
771
701
701
-
-
2.966
3.040
2.359
--
-- 3.737
3.741
3.060
3.737
3.737
3.060
--
9 , Pitar Mos
1898
1899
1.407 61
1.427 51 --
1.873 7e
4.343 51
3.281 20
5.771
3 281 20
5.771 --
1900
1901
1898
1.427 51
1.487 51
1.710
4.943 50

- 1.035 - 5.563
4.075 51
2.745
- 6.371 6.371
6.663
2.445 - -
2.745 2.446 -
2 245 -
1899 1.657 61 1.087 51
$ fil. Bradu Boteanu . . .
1900 1 164 51 1.080 50 2.245 -
1901 1.107 51 1.130 2.238 51 4.874 -

www.dacoromanica.ro
103

VENITURI
14;T:

ftesur se Sub- Cheltueli IIIISR1


15
C.) DENDIIREA B1SERICELOR propni ventie Total
6 0
Z Lei B. Lei B Lei B. Lei B.
. 1898
1899
640 -- 3.050 -- 3.690 -- 3.690
--
11111..1.
10 Bis. parochiala Precupetil Noi. 1900
640
720
---
3.610
3 180 -- 4.250
3.900 -- 4.250
3.820
-
El
1901
1898
720
1.365
2.172
2.601 - 2.852
3.966 - 2.892
3.965 96
3.787 85 111110,1,
11 * * Precupetii Vechi 1899
1900 1 1
1.370
1.200 -- 1 1
2.417 85
1.400 -- 3.787 85
2.600
--- - 1 WILOHU
2.597 90
, .itliTOC[iE
1901
1898
1899
830
4.155
3.448 71
922
-- 1.752
4.155
3.448 70
1.752
3 745 20
3 399 90
Cd1A0i.-1.-1
12 * Leona
*
1900 2.978 71 2.978 70 2.896 20 1[1111111
1901 2.343 71 2.343 70 2.259 90
* Fondatiunea Anica Vticii-
rescu
1899
1900
6.700
49.700 -- - 6.700 - --
2.964 76

Pmd
1901 8.590
19.700
8,590 -- 18.614
8.590

13 * parochiala Tirchilesci . . /
1898
1899
5,450
5.37r0 : .
- --
5.450
5.740 -- 3.878 30
4.369 50

_
1900
1901 5.760
-
.

--
.

.
5.760
5.760 - 5.731 80
4.936 80
.

14 *
..,

* Popa Chitu . .
1898
1899
255
1.067 51
2.372 41
1.993 61
3.327 40
3.061 -- 3.327 40
3.061
--
1900
1901
1898
881 51
862 5'
-
6.338 51
5 021 51
5 6.220 0
5.884 - 6.220
5.884
r.

* filiala Popa Rusu . . . .


1899
1900
1.820
1.717 51
1.702 5(
679 51
1.151
1,026
-- 2.699 50
2.868 50
2.728 50
2 699 60
2.868 50
2 728 50
1901
1898
1899
1.307 51
20 247
19.770
- 8 -- --
1.105 25 2.412 75
20.247
19.770
-- 20.247
19.770
--
2.412 75

15 ) parochiala Silivestru . . . 74
1900
1901
20.245
22.200
490 -
- - -- 20.245
22.200 -
--
20.245 1-
22.200
--
g
Otetari
1898
1899 245 - 2.220
2.180 -- 2.410
2 425
2.410
2.425
--
--
16 *
*
we,. ON . . . .
1900
1901
1898
245
220
1.075
-- 2.320
1.682 -9:
2.565
1.902
3.235 98
2.565
1.902
3.235 90
4

* filiala Sfinti 1899


1900
1.145
1.032
-
--
2.16G
2.585 91
2.280 - 3.730 90
3.312 - 3.730 90
3.310-
1901
1898
1.030
375 -- 1.712 91
1.400 -- 2.742 90
1.775 -- --
2.742 90
1.775
, * Scaunele 1899
1900
375
380 - 1.400
1.635 -- 1.775
2 015
-- 1.775
2.015 --
1901
1898
370
425 -- 1.286
2.870 -- 1.656
3.295
1,656
3.295 --
17 D parochiala Sf. Ion Mori .
1899
1900
425
425 - 2.835
2.825 -- 3.260
3.250 -- 3.259
3.250 -
1901
1898
425
4.120 -- 1.616
2.060
2.041
3.180 -- 2.041 --
3.180
--
---
1.120 2.265 -- 3.385 3.385
18 * * Colentina . . .
1899
1900 1.120
800
2.135
1.218
-- 3.255
2.018
- 3 255
2.018--
1901
f 1898 780
-- 40.840 -- 11.620 -- 14.620
--
19 , * Sf GeorgheNoiii 1900 J 1899 660
440
-
12.000
13 302 -- 12.650
13.742 -
10.890 -
12.205
13.742
-
1901
1898
440
50
--
10.450
2.350
-- - 2.400
--
10.890
2.395
* filiala Rasvan . . - . . . / 1899

1901
50
50
50 -
2 860
2.345
2.085 -
2.910
2.395
2.136
-- 2.805
2.395
2.136
-

www.dacoromanica.ro
104

1
= III' Ramm2siiiiiiiiiilliiiis.e.RRIIIIE
VENITURI
*al
a - Cheltueli
Resurse Sub- Total
8 DENUM}REA BISERICILOR 5 proprii ventie
6 a
Z . M "44 Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

80
1898 8.800
--- 8.880 I --
8.875 - --
0
Bis. filiala Curtea-Veche . 1 19110
1901 III 80
1899
80
80
8.600
3.635
-
8.680
3.715 --
8.515
3.715 - --
. II 1.576 1.656
- 1.656
-
I
I I I I

ngsz
I I I

E. 1 1 1 1898 a , E5.088 3 E §
1 1 Es; 6.088 30 g 4.971 E. E' E'
5.148 30 6.148 30
20 , ° paroch. MavroghenI . . . 1899 5.148 / 5.098
3i
30 5.098 30 5.098 30

III ---:
1901
1898
4.729 66
6.335 11111
7.117 5
- 4.729 65
6.335
7.117 50
4.618 65
6.166 30
5.238 30
1
- II
21 ,i Sf. Vineri Nouti . { 1899
amg+
*
,a
1900
1901
9.502 5s
10.570 -- 9.502 50
- --
8.498 30
10.570 -- 10.235 60
3.397 - -- ,4-4,4,

22 , MuV
1898
1899
Dusurneoa . . . . ll 1900 1.670
1.650
1.550
1.847
4.802
3.397
3.352 --
3 352
-- -
- --
3.120

- ---
3.120

- ---
1.550
1901
1898
1.280 2.368 3.648 2.648
-- --
23 ) ) Manea-Brutara. . 1899 1900
2.63?
2.641
2.800
3.519 -- 5.437
6.160
5.437
-
6.160
-- -- E
. 1901 2.855 2.400
4.610 --6.256
6.390
4.788
5,390 - --
1898 780
--
--
1899 5.020 5.695 6.659

- ---
. 676
24 . Sf.- Voivozi . . . 1900
1901
625 6.275
3 664
6.900
3 664 --
6.900
3.664
4.965 --
26 , * Popa-Tatu . . . .
1898
1899
826
700
4.460
5.495 -- 4 975
6.195 6.195
6.939-- - --
1900
1901
1.040
965
5.899
4.788 5i -- 6.939
5.753 50 5.513
7.072 5, 10.146 50 10.126 60
.

26 , Sf. Stefan (Verde). 1899


1898 3.094
3.120 3.569 1 i --6.67910 6.679 10

1LLO.100 'ON
1900
1901
1898
3.120
3.250
m
4.472 71

--
1.151 7a
ra 4.935
- 7.692 70
4.401 70
4.935
7.592 70
4.401 70
--
4.935 s; -- --
--
cm

27 * * Cotroceni . . . .
1899

1901
30
30
----
3.915
5.905
4.140
3.945
5.935
4.140
3 915
--
5.905
4 440
-
-
--
1898 1.260 1.213 51 2.473 50 2.473 40
1899
filiale Caremidaril-de-sus. { 1900 1.350 1.260 1.213 61
1,274
2.473 60
2.624
2.473 60
-
2.623 60 - -
1901
1898
1.412 51
5.296 --
975 21
5.296 -- --
2.387 70 2.388
5.183 76 -
28 * parochiala Franemason. . 1900
1899 2.916
3.076 -- 2.916
3 076 -- --
2.875 76
3.066 76 --
1901
1898
3.045
--- 3.045
-- 2.593 15

-- -- --- --
. filial- Sf. Elefterie . . . . { 1899
1900
3.770
3.770 ---
3.770
3.770
-- --
3.746 10
3.767 46 --
--
1901 3.376 3.376 3.375 13

29 * paroch. Sf. Die Gorgani . 1900


1898
{ 1899
4.391
4.280 - 4.391
4.280 - --
4.346 32
3.960 -
1901
4.783 51
4.648 51
-
4.783 51
4.64851 --
--
4.345 51

--- ---
2.91761
1898

-- - -- --
- ---
26.664 29 - 26.654 24.800
. filial& Schitu Magurenu . 1899 1900 4.480 4.480 3.720
1901
1898
4 460
306 1.760 -- 4.460
2.056
2.396
2.066
- -
. 1899
Sf. Constantin . . . 1900
1901
305
379 56
3051-
1.750
2.032
1.351
2 055
2.414 50
1.656
---
2 056
2.410
1.656 - --

www.dacoromanica.ro
105

i m 2221I 2 82 VENITURI I 11222


Resurse Sub- Cheltueli

u---
DENDIIREA BISERICIL OR
a

1898
proprii
Lei
11
935 -
B.
ventie
Lei
111 2201
1.981 2
IB.
Total
Lei
2.916 20
B
I
Lel
II
2.916 20
B
11811112
1899 1.835 2.105 -(1 3 940 3.939 80
30 Bis parochiala Brezoianu 4 684 30
1900
1901
2.825 --
2 925 - - --
1.859 30 4.684 30
2.916 - 3.002 -
12925- 1.1
31
.12111
Mihal-Voda . .
11 1898
1899
1 1
25 -
25
10
12.925
14.640 - 12.950
14 565
13.712 -
14.540
13.702
11 .
.4.i, v,a.,,,ig
1900
1901
1898 4.338
-- 13.702
10.440 - 10.440
7.338
10.440
3.683 86
4 834 1 4 834 18 4 526
filiala Isvorul Tdmaduirei 1899
1900 4.645 94 4.645 94 4.694 05
1901 3.790 5 3 790 56 3 563 25
PiN
Sf. Apostoli .
1898
1899
10
10
10 -
2.335
2.335
2.345
2.345 -- 2.335
2.335
2.105
M.,
1900
1901 10
15 -
2.105
1.646
2. 115
1.656
1.785
- 1.656
1.770
Sf. Spiridon Vedic.
1898
1899 10-
10-
1.770
1 770 1.780
- -
2.095 -
1.770

1.656 -
1900 2.095 2.105
1901 10 1 646 1.656
4 1898 5.221 - 675
5.221
4.757 50
5.108 85
4.755 55
=9 ;
1899 4.082 50
32 * parochiala Alba Postovari . 1900 2.373 50 3.612 5.985 50 5 985 50

rl g
1901
1898
1899
2.372 5
1'0
30 -
-
1.476 15
3.535
3.545
4
3.818 65
3.565
3.575
- 3.848 65
3.535
3.545
- .:4 u-
filiala Antiin 1900 30 3.065 3.095 3.095
30 - 3.318 3.348 3 348
'Tr;
1901
1898 -25--- 1.845 '3 1.845 1 1.845 ;:t
. * Schitu Maicilor 1899
1900 25
1.855
1.880
1.880
1.905 - 1.855
1 855 -
i 1901
1898
1899
226
21940
1.656
3.470
3.371 6
1.656
3.696
3.591
-- 1.656
3.695 -
3.591 -
33 parochiala Spirea Veche 1900 247 60
401 -- 3.015
1.583
5.210
3.262 60
4.984
6.080
-- 3.261
1.984
7.213
--
34 0 Spirea Noua
11890981

1899
870
930 8.760 9.690
4.010
-- 9.689 50
4.009 30
1900
1901
1898
940
870
4.889 37
- 3.070
2 138 3
1.760 63
3.008 30
3.650 -- 3 008 30
3.650
35 Gheucea .
1899
1900
1901
1.874 37
2.124 37
1.860 -
1.760 63
1.508 6
1.004 -
3.635
3.633
2864-
- 3.635
3 633
2.864
--
Plasa de jos.
1898 880 3.360
3200-
- 4.240 -- 4.240 --
36 parochiala Filaret 1899
1900
1 900
1.860
860
4.210
2.959 22
- 5.100
6 070
3 819 22
- 4.100
6.070
3.819 22
1901
1898
1899
520
611
3.480
3.575
- 4.000
4.086 -
4.000
4.084 -
37 Barbat. Vechiti . 3 465 4.065 - 4.064
1900
1901
1898
600
610
29.695
2 507 - 3.117 -
29.595 -
3.117
30.331 67
-
38 Sf. Ilie Rahova. 1899
1900
11901
29.050
27.960
27.195
29.050 -
27.960 -
27.195 -
28.842
23.313
18.103
-

www.dacoromanica.ro
106

igaggi.sas.,%211111111gliiii,nnEls 1
VENITURI
I

'4
.5
tp
Resurse Sub- Cheltueli
EE DENUMIREA BISERICILOR 5 proprii ventie Total
zo m m
`4 Lei B. Lei B. Lei B. Lel TB.
..,
,zi 1898 -- -- - - -- - --
Bis. fil. Sf Nicolae din Prund .
m III III 11 1
1899
1900
1901
14.650
12.660
12.860
- --
14.650
12.660
12.860
-- 13.746
10.870
9.990
III mil
39
1898
paroch. Sf. Nieolae Vitidica. 1899
5.974 51
6.515 - - - 5.794 50
6.515 -- 5.204 88
6.324 30

T. .
1900
1901
1 1898
6.550
6.615
12 067 --
6.650
6.615
12.061
-- 6.414 30
5.902-
10.902 80
40 :
.a
1899
Sf. Gheorghe Vechil1 1901 12.074 51
12.511 2o -- -- 12.074 50
12.611 20
12.074 50
12.511 20
as 1901
1898 3.480 --
13.691 7
598 51
13.691 70
4.088 50
10.929 80
4.078 50
41
1"V Sf.lei)
Ionia (Gura Pie- 1899
1900
3.150
2.020 - 936 75
1.435
4.086 75
3.455 - 4.086 75
3.251 87
.
1901 2.000
-- 575 85
11.315-
-
2.575 85
11.415- 14.413-
2.575 85

-
.

--
1898 NO
42 . Sf. Ecaterina
4
.

4
. .
1899
1900
150
130 -- 12.700
12.500
12.850
12.630
-
12.725
12.590
--
S 2
1901
1898
110
41.775 44
9.778
-- 9.888
41.775 44
9 888
24.807
-
43 * Slobozia
z
1899
1900
1901
40.806 44
40.656 44
40.906 44
-- -- 40.806 44
40.656 44
40.906 44
33.297
33.517 --
34.060 -
-A
1898
1899
2.850
2.823 - rt
948 75
640 72
3.798 75
3.463 72
3.898 72
3.463 72

- ---
44 Alexe
1900
1901 --
3.422 8
2.870 .
350 3.772 80
2.870 - 2.670 --
3.748 72

45 . Flanainda
1898
11899
5.393
5.548 -- 1.500
1.500 -- 6.393
7.048
7.993 --
6.843
7.048
--
1900
1901
1898
5.493
4 873
7.427 69
- -
2.500

--
4.873
7.427 69
7.933
4.317
7.15015
BroOeni . 1899 5 813 71 5.813 70 5.56816
46 0 . . . .
- -- -
.
1900 5.829 21 5.829 20 5.357 15
1901
1898
5.225
--
628 41 2.155
5.225
2.778 40 2.770-
4.647 80

fil. Radu-Voda 1899


1900
70
70
69 --
4.800
1.860
1.870
1.930 -- 1.797 50
1.930
1901
1 898 1.220 85
1.597
2.846 21
2.746 19
1.666
4.037
3.967 04
- 1.666
4.037 04
3.967 04
47 * paroch. Manu Cavafu . . .
1899
1900
1.220 85
1.618 85 2.482 - 4.100 85 4.099 04
1901
1898
1.428 85
960
765
1.736 1
2 005
2.045
-- 3.165 04
2.965
2.810 -
3.165 04
2 965
2.810 -
48 * Caramidarii-de-jos . 1899
1900 765 1.895 2.660 2.660 -
1901
--
661 25 1.431 76
6.081 25
2.093
10.016 25
- 2.093 -
10.016 25
1898 3.935
49 Dobrote'sa 1899
1900
3.290
2.615 -- 3.826 25
4.647 1
7.116 25
7.262 10
7.116 25
7.262 40
1901
1898
1899
2 635
878 5e
628 50
3.035 15
1.601 50
1.631 5
5 670 15
2 480
2.260
-- 5.67015
2.480 -
2.260 -
filiala Apostol 1900 563 50 3.031 25 3.594 75 3.594 75
1901
1898
563 50
9.950
-- -- ---
2 369 25 2.932 75
9.950 -- 2.932 75
8.216 38
50 * paroch. Olten1 . . .
1899
1900
1901
10.150
10 150
9.750
-- -- 10.150
10.160
9.750
-- 9.036 88
8.996 88
6 800 -

www.dacoromanica.ro
107

'tiI VENITURI
Resurse Sub- Cheltuell
DENUMIREA BISERICILOR .-, proprii vends Total 1

-
`a Lei B. Lei B Lei B. Lei B
1111111i111 Plg
1898
1899
7.939
8.039
-
-
7.989
8.039
4.371 75
4.616 75
Bis. Maid Sart)! . . . .
1900 8.139 -- 8.139 4 756 76
1901
( 1898
6.829
6.775 45
6.829 -
5.775 45
2.696 75
3.207 -
Popes cu i I 1899
1 1900
5.925 45
6 875 45
3.076 -- aid,-
5.925 45
5.875 45
3.075 -
3.447
3.010
2.832
--
1.880 -
11901
2.400 - -
"Ga
Bradu Staicu . . .
1898
1899
520
670 -- 2.250
- 2 820 -
3.295 -
2.400
2.820
3.280
--
i 1 .,,;6,0......m
1900
1901
( 1898
420
380
8.600 ---
2 876

--
1.391 1.771 -
8.600 -
1.771
8.470
-29
as
51 parochiala Lucaci
muv
. . . .
) 1899
1 1900
8.600
8.950
--- - 8 600 -
8 950 -
13 010 -
8.493
8.490
11 572
29
29
29
( 1901
( 1898
f 1899
8.210
4.565
4.935 --
4 800
1.800
1.800
-- 6.366 -
6.735 -
6 337
6.337 -
87
Mara Vergu . . . . . .
4.935 2.400 - 7.335 - 6.937 87

---
1900
1 1901 4.755 2 400 7,155 - 5.890 95
4.065 - 4.050 --
T_Tdrican I
1898
1899
45
45
- -
-
4 020
. 3.850 3.895 - 3 850 --
2 *
1900
1901
45
45 -- 3.483
- --
. 3.95j 3.995 -
3.22b
--
3.950
3 228 --
1898 7.370
- - 7 370
5.830
7.345
5 680
-- ---
1899 6 830
parochiala Ceaus Radu
52 * .
1900
1901
15.000
3.890
-
-- 15.000
3 890
4.470
2 887
---
53 * SL Treime (Cr.
de pietra) . . .
1898
1899
825
785
785 ---
2.495
2.492
2.902
-- 3.320
3 277
3.687
-- 3.317
3.277
3.687 -- i.
. . . 1900
1901 640
-- 1.948 . -- 2.488
-- 2.488
--
54 * parochiala Foisorul .
1898
1899
1.187
1.187
-
2.176
2 161 -- 3 363
3 348 -- 3 360
3.348
-
--
. .
4.164 5.348 5.348
1900
1901
1898
1,187
1,037
1.130
3 231
2.192 76
- 4 268
3.322 75
4.268
3.322 72
-
55 , , Isvorul Noii .
1899
1900
1.170
1.170 -- 2.232 72
2.236
3.402 72
3.405 - 3.402
3.402
72
72
1901 1.010
5.185 -
1.515 72
1.000 --
2.525 72
6 186 -- 2.625
6.184 --
72

---
1898
56 , , Hagiu . . . .
1899
1900
1901
5.220
6.300
6 220
4 394
4 551
--
6.614
9.851
5 220
-- 6.614
9.849
5.026
--
Popa Sore
1898
1899
1.540
1.440 --- 1 795 I
1.990 -
3.435 60
3.430 - 3 435 60
3.428 56
57
--
. . 3 435 - 3 433 56
1900 1.670 1 865
2 707 60 2.707 60
1901
1898
1899
1.000
1 100
1.130 -
1.707 61
5.490
6.420 -- 6 590
6 550
- 6 590
6.550 --
58 Delea Noui . .
1900 905 6.155 7.060 7.060
1901
1898
915
1.370 --- 3.708 75
3.060 - 4.623 75
4.430 - 4,623 75
4.430 -
i9 * Delea Veche .
1899
1900
1.800
1.200
---
2.800 71
2.698 - 4.600 70
3.898 - 4.600 70
3.895 -
1901 1.400 1.590 11
2.970 -- 2.69010
3.652
--
2 69010
3 652
-
---
( 1898 582
3 457
;0 * Popa Nan . .
) 1899
1 1900
11901
582
2.302
1.762 I
2.876
1.080
978
- 3.467
3.382
2 730 - 3.382
2 730

www.dacoromanica.ro
108
169111.1.011111111111,111112T,Ev.illig
'
a)
s..
i
-
VENITURI
Resurse Sub- Cheltuell
o*?
NUMIREA BISERIC1LOR B' proprii ventie Total
a
Z 44
1

Le171-3, Lei B. LeI7B. Lei B.

1898 375 - 2.542 -- 2.917 - 2.917 -


- ---
1899 511 25 3.966 4.477 25 4.477 25
61 Bis. parochiald Iancu Vechiii . 1900 646 25
701 -- 4.194
3.018 9
I
4.840
3.719 90
- 4.840
3.720
1901
1898 600 3.036 51 3.636 50 3.636
3.316 50 3.316 50
62 Iancu Nod . .
1899
1900
620
546 -- 2.696 51
3.155 51 3.700 50 3.700 60

---
2.639 50 2 639 60
I.gli 1 II
1901
1898 1
660
705 --
--
2.079 51
2.559 - 3 264 - 3.264 I

---
3.235
63 ' Oboru Nob. . .
1899 730 2.605 3.235
1900
1901
718
1.530
-
2.722
918
-
3.440
2 448
3.440
2.448 --
64 Caprd
Sf. Gheorghe 1898
1899
775
918 51
--
2.325
2.281 51
--
3.100
3.200 -- 3.100
3.200 --
1900
1901
1898
952
950
1.926 --
2.205
1.558
2.970
3.167
2.508
4.896
-- 3.157
2.508
4 896 --
5 1. --
65 * * Pan telimon 1899
1900
1.550
1.530 -- 3.325 2.
3.577
---
4 876
5.407
--
4.875
5.107 --
1901 1.360
- 2.274
2.052
3.634
3.132
3.634
3.132 --
-- --
1898 1.080
3.215 3 215
66 * Oboru Vechit 1899
1900
980
m 1.080
2.235
a 2.180 - 3.260 3.260 -
1901
1898
4.080 --
6.770
6.990 -- --
1.023 - 2.103
6.770
6 990
-- 2.103
6.762 56
6 973 6
-..

67 * 01ari 1899

- -- - 6.943 06 .
1900
1901
6.990
7.390 -- 6.990
7.390
-- 4.467 12
-- 7=
( 1898 680
-- 4.702 6.382 5.382

-
---
120 4.825 4.405 4.405
38 *
1899
Sf. Std. (Negru)iI 1900 120
-- 4.330 -- 4.450 4.330
loo.oo oN
1901
1898
1899
120
1.905
1.736 --
2.328
4.380
3.616 41
- 2.448
6.285
5.352 40
2.448
6.284 40
5.352 40
39 * Negustorl . .
1900 2.376 -- 3.476 41
612 40
5.852 40
3.132 40
5 852 40
3.132 40
1901
1898
2.520
1.290 -- 1 343 25 2 633 25 2.633 26
2.626 65
filiald Mantulesa 1899
1900
1.550
1.666
- - 1.075 65
2.080 65
2.625 65
3.745 65 3.745 65
1901
1898
1.865
88.180 86
388 65
-- -- 2 263 65
88.880 86
2.253 65
22.550 -
70 parochiald. Sf. Vineri Her. 1899 402.094 19
-- - 102.094 19 102.094 19

-- ---
*
1900 98.284 19 198.284 19 94 930 19
1901
-- --
97.632 1
- -- -- --
97.632 19 93.540

71 . Sf. Treime Teifi1 1899


1900 480 -- 2.925 -- 3.405 -- 3.405 --
1901
1898
260
26.950 -
--
2.152
-- -- 2.412
26.950 ---
2.412
26.770
--
Amend 1899 26.100
- 26.100 26 100

- ---
72
26.010

- ---
1900 25.995 25.995

-
1901 22.490
- -- - --
22.490 22.490

73 * Sf. Ilie Kalinderu .


1899
1900
14.450
17.365 -- 14.460
17,366 -- 7.120
10 365 -
-
1901
- --
24.533

-- --- - --
24.533
--
12.333 80

74

I
Paraclisul Darvari . . . . 1
1899
1900
1901
6.700
6.700 --1
3.640 -I -- --
6.700
6.700
3 640
2.954 54
3,096 06
3.477 46

www.dacoromanica.ro
109

..' VEN.ITURI
;.,
Resurse Sub- Cheltueli
2 DENGEREA BISERICILOR ,. proprii venue Total
ci, =
Z `4 Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

1898 246.090 246.090 - 235.329 63


1899 269.035 269.035 246.115 63
75 g parochiald Cretulescu . .
1 1900 271.155 = 271.155= 249.249 96
1901 254.755 254.765 226 604 96
1898 150.149 91 150.179 91 129.621 85
144.601 49 110.096 36
76 * ' Sf. Spiridon Not 1899 144 601 49
1900 169.459 8 = 169.469 80 166.842 80
1901 148.997 79 148.997 79 146.663 35

Num6rul bisericilor parochiale din Capitals este de 73, iar al


bisericilor filiale de 32; in total 105 biserici, asupra cdrora Primdria
10 esercita controlul sed.
Afars de acestea, Prim aria mal esercita. controlul §i asupra bi-
sericil Comunitatii armene din Capitald.
Numerul parohiilor s'a marit cu una: Parohia «Cdmpul Teiului .
Mal multi locuitori de la marginea ora§uluT, despre cdtunul
Teiul-DOmnel, Incorporat Capitalel prin legea de marginire a ora§u-
lut au luat initiativa fondarii unei biserici in acea localitate, cu in-
voirea Sfintei Mitropolii §i a Ministerului Cultelor.
Constructiunea acesteT biserici a Inceput In vara anului 1897 §i
s'a terminat in anul 1899, cand a 0 fost recunoscuta prin Inalt De-
cret Regal sub denumirea de biserica parohiala Campul Teiului, cu
hramul Sfinta Treime. Ea a fost tirnosita de Inalt Prea Sfintitul Mi-
tropolit Primat in luna Noembrie 1899, cand a 0 inceput sä functio-
neze. Este de notat ca locuitoriT, cari ail pus la cale fondarea aceste1
biserici, nu asigurat §i fondurile necesarii pentru plata perso-
nalulul clerical §i a 1ntretineriT el, a§a ca aceste cheltuell se suporta
de Comuna.
Biserica Sf. Nicolae din Prunt. Tot in anul 1899 s'a desfiin-
tat §i darimat biserica Sf. Nicolae din Prunt, care functiona ca filials
a bisericiT parohiale Sf. Ilie din calea Rahovel.
In interesul msririi spitalu luT si celor-l'alte instalatiuni ale A§edd
mintelor Brancovenesci, Sfintul Sinodcaruia s'a supus casula incu-
viintat desfiintarea cliseT biserici filiale, a carel cladire era de alt-f el
in stare forte veche §i ruinata, §i a acceptat ca terenul pe care era
construita biserica §i chiliile el, sä se incorporeze la spitalul Bran-
covenesc, cu conditiune Insd, ca, cu suma ce se va acorda drept des-
pagubire, sa se cladesca o noun biserica pe alt loc. Terenul bisericel
§i zidirile vechi de pe dinsul, s'ail estimat prin surviciul tecnic al
ComuneT la suma de lei 136.694, care s'a depus de catre Epitropia

www.dacoromanica.ro
110

Brancovenesa la Cassa de Depuneri, drept despAgubire. In timpul


din urma, epitropia bisericei Sft. Nicolae.Vladica a solicitat ca men-
tionata suma de bani sa se destine pentru reconstructiunea acestei
biserici, a carel cladire este veche si aprOpe ruinata, iar nouei bise
rice ce se va recladi, sd se dea numirea de biserica Sft. Nicolae Via-
dica din Prunt. Cestiunea a fost supusa Sfintului Sinod, care a in-
cuviintat cererea epitropiel Sft. Nicolae VlAdica, dupd care Consiliul
Comuna], prin votul din sedinta de la 5 Noembrie 1901 si Ministerul,
ail dat de asemenea aprobarea for in acesta privintd. In consecinta,
gat averea mobiliarA, cat si cea imobiliard a desfiintatei biserice fi-
liale Sft. Nicolae Prunt, ail trecut asupra bisericei parohiale Sit. Ni-
colae Vladica, in scopul mentionat mai sus.
Biserica Amza. V echea zidire a acestei biserici s'a daramat
de epitropie $i in locul el s'a ridicat and cladire monumentala, dupa
proectul intocmit de d-1 arhitect Savuleseu, aprobat de Primarie si de
Minister. ValOrea constructiunil acestei noui biserici, impreund cu
zugravitul el $i cu mobilierul, necesar, se ridicA, dupe deviz, la suma
de 180.000 lei aproximativ. Licitatiunea tinutd pentru darea in intre-
pindere a executdrii lucrarilor de constructiune, s'a aprobat de Pri-
marie la 22 Maid 1898, asupra d-lui antreprenor D. Dobrescu, care a
lAsat rabat de 2.05 ° /s din devisul respectiv. In anul 1901 biserica a
fost pe deplin terminate si zugravitA. Biserica dispunea numai de
90.000 lei, epitropia a fost autorisata ca se contracteze la Creditul fonciar
rural un imprumut de 100.000 lei, afectand cu hipotecd mosia Cretu
proprietate a biserici!. Biserica a fost tarnosita in luna Noembrie
1901, de cand a inceput se. functioneze.
In vederea importantel ce a capetat acesta biserica, s'a incuviintat
a se trece aici corul de la biserica Sfinta Ecaterina.
Biserica Pitar Mopit. Acesta biserica, situate in unul din fru-
m6sele cartiere ale orasului, ajunsese in stare de mina din causa ye-
chimei si din cause cd, flind in lipsd de mijlOce banesci, nu i se putea
aduce reparatiunele necesare, asa ca era amenintata a fi inchisa de
Sfinta Mitropolie.
Pentru a se inlatura acesta eventualitate, epitropia acestei biserici,
cu aprobarea Consiliului Comnnal, a pus in vindare, prin licitatiune
publicA, o portiune din terenul biserici!, obtinendu-se ca pret insem-
nata suma do 40.085 lei. Cu acesta suing( si cu ajuterele ce a primit
de la PrimArie si de la unele persene piOse, epitropia a intreprins
restaurarea bisericii dupa un proect intocmit de D-I arhitect Ciocarlan.
Lucrarile de restaurare ail costat circa 46.000 lei, in care infra timpla,
mobilierul cu 6.310 lei, precum si pictura cu 8.000 lei, frumos execu-
tatA de D-1 pictor Elsner. Primaria a contribuit cu 3.500 lei.
Inaugurarea redeschiderii bisericei a avut We in ()lila de Dumi-
nicii 25 Martie 1899, oficiind serviciul divin malt Prea Sfintia Sa Mi-

www.dacoromanica.ro
111

tropolitul primat. La acesta solemnitate a bins -voit a asista si M. Sa


Regele, ImpreunA cu A. S. R. Principe le Mostenitor.
Epitropia acestei biserici a mai construit in curtea bisericii o
case destinatA pentru cancelarie si pentru locuinta parintelui paroh.
Constructiunea a costat aproximativ lei 8000.
Biserica Sf. Stefan. Biserica Sf. Stefan din Verde, ce'i mai dice
si Cuibu cu BarzA, a fost do asemenea in mod radical raparatti $i
din nal zugravitd, dupd stdruintele parintelui paroh $i a celor-l'alti e-
pitropi. Cheltuelile de reparatiune s'aii acoperit din ajutorele strinse
de la enoriasi $i din cele acordato de PrimArie. Se cuvine a se aduce
multumirl d-lui architect T. Dobrescu, enorias al bisericei, care in
mod gratuit, a Intocmit proectul de reparatiuni si a dirigiat lucrArile
si care a mai procurat cu a sa cheltueld mobilierul necesar bisericii,
in valore de peste 2.500 lei. Reparatiunile propriti dise ail costat suma
de peste 19.000 lei; iar zugrAvitul executat de pdrintele Vasile Damian
a costat 6,600 lei. Primdria a venit in ajutor cu 5.400 lei.
Biserica Brezoianu.Cladirea acestel biserici ajungend in stare
de ddrapAnare din lipsa de reparatiuni, epitropia respectivA a in-
tocmit, prin d1 architect Maimarol, proiectul pentru reparatiunea ra-
dicald a bisericii $i, in vara anului 1899, a dat in intreprindere exe-
cutarea lucrArilor. Costul acestor reparatiuni, dupd situatiunea defi-
nitivA de plata intocmita de d-1 architect diriginte, se ridica la 22.000
lei, din care lei 10.000 ail fost acordati de Prim Arlo ca ajutor.
In suma de lei 22.000 nu infra zugravitul si mobilierul necesar;
acestea s'ail executat in anul 1900, costand lei 16.864,82 in total, earl s'ail
acoperit prin un alt ajutor de 10.000 acordat de Primarie, iar restul
din sumele adunate.
Biserica Vergu.Biserica Vergu, filiald in parohia Lucacl, pose-
dand o icons a desfintatei biserici Sf. Mina, este una din bisericile
cele mai visitate din Capitald; ea Ins nu posedd nici o avers. Loca-
lul ei devenind in o stare care ameninta a mind, mai ales in interior'
epitropia a fAcut tote demersurile spre a obtine fondurile necesaril
pentru reparatiunea radicald a bisericii. LucrArile de restaurare s'ail
inceput in anul 1900 si s'ail terminat in anul 1901, tend in diva de
30 Decemvrie, biserica s'a sfintit cu cuvenita pompA.
Devisul care a servit de bate la tinerea licitatiunii si darea in
intreprindere a executAril lucrArilor, presinta cifra de lei 28.207,73 lard
zugrAvit si mobilier.
In cursul efectArii reparatiunilor insg, provocandu-se insemnd-
tore lucrAri neprevedute, precum ddramarea unel bold interiore, care
era mult mai jos de cat invelisul cladirii si care IT dAdea un aspect
forte urit, refacerea apr6pe in intregime a unor ziduri si consolida

www.dacoromanica.ro
112

rea for etc, costul lucrarilor, executate prin antreprenorul Celestino-


Costo, s'a ridicat la suma de lei 38 765,20.
Acesta suma s'a achitat din lei 4.000, capital ce poseda biserica,
din diferite donatiuni §i din lei 10.000 oferiti de Primarie, iar pentru
rest, epitropia a solicitat un alt ajutor de 20.000 lei de la Primarie.
Ac6sta cerere, impreuna cu situatiunea lucrarilor, este supusa
Consiliului Comunal, spre a decide.
Osebit de lucrarile mentionate, diferiti particulari au efectuat pe
comptul for urmatorele:
D-na Hagi Vasile, pictura interiOra a bisericii, care a executat-o
prin preotul Damian §i a costat lei 7.000.
D-na Zoe Popovici, a a§ecjat vitrouri intr'un format §i cu gra-
vuri special executate pentru biserica §1 cars ail costat in total lei
4.000; iar o alta Doinna a cheltuit pentru repararea tamplei lei 1.100.
Biserica Sf-(ii Voivo0. AcOsta biserica, fiind situata pe una
din arterele principale de comunicatiune din Capitala, §i anume pe
aceea care formeza accesul catre centrul ora§ului a streinilor earl' yin
in Capitala Orli n6stre, se impunea ca sfintul loca§ sa fie restaurat
in mod convenabil, devenind din causa vechimei §i a relei intretineri,
intr'o stare fOrte rea.
Inca din anul 1895, se propusese kli chiar se hotarise in prinei-
piii, reconstructiunea vechiului local al bisericil §i se stabilise ca Co-
muna sa contribue cu suma de lei 40.000, drept despagubire pentru
terenul luat pentru alinierea stradei §i pentru localul de §c6la ce s'a
construit in apropiere de altarul bisericei.
S'ail inceput studiile Inca de atunci, dar proectele intocmite pre-
sentand sume prea marl, §i deci trebuind modificate §i refacute, s'a
intarcjiat lucrarile pand in anul 1899, cand a ajuns ca lucrarea sä se
pOta da in intreprindere.
Devisul care a servit de basa la licitatiune, presinta cifra de lei
51.194; in cursul executArii insa, s'aU. ivit §i s'au provocat diferite a-
daose, earl au Mout ca in total lucrarea O. coste lei 59.039,91.
Astacji, pentru ca biserica sa 1360 fi pusa in stare de functionare,
mai trebue sa fie zugravita §i sa i se faca timpla §i mobilierul, lu-
crari earl, dupa estimatiunea serviciului tecnic, se urea la suma de a-
pr6pe 12.000 lei.
Pentru tote aceste lucrari, epitropia a comptat pe capitalul el de
lei 6.100, pe suma de 40.000 lei acordata de Comuna pentru terenul
luat, precum s'a clis mai sus §i pe ajutorul enoria§ilor.
Aceste sume insa nu sunt suficiente pentru acoperirea costului
total al lucrarilor §i epitropia a intervenit la Primarie ea sa maresca
despagubirea de 40.000 lei acordata, pe motiv ca ea e prea mica in
raport cu valOrea terenului luat de Comuna. Cererea epitropiel se va
supune Consiliului.in sesiunea de Ianuarie 1901.

