1111IMII

ANALELE

ACADEMIEI ROMANE
anammem-;---

SERIA If. -7 )Iur Xl.

1888 1889

MEMORIILE SECTIUNEI ISTORICE.

. BUCURESCI
TIPOGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DoMNEI, No. 16
1890.
1.

www.dacoromanica.ro
 ANALELE

ACADEMIEI ROMANE

SERIA II. TOMULU XI.

1888 -1889.

MEMORIILE SECTIUNET ISTORICE.

BUCURESCI
T1POGRAFIA CAROL GOBL, STRADA DOMNEI, No. z6
1890.

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSULO

Pagina
CAte-va manuscripte slavo-romne din Biblioteca Imperial de la Viena,
de _Manic Bogclanil 1

Cinci documente istorice slavo-romne din Archiva CuriT Imperiale de

la Viena, de hanit Bogdanit 29
0 incercare
Diploma BilrltideanA din 1134 si Principatulti BArladulut
de criticd diplomaticA slavo-romnk de hang Bogdanii 65
Biserica din cetatea Nen* i documente relative la Vasile Lupu i Deanna
Ruxandra, de V. A. Urechici 113

www.dacoromanica.ro
 GATE-VA

MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE
DIN

BIBLIOTECA IMPERIALA DELA VIENA

DE

IOANt BO(DAN.

$edinta dela 20 Ianuarie 1889.

Manuscripte slavo.romne numesca acele manuscripte, care sunt

scrise a) In limba slavona redaqiunile el de mai tarclia b) In
una din carile romne.. Una termina mai potrivita pentru acsta
clas de manuscripte slavone pana acuma n'am pututa gasi. Unit
din filologil slavi le numesca vlacho-bulg are, , din pricina ca cele
mai multe dinteinsele representa redactiunile tiriI bulgaresci, altil
mai nepotrivita le numesca emoldo-valaches, altil In fine le numeScil
curata bulgresci Nict unula din aeeti termini pe nol nu ne pOte
lndestula. A numi tOte manuscriptele slavone, ale s'aa scrisa in
diferite timpuri In Wile nOstre, vlacho-bulgare, este nepotrivita din
simplula motiva, ct nu tOte din aceste manuscripte 'Arta caracte-
rele redactiunei bulgaresci. Este adev6rata ca cele mai vechi dintre
dinsele sunt bulgaresci; deasemenea este incontestabila ca cu cata
manuscriptele nOstre sunt mai vechi, cu atat ele s apropie mai
rnulta de redactiunile curatt bulgare. Dacti ama avea manuscripte
slavo-romne din sec. 12-13, acestea fr. Indoiala ar fi identice
cu cele eurata bulgare din acea vreme. Acesta faptil Insa nu ne In-
Analele A. R. I. 27. - Mernoriile Secf. ht. 1

www.dacoromanica.ro
2 loANO BOGDAN

gadue a adopta terminulti vlacho bulgara si pentru cele-lalte ma-

nuscripte slavo-romane, care nu mal presentd. redactiunea curatg
bulgaresca. i cele mai multe sunt de acestg felg. In Wile n6stre
de vreme ati Inceputg a se amesteca redactiunea bulgara a cartilorg
bisericesci de totil curatd ea s'a aflatg numai In aceste aril
cu cea srbscd si rusesca. Acsta se simte Inca din secolulii 14,
In secolulg 15 si 16 este ung faptg implinitg. Pentru a denota
t6te aceste redactiuni cu ung singurg cuvintg, mie mi se pare cd
terminulg gslavo-romang) e cu multg mal potrivitii decal celg
41 vlacho-bulgarg), cu atat mai multi' cil noi Romanii nu putemdi In-
trebuinta cuvIntulti gvlach) datg noue de strini. Terminulti cmoldo-
vlachti), Intrebuintatti mai alesii de scriitorii rusi In descrierile lora,
este lipsitg de ori-ce temeig, de Ore-ce nici odat n'a existatii o re-
dactiune slavona proprie unei singure provincil romane, Moldovel
sag Munteniel ; cu atatg maT nepotrivitg este astddi acestti terming
cu catti nu mai existd nici Moldova nici Valachia; ci Romania sin-
gull si nedespartitd. Nepotrivirea terminului bulgarescti) pentru
manuscriptele nOstre reese din cele ce am spusg pang. aci.
Intrebuintandg terminulti cslavo-rornangs, trebue sa mdrturisimg
ca., de si ni se pare celdi mai bung, elti este cu tOte acestea ung
terming iimpropriti). Ela ar fi eproprig, dac tOte manuscriptele,
ce le cuprindemg sub acst denumire generald, ar purta una Ca-
racterg pronuntatg romdmescg pe langa celg slavong, .Acsta se pOte
sustin cu dreptg cuvintg numai pentru manuscriptele de totg tarclii
si mai cu sm pentru cele de cuprinsg profang sag diplomaticg,
In care influenta limbei romane asupra celei slavone este asa de
puternicd, In catti acst din urml. Isi schimba formele si constructia
dup. cea dintig ; pentru manuscriptele mai vechi, cu deosebire cele
de cuprinsa bisericescg, In care traditiunea s'a pastratti cu mai multa
putere, . nu putemil sustin acelasi lucru. Intr'Insele, in adeverti, se
Old multe forme necorecte ndscute parte sub influenta limbei ro-
mane, parte din lipsa de o cunostinta exacta a gramaticel slavone;
ele pOrta Ins cu tOte acestea ung caracterti mai multg sag mai
puling pronuntalti bulgdrescg, rusescii sat sOrbescti. POte di prin-

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTE SLAVO-ROMINE 8

tr'ung studiti mai -amnunit al tuturorti manuscriptelorti nOstre

vom afla Ore-cari criterii mai caracteristice pentru o clasifIcare a
lorti ; deocamdata ne vom multami cu terminul eslavo-romana z In
lipsa de altulti mai bunti.
Putinele manuscripte slavo-romane, ce so afla In biblioteca im-
periala din Viena, ai fostti descrise In parte, pe cat stim not', pank
acuma In trei locuri. Dobrowsky, Intemeetorula slavisticei, a fostu celu
din taiti, cai e a datti o descriere mai detailata a manuscriptelora
slave cunoscute dinsului, In introducerea gramaticel sale. Aci sO
descrid si douO din ale nOstre Evangelia de la Ptru Rare si A-
postolulu lui .Anastasie Crimcovici (I). Descrierea este esacta, Insa
fOrte pe scurta. S. Stroev, In cartea sa asupra manuscriseloril sla-
vone aflatore afara din Rusia (2), a descrisil si manuscrisele nOstre
din Viena ; descrierea lui este Insa neexacta, sumara si afara de
acsta plina de gresell. Spre dovada vom da urmatorele esemple :
In epilogulii lui Crimcovici elf] citeste CKIITta i. d. atarrae ; mon-
1.
AtIRCISifi .3EiVIAH 1. 1. d. AIOMAKCIOIMH 3EMAH ; 110K6C7,3Adl1 t% 1. I. d. iioto-

C%3Atilid, ub i. 1. d. HAM ; in epilogultt Int eCantacuzino 11513}1A%

i. 1. d. Ki&aAn ; WATE/WA (ceea ce n'are nici unit Intelesa) i. 1. d. M-
awr' (Indarat) ; LidAgAm i. 1. d. wpm etc ; In notita din ev. Petru
Rares citeste monur i. 1. d. M0/111X, ECk 1. 1. d. ECT etc ; In epilo-
gulti lui Anania citeste 311A11 i. 1. d. 31Id, EWE i. 1. d. go etc. TOte
aceste schimba caracterulta redactiunei textului ; din transcrierea lui,
adese-od curatil russca, cititorult nu pdte cunOsce particularitatile
manuscriptelora. 0 descriere mai exacta, cu bite acestea cu gresell
si necompleta, a data si Voskressenskij (3) evang. lul Stefaui celit M.
ti Apostolului Crimcovici. Descrierea nOstra are asupra celoril pre-
cedente avantagiuM, cit cuprinde la unti loca manuscriptele
slavo-romane din acea biblioteca i lasa prin urmare a sO ved
1) Iosephi Dobrowsky, Institutiones linguae slavicae dialecti veteris, Vindobonae, MDCCCLII
(ed. 2), XXIIIXXVII.
(2) Ornicanie namarauKoirs Caasalienon awreparypia, xpaulnum CH in 6H6iii0Tenara repmaHin
(Dpaauin, Moenna 1841.
(3) Cmianienie pyxornicii wa 3arpammiLix% 6116.1i0TenaVb, Tp. Bompecounaro, C. lierep6yprs.
1882, (xtras0 din cOopamn OTALAeuin pycenar0 FL3517a H ciOnecuucTH inmeparopetior, aumean, Ram,.

