Pelinul (Artemisia absinthium)

Este o planta inalta, cu o tulpina care poate ajunge la peste un metru inaltime. Are frunzele verzi-argintii, cu un
peduncul lung, flori galbui, iar in varf, face niste bobite (fructe) mici, de asemenea albicioase. Se aseamana
foarte bine cu o surata de-a sa, pelinita (Artemisia vulgaris), cele doua deosebindu-se in principal prin culoarea
tulpinii: cea a pelinului are niste peri foarte fini albiciosi, in timp ce tulpina pelinitei este brun-rosiatica. De la
pelin se culege prin taiere varful tulpinii, la sfarsitul lui iulie - inceputul lui august. Dupa recoltare, planta se
foloseste proaspata, ori se usuca in strat subtire la umbra, dupa care se depoziteaza in locuri intunecoase si
uscate. ermenul sau de valabilitate este de ! ani.
Retete pe baza de pelin
Pulberea- Se obtine prin macinare cat mai fina . Depozitarea pulberii de pelin se face in borcane de sticla
inc"ise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de ma#imum ! saptamani (deoarece uleiurile sale
volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de $-% ori pe zi cate un sfert - o jumatate de
lingurita rasa, pe stomacul gol.
Tinctura- Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de pelin, peste care se adauga doua
pa"are (%&& ml) de alcool alimentar de '& de grade. Se inc"ide borcanul ermetic si se lasa sa macereze vreme de
doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inc"ise la culoare. Se
administreaza din acest remediu, de patru ori pe zi, cate '& de picaturi diluate in putina apa.
Vinul de pelin- (ntr-un litru de vin natural alb se pun zece tulpini proaspete de pelin, zdrobite in prealabil, si se
lasa sa macereze vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau )-$ linguri din acest vin, inainte sau
dupa masa, pentru stimularea activitatii tubului digestiv, combaterea balonarii si a indigestiei.
Siropul de pelin- Era foarte mult folosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un panaceu pentru
digestie si eliminare. (ata reteta sa de preparare: un borcan de %&& ml se umple pe un sfert cu frunze fin taiate de
pelin proaspat, iar restul de trei sferturi se completeaza cu miere. Se pune un capac si se lasa vreme de o luna la
macerat. *a rezulta un sirop vascos, amarui si aromat, cu efecte tonice digestive, carminative (reduce
balonarea), la#ative.
Infuzia combinata- Se pun $-% linguri de pelin maruntit la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de +-)&
ore, dupa care se filtreaza. ,reparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca
jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. (n final se
amesteca cele doua e#tracte, obtinandu-se apro#imativ un litru de preparat, care se foloseste e#tern, sub forma
de comprese, spalaturi, clisme si bai.
Plasturele cu pelin- Se amesteca ! linguri de pelin maruntit cu miezul proaspat de la % felii de paine si cu vin
sau otet, pana cand se formeaza un fel de aluat. Acest aluat se aplica pe zona afectata, dupa care se acopera cu o
bucatica de nailon si se lasa vreme de patru ore. Aceasta aplicatie se foloseste contra lu#atiilor, reumatismului si
a nevralgiei.
Tratamente Interne
Digestie dificila, gastrita hipoacida, senzatie de greata sau deran!amente stomacale frec"ente - nici o alta
planta nu se poate compara cu pelinul, atunci cand este vorba de stimularea activitatii stomacului si a digestiei.
,reotul german Sebastien -neipp spunea despre pelin ca este cel mai bun purificator si intaritor al sistemului
digestiv, fiind eficient c"iar si la persoanele foarte in varsta sau care sufera de afectiuni cronice. Se
administreaza, cu '-)& minute inainte de masa, cate cincizeci de picaturi de tinctura de pelin, diluate intr-un
sfert de pa"ar de apa. Se fac cure de $ saptamani, cu zece zile de pauza, dupa care se poate relua tratamentul.
#epatita, ciroza - pulberea de pelin este un e#traordinar tonic si protector al ficatului. Se administreaza cate un
sfert - o jumatate de lingurita de $ ori pe zi, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.
Indigestie, balonare - se iau inainte de masa !-$ linguri de vin de pelin sau o jumatate de lingurita de tinctura.