www.dacoromanica.ro
113

Biserica Sf. Nicolae Tabacu.Acosta biserica, situata pe Ca lea


Victoriei, in fata clAdirii Academiei Romano, trebue adusa intr'o stare
mai buna.
Biserica insa nedispunend de resursele trebuitOre, Primaria i-a
venit in ajutor cu suma de 12.000 lei pentru facerea reparatiunilor
de care ea avea necesitate.
Pe MO facerea unei intrari frumose, refacerea tencuelelor si
decoratiunilor exteriOre, principala lucrare a constat in darea jos a
turlelor de lemne si refacerea for din not' in zid masiv, precum de
asemenea si pictura interiOra, care a fost din nog executata in uleiti.
Aceste lucrari air costat suma de lei 25.115,90 din care, din aju-
torul acordat de Comuna si din alte sume oferite de diferiti piosi
crestini, s'a achitat lei 21.780,50; iar pentru rest, epitropia din not" a
solicitat ajutorul Comunei.
Biserica Sf. Treime (Crucea de pietrA).La acesta biserica s'a
facut un amvon la intrare, s'a consolidat turlele $i in special clopot-
nita, s'a cladit locuinta pentru paracliser si cancelaria epitropiei.
Aceste lucrari ail costat suma de lei 10.438 in total, care s' a achi-
tat din capital de lei 3.934,70 pe care biserica it poseda depus la
Cassa de Depuneri, si din 8.610 ajutor acordat de Primarie in schimbul
localul luat si pe care s'a cladit localul de scOla primara Vasile Bo-
ierescu.
Biserica Sfanta Vineri Nouci. In vederea desvoltarii ce au inceput
sä iea in ultimul timp cartierele despre Gara de Nord si a popularii
acelei parti a orasului, epitropia bisericil Sfanta Vineri-Noud, pentru
a crea venituri bisericii, a executat in anul 1899, pe terenul liber din
curtea ei, o cladire avend 3 pravalii, fie-care cu camere de locuinta
$i dependinte.
Acosta cladire are fats pe calea Grivitei.
Dupa situatiunea de receptiune, lucrarea a costat in total lei
24.216,78, pe care epitropia i-a achitat din suma de 11.400 lei ce poseda
biserica, iar pentru diferinta a obtinut autorizarea de a contracta un
imprumut.
Imprumutul neputendu-se efectua, epitropia a solicitat sä fie des-
pagubita de valOrea terenului pe care Comuna a cladit localul de
scOla primara din curtea numitei biserici. Lucrarile sunt supuse Con-
siliului.
Biseriea Batiftea. In interesul alinierii stradel Batistea, epitropia
parochiel Ienii, la care biserica Batistea este atasata ca filiala, a fost
obligata a darama un corp de case din curtea numitei biserici, care
se glsia si in stare de mina
0 parte din acest corp vechiii de case se da cu chirie in folosul
bisericii ; iar o parte era ocupata de unul din preotii bisericil.
8

www.dacoromanica.ro
114

13iserica avend a lua de la Comuna o suma de 20.000 lei pentru


terenul luat in interesul alinieril stradei Bati§tea, epitropia a destinat
acea sums la facerea a 2 cladiri in curtea bisericii, care sa serve ca
locuinte pentru preoti §1 in anal 1901, a §i executat unul din cele 2
corpurl de cladiri proiectate, in care s'a mutat preotul paroh, deser-
vent la acosta Haig.
Lucrarea a costat lei 11.082,82, sums pe care antreprenorul d-nul
T. Dobrescu, conform angajamentului, remane a o primi treptat de la
Comung, din sumele pe cari are a le lua biserica.
Cel-alt corp de cladire se va execute in viitor, tend biserica re-
almente va dispune de fondurile necesare.
Biserica Cretzulescu. In anul 1901 s'ail Meat reparatiuni radicale
la constructiunea cea mare din jurul bisericei Cretzuleseu do pe calea
Victoriel.
Aceste cladiri situate in central ora§ului, in vecinatate imediata
cu Palatal Regal, erati remase intro stare forte rea, nefacendu-li-se
nici o reparatiune de un timp indelungat; din acesta cause ele faceati
prin aspectul lor, o note discordanta cu cladirile particulare vecine.
Se impunea dar facerea unor reparatiuni radicale, pentru a se
da acestor cladiri un aspect mai modern §i a distributiunil in interior
mai rationale. Proiectul care represinta suma de lei 100.000, dupe ce
a primit tote investirile prescrise de lege, s'a pus in executare qi lu-
crarile sunt in cea mai mare parte terminate.
Pentru acoperirea cheltuelilor, epitropia a obtinut, prin indepli-
nirea formelor legale, contractarea until imprumut de 99.000 lei cu
hipoteca asupra uneia din mo§iile bisericii.
La biserica Bcirbcitescu-Vechiii, s'ail executat reparatiuni exte-
riors de consolidare, costand 6.412 lei.
Biserica Hagiu, s'a zugravit din nou cu uleitl, cheltuindu-se
lei 7.000
La Biserica Spirea-Nouci, s'a construit un amvon intocmit §i legat
ast-fel ca sä marOsca biserica. Lucrarea a costat aprope 8.000 lei.
La Biserica Precupetti-Vechi s'ail Mut dour) clopote din not;
cari ail costat lei 1.420, din scare lei 600 ails fost acordati de primarie ;
s'a inlocuit pardosela in mozaic §i s'ail mai Mut raid reparatiuni in-
teriOre, cheltuindu-se peste 1.500 lei, din care 1.200 lei au fost acordati
de Primarie.
La Biserica Foiporul. de asemenea s'a pus mozaic pe jos §1
Wail Mut mid reparatiuni, cari ail costat 2.315 lei in total.
La Biserica Sf. Idn-Moe, s'a reparat qi zugravit biserica, chel-
tuindu-se aprope 6.000 lei.

www.dacoromanica.ro
115

Pe sOma biserica Schitu-McigurOnu s'a construit un imobil pe locul


ce poseda in strada Fantanei No. 79, costand circa 19.000 lei, iar in curtea
Bisericii Negustori s'a construit de asemenea o cash pe soma acestei
biserici care. a costat 7.013 lei.
Biserica Silivestru. este una din putinele biserici earl dispun
de averea for proprie.
De mai mult timp epitropia urmaria ideia restaurarii cladirii
aces tei biserici.
In anul acesta din urma (1901), epitropia respective a fntocmit
prin D-1 arhitect Maimarol un proect de lucrhri care coprinde :
a) Facerea de locuinte pentru parochiat §i paracliser.
b) Reconstructiunea localulul bisericii.
Proiectele s'ail aprobat de Consiliul Comunal iiii s'ail inaintat la
Minister spre confirmare .a§a eh in curand se va tine licitatiune pentru
darea in ecxecutare a acestor lucrhri.
Duph proiect aceste lucrari sunt evaluate la urmatOrele sume :
a) Locuinte pentru parochiat i paracliser lei 14.000.
b) Reconstructiunea clAdirii bisericil lei . . . 68.000.
Biserica Cioneaua Mavrogheni. Biserica Cimeaua Mavrogheni,
in timpil din urmh, a fost recunoscutatli declarata ca monument istoric.
Clhdirile acestei_ biserici fiind intr'o stare nu tocmai satisface-
Ore, epitropia a Intocmit prin d-nul architect Mihaescu, un proiect
de reparatiune radicala, care are de object marirea interiorulul bise-
ricii, prin facerea unel intrari mai spatiose §i mai estetice, constru-
irea unul pod pentru chor vocal, consolidarea clopotnitel, care este
Inteo stare fOrte rea etc.
AcOsta lucrare dupe devis este evaluate la suma de lei 23.641,
osebit de zugrAvit care este evaluat la lei 1.700.
Executarea reparatiunilor a fost data in 'intreprindere d-lui Archi-
tect Gragoski, care va incepe lucrarile in prima-vara anulul viitor (1902),
Pentru plata lucrArilor, biserica dispune de un capital de circa
8.000 lei i de o suma de 20.000 lei ce s'a aprobat a se da din cassa
comunala pentru terenul ce s'a luat §i pe care s'a cladit §c61a pri-
marl de la Sosea.
Duph cum se vede din acesta expunere relativa la biserici, co-
muna Bucuresci a aretat o deosebita solicitudine pentru cult, pentru
biserica §i pentru cler. Cea mai mare parte din bisericile din Bucu-
curesci all fost reparate, imbunatAtite §i aduse in stare mai cores-
pundetbre cu destinatiunea lor. Este de remarcat, sub acest raport,
ch multe din bisericile foste intretinute de Stat pan/ la 1 Aprilie
1894, i earl. Ma/ mult de dorit, all fost reparate §i aduse in bun/
stare, contribuind Comuna cu sume insemnate. Ast-fel in cat, cu
fata de 7.862 m. p., cumperata de la preotul Dobre Popescu cu pretul
in total de 15.724 lei.

www.dacoromanica.ro
116

drept cuvint, se pote afirma ca comuna Bucuresci, in raport cu mi-


j16cele restrinse de care dispune, a facut sacrificil mart pentru biserica.
Inteo singura privinta controlul §i supravegherea asupra admi-
nistratiunilor bisericilor rOmasese indarat, ci acesta sub raportul ve-
rificarii compturilor da gestiune ale epitropiilor.
Acosta se explica prin faptul ca, Inca de mult, comisiunile bise
ricesci §i-ail luat asupra-le insarcinarea de a verifica compturile bi
sericesci ; dar ne dispunend de destul timp Intru acesta, numerul
compturilor de gesiiune neverificate §i neaprobate, se imultiail din
an in an.
Acosta stare de lucruri, find in dauna exercitaril unul control
eficace asupra gestiunil epitropiilor bisericesci, serviciul administra-
tiv a semnalat cazul, prin raportul registrat la No. 29.741 din 19
Iulie 1900, in urma caruia s'a Incuviintat ca, in mod pcovizoriii, ce-
ful biuroului cultelor din Directia Administrative §i un ger de biuroti
din Directia Comptabilitatil sa fie insarcinati pentru un timp de a-
prope doll() luni ca sa verifice compturi bisericesci, in orele for libere
§i in dilele de sOrbatori §i dumineci.
In acest chip s'a putut verifica §i supune aprobarii Consiliulul
un numgr de 579 compturi de gestiune.
Pentru viitor aprobarea bugetelor 0 a compturilor, prin legea din
Ianuarie 1902, va trece de la Primarie la Casa Bisericei.

Cimitirele.

Pentru inmormintarea cadavrelor decedatilor de rit ortodox, Pri-


maria poseda rose cimitire comunale situate la marginea oraculul c1
anume: Serban-Voda dis §i Belu, Pomenirea dis ci Ghencea, Reinvi-
erea dis §i Colentina, Sf. Vineri-Noul, Isvorul Nou §i Iancu Noti.
Pe terenul bisericii Sf. Gheorghe de pe §osOua Pantelimon (ce-i
mai dice §i Capra), 'Inca se mai fac inmormintari, dar numal pentru
enoriacil acestei biserici; in curend insa se vor lua mOsuri pentru a
nu se mai permite Inmormintarile la disa biserica, ele facendu-se in
mod neregulat.
Decedatii de rit no-ortodox se i'nmormintoza in cimitire osebite,
infiintate afara din Capitals de catre comunitatile respective.
Terenurile cimitirelor comunale sunt dividate in figuri, coprin-
dOnd locuri de trei categoril §i anume: locuri cari se concedeaza pe
perpetuitate, locuri cari se concedeaza temporar pentru un timp de
10 ant O. In fine locuri destinate pentru inmormintarea color Barad.
Numerul locurilor remase disponibile la cea mai mare parte din
aceste cimitire s'a miccorat f6rte mult, din causa marelui numer de
fnmormintari; aca ca. aceste 6 cimitire nu mai sunt suficiente pentru
orac §i este nevoe de marirea lor, incorporandu-li-se noul terenurl.
Deja cimitirului Isvoru-Nou s'a Incorporat o fa§ie de pamint i'n supra-

www.dacoromanica.ro
O

IN ANUL. 1.898 IN ANUL 1899 IN ANUL. 1900 IN ANUL.1901


CATEGORIA LOCURILOR CATEGORIA LOCURILOR CATEGORIA LOCURILOR CATEGORIA LOCURILOR UI
CD

NUMIREA CIMITIRELOR )P-1 .44 C.)


a) a) Ca
a) ,O .F., (1) _F.
a) 7ca a)
as a) cd CE CO g )2 a)
i. O 0 it
a) O a) a) a) O
(.131 C7.5 Cif Ey F1.8
El
0.. .. II I

. . 85 345 1 431 117 356 -- 473 114 357 471 93 343 436
Serban-Vocli (Belu)

Sf. Vinerl-None. . . . 52 605 657 60 596 656 65 540 1 606 43 468 511

Pomenirea (Ghencea). . 9 93 1.269 1.379 7 84 1.365 1.456 5 83 1.102 1.100 7 104 1.267 1.378

Reinvierea (Colentina) . 17 13. 1.370 1.523 24 145 1.540 1.709 17 129 1.140 1.286 7 105 1.377 1.489
vsvan ul Biecrel :e.1919tuau

Isvorul Nou 23 330 353 20 347 367 25 391 416 25 415 440

www.dacoromanica.ro
Iancu Noe 1 59 10 70 2 80 82 1 80 81 2 68 70

Total . . 154 1.261 2.980 4.413 210 1.281 3.252 4.743 202 1.214 2.634 4 050 152 1.113 3,059 4.324
Terenurile concedate la cimitirele comunale ui putt '8681
6681
118

Inmormantarile facute in ace§ti ani sunt in limner de : 4.720 in


anul 1898, 4.998 In 1899, de 4.427 in 1900 *i do 4.713 in. 1901, repar-
tisate precum urmezd :
Anul 1898 Anul 1899 Anul 1900 Anul 1901
Sorban Voda 555 593 587 571
Sf. Vineri Noua 718 674 620 597
Pomenirea 1.371 1.483 1.319 1.404
Reinvierea 1.523 1.709 1.287 1.508
Isvorul Noll 432 418 476 508
Iancu Noil 121 121 138 125
4.720 4.998 4.427 4.713

Sumele incasate de Comund pentru terenurile concedate pe per-


petuitate gi pe 10 ani, sunt de lei : 94.500,85 In anul 1898, 107.686,75
In anul 1899, lei 97.390,70 In 1900 §i lei 85.206,08 in 1901.
Sumele incasate din serviciul aprinderei candelelor la morminte
in cimitirul $erban Vodd i Sf. Vineri Noud, sunt de lei: 27.849 in a-
nul 1898, 22.524 in anul 1899 de lei 23.090 in 1900 qi de lei 21.623
in 1901.
La tole alto 4 cimitire nu s'a simtit trebuinta d'a se introduce
un servicill comunal pentru aprinderea candelelor, implinindu-se a-
cest serviciti prin familiele decedatilor.

ASISTENTA. PUBLICA.

De §i Comuna nu poseda un serviciii propriii is de asistenta pu-


blics, cu o organisatiune speciald, totu0 eel lipsiti de mijloce gasesec
la Comund un ajutor pentru subsistenta ; ast-fel, pe langa ajutOrele ce
se datt in tot cursul anului acelora earl dovedesc ca sunt cu desavdr-
Ore lipsiti de mijlOce, Primaria mai distribue ajutOre in bani §i in
lemne, In dou6 epoci ale anului: cu ocasia Sfintelor s6rbatori ale Pas-
celui §i Craciunului. Osebit de aceste ajutOre, Primaria mai vine in
ajutorul color lipsiti de mij16ce, prin trei institutiuni cu stop umanitar.
Aceste institutiuni sunt:
Azilul de nopte, undo eel' lipsiti de adapost, pot gasi in mod gra-
tuit pat de dormit, vestminte curate, aldura, bae §i hrana, de cari
pot beneficia trei dile intr'o luna.
Ospcitciria popularci, undo muncitorii, micii functionari *i in ge-
nera toll aceia cari cd§tiga putin, pot fi osp6tati cu preturi midi, adica
cu 25 bani la clasa Il-a i cu 60 bani la clasa I-a ; iar pers6nele cu
desdvarOre sarace pot fi ospetate in mod gratuit.
Bane poputare, undo populatia graca gasesce pe un pret minim,
mijlocul de a satisface una din cerintele principale ale higienei cor-
pulul.

www.dacoromanica.ro
119

Aci o bale rece in basin costa numal 10 bani; iar o bale caldd
20 bani.
Pentru aceste institutiuni, Comuna face sacrificil bdnesci insemnate.
Azilul de nopte.
In anul 1898 ail fost adapostiti 8.282 bArbati si 2.269 femei, sail
in total 10.551 persone, din earl' aprope 1.500 streine.
In anul 1899 ail fost adapostiti 9.130 barbatf §i 927 femei sail in
total 10 057 persone, din earl' 8.289 roman, iar restul din 1.768 streini.
In anul 1900 ail fost addpostiti 9.930 barbati si 1.729 femei, sail
in total 11.658 persone din cari 10.546 roman vi 1.113 streini.
In cursul anului 1901, ail fost adApostiti in acest azil 7.590 bar-
bati si 1.736 femei, in total 9.326 persOne, din earl' 8.715 romani si 611
streini de diferite nationalitAti.
In folosul si pentru intretinerea Azilulul de nOpte aunt facute
urmatorele donatiuni :
a) Donatiunea Androcle si Aretia Fotino, de 20.000 lei in efecte,
producend procente 1.000 lei pe an.
b) Donatiunea Al. Andronescu, de 10.500 lei in efecte, din ale
carui procente, jumatate si adica lei 236, sunt destinatl pentru Azilul
de nOpte.
e) Donatiunea Evloghie Gheorghief, consistand in o movie Cote-
nita-Viisora vi pAdure, cari in total produc arena pe an lei 12.380,
din care conform testamentului, (WO treimi se cuvin Comunel, pentru
Azilul de nopte, si o treime Societatii pentru invatAtura poporului
roman.
Cheltuielile facute de Comuna, sunt :
In anul 1898, pentru personal lei 4.510 vi pentru material lei
12.960 bani 95 ; in total 17.470 lei si 95 bani.
In 1899 pentru personal lei 4.680, pentru material lei 11.343, in
total 16.023 lei.
In 1900 pentru personal lei 4.680, pentru material lei 9.395; in
total 14.075 lei.
In 1.901, pentru personal lei 3.604, pentru material lei 8.239; in
total 11.843 lei.
Ospatarla comunall.
In afara de hrana ce so da color addpostiP iu Azilul de nOpte,
precum vi personalulul de serviciii, Ospatdria comunald a servit :
In anul 1898 s'ail servit 101.145 pranzuri, din cari 7.188 de clasa
I vi 93.957 de clasa 11, in care intra vi pranzuri gratuite ca la 30.000
aproximativ.
In 1899 s'a servit 10.357 pranzuri gratuite vi 50.528 pranzuri cu
plata, dintre cari aprOpe a opta parte de clasa I si restul de clasa II-a

www.dacoromanica.ro
120

to anul 1900 s'ail servit 55.173 pranzuri din care cu plata 4.012
prifizuri de clasa I §i 28.535 de clasa II; iar in mod gratuit 22.626 prinzuri
In anul 1901, un numer de 47.064 pranduri, din care cu plata 1.920
pranduri de clasa I §1 18.624 de clasa II, iar in mod gratuit26.550 prinzuri.
Veniturile date de Ospataria populara din vindarea bonurilor
pentru mancare Bunt :
In anul 1898 lei 18.433.
In ' 1899 ) 15.184.
In ) 1900 ) 9.660.
In n 1901 , 5.925.
In fav6rea Ospatariei populare sunt lasate dou5 decimi §i anume
2.420 lei, din venitul donatiunnil defunctului episcop Inocentie Kitulescu,
Comuna a cheltuit pentru intretinerea Ospatariei, urmatOrele sume:
In anul 1898 lei 4.510 pentru personal §i lei 33.461 pentru material.
In * 1899 , 4.680 D > u , 22.895 ,
In , 1900) 4.680 * * * , 22.870 , 2.

In ) 1901: 3.604 * n * , 14.253 .'

Personalul Azilului de nOpte §i Ospatariei fiind unul §i acela§i


plata anuala a personalului s'a proviklut aici jumatate pentru Azil §i
jumatate pentru Ospatarie.
Dupa cum se vede din cifrele de mai sus, Comuna cheltuesce
din fondurile sale propril, pentru. intretinerea Azilului de nOpte §1 Os-
patariei populare, sume earl intrec cu mult veniturile ce ele produc
§1 procentele donatiunilor lasate lor.
In anil 1900 §1 1901, Incasarile din vindarea bonurilor Ospatariei
s'ail mic§orat, caci din cauza crizel financiare, numerul celor lipsiti
de mij16ce crescend, Primaria a distribuit mai multe bonurl pentru
mancare fara plata.
Baile populare.
In anul 1898 s'ail dat 27.753 bai reel' §i 16.388 b51 calde, din cari
12.223 la barbati §i 4.165 la femei.
In anul 1899 ail luat bae rece 26.626 barbati, iar bai calde s'ad
servit la 18.573 barbati §i la 3.101 femei.
In 1900 s'ail servit 28.147 bai reel' §i 19.215 bai calde, din earl
2.427 la femei.
In cursul anului 1901, aceste bai all fost vizitate de 54.344 per-
sOne, din cari 27.384 all luat bai reel §1 16.960 hal calde.
In acest numer infra 2.921 femei earl' all luat bai calde.
Veniturile produse la Baile populare all fost:
In anul 1898 lel 5.972, In 1899 lei 7.009, in 1900 lei 6.717, §i in
1901 lel 7.935.
lar cheltuelile facute de comuna, au fost:

www.dacoromanica.ro
121

In anul 1898 lei 5.469 pentru personal §i 6.941 pentru material ;


in total 12.401 lei.
In anul 1899 lei 14.256, din cad pentru personal 6.660 leT §i pen-
tru material 7.596 lei.
In anul 1900 leT 19.588, din car! pentru personal leT 6.960, iar
pentru material leT 12.628.
In anul 1901, lei 14.583, din call pentru. personal 4.631 leT, iar
pentru material 9.952 /el.
AjutOre de subsistent/.
In cursul anulul, precum i cu ocasiunea sfintelor sorbatori ale
Pascelor §i Craciunului, Primaria a distribuit celor saraci ajut6re in
banl §i in lemne.
In anul financier 1898, s'aii distribuit ajut6re in suma total/ de
22.716 leT.
in anul financier 1899, s'ad distribuit 34.152 leT, in cart intl./
17.500 leT §i 100 stinjenilemne, ajut6re impartite la Pasci kii la Craciun,
In anul 1900 s'ati impartit ajut6re pentru o suma de 33.791 leT
din car! leT 16.196 §i 50 stanjeni lemne la Pasci §i. la Craciun.
In anul 1901 s'ail distribuit ajut6re pentru o suma total/ de
23.137 leT, din cars circa leT 10.000 precum §i 200.000 kilogram° lemne
la Pasci fi la Craciun.
In suma de 23.137 lei, cont6za cu leT 2.950 diurna cuvenita d -luT
Emil Costinescu, fost Prepdinte al Comisiei Interimare, care a re-
nuntat la ea pentru a se distribui la saraci cu ocasiunea sfintelor Or-
Mori ale Pascelor.
Ajutorele mentionate maT sus, s'ail distribuit atat din fondurile
propril ale Primariei, cat §i din sumele oferite de mai multe pers6ne
caritabile, cgrora Prim aria le-a adus multumiri prin publicitate.
Pe Lang/ acOsta sail distribuit ajut6re de inmormantat pe langa
cosciug, car funebru, loc gratuit §i leT 12.086 in 1898, lei 14.835 in 1899,
lei 13.235 in 1900, lei 11.385 in 1901.
Sumele oferite de diferite pers6ne generOse, spre a se distribui
la saraci, ail fost: de 18.000 leT in anul 1898, de 12.866 leT in anul
1899, de 11.914 lei in 1900 §i de lei 10.112 in 1901.
SERVICIUL 1IESURILOR I GREUTATILOR METRICE.
Personalul acestul servicill se compune din un verificatorlef, 5
ajutor) verificatori i 5 dorobanti.
Fie care din verificatoril ajutor) are atributiunea de a inspecta
cjilnic pe comerciantil din ora§ i a constata (lac/ ei ail mesurile §i
greutatile in conditiunile preveclute de legea §i regulamentul asupra
mesurilor metric°.
Fie-care ajutor verificator este insotit in inspectiuni de cate un
dorobant, care serve, pe de o parte, ca martor, iar pe de alta, spre

www.dacoromanica.ro
122

a aduce la biuroil mesurile confiscate de la comerciantii stabili §i am-


bulantl. S'a stabilit ca, in fie-care soptamana, unul din verificator) sa
fie de serviciii cu rindul la \Tama Filaret, intre orele 9-12 a. m. spre
a supraveghea importul mesurilor in °rag in conformitate cu legea.
Asemenea se trimete la cerere cate un verificator, la vama Foetal,
spre a controla mesurile importate prin aasta vama.
Serviciul interior de administratiune, corespondents, supraveghe-
rea verificaril mesurilor presentate la biuroii pentru marcat, verifica-
rea mesurilor noui ce se pun in comerchl, tote acestea se indeplinesc
de verificatorullef, ajutat adesea de cate un verificator ajutor, din
causa aglomeratiunil de lucrari.
In anul 1898, s'aii verificat §i marcat un Dinar de 89.331 piese
de diferite m6suri metrice, din care 56.180 cu marca primitive si 33.151
cu marca periodica; s'ad confiscat un numer de aprope 1.000 me'suri
§i greutati, cart Walt constatat di nu indeplinesc conditiunile legale
§i s'ail incheiat 884 procese-verbale de contraventiune.
In anul 1899, s'aii verificat §i marcat in total un num6r de 113.030
piese, din care: 82.956 cu marca primitive §i 30.074 cu marca perio-
dica : Wad confiscat un num6r de 861 piese §i s'aii. incheeat 522 pro-
cese-verbale de contraventiune.
In anul 1900, s'aii verificat si marcat 80.236 piese, din care : 54.484
cu marca primitive §i 25.752 cu cea periodica; s'ati confiscat 523 piese
§i s'aii incheeat 439 procese-verbale de contraventiune.
In anul 1901, s'ail verificat §i marcat 108.024 piese, din sari 70.019
cu marca primitive §i 38.000 cu cea periodica, salt confiscat 905 piese
§i s'ati incheiat 840 procese-verbale.
Sumele percepute, in folosul easel comunale, din verificarile ei
marcarile periodice. se urea la: 75.000 lei in anul financiar 1898; 82.326
lel in anul 1899 ; 73.784 lei in anul 1900 §i 59.590 lei in anul 1901, de
la 1 Aprilie pans 31 Decembrie.
Pentru verificarile primitive, cari sunt mai numerOse §i daft mai
mult de lucru serviciului, nu se percepe nici o taxa, marcatul for fiind
gratuit.
Cu trite mesurile de inspectare §i supraveghere luate din serviciii,
totu§i nu toti comerciantii din Capitals i§i au mesurile for in reguld.
Mai ales comerciantii de la marginele ora§ului, nu presinta mesurile
la marcare, aducend ca motiv distanta cea mare pans la biuroul de
marcare
Mara do acesta §i personalul serviciului este mic in raport cu
intinderea oraplui el se numesce de catre Ministerul Domeniilor Sta-
tulul dupti lege §i se platesce de Primarie.
Pentru serviciul mesurilor ei greutatilor, Primaria a preveclut in
budgetele sale, la cheltueli, urmatorele sume :
In anul 1898, lei 16.800 pentru personal qi lei 1.100 pentru ma-
terial.

www.dacoromanica.ro
123

In anul 1899, lei 16.800 pentru personal si lei 1.100 pentru material.
In anul 1900, lei 16.800 pentru personal si lel 1.100 pentru material.
In '1901, lei 13.800 pentru personal si lel 1.100 pentru material.
Veniturile ce se incasoza din taxa marcatului efectuat de acest
servici0, Bunt cu mult mai marl, precum s'a aratat mai sus.
Corpul sergentilor de oras.
Legea pune in sarcina comunelor procurarea mijlOcelor pentru
paza si buna liniste in comuna. Serviciul de paza al orasului se afla
sub autoritatea d -lul Prefect al Politiei Capita lei; iar Comuna platesce
Intretinerea sergentilor de oral precum si a sub-comisarilor do clasa II.
Sumele prev6clute in budgetele Primariei pentru intretinerea Cor-
pului sergentilor de oral §i pentru plata salariilor comisarilor de cla-
sa II sunt:
in budgetul anului 1898 lei 1.072.240 din cars 1.032.240 lei pentru
personal si rc.Aul de 40.000 lei pentru material.
in budgetele anilor 1899 si 1900 aceleasi sume.
in budgetul anului 1901 lei 1.007.380, din earl' 967.380 pentru per-
sonal si 40.000 pentru material.
Statul vine in ajutorul Comunei, pentru intretinerea sergentilor
de oral, cu o subvenliune de 417.600 lei pe an, suma relativ f6rte mica,
in raport cu veniturile Comunei $i cu cheltuelele ce trebue sä Lea
ea pentru pasa tutulor autoritatilm co reeking. o Capitala.
Efectivul acestui corp se compune din 1241 6meni, clasificatl pre-
cum urmeza: 1 comandant de di si de nOpte, 2 ajut6re, 1 medic, 12
ofiterl, 25 sergentl majorl $i 1.200 sergenti de di si de n6pte.
Localurile earl' servesc de cazarme sergentilor de oral, aunt ur-
matorele :
1). Casa din strada Fantand No. 24, ocupata de statul major al
corpului, pentru care se platesce chirie 5.000 lei pe an.
2). Casa din Calea $erban-Voda No 7, ocupata de compania
I-a, cu chirie de 5.500 pe an.
3). Casa din strada Romans No. 14, in care se Oa instalata corn-
pania II-a, platindu-se chirie 3.800 lei pe an.
Osebit s'a mai inchiriat pentru cail si trasurile acestel companil
un grajd pe strada Posta-Veche, cu 1.200 lei chirie pe an.
4). Casa din strada Mihail Cogalnicenu No 37, ocupata de com-
pania II1-a, pentru care se platesce o chirie anuala de 5 500 lei.
5). Localul din Calea Vacaresci No. 165, ocupat de compania IV-a
pentru care se platesce chirie 4.000 lei pe an.
6). Casa din strada Traian No. 92, ocupata de compania V-a,
pentru care se platesce 4.500 lei pe an.
Starea tuturor acestor localurl e departs d'a corespunde cerin-
telor acestui serviciil, desi Comuna, dupa cum s'a aratat, platesce chi-

www.dacoromanica.ro
124

ii cars se ridica in total la 29.500 lei pe an. Comuna at fi mai caqtigatA


daca ar avea localurile sale proprii, construite ast-fel in cat sl pal
"servi de cazarme acestui Corp, Cu un capital ce s'ar imprumuta, re-
perezentand anuitatea de 29.500 lei, s'ar putea construi localurile ne-
cesarie.
Pompieril.
Legea pune de asemenea in sarcina comunelor intretinerea pom-
pierilor, in vederea serviciulul ce aduc ace§tia prin stingerea incen-
diilor.
Suma ce Comuna Bucuresci servesce Statului in acest scop, este
fixate de lege In 186.000 lei pe an. Corpul pompierilor este organisat
militaresce i face parte din regimentul al 11-lea de artilerie.
In trecut PrimAria suporta §i plata de chiril pentru localurile
necesare celor 5 posturl de pompieri; actualmente insa, pompieril se
aflA incazarmati in localuri propril, construite cu cheltuiala Statului
§i a Primariei.
In fie-care cul6re se afla cate un post de pompieri §i anume :
Postul do pompieri din cul6rea de Rom instalat in localul din
spatele Prefecture) Politiel Capitalei.
Postul din culOrea de Galben, instalat in localul de pe §oseaua
Bonaparte, colt cu strada Cometa.
Postul de pompieri din Verde, pe Bulevardul Independentei.
Cel din Albastru, pe cheul Dambovitei, la Radu-Voda §i
Postul de pompieri din Negru cu sediul la rezervoriul de apa
de pe Bulevardul Ferdinand. A§ia cum este astadi acest corp consti-
tuit, nu p6te sA dea la timp, cu pricepere §i cu indestulare ajutorul
dorit in cas de incendiii, de acea chestiunea reorganisaril acestui
serviciti se impune. Ea a dat nascere raportulul No. 1975 al Coman-
damentulul pietei Bucuresci catre Corpul 2 de armata.

Biuroul de servitor).
Biuroul de servitoti depinde de Prefectura Politiei Capitalei §i
functioneza in localul Politiei.
Plata personalului acestui biuroil si cheltuelile pentru material
sunt puse de lege in sarcina comunel, care beneficiaza insa de taxele
pentru condicute i vizarea lor.
Salariile personalului se urea la 29.280 lei pe an, iar materialul
la 4.000 lei aproximativ.
Din taxa pentru condicute i vide, Comuna a perceput 22.911 lei
in anul 1898, §i 31.028 lei in anul 1899, lei 30.842 in 1900 i lei 32.619
in 1901, socotiti anil de la 1 Ianuarie pana la 31 Decembrie.

www.dacoromanica.ro
125

POLITIA COMUNALA.
Pentru timpul pe la anul 1898 §i pana la 1901, in care nu
s'a tiparit dare de sAmA, lucrArile executate de catre Politia Comu-
nala, cart s'a facut conform legilor, regulamentelor §i ordonantelor pe
atunci in vigore, sunt urmAtOrele:
74 2111224? SI
GO
1 r-
1 8 R ...4 8
Co
I I
1 8 oCc:azc-
cC ea c0 c0 ce cd

2222
....,^ I
II a 150
400
a 300

3 Comisari insp. a 300


a150
a 200

--

-
a 30

II a lb
I I

CI. I a 2
a2
`.1
.21 ai d ct

II
3 Comisari insp
Cl. I

II
1I

II
4 portari cl. I

4 portari a. I
cl I

30 cantonieri
30 cantonied
a
O

»
»
O

»
O

$eful
rl $etul
LZ-CO . Z,1, 0, ..0

22
6

5
6
22

5
O a
co .o co
al
00 olutupp Jul vz
-oupnvi .oN
ao E--
-t co
ca
evecupvp Jai cm
00 -ouqouu .oN
rl
X.1
olonorno 101
,-i
en
a co
1 -augotul .oN
--4, "SI

0 5 eluloej N co
co
co
Lo
-ujo.iquissui CU et.'"
osuo op obi
soao.ul minted r- co ga
oluvadnid oa co
cr.
r-
op opu ul anil co. o?
-spa puiaa.io3
,- ,-: ,-
Cs) so c0
fuJoloo iniaoi ,r -f3
H 1..1
CC^ -op naiued apq ap oo .-4
CEO -.10A-0 SO 001a CV 7-1 Pi
44I
Ur ,
MUOAU.11000 r- co
co
er)
...
o?
op 0S030.1,1 .-i ai oi
-14slultupy ,--1
..-.
co
-d1
co
.-1
Aiasnoviuop ... cr? r-
cki ,.1
-uodsoron '"
opealuoa CO
r- co rco-
ua
16 J!lel!oll CU N a?
op pl uollqnd ,.-i ,-; ...
uggplow m( mi, to en
pupping viuu .-1
cm ao"
co
co
ie op asuedtp el
-vow IMMO°
0111001 'AMA co .c)
;". oa co
-JOB op 0111.I co co °::
ca Ca Go
-00 tit iamign
N co co
rOop 6.3 ,-. co
,-, ,4
-nf op Arvo
co
0= cn
Cr)
0a
in uy r. co ., em
,-1

www.dacoromanica.ro
126

Acest serviciu, ca §1 in trecut, are insarcinarea de a inspecta ha-


lele, brutariile, franzelariile, simigiriile, debitele de macelarii, etc.; a-
semenea facerea de constructiunT, latrine, magazil de scandurl, im-
prejmuirl $i altele farl autorisatiunT reglementare, cade tot in sar-
cina serviciulul Polifier Comunale.
T6te aceste cazurl s'ad constatat prin diferite procese co s'au
dresat in cursul anuluT 1901 de la 1 Ianuarie panl in present, ast-fel:
s'au dresat un numer de 1695 procese de simple contraventiT, un nu-
met. de 1.120 procese pentru defectul eclerajuluT din Capitall; s'ad dre-
sat 2.745 de note de servicil §i cercetari cerute de serviciul Tecnic;
670 cercetari relative la dispensa de armatA §i legalisari de acte, 990
cercetari relative la dispensa de taxa §colara, 1.202 cercetari relative
la dispensa de taxa de procese §i divort. S'a emis 298 de contracte
de inchirierT in hale, asemenea 1.897 de publicatiuni de licitatiunT, s'a
darimat 72 de imobile insalubre, evacuandu-se in acela§ timp alte 59, s'a
darimat asemenea 83 de latrine, §oprOne §i magasiT, r6manend ca in cursul
anulul 1902 sl se darime §i sA se evacueze altele 413. Cat privesce a-
dresele trimese pe la diferite autoritatT, ele au fost in flume'. de 985.
Asemenea comisaril comunalT ail fost delegati pe langa comisiunile
anualede recrutare a tinerilor pentru contigentul anilor urmatorT care in
termenul legal ail sfir§it §i inaintat tabelele de inscrierea tinerilor. In
lunile August, Septemvrie, Octomvrie i Noemvrie, afara de comisaril
carT sunt oranduiti cu supravegherea halelor, s'au maT dat cate douT
insotitT find de alti patru cantonierT, agentl serviciuluT de percepere,
pentru incasarea taxelor de la vinclatoriT din piata Bibescu-Voda §i
Sf. Anton, pentru terenul ce'l ocupd prin depunerea diferitelor zarza-
vaturI §i altele pentru vinclare. Acest servical se facea f6rte de dimi-
neta incepend la ora treT §i jumatate. In fiecare hall comisaril sunt
distribuip ast-fel: halele Ghica cu douT comisari de clasa II-ua sub
directa respundere a comisaruluT Inspector §i sub supravegherea ge-
nerall a *efuluT politieT. In halele Amza §i Grivita numal cate un co-
misar, iar in hala Traian serviciul fiind forte restrins de Ore-ce multe
compartimente sunt ne inchiriate §i comerciul este slab, supravegherea
acesteT hale s'a incredintat until portar de clasa I-ia, tot asemenea
hala de vechiturT este incredintata unui portar de clasa I-ia; sub supra-
vegherea comisaruluT de clasa I-ia a cul6rei de Row.
Personalul din dare se compune serviciul Polilei Comunale este
urmatorul :
Un §ef.
Un comisar Inspector.
SOse Comisari Clasa I-a.
22 Comisarl Clasa II. a.
4 Portarl Clasa I-a.
4 Portari Clasa II-a.
§i 8 CantonierT agenti.

www.dacoromanica.ro
127

Restul de personal prev6clut in budget, adica un portar clasa II-a


§ii 22 cantonieri, s'ail luat din ace3t sarvicia §i s'ail dat la PodurI-Sosele
spre al inlesni in lucrarile de curatire de gunOe a pietelor §i halelor.
Serviciul pentru inspectarea locuintelor insalubre care alts data
se facea de catre directiunea sanitara, se face astacjI tot de catre Po-
litia Comunala, compus ast-fel : un medic comunal, un architect, asi-
stati de catre un comisar comunal care este des tinat aparte acestel
comisiunT cu misiunea de a dresa casiere conform art. 151, 152 §i 153
din legea sanitara privitOre la locuintele insalubre, iar in urma se
aduce la indeplinire me'surile propuse de acesta comisiune, tot de
catre Politia Comunala.

www.dacoromanica.ro
CAP. IV.

DIRECTILINEA LUCRARILOR TECHNICE

Fiind tiparita o dare do soma pentru lucrgrile Serviciilor technice


pe anul 1898, in presenta vom areta activitatea acestor servicii cu
incepere de la 1 Ianuarie 1899.

LUCRARILE TECHNICE PE ANUL 1899.


In acest an, ca §i in anul 1898 divisiunea §i atributiunile servi-
ciilor technice ail fost urmatOrele :
Inspectoratul general al luercirilor: AfacerT generale, regulamen-
tatiunT §1 instructiuni, budgete, conceptiunea §i supravegherea pro-
iectelor de lucrari, distributiunea §i coordonarea lucrarilor, controlul
executiunil lor, deconturi §i plati, dtirT de soma, etc.
Servielile Planului isi al Alinierilor Fi Polifiei Construe fluor :
Ridicarea planurilor de aliniere, operatiunile cCasei Lucrarilor >, con-
trolul ridicarei in intreprindere a planului general al ora§ultil, auto-
risatiunT de cladiri, aplicarea alinierilor, politia constructiunilor.
Serviciile Studiilor, Construeliunilor fi al Clcidirilor : Proiecta-
rea §i executiunea lucrarilor importante, intretinerea localurilor muni-
cipale, scuarelor, abatorulul halelor, cimitirelor §i gradinilor publice.
Totu§i acest serviciil a dresat i mai multe proiocte, din care unele
pentru lucrari importante, precum cazarma guarzilor comunali §i graj-
durilor necesare tailor acestora, mgrirea halei Amza, facere a unel
noT hale de vechituri, reconstructiunea §cOlei PoenArescu qi proiecte
pentru reconstructiuni de biserici, etc.
Pe langd acest servicii a functionat i o seefiune independentd
a Bunurilor private, avend drept atribut inventariarea proprietatilor
private ale Primariei, studiul definitivei for destinatiuni, propuneri
pentru o mai buna utilisare sail vIncjare a acestor bunurT. Din aceste
servicii, acel al PlanuluT s'a retribuit din budgetul Casel Lucrarilor,
personalul suplimentar al sErviciului Studiilor *i Constructiunlor noul

www.dacoromanica.ro
129

din budgetele extra-ordinare, pe comptul carora se executa lucrarile


incredintate acestui servicia, personalul ordinar al acestul serviciii;
cum §i cel al celor alto servicii, au functionat pe comptul budgetulul
ordinar al ora§ului.
Servieiul Apelor fi Intretinerea lucrarilor Dambo-
vitei, exploatarea filtrelor de la Bacu §i distributiund apel, concesiu-
nile de apa, iluminatul public :
Servieiul de Poduri $i Sosele: Pavagele ora§ului, plantatiuni pe
strade, maturatul §i stropitul stradelor, intretinerea canalurilor de
curgere §1 a latrinelor publice, ridicarea gunOielor publice §1 parti-
culars, extractiuni barometrice.