www.dacoromanica.ro
4 IOANt RO(ThAR

mai usorti particularitdtile comune acestorti manuscripte ; pe langa:

acsta ea este mai completa i mai exactd de catti cele-lalte, Pentru
no! Romftnii ed are unq interestl deosebith, de Ore-ce Intr'Insa s
vor gdsi cdte-va notite scrise de Omenil ce a jucatd ung rola In
istoria nOstra, ca Anastasie Crimcovici, marele vornicil Cantacuzen
i Alexandru I1ia, principele Moldovel, asupra cdruia dna, nu
ne-am Inselatil In combinatiunile ru5stre psaltirea din 1586 ne
cid cdte-va noble interesante, pand acurn nebagate In snia.
Descrierea am_fdcut-o ast-fen, ca sd s perta folosi de dInsa si
eel ce nu ti slavonesce, traduandil In note textele slavone. Am
datti o atentiune mai mare, decalii s cid de obiceiti In ast-feld de
descrieri, ornamenticei manuscriptelor, de Ore-ce ea este curata
romansca i dovedesce uni sentimentti esteticil destulti de desvol-
tat6 la strabunil noWi. Nu este lucru Intemplatoru, ca mai tOte
manuscriptele slavo-romne s distingU prin o bogata ornamentica,
cdte o data plind de gustt. La noi a existata o c51a paleografica,
a care! istorie va trebui facutd, cad Inteinsa vom gdsi urme ale
spiritului romamescO. Dacd.iai In mand ori-ce descriptie de menu-
scrise slavone din vculii al 15, mai alesti alt 16 i 17, poll fi
sigurg ca mai bite manuscrisele, ce s distingt printeo bogata si
frumosa ornamenticd, sunt de origine romdnscd. Nu mai multii de
cdtil cartea lui Stroev, ce descrie vre-o Ire! patru manuscripte slavo-
romane din Mftnchen, Paris si Dresda, ne dovedesce acsta. Sub
No. 3, unde .96 descrie o ev. dela Stefanil din Munchen s dice :
(pyKonucL nruniaxneaurn, rr camLnn BeJIHKOMIIHM11173 mama-mann) ; sub
No. 6 uncle s descrie o ev. din Paris : pyRounn npsicpacHaff ;
sub No. 35, uncle s descrie unU manuscrist a lui loan Damaschin
din Dresda : pyRomicr, eTa irmAxa, noxyyerain own, Icpacinn) i
aa mai departe. Vom vedea cu ctU entusiasmU descrie Vos-
kressenskij frumsetea apostolului Crimcovici. Cu atatil mai multa
trebue sa atragerml noi atentiunea asupra frumsetilord manuscripte-
lora mistre, a carort ornamenticd constitue o parte din istoria
artel In Wile romane.
Pentru cei ce volt aprecia descrierea mea din punctul de vedere

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTE SLAYO.HOMANE 5

curatti filologicti, notezd aci, c scopulti meti n'a fostti de a da o

idee completh. de particularithille redactiunei slavo-romane a ma-
nuscriselorti cuprinse Intrinsa : am relevatO cate-va dintr'insele ;
pentru a le releva pe tOte trebue unU studiti cu multU mai ama-
nunlitu i mai IntinsU, de dill nil putemti face acumti.

1. Evangelia de la Stefanii celg Mare (cod. n. 7).

Manuscriptulti e de pergamentti grost si bine lucratil, Inahil de 33.5
cm. latti de 23.5 cm.; In textti si pe la rnarginl liniata; literile sunt
scrise pe linit Are cu total 258 file : in cele dela Inceputn textulti
evangelielorti cu prefetele lui Teofilactil, archiepiscopulti Ochridei;
de la fila 245-247 asa numitulti msjaceslow si la fine indicarea
aeniilorti s. cetirilorti ; de notatti este cl din sfintil slavoni Did
unulti nu s pornenesce.
Pe fila 121, Inlituntrult1 unei vignete desemnate numal In aura,
s afla dou figuri architectonice In form de cruce, In care sunt
scrise iirmaldrele cuvinte : pe cea dintaiti
CTE4Sel1I6 HOEHOM rAph AlOAAtHiCHOH 3EMAII CI1k EorAtilia COMA ii
HTHTOp
pe a doua
CIITHOpH CM. TETpoft(rAk c% P**CHiAE EIO /MOM II CHOM &WHOM (1).
Pe fila 245 a. s6 afl unti epilogu Intr'o frumOs Incadraturd In
care s desemneza sOrele (capt Incunjuratti de raze) si luna (profila
arunchndti raze intr'o parte), mai jost sterna Moldovei cu unti
campti vnatti si verde cuprinclenda o cruce Incunjurat de stele
si cu unt alt cmpt In care s afl capulil de bat cu stea Intre
Orme. Epi1ogul6 e urmatorulil :
Tw CTE$M16 HOEHILIM cox:filo m(CATTio (cnpk 3ThtII 410AMIICK011 enk
EOPMHA ROEHWA Ii ICHIK6 CAWHECK patHITEAIIHK EPOiKE pdAti AIOGRE K7.K-
AEAt H HOT7.1paTEA'HO AtiAE H HallICd Ct ChM TETp0Ey-PAIt A WHIM, H
MAE EPO Nd AiiIHafi CEA H. P-C:KAII CHM MapTH, A e'lla Hh cormild, H%

1). clw Siefan vv.doinnuld Ora Moldova, fiuld ha Bogdan vv. qi ctitord, a fAcutd!acestd
tetroevangeld cu dmna sa Maria si fiuld sdd Bogdan. Ad rocnosim i e gresali in locd de
rocnosmoo, plslv. rocnommm.

www.dacoromanica.ro
6 IOANtI 13nGDAN

CTOH ropi; WA CGOEII IE u;pI;KII IPA moliewnipk 1130yTpaillk fiewia IC Xpd

eTrW II CAAHILIPO REAIIHOMWIE111111 ii 1101 h,A,OHl(1C11,4 rewpria, I AITW
VAWIIIA 4111p0r,31 3 1`..Cli6 CHOEPO MITA .41-. ii litt tnECTOE TEKlpEE
n(CLIA aliptinTa 1.(1' ;
pand aci e scrisa cu aura, de aci incolo cu cernld 'Agra :
IIIIC4XE CA pAli07fi 1)Y1111111EHIHAPO K ilAHAVA 4SH41HHA MONt1X4 H CL-
11pWCTEH4HTE AIIIE H HE HO,A,0CA11.1.10. a, 11-6 GO HMI HO H%3410X1104.1g. (1)
Manuscriptuld este scrisa Inteo unciald mare si destuld de fru-
mOsA, partile ce nu s Val de textuld evangeliel intr'o unciald
ceva mai mica si mai rotunda, de pildd filele 1-5, 117-119, 187-188
246-258. Vignetele ad bite aceiasi forma. : un oblongti scurtd, josil
deschisti. Figurile apostolilord sunt figurile tipice ale secolului aid
16-lea ; ei sedd cetindd sad scriindii inteo odae, intr'o biserica sad
Inteo mandstire. Fentru completare, Insird aci aprOpe tOte orna-
mentele manuscrisului: f. 1, o vignetd micd; f. 5 b., ev. Mateid;
f. 6 a., o vigneta splendidd pe carnpii de aura i cu ornamente
architecturale, initiala K In verde, vIndtd si rosu deschise ;, f. 72 b.
ev. Marcu, f. 73 a. vignetd In acelasi stild si initiala 3; f. 120 b.
ev. Luca ; f. 121 a. vignetd In care s'e afld inscriptia raportata mai
sus, iniciala H in aur si culdre vandtd ; f. 189 b. ev. I6n ; f. 190
a. vignetd i initiala ; f. 245 a. vigneta finald In forma uneT
cruel sail stele. Din acestea a reprodusd archeologuld rusil Stas-
soff in publicatia sa C.42,13HHCRifl if BOCTCPIHLIft .opHamewil,,Petersburg
1887, dou vignete, una mare si alta mic. i o figura., careia nu-i
gilsesc nici un rostd, v. pl. 38 nn. 1, 2, 3 din amintita publicatiune.
Limba codicelui este limba paleoslovenicd asa cum se' stabilise a-
I). eltv Stefan vv. cu mila luT zell domnuld Orel Moldova fluid lul Bogdan vv. si iu-
hitora de cuvintele lul Cristos, din dragostea cAtre dInsula a dorita si rn silita sA se sciie
acesla tetroevangel i l'a legatd i l'a data spre rugAciune pentru sine, pentru &mina sa Maria
si fiula sea Bogdan In sfAntula munte In biserica sa proprie In mAnAstirea Zugraf, cu hramula
sfAntultil i mAritulul marelul mucenica i biruitora Gheorghe in anuld de la facerea lumel 7010
iar ala domnie sale anula 46 curgetora, luna Aprilie 23; scrisu-s'ad cu mina cella mal pA-
cittosa Intre omen! monahuld Filip i iertatt dm& nu dup tt cuviinta ; dela D-zeil tOte
dup4. putintit (se faca)., Notez CA cuvintele pdwI,,mHiiIc i noTziperhuoix nu vind In textele
curata paleoslovenice ; Insemnarea lord se vede usora din radicalele, din care sunt derivate:
p49H -TH, 110-TWA-TH.