Este un tratament care activeaza puternic secretia de sucuri digestive si peristaltismul (miscarea) tubului
digestiv, normalizand digestia si impiedicand aparitia balonarii si a altor tulburari digestive. Este un tratament
foarte eficient si contra dispepsiei, disc"ineziei biliare, colecistitei si pentru profila#ia litiazei biliare.
$iardia, "iermi intestinali - cel mai eficient remediu din flora noastra in aceasta categorie de afectiuni este
pelinul, care pe langa faptul ca secreta substante e#trem de to#ice pentru viermi si alti paraziti intestinali, are si
o puternica actiune de activare a peristaltismului tubului digestiv, ceea ce il face sa actioneze in profunzime. Se
administreaza cate % lingurite de tinctura, in cure de )% zile, cu )& zile de pauza. ,oate fi administrat singur sau
in combinatie cu medicamente de sinteza, a caror actiune o potenteaza foarte mult.
%ipsa a poftei de mancare la copii - se administreaza sirop de pelin, cate o lingurita, cu )' minute inaintea
meselor principale. Este recomandat sa nu se foloseasca in cure mai lungi de !) de zile, cu )% zile de pauza.
Acest remediu este foarte eficient, atat pentru copii, cat si pentru adulti, si in tratarea constipatiei atone si a
atoniei gastro-intestinale. De asemenea, are efecte benefice in tratarea bronsitei, a astmului si a pneumoniei.
Into&icatii alimentare, otra"iri - dupa acordarea ajutorului de urgenta si stabilizarea pacientului, pentru
revigorarea organismului si indepartarea cat mai rapida a sec"elelor, se face o cura de ! saptamani cu pulbere de
pelin, din care se iau cate doua lingurite pe zi. ,elinul este depurativ, stimuleaza si tonifiaza ficatul, stimuleaza
eliminarea to#inelor ramase in organism.
Retard mental la copii, incapacitate de concentrare si de memorare . cura de $ saptamani cu o combinatie de
tinctura de pelin si de c"imen in proportii egale. (n fiecare zi, administram cate % lingurite din acest amestec de
tincturi, la orele +, )!, )/, !!. Dupa trecerea celor $ saptamani de tratament,vom observa ca performantele
intelectuale ale micului pacient s-au ameliorat nesperat de mult: de unde nu putea fi atent la teme sau la
e#plicatii, nici cateva minute, ajunge sa poata ramane concentrat si un sfert de ora sau mai mult0 capacitatea de
memorare, de asemenea, i s-a imbunatatit considerabil, inclusiv cea de lunga durata.
Dureri de cap, "omismente, migrene - se trateaza prin administrarea de tinctura de pelin, din care se iau cate
'& de picaturi de %-/ ori pe zi. ,elinul ajuta la normalizarea circulatiei cerebrale, combate voma, inlatura
tulburarile digestive si in special biliare, care adesea sunt asociate si stau la baza migrenelor.
Tratamente '&terne
%imbrici si o&iuri - se face in fiecare dimineata clisma cu infuzie combinata de pelin, vreme de 1 zile. ,elinul
este unul din cele mai puternice vermifuge din flora noastra, folosit atat intern, cat si e#tern.
Ane&ita, metroane&ita si complicatiile lor - se fac bai de sezut fierbinti, cu infuzie combinata de pelin.
Aceasta procedura are un puternic efect antiinflamator si antiinfectios, actionand totodata ca un puternic
stimulent al activitatii ovarelor. (n trecut, femeile care aveau ane#ita corelata cu amenoree (absenta ciclului
menstrual) faceau asemenea bai fierbinti cu pelin si luau intern pelinita (surata pelinului despre care am vorbit la
inceputul acestui articol), ceea ce le redeclansa numaidecat menstruatia.
(ontra reumatismului si paraliziei - se fac bai cu infuzie combinata de pelin (' litri la o cada de apa), de doua
ori pe saptamana. E#tern, pelinul actioneaza ca tonic nervos, ameliorand local circulatia impulsurilor nervoase.
(n tratamentul reumatismului, suplimentar se pun plasturi cu pelin pe locurile afectate, remediu indicat si in
tratarea lu#atiilor si a entorselor.