I. INSPECTORATUL GENERAL AL LUCRARILOR

Personalul InspectoratuluI general al Lucrarilor technice i al ser-


viciilor atarnatore de dinsul in cursul anului 1899, a fost in numarul
§i de specialitatile ce se arata in tabela urmatore :

II

I
Ii
II

I1
INGINBR1 ARB1TBCTII GEONBTR1
acts
I 4
SERYICIUL
1
.
a _naa
0
cd m
0 8 o r., .e

1I1
1). Inspector general
al Lucrarilor Tech-
nice. (Biuroul Cen-
tral) 1 1 1 I
2). Planului . . . --
3) Studiilor , . . .
4). Apelor . . . . .
1
1
I
1
2
1
1 1
--
'
2 --
1

3
3
3
1
1 1
1
1
1
3
9
1
1
1
1

5). Podurilor i so-


selelor 1 5 1 3
6). Alinierilor . . 1 4 2 1 1 2 5
7). Cladirilor . . 1 1 2 2 1 1 1 3 1
8). Sectia bunurifor
private 1 1 1 1 1 - 1 2
Nurngrul total . . 1 41 11 21 21 71 21 5 11 61 91 21 11 71 11 31 131 191 2

Total pe specialitati 18 I 11 1 6 I 18 24 21

Retribuit in total ca
lefd si diurna pe 140.400 71.400 27.000 57.900 51.900 19.620
an I

Sail in total . . . 368.220

www.dacoromanica.ro
130

Exploatarea apelor, iluminatului electric, curatitul oraplui, intro-


tinerea pavagelor, gradinelor, cimitirelor, etc., s'ail Mut, ca §i in aniI
trecuti, in regie, prin lucratorl angajati cu luna.
Num6rul, specialitatea §i costul acestor lucratori, se arata in ta-
bula ce urmeza :

C/3 It Cn 0V 0
,9 1E1: P CT
P 0 10 ''
0
Ig
0-3
0
Fr
1-3
0
0 0..
I-d

,..c.
P0
a)
:,

00 1=,
= II
al :..... 0 0-, t.1 ..-.
00 E, .0 -,
173. ''''
PJ ,--
. ,. .0 :..1,
.... 0 0 co
=
0
0
,,, .., 0
0
0
.0
-.. . e.12."
-.3
I1
:0 2 Cn
. CD

E Ci
ga, CO V. 0 0rn
.1
.. "0 c Li co
e. =
. .
ce ,s,
04 .
...
crq
.1. m
aT
_..
.
. .
co
.... 6 as
,...

.,
to
I IND

to
I Con ductori -,o
Revisori -. ..
co );..
I

lo.
I

I
Pioheri
Supraveghet. E
.
C
.1.
END

;- .
03 CO -.7
O
LND as
Magasin erI 2;
co
o .
14., to
,..
1-
I Infirmieri a-7.-

I-L

ia.
CM
o.
I

CM
,e.
I

I
GuardianT
Guards eilleri
Portal.'
'
iii.

7..

cn 1-, ....,. I V ete ri n ail ;.


w.
-
.1,..
tt I Grgj darl =
i-
orz ez I
Latrinari a
..%

1- Meunier II mentor
co I
la. to
.-
-.7
....
0 1- -.
Ferarl-poteev.
un to
b.J co 03 0-' Lemnarl-
na rotarl c;
m -AN.1

r3 :-.7
tO
8 ND I CND
Un g at oil
.
72-,.
ea
CD
0
CO 0 0) 03 I VIP1111.-ClgOlarl

CND I- 1- I Hortioultorl
eD I hp I Mari
co PavatorI
p. ; 2: I It
cr., I I co FintanarI M
co co
to I ed I Canalarl 1-3

. ...
oo I I Cantonieri
Lampis ti
W
t:,
ip- I
0oa bD
ON 14.
I
END
1-
111-
I
. inglilt. de latrine til
CO to .r.12
oa
a)
1
tc2 1
Maturatorl 1"'

.E
od
as I-4 1 GrAdinarY 1-1
M
4-3
to
CT k scli
Salahori tt
.1. 5-.
CD
07 CO I
Vizitil
IP C aruteoudiva
-.7 I LtIs I

www.dacoromanica.ro
131

II. SERYCUL PLANULUI


Planul topografie general.
Ridicarea planului general al Capita lei s'a concedat Marelui Stat
Major al Armatei in anul 1894, in conditiunile determinate printr'un
caiet de sarcini, si a carui terminare din causa diferitelor greutati inhe-
rente unel asemenea lucrAri, s'a prelungit de la 1 Aprilie 1897 la
1 Aprilie 1899, la care data se spera ca acest plan va fi definitiv ter-
minat.
La 3 Iu lie 1899 s'a instituit Comisiunea pentru a l. da avisul a-
supra primirei planului, conform art. 37 din caietul de sarcini, Comi-
siune care pentru diferite motive a amanat cercetarea lucrarilor pentru
luna Septembrie, cand Intrunindu -se din noil $i examinand In 15 se-
dinte, la 8 Noembrie 1899 a emis opiniunea so, ca o parte din lucrAri
se pot lua in primire si adica : lucrArile geodesice poligonale $i de
nivelment, planurile pe scara 1/500, remanend ca planul pe scara
1/5.000 si 1/10.000 sa se is ulterior in primire, precum si carnetele de
reperagiii, cari Inca nu fusesera verificate pe teren de catre delegatul
Primariei. Cum insa in urma verificarei acestor carnete, s'atj gasit
mai multe lacune, Institutul Geografic bazat pe art. 35 al caietulul de
sarcini, al. 3, a cerut deferirea casului Presedintelui Consiliului tecnic
superior al Ministerului LucrArilor publice, pentru a hotArt De aceea
pans In present nu s'a putut procede la luarea In primire definitIva.
S'a profitat de acesta imprejurare pentru a se introduce unele mo-
dificatiuni pe cari Institutul le-a si acceptat. Aceste modificAri constail
in coloritul si introducerea tutulor proprietAtilor in planul pe scara
1/5.000, bine inteles cu o mica despAgubire pentru manopera $i ma-
terial. Cu t6te acestea, planul tot nu e complect, de Ore-ce in conformi-
tatea art. 5 din caietul de sarcini, Statul Major este obligat a prevedea
pe planuri fOte detaliele, adica constructiuni etc., ce vor fi fost in fi-
inta pang. in timpul operatiunilor pe teren, si cum d'atunci pand in
present s'ail construit mai multe mil de.cladirl, PrimAria, pentru coin-
plectarea acestor lipsuri a concedat lucrarea de complectare prin con-
tract d-lui Inginer Saccati, care a facut deja 1.161 ridicari de cons-
tructiuni si care urmeza a le raporta pe unul din exemplarele Marelui
at Major al Armatel.

Planurl de alinieri.
Din causa color arAtate mai sus, Primaria, pentru ca sA pail sa-
tisf ace atat lucrArile de edilitate intreprinse in comptul WI, cat si
multiplele cereri de constructiuni, a fost nevoita Ed continue ca $i in
trecut cu ridicarile de planuri de alinieri $i cu deosebire a picheta
axele stradelor, ale caror planuri ail fost aprobate.

www.dacoromanica.ro
182

Tabloul urmator arata situatiunea planurilor de alinied la finele


anulul 1899, comparativ cu anul 1898.

Tabloul de situatiunea planurilor stradelor Capita lei pans la


finele anului 1899.

Numerul stradelor prevedute cu


ST ADIUL planurl de alinierI

IN CARE SE GASESC PLANURILE. La finele In cursul La finele


anulul 1898 anulul 1899 anulul 1899

Ridicate 696 8 704


Aliniate 675 24 699
Nivelate 219 5 224
Pichetate 517 58 575
Aprobate de Consiliul Comunal . 603 6 609
Decretate . . . 558 3 564
Numerotate 313 56 369
Nomenclaturate 602 135 737

Cele 8 strade cars aii fost ridicate in cursul anului 1899, sunt
urmatorele: Popa Nicolae, Plantelor (stradela), CerbuluI, Armoniel, Sal-
ciilor (din Sf. Elefterie), Costache Negri, Vintului, Stupinel (fundatura),
Stradele pentru care s'a proiectat alinierea ail fost: Ca lea Dudesci
(partea II), Sabinelor (fundatura), Stoian §i Barbu, Erbaria, Foca-
Miulul (fundatura), Cerculul, strada Intro str. Corbulul §i str. Carme-
nilor, Hramulul, Mecetul, Rona, Voiniculul, Cernica, Lazureanu, Verde
Cerbului, Salciilor, VintuluI, Stufulul, BanuMihalcea, Pomul Verde,
Seneca, Mihail Kogalniceanu, Costache Negri, Soseaua Basarab.
Fixarea pe teren a alinieril prin tgru§I de fonts s'a fdcut in cur-
sul anului 1899 pe urmatdrele 58 strade : Echinoxulul, Retoride, Incli-
nat6, SAlciilor, Costache Negri, Grivita Franscmasoni (prelungita), Ba-
sarabilor (§osea), Basarab (frnclatura), Tunarl (fundatura), Brumarel,
Parfumulul (prelungita), Spitalulul, Manu Cavafu, Fluerulul, Casa de
Depunerl, Placerei, Orientulul, Gemenl, Bulevardul Ferdinand, Saul,
Dichiu, Fetitelor, Soseua VacarescI, Banu Mihalcea, Egalitatil, Nifon
Sf. Mina, Bratulul, Sf. Vinerl, Segmentulul, l;)ece Mese, Austrulul (pre-
lungita), Tepe§-Vocla (prelungita), Ducjilor, Seneca, Lazurenu, Livedea
cu Duel, Rudolf, Plugurilor, Respantiilor, Pomu-verde, Gura lupulul,
Coriolan, Rosetti, Biserica Alexe, Biserica Udricanl, Luminel, Timpulul,
Mecetu, Morilor, Octavian, Chiajna Domna, Mirislaii, Alba-Julia, Apele
minerale Calugareni.

www.dacoromanica.ro
133

Cladiri particulars.
Cladiri le noul particulare au contribuit k;i in anul 1899, cu o mica
diferenta in minus in raport cu anul precedent, la imfrumusetarea
ora§ului.
Tabloul general de mai jos, indica mersul total al lucrarilor sa-
vir §ite de Ia 1 Ianuarie 1899 qi pana la 20 Decembrie 1899.
ConstructiunI cu un cat 1 057
) 2 caturi
. . . . . . . . . 294
) 3 » .- . 55
» 4 . 9
Grajduri §i oprOne 10
Magazil de zid. 14
Diferite deposits de gaz, lemne, etc . . . . 630
Imprej muiri . 171
Lucrari provisorii, corturi, panorame, etc . . 278
Reparatiuni radicale . 247
Reparatiuni simple. 156
Supraf. de teren pe care s'a construit din not' 157.957,87 m. p.
Taxa perceputa pentru construct. §i reparat. 97.522,73 lei
Cedari de terenuri. 4.010,88 m. p.
ValOrea terenurilor cedate . ..... . 65.440,36 lei.

Din acest tabloil se constata ca anul acesta s'a construit mai


putin de cat in cei din urma doui anT, de §i numerul hartiilor de in-
trare este mult mai mare. Causa nu o putem datori de cat crizei prin
care trece astacji tam intrega ca §i Capitala.
Diferenta de taxe incasate anul acesta in raport cu anul 1898
nu este de cat de 10.837 lei, incasandu-se in plus Inca 2.000 lei pentru
mid portiuni de teren, cedate pentru punere pe alinierile decretate.
Daca nunulrul constructiunilor a fost putin mai mic, in schimb
cel al constatarilor de contraventiunT a fost mult mai mare, cad pe
cand in anul trecut s'a constatat 967 contraventiuni, astacii se gasesc
constatate 1.394, deci un plus de 427 procese verbale diferite. *i aceste
procese, in majoritatea lor, sunt privitOre la constructiunile facute pe
strade nerecunoscute, pentru care cererile s'ail refusat qi in Ocolul IV
unde proprietariT Inca nu ati. Inceput a se obicinui cu retragerea din
aliniere de 10 metri prescrisa de art. 7 din legea marginirel Ora§u-
lui, construind pe aliniere sail putin in interiorul ei, contra permisi-
unilor ce li s'a dat. Constatarea acestor contraventiunT §i prin ur-
mare sporirea numerului proceselor verbale, se datoresce unel mai
minutiOse cercetari ce s'a dat de catre personalul serviciului, pentru
a se executa legea marginirei racjeT Oraplui.

www.dacoromanica.ro
134

Este de observat cd tote constructiunile ce se executa In Capita la


cu fOrte mid abateri, se construesc In general destul de higienice in
raport cu trecutul, inzestrate cu canale de scurgere, conducte de apa
§i unde canalele publice permit, chiar cu instalatiuni pentru sistemul
Divisor, cart tote contribuesc la salubritatea nu numai a fie-carui imo-
bil In parte, dar chiar la a Intregului ora§.
In ceea ce privesce chestionarele pentru casele insalubre, la a
caror intocmire jail parte §i ingineril de sectiuni, hotararile judeca-
toresci earl nu sunt de cat resultatul proceselor de contraventiune
dresate de serviciti, executarea diferitelor declaratiuni de pasuiri, au
fost tote, din causa timpului de lama, suspendate.
La primavara cred cd se vor executa diferitele 1mbundtatiri
prescrise de comisiunea de salubritate, earl' 1mbundtatiri, impreund
cu nouile constructiuni, vor contribui In mod simtitor la starea de
imfrumusetare §i salubritate a oraplui.

III. SERVICIUL STUDIILOR SI NOILOR CONSTRUCTIUNI


SI AL CLADIRILOR.

Atat prin serviciul Cladirilor cat §i prin al Studiilor, Adminis-


tratiunea comunald a proiectat §i executat in ultimii ani mai multe
complectari §i lucrari din noti. De asemenea a Intretinut in bung stare
tote basinurile Comunei atAt in marginea creditelor budgetare, cat §i
prin deschiderea de noui credite, cand era pericol In intardiere.
Ospelul Comunal.

1). Localurile pentru serviciiie comunale instalate actualmente in


Ospelul Comunal nu mai sunt suficiente, ast fel cd Directiunea Sani-
tara, Oficiul Starel Civile, serviciul Studiilor §i serviciul Apelor sunt
instalate in clddiri afara din Ospelul Comunal. Aceste deplasari de
servicii in afara de Ospelul Comunal sunt forte incomode §i aduc In-
tardieri in lucrari. Consiliul Comunal, a decis constructiunea unui Os-
pel Comunal, Insarcinand cu intocmirea proiectului pe domnul Archi-
tect Mincu, fixandu-se onorariul pentru proiect la 65.000 lei, iar in-
clusiv directiunea generala, la lei 250.000.
2). La cladirea actuala a Ospelului Comunal s'a facut reparatiuni
de 1ntretinere §i adaosul a dou6 camere la Directiunea Financial*
din causa lipsei de incdperi, ast-fel cd acestd Directiune dispune ac-
tualmente' de camerele necesaril §i este in comunicatiune directa cu
serviciile de Percepere §i Control earl mai inainte erail afara din cor-
pul clddirei Ospelului. Cu aceste reparatiuni §i adaose din noti s'a-
cheltuit suma de lei 10.473.49.
La sala de ordonantare a Directiunei Financiare s'a mai facut o

www.dacoromanica.ro
135

separatiune de lemn cu geamuri, cu ghitpuri earl serve pentru isolarea


publiculul de functionari, ast-fel ca s'a adus o mare imbunatatire
serviciului de ordonantare.
La serviciul Acciselor din curtea Ospelului Comunal, s'ail facut
la actuala cladire trei camere din not', destinate pentru personalul
serviciului. Costul acestel lucrari este de lei 6.571,54.
Stabilimente pentru indestularea publics.
La Abator §i Hale le comunale: Ghica (de pesce), Grivita §i Amza,
sat' facut numai mid reparatiuni de Intretinere, din causa lipsel de
fonduri, spre a se face o lucrare mai radicals. S'a cheltuit cu intro-
tinerea Abatorului suma de lei 7.920,97, iar cu a Halelor numai lei
6.714 bani 97.
Abatorul Comunal. La compartimentele de Mere ale Abato-
rului comunal s'at' facut reparatiuni de Intretinere numai la pardo-
selile de ciment, de ore-ce °rail cu totul deteriorate §i apele murdare
devenisera stagnante i produceail atare insalubritate in cat infecta lo-
calul. 0 reparatiune radicals nu s'a putut face, din causa lipsel de
fonduri ; s'at' mai facut unele reparatiuni locative i strictul necesar
la cladirile din curtea Abatorului.
Cladirile din curtea Abatorului sunt in stare forte Idegradata §i
ruinate §i trebue sä li se face o reparatiune radicals, ca sa se aduca
in buns stare. Se impune ca pentru compartimentele de Mere, sa se
percepa o suma ca garantie, de 613-ce li se aduc marl stricaciuni de
locatari, earl' astacji nu garanteza cu nimic de tinerea in build stare
a acelor compartimente. Compartimentele de set' all devenit focare de
infectiune, din causa ca macelarii, contrar regulamentului, tin seul mat
multe luni in deposit, a§a ca mai cu soma in timpul verel acest fapt
presinta cele mai marl inconveniente.
Se impune constructiunea de topitOre mici de sett §i oprirea cu
rig6re de a -se tine seul in Abator mai mult de cat trei dile.
Pe langa lucrarile 'insemnate ce se reclama a se face la acesi
Abator, mai este constructiunea unui local pentru Director, facerea
de pavage impermeabile in curtea Abatorului §i plantarea cu arborl
Se mai impune modificarea sistemului taierei vitelor, cad' actualul
sistem este prea vechiii §i barbar i, dace va fi posibil, taierea sa
se faca cliva, cads]: prin taierea de nOpte se aduc cele mai marl stri-
caciuni la cladirile actuale. Pentru taerea de rimatori nu s'a facut
pans acum un Abator special, de §i exists un proiect pentru con-
structiunea unui asemenea Abator, chiar in curtea Abatorului comunal,
cu care mod se va putea face un control serios asupra taierel rim&
torilor, de Ore-ce Were actualmente se face in curtile particulars §i
prin urmare nu se p6te controla.
Hala Amza. La acesta hale s'a construit in 1898 o aripa, care

www.dacoromanica.ro
136

serva mai mult pentru comertul de zarzavat, insa la partea cea mare
destinata pentru vinclarea cArnurilor, nu s'ail facut de cat mid repa-
ratiuni de Intretinere ; se impune a se face o modificare radicals la
distributiunea interi6r5 si a se amenaja compartimentele dupa eate-
goria de comercianti. La acesta hala, in curand va fi necesar a se
executa §i aripa din stanga, care O. coprinda pivnitele necesare pentru
conservarea carnurilor tutulor mAcelarilor, §i a se scOte precupetiile
marl din interiorul Mel', pentru a se instala in interior in pavalii de
construit.

Hala Ghica (centrals). Atat la hala de carnuri, cat si la cea


de pesce, se necesita o reparatiune radicals §i desfiintarea baracelor
de scanduri din curtea halei, de Ore-ce sunt intr'o stare deplorabila
$i in afara de acesta, fiind-ca so ocupa drumurile si trotuarele prin
§andramale de scanduri, ceea ce nu mai 'Ate fi tolerat.
Acesta amenajare nu se p6te aduce la indeplinire de cat numal
dupa ce pravaliile din jurul halei de paseri vor fi construite, earl
pravalii sunt destinate pentru acest comert.
Hala de pesce asemenea urmeza a se repara mai insemnat, des -
fiintandu -so cafeneoa ce este in fata halei, iar acest umbrar sA se
destine pentru vindarea de unt prOspet, lapte, etc.
Hala Grivi(a. Acosta hala s'a complectat prin construirea aripeT
din drepta si a corpulul din mijloc, astfel ca culOrea de Verde s'a In-
zestrat cu o hala complecta. Hala devenind suficienta, am dispus des-
fiintarea baracelor de scanduri, ce erail In curtea acesteT hale. Corn-
partimentele s'ail inchiriat dupa destinatiunile fixate.
Hala de Pd s eri. Acosta hala, care Inca nu este complect termi-
nate, coprinde, conform proiectulul, pravalii destinate pentru vindare
de pas6ri, avend pentru acestea chio§curi. Vindarea se va face in
interiorul halei.
Cladirea are si instalatiune de ape, pentru mentinerea curateniei-
Tot pentru hala de paski, proiectul general prevede Inca pra-
valii destinate pentru comertul de precupetii, earl sunt actualmente
instalate in baracele din curtea halei centrale.
Constructiunea acestor pravAlii nu s'a putut pune In executare
din causa lipsel de fondurl, insa se va prevedea in budgetul anulul
1900, lucrare ce este absolut necesara spre a se putea tine curate-
nie in curtea halei.
Hala Traian. Acasta MA', reclamata cu insistenta de locuitoril
colOrel de Negru, de si terminate Inca din anul 1896, are multe com-
partimente neInchiriate; acesta din causa ca imprejurul el, la distante
relativ mid, exists multe macelaril particulare, earl in parte nu co-

www.dacoromanica.ro
137

respund conditiunilor prescrise si ar trebui desfiintate, atat in into


restul Comunei, cat si al hygienei publice.
Plata Bibeseu-Vodei. AcOsta pia serva pentru vinciare de zar-
zavat du ridicata, inchiriindu-se locuri la diferiti comercianti In barace
de scanduri improvisate, aqa ca ail un aspect fOrte urit si devin in-
salubre si ne-hygienics, de Ore -ce parte din ele servesc pentru car-
ciume, etc.
Pe acesta piatd mai exists douo corpuri de clddiri provisorii,
earl' servesc pentru pests sarat si sunt in stare de ruing, cari trebu-
esc desfiintate si reconstruite in mod mai sistematic si inzestrate cu
pivnite, care astacji lipsesc.
Pentru a se aduce o Imbunatdtire pe acesta piata, se impun con-
structiuni de prdvalii sistematice, pentru care scop s'ar Intrebuinta cll.-
direa vechiei rampei de vinuri, care s'ar putea utilisa in mod favora-
bil pe acesta pieta, lucru ce s'a propus de Inspectoratul general al
lucrdrilor technice.
Manutanla Comunalci de la Colentina. Dupti contractul de in-
chiriere urm6za a se intretine de antreprenorul acestui stabiliment,
insd el refusa acesta si a solicitat ca Administratiunea comunald sä
Ned reparatiunea clddirilor si invelirea din noil din care causd s'a iscat
proces intro Primdrie si Antreprenor.
Comuna a imprejmuit curtea acestui manutante cu grill de lemn,
de Ore-ce mai inainte era ingrddita cu gard do nuiele si era cu totul
deteriorat.

Intrepositele de Comerea Intrepositele de comerciii de la Gia-


goga, ail fost inzestrate in anul 1899 cu mobilier, a§a cd serviciile
s'aii putut instala §i ail inceput funtionarea indata dupd ce s'a fdcut
inaugurarea. Ca imbunatdtire, s'a plantat curteea cu arbori.

Stabilimente pentru asisteuta publied.


Asilul de nOpte, a primit reparatiuni de intretinere in exterior
si interior, cari lucrdri au fost necesare; asemenea s'a reparat bale
acestui stabiliment de bine facere.
Acest asil a devenit insuficient si este necesar a se complecta
prin punerea unui etaj d'asupra si a se executa restul prin proiectul
definitiv.
Ospeitciria Comunalci. La Ospataria Comunald s'ail fdcut unele
mid reparatiuni de intretinere; era proiectat a se face o reparatiune
mai insemnatd, cum si complectarea mobilierului, Insd la licitatiunea
tinutd nu s'a obtinut un resultat favorabil, din care causa executarea
acelor lucrdri a fost amanatd pentru prima-vard.

www.dacoromanica.ro
138

Asilul de bcitrane, Protopopul Tudor, care se afla in buns stare,


n'a avut trebuinta de cat de mid reparatiuni indispensabile.
Ospieiul Zerlendi, a primit reparatiuni de intretinere, insa este
necesar a se face o transformare radicala §i a se amenaja mai bine
pentru scopul destinat; s'a intocmit proectul pentru aceste modificari.
Baffle Populare, in afara de midi reparatiuni, au primit insem-
nate modificari la instalatiunea aparatelor de incallire.
Este necesar a se face reparatiuni mai insemnate la aceste bat
§i a se acoperi basinul, adoptandu-se mici cabins in jurul

Stabilimente pentru instructiune.


La localele de §coli comunale, proprietati ale Comunei, in nu-
mar de 9 pentru ambele sexe, 19 de baeti §i 15 de fete, s'ail Mout
reparatiuni de intretinere in timpul vacantei. Pe langa localurile pro -
pril ale Comunei, mai sunt §1 §coli mixte §i rurale instalate in case
particulars tinute cu chirie, dintre earl 3 infiintate din nol
Pentru mai buna intretinere §i mai cu soma pentru supraveghe-
rea lucrarilor de reparatiuni, anul acesta tote §colile au fost reparti-
sate in 5 serif, dupa situatiunea lor, totu-§1 seria a 5-a coprindea nu-
mai localurile inchiriate. Pentru intretinerea *cOlelor, Comuna a chel-
tuit In campania acestui an urmatorele sume :
a). Pentru intretinerea in basa de contracts, a localelor de §coll
°cal° apartinend Comunei lei . . . 37.171,46
b). Idem, localelor inchiriate pentru qcoli 2 651,22
c). Pentru reparatiunea mobilierului de la von §i
complectarea lui 14.225,42.
Sobele din localele §cOlelor comunale reparat
§i complectat prin cola de Arte §i Meserii §1 a costat lei . . 2.256,53.
Pe langa lucrarile de intretinere la localele de qcoli, facut
diverse midi reparatiuni in regie prin servicit §i Inlocuiri de sobe
Meidinger prin sobe sistem Comet, mai proprii pentru §coli de cat
cele Meidinger.
$cOla Comercialci gradul I, de pe strada Traian, a primit repa-
ratiuni locative i s'a complectat mobilierul, ast-fel ca acesta §cOla
este un model ca mobilier §i instalatiune de aparate. S'ati instalat 2
filtre sistem d-r. Nordtmeyer do Berkefeld, earl sunt adoptate ca cele
mai bune. Pentru intretinerea filtrelor ce sunt instalate la §cOlele co-
munale, Comuna platesce ca abonament de intretinere d-lui B. Voiles
suma de lei 1.225,25 anual.
Vechea scold primara din str. Antim, al carui local era insalu-
bru, a fost darimat §i s'a construit un nal local cu §ese clase §i o
locuinta isolata pentru directorul §colei. Acest local este inzestrat cu

www.dacoromanica.ro
139

sistemul «totul la canal . Constructiunea propria disa a cladirilor cu


tote instalatiunile executate, a costat pe Comuna lei 95.143,01.
Acest local a fost inzestrat cu mobilier din nal, efectuat de §c61a
de Arte §i Meserii, §i al carui cost a fost de lei 9.050,77.

Stabillmente pentru cult.

Bisericile, aprope in general sunt, in ceea-ce privesce cheltue-


lile §i lucrarile tehnice, sub controlul Primariei.
Proiectele §i devisele de lucrari ce se executa de epitropil, se ye-
rifica de serviciul cladirilor, §i cars sunt in conditiuni bune, se aproba
punerea in executare. Cea mai mare parte din epitropii presinta pro-
iecte cars nu pot fi aprobate, din causa el nu indeplinesc conditiu-
nile spre a se executa, §i se intocmesc din oficiii proiecte §i devise,
din care causa serviciul este forte aglomerat cu asemenea lucrAri §i
trebue sa satisfacA cererile adesea in dauna lucrarilor proprii ale
Prim Ariel. Ar fi de dorit ca aceste lucrari s6 se face de catre epitropii.
De serviciul cladirilor s'a intocmit proiectul pentru reconstruc-
tiunea bisericei de pe strada TudorVJadimirescu, biserica Sfintii-Voi-
vodi, a cares modificare a proiectului se afla in studifi, pentru care
Comuna a acordat suma de lei 40,000, ca despAgubire pentru terenul
pe care s'a construit §c61a de baeti.
Comuna a acordat parochiei bisericei Popa-Nan, pentru locul pe
care s'a construit §c61a, suma de lei 12.000 §i a luat In posesiune terenul.
Pontru constructiunea unoi §c6le comunale in culOrea de Negru
s'a expropriat de Primarie locul din curtea bisericei Delea-Veche pe
o suprafatA7 de 2279,65 m. p., cu pretul de lei 10 pentru fie-care metru
patrat, sail In total lei 22.796,50; din acesta suma epitropia este obli-
gate a plAti d-lui I. Baldaneanu, constructorul bisericei Delea-Veche,
suma de lei 18.500 ce IT mai datoresce §i pentru care a obtinut sen-
tinta definitive.

Cimitirele comunale.
Cimitirul $erban-Vodei a prima Insemnate imbunatatiri prin re-
constructiunea clopotnitei §i ambelor atenante, cars au primit adaose
noui §1 o fatada mai demna.
Prin reconstructiunea clAdirilor vechi, s'a desfiintat o mare parte
din ele, earl' erail in stare de ruing, §i s'ail facut locuinte convenabile
pentru personalul Cimitirului §i un salon de a§teptare pentru public.
Comuna a cheltuit cu aceste reconstructiuni §i adaose din not' suma
de lei 83.430,68.
Zidul vechiii ce fnconjura acest Cimitir §i care se afla In stare
de ruing, s'a desfiintat §i s'a inlocuit prin 'Mgr Mire de zid acoperit

www.dacoromanica.ro
140

cu tigle. Pe OM intinderea interiora a zidulul s'a facut un acoperi§


in forma de umbrar ca sä serve pentru conservarea ghirlandelor
de la mormitite, call actualmente sunt depuse in interiorul capelei i
in sub-sol, ocupandu-se cu acest mod un spatiil insemnat in interi-
orul bisericel, care nu s'a cladit pentru asemenea destinatiune. Costul
acestel imprejmuiri §i umbrare cu carlige este de lei 24.319,76 dupe
situatiunea definitive a lucrarilor executate.
Ulucile dintre vecinatati §i Valea plangerei fiind cu totul ruinate,
s'ail inlocuit en imprejmuire noun §i catranita, a caror cheltuiale fa-
cuta este de lei 3.724,17.
S'a mai dat cu intreprindere reparatiunea tencuelel exteriOre a
capelei, insa nu s'aii presintat concurenti, din care cause s'a amanat
executarea lucrarilor pane la prima-vara viitOre.
Cu Iucrarile executate la Cimitirul Serban-Voda s'aii complectat
lucrarile cari erati absolut necesare. Pe langa aceste lucrari deja exe-
cutate, este necesar a se desfiinta osuarul vechi, care se afla in stare
de /mina, plin cu oseminte §i cosciuguri vechi, cu un aspect fOrte ne-
placut, §i a se face un cavoil general in care sä se puna osamintele-
Canalisarea aleelor asemenea este necesar a se complecta in tot
cimitirul, cum §i a se impetrui §oselele §i aleele cu petri§.
Din locurile de veci ce se vind de Comuna, ail re'mas prea pu-
tine figuri, §i in scurt timp nu vom mai avea locuri de vindare in
acest cimitir, §i Administratiunea trebue ea sä is m6suri pentru ma-
rirea cimitirului.
Cimitirul Ghencea, care a fost imprejmuit §i inconjurat cu §an-
turi, s'a imprejmuit cu uluci, desfundandu-se §anturile, cari erail in-
salubre §i devenisera ascuncjetori pentru rei facelori.
Cu ocasiunea desfiintaril §anturilor s'a incorporat in cimitir §i
via de alaturi, astfel ca s'a merit insemnat cimitirul. Comuna, cu im-
prejmuirea acestui cimitir, a cheltuit suma de lei 9.900,02.
La cladirile administratiunei, clopotnitei §i capelei din acest ci,
mitir, s'ail facut reparatiuni de intretinere §i s'ail adus in bung stare-
de Ore-ce se OA in stare deteriorata.
In acest cimitir s'ail cedat numerbse locuri gratuite pentru Ba-
rad', cum §i cu plata. Este necesar a se complecta plantatiunile §i
impetrirea aleelor cu petri§.
Cimitirul S to Vineri. S'aii facut reparatiuni la localul Adminis-
tratiunei cu clopotnita, cum §i la capela, care era deteriorata.
Imprejmuirea acestui cimitir se afla in stare degradata §i este
necesar a face o noua imprejmuire §i constructiunea unel latrine sis-
tematice. E necesar a se complecta plantatiunile cu arbori §i impe-
trirea §oselelor. Ca se se pota intretine plantatiunile, este necesar a
se construi dou6 puturi cu pompe, de Ore-ce cimitirul este lipsit de
ape cu care se se ude plantatiunile, din a carol' cause mor arboril.

www.dacoromanica.ro
141

Cimitirul Colentina, a primit reparatiunea cladirilor de admini-


stratiune cu clopotnita, cum $i capela, care erati deteriorate. Este ne-
cesar a se construi o latrina sistematica la acest cimitir, de Orece cea
actuala este de scanduri $i contra regulamentului de constructiuni.
Imprejmuirea ce InconjOra acest cimitir pe trel parti este veche
§i degradata; se impune a se inlocui cu din noti, neputendu-se panA
acum executa din causa lipsei de fondue. Strada din fats cimitirulul
trebue sä se canaliseze, din causa ca in timpul ploilor marl se inunda
cimitirul $i tot cuartierul ; acesta lucrare se impune in mod serios.
Acest cimitir s'a plantat cu arbori, insa s'aii prins prea putini,
din causa lipsei de apa in timpul secetel, si este necesar a se construi
douo pnturi cu pompe, care sa servesca pentru udatul plantatiunilor
§i aleelor, earl trebuesc impetrite cu petris.
Cimitirul Isvoru nofi Acest cimitir este lipsit de o capela, lo-
cuinta de administratiune Qi clopotnita, care trebuesc facute, pentru
a fi bine inzestrate, ca $i cele-lalte cimitire comunale. Acest cimitir
nu este Imprejmuit si este absolut necesar a se imprejmui, nu s'a
putut face acesta din causa de lipsa de fonduri. Din t6te cimitirele
comunale, acestul cimitir trebuesc aduse imbunatatiri insemnate, facere
de plantatiuni, Impetrirea aleelor cu petris. In acest cimitir s'ail par-
celat si cedat locuri numer6se pe deco ani in mod gratuit, pentru send.

Stabilimente pentru reereatiune.

Grddina Cifmigifi, a primit insemnate imbunatatiri prin not


plantari de arbori; s'ail instalat gurl de apa pentru stropitul parculul
din partea despre B-dul Schitu-Magurenu, teren ce s'a expropriat si
incorporat la gradina, deja din anul 1898.
Grilajul de fer de pe B-dul Schitu-Magurenu, s'a terminat, ast-fel
ca acum este ingradita pe tOta lungimea B -dulul Schitu-Magar6nu.
Acest pare s'a mai Inzestrat cu grupurl de latrine publice in
forma de paviliOne si s'ail desfiintat cele vechl §i infecte.
Pavilionul (bufetul) actual urmeza a se desfiinta, insa din causa
lipsei de fondue s'a mentinut i i s'a facut reparatiuni radicale fit s'a
putut Inchiria in mod provisoria, pana ce se va decide a se desfiinta
§i construi un nou local, demn de acesta frum6sa grading..
Pe aleele principale s'a asternut petris marunt.
Pentru infrumusetarea acestul pare s'aii facut publicatiuni pentru
constructiunI de pavilione, pentru exploatarea localulul si a patina -
julul pe un termen 6re-care, cu obligatiune pentru intreprindetor de
a construi pavilione dupa proiectul Comunel $i a le exploata; insa
nu s'ail presintat amatorl spre a lua acesta concesiune.
Ar trebui caEComuna sa construiasca paviliOnele proiectate, ne-
cesare exploatareI laculul Qi patinajulul.

www.dacoromanica.ro
142

Pavilionul de musics, care era ruinat si ameninta cAdere, s'a re-


construit si 'invent din not, ast-fel ca actualul pavilion pOte functiona
in bune conditiuni.
Cascada care este inceputa si fantanele luminOse nu s'au putut
reconstrui din causa lipset de fonduri si s'au pastrat in starea veche
pane ce Comuna va dispnne de mijlOce spre a le construi. Proiectelo
pentru acestea din urme sunt deja elaborate de serviciul Studiilor.
Grddina sf. Gheorghe s'a Intretinut prin reinsemintarea pajis-
telor, s'a asternut petri§ mArunt pe aleele principale.
AcestA grAdind s'a inzestrat cu un pavilion estetic, in care se
cuprinde un bufet, latrine si pisuare publice cu instalatiuni si cana-
lisatiuni sistem totul la canal .
Costul acestui pavilion este, dupe situatiunea definitive, de lei
11.240,64.
Gradina 1c6nei s'a intretinut prin reinsemintarea pajistilor si
s'a asternut petris mArunt. S'au reparat bAncile si vApsit, cum si th-
bliile pentru regulamentul grAdinilor.
Grddina Episcopiei s'a intretinut prin reinsemintarea pajistilor
si asternerea de petris mArunt pe aleele principale, s'au reparat si
vApsit bAncile.
Squarurile Sdrindar i Mihaiii-Vitezul s'all intretinut prin plan-
tarea de arbusti, reinsemintarea pajistelor, asternerea de petris mArunt
cum si reparatul si vapsitul bAncilor.
Pepiniera de la Cotroceni este aprope desfiintatA, din causa con-
structiuneI reservorelor de apA. Aducerea ei in bund stare nu se va
putea face de cat dupA terminarea reservorului in constructiune.
Parcul Filaret, infiintat din not, s'a inzestrat cu plantatiuni de
arbori si arbustl.

Monumentele si pietele publice.


Pe unele piete si in unele gradini publice, Orasul are cate-va
monumente, cari de la infiintarea for nu at fost reparate, ast-fel ca
unele ameninta cadere ; Administratiunea a luat mAsuri pentru re-
pararea si reconsolidarea lor.
Asa monumental Eliade RAdulescu, Mihaiii-Viteazul, G. LazAr si
Columna de pe Bulevardul Carol, at trebuit sä fie reparate si rease-
date din nat.
Plata Carol I a fost impodobitA cu monumentul regretatulul Pako
Protopopescu. Acest monument s'a infiintat din initiative privatA si
inaugurarea lui a avut loc la 1 Septemvrie. Fonda tiunile si montatul
s'au facut de PrimArie.

www.dacoromanica.ro
143

Serbia nationale.
Pe langa cele- l'alte lucrari mai sus enuntate, serviciul ClAdirilor
pregatesce proiectele §1 devisele pentru serbdri nationals Ca : diva de
10 Maiii, pavilionul de expositiune §i receptiune din targul Mo§ilor,
serbarea de la sf. Gheorghe, sf. Nicolae, cum §1 serbarea Boboteze,
§i diferite inaugurari sail serbari populare.
Pentru aceste serbari Comuna posedd materialo de deeoratiunel
cum: drepele, echis6ne, balise, etc., cari se repara §i parte se inlocuesc
cu altele noui, on de cate on acesta e necesar.
Ca lucratori cu decoratiunea oraplui se intrebuinteza personalul
tecnic §i lucrAtoril de la serviciul de Poduri q.i Sosele, iar lucrarile
mai importante ca : paviliOne, arcuri, festOne, etc., se fac prin intro-
prindere, dupd proiectele §i devisele intocmite de serviciul clAdirilor.