www.dacoromanica.ro
 MA NUSCRIPTE ST,A TO-ROMANE 7

csta in redactiunile bulgaresci din sec. 14 si 15, cu unele cleosebirl

neesentiale. De oare-ce formele gramaticale sunt In genere fOrte exadte,
aprOpe tott ce este de observatt cu privire la redactiunea codicelui
privesce mai multt ortografia deck gramatica lul. T.Jn studit ama-
nuntitt asupra acesiort redactiuni bulgaro-romane nu s'a facutt Inca
si nu se 'Ate face din lipsa de materialt publicatt. Nol vom da in
cele urmatOre cke-va observatiuni, ce le am scost din primele 10
capitole ale evangeliel lui Mateit : acestea vort putea servi mai -tar-
oia de materialt pentru studil mai complete.
Particularitatea cea mai obicinuita a textelort bulgare si prin ur-
mare a codicelui nostru este intrebuintarea neexacta. a nasalelort
a) 0 A din punclult de vedere alt lirnbei paleoslovenice. MIA cate-
va exemple de acsta confusiune : iMIIIiI i. 1. d. tixipii. (partic.
dela mum) ; IMATpk, i. 1. d. emixTpk; de asemenea orramiux i. 1. d.
OTIIMWA (aor. 3 pers. plur.) (1). In genere aceste doue vocale cand
stag singure se intrebuinteza regulatt ; confusiunea devine mai dsa.
cand ele sunt Insotite de jot atiune : IA, ii. Pricina acestul faptt este
c aceste texte bulgare sat nu cunoscil de felt iotatiunea sat o
intrebuintza rart, punendt In local el semne diacritice. Exemple:
d. rAdrOAXIIIE= rddrodimie (nom. plur.) ; TrhorA 1.1.
rAdronAIIIE i. I.
d. Trksoirx=rptnorix (pers. I. sing.) ; de asemenea ia 1.1. d. fA=
ifiA (gen. sink. fern. de la Id (me)) Exemple pentru intrebuintarea
nasalelort fart. iotatiune acolo unde paleoslovenica cere iotatiune
sunt nenumerate. Iat cate-va : CROX i. 1. d. CHO1M (acc. sing. dela
cRola) ; ep'xifpeA i. I. d. AMCIIifpfiA ; ItEMEX i. 1. d. K1uIiFix (forma. pa-
leoslovenica paralela cu : REAIIII0iA). 411-10A i. 1. d. muoix ; riopVTiX
i. 1. d. noyonfix ; Touox i. 1. d. Tonoix ; TRQ. i. 1. d. TROIA ;
CA 1. 1. d. rwhituti CA ; (ROA i. 1. d. MIA (acc. plur.) ; CiTIOrliMAT%
i. I. d. oTmoripaixT% si nenumrate altele.
In gen. fern. alti pai ticipiilort active presente forma defmila se
afla dest ACA j I. d. AIA : kiEdY.WXA CA SF43Aki= kIKAIIIIIAiA CA 3R13Ald.
0 alta particularitate a codicelui nostru este confundarea semi-

(1) Adaogg. A3KIJ4H i. I d. X3KIIIMH de la X3SKi ; In altg loctl "halo L 1. d. xams.

www.dacoromanica.ro
.8 1OANO BOGDAN

vocaleloril sail mat bine yoclelorit IntupecOse v si 6, lasarea lord

afarg In multe casurl si schimbgrile cc trebuiall urrneze dupk
acsta omisiune,
7.=1. In ; 80116 i. 1. d. KpI1117, mnwrk (nom, sing.-;----A174101`%), aak,
uI thflhIiiWli, CT61`11i1Kla i CT7111$1X6 vinti una 1rig. alta, 3114t1T6 1.
1. d. 31141(7. (aor. dela 311t1-TH), f11%MullpliX6 i. I. d. C7.116/1111111HX7 i multe
altele.
6=% In ; inum i. 1. d. pku,n (imperativii de la pupa), TzeWk i. 1. d.
Ti.wk, owl i. 1. d. AhHIIE, 148A%111X1It, RWIIK76, ammtnpE. Din aceste ei
din cele urmatOre s vede c copistulil n'avea constiinta de deose-
birea primordiala Intre aceste dou sunete, faptil ce se observa In
cele maI vechi texte paleoslovenice mai alesil In cele din epoca post-
ciriliand,
a se ornite Intre consonante si la sfersitulti cuvintelora : hvoirls =
LVOV'S., Gmum = 86187.11111, KIIHX1HK61=117.1111)8611HK6I, CK11011111114 = milo-
8111114, AVHOSII=h1%1103H, it.3861/11H.= A37ICItlit111 etc.
4 s6 omite tot asa np4itm4= npaKkAA, C%11MHIIIIIK6=C%11641H1I1HX7.,
113M11=1136MI, 1141111ETI.=1144611ET6, 9T0=t16TO, GOMM= GOA6WH etc.
a si b s mai omitil cnd stail a finea cuvIntului, iar cuvIn-
tula urrngtoril Incepe cu consonantg; in acestil casti s6 Intimpla
si asimilatiune. Exemple: CTOBOX=C% TOG0i7fi, UTERI= H:3% TEGE si
allele ; pentrd casul Intaiu citarml: 8%CTASH:E=8%CT413% HA, IWC1-14m=
ItVC14%, WE, (Griorilaxani c1e rp4mi=omioripdixT% TH CRt rplor, DOA-
3E1141ACR. ECH=110A3E8dA% EN. In ttataltl nostril'. OTIOE Se scrie welE
iar ta,A0 da rm.
g moderna in locti de 6 vechill se afl pit; In cele 10 capitole
am constatatu patru exemple : npurkrieu,tx= npm.htimo., ormpuior=
orm4p7wor, TE44110= TI.A1%Ho; Indata dupa densula se afia. Insg Tzma;
AKEpti C8prigET6= CIVIL6T%; BEHA6 se afla In locil de 8711A16. In
tote aceste casurI 0 este accentuatil In textfi : ormipulor, npurk-
11E46 . C.
Iotatiunea lipsesce nu numai la nasale, ci si la cele-lalte vo-
cale a.) e : Er$101r=iEMO1r, ero iEro, 'rum =TROIEIA, powAmmE 8% HEN =
pomAktueie 87 HiEll; deaceea cuvintele ce In textele vechI paleoslovenice