(andidoza "aginala, ad!u"ant in infectia cu trichomonas - se fac, cu ajutorul irigatorului, spalaturi vaginale
zilnice cu infuzie combinata de pelin, in tratamente de cate 1 zile, urmate de 1 zile de pauza (pentru refacerea
florei normale la acest nivel). ,elinul este un puternic antiinfectios si antiinflamator, reduce secretiile anormale,
calmeaza senzatia de mancarime sau usturime.
Doua indicatii de medicina magica
(ontra imbolna"irilor la copii - se pune o cununa cu frunze de pelin la capul patului in care dorm copiii. (n
unele sate, e#ista obiceiul sa se treaca, in noptile cu luna noua, pruncii printr-un cerc facut din tulpini proaspete
de pelin. Se crede ca aceasta planta fereste copiii de epilepsie, de friguri, de felurite boli de plamani, precum si
de posesiunile demonice.
Pentru purificarea locuintei - se matura vreme de sapte saptamani, in fiecare sambata dimineata, cu o matura
simbolica din frunze de pelin, fiecare colt al casei. Astfel, se spunea, erau alungate spiritele rele, erau curatate
semintele vrajbei si ale certei din casa, lasand ocupantii sa traiasca in pace si armonie. 2runzele de pelin puse
sub perne si prin asternuturi alungau, de asemenea, du"urile necurate, si mai aveau si o alta utilitate de ordin
practic: indepartau insectele, care nu suporta aroma acestei plante.
Precautii la tratamentul intern cu pelin
3 anumita substanta din compozitia pelinului da dependenta pacientilor care il folosesc vreme de mai mult de o
luna. (n plus, atunci cand este supradozat (se iau peste opt grame pe zi), pelinul produce reactii adverse, traduse
prin tremuraturi ale membrelor, convulsii si "alucinatii. Din aceste motive, tratamentele cu pelin nu vor fi mai
lungi de doua, ma#imum trei saptamani, urmate de )&-)% zile de pauza. De asemenea, nu se vor lua mai mult de
sase grame pe zi din aceasta planta.
(ontraindicatii ferme
,elinul este contraindicat femeilor insarcinate sau care alapteaza si bolnavilor foarte slabiti.


Tarhon (Artemisia dracunculus %))
Specie de cultur4, peren4, 5nalt4 de /&-)!& cm, tufoas4, puternic aromat40 r4d4cina: bine dezvoltat4, ramificat4,
din care pornesc numero6i stoloni 6i c5teva tulpini aeriene0 tulpinile: ascendente, bogat ramificate 6i foliate0
frunze: alterne, liniar-lanceolate, lungi de !-)& cm iar l47imea de cca. )& ori mai mic40 flori: dispuse 5n antodii
globuloase de $-% mm, care at5rn4, a6ezate 5n raceme spre v5rful ramurilor0 florile s5nt alb-galben-verzui0 fructe:
mici ac"ene de )-! mm.
8ecoltarea are loc 5n plin4 floare. Se recolteaz4 cu cositoarea mecanic4 numai pe timp frumos 6i numai at5t c5t se
poate distila 5n !% de ore. 8ecolta ob7inut4 la ) "ectar este de +-)! t tar"on 5n stare proasp4t4.
9ondi7iile te"nice de recep7ie prev4d ca produsul s4 con7in4 tulpini t4iate cu ma#. )& cm sub ultima ramifica7ie0
se admit ma#. !: impurit47i (p4r7i lemnificate), corpuri str4ine organice 6i minerale - ma#. &,': pentru fiecare,
umiditatea normal4 a produsului proasp4t.
(ompozi*ie chimic+: ulei eteric (&,$ - ):) bogat 5n fenilpropan metil cavicol, anetol, mentol , substan7a de
natur4 fenolic4 "erniarina (metil eterul umbeliferonei), o izocumarin4-capilarina (5n r4d4cini), substan7e de
natur4 glucidic4: pinita 0 tanin, niacina, riboflavina, substante amare, urme de iod, vitaminele A,;/ si 9,acid
folic, saruri minerale diverse.