Localurl comunale.
Ospelul Comunal a fost deja mentionat mai sus.
Judecdtoriile de pace (pe oe6le). Clue' sunt instalate in localuri
proprietati comunale ; acestora li s'at' facut mid reparatiuni *i s'a
complectat in parte mobilierul, in limitele prev6dute de budget. Adaog
ca la aceste judecatoril trebue sd se fac o modificare prin infiintarea
de balcOne la Wile de §edinta, eari sA serve ca acces la ferestre pentru
a putea fi spelate i deschise pentru a se improspota aerul in salile de
edinte,"'caci acum nu se pot deschide ferestrele.
Este necesar a se inzestra cu mobilier not', de 6re-ce sunt lip-
site de un mobilier convenabil.
Judecatoria Ocolului VI este instalatd in casa particulard §i nu
este-proprie, Bind camerile mid; ar trebui, cand Primal-la va dispune
de..,fondue,.
...._ sA se construescd §i pentru acosta Judecatorie un local
corespundetor cerintelor.
Cazarma guar4ilor comunali s'a terminat §i s'at' instalat guar-
cjii In noul local, care coprinde i anexele ea: grajdurl pentru 60 cal
cu remisele necesare.
Acest edificifi are instalatiunile necesare, are totul la canal cu
closets sistematice §i localul este incalcjit prin calorifer sistem presi-
une mica.
Costul acestui edificiti este urmatorul:
a). Constructiunea propriii IVsa a cazarmel lei 197.972,02.
b). Instalatiuni de canale, conducte de apa, lavabo-
uri, etc 14 972,02.
c). Instalatiunea aparatelor destinate canalisArei . 5.605,63.
e). Constructiunea grajdurilor cu remisele . . . 103.493,76.
Total lei . . . 340.336,98.

www.dacoromanica.ro
144

Confectionarea mobilieruldi din nal la cazarma si


la grajd 19.088,00
Instalatiunea unui orologiu de turn 1 900,00
Total lei . . . 20,988,00
Cazarmele sergenlilor de oral sunt instalate in case particulare
necorespund6t6re destinatiunei, si pen tru earl' Comuna platesce chiril
marl si despagubirI pentru reparatiuni. Administratiunea a reservat
un loc viran, proprietatea ComuneI, de pe Bulevardul Maria, spre a se
construi o cazarma, locul de pe strada Carol colt cu S-ta Ecaterina
fiind prea mic, pis cand locul de pe Bulevardul Maria este ca supra-
fata indoit de mare.
Cleidirea serviciului Studiilor ?i Ape lor. Aceste servicil erail in-
stalate in casele Comunei de pe Bulevardul Schitu-Magureanu; acum
s'ail mutat in localul Comunei fosta r?.c61d comunala No. 1 de fete, de
Ore-ce acosta scOla s'a mutat.
Acestui local i s'ail facut reparatiuni 9i amenajamente pentru
destinatiunea ce i s'a dat. S'ail introdus instalatiuni de gaz, telefon
complectarea mobilierului.
Acest local avend saltine spatiose, s'a instalat In parter serviciul
Studiilor i Apelor, iar in catul de sus serviciul Statisticei care mai
Inainte era in localul Ospeluldi Comunal.
Localul vechid de pe Bulevardul Schitu-Magureanu, numai pro-
visoriil pentru iarna acOsta urea, s'a pus la dispositiunea Prefecturel
pentru adapostirea saracilor in timpul noptilor de lama.

ProprietatI private ale Primariel.

Inventariarea, ridicarea de planuri de situatiune, evaluatiunea 9i


propunerea unel destinatiuni pentru diversele proprietAl private ale
Orasu lui, s'a continuat in anul 1899, cu tOta greutatea ce reclama o
lucrare de acOsta natura, prin sectiunea independents a Bunurilor
private.
Sail inventariat ast-fel 2.324 exproprierI diverse, facute de Pri-
marie de la 1869 inc6ce, trecendu-se prin registre destinatiunea ce au
primit sau ce se propune a se da locurilor sau partilor de locuri for-
mand obiectul acestor exproprieri.
ridicatplanurile pentru 165 propietatl representand 120.630,88
m. p. suprafata de teren si 6.502,72 m. p. de cladire, in val6re de lei
1.578.566,46, ce Prim Aria a cumpArat 1i platit in cursul acestui an.
S'ail Meat planurile i evaluatiunile pentru t6te imobilele revin-
dute de Primarie in cursul acestui an si carl insum&A o suprafata
de 27.657,76 m. p. el un pret incasat sail de incasat prin rate de 214.688,22
lei, afara de acele vindarI, pentru carI Inca nu sunt terminate actele.

www.dacoromanica.ro
145

Cladirile ce se aflail pe terenurile expropriate, destinate a fi dtt-


rimate, mai tote ail fost daramate, ceea-ce s'ati facut prin licitatiune
publics, facendu-se evaluatiuni de catre acesta sectiune pentru 21
darimari.
Din 89 exproprieri, deferite juriului de exproprieri, numai 16 s'all
judecat, iar restul ail fost amanate din causa necomplectarel juriului.
Observandu-se a din terenurile rOmase Comunei din corectiunea
Dambovitei, mare parte s'ail cotropit de proprietarii vecini, s'ati luat
dispositiuni de verificare si din lucrarile preparatorii s'au constatat
suprafete marl cotropite, pentru eari in curand, cand se va referi de
tote cercetarile facute, basate pe planuri si acte, se vor lua disposi-
tiunile cuvenite, pentru ca Comuna sa intre in drepturile sale
Miscarea de cump6rari si de vinciari a bunurilor private ale ora
sului, se resuma la finele anului 1899 precum urmeza :
Terenuri devenite proprietatea Comunei conform situatiunei de
la 1 Ianuarie 1899 302 822,00 m. p.
Terenuri expropriate in 1899. 120.630,88 ,
Terenuri provenite din rectificari de strade . . . 17.045,19
440.498,07 m. p.

Acesta suprafata de teren a primit urmatOrele destinatiuni :


I). Terenuri vindute pans la 1 Ianuarie 1899 . . . 58.231,63 m. p.
11). * cedate pentru strade 71.217,19 * »
III). * intrebuintate pentru diferite servicil
municipale 50.432,74
IV). * in cursul acestul an . 27.657,76 D

V). » cedate stradelor 92.462,88


VI). * remase disponibile de finele acestul an 140.495,87 »

Total . . . 440.498,07 m. p.
Din totalul suprafetei de 140.495,87 r6masa disponibila, o parte
s'a lotisat kli scos in vimjare, iar restul, afara de terenurile proprii
unei intrebuintari municipale, va prirhi aceeasi destinatiune.
In afara de terenurile proprietate privata a orasului, de earl
ne-am ocupat mai sus, Primaria mai poseda ca bunuri private ale el:
0 mosibra de 65 hectare $i 2681. m. p. la Grozavesci, luata de
Primarie de la Ministerul Domeniilor in basa invoelei de schimb dintre
Minister, Eforie si Primarie, confirmata prin lege.
b). Mosiile Viisora Qi Cotenita din judetul Olt, facute danie PH-
mariei in 2/3 din intinderea lor, de reposatul Evloghie Gheorghieff.

10

www.dacoromanica.ro
146

Locnri virane.
Comuna a imprejmuit mai multe locuri virane proprietatea sa
si mai sunt un numdr insemnat de locuri virane de fmprejmuit. Va-
16rea acestor imprejmuiri executate daps devisul intocmit, se urea la
suma de lei 15.210,81, 1nsa nu s'ail putut efectua din causa lipsel de
fondue. Locurile proprietatea Comunei, cars s'ail lmprejmuit si s'ail
vIndut la particulari, s'ail platit de cumperatori cu ocasiunea punerei
in posesiune.

IV. SERVICIUL APELOR SI ILUMINATULUI

ALIMENTAREA CU APA

Captarea.
La Bacu Arcuda, unde sunt instalatiunile pentru captarea apei
de Dambovita, apele fiind prea incarcate cu argila, mai in tot timpul
anului, cu un singur flltru nu se putea clarifica in mod satisfac6tor,
nici da un debit suficient, cad de si avem cloud filtre la Bacu, dar
alternativ unul era tot-d'auna in curatire. Din acOsta causa alimen-
tarea cu apd a orasului Bucuresci lasd de dorit, atat In ceea-ce pri-
vesce calitatea cat si cantitatea apei, asa ca se trimite in oras apa
filtratd si amestecata cu apa decantatd, iar in momentele extra-ordi-
nare de curatire simultanee a filtrelor de la Arcuda, chiar numai
apa decantata.
In acopul procurarei unei ape mai limpede si de a nu mai 'in-
trerupe filtrarea apei din causa necesitatei impuse prin curatirea fil-
trelor, Administratiunea Comunald a realisat in cursul acestui an execu-
tarea lucrarilor propuse prin divisare in cate doud compartimente a
fie-carora din cele dour) filtre de la Arcuda ; totusi din causa defec-
tuositsatei filtrelor, calitatea apelor lass mult de dorit.

Aducerea de noni ape.


Spre a so Inlatura starea ne-satisfacdt6re mai sus indicata, PH-
'aria incepu 'Inca din prima-vara anului 1893, cautarea de ape sub-
terane pentru alimentarea Capitalei.
Administratiunea Comunala, in basa votulul din 7 Iulie 1897, a
Insdrcinat prin contract pe d-1 Inginer Inspector general Elie Radu,
cu complectarea cercetarilor, presentarea proiectelor de detalii, pentru
executiunea lucrarilor ci cu directiunea executiunei lor.

www.dacoromanica.ro
147

Lucrdrile, de §i proiectul a fost elaborat pentru 40.000 m. c. apd,


s'ail adjudecat numai in parte, §i in tOmna anului 1900 sper ca lucrd-
rile vor fi gata pentru o alimentare de col putin 20.000 m. en apd sub-
terana, limpede §i cu o temperaturd aprOpe constanta de 12 C.
Elevatiunea ape'.
Pe langa defectul cantitatei §i calitateI, apele de la Bacu, in sis-
temul dupd care ele au fost introduse in alithentarea Capitalei, pre-
sintail inconvenientul de a nu ajunge tot-d'auna prin caturile de sus
ale clddirilor, in UM intinderea Capitalei. Causa acestei insuficiente
de presiune se datora faptului cd pompele elevat6re, mi§cate prin tur-
binele stabilimentulu de la Grdzavesci, nu puteail functiona normal,
cate °data din causa scAderii apei pe Dambovitd, iar and data din
causa inghetului acesteia. Motorii auxiliarl cu abur, ce s'ail instalat in
anul 1897 la Uzina de la Grozavesci, ad inlAturat acest inconvenient,
i de la data de 1 Noembrie 1897 inainte, de cand motoril cu aburl
s'ail pus in functiune, apa s'ar fi putut ridica §i in caturile superiore
la on -ce oil a dila sail noptei §1 pe t6te stradele Capitalei prevkjute
cu 0 canalisatiune. Cu t6te acestea, din causa risipei de apd co se face
de unit, prin ldsarea deschisd a robinetelor 0 curga apd fail intrebuin-
tare, se neutralisezd in parte efectul pompelor de la Grortivesci tli prin
urmare ridicarea in continuil la etagiil a apei este fOrte adesea in.
trertiptA prin risipa produsd. Pentru infrangerea acestul inconvenient
va fi absolutA necesitate de a se introduce hydrometrul (contorul de
apd), acest mijioc Rind constatat ca cel mai eficace de ora§ele cele
mai marl ale Europei.
Distributiunea.
Distributiunea apei in cursul anului 1899 s'a facut printr'o retea
de canalisatiune, care in cursul acestul an, s'a sporit cu noul conducte
instalate pe stradele : Cheul stang al Dambovitel (intro podul Radu-
Vodd §i Vdcarescsi), str. Pastori, Calea 13 Septembrie (intro strada Is-
vor §i Fabricele unite romane), strada Popa-s6re (intro strada Lini§tei
§i strada Stupinei), strada Stupinei, strada Furiilor, Bulevardul Ne-
atarnarei (intro Calea $erban Vodd ci strada Cuza Vodd), strada Sft.
Maria (in parte), strada Dorobantilor (prelungire), strada Zebrului
(in parte), strada 11 Iunie (prelungire), Parcul Filaret, strada Mar-
cutei (in parte), strada Sdlcute)," (in parte), strada Sfantul Constantin
(intre strada Progres §i Calea Plevnei), Bulevardul Domnitei, strada
Progres, strada Olimpului, strada Muselor, strada Sfintii Apostoll
(prelungire), strada Mihai Vodd (intro strada FontAriei fili strada Isvor),
strada Carol Davila (intre Soseaua Cotroceni §i Bulevardul indepen-
den(el), Fund. Chimistului (in parte), strada Popa Chitu (in parte), strada
Zefir (intro strada Lini§tei §i Calea Ianculul), §i Fund. Negru Vodd.

www.dacoromanica.ro
148

Lungimea acestor noul canalisatiuni a lost de 5.836,67 m. 1 si a


costat 47.940,11 let
Din causti de modificari de alinieri In cursul anului 1899 s'a dis -
locat conducte de apa qi accesoriile for pe : Bulevardul Schitu-Magu-
reanu (intro str. Esculap si str. *tirbei-voda), Bulevardul Pache-Pro-
topopescu (intro oseaua Mihaiti-Bravul gi str. Lirel) §1 pe str. stir-
bei-voda (intro str. Esculap qi Corpul al II-lea de Armata).
In urma acestor lucrarl, canalisatiunea de distributiune a orakiu-
Jul si accesoriile el, au fost sporite in total la cantitatile ce se ved in
urmatorea tabeld, indicand starea el la finea anului 1899, comparativ
cu cea de la finea anului 1898.

In cur sul anului


La finea anului 1899
La finea anului
Felul Instalatiune I 1898 1899
Inffintate Desfiin-
tate
,
de 70 m/m diametru' 3.801,68 386,16 I 4.187,83

' 100 105.256,42 4.848,45 3,00 110.101,87


a 160 10.138,25 56,45 10.194,70
200 21.010,72 544,62 5,75 21.549,59
12 250 2.201,22 1,00 2.202,00
a 300 4.383,68 4.383,68
360 4.330,86 4.330,86
la. 400 1.829,66 1.829,66
ce 450 2.184,34 2.184,34
500 3.231,00 3.231,00
,-. 660 264,99 264,99
as 600 * 1.538,79 -- 1.538,79
a 660 3.697,61 3.697,61
a 750 358,15 868,15
r,) 800 12,00 12,00
900 12,00 -- 12,00
1000 1,40 1,40
Total. . 164.252,77 5.836,67 8,75 170.080,69

www.dacoromanica.ro
149

In cursul anu-
La finea a- luI 1899 La finea a-
Felul Instalatiune nului 1898 Infiin- Desfiin- nulul 1899
tate. tate

a). Pentru div. curent. de 70 m/m diam. 87 buc. 1 buc. 88 buc.


* * * * 100 * * 517 * 37 * 634 *
4D P ) * * 150 * * 79 * 1 * 80 r
a 200
es
*
*
*
*
*
*
*
D 250
*
* *
63
11
*
* --
2 *
*
65
11 *
o
cp
*
D
*
7
*
7
*
D
300
350
*
*
*
*
13
17
*
* --- 13
17
4
*

+a
cu
7
*
D
7
7
*
7
*

7
400
450
500
*
*
4
3
6 *
-- *

*
4
3
6
a 11

-A D ) 7
*
*
550
600 * * -1 7 --
-
-- 1
- *

c
14
*
)
*
*
))

*
*
*

.
650
750
800
* *
-
10
4
3
*
--- , 10
4
3
.
*
Total . . . 898 buc. 41 buc. 939 buc.
b) Pentru descgr. canalis. de 100 m/m diam.
* 150 D

'.
24
2
* --
--
*
/ -- 24
2
*

)) s S * 200 .
Total . .
1
27 buc. - buc. - 4 4
27 buc.
Guff de apa
FintanI publice
905 *
--
39 ''- 944
Basine ti§nitore
ColOne de spa
26
33
19 - -- 26
33
19
*
/
*

Intretinerea canalisatiunei si accesoriile el, s'a Mut cu plats


pans la 1 Februarie 1899 prin d-1 inginer L. Pancu, potrivit contrac-
tului No. 5.785,97 din 4 Malt' 1896; de la acesta ultima data $i pane
la 1 Noembre 1899 in regie de serviciul Apelor, iar de la 1 Noembre
1899 din nal cu plats, prin d-1 inginer Ath. St. Bolintineanu, potrivit
contractulu! No. 3.609 din 1 Noembre 1899.
Num6rul bransamentelor la conductele de apa din partea de sus
a orasului hind mereil In crescere, in raport cu arterele existente In
acea parte, se impune de urgenta, pentru o distributiune mal ratio-
nala a presiunel in acele conducte, instalarea In cursul anuluT 1900 a
unel foul artere, instalare care se va face, potrivit proiectulul ce se
va intocmi in acest scop si in conformitate cu proiectul general de
distributiunea apel in oral, proiect intocmit In anul 1886.

Cantitatea distribuita.
Tabela de mai jos indica cantitatea minima, medie si maxima ce
s'a distribuit pe Ili In diversele luni ale anulul 1899.

www.dacoromanica.ro
iar restul de 3 1.183 m. c.
de apa distribuita pe cji in cursul
Buletin general al distributiunit apel in cursul anului 1899.
CANTITATEA DE API DIS- 1.62
1 MEDIA PILNICA. A MEDIA
TRIM:JIMA. CU = 51 CANTIMATII DIST. CU TEMPERATURII

Presiunea
.4 7 - 76 - a,
0 cd ea 2
LUNILE CD
g'3 _ .544 '5' 5
'''6 8 a, m'411 ,03
El'
a,
ou3 =
P.
,
2'1 '711
Ft
*P
il
E
c?
ig
4". -
c4,
E'Ti

m53
4 r"
'819
'1=4 b°
L.
-c)
M. C. M. C. m. c. m. c, m, c, m, c, in. c. m. c. grade grade grade

www.dacoromanica.ro
Ianuarie . . 1.159.191 417.566 1.576.756 43.616 54.120 37.393 13.470 50.863 2.935 1.409 1 504 12-36
cd
xl e.) :74
Februarie . 1000.941 268.163 1.269.103 40.329 53.360 35.748 9.578 45.325 5.131 3.259 2.293 12-42 gi
CS .8 L/
Martie . . . 1.131.80: 318.469 1.450.277 41.540 53.376 36.510 10.273 46.883 8.b4s 7.690 7.630 12-38 aN
xtS
C9 "8 "a. 0
Aprilie . . . 1.212.674 378.750 1.591.424 42.363 59.663 40.422 12.625 53.047 14.43i 13.910 16.660 12-38 "CS
20 c) Ei
0 E
7,.
,-. C14 0 :-.1
Maitt . . . . 1.006.234 656.872 1.663.106 50 872 55.641 32.459 21.189 53.648 20.177 19.689 22.765 12-36 4-,^ CCS
3,...,.4 r-40
DS
CC5
d
Iunie . . . 1.338.711 316.567 1.655.278 52.116 58.400 44.623 10 552 55.175 20.937 21.75: 25.392 12 - -40 ..,,._, cneD
.c..)7. ..,..0
Iulie . . . . 1.332.994 266.597 1.599.591 38.348 59.686 42 999 8.599 51.598 23.617 23.306 24.339 12-40
August . . 1.243.159 250.067 1.493,226 45.151 50.621 40.102 8.06 48.168 20.742 - 22.887 12-35
CO
C)0 a)
CD
sm.,
- as 2r-
0 '73 0 s,L
.-,
238.269 1 429.612 44.902 51.008 39.711 7.942 47.653 19.292 -34 06 uS
Septembre. L191.343 ICJ di U 0r. . r. -4
-4-. r-o
.cn
Octombre . 1.176.181 261.792 1.437.972 40.512 48.996 37,941 8.445 46.386 13.31 7.30012 -38
9.69 145.96612
CS xd 1;. o ns cp
N
Noembre . 760 853 393.295 1.154.148 8.422 46.466 25.362 13.109 38.741 9.008 3.500 2.454 12-35 +. 0 0 z a 0 so,_.
ccs CD
Decembre . 914 706 351.614 1.266.320 6.225 47.795 29.507 11.342 40 849 2.58 0.274 6.076 '12-38 as 4
0 g- ""' -, 0
"C50
DI4, 0
0 -1:
-0fa,
4-2
.4, 0 d Cl)
Total . . 13.468.792 4 118.021 17.586.813 ..,-, k.
A .01 c.)
.p. ,4.z. ,:g
'''' 0
O CS y,
4-'-,...
os .o. -U2 PI
151

CHELTUELi DE CONSTRUCTIIINE

INDIC A.REA ORGANULIA La finea In cursul La finea


anului 1898 anului 1899 anului 1899
LeT B. LeI B. LeI B.

Basine de decantare el filtre . . . 1.613.849 16 2.193 21 1.516.042 37


Apeduct . 1.241.211 46 1.241.211 46
Reservorul de la Cotroceni . . 497.859 77 497.859 77
Stabilimentul hydraulic de la Groz 839.706 11.000 00 850.706 00
Canalisatiunea de distributiune , . 3.404.291 00 47.940 11 3.452.231 11
Reservorul de la Iancu 140.000 140.000 00

Total . . . 7.636.917 39 61.133 32 7.698.050 71

Amortisat in timp de 40 de an! cu un interes de 5 °/, acest total


de 7.698.050,71 represinta o cheltuiald de lei 448.896.00.
Daca la acest amortisment adaogam §i cheltuelile de intretinere,
personal §1 material, care pentru acest exercitia aunt prevklute
la suma de lei 243 320,00 resulta ca alimentarea oraplui cu apa a
costat anul trecut suma de lei 692.116,00 suma care, repartita la can-
titatea de 43.183 X 365 = 17.586.895 m. c. apa distribuita in media, pe
an, ridica pretul metrului cub de apd distribuita la 0 1. 03935 sail a-
proximativ 0.04.
Pe de alts parte, pe langa satisfacerea serviciilor sale publice,
anul trecut, Primaria a vindut apd la particular! pentru suma totals
de lei 510.951,00. Abonati pe camera sunt 4.560 §i cu contor 90.
Deducendu-se suma de 510.951 lei din lei 692.116, representand
amortismentul lucrarilor §1 cheltuelilor anuale de intretinere, resultd
ca cei 17.000 m. c. intrebuintati in media, cjilnic, pentru serviciile mu-
nicipale, sail 6.205.000 m. c. pe an, revine la aproximativ 0.03 ban!
pe m. c.
DamboTita.
Din causa iastalatiuneI captarel ape! de la Bacu, Primaria a fost
nevoita sa primesca in 1882, de la Ministerul Lucrarilor Publice, contra
unei subventiunI echivalenta sumelor inscrise pentru acesta, in budge-
tul acelul Minister, administratia riulu! Dambovita §i in afard din ora§
pans la Brezoia §i intretinerea stdvilarelor pe acest parcurs, ca ast-
fel Primaria asigure debitul necesar de apa.
Ministerul, cu incepere de la 1885 incOce, nu a mai inscris in
budgetul sea suventiunea cuvenita §i a refusat de a o ma! plati Co-
munel, care in urma, fara nicl un resultat, a reclamat de ma! multe
on suventiunea datorita.
In afara de acesta, proprietaril de mori, car! erail obligati de

www.dacoromanica.ro
152

Minister a intretine malurile qi digurile Dambovitei, in parcursul et


pe proprietatile respective, nici gand n'ail avut a indeplini acele obli-
gatiuni, a§a el Primaria a fost nevoita, de atunci §i pand in present,
a construi §1 face reparatiuni de indigari pe spesele sale, pentru a
putea tine apa Dambovitei in albia ei, in cantitatea maxima necesara,
cel putin cand in sus de Brez6ia debitul este suficient.
In fine, in cursul anulul 1898, s'a dat in intreprindere execu-
tarea proiectu]ui pentru adincirea Dambovitei, intre actuala adore
de apa de la Grozavesci §i mOra Ciurel, impreuna cu desecarea, con-
solidarea §i regularea malurilor Dambovitei, intro sus citata cadere
§i podul Cotroceni, §i crearea de splaiuri pe ambele parti ; lucrari
care costa aproximativ 1.600.000 lei §i care se vor termina la finele
anului 1900, parte din lucrari find deja executate in anul 1899.

ILITHINATUL.

Iluminatul public a Mat §i lase de dorit mai cu soma in partile


excentrice ale ora§ului, cari sunt iluminate cu lampe cu petrolea §i
uleiil mineral dens.
Privitor la iluminatul partei excentrice, este sigur ca nu se mai
p6te tolera mult timp starea in care se gasesce acest iluminat.
Administratiunea trecuta s'a ocupat de imbunatatirea ilumina.
tului §i a examinat propunerile primite, instituind in acest stop mai
multe comisiuni, dar n'a lasat nici o decisiune definitive. Studiul se
continua de Administratiunea actuala.

www.dacoromanica.ro
153

Situatiunea conductelor §i a lampelor utilisate la iluminatul ora-


qului, se p6te vedea din tabela de ma! jos:

Executate In cursul
La lima aunts! anu'ul 1899 La flnea anului
INSTALATIUNI
1898 1899
Inflintate Desfifatate

a). Gaz. tn. I. m. 1. m. I. m. I.


Canalisatiuni de 0.700 in/m. diametrul. 4.200,00 1.200,00
* 0.600 * 825,00 826,00
* 0.460 350,00 350,00
* * 0.400 * 500,00 -- 15,90 484,10
* * 0.360 ' 1.345,00 10,0 4.355,00
* * 0.300 ' * 2.100,00 2,0 2.102,00
* * 0.275 * , 2.750,00 2.750,90
* * 0.2501
* * 0226 ' * 4.200,00 4.200,00
* * 0.200 * * 2.950,00 2.950,00
* 0.150 ' * 3.999,00 -- 3.999,00
* * 0.125 * * 1.698,70 1.698,70
* 0.100
* 0.090
* ' 16.483,50 16,7 16.600,20
8.000,00
* * * 8.000,00
* : 0.0751 * 25.464,30 62,7 25.526,70
' * 0.0701 "
* 0.050 * * 36.063,00 100. 36.163,30
* * 0.041 ' 1.600 00 1.500,00

Total. . . 109.428,60 191,40! 16,901 109.604,00


m. I. tn. I. m. 1. m. 1.
Inst. conf. art. 7 al. 3 de 0.260 inim diam 978,00 978,00
3 * * * * 0.200 * * 866,00 866,00
) V * * 0.125 * - 962,5 962,50
* * * * 0.076 ' 2 500,00 449, 949,00
* * * * * 0.070 ' *
' 83,6 83,60
) 7t * * 0.050 * 842,7 842,70

Total.. 2.344,001 2.337,80 I 4.681,80

Lampe.
No. buc. No. bac. No. buc. I No. bac.
Lanterne patrate de aramit pe zid . 1.007 44 963
. cu console pe stalpi . . . 2072 36 2.108
* rotunde de aram a pe candel. 621 1 C22
i patrate pe grilaje . . . . 28 1 29
rotunde * * . . . . . 117 11 106
Candelabre cu mai multe lanterne . 47 47
cu o singurft lanterns cu 32 3 35
mai multe becuri
Lanterne suspendate . 7 7
Globuri pe brate 9 1 10
Becuri la pisuare. 20 3 23
* * ceasornice 6 1 3 4

Total. . . 3.9661 46 581 3.954

www.dacoromanica.ro
154

Executate In oursul
La flnea anulul amid 1899 La finea anulul
INSTALATILJNI 1898 1899
Infiintate Desflintate

bl. Petroleii
Lanterne piltrate de aramil cu con-
sole pe stalpi . . . . . . . . . 54 b4
Lant. rot. de aramil pe candelabru. . 1 1
model 1827 pe stalpi. . . . . 115 17 132
. de fer model non pe stalpi . 926 7 10 923
pe stalpi . 1.785 4 1.789
Globuri 1846 Cu console i , ziduri .
arbori. -
Lant. patrate de fer cu cons. pe stalpi 94 -- 94
. . 2 2 zidurl I 1

Total . . 9.9761 281 101 2.994

c) Ulei mineral dens.


Lanterne bronz. cu console pe stalpi. 9301 381 -. 966
, zidurI. 2 --I 1 1
Total . . 9321 3611 11 967

d) Electrieitate
Lampe cu arc voltaic de 10 ampere
pe Bulevardul Elisabeta . . . . 65 65
Idem pe Sos. Mogo§oia. . . . 32 32
Idem
Idem
Cismigiu . . . , .
Bulev. Coltea
. , , 20
28
1-- 20
28
Idem Usina Hidraulica . . . . 6 6
Idem Abator
Total.
Lampe incand. de 10 lumini la Abator
.
4
1251

1401
I 4
125

140
Idem la Iizina Hidraulica .
Total
. . .
. .
401
15411
1 1
--I
40
1 mn

In cursul anulul 1889 iluminatul public s'a ridicat la suma de


lei 650.000, dupa cum e prevedut in budget.

V. SERTICIEL DE PODURI SI SOSELE

De§i actualmente Capitala este lnzestrata cu lucrari de pavage


i trotuare, ridicandu-se la o val6re de 30 miliOne lei, tot41 pavagiul
Bucurescilor nu numal este incomplect, dar lasa de dorit in privinta
perfectionarei lul. Causele acestei inferioritati sunt multiple.
Este sciut ca prima cauza este suma prea mica ce se 'Ate aloca
in budget pentru pavage, din causa veniturilor restranse ale ora§ului.
Ca dovada despre acosta n'avem de cat sä cercetam ce se cheltuesce
in alte ora§e.
Pe cand, biteadever, la Paris, care are un vent de aprOpe 500
miliOne §i o populatiune de 2,5 mili6ne, se cheltuesce cu caile de co-

www.dacoromanica.ro
155

municatiune eke lei 8,87 pe an §i cap de locuitor, adica se cheltuesce


poste 22 milione lei numai pentru pavage noui. Conform alocatiunilor
budgetare, cheltuim la Bucuresci numai suma de 720.000 lei, in care
infra Qa intretinerea in comptul Statului a §oselelor ce cad in raga
orasului. La acdsta suma urmeza a se addoga din 269.220 lei, suma
de 180.000 lei, pentru personalul lucrator i carute.
La Viena, dupd cum s'a arAtat foi in anii trecuti, se cheltuesce
in media 7,11 lei, la Buda-Pesta lei 4,06, pe cand la Bucuresci, nu chel-
tuim de cat 3,83 de cap de locuitor, luand ca bass o populatiune
numai de 230.000 locuitori.
Dace la inferioritatea comparativA a cheltuelilor se mai adaoga
cu deosebire §i faptul, special Bucurescilor, al unei excesive desvol-
Off de lungimi de strade, in raport cu populatiunea, este u§or de
14:Jut pentru ce pavarea tailor n6stre de comunicatiune este mai prostA
decat in alte orate din Europa.
Din tale expuse cred ca on -tine 'Ate sä se convinga ca, cum
privitor la pay age mai t6te acusatiunile contra Administratiunel §i ser-
viciului technic comunal sunt neintemeiate, tot atAt de putin fundato
am gasi §i tale privitOre la alte lucrari, de indata ce am intra in de
apr6pea for cercetare.
Din tabela de mai jos, care indica intinderea trotuarelor foi pa-
vagelor la finea anului 1899, in raport cu a celor existente un an mai
inainte, se va vedea complectarea ce, cu din mij16cele mai sus ail-
tate, s'a putut aduce pvagelor t;;i trotuarelor oraplui.
TROTUARE $1 PAVAGE

FELUL LUCRAREI Existente la finele Spor in 1899 Existente la finele


anului 1898 anului 1899

A. Trotuare.
m. 1.
1. Bordure de trotuare . 257.743.66 6.114 263.867.66
M. p.
2. Trotuare de bolovani . 254.116.65 4.911 259.027.65
3. Trotuare de lespecll . 30.035.20 9.148 29.160.00
(10 033.20)
4. Trotuare de basalt . . 501 543.19 12.626 614 069.19
6. Trotuare de asfalt . . 48.451. 1.407 49.858.00
6. Trotuare cu nisip . . . 26.780. 26 780.00

B. Partea cdrutabild.
7 $oseluirl (cu macadam) 695.010 00 695.010.00
8. Pavage cu bolovani . 1.472.291.41 11.134 1483.425.41
9. Pavage cu piatra cioplit.a
diverse 116.694.61 8.625 126.219.60
10. Pavage cu pi:Ara cioplita
de Turcoia . . - . . 217.739. 18.133 235.872.00
11. Pavagecu pietra cioplit'd
de Quenast 134.352 0 134.352.00
12. Pavage cu basalt . . . 10.221. 12.62: 22.747.60
13. Pavage cu lemn . . . . 3 623. 061
14. Pavage cu a s f a l t . . . . -I 710 710.00

www.dacoromanica.ro
156

Tortuare de lespedi construct cu deosebire pe Ca lea Gri-


vita qi s'ad desfiintat in parte de pe Ca lea Victoriei.
Pentru trotuare de lespecji nu s'a cump6rat de loc piOtra, a§a
ca refacerea §i transformarea justified diminuarea in suprafata tro-
tuarelor cu lespecji in anul 1899.
Din 1407 m. p. trotuare cu asfalt continute in colona 3.a, 713 m.
p. s'a executat in Ca lea Victoriei intro strada Imperiala §i strada Epis-
copieT.
Co lona 3-a ne indica numaT sporul suprafetelor pavate qi nici
cum tote luerarile de pavage executate, reconstruite §i reparate in
cursul anului 1899. T6te acestea se v6d din urmdtOrea expunere re-
sumativa:
1). Executate in regie.
Pavage din noil ci reconstructiuni in afara de lucrdrile de in-
tretinere curentd.
m. p.
a). Pavagiii noil cu pietrd cioplita de Turc6ia . . 18.133
b) ) 2. a )4 2. diversd 8 625
e). ) reconstruit cu piatra cioplita diversa . . 36.272
d) ) noil de bolovani 11.134
e). a reconstruit de bolovani 74.144
f). Trotuare noui de asfalt 694
g). ' reconstruite de asfalt 5 883
h). » noui de basalt 12.526
i). » reconstruite de basalt 5 843
i). noui de lespecji 9 148
k). a ) de bolovani 4 911
1). reconstruite de bolovani 2 894
m). Bordure noui m. 1. 6.114
n). Rea§ecjarea de bordure m. 1. 8.528

2). Executate prin intreprindere.


a). Pavage de lemn din noil m. p. 3.585
b). A a a reconstruite a 2.800
c). ) asfalt din not' , 710
d). Trotuare de asfalt din nal b 713
e). Bordure din nal m. 1. 634
Nomenclatura stradelor in care s'a executat lucrari de pavage,
§i trotuare find cam lungd, arat acs numal pe cele in carT s'afi facut
lucrari mai importante.
Pavagiii s'a executat in Bulevardul Schitu-Magureanu (parte),
Strada Vespasian, Maltopol (parte), Sapientei, Paleologu ci Strada Y
(Cauza§1), etc.

www.dacoromanica.ro
157

Trotuare:
a). De asfalt pe : Bulevardul Schitu-Maguronu, Calea Mo§ilor,
Strada B-rezoianu, Bulevardul Elisabeta, Strada Caldarari, piateta din
Calea Grivitei la intersectia cu Strada Atelierului.
b). De basalt : Calea Grivitei intro Gara de Nord §i Calea
Victoriei, intrarea Walter Maracim5nu, Hala Grivita, Bulevardul Eli-
sabeta (parte), S-tu Spiridon (parte), Campinenu (parte), Stirbei-Voda
(parte) §i Carol (parte).
c). De bolovani: Srada Graurului, Paleologu §i Sapient, Neptun
(parte), Hala Grivita (parte), Hala Traian (parte), Strada Austrului
(parte), Labirint (parte) §i Dorobantilor (parte).
Sosele, parte InconjuratOre, parte still:A.0nd ora§ul, avend o lun-
gime totala de 34 kilometri, au fost apr6pe in totalitate restaurate gt
puse in bung stare.
La multe dintr'insele, fats pe de o parte cu prosta stare in care
se aflaa §i pe de alta cu marea circulatiune care se face pe dinsele,
s'a procedat la partiala for transformare in largi strade, incepend cu
tole mai importante:
Soselele Cotroceni, Magurele, Serban-Voda, 11 Iunie, Basarabilor
Bonaparte, Monetariei, Jianului (parte), Stefan -cel-Mare, Rahovel, (par-
te), DOmnei (parte) §i Vacaresci (parte).
De &learn data, alocatiunea de 200.000 lei pe care ne-o da Mi-
nisterul Lucrarilor Publics, fiind cu totul insuficienta pentru acest
sfirOt, s'a dispus astuparea §anturilor, facere de rigole pavate ci tro-
tuare, determinand alinierea §i nivelmentul definitiv, mijlocul stradei
remanend macadamat.
Treptat §1 pe fie-care an se vor transforma §i eels -l-alto cosele;
actualmente pentru campania viitOre lucram la proiectele de transfor-
mare a §oselelor Filantropia §i Mihai. Bravul.
Imbunatatid radicale, precum faceri do §anturi, podete, impetru-
iri din noa, rectificari de alinieri partiale, etc., s'aii facut in cursul
anului la urmatOrele sosele: Kiselef cu anexele es, Herestrail rondul
II, Mo§i, Vergu, Vitan, 11 Iunie, Viilor, DomneT, 13 Septemvrie, Pan-
durilor, Putulul, Cutitul de argint, Strugurari §i Caruta§ilor, aceste
cinci din urma t6te pe platoul Filaret §i Grivita.
Afara:de aceste §osele s'ati mai treat 4 noui ci anume: Sos6ua
Salcia tntre,:§oselele Kiseleff §i Filantropia, $oseua Crangatl intro
Calea Feratk:B. N. Nord §i Belvedere qi $oselele Cotofenl ci Pascu-
lesc-u:(Colentina).

Plantatiunl pe strade.

Plantatiunea de aliniamente pe stradele oraOulul este acji apr6pe


complectata. In tot avem 19.992 pomi de diferite esente din cad 1.400
plantatii in tOmna anului 1899.

www.dacoromanica.ro
158

Tramwaynrl.

Sciut este ca, pentru Inlesnirea circulatiunil, cu deosebire a trans -


portulul clasei mai putin avute, Capita la e deservita prin tramwayurl.
acesta In virtutea concesiunilor . acordate la cloud societati qi earl la
sarqitul anului precedent ca §i la finele lul 1899 au o lungime totals
de liniI de 50.920 m. 1. (dublele socotite ca simpla lungime). Din acOsta
lungime de strade 45.698 m. 1. ail tractiune animals i 5.222 electrica:
In cursul anului nu s'a Malt nicl o prelungire de linie, singura
linie existents pe stradele Dionisie i Clementa a fost dublata. .

La finele anului al V-lea am expus cererea ce s'a facut pentru


transformarea tractiunei cu cal in tractiune cu electricitate, platind
Comunel cloud milioane odata pentru totd'auna, cum qi scaderea taxe-
lor, in schimbul prelungirel termenulul de exploatare. De§i Consiliulul
a dat un vot de principiii, afacerea pentru detallii este Inca pendinte
inaintea Consiliulul.
Calle de comunicatiune, pentru trebuintele publiculul, sent pre-
vadute cu:
a). Latrine publice, earl adi sunt in numer de 12; la tote acestea
s'a introdus sistemul «Tot la canal).
b). Vespasiane publice, in numar de 44, din earl una Infiintata
in cursul acestul an in strada Sft. VinerI (Hala Herasca).
Me avem acum In magasie 4 Vespasiane noul complecte, cu cate
3 locuri fie-care, cali din causa timpulul inaintat nu ail putut fi w-
date In t6mna anului trecut, a§a ca acestea se vor a§ecja In primele
chile ale primä-verei.

Curiilitul oraqului.
Curatirea orasului, din causa Intinderel prea marl, este anevo-
i6sa i lass de dorit, de §i Comuna cheltuesce mai bine de 3,50 lei pe
an, pentru fie-care cap de locuitor. .

Serviciul gunoielor a fost Imbunatatit In cursul anului In limita


mijlocelor f6rte restrinse de cari a dispus Comuna.
Serviciul poseda astadi 2 singure statiuni importante pentru trans-
portarea gunthelor orasului in gropile situate la marginea acestuia
deservite, una, aceea de la Negru-Voda, prin 24 vagonete Decauville'
carl circula tOta (lima fara intrerupere pe o tale speciald de mai multi
chilometri spre Valea plangerei in dosul Cimitirului $ erban-Voda, iar
cea-l'alta de la Tunarl, prin 17 vagOne marl special% earl' circula tots
noptea, asemenea lard Intrerupere, pe liniile de tramways, spre gro-
pile Uatu in strada Targovi§tea-veche, unde avem asigurat un debupti
pentru gun6iele nostre, timp de eel putin 2 an!.
Cu extensiunea pe care o is tdilnic crawl i treptat cu defiinta-

www.dacoromanica.ro
159

rea prin umplere a gropilor de depunerea gunOielor de care am dispus


pankla Inceputul anului acestuia, la marginele Capita lei chiar, avem
mare nevoie de Inca cloud rampe, una in partea do Nord-Vest (Cu-
16rea de Verde) si alta in partea de Nord-Est (Cul Orea de Negru),
prevodute fie-care de cate un crematoriti si tale ferata pentru trans-
portarea restulul arderel, precum si depositelor pamintOse.
Cu modul acesta serviciul gunoielor Orasu lig, atat publice, cat
si particulare, ar fi asigurat pentru un timp de cel putin 10 ani de
ad Inainte, el s'ar face mult mai regulat $i cu mai mare economie, cAci
nu am mai fi nevoid sd imultim pe fie-care an num6rul carutelor si
prin urmare numdrul tailor prin rediicerea parcursurilor unitare la
ducere si mai ales la intorcere, pe care le fat astdcji vechiculele
nostre pand la gropile de depunere situate la mai multi kilometri in
afara orasului.
Serviciul de curatire prin cuartierile excentrice ale Capita lei so
face astdcji in mod periodic si Inca neregulat, precum gi in vederea
extensiunii stropitulul pe soselele InconjuratOre, cad praful care se 'i-
dled pe aceste cal; umple tot orasul care in interior pot° fi curatat
§i udat §i prin acest fapt este in tot-d'auna murdar si atmosfera lu-
viciatd.
Pentru imbunatdtirea acestul serviciii urmeza a se prevedea in
budget Imultirea materialului rulant, a vizitiilor si maturdtorilor, lucru
ce nu ne-a fost posibil a'l face din causa multiplelor trebuinte ale o-
raplui, in fata unor venituri destul de restranse pentru Capita la Ora
Materialul rulant al sectiunei nu a fost propriil (Ps marit in curl
sul anului, ci numal imbunatatit, gratie desvoltarei pe care ail luat-o
atelierele nostre de reparatiune, pand acum dar care tind sd devina
ateliere de noul constructiuni, cad incercarile fdcute in urma spre acest
sfirOt, ail dat forte bune resultate.
Materialul din noii procurat, precum i call remontati la ince-
putul anului trecut, ail servit esclusiv la complectarea lipsurilor prin
degradare §i reformare, ca improprii de a mai servi.