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE 9

se termina In HIE aci Se termina In ie : uccpceig, noatopTE; s. c. b.) a:

flOdCk=1101dC%, lOyAEd=HiOAEld, OytiOd CA =ovum
OrCH1d111%=01(C1111k1H%,
CA, TROd=THOlil cuvintele In Hid a Ta : HaMEHIA=KdrttEtilHa . C. Ne-
Intrebuintandil iotatiunea, acsta clas de manuscripte a sail a cu-
ratti sai h In locti de iii. Acesta este unil vechiti caracteril alli
monumenteloril paleoslovenice (cirilice i glagolitice), care a trecutil
In redactiunile bulgare asa numite rnijlocii (Mittelbulgarische Denk-
maler) si de aci In redactiunile nOstra. Ast-felt avernii In codexulii
nostrq 4 tot-deauna la gen. sing. ala masculinelorii in-jo (jk,
b.) : 41= tylicapid itiAk=113paHald ; 1 la noln. sing. al feme-
ninelorU in-ja, precum : 3EA1A1 .aioyawu4 ii 3Ehlirk 114,14dAHMA
11XTIL MOIA1=3Ehtard . C. ROA =80Ald . a. in. d. Tottl rh se afla
la nom. plur. neutru alii pronumelul Mak : cIa Mcil In loca de
forma mal corectit : CH EitC'h sati 136cm. Odata am Intdlnitti forma nee-
xactA a gen. sing. hpAaill in locti de IopAana ; pOte sa fie o con-
fusiune cu locativulti ; totil la acesta cuvintti am Intalnitti locat.
IwpAann (FM IwpAann), forma neexacta. In locil de IopAant. Printr'o
confusiune a lul a iotatil i neiotatil s'ar putea explica si forma ne-
exacta But IoyAbi= BlIca mood ; acsta cu atatti mal multa ca. ma-
nuscrisulti cum5sce i pe a cu iotatie : va. Acesta l'am ggsitil In cele
10 capitole de doe ori la verbula tam satt iaaw. : In pers. 1 plur.
latuki I pers. 2 plur. itICTE (iaaud este forma paraleld lui ianm) ;
In monumentele curatil paleoslovenice mal tot-deauna 4it17. ECTE.
Probabilil ca acsta ortografie a luI tam cu Id se gasesce de
ma multe ori In restulil manuscriptuluI. In acelas chipa se In-
trebuintza acest modu de scriere in Savvina Kniga (ed. Srez-
nevskij), APEHHiE CadlifICHCiE flttMflTliIIIili 10C011dro Hilashld, 1868 p. 1,7 si
alte monumente paleoslovenice.
E In locil de A vechill se afla In urmatbrele exemple : 3 pers.
pl. aor. : Tti (i. 1. d. Tint) cap-knurl, CA, npitsbAowe, etc., partic. pres. act.
AEM11116 (de ordinaril anNAIIIA in codex zograph. ite-dmipx Mateiti, c.
VIII), gen. sing. a temelorii In ja : oArd:Ab (ne KIM Ali ROMUH ECTIL
HHIpTA H T1ao OAEX4l). A In loci) de E In H3111AA6 citattl la Vosskr.
aci E--11 : H3WhA6-11.3WEAlkH3WAAk.

www.dacoromanica.ro
10 IDA NO BOGDAN

E In loc de H vine In urmdtOrele cuvinte: partic. trecut : pne-

M11 CA i. 1. d. poxAmi c (PM Ic powismi CA tcpk) i in C011iparativIllit
KEAEH i. 1. d. KFAIM (cod. zogr. aema)= aemumia.
Indsprirea lul ii in id am gdsit'o numat o data In cele clece ca-
pitole : 113kIAET6 i. 1. d. H3HAETIL. Wed. s'ar gsi mai desu acesta
schimbare, ar dovedi o influenta russcd.
hi s6 afla tot deauna In locti de mai vechiulti %i. Ast-felti: upopo-
ini plur. npaind acc. plur. KpATId instr. plur. rpiumnintd idd.
tot asa la adjectivele definite : centarktICKidli, pd3AlitHIMAIII in locti de
forma mai veche pa3Atimiziimm, instr. plur. ; tot ap. In trupine :
pHlITHHG.
e alterneazti cate-odatd cu : CEGE qi TEGE dela gen. se confund
cu cea,k si Tin+, dela loc., faptil ce s6 constatd si In unele ms. rti-
sesci din sec.eliwirl; d1H=C%H1OKE Gomm ; de la compa-
192.
rat. ormai vine si orae si ovule, la imperativti se Intrebuinteza
tot-deauna : nx.A.hrri etc.
% cu labialele a, p s afld regulatil dupd labiale : HCHAMIHTH, HC-
Hpurkro (pi timpkirkro) Hp7.13111EI1,6, Atp%TIMI,A (gresald de copist
i. I. d. iIp%TK611,A). % Inainte de n .s6 lasd cate odata afard: 3A%
e",az i. 1. d. 3%A% r(nnro)A%.
alteruza eu a In cuvintele: TrIamTpna, came clAto (adv. hue).
Formele gramaticale ale textului sunt formele corecte ale limbel
paleoslovene, s Intelege cu variantele ce le presentd. chiar cele
mai vechi texte scrise In trile slave. A face unil studio detai-
latti asupra acestora nu putemii, de Ore-ce materialulti din care
arml s.cosO, observarile de /Ana acuma este prea nelnsemnatil ca
sa putemil face deduceri sigure asupra Intregel gramatici a manus-
criptului. In codexula nostru s gasescti Insa si forme neexacte
din punctulti de vedere alu limbel paleoslovenice : acestea sunt
Insa f6rte putine si nelnsemnate. Afara de 'cele citate mai susti s
gasesce de pilda nom. pl. 4saptic4E i. 1. d. ilsapiwkii M. saUni Z, (I)
.$1 altele de acestil fel, ce In parte s6 potil explica ca particura-

(1) M=codex Marianas, Z--=codex zographensis, ambele editate de prof. V. Jagid.

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTS SLAVO-ROMANE 11

ritati ortografice. Forme .nepaleoslovenice, cat putemO judeca din

extrasele ce le avemil Inaintea ochilorti, nu s afla in codexulti
nostru (1).
Cat privesce redacOunea textului evangelielora, ea s apropie maT
multi"' de cea cirilica decal de cea glagolitica (2). In toil"' casula ea nu
presenta versiunea originala a traducerel paleoslovenice. Astil felO In
textult nostru s gasesce 11.14111 i i. L d. TCT`AK1111 E din cod. zogr.
orala i. I. d. Aourhe zogr. umpurkro i. I. d. noAporra zogr. ucpillk
i. I. d. u,IAT% Mgr. 111111Tdp11 1. 1. d. nmsAointkaa zogr. si asa mai
departe. 0 Were maT precisa asupra raportului In care s afia
redactiunea nOstra cu cele mai vechl paleoslovenice s6 pOte da
numai in urma unel studiarT a Intregului codex in comparatie cu
Vote cele-lalte paleoslovenice. Din acestil studio s volt putea face
conclusiuni asupra cailorn pe care s'at introdusil la noi car-
tile bisericesti slavone: un studiti pe care nimenea nu l'a InceputO
pang acum.
Pentru a completa descrierea atragemO atentiunea asupra cator-
va particularitap paleografice, ce s gasescO si In alte manuscripte
din sec. 15. Textulti Intregti e scristi cu unciala mare ; litere mid
(tot-deauna unciale) s afla numai in.corecturile intercalate in texttl
si sub title. Manuscrisul0 are bite accentele ce sat introdus5 prin
sec. 13 si 14 in scrierea slava : ", spirite si spirite cu accente
pe vocale, mai alest la Inceputulii cuvintelorO : un semnU
ca accentulti circumflexil pe vocalele lungi si pe nasale : Inte-
resantO este Ca totil acestil sernrul se intrebuintza pentru a In-
semna c consonanta sat vocala este mOle : o particularitate a
celoril mai vechl texte si cirilice si glagolitice. Exemple : lit rioripa-
alternza cu 11 : OrRiE11111 i 01/1111ET6 unul(i
Arm, 3E41WE, /lityliCtlE. I

langa altulU, cxAM, mnputi etc. s s6 afla mai alesO cand deriva

1). 11/1.9tam i. 1. d. 11/iapaIR, (gen. si am.) pe marginea Mel intitia este und adausd;alti unui
copista posteriord acstA forma ilaapiama sa afla. In crtile hisericesci moderne ale Rusilord.
In trxtuld evreescd si in unele grecescI sa afla de asemenea Mariam.
2). Mid qic0 glagolitica Intelegd redactiunea paleoslovenici originara, ce sa aflA mai a-
lesd in manuscriptele glagolitice. Cele cirilice din acsta familie sunt cu multd mai nein-
semnatc ca cuprinsd si num6rd.