Ac*iune farmacodinamic+ utiliz4ri terapeutice: <estudiat sub aspectul ac7iunii farmacodinamice, este utilizat
5n medicina popular4 ca stimulent al secre7iilor gastrice, 5n afec7iuni "epatice 6i renale, 5n "idropizie etc. Este
folosit fie ca salat4 verde, fie 5n scopuri condimentare. Din materia prim4 proasp4t4 sau uscat4 se e#trage uleiul
volatil utilizat 5n industria parfumurilor.
9eaiurile din tar"on stimuleaza digestia, cresc pofta de mancare si indeparteaza durerile de stomac. (n plus,
ceaiurile ajuta la absorbtia gazelor si, alaturi de cuisoara si mag"iran, pot ameliora durerile de masele pana
ajungeti la medic.ar"onul va ajuta sa va rela#ati si lupta impotriva oboselii. Aceste ceaiuri sunt, de asemenea,
utile la producerea bilei de catre ficat, ceea ce ajuta digestia si mareste viteza cu care se elimina to#inele din
corp.
9eaiul se prepara sub forma de infuzie: se fierbe apa, apoi se adauga o lingurita de tar"on la o cana de !'& de
mililitri de apa. 9ana se acopera, se lasa timp de zece minute, dupa care se bea. Specialistii recomanda
consumarea a cel putin o cana cu ceai de tar"on zilnic.
,eneficii - .tilizare /
De la tar"on se folosesc frunzele si varfurile ramurilor, care se consuma cand sunt fragede, inainte de inflorire si
tot atunci este recomandat sa se puna la conservat. 8ecoltarea incepe la %-/ saptamana dupa plantare, cat mai
timpuriu, primavara si, cu cat se rup mai des lastarii, cu atat apar altii noi si mai multi. ,entru recoltare se aleg
lastarii care au o lungime de )'-!& cm din care se taie doar )& cm deasupra solului. 3 cultura de tar"on are o
durata de viata de )&-)' ani, dar este eficienta numai %-' ani.
9a valoare alimentara, tar"onul contine:
substante minerale !,':0
celuloza !,$:0
substante grase ),!:0
substante azotoase ',':0
pectina /,$:0
ulei eteric &,)-&,': (imprima aroma frunzelor).
9omponenta principala a uleiului eteric de tar"on este estragolul, care reprezinta /&-1&: din total. 2runzele de
tar"on mai contin "idrocarburi terpenice, alde"ida anisica, acetalde"ida, vitaminele ;), 9 si saruri minerale.
.2runzele si tulpinile placut aromate, fac sa se intrebuinteze la condimentarea mancarurilor, ciorbelor, supelor,
marinatelor, precum si la aromatizarea legumelor semiconservate (muraturi) sau a conservelor de carne si
legume.
Se impune o singura conditie si anume, de a se folosi ceva mai putin decat moderat. ar"onul mai are si un alt
renume: este o planta care inlocuieste bine piperul, otetul si in special sarea din preparate.
2runzele de tar"on se pot conserva si pastra in otet, imprimandu-i acestuia aroma sa inconfundabila.
(n medicina populara, ceaiul din tulpini si frunze de tar"on se foloseste in tratarea bolilor de rinic"i, ca stimulant
al secretiilor gastrice, in afectiuni "epatice si renale etc.
9ateva frunze proaspete de tar"on mestecate dimineata, pe stomacul gol, vor proteja dintii impotriva cariilor si
vor intari gingiile.
Actiune farmaceutica/
ar"onul are urmatoarele beneficii asupra organismului:
=stimuleaza apetitul0
= combate anore#ia, stimuland secretia gastrica0
=combate insomnia0
= combate reumatismul 0
= fiind foarte bogat in saruri minerale este recomandat in regimul alimentar fara sare0
= stimuleaza diureza, cu o eliminare masiva de acid uric si to#ine0
= are un puternic efect stoma"ic-carminativ (favorizeaza digestia gastrica, calmeaza durerile abdominale si
favorizeaza evacuarea gazelor intestinale)0
=combate constipatia0
= regenereaza ficatul0
= stimuleaza functiile rinic"ilor0
=fluidifica secretiile bron"ice, e#pectorant,antiseptic0
=combate viermii intestinali0
=regularizeaza menstruatia
= reduce colesterolul.

0aghiran 0a!orana #ortensis sin) 1riganum 0a!orana
Denumiri populare: iedera, macrau, maderan, mag"erete, mag"eran, margaran, migirean, pupi, sovarf etc.