Cana le de scurgere.

Situafiunea actuald.
Canalisatia de scurgere a oraplui inceputd in anul 1847, s'a con-
tinuat treptat aprope in fie-care an, potrivit mijlOcelor budgetare.
De i planul general al canalisatiunel orasului nu a fost Inca
terminat, totu-$i am putut continua cu construirea de canale de scut._
gere de a treia ordine cu sectiune circulard, inlocuind vechiul sistem
de tuburi cu noul sistem Monier.

www.dacoromanica.ro
160

Ast-fel s'a dat in intreprindere canalisarea urmatorelor strade:

Lung. canalisata, dual diam. tubulul 1

Lungi- Costul
-g NUMELE STRADEI Tub. Tub. Tub. Tub. Tub. mea dup.('
0.25 0.30 0.35 0.40 0.50 totals executie
.4

XVII 1 Str. Popa-Sore44


)
- -- 206. 228.55 --
434.55 9.784.80
2 * Egalitatei .
8 Butarilor 1
Fariseului .
-- -- -- -
187.80 34.01
214.11 --
221.80 4.044.20
214.10 4.889.70

a
4
5
*
Lustruluis) .
Lazar . .
-- 128.71
178.0

-- --
178.00 3.935.90
-
128.70 1.939.40
93.50 1.762.30
pj
6
7
*
Corbului 1 .
.

---
93.51
160.00
-- --
160.00 2.285.30
a
8 * Nept. (mica)') 144.20
-
144.20 1.475.70

-- -- - ---
9 Nept.(mare)'j 283.05 440.45 9.040.90
0 10
*
Batiote . . . - 157.40
72.11 72.00 1.415.10

o
,
11 Stradela Decebal.
12 Str. Piata-Amzei.
43.01
-- 70.9
-
43.00 776.10

-
70.90 4.740.10

-- ---
13 * Scaunelor . 222.41 222.40 3.914.40
Bravilor .
a
14
lb
*
* Catunul noft
. 131.01 31.0
109.5
--
-- 162.00 2.664.50
109 50 1.680.10
I

a
16 * F. Chimist. .
17 Propr. Regnault.
18 Str. Furiilor . .
--
50.01
-- - 96.60
50.00 1.043.40

--
96.50 2.385.30

- --- --
200.50 200.50 4.382.80
._

'
- 19 ' Oitelor . . .
Belizarie .
-- 86.65
-
86 65 1.093.60
20
21 *
.

Isvor , . . .
Total lot. XVII . 93.01
- 110.
192.00 192.00 4.906.20
-
110.00 1.834.20
1.405.35 ;74.21 951.71 96.501 3.420.751 66.893.00

XVIII 22 Str. Viioorel.


23
. .
Libertatii . . 54.35
- 88.00
- -- -- -- 88.00 1.87#.40
64.35 782.00
Total general . 147 34 1.493.361 874.201951.71 96.501 3.663.101 69.06-640

Canalele indicate in lotul XVII cu *) au fost contractate in 1898,


ins/ cele coprinse in tabloul de mai sus s'ail suprimat tlin-lotul XVII
canalul proiectat pentru strada Plugarilor.
Tabela de mai jos indica situatiunea general/ actual/ a canali-
satiunei publice la finele anului 1899:

CANTITATI
Executate La finele
FELUL CANALELOR La finele in lui
1898
1899 1899

a) Colectore si canals visitabile. m. 1. I m. 1.


In piatra sistem Emery
In caramida, ovoide
9.200,00
14 90,
-- 1,200,00
16500,00
In beton 44.906, 44.4106,09

b) Canals circulare nevisitabile. m. 1. m. 1. m. 1.


In beton . 46.682;7 3.56341 58.246,80
Total m. 1.. . . 112.288,711 3.563410 1113861,80

www.dacoromanica.ro
161

Mid lucrad de canalisarT earl executat direct de serviciul Podu-


rilor Si Soselelor pe stradele : Vaselor, PutuluT, Notagiu, cutitul de
argiit, StrugurarT si Carutasilor.

Intrqinerea Canalelor,
Reteua de canale a orasuluT marindu-se pe fie-care an. cu cane-
lele din noil construite, sub supravegherea serviciulul Studiilor si carl
dupd receptia for se predail serviciulul de Podurl si Sosele, spre ex-
ploatare ci intretinere, s'a cerut prin budgetul anuluT 1900-1901 spo-
rirea numerului canalurilor, spre a se putea asigura o mal buns in-
tretinere a lucrarilor.
De asemenea s'a prevedut prin noul budget o alocatiune spe-
cial/ pentru transformarea recipientilor, executatf de la 1895 pang la
1898 dupa un model absolut nepractic ci din inainte condamnat, pro-
pus de un fost inginer stein al serviciulul studiilor.
Prin eel doi zidarT permanentI of sectiunii respective, in afar/ de
lucrarile:de intretinere si reparatiuni curente, s'a deplasat si trans-
format in anul 1899, 92 recipienti de canale ; acesta din causa modi-
ficarilor de aliniamente.

Scurgerile particulare la canale.


Cu tote sacrificiile ce anual face oracul pentru intinderea retelei
de canale, particularil nu profit/ in destul de dinsa pontru insanato-
sirea locuintelor lor, prin legatura cu canalul ; ci majoritatea prin con-
travenire la regulament 10 versa Muffle $i resturile de la bucatarie,
in gurile de scurgere de pe strade, earl guri, destinate pentru scur-
gerea apelor din plot si topirea zapedeT, sunt transformate de parti-
cularii contravenientI in hasnale de Muff, aca ca din acesta cans/ se
infecteza stradele respective. Numal data politia administrative ne-ar
da concursul s//, s'ar putea in mod eficace starpi asemenea abus d-
un /tor salubritatii publice.
Pe reteua de aprope 116.000 m. 1. de canale, nu se afla astadI
de cat 4.248 leg /turf de canale particulare, din care 527 s'ail executat
in cursul anului expirat.
Din bransamentele particulare, 605 deservesc latrine sistemul di-
visor de «tot la canal', dintre care 123 aunt autorisate ci construite
in 1899.
Desertarea latrinelor.
Desertarea latrinelor particulare, care n'ail sistemul «tot la canal,
se face de societatea barometric /, sail cu vase ordinare de lemn, cu
care serviciul se face cu totul defectuos.
11

www.dacoromanica.ro
162

Pentru defiertarea latrinelor de la localele comunale sail pendinte


de Administratiunea comunala, cum si a unor locale publice iii cand
timpul permite §i de la unele particulare, Primaria are un serviciii
barometric, care a fost restrans din ce in ce, a§a ca astkji nu mai
avem In functiune de cat 7 vase.
Acest serviciti se va restrange treptat cu introducerea sistemuluI
(tot la canal* la localele comunale *i finalmente se va desfiinta.

www.dacoromanica.ro
LUCRARILE TEHNICE PE ANUL 1900.

In acest an, dupa organisarea budgetara, pe langa un serviciii


Central al Direc(iunii, am avut pentru lucrarile Tehnice §ii urmato-
rele servicil :
2. Serviciul Planulul §i Alinierilor.
3. ) Podurilor qi Soselelor.
-A.. ) Apelor EA Iluminatului.
5. A Studiilor fii Constructiunilor.

I. DIRECTIUNEA.

Prin budgetul pe 1900, personalul tecnic se compunea din:


19 ingineri,
3 architecti,
1 horticulator,
11 conductor) §i geometri,
12 desenatori,
22 impiegati de cancelarie,
17 lantari §i cameri§ti,
cu un salarbl anual total de lei 323 540
S'a realisat ast-fel la personal o economie de lei aproximativ :
53.000 lei.
In cursul anului 1900-1901, Directiunea technica a PrimAriei a
figurat in budget cu suma de lei 4.160.509.
In raport cu cele-lalte servicil ale Primariel §i in raport cu to-
talul veniturilor Comunale, cheltuelele privitore la Directiunea Technica
se presinta cu cifrele indicate in tabloul urmator :
Lucrari technics . . . 4.160.509 Lei adica 28,45% din venit
Datorie publica. . . . 5.526.507 ' ' 33,75°A, ,
Alts servicil . . . . 4.934.048 , , 37,80°4 , 1

Total . . 14.621.065 Lei 100,00%

www.dacoromanica.ro
164

Relativ cu alte ora§e europene cheltuelile privit6re la lucrArile


technice se presint5, atat in raport cu populatiunea, cat §i in raport
cu suprafetele, respective forte defavorabile pentru Bucuresci.
Acosta imprejurare presinta chiar o gravitate insemnata §i re-
elama imperios a se lua masuri, pe de o parte pentru sporirea ye-
niturilor comuna]e, pe de alts parte pentru o dirigeare mai rationale
a desvoltarii oraplui. Indicam mai la vale, cu ocasiunea expuneril
lucrarilor diferitelor servicii, masurile pe cari le credem mai nemerite
pentru acest scop.

II. SERTICIUL PLANURILOR $1 ALINIERILOR

a) Sectia Planului §i Bunurilor private

Planul Oraplui Bucuresci, ast-fel cum este stabilit prin legea


din 1895, coprinde o suprafata totals de 6.600. hectare din care 608
hectare sunt ocupate de strade §i cai de comunicatiune in genere.
Aceste din urma coprind, la inceputul anului 1900, categoriile
urmat6re :
Numgrut Lungimea Suprafata

Soseie 60 . . . m. 1. 68.045 . . m. p, 1.615.508,


Bulevarde . . . . 15 . . . » 15.756 . . ) 357.860,
Strade principale . 29 . . . -) 48.307 . . ) 655.444,
Strade secundare . 616 . . . , 173 404 . . ) 1.902.968,
Strade ne pavate . 306 . . , . 123.962 . . ,
'1.551.220,.
Piete 43 Supr. pietelor sunt copr. in str. de mai sus.
Total . . . 1026 429.474 6.08.000,
In cursul anului, desfundandu-se patru strgcli coprinse in num6rul
de mai sus, lungimea for totals a devenit m. 1. 433.474, §i suprafata
m. p, 6.087.100.

LucrArile privit6re la aceste strade, executate de sectia Vlanului


pane la anul 1900 coprindeau :
a) 601 planuri de alinieri intocmite complect, decretate §i aplicate
partial pe teren.
98 planuri de aliniere proiectate.
5 planuri pentru corectiunea Dambovitei.
Aceste lucrari sunt representate prin desenuri pe scara 0.005,
cartonate §i plistrate in cele 4 dulapuri, seria I, II, III Ili IV.

www.dacoromanica.ro
165

b) Pe langa acestea Sectia Planului gi Bunurilor private mai avea


608 planuri vechi de strade, servind ca documents.
660 copil pe panz a ale planurilor de aliniere, pentru usul 4ilnic
al inginerilor.
Un mare num6r de planuri de proprietati ridicate cu ocasia ex-
proprierilor.
0) In fine Sectia Planului mai poseda un 6re-care num6r de pla-
nuri generale ale orasulul, executate prin antreprise i anume:

Plan. oral. exec. de Borozin in 1846 pe scara de 0.01 in 2 ex. de cat() 100 file
* L A * D I D * * * 0,001* 2* * 2. 1*
. * * * 1 Denize * 1876 * * ' 0.001 * 2' 15
* triangulatiunei * ' ' * * ' 1 * 2 * * 2
4.000

In cursul anulul 1900 lucrarile executate de sectia Planului au


fost:
a) Planurile intocmite
13 planuri de aliniere intocmite complect, decretate ¢i aplicate
partial pe teren.
28 planuri de aliniere proiectate.
b) Exproprierile urmcit6re 1nserise in registrul Bunurilor
1). Pentru alinieri de strade :
36 proprietati de o suprafata 19.834 m. p., platite in total cu
808.683 lei.
Din suprafata de 19.834 m. p. era ocupata de cladiri 2.864 m. p.;
costul de expropriere revine in mijlociii de aproximativ 23 lei de m. p.
teren si 120 lei m. p. de cladire. Din aceste exproprieri a remas teren
privat al Comunef 3.669 m. p.
2). Pentru adancirea Dambovitei:
7 terenuri de o suprafata totals de 7.378.75, platite cu lei 26.906
adica cu lei 3,65 de m. p.
3). Pentru scoli :
2 terenuri in suprafata totals de 3.614 m. p. platite cu 31.407 a-
dica cu lei 8,45 de m. p.
c). Lincari de terenuri 0 elddiri prin bung invoiala sati prin
licitatie.
2 terenuri in suprafata totald de 531 m. p., vindute prin licitatie
cu 23.977 lei, a 45 lei m. p.
36 terenuri in suprafata totals de 2.564 m. p., cedate prin bung
invoiala cu 60.653, a 23 lei 65 b. m. p.
d). Mai adaogam ca lucrari marunte efectuate de sectia PlanuluT,
urmatorele :
67 piquetgri si restabiliri de piqueti.

www.dacoromanica.ro
166

3.369 numerotari de proprietati.


406 certificate de schimbari de numere.
10 nomenclaturi de strade.

In fine s'a executat in antreprisa till s'a predat PrimAriel in acest


an, planul cel nal al Orawlui contractat cu Statul Major al Armatel
in 1894. Acest plan coprinde :
Pe scare 1/ 500 in 259 fol cu 20 de exemplars copil
, , 1/ 6.000 , 4 , ) 800 ) , ,
{2.500 ) , , colorate.
, 1/10.000 , 1 foie , ) necolorate.

Planul s'a facut in conditiuni de forte mare exactitate i cu detalil


destul de amanuntite, spre a se putea studia pe el cu folos ori-ce
proiecte de modificari, deplasari etc. Utilitatea lul este forte mare, ci
de tot momentul. Executarea acestui plan a umplut o lacuna enorma,
de care se resimtiail f6rte mult serviciile technice ale Comunel.
Numer6sele plane prin cars sunt representate aceste planurl, sunt
pastrate In dulapurile B. 1, B. 2, B. 3, B. 4, B. 5, B. 6.
Adaogam ca. s'a mai predat Primariei in acest an, planurile a
400 proprietati nuol ridicate de d-nul Inginer Sacati care a fost an-
gajat de Primarie prin contract, spre a complecta planul general cu
proprietatile §i constructiile ivite ulterior lucrarii Statulul Major.
Personalul intrebuintat de sectia Planulul In 1900 a reclamat un
salariil total de lel 84.090.
Iar materialul intrebuintat a fost de :
art. 135 . . . 5.009 lei sail in cifra rotunda lel 5.000
, 136. . . 3.817 , , , ) , , 4.000

b) Sectia Alinierilor.

Lucrarile efectuate de Sectia Alinierilor in 1900, se pot clasa in


resumat precum urmeza :
Autorisari de constructie :
a) ClAdirl 771
b) Magasil §i grajduri 56
c) Imprejmuiri 148
d) Deposite 411'
78
Autorisari de reparatil 475
Procese de contraventil 1 037
Procese de darimari 35
Exproprieri pentru punerl pe alinieri . . . m. p. 2.517 lei 81.666

www.dacoromanica.ro
167

CedArI de terenuri m. p. 2.755 lel 27.447.


Personalul Intrebuintat la sectia Alinierilor a avut In 1900 un
salariti total de lel 44.010.
iar costul materialulul intrebuintat a fost urmatorul:
art. 139 suma alocata lel 300 din earl s'ail chelt. lel 290,.
, 140 * * * 3.000 ) ) , * lel 1.507,50.
3, 141 ) ) * 40.000 * * , * lel 34.824,50.

III. SERVICIUL DE PODURI $1 SOSELE

a) CAlle de Comunicatiane.
a) Pavage pi impietriri.
LucrArile de pavage, Impetruiri till trotuare existente in orag la
inceputul anulul 1900, sunt Inregistrate in tabloul acestor lucrArl tinut
la serviciul de Poduri §i Sosele ; ele sunt indicate cu colorl conven-
tionale §i pe planul 1/5000 al ora§ului, aflAtor la serviciul de Poduri
Sosele §i la serviciul Planuldi ; aceste lucrarl cuprind :
1). Sosele 793.044 m. p. a 4 lel = 3.172.176
2). Pavage cu bolovani . . 1.489.373 * a 4 lel = 5.957.492
3). » * piatra cioplita . 435.372 , a 18 lel = 7.836.696
4). , * basalt 16.567 ) 17 lel = 179.639
5). , , asfalt 2.232 , 18 lei = 40.176
6). 1 * lemn 9.334 ) 18 lel = 168.012
In total lei . . . 17.354.191
Socotind pentru aceste pavage duratele respective indicate mal
jos, anuitAtile necesare amortisaril for cu dobanda de 50/0 sunt ur-
mAtorele:
valorem durata anuitatea
1). Sosele 3 172 176 10 aril 410.797 lel
2). Pavage cu bolovani . . . .... '5 . 957.492 10 ) 771.495 )
3).
4).
*
*
* piatra cioplita
) basalt .....
. .

strat de beton m. p.
7 836 696
179.639
50
10
)
3,
429.450 *
23.263

asfalt 2.232 a lel 11.00=L. 24.552 50 ) 1.424


5). 3,
' strat de asfalt m. p.
X

2.232 a lel 7.00=L. 15.624 5 ) 3.609 ,


strat de beton m. p.
6). , ) lemn 9.334 a lel 11.00=L. 102.674 50 , 5.955 *
strat de lemn m. p.
9.334 a lel 7.00=-L. 65.338 3 , 23.979

www.dacoromanica.ro
168

Lucrarile de pavage gi impetruiri executate la serviciul de PodurT


$i So Sale in cursul anulul 1900 unt urmAtOrele :
1). Pavage cu piatrci cubicci. Prin contractul incheiat de Primarie
pe 10 ani cit d-riii Rigall Guyon & Lucas, s'a stabili't un miniun obli-
gator anual de furnitura de piatra de Turcdia de 820 nlii de bucAti.
Pe basa acestui contract s'a executat in cursul acestui an cu o fur -
nitura, de 857,025 bucati = 17.140 m, p.
Pretul materialulul a fost de 314 lei mia de bucati adusa pe
santier anume : 305 let materialul predat la deposit $i 9 lei trans-
portul de la deposit pe santier.
Socotind 50 de bucati la metru patrat, furnitura materialulul de
piatra revine de m. p. la 0,314 X lei 15,70.
La acesta se adaogl pentru, manoperl. 1 ler' si pentru nisip lei
0,60, ceea ce face sä revie pretuI total de metru patrat la lei 17,30.
S'a mai executat cu piatra de Quenast, St. Rafael, Bella, intro-
buin,tanduse material de piatra vechitt si cheltuindu-se pentru trans-
port, manopera i nisip lei 1,50 de m. p.
.6.059 m. p. a lei 1,50 = 9.08t8,50
In fine s'a executat refaceri cu material de piatra existent §i cu
nisip furnisat din natl.
m. p 23.955 a lei 1,75 = lei 41.921,25
si reparatiuni divers.e 20.827 a lei 1,55= lei 32.281,85
Total: lei 74.203,10

Sivrtifita totala find de 435,327 m. p. costul intretinerei de m. p.


74,203 =
revine ast-fel la . . . . .
435,327
lei 0,17 de m. p.

2). Pavage cu bolovani. Imposibilitatea de a satisface tote trebUin-


tele orasului prin pavage en piatra cubica, din causa pretului ridicat:al
acestuia, face ca sA execute in fie-care an si Ore -carT pavAri cu bolovani.
In particular pentru inlocuirea santurilor de la sosele prin rigolo
pavate gi trotuare, se aIsOrbe 0 parte insemnata din aceste lucrdri.
S'a 'executat in cursul anulul urmatdrele lucrari :
In regie. Pavage din not' 16.363 m. p. intrObuintandu-se bolovani
5.100 m. c. in medie L. 12,00 = 61.178 lei.
S'a mai executat tot in regie,
reparatiuni generale (reconstructil) 47.232 metri patrati.
reparatiuni divert() partiale 60 056
intrebuintandu-se o cantitate de nisip de 0, m. c. 150 de m. p, ceea-ce cu
pretul de lei 1,70 de m. c. revine pentru nisip la lei 0,25 de m. p.

www.dacoromanica.ro
169

Socotind pentru manopera un pret mijlociti de Id 0,60 de m. p, so


obtine pentru aceste lucrari un pret mijlociu aproximativ de lel 0,85
de m. p. si prin urmare tin pret total de lei 91.194,80.
Suprafata totals intretinutd fiind de m. p. 1.489.373, costul intro-
91.195
tinerei de m. p. pe anul 1900 ravine la . . . lei 0,06 m. p.
1.489.373
In fine s'ail executat prin intreprind ere pavage din nal
cu materialul Comunei 8.275 m. p.. . a lei 0,06 = lei 4965,Q0
antrepr. 1.571 m. p. . . a lei 3,50 =lei 5.498,50
3). Luercirr, de poseluiri. S'a fault numai intretinerea soselelor
existente in suprafata totals de 793.044 m. p.
intrebuintandu-se materialul urmator:
Piatra sparta . . 11.000 m. c. . . in medie a lei 13,20 = lei . . 135.250
Petris 2.300 » . . in medie a lei 6,45 = lei . . 14,947
Lucrarea de intretinere s'a facut in regie, cheltuindu-se
pentru lucrari si carute . . , lei 72,846
Total lei . . 233.043
Suprafata totall intretinuta fiind de 793.044 m. p., costul intreti-
nerii de m. p. pe anul 1900, a revenit la:
233.043
793,044
= lei 0,29 pe m. p.
4). Pavage de lemn. Administratiunea comunala a executat pa-
vage de lemn pe stradele : Eldorado, Corabia si Noud, cu material
vectiiil, scos din usagiu de pe calea Victoriei, in suprafata totald de
2.505 m. p. Pentru reintrebuintarea acestui material a fost necesar BA
se reteze capetele usate ale pieselor, reducendu-se prin acesta !nal-
timea de la 16 c. m. la 12 c. m.
Costul lucrarei a revenit la 8 lei m. p.
Pavagele de lemn existente la inceputul anului, aveaii o supra -
fata totald de 6.829 metri patrati.
Pavagele de pe calea Victoriei fiind in anul do intretinere, acesta
intretinere a fost in sarcina Antreprisel.
Experienta arata la aceste pavagii o deteriorare fine repede
provenind, atat din causa circulatiunei f6rte intensive pe calea Victo-
riei, cat si din causa calitatii inferi6re a lemnului de brad din tare
nOstrA, pentru acest usagiu.
In alto orase se intrebuinteza pentru aceste pavagii calitatile de
lemn cele mai dure.
Trebue sa mai addogam ca usura repede a pavagiului de lemn
se mai produce prin urmatOrele 2 cause:
a). Forma potc6velor cu colti usitate la not pentru cai.

www.dacoromanica.ro
170

b). Faptul de a nu se fi cilindrat pavagiul chiar de la inceput cu


un strat de petr4 marunt quartos si unghiulos.
5). Pavagele de asfalt.S'ati executat numaT sub titlul de in-
cercare cele doul5 portiuni de pavage de asfalt de pe calea VictorieT.
Ace la din dreptul gradineT Episcopiel este executat de Societatea
Anonima Romand pentru industria astfaltului. Lucrarea nu este Inca
receptionata. intretinerea este Inca in sarcina AntrepriseT.
Suprafata este de 730 m. p. §i a costat lei 17,85 de m. p. In to-
tal lei 13.030,50.
Ace la dintre gradina Episcopiei si strada FantaneT, are o supra -
fata de 1.338,07 m. p. si a costat lei 17,85 de m. p. in total lei 23.831,00.

b). Trotuare:
Lucrarile de trotuare executate Intretinute In cursul anuluT.
i
1900 stint:
1. Trotuare de basalt. ConstructiT nuol executate in regie :
7.925 m. p. a lei 10,00 = lei 79,250,00.
Suprafetele existente la inceputul anulul, ci Intretinute de Pri-
marie au fost de : 317,728 m. p.
representand a lei 10 de m. p. o valOra totals de lei 3.177,280.
qi necesitand o amortisare anuala pe 30 ani cu 50/0 dobanda
de lei 206,523.
Pe langa acestea s'a cheltuit pentru :
reconstructia a . . 9.812 m. p1
6 291 m. p. Mite
lei 3,00 de m. p. = 48,309
reparatia a
suprafata totals fiind de 317,728 m. p. costul intretinereT pe m. p. re-
vine la 48,309
lei 0,18
317,725
Suprafetele intretinute de Societatea de basalt coprind 354.456 m. p.
2). Trotuare de asfalt. Sail executat din noil In intreprindere
prin Societatea de basalt m. p. 664,75 . . . a lei 8,55 = lei . . . 5,683.
Suprafata totals a trotuarelor de asfalt, la inceputul anulul a
fost de 58,025 m. p. a lei 8,55 de m. p. representand o valOre == lei
496,114 §i necesitand o amortisare (cu 50/0 pe 50 de ani) de lei 27.187.
S'a maT cheltuit pentru reparatil la 2798 m. p. 4 lei=lei 11.192,
adica pentru suprafata totals de m. p. 58.025 leT 11.192 ; ceea ce revine
11.192
la 58.025 = lei 0,19 pe m. p.
3). Trotuare de lespe4 Nu s'a construit nimic din noil. Supra-
fata totals la inceputul anulul a fost de m. p. 21,800 X a lei 18,50 = re-
presentand o valdre de lei 403,300,00
§i necesitand o amortisare (cu 5% pe 50 de ani) de lei 20,326.

www.dacoromanica.ro
171

S'a mai cheltuit pentru reparatia ca 1.485 m. p. 1 a lei 1,00 de manopera


§i reconstructia a 415 5 lei 1.900

1.900 lei
ceea ce face s5 revie costul de intretinere al m. p. la 2.180mp. 0,077
4) Trotuare de bolovant S'a construit din noi.1 m. p. 11.634 a lei
2,50 = lei 29.085.
Suprafata totals existents la inceputul anului a fost de 468,286
m. p. representand a lei 2,50 m. p. o valor° de lei 1.170.715. gi o
amortisare (cu 5' /, pe 20 de ani) de lei 93,657.
S'a mai cheltuit pentru reparatii §i reconstructil:
reconstructii 1 934 m. D } a 1 leil manopera lei 2.979.
reparatil 1 045 m. p.
ceece face sä revina costul de intretinere al metrului patrat,
-2=979lei 0.006
la468.286
5). Bordure. S'a cheltuit din noil cut material de Sinaia m. 1. 5.101
a lei 10,20 = lei 52,030.
Lungimea totals a bordurelor la inceputul anului a fost de 385,000
m. 1. representand (a lei 10 de m. 1.) o val6re de lei 3.850,000.
Bi necesitand o amortisare (cu 50/0 pentru 40 de ani) de lei 223.300
Pentru intretinerea for s'a cheltuit ca reconstructil m. 1. 6.522 a
el 1,50 = lei 9.783.

c). Poduri pi podefe.


In Capitals sunt In f,iinta 13 poduri pests DambovitA, din earl 7
sunt construite complect din zidArie, iar 6 au numal piciorele de zi-
darie, pe cand superstructura este metalicl.
Costul Acestor lucrari a fost de lei 1.533.100 plus 61.000 pentru
podul Grozave§ti, ceea-ce rOspunde uneT anuitati de amortisare (cu 50/,
pe timp de 100 ani) de lei 80.343.
Pentru intretinerea for nu s'a cheltuit nimic.

d). Planta(iile pe strade.


Arboril plantati pe Bulevarde §i pe diferitele strade ale ora§u-
lui, 'mail la inceputul anului 1900 in numer de:
16.747 representand cu un pros mijlociii de infiintare de lei 3,50.
un cost total de lel 58.614.
Pentru intretinerea acestor arborl s'a cheltuit in cursul anului
ca material, inlocuirI de arborl, tutorl etc 4.000
ca personal . . , 6.000
Total lei . 10.000

www.dacoromanica.ro
172

B). Curatirea °rapt lui.


In cursul anulul 1900 curatirea oravilui s'a facut prin mijlOcele
urmatore :
a). Mcituratul.
S'a facut pe o suprafata total/ de :
4.531.780 m. p.
S'a intrebuintat pentru acest scop ca personal :
336 maturated,
16 supraveghetori,
2 revised
al carer 3alar a reclamat o cheltuOla totals de lei 274.020
Ca material ti unelte de maturat s'a intrebuintat :
2.000 peril de mans.
153 fara§e.
392 caruciore basculante = lei 28.080
34 idem nebasculante . =A 2.040
16 maturatore mecanice =A 24.000
30 furtunl cu hidranti a lei 120 . . = ) 3.600
VaI6rea totalA a materialulul permanent . lei 57.720
Pentru intretinerea caruia s'a cheltuit de la art. 189 al bud -
getulul ordinar 1900-1091 A 27.200
iar anuitatea de amortisare (cu 5°A, pentru 5 anl) a mate -
rialulul permanent represinta suma de . . . 13.275
Pentru tractiunea maturatdrelor mecanice, s' ail intrebu-
intat 15 cal : a carer intretinere anuala a lei 944,50 de cal
ravine in total la . .
.. .. 3 14.167
Tot la cheltuelile maturatului trebue sa socotim anui-
tatea de amortisare a cazarmei maturatorilor.
Costul acestel cladiri a fost de lei 58.784, ceeace, pen-

...... , . . .......... ,
tru o durata aproximativa de 40 arl, represinta cu 5°/0 0
anuitate de .

Pentru intretinerea [wester cladiri s'a cheltuit din art.


A 3.409

191 al budgetulul 1900-1901 A 1.989


In fine ca manopera de reparatiuni a materialulul ru-
lants s'a cheltuit conform paragr. f lei 54.120 X 18,10 . . . 3, 9.742
Total . . . lei 343.802
Din cele ce preced se vede ca costal maturatului ravine pentru
CapitalA la :
343.802 lei
4.531.780 m. p.
=lei 0,076 de m. p.

www.dacoromanica.ro
173

b). Transportul gunaielor.


Transportul gunOielor atat public cat §i particular, 'Ana la locu-
rile de deposit sail de ardere, se face cu cotige §i furg6ne.
CantitAtile transportate dilnic, in timpul yen:4 sunt aproximativ
urmatorele :
La Rampa Negru-VodA 160 m. c., dintre care se arde 45 m. c.
iar restul se transports la Valea Plangerei.
La Rampa Tuneri 175 m. c., dintre care se arde 75 m. c., iar restul,
se transport/ la Gropile Uatu.
La Gropile TJatu in total 160 m. c.
La Valea Plangerei in total 250 m. c.
Cantitatea totals anuala de gunoie ridicate din ora§ este de a-
proximativ m. c. 190.800.
Pentru aceste transporturi s'a intrebuintat:
Ca personal :
66 a 75 lei lunar = lei 59.400
97 cotigarl . . . {31 a 60 lel lunar = leT 221.320
16 supraveghetorl a 90 lel lunar = lei 17.280
plAtiti in total anual cu suma de leT 99.000
Ca material :
66 cotige a un cal a 700 lei = lei 46.200
24 furg6ne a 2 cal , 600 > = lel 14.400
10 furg6ne midi a un cal a 400 lei . = lei 4.000
10 furg6ne de bAligar a J. cal a 500 lel = leT 5.000
17 sAnil marl a lei 25 . . . . . . = lei 425
80 sAnil midi a lei 20 = lei 1.600
representand "o val6re totall de lel 71,625
socotind o amortisare cu 5% §i pentru 5 anT anuitatea
corespund/t6re revine la lei 16.545-
Pentru intretinerea acestul material, s'a cheltuit de la
art. 189 al budgetulul lei 27.500
iar pentru reparatiunl conform paragr. 1. lei 71.625 X 18% = 12.892
Pentru tractiunea cotigelor §i furgonelor ail functionat :
134 caT
a caror intretinere anuala a 944 lei de cal revine la . . . lei 126.563
Total: lel . . . 282.500
Din cele ce preced se vede ca costul transportulul gun6ielor o-
raplui revine in mijlociii lam lei
c.
282.= lei 1,48 de m. c.
282.500
190.800.

www.dacoromanica.ro
174

c). Arderea gunoielor.


Arderea gunOielor combustibile §i transportul mai departe al celor
necombustibile. Din cantitatea de aproximativ 110.000 m. c. gun6ie
transportate anual la cupt6rele crematoria, numal a treia parte adeca
37.000 m. c. se arde, iar restul de 73.000 m. c. se transports la gropile
de deposit.
Pentru operatiunea arderel functioneza un personal de :
9 a 75 lei lunar = anual lei 8.100
42 salahorl . . . 33 a 60 lei lunar = anual lei 23.760
3 supraveghetori a 126 lei lunar = anual ) 4.500
2 lucratori mecanici a 100 lei lunar = anual ' 2.400
necesitand un salariti anual total de lei 38.760
Pentru Intretinerea cuptOrelor crematoria s'a
cheltuit de la art. 190 lei 2.987
In fine anuitatea de amortisare a instalatiunilor
al caror cost a fOst de{lei 48.176 (la Tunari)
lei 72.770 (la Negru-Voda)
revine cu 5°/0 pe 35 aril la lei 7.378
Total lei 49.125
Prin urmare arderea unul metru cub de gun6ie
49.125 lei
revine la 36.667 in. c. 1,34 lei pe metru cub.
Pentru transportul mai departe al gun6elor necombustibile, s'a
Intrebuntat ca personal:
14 visitil cu un salariti total anual de lei 12.600
si ca material :
8 vag6ne a lei 1.500=lei 12.000)
total lei 19.800
52 vagonete ) , 150= ) 7.800
a cArui anuitate de amortisare cu 50/0 §i pentru 5 ani, re-
vine la , 4.554
Pentru intretinerea Jul s'a cheltuit de la art. 190 . ) 4.000
Iar pentru manopera de reparatiuni, conf. paragr. 1.
19.800 x 18°/0 2, 3.564
In fine pentru tractiunea vagOnelor s'aul intrebuintat 28 de cal
a carol. intretinere anuala a lei 944,50 de cal, revine la . , 26.446
Total . . . lei 51.164
Din cele ce preced se vede cä transportul mai departe al gundie-
lot necombustibile revine la :
51.164 lei
= lei 0,70 pe m. c.
73.333 m. c.

www.dacoromanica.ro
175

d). Stropitul stradelor.


Stropitul stradelor s'a flout pe o lungime de aproximativ 130 de
kilometri.
Pentru acest scop s'a intrebuintat ca personal :
50 de vizitil cu un salariil anual total de lei 45.000
Si s'a utilisat ca material :
35 sacale marl a lei 1.600 =lei = 56.000
2 » » » " 1.600 = » = 3.200
14 » mid » » 1.200 = » = 16.800
2 » » 1, 1.200 = » = 2.400
5 » pentru pomi » » 900 = » = 4.500
ValOrea totals a materialulul permanent . . . lei 82.900
pentru intretinerea cAruia s'a cheltuit de la art. 189 al bud-
getuluT ' 7.442
$i pentru manopera de reparatiunT, conf. paragr. f, lei
82.900 x 18% » 14 922
Pentru tractiunea sacalelor all functionat :
90 de cal a caror intretinere anuall a leT 944,50 de cal, revine 85.005
Socotim Inca pentru amortisarea materialulul perma-
nent cu 50/0 si pentru 5 anT o anuitate de 19.067
Se obtine un total de lei 171.436
lei 171.436
Stropitul stradelor revine aci la k. m. 130 lel 1.319 pe klm.

e). Ridieutul zdpqa.


Pentru acostd operatiune se intrebuinteza personalul permanent
de maturatori, cotigari, pavatorl al Primarid, pe langA care se anga-
j6za, dupd trebuinta un numAr variabil de lucratori si carute supli-
mentare.
Pentru anul 1900, personalul si carutele suplimentare
ail costat art. 192 leT 38.683

f). Atelierele de reparafiune.


Intretinerea materialulul rulant se face de Primarie, in regie, in
atelierele Comunale din calea Plevnel, printr'un personal de :
11 ferarT,
5 rotarl,
3 lemnarT,
3 curelarT,
3 vopsitorT,

www.dacoromanica.ro
176

cu un salariil anual total de lei 32.220


Ca material de intretinere s'a cheltolt de la art. 196 al
budgetului o 6.000
Costul de instalatie al atelierelor fiind de lei 87.050, a
nuitatea de amortisare cu 50/0 pentru 40 ani revine la . . » 5.049
Total . . . lei 43.269
Ac6sta cheltuiala de lei 43.269, se repartiseza asupra unui mate-
rial rulant in val6re de lei 54.120 (veal paragraful a).
o 71.625 ( » * b).
, 19.800 ( » , c).
o 82.900 ( » , d).
o 9.900 ( » desertarea hasnalelor).
In total lei 238.345
Ea represinta asa dar aproximativ 18 °/s din valorea materialului
rulant ca manopera de reparatiune.

g) Intrejinerea canon
Se face de asemenea in regie cu ajutorul unui personal de:
3 functionari de administratie,
3 impiegati ajut6re,
6 portarl,
41 grajdari,
3 potcovarl,
Cu un salarid anual total de lei 56.760 k"
Ca material s'a consumat:
De la art. 194 pentru nutrimentul a 350 de cal . . . o 207.538
Pentru tinelte s'a cheltuit in cursul anului de la art. 195. » 7.575+
Costul de cumporare pentru acesti 350 de cal a lei 800
a fodt de lei 280.000; anuitatea de amortisare cu 5°10 pentru
12 ani revine deci la » 31.640
Costul de instalatie al grajdurilor fiind de lei 346.220,
anuitatea de amortisare cu 5 Oh, pentru 40 de ani revine la o 20.081
Pentru intretinerea instalatiunilor grajdurilor, s'a chel-
tuit in cursul anului 1900 de la art. 196 al budgetului . . o 6.196
In fine ea lucrAri noui in cursul anului s'a executat:
Un pavilion de grajd in valor° de lei 13.200; anuitatea
de amortisare cu 5 04 pentru 40 de ani revine la . . . . . » 766
Totalul intretinerei tailor si a stabilimentelor, este dar de lei 330 556
ceea ce impartit la 350 de cai, dA lei 944,50 de cal pe an sail lei 2,60
pe chi si cal.

www.dacoromanica.ro
177

C) Canalo de seurgere, latrine, etc.