www.dacoromanica.ro
12 10ANO BOGDAN

din r : A1110311, Caorth ; sd afla Insa i la inceputuld cuvintelord :

!limo, 3irli3A,y, etc. 3 bulgarescd, cu Lind cdrligti in drpta 3 sd afla
mai mei : AaX; Voskressenskij citza si Apoyalli, 110/13ERAMA, CTA3aTII
CA, Kp73H cia. 8 sd gasesce in textd fOrte rarti, la flnea .irului sd
Intrebuintza pentru lipsa de spatid ; totd asa sd Intrebuinteza i
1 la flnea irului : uputtOMITH desparlindu-se In doud ire Inteunuld
sd scrie flplIA0igi , In ald doilea Til ; idd. atoxewi, 8%3Ati etc.
FOrte rut sd intrebuinieza 8 la Inceputuld cuvintelort : In singu-
ruld cast ce vine in cele dintditi cjece capitole pare a sd fi pusti
din pricina, a inaintea lui sd afla or OM HEA1Or 8,10111L1,10.
Ligaturile sunt rare i simple, d sub titla ia forma = : mo = .
Sub taut 0 la marginea irului sd intrebuinteza i o mic : Tta 54-
pmvaak. .Acestd modd de prescurlare e fdrte iubitd : Hapequiti = Ha-
pEtiEwil, nrhACyk = nrkAtaii)C6, no'cdo=noAosno .c. Cdte-odata ga-
simtil T cursivd i inaltd inlauntruld irului ; la margine mai desd ;
analogd este Inaltd la margine. a 0 alte litere cursive vind de
11.1

asemenea la finea qirelord sad josti la margine. In partite ce nu se'

tind de textuld evangeliei (predisloviile i meseceslovuld) tOte aceste
abaterl dela unciala pura sunt mai dese. Unele particularitap, mai
multd jucarii, cum sunt 0, CO, e le treeemd cu vederea.

2. Psaltirea NI Alexandra Iliap. (cod. No. 72).

Manuscriptd de hartie In 40 micti, scrisd la 1586 pentru Alexan-
dru Iliad, principele Moldovel, de Pancratius Holtzschuch : gIllustris-
simo Principi ac Dno Dno Elie Alexandro, Principi Moldaviae, scripsit
Pancratius Holtzschuch, d. v. D. et p-positurae Bambergensis gene-
ralis p-fectus et advocatus, XXVII Iulii MDLXXXVI, (scOrta dela
Inceputuld ms.). Pe aceiasi paging. sd afla urmatOrele Insemndri In
slavonesce, dupa tOte probabilitatile facute de InsuI principele Alexan-
dru : Intdia :
t 'ITO EX 1111CMIL IiiallicillIk ant0aAp8 BOI1ROAk /MAMMA HEM/MIME aMARt,
= Cine a scris-o ? Ilia Alixandru voevoduld Moldovei (In) tera
nemtasca.

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE 13

Cele-lalte sunt Incercarl de a scrie data anilora 1595 0 1598

In slavonesce : THCAl116 f1E11,11 COT AEKERH AEC/AT AT H flET MAIO CHMH-
WHAT A-HE (= 1595 17 Mal). Pe fata a doua s6 afla alta data :
THC/Mp HETI! COT AEKET AECAT 1145C4tH A1T AlECH11,(1 nithigapk LUECTII KEHH
AolpaEpk, (1598 6 Ialluarie). Ce Insmna aci AolpaEpk? (scrisil In-
tr'una singura cuvinta). Daca amt.' desparti cuvintula In dou
Ao !NEI% Varna put traduce lang Stiria. (1) Provincia acsta
:

s numesce In dialectula sloveana moderna cgtajerl , In nem-

tesce Steier-mark. Acesta explicare neara Ingadui sa. deducema ca
principele Alexandru 1lia s afla pe la 1598 In Stiria sea aprOpe
de Stiria, cu atat mai mult ca Bambergul, unde funct,iona acela Pancra-
tius Hotzschuch, cunoscutula ora0 din Bavaria, nu e departe de
$tiria. In ce legaturl s'a aflata principele nostru cu acesta advocata,
n'ama pututa afla. Familia Holtzschuher este o familie istorica In
Bavaria. Originara din Nurnberg ea jOca una rola istorica Incepnda
din sec. 12 'Ana in ala 17-lea. In sec. 16-17 multi din Holzschu-
heriani s aflaa In serviciile regilora unguri, poloni i In Liflanda.
V. Universallexikon ed. Zidler, Halle, 1735 ad v. Holzschuher. E
posibila ca Alexandru I1ia, nascuta din Ilia fiula lui Petru Rare
la Rhodos qi crescuta in Turcia, sa fi facuta prin Orienta cunoscinta
acelui Holtzschuher. La 1595 i 1598 WI putea s6. pOrte titlula de
principe ala Moldovel, ca urma01 ala unul principe Moldoveana ;
In realitate ela a fosta numita Domna In Moldova pentru prima
Ora In anula 1620, dupa ce fusese mazIlita din Valachia la 1616.
Hurmuzachi, IV. 2. p. 387 20 Aug. 1620. Pretentiunl la tronula
Moldovel eu avea Insa cu multa Inainte de 1620; pe timpula lui
Arona Voda din Moldova ela intriga la mazilirea acestuia, de aceea
fu arestata, dupa dorir0 lui Arona, la Mai 1594 In Viena de
dltrt archiducele Mateid. (Hurmuzaki, III. 192.) Pe la 1595 si
1598 ela s putea afla fOrte bine prin tam nemtsca i chiar In
(1) Explicarea acsta presupune o Intrebuintare gresiti a prep AO ce insamn .0.n1 la)
si cere dup 5. sine gen. nu ace. 0 ast-feld de gresall o putea face und Romand, ce nu stia
bine slavonesce, mai a1es c Ao In unele limbl slavice (cehl, polonk sorabit i maIorosiana)
sa 'ntrebuintzi In sensuld luI Ex cu ace. Cf. Miklosich, Vergl. Gram. IV p. 396 si 622
( ed. 2 Wien 1883).

www.dacoromanica.ro
i4 10.1Ne BOON N

Stiria, nu departe de capitala Austriel. Dupa tOte acestea ni se pare

ca nu este nici unil motivii a ne indoi de originalitatea manuscrip-
tului nostru, cum face fara nici un terneiti Stroev, p. 48, credendil
ca codexulti din Viena nu este decat o copie din acestd secolil a
originalului din 1586. E de neexplicatti cum a pututa sa ajungd
densula la acestti resultatti.
Din scrisOre se vede ca celti ce a scristi codexula nu era dedatti
cu alfabelulil slavonii, cad la Inceputil literele au unti caracteril cu
totulft neobicinuitil pe acea vreme in Wile nOstre. Kama scriitorului
se deslga a$a dicendti inceth cu Incetulti, asa ca filele dinspre stk.-
$itti sunt scrise mai bine $i mal fara sfiala. Pe conta acestei lipse
de exercititi a copiatorului a$5 fi aplicatti a pune deasa intrebuin-
tare a lui A in locq de x In primele file ale acestul codex, precum,
$i alte particularitafi ale lui. Filele sunt liniate ; literile insa se afla
parte deasupra, parte de desuptulti liniilorti
Psaltirea se Inchee cu psalmulil 150 (fol. 149) ; dupa elii urmza
irk( /11017CEWBA R% fiCXCIA (fol. 150-152) $i [rid AlKcetlica a, CTOWM
3dliOWE (fl 155-159) ; dupa acestea notite de cuprinsU religiosti
(rugaciuni, poruncile etc.) inteo limba slavona amestecata cu ele-
mente malorusiene (aanorniA, nplinoiniAttrii, rptip, TI1AO, 64wo etc.);
aceste parti a fi scrise de Ilia$ti, cad ductulil lorti semana in cajil-va
cu insemnarile de pe scorta cartil, relatate mai sus.
Cernla e ngra, ro$ie $i verde. Cuvintele rocnok, Bork, Kapk etc.
$i formatiunile lora adjectivale sunt scrise in textula negru cu
verde, in textulti verde cu ro$u. Initialele $i vignetele frumOse. Se
gasescil $i elemente zoomorfice Inteensele. Particularitatile mai in-
semnate ale redactiund sunt urmatOrele : ea se 'mparte mai In-
titiri in doue : pana la fila .36 ob:cinuita redactie bulgara e ameste-
ca( cu multe elemente rusesci, dela fila 36 incolo ea este mat
curatti bulgara.
A: $i A se confunda aci mai desil decAt in ev. dela Stefanil :
WT A3kilit1 K% A:36117. 92 a. HOTEHIMIM i noTenotuA unulil langa altulii
93 b. TEmo x.m.iptwo erp.hve. 96 b. i noAmluA kutKA Trktui. 93 b.
HA= IIX, plslv. 11%, sed, passim, MOEN% = A10EA plsl. molEIA gen. sing.