,lanta ierbacee placut mirositoare, cu un sistem radicular relativ slab, cu o inaltime de !&- '& cm, cu tulpini
subtiri, fine, cu muc"ii, dar care cresc drept si gratioase. Ele se ramifica foarte mult, inca de la baza, avand un
aspect de tufa. >a inceput este de culoare verde-cenusiu, paroasa, iar mai tarziu rosiatica. ,lanta poarta cu multa
gratie numeroase frunze mici petiolate, rotunjite, dispuse doua cate doua si care au suprafata acoperita cu peri
albi pastosi. oata planta are un aspect catifelat, acoperita fiind cu un puf fin, scurt si des, care-i da un colorit
pastelat.
2lorile sunt mici si unite in inflorescente a#iale in partea superioara a tulpinii. Sunt de culoare rosiatica, uneori
crem-albicioase si stau adunate in buc"etele sferice, ca niste pompoane minuscule. 2ructele sunt % nucule,
asezate in interiorul caliciului, au forma aproape sferica si sunt de culoare galbena pana la bruna.
Semintele sunt foarte mici, sferice sau usor alungite, de culoare cafenie. (ntr-un gram intra %&&&-'&&& de
seminte, iar din )&& bucati rasar apro#imativ /& de plante, avand facultatea germinativa de !-$ ani.
,eneficii - .tilizare :
?ag"iranul reuseste bine pe solurile calde, turboase, cu p@ de /,!- 1,' si nu suporta solurile reci, grele, care
prind crusta la suprafata. Acestea impiedica rasarirea plantelor intrucat samanta este foarte mica. 9a sa creasca
bine solul trebuie sa fie usor, insorit si fertil. Deoarece este sensibil la frig se seamana la sfarsitul lunii aprilie.
3 data ce planta s-a infiripat, creste rapid si la inceputul lunii iunie se pot recolta primele frunze, iar din iulie
pana in septembrie, infloreste intr-una.
Desi peren, mag"iranul nu rezista afara in timpul iernii, fapt pentru care in cultura este anual.
?ag"iranul este de altfel o planta frecvent cultivata prin gradinile de la tara ca planta ornamentala, dar si ca
planta romatica, avand numeroase intrebuintari culinare, terapeutice si cosmetice. De la ea se recolteaza partile
aeriene: frunzele (@erba ?ajoranae) si florile, adunate dupa ce se ridica roua. Acestea se pun la uscat in strat
subtire, in locuri umbroase si bine ventilate.
*arietati:
-?a"iranul dulce (3riganum ?ajorana sin. ?ajorana @ortensis),
-3reganum. majoricum, o incrucisare cu mag"iranul salbatic (3. vulgare) cunoscut atat ca oregano italian, cat si
ca mag"iran dulce robust,
-?agiran de g"iveci, turcesc sau grecesc (3. 3<(ES),
-?agiran salbatic sau oregano (3. *A>BA8E)
-?ag"iran de iarna sau oregano grecesc (3. *A>BA8E ssp. @(8A?) .
Se pare ca ?ajorana @ortensis este originara de pe litoralul ?arii ?editerane de unde s-a raspandit pe toate
continentele ca planta aromatica si condimentara. (nsa multe regiuni ale lumii isi disputa mag"iranul. Anii spun
ca patria lui trebuie cautata in Africa de <ord, Arabia si Egipt - la vec"ii egipteni era cultivat ca vlastar al lui
3siris.
(ontinut/
,artile aeriene ale mag"iranului contin &,+- ),$ : ulei volatil bogat in alcooli ciclici si anume: cavicol, terpinen,
terpineol, carvacrol, acid ursolic, tanin, principii amare, sitosterine, vitaminele: A si 9, minerale: fier, fosfor,
magneziu, mangan, potasiu, zinc etc.
Intrebuintari medicale/
= Sedativ (in caz de insomnii), tonic stoma"ic, carminativ, antispasmotic, diuretic ,
= Stimuleaza apetitul, aciditatea (gastrite "ipoacide)si combate balonarile, astenia,depresiile, migrenele,ticurile,
starile nervoase0
= Este rela#ant, antiseptic0
= 2iind diuretic este folosit in reumatism si afectiuni renale0
=9ombate tulburarile provocate de menopauza si durerile menstruale0
= 9reste pofta de mancare0
= Este eficient in stimularea lactatiei si ajuta la eliminarea to#inelor din organism.