La inceputul anulul 1900, reteaua canalelor de scurgere a orasulul
coprindea urmatOrele lucrarl:
TuburI mid de 0, m. 15-0, m. 80 diametru m. I. 68.503,50
Canaluri ovoids typ vechiu (car5mid5) . . b 6.118,
Canalurl ovoids typ vechiii beton . . m. 1. . . 45,194,
$ A » special m. 1. . 459,50
$ mil beton . . . m. L . . 10,204,
DeversOre do trop-plein m. I. . . 4697
$ canale m. 1. . 458,50
Total in . . m. 1. H.1,394,80
Acesta canalisare, ImpreunA cu aparatele de desarcare automa-
tics, gurI de scurgere, camere, amine de inspectie etc., represinta in
total o valOre aproximativa de lel 7,000,000 §i prin urm are o unitate
de amortisare cu 5% pe timp de 50 de ani, de lel 406,000
Pentru Intretinerea acestei retele de canale s'a intre-
buintat in cursul anulul, ca personal :
2 zidarl cu salar anual total lel 2,520
2 salahori, idem lei 1,800
iar ca reparatiuni §i amelioarI de la art. 185 al budgetu-
lui, (material de cjidarie, furtuni, tampons, lopeti, tarnacope,
felinare) lel 25,432
In total lei 29,752

Pentru serviciul de curatire al canalelor s'ati utilisat:


1 supraveghetor a 175 lel lunar in tot. lei 2,1(0
39 canalarl conform budgetuluI lei 33,120
6 cArute particulare conform budgetului lel 10,800
plAtiti anual cu un salariii total de lei 46,020
Materialul §i uneltele intrebuintata pentru acOsta ail fost:
1 saca,
100 peril,
40 lopetl,
20 gAleti,
40 tarnAcdpe,
600 m. furtuni,
20 felinare,
pentru Intretinerea caruia s'a cheltuit de la art. 185 al bud-
getului lei 1.495.
Ca lucari noul executate in cursul anulul 1900, la reteua de ca-
nalisare a oratiului, ail fost urmatorele :
12

www.dacoromanica.ro
178

A§eciarea de tuburi de scurgere pe stradele: Heliade, Arionbia


Filaret, Bulevardul Maria, strada Vi§inilor, Paleologu, Vulturilor, Mi-
hail Cogalniceanu, Franzelari i Salcutel in total m. 1. 1 380, de ca-
nalisare noug ; rectificarea colectorului Traian la intersectia cu Bule-
vardul Pake Protopopescu, representand o val6re de lei 250:000.
Ca desiderate privitor la lucrarile de canalisare, not5m urmatorele
a) Executarea de colect6re noui, in special pe Bulevardul Maria
pe strada Berzel, etc. conform proectulul general de canalisare ;
b) Immultirea aparatelor de descarcare automatics;
c) Transformarea recipientilor de sistem vechiu, in recipienti cu
descarcare, cel putin 100 pe an, costul de transformare este de 300 lei
de bucata.

a) Latrine pi vespasiane.
Latrinele §i vespasianele existente la inceputul anului 1900, sunt
in num6r relativ mic ci anume :
10 latrine a 2.000 lei = 20.000 lei 1 total 94.000 lei.
50 vespas. a 1.480 lei = 74.000 lei
Pentru intretinerea for Wait cheltuit ca reparatiuni in cursul anului
1900 de la art. 187 al budgetulul lei 2.275, iar pentru serviciul for s'a
intrebuintat ca personal :
10 femel de paza pentru latrine,
5 6meni de paza pentru vespasiane, cu un salariu anual total
de lei 7.200.
In cursul anului sail executat urmat6rele luerari:
5 vespasiane §i anume : pe Bulevardul Coltei, calea Dorobantilor
Bulevardul Schitu Magurenu, Bulevardul Elisabeta §i strada 11 Iunie,
in val6re de lei 12.472.
Latrine noui nu s'ail executat.
Ca ameliorari notam urmat6rele :
a) Immultirea numerului vespasianelor,
b) Aviclarea de aparate de descarcare automatcs la fie-care ves-
pasiane.

b) Serviciul de depertarea hasnalelor.


Acest serviciil a fost destinat la infiintarea lui, atat pentru de-
servirea localurilor comunale, cat §i pentru ponderarea preturilor in-
dustrieT private. In cursul anului 1900. Serviciul s'a facut prin:
7 visitiT,
6 lucratori curatitori,
cu un salariti anual de lei 11.520
§i intrebuintand ca material :

www.dacoromanica.ro
179

1 pompA pneumatics in valOre de lei 1.500


5 vase cu pompal a lei 1.200 = lei 8.400
4 , cu hardae In total lei 9.900
pentru tractiunea acestora all servit:
14 cal neeesitand o intretinere anuala a 944,50 lei . . . . 13.223
Pentru intretinerea materialului s'a cheltuit de la
art. 186 al budgetulul lei 2.610
iar pentru manoperA reparatiunilor lei 9.900 X 18 °4 . . lei 1.782
Socotind pentru material rulant o amortisare cu 5' 0 0
pentru 5 ani anuitatea vine la lei 2.277
Total . . lei 31.412
Cantitatea de materii extrase in cursul anulul a fost de :
a) pentru localurile Comunale 2.059 m. c.
b) pentru particulari 1 614 m. c. a lei 7.09.1e1 11.928
Cheltuelile PrimAriei Bind in total de . . lei 31.412
scadOndu-se veniturile incasate de la particulari lei 11.298
Romano lei . . . . 20.114
i acestA sums impArtita la 3.673 m. c. dd lei 5,48 ca cost de m. c. al
materiilor extrase.

IV. SERVICIIIL APELOR g ILUMINATIILIII


A) Luerhrile de alimentare en apa.

Apa de alimentare a CapitaleT s'a obtinut in 1900 prin complexul


instalatiunilor de captare, decantare §i filtrare de la Bacu Arcuda, de
unde prin apeductul Bacu-Cotroceni a fost adusA la reservorul de la
Cotroceni qi apoi distribuita in ora§, prin reteua conductelor de dis-
tributiune. -

Cantitatea totals de apA distribuita in 1900 a lost de m. e. 17,874,250,


adica in mijlociil 48,970 m. c. pe cji.

a) Instalafiunile de captare, decantare fi filtrare


Captarea apelor la Arcuda se face din canalul Dimbovitei (Bre-
zoia-Bacu) prin 4 porti cu stAvilare, prin cars se regulezA intrarea apeT
in basinele de decantare.
Acestea din urmA sunt fie-care de o capacitate de 40.000 m. c.
gi functionoza pe rand, fie-care °data pe septAmana.
0 parte din apele decantate se limpeclesc prin cele 2 filtre in
suprafata totals de 21.000 m. p. §i cu un debit mijlocin total de 25.000
m. c. pe di.
Costul instalatiunilor de captare, decantare ci filtrare era la 1 Ia-

www.dacoromanica.ro
180

nuarie 1900 de lei 1.516.042, representand o anuitate de amortisare (Cu


5°/0 pe timp de 20 de ani) de lei 121.586,
Suprafata terenurilor expropiate apartinand instalatiu-
nilor de la Bacu-Arcuda este de 110 hectare (a se vedea
planul ridicat de Serviciul Planului in 1899).
Costul for de cumperare a fost de 700 lei de hectar,
ceea ce revino in total la lei 77.000 amortisarea anuala cu
50/o pe timp de 50 de ani este deci de 0.054 X 77.000 .= lei 4,1-50,---7
Aceste terenuri se exploateza in regie dand ca venit
din vincjarea fanului, trestiei etc. lei 400.
Pentru serviciul instalatiunilor de captare, filtrare si
aducerea apei a functionat un personal de :
2 supraveghetori, 4 guardi calari, 14 salahori si un
num6r de lucratori suplimentari reclamand o cheltuialii a
nuala totals de lei 20.100,
Intretinerea instalatiunilor a costat in cursul anului
1900 ca reparatiuni etc lei 10.000,
Ca material de exploatare nisip etc 2, 17.000,
Din cele ce preced, se vede ca costul total anual al lu-
erarilor de captare, decantare $i filtrare, inclusiv exploatarea
acestor lucrari, se ridica la suma de lei 172.844,
b) Apeductul pi reservorul.
Apeductul BacuCotrocen1 prin care se aduc apele pand la Co..
troceni si reservoriul de la Cotroceni in care se inmagasineza o can-
titate de 10.000 m. c. ail costat pans la 1 Ianuarie 1901 (vecji darile
de sema anteriore), suma de lei 1.973.671,
Ileservoriul compensator de la Ianeu a costat de
alts parte lei 140.000,
Total . . lei 1.879.081,
Anuitatea de amortisare cu 5 °/,, in timp de 50 de ani
revine la lei 101.470,
Suprafata terenului ocupat de aceste lucrari este de
18 hectare pentru apeduct si de 34 hectare pentru reservor ;
costul acestor terenuri a fost de 700 lei hectarul, adica in
total 21 X 700 = 14.700; amortis area anuala cu 50/, pe timp
de 50 de ani revine la lei 794,
Pentru serviciul acestor instalatiuni a functionat ca
personal:
2 fantanari platiti anual cu suma de lei 3.000,-
2 guarcji calari lei 3.600,
Pentru intretinerea for s'a cheltuit ca reparatiuni si ca
material de exploatare lei 250,
Asa in cat sarcina anuala totals ocasionata de aceste
lucrari revine la lei 109.114,

www.dacoromanica.ro
181

c). Usina hydraulic&


Instalatiunile Usinel de la Grozavesci, prin care se face pomparea
apelor in reteua de distributiune din oraq, cu o presiune mijlocie de
30-35 m. coprinde : 3 grupurl de pompe de un debit normal de 500
litri pe secunda fie-care, 3 -turbine de cats 190 cal putere efectiva
fie -care, 3 ma§inl de abur de cate 200 cal putere efectiva fie-care.
Acestea din urmil servesc ca reserva in cas de nefunctionarea
turbinelor.
De alts parte, serviciul in timp normal se face numai prin 2 u-
nitati din cele mentionate, a treia fiind de rezerva.
Suprafata terenului ocupat de usina gi anexe este de m. p. 15.532
din care m. p. 1.618,40 este ocupat de cladiri.
Costul instalatiunilor Usinei a fost la 1 Ianuarie 1900 de lei 850.706,
ceea-ce presinta o anuitate de amortisare cu 50/0 in timp de 50 de anT
de 0.054 X 850 706 lei 45.938,
Costul terenurilor este de aproximativ lei 60.000, ceea ce
represinta o anuitate de amortisare cu 5°/0 in timp de 50 ani lei 3.240
Pentru serviciul Usinei s'a intrebuintat ca personal acela
indicat in budget §i anume : 2/3 din personalul general al
Usinei, i personalul special al distributiunii apei, recla-
mand un salariti anual de lei 2/3 14.220 -1-15.600 . . . . lei 23.080.
Pentru intretinerea Usinei s'aii intrebuintat :
517 tone carbuni a lei 58.04 lei 18.396
356 tone titeiu a lei 48,00 17,115
unsori minerale, grasimi, droguerii etc. . . '20.990
Total . . . lei 56.501
§i ca reparatii la maOni lei 1.100,
idem la pompe ) 300,
Din cele ce preced results ca costul de intretinere
i exploatare a Usinel hydraulice revine la ' 132.159,
Volumul de apa pompat cu mainele a fost in 1900
de m.c. 3.388.534, la o inaltime mijlocie de 35 m.
Din ace§tia pentru m.c. 1.662.449 s'a intrebuintat 317
tone carbuni valorand ) 18.396,
iar pentru m.c. 1.726.036 s'a intrebuintat 356 tone titeiii
valorand ) 17.115,
Travaliul respectiv in cal-ore a fost deci de:
1.622.449 000 X 35 X 1.382 ore
= 215.592 cal-ore
75 X 60 X 60
1.726.035.000 X 35 X1.418 ore
= 224.044 cal-ore
75 X 60 X 60

www.dacoromanica.ro
182

S'a consumat prin urmare de cal -ors respectiv :


317.000 kgr. 356.000 kgr.
1,47 kgr. 1,58 kgr.
215.592 cal -ore 224.044 cai-ore
In cursul anului s'a executat ca lucrari noui la Usina hidraulica
transformarea focarelor de la cazanele cu aburi spre a functiona cu
titeid in loc de carbuni. Lucrarea a costat lei 14.500.
Avantagele cars au motivat acesta transformare sunt :
1) Superioritatea titeiului ca putere calorifica cu 15% asupra carbun.
2) b 3 Y> eftin Mate 100/0 )

d) Reteaua de distributiune.
Reteaua de distributiune cuprinde la inceputul anului 1900 o lun-
gime totals de strade m.l. 170.080,69.
In cursul anului s'afi executat conducte pe o lungime de m.l.
3.805,75 ; aka in cat la sfirOtul anului lungimea totals a retelel de dis-
tributiune era de m.l. 173.886,44.
Din acesta retea s'a alimentat ora§ul prin :
Robinete de concesiune 4 854
Gun de apa -80& 9,2"
ColOne de apa -21 79 .

Fantani publice, -22- -?'


Basine ti§nitere 34
Lungimea bran§amentelor particulare la 1 Ianuarie 1900 a fost
de m.l. 36.447, iar bran§amentele particulare executate in cursul anului
m.l. 1.814,40.
Costul instalatiunilor de distributiune a fost la inceputul anului
1900 de lei 3.503,163, iar costul lucrarilor noui executate in cursul a-
nului a fost de lei 50 932,67.
Amortisarea cu 5Vo pe timp de 40 and ravine pentru
totalul acestor sume la ...... . . lei 203.000,
Pentru intre$inerea acestei retele ca reparatiuni, s'a chel-
tuit anual (vecji contractul Bolintineanu) lei 20.344,
Numerul abonatilor la apa a fost la inceputul anului 1900 de :
4.735 cu taxare pe camera §1
92 cu comptori.
In cursul anului s'ail mai executat bran§amente pentru :
277 abonati cu taxare pe camera §i
16 abonati cu comptori,
Pentru serviciul retelei de distributiune s'a intrebuin-
tat ca personal de fntretinere :
4 fantanari platiti anual cu un salarifi de lei 7.200,-
4 ajut6re , 3.240,
Total . . lei 233,784,

www.dacoromanica.ro
183

e) Cheltueli generale
Pe langa cheltuelile mentionate pans aci mai sunt de adaogat
urmatorele : .

1). 2/8 X V, din salariul personalului Directiunii tech-


nice, adica 2/3 X V, X 38.940 (o treime revine iluminatul
public) = lei 7.991.10
2). 2/3"X 1/4 din materialul prevedut la art. 133 §i 134
al budgetulul = 2/3 X 1/4 X 9.000 = v 1.500,
3). 2/3 din salariul personalului general de la statul 8
litera d, adica 2/a X 21.360. ) 14.240,-
4). Salariul personalului special al sectiunei distribu-
tiunii apei de la statul 8 litera d = 2. 12.000,
Total . lei 35.731,10

f). Resultate generale.


Cantitatea totals de apa distribuita in ora§ in cursul anuluT 1900
a fost de m.c. 17.874.852,.

cub de apa distribuita revine Comunei la 5


17.874.23.632
,0,
Cheltuelile totale fiind de lei 683.632, se vede ca costul de metru
68
= 0,04 lei apro-
ximativ.
Repartisate aceste cheltueli la cantitatea de apa consumata anual
de public, care este de aproximativ m.c. 3.650.000, costul metrulul cub
revine la aproximativ lei 0,20.

B) Canalul ThImbovitei intre Brezoaia kii Balaceanca


a) Partea de la Brezoaia la Ciurel.
Instalatiunile de digurT cu porti §i stavilare de la Brezoaia au
scopul de a regula volumul de apa ce trebuie sd villa spre Bucuresci.
Lucrarile coprind :
1). Digul longitudinal de pe malul stang al Dambovitei tE i digul
transversal cu dou6 stavilare de la intrarea canalulul Dambovitei ;
ambele executate in anul 1864 de Ministerul de Lucrari publice.
2). Digul transversal de zidarie cu porti §i stavilare de la intra-
rea in Ciorogarla §i cu podul metal de serviciii, executate in anul
1890 de Primarie.
Costul acestor lucrari este pentru
1). de aproximativ. . . . 50.000,-
2). ) 140.000,
Total lei 190.000,--

www.dacoromanica.ro
184

representand o anuitate de amortisment cu 5°/o pe timp de


50 de an! de 0,054 X 190.000 lei 10260,
Suprafata terenurilor expropriate de Primarie pentru a-
ceste lucrari este de 4 hectare, representand o valore a-
proximativa de . lei 2.400,
§i reclamand o anuitate de amortisare cu 50b0 pe timp de 50
de ani (papa la anul 1940) de lei 130,
Serviciul de manevrare al stavilarelor se face sub con-
ducerea unui supraveghetor, de atm 2 cantonieri reclamand
un salariu anual total de lei 1.440,
Pentru Intretinerea acestor lucrari, ca reparatiuni s'a
cheltuit in 1900 de la art. 169 al budgetului lei 2.000,
Canalul Dambovitei de la BrezOia, pans la Arcuda se mentine
§i 1ntretine relativ u§or, din causa ca panta lui este in cea mai maro
parte regulata.
Intretinerea consta in inaltarea treptata a digurilor prin tera-
samente. Scopul acestel intretineri a canalului este :
1). Asigurarea aducerei papa la Arcuda a volumului de apa ne-
cesar filtrelor §i alimentarei Capitalei.
2). Mentinerea la trecerea pe langa basinele de decantare de la
Arcuda, a unui nivel superior determinat, necesar pentru umplerea
comi)lecta a acestora.
Pe distanta de la Arcuda, pand la Ciurel, mentinerea canalului
Dambovitei este mai dificiala, din causa ca pe acesta distanta se afla
mai multe mori §i vaduri, prin care se provOca umflarea apelor §i
devarsarea for in albia Ilfovatului.
Comuna a cheltuit in trecut in mijlociii 10.000 lei anual, pentru
ast-fel de lucrari.
Acesta intretinere este necesara spre a impedica debordarea a-
pelor canalului in albia Ilfovatului §i a asigura printeacesta aduce-
rea la Usina hydraulics de la Grozavesci, a unui volum de 5 m. c. de
apa pe secunda necesar functionarei turbinelor.
De la anul viitor inainte digurile de la Ciurel, in curs de exe-
cutiune, vor aduce apele Ilfovatului, ca §i ale canalului Dambovitei tot
la Usina hydraulics, a§a in cat Primaria nu va mai avea interese sa
intretie canalul dintre Arcuda §i Ciurel.
Cheltuelile de intretinere in cursul anului 1900 ail
fost de lei 8.000,
Sarcina totals resultand din executarea §i intretinerea
canalului BrezOia-Grozavesci, este prin urmare de . . lei 21.830,

b) Partea dintre Ciurel pi Beildcenea.


Pe lungimea dintre Grozavesci §i Abator, Dambovita a fost a-
dincita Inca din anul 1885 In scopul:

www.dacoromanica.ro
185

1) desecarei partilor jOse ale Oraului,


2) inlesnirel scurgerel apelor din canalele °rap lui,
3) cregrei unei caderi de apA de 400 caT putere la GrozaveseT
pentru actionarea turbinelor de la acesta Usina.
Adincirea este facuta pans la o cots mijlocie sub nivelul cheiu-
lui de 5,95 i anume de m. 963 la Grozavesci tl.i de m. 2.26 la Abator ;
Lucrarea este executata pe o lungime de m. 7.390, §i coprindo
in linil generale, sApAtura albiel rectificate, perearea canalului kli par-
dosirea funduluT cu scanduri, §i brAsdarea taluselor.
Pe lungimea de la Abator la Balacenca portiunea canalului
Dambovitei a fost executata in acela§T timp cu acea din oral (1886) in
scopul asigurarii unel scurgeri mai repedi kli farA deposits a apelor
murdare vgrsate in rid de canalele OrauluT.
Lucrarea coprinde executarea ca terasamente a unei albiT drepte
Wei aliniamente). pe o lungime de vre-o 17 kilometri in avalul Oraplui.
Cu timpul, grAdinarii riveranT all executat prin contraventiune,
pe acosta parte a canalului Dambovitei, diguri §i 1.4 de gradinarie.
Prin acesta s'a provocat ridicarea niveluluT apeT in canal.
Lucrarea corectiunei Dambovitei intro Grozavesci §i Balaconea
s'a executat intro anil 1880 §i 1886 kii a costat in total lei 4.755.962.
Anuitatea de amortisment pe 50 de ani cu 5°/0 revine la lei 257.000
Pentru intretinerea acesteT parti nu s'a cheltuit nimic in 1900.
Pe lungimea de la Grozavesci la Ciurel, adincirea Dambovitei
este in curs de executiune. Acosta din urma lucrare coprinde: digu-
rile §i baragiul de la Ciurel, adincirea propriti cjisa fill canalul do
aducerea apelor la turbine, proiectat sub cheiul drept al riului. Lu-
crarea se va sfirqi probabil pe la finele anulul viitor.

C) Lucrgrile iluminatulai.

Iluminatul oraplui s'a facut in cea mai mare parte prin gaz a-
erian.
Doug din bulevardele principals sunt iluminate cu electricitate,
iar partile mArgina§e sunt iluminate prin lampi cu petrol.

1) Iluminatul cu gaz aerian.

Iluminatul cu gaz aerian se face de cgtre Compania de gaz, pe


basa concesiunel incheiata in anti 1868 (a se vedea caetul de sarcini),
Instalatiunile iluminatulul cu gaz aerian sunt descrise in detalia
in descriptiunea generals a lucrArilor CapitaleT.

www.dacoromanica.ro
186

Ele coprind in resumat :


1) Usina din Bulevardul Neatarnarei.
2) Canalisarea de tuburl qi
3) Lanternele de pe stradele Oraplui.
Representand in total o valOre de aproximativ. . lei 5 000.000,

a) Iluminatul public.

NumiSrul felinarelor a fost in total la inceputul anului 1900 de


3.954 din cari 3.115 lanterne patrate ordinare :
622 3. rotunde
10 globuri
20 becuri simple.
In cursul anului s'ail infiintat 13 felinare flout
Canalisarea de gaz coprindea la inceputul anului o lungime de
115.816 m.
In cursul anului s'a sporit acesta lungime cu 837 m. 1.
Cantitatea de gaz consumata in 1900, pentru iluminatul stradelor,
a fost de m. c. 1.718.021 pentru care s'a platit de Primarie a lei 0.2187
de m. c., adica lei 375.731,39.
Cantitatea de carbuni, introdusa cu scutire de accis, a fost de
22.698 tone.
Amencjile aplicate in cursul anului pentru mid defecte, a fost de
lei 126.80.
Pentru amencjile privitore la lipsa de putere lumin6t6re, obser-
vdm cg, de §i prin sentinta Curtei de Apel N-rul 32 din 23 Martie 1898,
se trimesese cestiunea la arbitri, Primaria pe basa avisulul serviciuluT
Contencios, a continuat sä aplice amencjile prevedute de alin. II de
de sub art. 36 al caetului de sarcini, §i pe acest motiv a retinut Com-
panieT de gaz cu incepere de la 1 Ianuarie 1900 §i pana in present,
plata intregeT consumatiuni a gazuluT.
In cursul anului s'aii urmat tratari intro Administratiunea Co-
munala §i Compania de gaz pentru acordarea din nou in concesiune,
pe timp de 40 anT, a iluminatului cu gaz §i cu electricitate al Capitalei.
Un project de caet de sarcini a fost intocmit de Directiunea technica
in acest stop, care a fost votat de Consiliul Comunal.

b) Iluminatul cu gaz al stabilimentelor comunale.

Num6rul becurilor a§ecjate in stabilimentele comun ale la ince-


putul anului a fost de 810, din earl 421 permanente, 289 variabile.
In cursul anului s'ail infiintat z 131
qi s'aii transformat 238 3 in 237 A

www.dacoromanica.ro
187

Cantitat. de gaz consum. a fost de m. c. 183.996 X lei 0.2187 =lel 40.239,93


plus pentru iluminatii in festivale m. c. 6.002 X lei 0.2187 = lei 1.575,
Total . . . lei 41.814,93
c) Iluminatul privat
Pentru iluminatul privat cu gaz, cantitatea consumata a fost de
m. c. 4.220.456 a lei 0.2840 = lei 1.198.609.50.
2, Iluminatul electric.
Iluminatul electric al stradelor se face in regie de catre Prima-
rie, acela pentru particulari se face de catre diferite Societati parti-
culars.
a) Iluminatul public electric.
Iluminatul public electric coprindea la inceputul anului 1900 ca
lampi urmat6rele :
Pe Bul. Elisab. Acad. si Carol cu 65 lamp. cu arc voltaic de cate 10 Amp.
* Coltea 28 , ) ) , , )
Sos6ua Kiseleff 32 * ) , , ,
Gradina Cismegiii 20 , ) , I ) , 7) 7)

Numer total al lamp. a fost de 145


Costul de instalatie al acestor lampi inclusiv candelabrele, socotit
a 750 lei de lamps este de aproximativ lei 750 X 145 = lei 108.750.
Ceea ce corespunde unei amortistiri anuale pe 20 de ani de lei 8.696,
Pentru intretinerea lampilor ca reparatiuni s'a cheltuit
de la art. 176 al budgetului D 2.800,
Pentru functionarea for s'a intrebuintat carbuni pentru
crei6ne:
2/3 365 X 145 X lei 0.18 = (aproximativ) lei 6.350,
Pentru serviciul dilnic al lampilor a functionat un per-
sonal de 4 lampisti platiti anual in total cu lei 110 X 4 X 12 = lei 5.280,.
num6rul Kilowatilor -ore consumate in 900 a fost de 158.009 si anume:
cu turbina 123.161 Kw-ore
cu aburi 38.848 )

b) Canalisarea electricci.
Canalisarea electrica a ocupat lungimele de strade urmat6re:
sub-terane m. 1.3.100 care a cost. lei 98.000,
Bul. Elisab. Academ. si
Camiian
taer . . . , , 1.480 ' ) , 15.0)0,
Coltei $i Soseaua fsub-terane , , 3.880 ) ) ) 104.000,
.
laerian . . ' * 2.530 I. ) ' 65.000,
Cismegiii aerian . . . 2.000 , , , 6.000,
Total . . . 287.000,

www.dacoromanica.ro
188

Amortisarea anuala cu 50/0 a acestei sume, pe timp de


40 de ani, revine la 0.058 X 287.000 lei 17.646,
Pentru intretinerea acestei canalisari s'a cheltuit ca re-
paratiuni In cursul anului 1900 350,
Asupra isolamentului §i rendementului canalisaril nu s'a facut nici
o verificare sail m6surare, din lipsa de personal. Ar fi do dorit ca
acesta lacuna sit fie implinita.
Iluminatul Stabilimentelor comunale coprinde :
La Usina hydraulics 6 lamp. voltaice a 10 Amp. §i 40 incadesc. de 16-1
La Abator 4 » > ) » 140 > . del0 1
c) Instatafiu2zile generatOre coprind:
2 dinamos system Pieper a 80 Amperi §i 600 volti
2 D Gramme-Schukeil 60 ) ) 570 »

Actionarea acestor aparate se face, pentru cei dintaiil printr'o


mfqina cu abtiri typ bayonets (Swiderscki) de 120 cal putere ; iar
pentru cei deal doilea in general printr'o turbina de 190 cal* initere
Productiunea dy-namourilor a fost in 1900 de 189.750 Kw-ore §i
anume:
147.860 Kw-ore predu§i cu turbina in timp de 2.887 ore
41.890 ) a cu mafAna cu aburi de 773 »
Cheltuelile de intretinere §i exploatare ale Usinei electrice au fost:
Ca material. Combustibil carbuni 33.400 Kgr. a 58 . lei 1.937,20
titeill 68.800 ) a 48 . . lel 3.202,40
Unsori minerale, grasimi, droguerii etc lei 7.000,00
Total . lei 12.139,60
Ca reparatiuni. La dynamouri lei 1.071,
La maOna cu aburi a 2.500,
Ca personal. 2 mecanici §i doi salahori 7.200,
La acestea mai sunt de adaogat ca cheltueli generale:
Anuitatea de amortisare pe timp de 40 de ani cu 5 0/0
a costului de infiintare de aproximativ lei 120.000 . . . lei 7.000,
Salariile personalului superior 4.000,
Y

Din cele ce preced results ca, costul de Kilowat-ors


produs de Usina electrica in 1900, a revenit la lei 0.41.

3) Iluminatul cu petrol.
Iluminatul cu petrol s'a continuat pe basa contractului inceiat in
anul 1900, de d-1 Barbulescu.
Instalatiunile coprindeail la inceputul anului 3.000 lampi.
In cursul anului s'ai1 Infiintat 47 lampi noui ci s'ail desfiintat 19,
a§a in cat nun-ierul total al lampilor cu petrol, la sfarsitul anului 1.900:
a fost de 3.018.

www.dacoromanica.ro
189,

Amend' le aplicate in cursul anului pentru defecte la lampi, a fost


de lei 7.329.
Plata iluminatulul cu petrol a fost de lei 135.785,38.

4). Iluminatul cu uleiii mineral dens.


Iluminatul cu uleiurile dense s'a continuat, pe basa contractelor
cu d-1 Croizat incheiate in anil 1894 §i. 1897. .

Instalatiunile coprindeail la inceputul anului, 966 lampi.


In. cursul anului nu s'a mai infiiutat nici una.
Amendile aplicate pentru defectele lampilor ail fost de lei 740,75
Plata acestul iluminat pe 1900 a fost de ) 77.413,99

V. SERVICIUL STUDIILOR, CONSTRUCT1ILOR NOUI $1 CLADIRILOR

A) Lucrari le Seetiunef adineiref Dambovitel


Lucrarile acestei sectil coprind :
Adancirea Dambovitel intro Grozavesci §i Ciurel, §i
Proiectul ameliorarii retelei de distributiunea apelor alimentare.

1). Luerdrile de adeincirea Dcimbovilet

Lucrarile de adancirea Dambovitei, proiectate in anul 1894, s'aii


inceput in anul 1898.
La inceputul anului 1900, erail, deja executate lucrArl in valOre
de lei 550.000, coprinclend canalul de aducere al apelor de turbine §i
Ore-cari terasamente la canalul Dambovitel.
In cursul anului s'ail executat lucrgri pentru o valOre de lel
400.000 §i anume :
Demolutiunea vechel caderi, comp lectarea canalului de aducere
executarea terasamentelor la canalul Dambovitel.
Fundatiile podulul de la Grozavesci etc.
Lucrarile contractate se vor termina probabil pe la sfar§itul a-
nului viitor.
Observam ca aceste lucrgri s'aii executat in general conform
prolectului, insa cu Ore -cari modificlri importante §i anume cu adau-
sele urmatore :
1). Pilotagiul la canalul de aducere al turbinelor.
2). Canalul de descarcare de la Using.
Costul lucrarii s'a ridicat, prin aceste adaose, cu aproximativ lei
200.000.

www.dacoromanica.ro
190

2) Ameliorarea refeler de distributiune.

Intocmirea proiectului pentru ameliorarea retolei de distributiune


a apelor din ora§, s'a facut in scopul remedierei neajunsului ce re-
sulta din lipsa de presiune in aasta retea, neajuns provocat in mare
parte prin insuficienta de capacitate ce presinta tuburile de distribu-
tiune actuale, pentru un debit cjilnic de 60.000 metri cubi.
Prin proiect se prevede sporirsa capacitatel arterelor principale,
in scopul obtinerii unul inel circulator de tuburi, de la earl' sä se a-
limenteze arterele secundare.
Aceste lucrArl aunt necesare §i din punctul de vedere al asigu-
rarii alimentdrii, in cas de accident la una din artere.
Proiectul coprinde :
Memoriul justificativ.
M6surlit6rea §i devisul.
Conditiunile speciale.
2 profile in lung pentru o lungime de canalisare de aproximativ
7 km. al retelel proiect, inclusiv sifonul pe sub Dambovita.
4 plarup cu desemnurl de executie pe scara 0.005.

B) Sectia canalelor.

Lucrarile acestei sectii coprind :


a). Executarea de canalisari curente.
b). intocmirea proiectului general de canalisare.
c). Proiecte diverse de lucrari nuoi ; studiul apelor de la munte
(Scrop6sa).

1) Canaliscirr, curente.

Lucr6rile de canalisare curenta, executate in cursul anului 1900,


spre a satisface cererile mai presante ale publiculul coprind :
889 m. 1. de tuburi de 0. m. 15 O. m. 25 diametru.
349 ' ' ) D 0. m. 30 D

151 , , , , O. m. 40
Total 1.989 m. 1. de canale midi, in val6re totals de lei 20:900. 39"
Lipsa de mij16ce nu a permis sä execute vre-unul din colect6rele
principale de earl' ora§ul are avi mare nevoe ; cum de exemplu pentru
bulevardul Maria, strada Berzii etc.

www.dacoromanica.ro
191

2). Proiectul general de canalisare.


In ceeaThe privesce proiectul canalisarii generale a oraplui, a-
mintim a acest studiti s'a inceput deja din anul trecut 1899, in timpul
caruia s'a adunat de pe teren, tote datele necesare pentru intocmirea
profilelor canalelor existente, spre a se putea determina ast-fel modul
cel mai potrivit pentru incorporarea for In reteua generals de canale,
de care are nevoie ora§ul.
In cursul anulul 1900 s'a intocmit proiectul acestel luerari ca dis-
positiuni generale §i in sensul complectarii schitat de Bfirkli-Ziegler;
cu eolectore_radiale.
S'a examinat insa i varianta cu colect6re dispuse concentric dupa
curbele de nivel, sistem adoptat de Lindley la Frankfurt; constatan-
du-se ca acesta variants revine, din causa canalelor deja in fiinta, mai
scumpa, s'a eliminat.
Piesele proiectului intocmite in cursul anulul coprind :
20 de foi ale planului general al ora§ului, scara 4 c/m = 100 m. cu
indicarea basinelor, sub-basinelor §i canalelor (existente §i pro-
jectate), cu cotele terenulul gi radierilor §i cu debitele sub-basine-
lor gi canalelor. Un plan.
2 indicator° pe scara 8 m/m = 100 m. indica compunerea celor 20
de foi §i impartirea in 16 basine.
16 planuri de situatie ale celor 16 basine cu sub-basinele FA cana-
lele respective.
16 tablouri de suprafetele §i debitele sub - basinelor.
16 tablouri de pantele, sectiunile F;li lungimele canalelor.
400 planuri cu profilele tuturor canalelor existente §i projectate.
6 planuri ale colectorilor generali.
40 planuri ale deversorilor colectorilor generali de pe splaiurile
D ambovitei.
1 plan al tipurilor canalelor existente §i proiectate.
4 planuri cu diagramele indicator° ale debitelor tipurilor.
1 plan cu diagramul debitelor basinelor.
1 Memoriii justificativ.

3). Proiecte de lucrari noun diverse.


In afara de proiectele canalelor s'a mai lucrat de catre sectia
acesta :
Proiectul lucrarilor de reparatiune a parapetelor metalice ale
Dambovitei.
Ante-proiectul instalatiunilor de transport ale gunOielor, in hypo-
tesa abandonaril cuptorelor existente.
In fine, in vederea dorintel eventuale a Administratiilor Comunale

www.dacoromanica.ro
192

de a alimenta vre-odata orasul cu apa de isvor de la munte, s'a con-


tinuat studiul debitului isv6relor do la Scrop6sa de pe valea Ialomitei;
studiI incepute Inca din anul 1897.
Buletinele dilnice dresate de personalul din localitate surd pas-
trate, spre a se av ea in vedere la timp, la intocmirea proiectuluT
respectiv.

C) Lacrarile de alimentare ca apI sub-teranA.


Lucrarile de la Bragadiru, pentru alimentarea orasulul cu apa
subterana, se continua pe basa contractelor Incheiate cu Antreprisele :
Dutour & Simon pentru puturi $i conducte, si cu cassa Ganz & C-ie
pentru usina si instalatiuni mecanice.
Lucrarile se executa in general in conditiunile si prevederile
proiectului, cu exceptiunea durateI de executiune, care s'a lungit f6rte
mult din causa intarclierilor aduse de Antreprisa Dutour & Simon,
in furnitura inaterialelor.
Dare de soma asupra acestor lucrari se va face la anul viitor
and lucrarile vor fi complect terminate si predate Primariet

D) Sectiunea clAdirilor.
Proprietatile comunale existente la Inceputul anului 1900, se pot
clasa in tree categoriI:
a) Cladiri propriil cjise, usine, hale, instalatiuni diverse.
b) GradinI si squaruri.
c) Cimitire.

a) Cadirile propriii 4ise.


Principalele cladirI $i instalatiuni comunale apartinend primei
categorii, se pot enumera precum urmeza :
Oficiul stares civile.
1). Ospolul Comunal cu anexele sale : Laboratoriul chimic.
Laboratoriul de vaccinare.
Local. Serv. de Poduri si Sos.
Intrepositele Giagoga.
2). Istalatiuni de natura comerciala: Manutanta Colentina.
Abatorul.
Halele.
Ospataria,
3). Intocmirl privit6re la asistenta : Basle populare.
Asilul de nOpte.
Ospiciul Zerlendi.

www.dacoromanica.ro
193

159 localuri proprii pentru scoll primare.


4) Localuri pentru scoh: 122 localuri inchiriate pentru scoli primare.
5). Localuri pentru judecAtorii : 5 localuri proprii.
6). Localuri pentru politie : 1 cazarma a guardilor comunall.
b) Gradini, pi squaruri, municipale
1). Gradinile : Cismegiii, IcOnei, Episcopiei, Sf. Gheorghe, Univer_
sitatii, Filaret.
2). Squaruri : Sdrindar, Bulevardul Pache, Grivitza (colt cu str.
Sculpturei).
3). Piete : Bibescu-Voda, Sfantul Anton, Campul Mosilor, Oborul
de lite, piateta Dudesci.

c) Cimitire
Serban-Voda, Ghencea, Sf. Vineri, Isvorul not', Iancu not', Co-
lentina.
a) Clcidirile proprii rise.
Ospelul Comunal. Ospelul Comunal cu anexele sale instalat in
fosta casa N. Moscu, cumperata in 1880 de Primarie cu pretul de lei
320.000, ocupa un teren de o suprafata totald de 12.645 m. p. din cari
m. p. 11.034 teren liber si restul de m. p. 1.611 cladit.
Pe langa vechia cladire s'a executat in anii 1888 si 1889, ca a-
nexe, aripile in cari sunt instalate astadi Directia technica, Serviciul
Contencios, Politia Comunala, Directia Acciselor cari, ail costa t 74 000 lei
Incaperile acestor cladfri, fiind in tot casul insuficiente pentru
t6te serviciile Comunei, o parte din acestea sunt instalate in alte lo-
caluri din oral, inchiriate sail proprii, lucru care ocasion6za serviciilor
Primariel multe dificultati §i perderi de timp.
Aceste localuri sunt :
Pentru Oficiul Starii civile etc, casa din strada Scaunele, casa
Fleva, inchiriate anual cu lei 14.000.
Pentru Laboratorul de chimie casa din strada Luminil No. 17, cu
o chirie anuala de lei 8.500.
Pentru Serviciul de Poduri §i Sosele, sc61a de /a Sf. Gheorghe,
local proprii.
Pentru intretinerea tuturor acestor localuri s'a cheltuit, ca repa-
ratiuni in cursul anului 1900, lei 3.830.
Socotind pentru amortisare o durata do 50 do ani, anuitatea co-
respun4et6re cu 50/0 a costului de 394.000, va fi de lei 21.276.
In vedere ca constructia unui Ospel Comunal nu pare a fi apro-

16

www.dacoromanica.ro
194

plata, ar fi de dorit sa se cladesca un pavilion incapator in gradina


din spatele Primariei in care O. se instaleze tote serviciile ce se ga-
sesc astadi risipite in ora§.
Proiectul unei atari cladiri s'a intocmit i costul es dupa devis
este de aproximativ 80.000 de lei.
2). Intoemiri de natura comerciald.
intrepositele de la Giagoga. Cladite in 1895, ocupd un teren pe
Ca lea Rahovei de 76.250 m. p., din cari 62.967 teren liber §i 13.283 o-
cupati de cladire.
Cladirea coprinde 6 corpuri de cladiri principale.
1 pavilion pentru Bursa.
1 pavilion pentru administratie.
4 aripi pentru magasii de coloniale, vinuri.
Costul de infiintare a fost: pentru teren lei 587.400,
pentru cladire . . . » 1.628.000,
Manutanfa. Ocupa un teren de 27.876 m. p., din earl 22.332 teren
liber §i 5 554 ocupati de cladire.
Cladirea coprinde:
Un corp principal (cu 2 caturi) cu ma§inele de macinat . 517 m. p.
Doue aripi magasii de grail 907 m. p.
Co magasie in curte 2 014 2.