www.dacoromanica.ro
 MANUSC1UPTE SLAVO-ROMANE 11

fern. ps. 70 ; A1A-A:k, PAGIITEAS, FIATS i altele de felulg acesta cadg,

cum amil spusil, In parte pe sama lipsei de esercitig a copiatorului.
ix. si 1A lipsesal ; In loculg lorg se Intrebuintza sag a: si A
simple ca In cele-lalte redactil bulgaresci sag reflexele lord din re-
dactiunile rusesci: or i. 1. d. ;fi, u i. 1. d. A. Exemple : taAowAt
60 b. si !MIA 61 a. i. 1. d. ARIA pls1v. 1AW1, laak1110/11 7 a. ia3kuvkv
32 a. s. c. coy i CAMIT, 6 a. a:tmorweator, ibid. porK8 28 a.
oporafie 6 a. Atif8 8 a. p. c. or i. 1. d. x se afla mal cu serna In
partea MUM a psaltirei. Identificandu-se or cu a in mintea scrii-
torului elg pune si X In locil de or acolo unde nu trebue : cx,prx
i. 1. d. coreTx 142 b. Totg sub influenta reclactiunei rusesci A dupa
asibilate da. a : rir IIALIAT110 i. L d, IIALIAVAKA .62 a. 311t141 11 OrCASIIIIA
=::31.1AIA (311A1-311Ak1-311AA) II oycruawA; A-111d HAWA in nom. sing.
i. 1. d. A11111 MIMI este o analogie cu CASETAc de mai sus. c1=A se
afla desil In a 3 pers. plur. aor. Hapeicown 35 b. etc. Lui Ii co- i

respunde to, i acestg to se scrie cate odata si cand vine dupe

asibilata (In loci"' de or): A-two A1010 9. 6. Awor mow 28 a. i. 1.
d. Awx MOP& acc. sing. Alma:wipe CA 102 b. i. 1. d. AISIMMIECA.
Exemple ca Aorwix, Awra:Ixtpe se gasescg in cele mai vechl mo-
numente ale limbei paleoslovenice : In cod. zogr. assem. say.
knig. eucholog. Geitler; in codexulg nostru ni se pare insa a fi
mai curindg o influenta rusesca decat o traditie veche. Celg pu-
ling In ev. dela Std. M. cu ung secolg aproape mai veche, nu am
gasitg ast-felg de forme. Ling exemplu de a:A cu jotatiune n'arng
Intalnitg, cum se afla de pilda in ev. zogr. Man 4. 13: /VA'AWA".1:-
AE11.. Exemple de x, A=IX, i se gasesct fOrte multe, mai alestl
In participil, unde vine si A In locil de ix : ['Adroit/A[111W 103 a. a3
6%314ECEAA CA 91 b. .= rAAIVAfX1(111X, 11%.314ECEA1A CA (1).
d. k i 6 1. 1. d. % este ung faptil obicinuitg ; 7.=-6 se
i. I.
Intalnesce desg si la adj. In As, uncle de altmintrelea vine mai
rarti : k1110KAZ etc. Dupa t i p vine regulalg : Email 137 a. AA'Ar0
143 a. rpwrami 134 b. 9rAmiloe 133 a. etc.

1) a s an. In unele euvinte la ineeputuld lord MBHTII, MiO, MKWk i alte eiterva.

www.dacoromanica.ro
iG MAO BOGDAN

% In locii de o (cum se Old i In documentele rusesci Incepndil

din sec. 13) IntAlnimti In cuvintele: npaeum 111 b. GAAPOIMMIIHHX
139 a. EMPORI.AEMI 95 b.
Id 1. 1. d. 11 0 II 1. 1. d.
1.1 : HOCTIdPHETIt ps. 7, chipArrki 7 b. =
HOCTIMIETk, CHpOTILI (In acestti din urnid cuvintil e curiosil x i. 1. d.
o); Aownrk = Aonknrk ps. 70 de mai multe off. id in loca de H e
influenta russcd.
I In locti de A vechia s'e afla In : e3k!whx 101 a. , a. ; A In locil de
e mai rarb : MAHE=MEHE 104 a. Pe aceia0 pagind s afla ambele forme.
.k In locil de A In : BECEA+IHE CA 127 a. rhAe i CAAE ps. 1, 116Ctlik
$i MAHE. ps. 7. etc.
n In loca de A In : nc,coAmpux ps. 1. de cdte-va oil s6 gdsesce
de la Aoywa acc. Aoywn i. 1. d. Noyum, 104 b. dwi Cnce A*1 ptUld
Taotiro, ps. 7 0 In alte cdte-va locurl.
e neaccentuatil trece ale odata. In 11 : 3cHHIETHTHAli ps. 70. rrso-
IWO ps. 7. nomeaoyn ps. 1. i HOMHAOH 69 a. i. 1. d. nomnaoyn sunt
greell de scristi. Isolate sunt casurile : npn3363 = Elp11:30KX 135 a.
i Aeipepe = otpepe 34 b. Odata amll Intalnitil h i. 1. d. II In pre-
positia npu : npt ncxomnpnv goA, ps. 1. deasemenea wh i. 1. d HA,
plsl. II% ps. 1. (HA confundatti CU HA, HA CU wh).
Formele gramaticale sunt paleoslovenice, nu ins w de curate
ca In evangelia de la Stefan M. Gdsimil multe forme archaice ca
1101r.NAMIX* CA 28 a. HAEHETatiVfi 112 b. . c., Intrebuintarea re-,
gulatd a dualului, a tuturora participiiloril paleoslovenice, etc. ; s
gdsesca Insd i forme neregulate sail nou6, pOte chiar unele sub
influenta limbei romanesci. Ma. de pilda 105 a. cnace Aorua pana THO-
fro, uncle Aoywa sta la nomin. In loc de AOrIllih la acc. Aci pOte s
s explice ins i prin confundarea lui A cu a ca In casuri analoge
cu HOTENOwa, peKowa etc. Eii a01 explica-o mai curnd6 ca o forma.
neexacta de Ore-ce In alte locuri avemil AoywA i Aoywn. 105 b.
vine : B7. A0Aig EPO 1. 1. de locativ. Ft% Aoint ero. 127 b : C7.311:NAETk
AC4H8 i. I. d. ace. Aoam 91 a. HaIROTHatInia dat. duaL In 1. d. mai-
HOTIPA,11/114 ; THOMQ 104 a. este o contractiune din TIMM& Aceste