Administrare/
C Pulberea - se obtine prin maruntirea partilor aeriene uscate cu ajutorul rasnitei electrice.
rateaza impotenta, spasmofilia, tulburarile nervoase, celulita, bronsita etc.
C 0aceratul - peste planta uscata maruntita se toarna apa la temperatura camerei si se lasa sa stea acoperit, timp
de + ore. Se poate folosi mai ales pentru alungarea depresiei si buna dispozitie - in acest scop se intrebuinteaza o
singura doza marita de planta, ma#im / lingurite D !'& ml apa D ) data D ) zi.
C Infuzia . peste ) lingurita de planta uscata maruntita se toarna !'& ml apa clocotita care se lasa acoperita )'-
!& min, apoi se strecoara. Se beau !- $ cani D zi ca linistitor, usor somnifer, crampe stomacale si intestinale.
(nfuzia ' : din care se ia din )' in )' min cate ) lingura combate migrena, insomnia, constitue un stimulant
general, mareste peristaltismul intestinal etc.
Dupa %- ' cani de ceai fierbinte, se poate scapa de dureri de rinic"i si cistite.
,entru combaterea racelii se consuma $ cani de infuzie fierbinte, intr-un interval scurt de timp- zeci de minute.
Acestea vor creste brusc si placut temperatura corpului creand astfel mediu propice pentru a actiona sistemul
imunitar (de la $+ grade 9elsius). 9orpul se va destinde, iar suferinta fizica si psi"ica, cel putin de moment, va
disparea. ,rin transpiratia produsa se vor elimina to#inele si apa in e#ces din tesuturi, iar dozele de ceai repetate
la )D! ora produc rela#area musculara.
Se pot face si in"alatii cu infuzie de mag"iran
,entru combaterea asteniei si a mari capacitatea de concentrare, se mareste doza de infuzie la !- $ lingurite
planta D !'& ml apa.
C (eaiul fierbinte de maghiran - (n primul rand, este indicat persoanelor foarte sensibile la frig, care au
probleme circulatorii, traduse prin raceala e#tremitatilor sau care se confrunta cu oboseala si contracturi
musculare.
De asemenea, tratamentul cu mag"iran are efecte antidepresive si c"iar euforizante intense, fiind in consecinta
un remediu e#celent pentru momentele de impas psi"ologic, cand boala poate aparea ca o consecinta a asteniei,
tristetii sau a lipsei de tonus launtric. 2oarte potrivit este acest tratament si persoanelor supraponderale sau care
retin foarte multa apa in corp, efectele sale diuretice si sudorifice puternice facandu-l un remediu ideal atat pe
termen scurt, cat si pentru cure mai lungi.
C Decoctul - se pune peste ) - $ lingurite de planta uscata !'& ml apa rece, se lasa )& min, apoi se fierbe )' min.
Se strecoara si se bea ) - ! cani D zi.
Este sedativ, carminativ.
Decoctul preparat dintr-un amestec din parti egale de mag"iran, fenicul, anason si c"imion este un bun calmant
al colicilor intestinale si usor somnifer. Se fierbe ) lingurita din compozitie in !'& ml apa, timp de )& min, apoi
se strecoara si se bea incet.
C .nguentul - se prepara o crema cu mag"iran din ! - $ linguri planta uscata, macinata foarte fin, peste care se
toarna ! linguri rac"iu si se lasa sa stea cateva ore. Se combina apoi cu ! linguri unt si se omogenizeaza bine.
,asta obtinuta se fierbe la bain - marie )& min. Se strecoara si se depoziteaza in recipiente mici, inc"ise ermetic.
Se utilizeaza pentru intretinerea tenului.
C .leiul de maghiran/ ! - $ linguri de planta se pune la macerat in !&& ml ulei vegetal, timp de ! saptamani. Se
filtreaza si poate fi folosit pentru masaj in dureri reumatismale, de dinti, ajuta la tratarea "erpesului si a ulcerelor
bucale.