B rutaria 514
Hala pentru cazane, motors 192
Atelier, locuinte, biurouri, etc. 1 410 D

Valorea totala a instalatiunil exclusiv terenul, este de


aproximativ 320 000 lei
Data cu chirie In 1897 domnilor Alpern, cu pret de 50.101 lei
anual, acesta instalatiune a fost lasata in parasire.
Reparatil nu s'ail facut, pe basa avisului Serviciului Contencios.
Abatorul. Cladit prin concesiune de antreprisa francesa Alexis
Godillot in 1.865, ocupa pe cheiul Dimbovitei un teren de 28.914 m. p.
din car! 19.851 teren liber §i 9.063 ocupati de cladire.
2 pavili6ne principale de Mere de vite mart
2 magasii de piei.
1 pavilion central pentru vices.
Cladirea coprinde: 2 paviliOne in fata, unul pentru intendenta i
comisariat *i altul pentru veterinarul §ef.
1 pavilion in fund pentru instalatiunea ilumi-
natului electric.
Costul aproximativ lei 1.500.000,
S'a mai cheltuit pentru adaogiri de la 1885 inc6ce
reconstructiuni etc. lei 600.000,
Reparatiunile executate in 1900 au costat lei 3.519

www.dacoromanica.ro
195

Amelior5r1. Un inconvenient gray care se resimte la Abator este


faptul pastrarei in deposit de catre macelarI a seului §i pieilor, ceea
ce ocazion6za o infectiune a localului.
Pentru remediarea acestui WI este necesar a se infiinta : topit6re
de sell independente ci camere refrigerente ; lucrAri ce vor costa 170.000
lei aproximativ.
Halele. Hala Ghica cladita °data cu Abatorul prin ace4 conce-
siune, ocupd pe cheiul sang al Dambovite1 un teren de 10.008 m. p.
din earl: 4.686 teren MI:lit §i 5.322 teren liber.
Cladirea coprinde un corp principal de hall (1,08 compartimonte),
cu un sub-sol cu 74 compartimente.
Gate-va ads:1M u§6re (maghernite) ocupa terenul liber din jurul
Halei.
Costul aproximativ lel 1.000.000,
Reparatiunile executate in 1900 ail costat lei 2.673,
Pentru cele-l'alte hale din ora§ indicatiunile anal6ge aunt resu-
mate in tabloul urmator :

ANIIL TERENIIL TERENIIL


Cheltuell de
HALA CLADIRII TOTAL CLADIT
COSTUL reparatie
In 1900

Amzei . . . m. p. 5.775 1.590 600.000 2.039


Traian . . 1894 ) 1.728 864 283.137 2.021
Grivitei . . 1887 *i 1898 ) 1.160 676 138.961
de pesce . 1887 ) 5.200 1.376 397.414 3.936
de 'Agri . 1898 . 1.623 620 103.486
de fructe . 1885 512 50.485 2.411
de vechituri 1884 630 49.000 1.631

Ameliordrl : 1). Sa se instaleze frigorifere in subsolurile halei


centrale.
2). SA se desfiinteze pravAliile din prejurul latrinelor.
3). SA se planteze arbori pe trotuare.
4). SA se desfiinteze tote gheretdle murdare precum
§i pravaliile din fata halei de peace.
5). Pe terenele comunale libere sA se construesca
pravAlii

3). Intocmiri privit6re la asistenN.


Ospateiria popularci. Cladita In 1899 ocupA pe cheul Dambo-
vitel un teren de 666 m. p. din earl 155 teren liber iii. 511 cladire.
Cladirea coprinde o sail mare de mancare, o bucAtArie, o spe1A-
torie §i trei piese secundare.

www.dacoromanica.ro
196

Costul el de infiintare a fost pentru clddire . . . lei 44.960,


Reparatiunile executate in 1900 ail costat . . . . . lei 1.104,
Bale populare. Cladite In 1895 ocupd in piata Bibescu-Vodd
un teren de 2,858 m. p. din earl* 1.512 ocupat de cladiri §i 1.346 teren
liber.
Costul cladirei lei 171.000,
Reparatiunile in 1900 ail costat . . . . . . lei 3.055,
. .

Asilul de nopte. ClAdit In 1889, ocupd pe cheiul Dambovitel un


teren de 870 m. p. din care 521 teren liber §i 349 clddirea.
Costul de infiintare pentru cladire lei 38.403,
Ospiciul Zerlendi. Donat Primariei de reposatul bancher Zer-
lendi, ocupa o suprafatd de teren de 26.180 m. p., din cari 24.996 teren
liber §i 1.184 ocupati de clddire.
Clddirea coprinde un corp principal cu douo etaje §i 10 earner°,
patru dependinte pentru buctitdril, grajd, spdldtorie, intendenta, 2 mid'
locuinte pentru porter §i gradinar, o ghereta §1 o sera.
Valorea aproximativd, terenele §i clddirile . . . . lei 2200.000,
Reparatiunile in 1900 au costat lei 2.565 ; desiderate transfor-
mare radicald.

4. Lacaluri pentru fC011.

Localurile de §coli proprii ale Comunei sunt in numer de 45


din cari 8 de MeV §i fete.
Costul for de infiintare a fost in total de . . lei 4.294.000,
Cheltuelile de intretinere in cursul anulul 1900 ail fost :
Pentru reparatiunea clddirilor lei 20.345,
Pentru reparatiunea sobelor 2.984,--
S'a mai cheltuit pentru: intret. pavag. §i trotuarelor , 3.166,
) plantatiunilor . . . = 2.133,
Tot in categoria §colilor proprii ale Comunei intra
*cola Protopopul Tudor, functiunea specials, donata Pri-
mdriei §i pentru care s'a cheltuit ca reparatiuni . . . , 1.742,
Localurile inchiriate sunt in numer de 22. Chiria
for se ridica anual la suma de 54.000,
Pentru intretinerea for s'a cheltuit in 1900:
Ca reparatiuni la cladiri 2.071,
Atat la localurile proprii cat §i la cele inchiriate
s'a mai cheltuit:
Pentru mobilier = 14.642,
Pentru rogojini 2.444,
Pentru Intro, intretinere §i abonament 9.220,

www.dacoromanica.ro
197

Mention Am ca lucrArl noui in cursul anuldi 1900:


O pompa cu reservor la §c6la Adrian . lei . 713,
Canalisare de gaz la §cOla Adrian 798,
Plantatiuni ..........
Furtunl pentru stropit
. . .

In fine addogam costul reparatiunilor §cOlei. co-


. .
873,
1.260,
merciale 2.433,

5. Localuri pentru judeedtorg.


PrimAria a construit in 1890, cinci localuri propril pentru judo-
cAtorii de ocOle, cari ail costat in total suma do . . lei. 275.000.
Pentru un al 6-lea local s'a inchiriat un aparta-
ment in strada Popa-Tatu, cu o chirie anuall de . . * 2.800,
Pentru reparatiunile celor 5 localuri s'a cheltuit
in 1900 2.090,
Pentru complectarea §i repararea de mobilier s'a
cheltuit 2.217,

6. Localuri pentru poli(ie.


Casarma guar4ilor comunali. Construita in 1898, ocupa pe strada
Negru-Voda un teren de 2.905 in. p., din cari 1.276 curte, 718 cladire,
911 grajdurile.
Cladirea coprinde : Casarma propriti disa cu incAperl, grajduri
§i anexe :
teren remas din exproprierea Dimbo-
Costul el de Infiintare a fost : vitei (canalisare)
ca clAdire lei 334.932,
Reparatiunile executate in anul 1900 ail costat . . . , 1.662,-.

b) GradinI i squarurilo comunale.

1). Grddini. Gradina Ci§rnegiii cedata conditional PrimAriel in


1884 de catre Stat, ocupd o intindere de teren de 143.030 m. p. din cari:
72.700 gazon §i plantatii,
45.100 alee §i drurauri,
3.402 cladiri,
20.700 lacuL
Lucrarile executate de Primarie, in afara de plantatiuni §i tera-
samente, sunt :

www.dacoromanica.ro
198

45.100 m. p. Impetruiri pentru alee §i drumurl a 2


lei de m. p. lei 90.200,-
20.700 m. p. pardosela lacului
1.226 m. 1. pereul lacului
» 40.952,
Un bufet (1.050 m. p.) , 26.250,
Un pavilion pentru patinat (104 m p) , 3.000,
Un pavilion pentru orchestra ) 3.455,
Un pavilion pentru fantant luminose , 12,300,-
O sera (apartinend Ministerulul de Lucrad Publice)
aproximativ , 12.000,-
O cascade pardsitA ,
Doud privatI , 15.301,
Locuinta hortidiltorului (963 m. p. inclusiv curtea) 4 6.500,
Locuinta cantonierilor , 2.092,
Grilajiti metri liniad 829, adica pe Bulevardul Elisabeta . 207 m. l.
, , , Bul. Schitu Magureanu 515 »
, , , , , A Intrarea Walt. Maracin. 69 ,
, , , , k A Intrarea Zalomit . . . 12 »
, , > , Intrarea Rosetti . . . . 10 »
, , » » Intrarea NorduluI . . . 16 »
SST
Felinare 20 electrice.
20 gaz aerian.
53 petrol.
Band 160
Pentru intretinerea acestor lucrari s'a cheltuit ca material:
la buffet . 1 447 lei
la canton 265
la pa vilionul de lucratorI . 145 s
la sera 601 s
la privati 132
Total . . 2.588 lei
In cursul anului executat lucrAri din noil urmatOrele :
Terasamente §i §oseluiri spre Schitu-Magurenu . . lei 6.600,
PlantatiunI nouI lei 1.684,
Un pavilion de ldptdrie lei 280,
Pentru gradinele Episcopiei, Sf. Gheorghe, Academia IcOnei,
indicatiunile dimensiunilor sunt inscrise in tabloul urmator :

www.dacoromanica.ro
199

Suprafata terenulu!
m. p. I
Numele Gra- Cl &did Grilajurl Felinare Blind
dinel m. p. m. p. No. No.
Total 1Plantatle Alee

Episcopiel . I 4.800 3.040 1.760 245 17 G. A. 12


Sf. Gheorghe 4.370 5.215 660 394 39 30
Academiel . 3.625 2.500 1.125 270 15
Ic OneT . . . 9.600 5.380 4.220 lem:338 15 20

Parcul Vilaret ocupA o suprafata de 38.500 m. p., din care 4.600


alee i 33.900 vlantatiuni.
Costul de infiintare a acestut pare a fost: (anul 1898):
Terasamente 57.639 lei
Basin de apa 2.493
Plantatiuni 15.477 0

Imprejmuire (de lemn) zabrele 952 m. 1.

2). Squarurile comunale. Cel mai important din squarurile comu-


nale, este acela inflintat pe terenul fostel biserici Sarindar; teren cedat
de Stat Primariel, cu conditiune de a fi intrebuintat numal ca gradina.
Acest squar ocupa o suprafata. de 3.470 m. p., din care m. p. 1.950
plantatiuni, 1.520 alee i drumuri.
Alte luerari sunt 120 m. 1. grilaj de sarma.
Band 12.
Cele-l'alte squaruri sunt urmatorele :

1). Pache Protopopescu m. p. 2.100.


2). ScOla Military m. p. 340.
3). Pitar Mosu m. p. 350.
4). Sft. Spiridon m. p. 900.
5). Gara centrals m. p. 2.640.

Pepiniera. Pepiniera Primariel se afla pans la 1900 la Cotro-


ceni, langa vechiul rezervoriii de apa, de unde insa a trebuit sA fie
mutata, in cursul anulul, spre a lasa locul liber pentru constructiunea
noului reservor at apelor alimentare subterane de la Bragadiru. S'a
ales pentru acest scop, terenul Comunei de pe strada Viilor, ocupa a-
colo o suprafata totals de 49.652 m. p. din care :
$cOla de arbori 13.520 m. p.
Rhadnite
of flori 12.369 m. p.
Teren liber 15.176 m. p.
Actualmente pepiniera nu produce nimic ;

www.dacoromanica.ro
200

TocmaT poste 3 anT, in 1905, pepiniera va produce pentru trebuin-


tele gradinelor, cimitirelor, stradelor etc.
Pentru intretinerea anuala s'a utilisat ca :
a). Personal : o parte din acela al gradinelor . lei 2.500,
b). Material : seminte » 1.000,
pueti y) 4.400,
resadniti » 600,
Total . . lei 8.500,
Lipsesce personal de intretinere.
3). Piefe. Plata Bibescu-Vodci ocupa o suprafata de 22.041 m. p.
din care 20.567 m. p. teren liber, 732 m. p. ocupat de cladiri §i 742
ocupat de barace.
Terenul liber este pavat cu bolovani, pe o suprafata de m. p. 9.500
Cladirile din acesta plata s'ai1 executat in 1888, ca paviliOne pro-
visorii pentru, comertul de pesce §i au costat lei 46.490,
Baracele aunt intr'o stare de deteriorare complecta. Socotim te-
renul cu pretul de lei 20 m. p.
ValOrea totals a lucrarilor din acOsta plata este, inclusiv terenul,
lei 514.000
Desiderata. Ast-fel cum se gas esce astacli acOsta plata centrals
lass mult de dorit.
Fiala Sft. Anton. Ocupa o suprafata de teren liber de 1.616
m. p., representand o valore de lei 250.000 ca teren.
Campul Mofilor pe care se in targuri anuale §i bisept6manale,
ocupa o suprafata de teren de 102.510 m. p., din care pavate cu ma-
cadam m. p. 24.820.
Valbrea acestor lucrari represinta o sums de . . . lei 62.000,--
1n scopul serbarilor din timpul targului Mo*ilor, se improvisOza
in fie-care an un pavilion decorat, §I cate-va pravalii cars se inchi-
riOza comersantilor amatorl.
Costul acestor lucrari provisoril se ridica anual la 6.000-7.000 lei.
Ameliorarile ce credem ad ar fi de considerat la Targul Mo§ilor,
sunt urmatOrele :
1). Efectuarea de exproprieri pentru regularea conturului acestel
piete.
2) Amenajarea sistematica a planulul sail ca parcele, strade, accese.
3). infiintarea de pravalii, hangare, magasii etc. de jur impreju-
rul targului, clasate pe categoril, specialitati etc.; instalarea aci a tar-
gului de caT, constructii de midi hale de carne §i pesce.
4). Constructiunea unul pavilion permanent pentru receptiuni in
timp de serbari, solemnitati etc., servind in \acela§i timp de exposi-
tiune §i bursa de cereale.

www.dacoromanica.ro
201

Oborul de vite pe care se sine targ bi-s6pCemanal, ocupa pe bu-


levardul Ferdinand o suprafata de teren de 8.330 m. p. din earl :
165 ocupate de cladiri.
8.165 pavate cu bolovant
ValOrea lucrarilor este : separatiuni lei 14.639,53
pavagie
teren
.. ...
83.300,
. .
.

25.500,

Acest targ este prea mic 0i incomod pentru scopul ce ar trebui


sa indeplinesca.
Ar fi preferabil sa se mute de ad, construindu-se pentru cat un
obor la targul Mosilor, iar pentru cele.l'alte vite un obor la Abator.
Piateta Dudesci, destinata pentru pravalii de macelarie si pre-
cupetie, ocupa o suprafata de 440 m. p. pavate cu bolovani ; 96 m. p.
ocupate cu barace de scanduri.
So gasesce intr'o stare de deteriorare desavIrsita.
Ar fi do dorit sa se fnlocuiasca printr'o mica bald sistematica cu
10-20 compartimente.

c). Cimitirele Comunale.


Sunt in num6r de s ose. Lucrarile ce coprind sunt indicate in ur-
matorul tablou :

SUPRAF A I A GRILAGIUR1
v
W
Z
MIE LE CIMITIRULDI
TOTALA ALgE =
e cLADIR1 m. 1. z,,..
L'-' u..

m. p. mp
erban-Vodit . . 112.558 41.808 (628 Intind. zid { 261
1352 cap. scftndurl 964 21
Colentina . .. . 86.563 24.390 537 zid
f 1
2
k 4544
Sft. VinerI . . . 80.9 9.930 249 b40 9
Ghencea 124 47 144.902 prof. ulucku Opel' 400
k 4 490 nisip. 549
Isvorul-No6 ulucl orb. "0.032
. . 41.501 14 558 alee proj. lipsesce
Iancu-Noti . . . 19.988 i 1.715 petri§ zabrele f 224
k 5.053 nisip proj. ulucl I 620

www.dacoromanica.ro
LUCRARILE TECHNICE PE ANUL 1901.

In anul 1901, dupa organisarea budgetara, am avut pentru lucra-


rile tecnice, un biuroii al Directiunei *i serviciile urmatore :
2). Serviciul Planului, Alinierilor, Cladirilor §i Bunurilor Private.
-.p.3). Serviciul Apelor, Iluminatului §i Studiilor.
4). Serviciul Podurilor §i Soselelor.

I. DIRECTIUNEA

In cursul anului 1901-1902 Directiunea Technica a figurat in


budget cu suma de lei 3.260.000.
In raport cu cele-lalte servicii ale Primariel §i in raport cu to-
talul veniturilor comunale, cheltuelile privitOre la Directiunea Technica
se presinta cu cifrele indicate in tabloul urmsetor :
Lucrari technice . . lei 3.260.000.
.

Datorie publicA . . lei 5.405.000.


.

Alte servicii lei 4.137.000.


Total 12.802.000.

Relativ cu alte ora§e europene, cheltuelile ordinare privitOre la


directiunea technica, precum §i acelea pivitOre la cele-lalte servicii ale
ora§olor, se presinta cum se indica in tabloul urmkor :

www.dacoromanica.ro
ORAE BUCURESCI TORINO LYON MILANO LIPSC A BRUXELL E S VIENA PARIS
p) Popula(iune 282.000 363.000 466.000 484.000 422.000 210.000 1.542.300 2.537.000
e) Suprarati (nature mica) 3.300,[5.500] 1.662 1.200 2.800 2.900 1.007 5.200 4.850
S) Suprafa(i Muted mare) 5.500 1.662 4.384 7.396 5.707 1.007 17.813 --

e). LucrAri technice 3.260.000 lel 4.551.000 lei 6.225 000 lei 8.100.000 lei 9.000.000 lei 23.453.000 lei 32.000.000 lei 99.100.000 lei

d) Datoril publics . 5.405.000 1.631.000 * 5,831 000 6.002.000 ' 9.600.000 ' 13.968.000 * 115 000.000 *

e). Alte servicil . . 4.137.000 4.121.000 * 6.991.000 12.242.000 * - 10.470.000 * 62.190.000 134.400.000

f). Totalul budgetului 12.802.000 * 10.308.000 * 18.327.000 25.835.000 * 36.192.000 43.423.000 * 108.158.000 * 348 500 OW

3260 4551 6226 8108 9000_ 23453


0'54
32880 0,29 83103 0 28
Raportul 1 0'25 0'44 0,30 0 26
18327 0,34 34b000

282-137
12800 10300 ' 25836 ' 36192 ' 43423= 108000 '
3260 4551-12 6225 9000_21
c
26
848 73 32 23463-111,68
210 32M-20 75
1542 ' 32" 39,02
2537
P 282-11'66 363 ' 466=11'21 ' 422 '

c 3260_
0'98
4651_
2 73
6225 5 18
81°° 2,88
9000_
-2900_ 3,10
43453_
100,r23,29
32000
6,15
99000
20,41
s 3300 1662 ' 1200 ' 2800 5200 4850=

t 12802 10308_28 18327_ 25835-53 36192-85 43423


06
108000 348" 16
P 45'39 363 '
39
466=39'32 484 '
37
422 ' 76 2 10 '17 1542
70.10
2537 '

t 12802 10308 18327-15 25835 36192 43423-43 108000 348000_ 71,75


3,87 6,20 27 9 22 12 ..._._0 76
a 3300 1662= 1200 ' 2800 ' 2900=12'48 100r ' b2uu ' 4850 '

www.dacoromanica.ro
204

Pe basa acestui tabloil sail dresat, diagramele de mai la vale, din


earl se vede mai clay situatiunea comparative a oraelor, considerate,
din punctul de vedere al cheltuelilor pentru lucrari technice, al cheltue-
lilor budgetare totale etc.
Diagramul urmetor represinta cheltuelile lucrarilor technice ra-
portate la venitul anual total :

r AA
3

Bucuresci
/Av Torino. Lyon
,
Milano Lips= Bruxelles
A A
Vlena Paris
A
Scars 0.05=1.00

Dupe cum se vede Bucurescii ar 'Area ca se presinta din acest


punt de vedere in conditiuni acceptabile, fate de cele-l-alto orate eu-
ropene .
Dace insa tinem soma ca Bucurescil este un ora§ nal, in forma-
tiune, se intelege u§or cd cifra cheltuelilor sale technice ar trebui sä
se presinte mult mai avantagios, de cat aceea a oraylor considerate.
De alt fel se vede lamurit acesta, din diagramele urmatore cari
Tepresinta cheltuelile pentru lucrari technice raportate la populatiunea
§i la suprafata oraylor ; ( s'a socotit in acOsta suprafata numai par-
tea in adevarat populate a oraeolor, neglijanduse ptirtile marginay,
parcurile, campurile etc. inglobate in zona lor)

VA

f
Bueuresel
7 Torino
Ar7
Lyon Milano
Ar Lipsea
A Ar
Bruxelles Viena Paris
A
Scare 0.001=2.00

www.dacoromanica.ro
205

-Bueuresd Torino
AP Lyon Milano
Av Lipsea
Ar
Bruxelles Viena
/A Paris

Scars. 0.0016=1.00

Se vede din primul din aceste diagrame ca, in raport cu populatiu-


nea exceptandu-se ora sul Lyon, Bucurescil se presinta cu cifra cheltueli-
lor technice cea mai defavorabild. Dar chiar si In raport cu acest o-
ras, avantagiul este numal aparent, si se pOte atribui intocmirilor ne-
rationale din Capita la mistra, dupe cum de alt-fel se probeza acesta
prin indicatiunile celui de al doilea diagram, in care Bucurescil se
presinta in mod cu totul defavorabil.
intru cat privesce raporturile totalului veniturilor comUnale, catre
populatiune §i suprafata, diagramele urmatore arata ca, data in ra-
port cu populatiunea conditiunile capitalei nOstre ar fi mai mult sail
mai putin acceptabile, apoi in raport cu suprafata, ele aunt aprOpe
derisorii.

Bucuread Torino Lyon Milano


A
Lipsea Bruxelles %Ilona Paris

Scara 0.001-4.00

/A-
Bu ccccc el Torino Lyon Milano Lipsea Bruxelles Viena Paris

Scars 0.001 2.00

www.dacoromanica.ro
206

II. SERYICIUL PLANULUI, BUNURILOR PRIVATE, ALINIERILOR


I CLADIRILOR.

A). Sect's, Planului.


La finele anuluT 1900, call() de comunicatie emit impartite pe ca-
tegoriT, dupa cum urmeza:
N-rul Lungimea m. I. uprafata rn. p.
Sosele , 60 . ..... 68.045 . . . 1.615.508
Bulevarae . 15 . . . . 15.756 . . . . 357.860
29 . .....
Strade principale
Strade secultdare
Strade nepavate .
.

.
.

. 616
306
.. .....
..... 125.962 ........
48.307
175.404
. . . . 655.444
1.905.368
1.553.220
Piete . 43 (pietele sunt coprinso in str. de mac sus)
Total: 1.026 433.474 6.087,400
In cursul acestui an desfundandu-se treT strade existente, avem la
finele seu sumele urdiebfire:
No. 1.026 ; Lungimea 433 600 m. §i suprafata 6.088.860 m. p.
Lucrarile privitore la aceste strade, executate de sectia Planului
pang la Inceputul anuluT 1901, erati urmetorele :
Strade cu planuri ridicate separat pentru fie-care . 705
aliniate a 727
de aliniere aprobate de Consiliii 646
decretate §i executate in parte pe teren 614
pichetate 599
numerotate 445
a nomenclaturate 747
nivelate 224

Tn cursul anului 1901,1ucrarile executate de sectia Planului §i Bu-


nurilor private au fost:
a) Strade aliniate in Murat 30
cu alinierile aprobate de Consiliii 9
Strade cu alinierile decretate 4
pichetate pe teren . 27
numerotate 9
* nomenclaturate 3
b) ,xproprierl inscrise in registrul Bunurilor.
Pentru alinieri Qi deschiderT de strade:
113 proprietAti cu o suprafata totala de 19.270 m. p., 16, terene §i
1.255 m. p. 03 suprafata clAdire, platite in total cu 333.780 lei 87 bani.
Costul de m. p. teren si cladire revine la un pret medal de 17
lei si 30 bani.

www.dacoromanica.ro
207

Din terenul luat s'a ocupat de strade suprafata de 11.345 m. p.


§i restul de 7.925 m. p. 16, a remas ca bunuri private ale Comunei.
c) Vinclari de terenuri d'ale ComuneT s'aa facut 13, cu o supra-
fata de 1.975 m. p. 61, producend 32.521 lei 62 banl, ceea-ce revine la
o mijlocie de 16 lei §i 50 banI metrul patrat.
d) Ca lucrari marunte s'ati facut:
Ridicari de proprietati pentru exproprierl 32
Pichetari §i restabiliri de picheti. 41
Numerotari de proprietati 270
Hartil intrate in servicia . 1 818

In fine s'aa executat in intreprindere §i predat PrimarieT in acest


an, 612 planurT de proprietati noul ridicate §i puse in planul general
al Ora§ului, de catre d-1 Marin Dobrescu.
Tot in acest an s'aa predat de statul Major al Armatel 500 pla-
nuri ale imprejmuirilor Bucurescilor pe scara 1/20000.
Personalul intrebuintat de sectia Planulul, Bunurilor Private a
fost plAtit in anul 1901 cu 2.730 lei lunar, iar materialele intrebuintate
a fost pand la 1 Ianuarie 1902, urmatorele :
Art. 121 platit 2.586,50 lei din 3.000 alocati
) 122 ) 880,00 ) ) 8.000 ,
123 2. 2.744,00 2. 6.000 .
180 ) 1.571,14 b ) 2.250 z.

Ca lucrari noul cari trebuesc avute in vedere la sectia Planulul


§i Bunurilor private, aunt:
a) Complectarea planului general, cu constructiile noui.
b) Revisuirea tuturor exproprierilor facute de Comuna.
c) Sistematisarea planului Orasului.
d) Intocmirea unul noa regulament de constructil §i, alinieri.
a) Pentru complectarea planului general' a fost angajat de Pri-
mArie, cu contract, domnul Architect M. Dobrescu, care a predat in
cursul acestul an Primariei planurile a 612 proprietati noui,
AcOsta lucrare trebuesce continuata pans la a§edarea pe plan a
tuturor constructiunilor executate in oral, pans la data de 1 Ianuarie
1901; data de la care s'a luat mesuri a se efectua lucrarea de chiar
personalul sectiei Planulul.
Credem ca pentru terminarea lucrarel inceputa, va trebui doi,
trei anT.
b) Revisuirea tuturor exproprierilor Mute de Comuna, este ne-
cesara spre a se vedea dace nu s'ail facut calcari de particulari. Acesta
lucrare necesitezd insa ca personal, un inginer, un desenator §i trel
lantari cari sa nu se mai ocupe §i cu alt-ceva. Reclamand un salaria
anual de circa 10.000 lei.
c) Sistematisarea orasului este o lucrare de o important/ fun-

www.dacoromanica.ro
208

damentala, ceruta cu insistenta de mai mutt time de serviciul Pla-


n ul
Desvoltarea unui oral fara nici o prey edere de ansamblu, /11.1
este numat in general defectuosa, dar 0i desavantagiosa, prin faptul
ca conduce la lucrari call mai tarcjiil trebuesc distruse, sail cart im-
pedica ori-ce ameliorare viitOre, fara cheltuell marl zadarnice.
Acosta lucrare, care din causa lipsei unui plan exact al orasului,
nu se putea intreprinde in trecut, a devenit posibila acum, in urma
depunerel in cursul anulul acestuia, a planulul ridicat de Statul major
al A rmatei.
Pentru executarea unel atare lucrari, trebuesc preparate mij16ce
financiare importante, ceea ce reclama 'Ate timp $i staruinta ; pentru
studiul insa si proiectarea lucrgrei nu sunt dificultati serlOse si cre-
dem ca s'ar putea lua mesurI fara intarcliere.
Doug idel se propun pentru procedarea de urmat in resolvarea
chestiunel :
1). Prin concurs international.
2). Prin serviciul Planului 1i o comisiune de specialisti din tara
Suntem de parere ca pentru o cestiune de ithportanta acesteia,
uncle sunt in joc lucrari de peste 100 de miligne valgre, este bine sd
se admits o participare cat se pote mai larga de gmeni competenti,
la resolvarea ei.
De aceea credem ca este nemerit a se intrebuinta amandoug pro-
cedarile mentionate mai sus.
Programul de sistematisare este deja intocmit de serviciul Planului.
Pentru a se da curs lucrulul este necesar;
A se pronunta Administratiunea Comunala asupra acestul program.
A se publica concursul $i a se nurni comisiunea de specialisti.
A se aloca sumele necesarii care, ar fi de aproximativ 50.000-
100.000, pentru concursul international si 4.800 pentru personalul su-
plimentar at serviciulul Planului, care s'ar compune dintr'un desenator
si un scriitor.
d). Modificarea regulamentulul de constructit i alinieri. Regulamen-
tul de constructii si alinieri decretat in 1890 are nevoe de a fi revizuit
si modificat in diferite puncte, printre care semnalam urmatorele :
Complectarea regulamintulul cu dispositiunile legilor $i regula
mentelor stabilite dupa 1890 ; precum legea Comunala din 1894 ; precum
legea maximulul din 1895 ; legea pentru bulevarduri i splaiurl 1896,
si legea de exproprieri pentru utilitate publica din 1890.
Modificarea dispositiunel prin care se permite reparatiuni radi-
cals cladirilor supuse retragerel.
Adoptarea unor dispositiunI mai eficace, spre a impedica des-
chiderea de strade noul in ocolul IV.
Serviciul Planului a intocmit deja un proiect de regulam eat care
urmeza a fi supus spre aprobare, onor. A dministratiunei Comunale.

www.dacoromanica.ro
209

B). Secia alinierilor.


Lucrarile efectuate de sectia Alinierilor In 1901, se pot clasa In
resumat precum urmeza :
AutorisAri de constructii :
a). ClAdiri 455
b). Magasil §i grajduri 56
o). Imprejmuiri 224
d). Deposite 42
Autorisari de reparatil 529
Procese de contraventil 591.
Procese de dArimari 160
Exproprieri pentru puneri de alinieri, m. p. 759 pentru earl s'ail
cheltuit lei 17.613.
CedAri de terenuri m. p. 1240,89, lei 14.383,57.
Personalul intrebuintat la sectia Alinierilor, a avut In 1901 un
salar anual de lei 18.800, iar materialul intrebuintat a fost de lei 2300.
La sectia Planulul aunt in vigOre astadi urmat6rele legi, regu-
lamente, prescriptiuni §i ordonante :
a). Legea din 1865 pentru desfiintarea morilor de pe DambovitA
b). ) ) 1893 » Infiintarea easel lucrArilor.
c). , » 1895 . marginirea oraplui.
d). Regulam. 1890 alinieri §1 constructiuni.
2.

e). Prescr. 2. 1894 , ridicarea planulul oraplui.


Dintre acestea, regulamentul de constructii §i alinieri, are nevoe
de a fi complect modifi cat §i pus in cvrent cuprescriptiunile mai mo-
dune usitate In orwle europene. Cestiunea se afla actualmente In
studiul sectiel.Planului.
La sectia alinierilor sunt in vig6re astadi regulamentele §i or-
donantele urm6t6re:
a). Regulamentul special pentru Bulevarde.
b). ' » » brutaril.
c). 2. ) , ape gaz6se.
d). » » » mustArii.
e). Ordonanta pentru deschiderea de strade.
f). , , » deposite de lemne.
g). ' deposite de fan.
h). . , , macelarii.
V. 2 , , scranciobe.
j). ) , . co§uri de fabrici.
k). » » » qoprone In ocolul IV.

14

www.dacoromanica.ro
210

C) Sectia cladiriler
Proprietatile comunale existente la inceputul anulul 1901, se
pot clasa in trel categorii :
a). Cladifl propiti dise, usine, hale, instalatiuni diverse.
b). Gradin1 qi squarurt
c). Cimitire.
a) Clcidirt propriii rise.
Principalele cladirI §i instalatiuni comunale, apartinend primei
categorii, se pot enumera precum urmeza :
Oficiul stares civile.
Laboratorul chimic.
II

1). Ospelul Comunal cu anexele sale:


Laboratorul de vaccinare.
Localul Serviciului de Pod. Sos.
Intrepositele Giagoga.
2). InstalatiunI de natura comerciala: Manutanta Colentina.
Abatorul.
Halele.
Ospataria.
3). Intocmiri privit. la asistenta publ. Basle populare
Asilul de nopte.
Ospiciul Zerlendi.
4) Localuri pentru §co11: r 59 localuri proprii pentru poll primare.
22 localuri inchiriate pentru scori prim are.
5) Localuri pentru judecatorii: 5 Localuri propii.
6) Localuri pentru politie: 1 cazarma a guarcjilor comunali.
b) Gra dini pi squaruri munieipale.
1) Gradinele : Ci§megiil, Iconei, Episcopiei, Sf. Gheorghe. Uni-
versitatea, Filaret.
2) Squaruri: SArindarul, Bul. Pache, Grivita, colt cu str. Sculpturei.
3) Piete : Bibescu-Voda, Sf. Anton, CAmpul Mo§ilor, Oborul de
vite, Piata Dudesci.
c). Cimitire.
erb an-Vod A, Ghene a, Sf. Vinerl, Isvorul nou, Iancu-noii, Colentina.

In ce privesce instalatiunile acestor proprietatI comunale sa se


vadd darea de same pe anul 1900.
In 1901, s'ail facut, pentru intretinere, urmatorele reparatiuni:
La Hala Ghica au costat . 3 940 lei
Ospataria populare au costat 1 319
Bail() populare au costat. 1 673
Asilul de nopte all costat 1 958
Ospiciul Zerlendi au costat 1 995

www.dacoromanica.ro
211

Pentru intretinerea localurilor de §coli s'a cheltuit in 1901:


ca reparatiuni la cladirl , 1.630,
Atat la localurile proprii cat cii la cele inchiriate s'a
mai cheltuit:
Pentru mobilier * 11.544,
Pentru rogojini , 2.460,
Pentru filtre, intretineri §i abonamente 2.154,
In fine adaogam costul reparatiunilor §c6lei corner-
ciale 1.442, -
Pentru reparatiunile celor 5 localuri comunale de
judecatorii s'a cheltuit in 1901 * 3.030,
Pentru complectarea §i repararea de mobilier s'a
cheltuit , 927,
Reparatiunile executate la casarma guarcjilor comunali in anul
1901 air costat lei 300.
Pentru intretinerea gradinei Cimigiit s'aii cheltuit ca material:
La bufet 1.447 lei.
Canton . 263
Pavilion de lucratori 145 ,
Sera 601
Priv ati 132
Total . . 2.588 lei.
*i ca personal 10.000 ,
Pepiniera ocupa actualmente o suprafata totala de 49.652 m. p.
din care :
*cola de arborl . . . . 12.520
Rasadnite i flori . . . 13.369
Teren liber 15.176
Actualmente pepiniera nu produce nimic.
Tocmai peste 3 ani, in 1905, pepiniera va produce pentru trebu-
intele gradinelor, cimitirelor, stradelor .etc.
Pentru intretinerea anuala s'a utilisat ca :
a) Personal: 0 parte din acela al gradinelor . . . . lei 2.500
b) Material: Seminte, pueti §i resadniti in valOre de .. 1.000
Pueti 4.400
Rasadniti 600
Total , 8.500
lipsesce personalul de intretinere.

www.dacoromanica.ro
212

III. SERTICIUL APELOR, ILUMINATULUI SI STUDIILOR.

A) Luerarile de alimentare en apa.


Apa de alimentare a Capita lei s'a obtinut in 1901 prin complexul
instalatiunilor de captare, decantare §i filtrare de la Bacu-Arcuda de
unde prin apeductul Bacu-Arcuda, a lost adusa la reservorul de la
Cotroceni §i apoi distribuita in ora§, prin ret6ua conductelor de dis-
tributiune.
Cantitatea totals de apa distribuita in 1901 a fost de 20.252.753
m. c., adica In mijlociii 55.487 m. c. pe di.

a). lnstalafiuni, de captare, decantare fi filtrare


Captarea apelor la Arcuda se face din canalul Dambovitei Bre-
zoaia-Bacu prin 4 porti cu stavilare, prin care se reguleza intrarea
apel in basinele de decantare.
Terenurile expropriate apartinend instalatiunilor de
la Bacu-Arcuda, in suprafata 110 hectare ; se exploateza
in regie §1 a dat in anul 1901 un venit din vindarea fa-
nului, trestiei etc. de lei 550.
Pentru serviciul instalatiunilor de captare filtrare qi
aducerea apel a functionat un personal de : 2 suprave-
ghetori, 4 guardi calari, 14 salahorl §i un num6r de lucra-
tori suplimentari, reclamand o cheltueala anuala de . . , 17 995,
Intretinerea instalatiunilor a costat in cursul anului
1901 ca reparatiuni etc. . . . .. » 1.318,
ca material de exploatare nisip etc v 15.832,
Din cele ce preced, se vede ca costul total anual al
lucrarilor de captare, decantare §i filtrare, inclusiv exploa-
tarea acestor lucrari, se ridica la suma de 2. 162.111,90

b). Apeductul fi reservorul.


Apeductul Bacu-Cotroceni prin care se aduc a.pele
pana la Cotroceni qi reservorul de la Cotroceni, in care se
inmagasineza o cantitate de 10.000 m. c., au costat pang
la 1 Ianuarie 1902 suma de (vedi darile de soma anteri-
riore) v1.739.071,
Pentru serviciul acestor instalatiuni a functionat ca
personal:
2 fantanari platiti cu suma de , 2.360,- --
2 guardI calarl . ' 2.880,

www.dacoromanica.ro
213

Pentru intretinerea for s'a cheltuit ca reparatiunl §i


ca material de exploatare lei 120.
Ala in cat sarcina anuala totals ocasionata de aceste
lucrarT revine la * 103.824,

c) Usina hydraulicci.

In ce privesce instalatiunile UsineT de la Grozavesci, §i numorul


§i puterea pompelor, a se vedea descriptia pe ann. anteriorl.
Suprafata terenului ocupat de Usina §i anexe este de 15,532 m.p.,
din care 2.453 este ocupat de cladirT.
Costul instalatiunilor usineT a fost la 1 Ianuarie 1901, de ley
1.159.706 inclusiv cladirile. Ceea ce represinta o anuitate de amorti-
sare cu 50/0 in timp de 50 de and de 0.054 X 1.159.726 = ley 62.624,
Pentru serviciul Usinei s'a intrebuintat ca personal
acela indicat in budgetul ordinar 1901-1902, reclamand
un salariil anual de x 21.240,
Pentru intretinerea Usinel s'a Intrebuintat ca mate-
rial de exploatare :
187.20 tone consumate pentru incalditul localulul U-
sinel *i tone titeiil 1.391,750 a 48 lei tona s 5L794,65
Unsorl minerale, grasiml, droguerif etc. 10.323,03
ma§inT §i pompe 1.243,00
§i Cu reparatiuni
la cladiri 150,80
Din cele ce preced results ca costul anual de intretinere §i ex-
ploatare a usinet hydraulics twine la lei 175.101,00
Resultate. Volumul de apa pompat cu ma$inele a fost
in 1901 de 5.483.364 m. c. la o inaltime mijlocie de 35 m.
in timp de 4.842 ore, pentru care s'a Intrebuintat 1.204
tone 55 titeiu valorand > 51.795,6E
Travaliul respectiv in cal.-ore a fost decT de :
5.483.364.000 X 35-792.325.
75X00X60
S'a cheltuit prin urmare de cal-ord respectiv: 1,52 kgr. inclu-
sly consumatia pentru incalcjitul cu vapor al localului UzineT, care se
urea la 65 kgr. de Weill pe ord.
In cursul anulul s'a executat ca lucrArT noul la usina hydraulied,
transformarea focarelor de la cazanele cu aburl, spre a functiona cc
titeiii in loc de carbunT.
Avantagele cart' ail motivat acesta transformare sunt:
1). Superioritatea titeiulul ca putere calorifica cu 15% asupra carb
2) Superioritatea titeiulul ca eftinatate . . . cu 100h, asupra carte

www.dacoromanica.ro
214

d). Ape le subterane de la Bragadiru.