www.dacoromanica.ro
 MANCSCRIPTKSLAVO-ROMAHF, 1.3

din urma forme sunt intrate in textula nostru sub influenta re-
dactiunilorti rusesci.
Particularitatile paleografice ale acestui codex sunt aprpe Mite
ace1ea0 ca in evang. Std. i aci avem 8 langa or, I langa H; 11=1111
HE (10,4,11E, MOAIE i chiarti mom 67 a.), 53 = 3 etc. Asupra douoril
particularitati merita sa ne oprimu puin. Intaia : nefiindti jotatiune,
pentru acesta se intrebuintza diferite semne, ce se punt' deasupra
vocalelora pronuntate cu jotatiune. Cel mai obicinuitil semna
este ( sa , mai rarti vine .
Exemple : 147.3A1H13/12111 106 b. 'erAa 56.
scristi i CrAe, cgoe'ro 7 a. THOE'A 50 b. e'cil 51 a. o'x 51 a.
e'ro 106 a. ex,' 89 b. Ilonarezt`ti ibid. 3thi'Ell,EMK i. 1. d. 341/M1,EAlk
(:34AH,Ei%16-3t1k1H,EMIL--311t1H,EMIL i CU semnulil : 3aa`u,emk, 90 b.) CHOW
i. d. CKOIEIA etc. A doua particularitate este intrebuintarea desa
1.
a semnului in locula vocaleloril intunecate v si k. Intrebuintarea
acestui semnil a fostil in parte causa disparitiunei totale a semi-
vocalelorOi de la finea cuvintelora : copi.tiT neobservindu-lil tot-
deauna, mai alesil ca se punea deasupra liniei, aO inceputa st-la
lase dna., astfelil ca in manuscriptele de totil tarclii a sat k se
afla raril la finea cuvintelord. Exemple: AltITEp.CTKA 51 b. K'To ibid.
kIRHA'MH ECH ibid. iKIIKHA'AlA ECH ibid. -WU' acolo se afla insa i:
A111WA:11Ak, Orrklinurlk, KEAkivlinowfi 89 b. etc.
Din formele unoril litere putemil deduce fara nici o indoiala ca
manuscrisulil dupa care s'a copiatil exemplarulti nostru a trebuitti
s fie cu multii mai vechiti, poate chiar din sec. 14. Literele u, ip
aU uneori cele mai vechl forme cirilice : cea dintifl cu linia a doua
verticala, drepta si scurta aa Ca deabea trece peste linie in just,
a doua cu linia verticala din mijlocti deasemenea scurta, tot ap
8, 4 i K ail forme mai vechl si mai noue :

9 LJq "V 1-y -g N473 +

ic'fTPO f A{ n (01Ab
6 t 121 0 7- m
""161Mli 60 .460iSb MO A b
4"1861 necM400<4614 fe%

Analele A. R. e. Xl. Memoriile Seer let.

2

www.dacoromanica.ro
18 MANI). tiMbAN

3. Evangelic cle la Petru Barep (cod. n. 2).

Manuscriptil de hdrtie lucie si grosa, numita de unii hdrtie tur-
cesca ; inalt de 41 cm. latil 27.5 cm. Unciala mare, dar elegantd.
Ornamentalia frumOsa. Pe fila 1 o vigneta lungh i inchisa, in auril,
verde si rosiu ; in launtru ornarnente architecturale : cercuri ce s
intreiesg; fila 36 o vigneta mica, f. 70 una mare cuadrata in acelasi
stibi si initiala 11; ff. 98 b. 101 a. 267 a. 165 a. vignete i chipu-
rile Apostolilorg ; cele d'intaifi represinta mai tOte o cruce mai multi,'
sail mai putin ascunsa. sub ornamente. Culorile nu sunt fru-
mOse ; ele sunt in felul celor serbo-bulgare din sec. 15-16. f. 164
b. contine urmatOrele intr'o unciald, mai marunta :
IoNomilIem tkru,n 11 nociAmenTem CIIt II CMIIMAILIEIHEA1 CTPO A-Vd. CE

636 'MAW macro Cr vit itv HEITZ HOEHOAA fi4TE10 AUIAOCTI10 raw% 3EA1611
MOAAAFICHOH AZEAAHIEA1 EWXAEA`h II paXAEP CA IGA(CTEIHMAIII MOGGE 113F10611
CII1 TETVEHAIIPEA H WHOHA EPO H MAE WO WA .ni"nroF. cni R%
11CMIC6TI1

mouncrup ,IliponorreuvtaaRt wnwrim HAEXE ECT \Tim% eTitly nt Ar 1117. 11:NE

Ku CAKACTIII. II MIN All Cut Irt.HTO 110H8CIIT 83/ATH FPO wi"ranto HMI CA
Hp1IHOCHETIt pn3Apoinmi Campo. TAKOKII1 m GXAET 11pOHAIT 3AE H lid
WHOA% CEPhrt H ATO .3AW. AIRA HOEK I4 (1).
Redactiunea acestei evangelii este curatti serbscd, a insista asu-
pra el n'are nici un interesg deosebitO pentru noi ; ea s6 gasesce
In ori ce descriere a manuscr:ptelorti shbesci de mai titrOig. Notamil
ca nasalele s afla numal in epilogulti lui Petru, ceea-ce dovedesce
cil. scriitoril nostri nu erau dedati cu ortografia serbsca ; % se AA
si in textb pe hingd K predominantg. Acsta a observat-o si Do-
browsky In Institutiones, p. XXIV, unde dii cate-va exemple din
1) Cu bung- vointa tatAlul si cu ajutoruld fiuluT i cu implinirea sfintu1u1 duhd. ed (robuld)
stApanuluI med Isusd Cristosd Ito Petru vv. cu mila lul Dumne4eil Domnuld Moldovel, dorindd
cu ',bed si ardndd de iubirea celord dumnel.rescl am porunci s se scrie acesld tetroevangeld si
l'amd legatti i l'amd data spre rugAciune mie in mdnAstirea Xiropotam, uncle este hramuld
celord 40 de sfintt mucenicl de la Sevastia ; si dacd va Incetca cine-va sd-10 ia de acolo sad
s rupd. arg:ntuld de pe c1O acela sd fie afurisitti aid si pe cea-laltd lume. In anuld 7043,
luna Noembre 21 ( =1531). Form/ paleoslavd impos'bild este n(0))1C(10CTIIMHIJAIH MOM in
locd de nom A IMMIX ; de notatd npoKAT i. 1. d. nooKnATx.

www.dacoromanica.ro
 MANCSCRIPTE SIAVO-110MAN1 10

acestil codex in comparatie cu cela urmtora de la Belgrada ; aci s'e

vede c. formelora s'erbesci ale celui d'in Laid le cor espunda formele
bulgdresci ale celui de ala doilea. Tota clinsula ne spune cd Alterus s'a
folosita de ela la editia noului testament(' in grecesce. Dobrowsky,
p. XXIII, da gresita anula 1535 i. 1. d. 1534. Acesta codex mai e des-
crist pe scurta de Stroev sub n. 5. Dinteinsuia a reprodusa Stassoff
dou vignete mici, v. pl. 38 nn. 4. 5. ; data si la dinsula e gresita :
1536. Una facsimile cu o vigneta a reprodusa si Sylvestre in Palo-
graphie universelle, 1839, fasc. 2. Aceste vignete (si in genere or-
namentica) semnd cu cele din Stassoff, pl. 35 nn. 1. 2 si pl. 36.
1. 10 : cele din pl. 25 sunt luate dintr'o evangelie de la 1535
scrisd tow sub Petru Rarest" si data mAndstirel Dubravata ; ea s'e afla
acum in biblioteca imperiald din St. Petersburg (n. 22). Textula
e In cernld ngrd; unele pdrp : initia1e1e, titlurile, numele sfinti-
lora, etc. cu cernld rosie ; pe filele 7 si 8 (inceputula ev. Mateia)
s6 Old Intre cuvinte presarate puncte de aura.