Lucrarile pentru aducerea apelor subterane de la Bragadiru date


in intreprindere in basa contractuluT No 10.836/1899, find complect
terminate, punerea in exploatare a acelor ape s'a facut pe cjiva de 1
Septembre 1901.
Costul total al acelor lucrAri a fost de lei 2.900.0'00 ceea ce
amortisarea cu 50/0 pe timp de 40 de ant, de o anuitate de 0,058Xlei
2.900.000. lei 169.070,00
Suprafata terenurilor expropriate si aplicate la face-
rea instalatiunilor a fost de 45 hectare cart all costat in
total lei 147.000.
Pentru serviciulul exploatarei acestor ape s'a intre-
buintat ca personal :
1 Mecanic la usina din oral.
1 Mecanic la colectorul I $i II.
2) Cantonieri la colectorul I si II si a costat intro
1 Septembre si 31 Decembre 1901 lei 3.060,
Pentru Intretinerea usinel s'a intrebuintat ca material:
CarbunT de Vesffalia tone 600Xlei 53.50.1e1 32.100.00
CarbunT Cardiff tone . . 115X ' 57.00= , 6.355,00
Unsori minerale, grasimi etc. 11.300-7 X4= 2- 6.456,00
Total . . lei 46.224,
Costul deci de intretinere si al exploatarei apelor
sub-terane, pentru timpul sus citat revive la :
1.690.70 X 4
12
+ 46.224,80 + 3.060 = , 105.640,-
Resultate. Volumul de apa pompat de la 1 Septembre
1901 la 1 Ianuarie 1902 a fost de 3.808,792 m. c. ridicati
la o inaltime mijlocie de 15 m. 1. inclusiv frecarile.
3.808.792.000 X 15
Travaliul respectiv in cat -ore a fost deci
75 X 60 X 60
= 211.599,
S'a cheltuit prin urmare pe cal-ora 3.380 kgr. carbunT.
In intervalul de la 1 Septembrie 1901-1 Ianuarie 1902,
s'a executat lucrari nouT la aceste instalatiunT, pentru suma
de lei 50.000 care sunt coprinse in cifra totala de lei 2.900.000.

e). Refeua de distribu(iune.

Retaua de distributine coprinde la inceputul anulul 1991 o lun-


gime totala de strade m. 1. 173.886,44.
In cursul anulul s'ail executat conducte pe o lungime de m. 1.

www.dacoromanica.ro
215

2.419,40 a§a in cat la sfir§itul anului lungimea totals a retelei de dis-


tributiune erea de m. 1. 176.605.93.
Din acesta retea s'a alimentat ora§ul prin ;
Robinete de concesiune 5 308
Gull de apa , 998:
°Wine de apa 2-1-.
Fantani publice , . . 23:
Basins ti§nitore , 35.
Lungimea bran§amentelor particulars la 1. Ianuarie 1901 a fost
de 38.261,40 m. 1.
Bran§amente particulars executate in cursul anului 1157,70 m. 1.
Costul instalatiunilor de distributiune a fost la inceputul anului
1901 de lei 3.554.095,67, iar costal lucrtirilor noui a fost de lei 32.153,48.
Amortisarea cu 5 0/0 pe timp de 40, ani revine pentru totalul a-
cestor sums la 0,0583 X 3.586.249 = lei 209.078,
Pentru intretinerea acestei retele ca reparatiuni s'a
cheltuit anual (Contractul Bolintineanu) 20.344,
Numerul abonatilor la spa ail fost la inceputul anului
1901 de:
5.012 cu taxare pe camera.
108 cu comptori.
In cursul anului s'a mai executat bran§amente pentru:
184 abonati cu taxare pe camera §i
10 abonati cu comptori.
Pentru serviciul retelei de distributiune s'a intrebu-
intat ca personal de intretinere:
4 fantanari platiti anual cu un salariii de lei 7.200,-
4 ajutore lei 3.240,
Total lei 239.762,
f). Cheltuell generale.
Pe langa cheltuelile mentionate pans aci mai sunt de adaogat
urmatorele:
2/3 X 1/3 din salariul personalulul Directiunei technics =
2/11 X1/3 X 24.560 (0 treime revine iluminatului public) 5.457,30 =
2/: X 1,/. din materialul prevoclut la art. 133 al budgetulul
1/8 X Vs 8.000 =. 1.777,75
2/8 din salariul personalulul de la statul 8 litera D. adica
2/' 21.840= 14.560,00

g). Resultate generale.


Cantitatea totals de apa distribuita in ora§ in cursul anului 1901
a fost de 20.252.753 m. c.

www.dacoromanica.ro
216

Cheltuelile totale fiind de let 811.243. se vede ca costul de metru


811.243
cub de ape distribuita anual revine Comunel la 20.252.753 0'04 lei.
Repartisate aceste cheltuelI la quantitatea de ape consumata anua
de public, care este de aproximativ 4.000.000 m. c., costul metrului cub
revine la aproximativ 0,20 lei.
Acest cost este relativ mare. Costul total este de asemenea mare
pentru un ora§ cu o populatiune de 250.000 locuitorl. De alts parte
presiunea este insuficientd, din causa sistemului de distributiune cu
robinet liber. Se p6te dice ca In general distributiunea de ape din Ca-
pitala este nesatisfacotore.
Remediul pentru tote aceste inconveniente reside principalmente
in adoptarea sistemului de distributiune prin comptori; lucrare pentru
care se intecmesce actualmente un proiect la Directiunea technics.
Diferite alto ameliorari sunt de asemenea necesare, precum:
Sporirea capacitatii retelit de distributiune.
Instalarea de apar ate pentru controlul perderilor din conducte etc

B). Canalul Dimbovitel Intro Brezbia si Baldnea


a). Partea de la Bresaa la Ciurel
In ce privesce instalatiunile a se vedea lucrarea anului interior
Serviciul de manevrare al stavilarelor se face subt
conducerea unlit supraveghetor, de cat° 2 cantonieri
reclamand un salariti anual total de p 1.440,
Pentru intretinerea acestor lucrari, ca reparatiuni
nu s'a cheltuit nimic In 1901.
Sarcina totals resultand din executarea §i intretinerea canalulul
Brez6ea-Grozavesci este de lei 11.810.00.

b). Partea dintre Ciurel fi Bdlcenca.


Penh u intretinerea acestel parti nu s'a cheltuit nimc in 1901.
Pe lungimea de la Grozavesci la Ciurel, lucrarea de adancirea.
Dimbovitei s'a terminat §i receptionat provisoriii in lung Noembrie 1901
Costul a fost lei 1.560.000.
Acesta lucrare coprinde afara de adancirea Dimbovitel, darama-
rea vechel caderi de ape §i a podulul C. F. R. constructiunea unel ca-
dert not la Ciurel, a unui canal de aducerea apei la turbine, §i con-
struirea unlit pod metalic noil pe sosoua Grozavesci.
Cheltuelile de intretinere pand la receptia definitive, care dupd
contract trebue sä se face dot ant dui)/ receptia provisorie, cad in
sarcina antreprisel.

www.dacoromanica.ro
217

c). Partea de la Abator la Bdlcenca.


Corectiunea acestei pall a canalulul Dimbovitei a fost esecutata
in acela§i timp cu aceea din oral (1886), in scopul asigurarii unel
scurgeri mal repecji §i fare deposite a apelor murdare varsate in riii
de canalele ora§ului.
Lucrarea coprinde executarea ca terasamente a unei albil drepte
(tree aliniamente) pe o lungime de vre-o 17 Kilometri in ovalul ora§ului.

C). Lucriirile iluminatului.


Iluminatul oraplui s'a Mut in cea mai mare parte prin gaz aerian
Doug din bulevardele principale sunt iluminate cu electricitate,
iar partile margina§e sunt iluminate prin lampi cu petrol.
1). lluminatul cu gaz aerian.
Iluminatul cu gaz aerian se face de catre Compania de gaz, pe
basa concesiunel incheiata in anul 1868 (a se vedea caetul de sarcini).
Instalatiunile iluminatului cu gaz aerian sunt descrise in detaliu
In descriptiunea generals a lucrarilor Capita lei.
Ele coprind in resumat:
1). Usina din bulevardul Neatarnarei:
2). Canalisarea de tuburi $i.
3). Lanternele de pe stradele oraplui,
representand in total o valorea de aproximativ . . . . lei 5.000.000.

a). lluminatul public.


Numeral becurilor a fost in total la inceputul anului 1901 de
3.967, din care 3.113 in lanterne patrate ordinarez
817 in lanterne rotunde:
10 in globurl:
27 in becurl simple.
In cursul anului s'ail Infiintat 3 felinare noi.
Canalisarea de gaz coprindea la inceputul anului o lungime de
115.816 m.
In cursul anului s'a sporit acesta lungine cu 274 m. 1.
Cuantitatea de gaz consumata in 1901, pentru iluminatul strade-
lor, a fost de m. c. 1. 633.513, pentru care s'a plata de Primerie a
0 lei 2.187 de m. c. lei 357.249,30.
Cuantitatea de carbuni introdusa cu scutire de accis, a fost de
22.320 tone.
Amendile aplicate in cursul anului, pentru midi defecte a fost de
331,14 lei.
Pentru amencjile privitore la lipsa de putere luminetere, obser-

www.dacoromanica.ro
218

yam cA, de §i prin sentinta Curtil de apel N-rul 32 din 23 Martie 1898, se
trimesese chestiunea la arbitri, PrimAria pe basa avisului serviciuluI
Contencios a continuat sä aplice amendile prev6dute do aliniatul II
de sub art. 36 al caetului de sarcini, kilt pe acest motiv a retinut Com-
paniei de gaz, cu Incepere de la 1 Ianuarie 1900 §i pand in present,
plata Intregei consumatiuni a gazului.
In cursul anului 1900 s'ail urmat tratari intro administratiunea Co-
munala qi Compania de gaz pentru acordarea din nal in concesiune
pe timp de 40 ani a iluminatului cu gaz §i cu electricitate a Capita-
lei. Un proect de caet de sarcini a fost intocmit de Directiunea tech-
nica in acest stop, care a fost votat de Consiliul Comunal in cursul
anului 1901.
Curand dupd acesta schimbandu-se guvernul, noua administra-
tiune Comunalti, ale cares vederi sunt cu totul altele in acosta ches-
tiune, nu a dat nici o urmare votulul mentionat.

b) Iluminatul cu gaz at stabilimentelor comunale.


Nurarul becurilor a§edate in stabilimentele comunale a inceputul
anului a fost de . . . . . 810, din cars 421 parmanente 389 variabile.
In cursul anului Infiintat ) 131
§i s'ail transformat . . . . 238 ) * 238 , in 238 2.

Cantitatea de gaz consumata a fost de:


159296 X0.2187=34.838,04
Total lei . . . 34.838,04

c). liuminatulurivat,
Pentru iluminatul privat cu gaz, cantitatea consumata a fost de:
m. c. 41.432.275 A 0.2843=161 1.178.919,60.

2). Iluminatul electric.


Iluminatul electric al stradelor se face in regie de catre Primarie.
Acela pentru particulari se face de catre diferite SocietatI particulare.

a). Iluminatut public electric.


Iluminatul public electric coprindea la inceputul anului 1901 ca
lampsi urmatorele:
Pe Bulev. Elisab., Acad. §i Carol cu 65 lamps volt. de cate 10 Amp.
) Coltea. 28 , ) , , , ,
Soseaua Kiseleff 32 , , , , D D

Gradina Cismigiu . 20 , * * *
Numerul total al lampilor a fost de 1.45

www.dacoromanica.ro
219

Costul de instalatie al acestor lampi inclusiv candelabrele, soco-


tit a 750 lei de lampa, este aproximativ : 750X145=108.750.
Ceea ce eorespunde unel amortisari anuale pe 20 de ani de 8.696,
Pentru intretinerea lampilor ca reparatiuni, s'a cheltuit
de la art. 155 leT 2.500,
Pentru functionarea for s'a intrebuintat carbuni pentru
crei6ne :
2/3 365X145X0 lel 18= (aproximativ) . 6.500,
Pentru serviciul dilnic al lampilor a functionat -un per-
sonal de 4 lOmpi§ti plati(i anual In total cu 110X4X12=lei 5.280,
num6rul Kilovatilorore consumatl in 1901 a fost de 159.495
§i anume :
cu turbina . . . . . 36.801 Kw-ore.
cu aburi 122 694 3.

b). Canalisarea electric&


In ce privesce reteaua canalisarii electrice, a se vedea anul an-
terior.
Pentru intretinerea acestel can alisari s'a cheltuit ca
reparatiuni In cursul anulul 1901 lei 250,
Asupra isolamentulul §i rendmentulul canalisaril nu s'a facut nicl o
verificare sail masurare, din lipsa de personal. Ar fi de dorit ca a-
cesta lacuna sä fie Irnplinita.
Iluminatul stabilimentelor comunale coprinde :
La usina hydraulica 6 lampi voltaice 10 Amp. §i 40 incadesc. de 16-1
La Abator 4 3. 3. 140 de 10-1. 3.

c). Instalaliunile generatore coprind:


2 dinamos system Pieper a 80 Amperl §i 600 volti.
2 dinamos Gramme-Schukert 60 Amperl ci 570 volti.
Actionarea acestor aparate se face pentru eel d'Intaiii printr'o
ma§ina cu aburl typ bayoneta (Swiderschi) de 120 cal putere ; iar pentru
eel de al doilea, in general printr'o turbina de 190 cal putere.
Productiunea dynamourilor a fost in 1901, de 194,520 Kw-ore
§i anume :
44.838 Kw-ore produ0 cu turbina in timp de 846 ore.
149.691 Kw-ore produs cu ma§ina cu aburl de 2.814 ore.
Cheltuelile de intretinere §i exploatare ale usinel electrice aft fost:
a). Ca material :
Combustibil titeiii 422.100 din care 144 910 a leT 48,00 tona
277.190 kgr. a leT 43.00 18.874,85
Unsorl minerale, grasimi drogueril etc 4 000,00
22.874,85

www.dacoromanica.ro
220

Ca reparatiuni la dynamourl lei 150,


la masina cu aburl 600,
Ca personal 2 mecanicT §i dol salahorT . . . . . . Lei 7.200,
La acestea maT sunt de ad aogat ca cheltuell generale:
A nuitatea de amortisare pe timp de 40 de ani cu 5°Ja
a costului de infiintare de aproximativ 120.000 . . . n 7.000,
S alariile personalulul superior » 4.000,
Din cele ce preced resulta ca costul de Kilowat.
ora produs de usina electrica in 1901 a revenit la 0,42 lei.

3). Iluminatul en petrol.


lluminatul cu petrol s'a continuat pe basa contractului incheiat
in anul 1900 cu d-1 Barbulescu.
Instalatiunile coprindeati la inceputul anului, 3.028 lampf.
In cursul anului s'aii infiintat 38 lampT noul §i s'ail desfiintat 6,
asa in cat num6rul total al lampilor cu petrol la sfirsitul anului 1901
a fost de 3.060.
Amendile iluminatulul cu petrol a fost de . . . lei 137.299,47
4). lluminatul cu ulel mineral dens.
Iluminatul cu uleiurile dense s'a continuat pe basa contractelor
cu domnul Croizat, incheiate in aniT 1894 si 1897.
Instalatiunile coprindeau la inceputul anului 966 lampT.

D) Sectiunea Studillor.
a) Lucrdrile adancira, Deimbovifei.
In darea de sOma a anului 1900 am facut mentiune de acesta
lucrare care s'a sfirsit in cursul campaniei anului curent. Receptiunea
provisorie a lucrarilor s'a facut in luna Noembrie trecut.
Lucrarea In total cum a fost executata s'a urcat la suma de lei
1.560.000, si se compune din sOse part): deosebite :
1). Demolutiunea vechieT caderX de apa $i a podulul C. F. R. de
la Grozavesci.
2). Canalul noil de aducerea apelor la turbine.
3). Adincirea DImbovitei intro Ciurel §i Grozavesci.
4). Podul paste Dimbovita in punctul undo o traversOza soseaua
Grozavesci.
5). Caderea de apa cea noun de la Ciurel.
6). Canalul de descarcare a turbinelor, regularea §i insemintarea
taluzurilor, intro Grozavesci §i soseaua CotrocenT.
Cum am spus in darea do s6ma a anului trecut, s'au executat
unele lucrarT neprev6clute in proiect i anume :

www.dacoromanica.ro
221

Pilotajul la canalul de aducere al turbinelor.


Canalul de descarcare al canalulul de aducerea apelor la Using.
Costul acestor lucrgri suplimentare este de lei 200.000 §i e co-
prins in suma argtatl mai sus de lei 1.560.000.
b). Lucrdrile de canale not efectuate in cursul anului 1901 sunt:
1). Cana le noul pe stradele:
tub. 0,25tub. 0,30 tub. 0,40 tub. 0,60

Str. Oltarului . . . m. 1. 105 93


Cal. GriviteiTrifan m.l. 27 139 531

.....
Str. Telegrafului, Tgrani
i Feciorel . .
Asanarea cartierulul la ci-
92,50 248,50

mitirul Reinvierei 144.50


in total m 1. 132 4- 324.504 248.50 -1- 675,50 4.380.5
In valdre totalg de 31.612.00 lei
reparatiunea complecta a deversorului Sft. Ilie . . . 2.747.00
) canalulul la Hala Ghica 544.50
racordul la str. Birjarilor 170.00
in total lei ,35.074.50
2) Pentru proectul general de canalisare s'aii terminat tote cal-
culele, profilele §i detaliurile atat ale colectdrelor cat §i ale deverso-
rilor, continuandu-se cu copiere pe curat a desenurilor intocmite in
original.
3). Pe langa aceste lucrAri s'a intocmit proectul ci s'a executa-
lucrarea de descArcarea bgltilor in jurul basinelor de decantare de
la Arcuda-Joita, in valdre de lei 7.000.
S'a intocmit proectul pentru spglarea canalelor cu apele de la
Reservorul CotrocenT.
La sectiunea apelor de munte s'a ridicat poligonul gi s'a nivelat
terenul de la- Scrop6sa intocmindu-se §i planurile respective.

IV. SERTICIUL DE PODURI I SOSELE


1). Cai de comnnicatie.
a) Pavage pi impetruiri.
Din punctul de vedere al pardosirei cailor de comunicatiune, ten-
dinta principals urmata pang astAcil a fost §i este de a se generalisa
pe cat se pOte mai mult pavarea cu pietra cubica de Turc6ia, plata
care este cu totul superiorg, avend o durabilitate fOrte mare ci avan-
tagii chiar asupra pietrei de Quenast cAci nu se lustruesce c1 prin ur-
mare nu ocasionoza alunecarea cailor. In fie-care an de pe la 1890 in-
c6ce s'ai1 executat 15.000-20.000 m. p. pavagiii cu acosta pigtrg, ceea-ce

www.dacoromanica.ro
222

revine aproximativ 1/100 din suprafata totals actuala a stradelor pa-


vate ale oraplui.
Pavagele de bolovani convin numai din causa costului for mic
kii acesta numai pentru stradele cu o circulatiune restransa, cad' pen-
tru stradele cu o circulatiune intensa, reparatiunile §i reconstructiile
se impun a§a de des in cat in definitiv costul acestor pavage, data
ar fi bine intretinute, ar reveni mai mare de cat acela al pavagelor
cu pietra cubica.
In acesta ordine de idol este de observat ca pe cand repara-
tiunile §i reconstructiile pavagelor cu pietra cubits necesiteza numai
nisip §i o cantitate neinsemnata de pi6tra, pavagele de bolovani ne-
cesitaza chiar la reparatiuni eel putin 30-40 0/0 din piOtra necesara
la constructia din noil.
Ore -carT Incercari de pavage de lemn qi de asfalt s'ail Mut pe
calea Victoriei, strada Corabiei, Eldorado §i Nona. Dar in afara de
inconvenientele de lunecare pe cari be presinta aceste pavage in tim-
pul zapeclilor, ele nu convin oraplui nostru pentru consideratiunea
mai generala ca canalisarile acestuia de gaz, apa, electricitate, etc.
ne fiind Inca definitiv executate §i complectate, fnndatiunea for de
beton presinta un obstacol la on -ce constructie sail modificare eventuala
Pentru §oselele Capitalei se intrebuinteza in cea mai mare parte
pietri§ de Prahova §i in mai mica mesura pieta sparta de bolovani
de Ialomita (Laculete). Calitatea pietriplui de Prahova nu este sa-
tisfacat6re din causa ca avend o duritate mica se sfarima §i se useza
rcpede. PiOtra sparta do Ialomita este preferabila, totu§i pentru a
putea obtine sosele impetruite satisfac6t6re, ar trebui sa se Intrebu-
inteze pieta sparta de Turc6ia, singura care a putut resista la Braila
unde este o circulatiune intensa de vehicule incarcate cu cel putin
2-3 tone §i in gall de Nord la mica vitesa. Ar fi de dorit sa se
Lea o incercare pe una din soselele frequentate §i in special pe §o-
selele BOnaparte gi Stefan cel mare, cari tocmai au nevoie de a fi.
reparate.
Pavagele §i impetruirile existente la Inceputul anului 1901, sunt
cele urmatore :
1). Sosele . . ...... 780.834 m. p. a 4, lei 3.123.336,-
2). Pavage cu pieta cioplita 410.105 m. p. a 18, » 7.381.890,-
3). Pavage cu bolovani . . 1.475.167 m. p. z 4,00 » 5.900.668,-
4). Pavage cu basalt . . . 10.567 m. p. ) 17,00 . 179.639,
5). Pavage cu asfalt . . . 2.045 m. p.3, 18, ) 36.810,-
6). Pavage cu lemn . . . . 9.334 m. p. » 18, » 168.012,
In total lei . . . . 16.790.355,
Socotind pentru aceste pavage duratele respective indicate mai

www.dacoromanica.ro
223

jos, anuitatile necesare amortisard for cu dobindd de 50/o aunt ur-


matorele :
1). Sosele 3123336, . 10 and . . . 404.472
2). Pavage cu pietra cioplita 7.381.890, . 50 and .
. . . 404.380
3). Pavage cu bolovani . . 5.900.668, . . 10 and . . . 764.136
4). Pavage cu basalt . . . 179.639, . . 01 ant . . . 23.263

strat de beton in. p.


2.045 a 8,00 161=16.360,00 lel 50 and 896
5). Pavage cu asffalt
strat de asfalt m. p.
2.045 a 10,00 lei= 20.450,00 lel 5 ani . 4.723
strat de beton m. p.
9.334 a 8,00 161=74.672,00 101 50 ani 4.090
6). Pavage cu lemn strat de lemn coprinclend manopera in. p.
9.334 a 10,00 W=93.340,00 lei 3 an!. 34.256

Lucrarile de pavage ei impetruid executate de Serviciul Podurl


ei Sosele in cursul anului 1901, sunt urmatorele :
Pavage cu pietrci cubicci. Prin contractul incheiat de Pri-
marie pe 20 de ani cu d-nil V. L. $tefanescu & Comp. s'a stabilit un
minimum obligator de 1.000.000 de pavele de TurcOia pe an. Cu acesta
pietra s'a executat in .cnretil anului o suprafata de pavage de 20.000 in. p.
Pretul materialului predat la Antrepositele comunale a fost de
lei 26.000 mia de pavele. Transportul pe eantiere s'a facut cu caru-
tele serviciulul ei a revenit in medie la 4,00 lei pentru mia de pavele
ei prin urmare pretul pe eantiera se pOte socoti la 264,00 lel mia.
Socotind 50 bucati la in. p. furnitura materialului de piatra re-
vine la 161 13,20. La acesta se adaogg nisipul 161 0,60 ei 1,00 leii ma-
nopera ei transportul celor-l'alte materiale ei al pamintului, ceea-ce
face sg revie pretul la lei 14,80.
S'a mai - executat cu pietra cioplita veche, de diferite proveniente
aflata in deposit, o suprafata de 5.267 m. p., socotindu-se pentru ma-
noperA, transport ei nisip 1.50 de m. p. ravine la 5.267X1.50=7.950,50
Pavage Cu pietrd cioplitd. Supiafata de 25.267 m. p. de con-
structie din noil de pavagiil cu pietra cioplita, se repartisoza in mo-
dul urmator:
Calea Grivitei, de la Gara de Nord pang In str. Dan-Vodg. 2730 in. p.
Strada Ban-Vocid, din Grivita §i Impreung cu Viaducul pana
in eoseua Basarabilor 4958 m. p.
Soseua Basarabilor, IncepOnd de la viadiecul C.Fe-
rate pang in dreptul calel Plevna 5037. m. p.
Aceste trei strade constituesc drumul obienuit al carutelor de la
Magasia Garet de Nord de mica vitesa in Oral, care drum din causa
unei circulatiuni grele ei intense, era aprOpe in tot-deauna impracti-

www.dacoromanica.ro
224

cabil, pavagiul de bolovani ne fiind propriii de cat pentru stradele


cu circulatie f6rte restransa.
4). Sir. Bati$tea, din Po lona in Teilor 1090 m. p.
5), Portiunea aliniata a str. Cosma incepond din Victoria . 827 m. p.
6). Ca lea Calara§ilor din Mircea Voda in Sf. Stefan . 2149 m. p.
7). Strada Luminel 1643 m. p.
8). ' Teilor din Bati§tea in Sf. Spiridon . . . . 3540 m. p.
9). ' Visarion 784 m. p
10). Ca lea Vacaresci 600 m. p.
11). Splaiul General Cernat ... 605 m. p.
Iar restul mid complectari pe stradele: Schitu-MagurOnu, Dimi-
trio Ghica, §oseua Mihal- Bravul, Scaune, Salciilor qi curtea Grajduri-
lor Comun ale.
In fine s'a executat ref aceri cu material de pietra existent *i cu
nisip furnisat din noil 4 694 m. p. a 1,00 leu = 4 694,
Pe stradele : B-dul Ferdinand, calea Dorobantilor, str. Fantanel;
§os. Filantropia; piata Victoria, Smardan §i Victoria uncle o data cu
refacerea pavagiului s'a recioplit ci pi6tra pe o supr. de . 3899 m. p.
§i reparatiuni diverse 7.392 m. p. a 1,00 leil = 7 392
Total . . . 12.086,
Pe stradele: Academia, Alea Mitropoliel, B-dul Maria, B-dul Col-
tea, str. Bati§tea, Berzel, B-dul Elisabeta, B-dul Ferdinand, B-dul Dom-
nitei, B-dul Academiei, str. Clopotari-Noi, Coltea, Clementa, Caragheor-
ghevici, Carol, Dionisie, Dorobantilor, Dthnnei, Fantanei, Grivita, Iconei,
Mocilor, Lipscani, Neptun, Piata VictorieT, Portulul, Smardan, Sf.
Spiridon, Sperantei, Podul Sf. Elefterie, calea VictorieT, §i cal, -Mares&
Suprafata totala fiind de 410.106- zn. p., costul intretinerii de m. p.
revine ast-fel la:
12.086
lei 0,03 de m. p.
410.105
Pavage cu bolovani. Imposibilitatea de a satisface la tote tre-
buintele Ora§ului prin pavage cu pietra cubica, din causa pretului
ridicat al acestuia, face sa se execute in fie-care an ci ore -cart pavarl
cu bolovani.
In particular pentru inlocuirea canturilor la sosele prin rigole
pavate fli trotuare, se abs6rbe o parte insemnata din aceste lucrari.
S'ati executat in cursul anulul urmatorele lucrari:
as In regie. Pavage din noti 14.206 m. p. intrebuintandu-se bolo_
vans 1.442,20 m. c., costand in medie 11, lei 10 =lei 15.864,20.
Acesta cantitate insa nu ar fi fost suficienta pentru executarea
suprafetei mai sus indicate, cu ocasiunea insa a facerel de pavagiii
cu pietra cubica s'ati reca§tigat bolovani existents din cars o parte s'a
intrebuintat la facerea de pavage din nou, iar restul la reconstructii
§i reparatiuni.

www.dacoromanica.ro
225

Suprafata de 14.206 m. p. se repartiseza in modul urmator :


1). Complectarea pavagiulul pe strada Costache-Negri pans
in plata Garei Centrale (Sf. Eleftere). . . . 781 m. p.
2). Strada Neptun 2 403
3). ) Capriorei 686
4). Parte din strada Paunilor . . . 664 ,
5). Strada Vestel ..... . . . . , 1.303 .
6). Rigole la campul Mo§ilor 1 607
7). , pe strada Epicol . 1 515 .
8). , , soseua Filantropia in parte 378
9). , * strada Verdi§ori . . . . 848 ,
§i alte micT complectari pe stradele : Crinului, Crepuscululu!, sos. Co-
trocenT, Fund. Rahovel, Fund. Fenix, Str. Iconei, Str. Libertatii, Mi-
litari, 13 Septembrie, Schitu-Maicilor, Silvia, Turculul kiii Virgiliii.
S'aii mai executat in regie reparatiuni generale (reconstructii),
37.869 m. p. §i reparatiuni partiale 25.433 m. p. intrebuintandu-se o
cantitate de nisip de 0.100 m. c. de m. p., ceea ce cu pretul de 1,70 m. c.
revine pentru nisip lei 0,17 de m. p.
Reconstructiunh gi reparatiuni de pavage de bolovanl s'ala facut
pe stradele mai jos notate :
Antim, Aureliti, ArionOia, Basarabilor, Bradulu!, B-dul Indepen-
dentei, Berzei, B-dul Ferdinand, B-dul NeatarnareT, B-dul Pache, Ci-
clopilor, Cosma, Campul M4lor, Cuviosului, Crinului, Colentina, Cos-
tache-Negri, Cimitirul Reinvierel, Chibrit, Mame, Carolina, Carol-
Davila, Caruta0, Campul Dudesci, Esculap, Epicol, Elena DOmna,
Fantanei, Mo§ilor, Fluerului, Fortune!, Gandului, Iconei, Justitiei, Leo-
nida, Labirint, Ma§inei, Mircea-Voda, Maica- Domnulul, Meteorulul, $os.
Mihaiil-Bravu, Numa-Pompiliu, Nerva-Traian, OccidentuluT, Oitelor,
OltenT, Plevna, Pastorilor, Precupetil-Nol, Popa-Rusu, Paleologu, Putulul,
Piata-Amzei, Romans, Raionului, Romulus, Spitalulul, Schitu-Magurenu,
13 Septembre, SOrelui, Stii Voevolli, SeArlatescu, Schitu-Maicilor, Sf.
Spiridon, Sabinelor, Sperante!, Sagetil, Solacolu, Traian, Vii§orei, Vir-
gait; Vacaresci §i ViitoruluT.
Socotind pentru manopera un pret mijlociii de 0 lei 60, se obtine
pentru aceste luerari un pret mijlociil de 0,77 manopera §i nisip, de
Ore-ce pietra intrebuintata la aceste reparatiuni a fost ca§tigata din
depavarea stradelor ce s'ail pavat cu pietra cioplita.
Ast-fel se obtine pentru aceste lucrari un pret total de lei 48.742,50,
suprafata totals intretinuta fiind de 1.475.167 m. p., costul intretinerel
do m. p. pe anul 1901 revine la 48.742,50 = 0,03 de m. p.
4.475,167
Dacl socotim §i pretul pietrei intrebuintate la aceste reparatiuni,
adica 0,05 m. e. pentru fie-care metru patrat, costul de mai sus se urea

16

www.dacoromanica.ro
226

la 0.77+0.60=1,37, ceea ce revine pentru 63.302 m. p. 86.723 lei, de


metru patrat din suprafata totals.
86.723
0,059
475.167
In fine s'ail executat prin Intreprindere pavage din nal :
In campul Mo§ilor (Solacolu i pana in soseua Colentina).
4.332,40 a 4,00 = 17.329,60
670,60 a 3.50 = 2.347,10
3). Lucreirti de soseluite_ S'a Mout macadam din nal 12.210 m. p.
pe B dul Independentei, stradele Epicol, Vercjipri, Vestei ci Cimiti-
tirul Reinvierel la care s'a Intrebuintat 1.221 m. c. pietri§, costand In
medie 7 lel 50 m. c., ceea ce face 9.157,50 lei. i s'a intretinut soselele
existente Intrebuintandu-se 4.893 m. c. pietr4 a 7 lei 75 = 37.921 lei.
*i 2.200 m. c. pietra sparta a 12, lei 00= 26.400 lei; personalul §i ca-
rutele intrebuintate la intretinerea soselelor a costat suma de 52.032
lei; prin urmere s'a cheltuit in total pentru Intretinerea soselelor
116.353,00 lei.
Suprafata totals Blind de 780.834 m. p. costul intretinerei pe m. p
pe anul 1901 a revenit la 116.353
780.834
015.
'
Se observa ca afara de personalul angajat pentru sosele, s'ail
mai intrebuintat la lucrarile de pe sosele pavatori cu carutele for §i
furgOne.
Tot pentru sosele s'a mai cheltuit, in afara de sumele mai sus
aretate, cu astuparea §anturilor i facerea de rigole 9t trotuare lei
3.140, iar pe soseaua Basarabilor prin pavarea cu pieta cioplita s'a
cheltuit peste 79.000 lei.
4). Pavage de lemn. In cursul acestui an s'a reparat pavagiul
de lemn de pe calea Victoriei §i chiar cel de pe strada Corabia, exe-
cutat in anul trecut, in total 1.508 m. p. la care s'ail Intrebuintat 180.150
pavele de lemn, costand 2.432 lei §i 15.200 Kgr. ciment costand 1.287 lei,
sail in total pentru material 4.719 lei, aceea ce revine la 3,10 pe m. p.,
adaogand la acesta maopera socotita la 1,70 pe m. p., costul reparatiei
pe m. p. revine la 4 lei 80.
Suprafata totals fiind de 9334 m p., costul Intretinerel pe m. p. re-
4.719
vine la = 0.50.
9.334
Este de observat ca atat pavagiul de pe calea Victoriei, pentru
care abia expirase termenul de intretinere al antreprenorului cat ci
eel de pe strda Corabia care fusese executat in anul trecut, ail avut
nevoe de reparatiuni, variand de la 20 -25°/s din suprafata totals a
pavagiului i ca reparatiunile vor cresce In fie-care an. Ast-fel ca nu
numai dui:4 3-4 ani intregul pavagiii va fi reconstruit, dar el se gii-
sesce aprOpe In continua reparatiunne.

www.dacoromanica.ro
227

Cause le acestei repecli deteriordri, aunt:


1). Calitatea lemnulul intrebuintat,
2). Repecjiciunea (neobicinuitd in alte torT) cu care umbld trAsu-
rile nostre.
3). Coltil potcovelor de la cal,
4). Variatiunile marl de cAldurd si frig, umiditate §;i uscaciune.
Pavagele de asfalt, executate sub titlul de incercare nu ail
dat un resultat mai satisfAcdtor de cat tale de lemn. Acela al Soci-
etdtei Anonime a fost reparat de cdtre antreprenori §i totu§i se afla
in stare prostd, urmand a se repara din nod in campania viitOre.
Societatea de Basalt a refacut pavagiul de pavele de asfalt cu asfal-
tul turnat §i Rind terminat abia de cate-va lunl este Inca in build
stare. Costul acestor pavage a fost de 17,85 pe m. p.
In resumat atat pavagiul de lemn cat §i cel de asfalt turnat,
sunt scumpe §i nu sunt destul de resistente, iar intretinerea for cos-
tisitOra. Credem totu§1 cd pentru calea Victoriei, s'ar putea incerca un
pavagill cu asfalt comprimat, ast-fel cum se executd in marele ora§e
din strdindtate ; acest fel de pavagid fiind mult mai resistant §i re-
paratiunile fiind mai lesnici6se.

b). Trotuare.
De la infiintarea Societatei de Basalt qi panel in ultimil anl, ten-
dinta principald privitor la trotuarele oraqului, a fost de a se gene-
ralisa trotuarele de basalt artificial.
Experienta insd aratd cd acest material de qi forte dur, este scump
§i din causa lipsel de circulatiune se deteriorezd repede. In afard de
usura sa, dalele se stricd u§or iarna prin atingerea cu tarndc6pele
lucrAtorilor, iar dacd se intampld sa lipsdscd o singurd dald, in cate-va
chile, data nu se p6te repara imediat trotuarul, se furl dale in mare
cantitate. Calitatea sa principald este de a avea un aspect frumos gi
din acest punct de vedere convine ca trotuare de lux.
Trotuarele de asfalt dad resultate mai satisfdatore cand sunt
bine executate, dar din causa stratulul de beton de fundatie, presinta
dificultati mai marl la a§ecjare sail modificarea canalisdrilor.
Trotuarele de asfalt revin cu circa 3504 mai eftine de cat cele
de basalt. Inconvenientul for este de a nu se putea repara in timpurl
de umiditate.
Sistemul de trotuare care se presinta mai avantagios, mai du_
rabil, mai practic qii mai economic este acela de lespedi de lava, el-
Tula ar trebui sa-I se dea cea mai intinsd aplicatiune. Este forte scump
-de Ore-ce m. p. de lespedi costa 17 let, dar durabilitatea este f6rte
mare §i Intretinerea aprope null.
Pentru bordurile de trotuare s'a usitat panel acum piAtra de Si-

www.dacoromanica.ro
228

naia, Tesila, etc. §i in general gresia. Acest material nu a dat resul-


tate bune, de Ore-ce se useza fOrte repede §i se clivOz A.
Pietra de Turcoia in schimb este excelentd qi dui:id noul con-
tract revine mai eftina de cat cele-l-alte. In schimb durata este a§a
de mare in cat nu se pOte aprecia timpul dupti care vor trebui sä fie
schimbate.
Lucrarile de trotuare executate §i intrebuintate in cursul anului
1901 sunt:
1) Trotuare de basalt. S'ad executat numai in regie:
Din nod 1319 m. p., a 10,00 lel m. p., = 13.190,00.
Pe stradele :
Paleologu 238 m. p.
Polona 84 v
Sdrelui 71 )
Teilor 390 )
qi mid complectari pe stradele : Belvedere, B-dul Independentei, Ca-
lomfirescu, Esculap, Lupea, Liniqtei, Mircea-Voda, Modestiei, Polona.
Sapientei, Trinitatel, Victoriei §i Virgiliil.
Suprafetele existente la inceputul anului i intretinute de Pri-
marie, au fost de 316.409 m. p., representand o valOre de lei 3.164.090
§i necesitand o amortisare anuala pe 30 de ani cu 5^Jo dobanda, de
205.824,00 lei.
Pe langa acOsta s'a mai cheltuit pentru:
reconstructia a 1702 m. p.," ) a 3,00 lei de m. p., = 16.555,00 lei.
rep aratia a 3816 m. p.,
Suprafata totala find de 316.409 m. p. costul intretinerei pe m..p.
in cursul acestui an revine la 16.554
316.409
= 0 lel 05.
Suprafata intretinuta de Societatea de Basalt a fost de 354.456 m. p.
Costul intretinerei este a§a de mic, din causa ca ne-avend mate-
rialul necesar, nu s'ail putut executa tote reparatiunile necesare.
Pe langti acestea s'a mai platit Societatei de Basalt pentru intro-
tinerea trotuarelor suma de lei 20.536,95.
2). Trotuare de asfalt. Suprafata totala a trotuarelor de asfalt la
inceputul anului a fost de 57.836 m. p. a lei 8,55, represintand o va-
lore de lei 494.498, §i necesitand o amortisare pe 50 de ani cu 50/ de
lei 27.088.
S'a construit din nal in regie 189 in. p. a 6,50--1.228 lei 50.
S'a mai cheltuit pentru reparatii sail reconstructii la 1.620 m. p.
a 4,00 lei = 6.480,00 lei, ceea ce revine ca cost de intretinere pe m. p.
in cursul acestui an 6.480.00
0, lei 10.
57.836,00
3). Trotuare de lespeg. Suprafata totala la inceputul anului, a

www.dacoromanica.ro
229

fost de 21,295 a lei 18,50 representand o val6re de lei 393.957,00 qi ne-


cesitand o amortisare cu 50/0 pe 50 de lel 21.581,00.
S'a construit din noil 505 m. p. a 18 lei 50=9.342,50.
S'a mai cheltuit pentru reparatia a 80 m. p. a 1 leil m. p.
=80,00 lei, ceea ce revine pentru Intretinere pe m. p., suprafata to-
tala fiind de 21.295 m. p. 80.00
21.295
=0.004.
4).Trotuare de bolovani. Suprafata totals existents la inceputul
anului a fost de 459.390, representand o val6re socotindu-se a 2,50 m. p.
de lei 1.148.475 §i necesitand o amortisare cu 5°/,, pe 20 de ant, de lei
92.153.
S'a construit din noil 8.896 m. p. din cart :
Pe soseua Basarabi. 1,519. m. p.
* str. Costache-Negri 477.
* * Dan-Voda 409.
* * Epicol 108
sos. Filantropia 353. *

* str. Justitiei 527.

*
*

*
*
Neptun
Trinitatei.
Vestel
. ....
. . . .
1233.
353
533.
qi mid complectari pe alte diferite strade.
S'a mai cheltuit pentru reparatil gi reconstructil:
Reconstructii 778 m. p.)
a 1 lefi manopera gi 0,50 material = lei 1.461,
Reparatii 196 m. p.
Ceea ce revine pentru costul Intretinerei pe m. p. 1.461