4. Evangelia mitropolitulia Anania (cod. n. 1).

Hartle, formata intocrnai ca la manuscrisula precedenta ; initialele

sunt scrise aci si cu rosu si cu vindta (o colOre ce vine mai desa in
manuscrisele srbesci). Vignete s' afla la fila 8-a. 100 a. 162 a. 263
a. de forma cuadrata si in lanturi intrel'esute. Fila 352 b. are ur-
mdtorula epilog", scrisa probabila de mana mitropolitului Anania si
interesanta prin forma sa documental :
ilrCACTIK, 6.-Af1to Ail CE 3I1A Epe nonornily CIlO -XT6E110y10 K11111'8

141114111 TeTpoEr ME 43 IlfrUi/C111611111 41111'p0110411Th, Ifll 111141114 MOH .3EM4H

orrrpoRadVincEon, 34 acnpu, II npnacntaly F7 110110)-10 auterponoaTIO IVA
1140'041111M rpm TrAroinnpE, I ypdau nrA3IIECEIIIa r-a de II t na 114111E1'0
1r A. '1 1116 II BOMBE orrpactlx6 cpErrpwat, twiollav II 311t1T0111 1103441111V
r
II 110C1'41111V k Itli10 11AEXE E 41 IVACIA16 u,piamam. kiNcrxe Aa noir-
Aem 1AAtle'TK0r 4111 117. 11111110E W7.C1104111114114 A 111101WM II 110110K0A1 Kk
orCAAXAEIITE II noa3i. II CrAA(1111141 Wt1Ili114 npoeipenTE. II wroxe CA HO-
K OrCII111 1163ETII C1K EIIIIP8 CO C'TAil aunponodia rAE Iiptimmatx Ct11116 1141A-

www.dacoromanica.ro
20 MAO BOGDAN

tId.T130 AM3A A-Wor FiAAtIe'TIM MU, d TOII 9dkk EiKE OrApkaIlETh 'MOHO
ApmiloHelfie unKivrom Aineongoadm Ait corAET npoimeT ii IlifSopECAII6 W
TIll CT1H uk(11,H IIXE RY lllllElI rpaA II AA riAtivrk OrIIICTIE VA 10r AWAI II
C% 14.38MIIIIi111% apIWAI tiwkam TI7J:11E111M ll NE pEILIE iltt e4,1 HAIIIEPO rt.
II Y.

X....a MIMI IVA3A111 ()ACHIM fro IireAll6 Ha WC II HA we\

1.1A11111V tnt Hai Id

MUM. II Aa noy-AFT 11p0IMET II WT ILOITRA A111 II MIAAEMA (1). Data nu

se afla.
Fila 354 b. conVine o notila serbesca din an. ,3pliA" sa ,dylla'
(= 7159 =1651), din care se vede ca cartea a apartinutt unei mo-
nache Maria, ce a daruit'o apol bisericel sff. Archangeli din Belgradil
pe vremea mitropolitului llarion. Legatura de arginta a lui Anania
(precum si aceea a lui Petru Rarest' din rnscrpt. antecedentt) a
disparutil.
Ne avendii la indeman o istorie de incredere a mitropoliei din
Tirgoviste, nu potil constata de o cam data eine a fosta acelU Anania ;
in totil casula eli.1 a fosta inainte de anulO 1651, de Ore-ce nu in-
cape nici o indoiala ca evangelia s'a scris intaiti la nol si apoi a
trecutil in Serbia. Redactiunea este obicinuita bulgaresca din se-
colula 16-17 ; afara de acsta scrisOrea este cea obicintita in
lCrile nOstre, mai frumOsa decal scrisOrea contimporana din Serbia.
Dobrowsky o numesce evangelia belgradiana; Stroev o descrie la
pp. 40-43.

(1) Din mila luT D-4ed sl sl scie cA am cumpArald acatit carte dumneqekcA numitit tetroe-
vangeld el, prea sfintituld mitropolitil Kir Anania, aid intreg, I (AO Ungrovlache, cu 5000 de
aspri si am pus-o In noua mitropolie In capitala n6strA Tirgoviste, In hramuld InAllAret dorn-
nuluT D-oleulta i ma.ntuitorulut nostru Isusd Cristosa ; i l'am Infrumsetatd mat multd, cu
argintd l'am legatd si cu aura rain aurild i l'am pusd In biserica, care este mama tuturord
bisericilord, ca sA-mT fie vlAdiciel mete de veclnici amintire, iar calugArilord si popilord spre
Indulcire 1 i folosd, iar ochilord inimeT spre luminare. i eine sA va Incerca sA. ia acstA. carte
din sfnta mitropolie uncle am pus'o losusT vlAdicia mea pentru sufletuld vlAdiciel mete, aceld
omd care va indrAzni sA fad. o asemenea nelegiuire cu all diavolulul ajutord, sA fie procletd
ei afurisitd de cel 318 sfing perin(T din cetatea Nikea i sA 3.114 parte cu hula si cii Arie
nesocotituld 5 i cu alIT ttricletli, care ad strigald asupra Domnulul nostru Isusd Christosd
tia-td, ia-10, rdstigniti-10 ; silngele lul pentru noT si copiil nostri in vecT amind. ; ei sA fie afu-
risitd si de vlAdicia mea i anatema sit fie. CuvIntuld aarkvom l'am tradusd cu cajutord. ;
p6te sA insemne i cispitA, seducere). cAd HalitTX In plstv. are si intelesuld de ?7;v37.2ais i de
iniPou)

www.dacoromanica.ro
 M4NUSC1UPSE SLAVO-ROMANK 21.

Textulti evangeliei nepresentandil particularitati deosebite de rnaio-

ritatea manuscripteloril din acea epoca, trecemil peste ele si facemil
cAte-va observant asupra epilogului mitropolitului Anania; elti e in-
teresa nta prin a mestecula ce presentUt intre redactiunea bulgara si serbd.
Forme curet% serbesci sunt de pildd EpE i. 1. d. irxe ; celti d'intaiti vine
fOrte desti in documentele cele mai vechi serbesci (sec. 1 i 13) v.
Danidid, Rjetnik iz Knji2evnih starina srpskih, u Biogradu 1864.
ad. v., unde sunt adunate o grarnada de date asupra acestei forme
interesante ; aci epe nu este pronumele ci are intelesti de Ost.
Torn pe socotla redacnunei serbesci trebue srt punemil pe : Kiffir8,
u,pkKKi, Boy-mem, (8= a: din cele bulgare); Houoyto nurrpolionTio, c-to
i. 1. d. NOIVAIX, i1111TpOnOMII, CHM; 1163ETII, 111101.MET, pEllIE 1. 1. d. 11631:1T11,
iimaga% sat1 ripoNiarh i rhum din cele bulgaresci; cu atat mai
multi% ca. s afld in alte cuvinte la loculti set% : (UAW ; inmuiarea
a

lui 61 in U tot serbesca. este : IlE38/111116116. OrincTIE i. L d. oriacTIE

e gresala. 0 altil gresela de graniatica, comis sub influenta limbel
sari gandirei roninesci, este construclia (C, e'rnn marrponodia = din
sfanta mitropolia; OVA cu nom. nu se intrebuintza in textele slave.

5. .Apostoluln Krimkovic1 (cod. n. 6).

Pergamentil grosti si bine lucrata ; inaltti 35.5 cm., latir 24 cm.

Unciala mare in felula evangeliei de la Stefanti M. Ca si In acesta,
partile ce nu se tint.' de textulti evangelieloril, sunt scrise cu o
unciala mai mica si mai rotunda. Initialele si vignetele sunt in ace-
last' stila facute, cu deosebirea ca la Krimkovici yin's% si vignete in-
chise, mai alesti cele mai mici. Ca tOte rnanuscrisele rmase de la
acest prelatti, se distinge si al nostru prin o multime de notite si
epiloguri ; cel mai completh este pe fila 304 b.:
11.% '11/11dit OZ/11:t1 iI ellt1 ii C'ITO X.VA, Tpl61,E e'rAt1 411110d1111W el

IlEpd3,0Allt1t1. OEki pAnki HAANki (A 11..e1 II CII-Ct1 IISWErw y'a T17-

,116Cl1ll" (1) 1101;a11110,11. k 12 IllincrAcii Kp11/11KWHIT II /1111TpW114AiliT AMT.-

(1) Stroev citesce aci riamcst.I. Tpownsctoot not:m-unto s afld. si in 'i,ivot sfetoga Save, izdao
Danidid, 1860. p. 74. Acesta e und termiLd stereotipd.

www.dacoromanica.ro
22 IOANO BOGDAN

AtIRCIi11.1111 3EdIA"111. II KEAiiIiII" Wriirrtki nAng' cTptini. ii ad% 41'1',1/ 1A1W11/11111itV

A ,
CTplVIT. H [WA 11)11/111id 1AI 14 CTIIII4i. 1 41 I7.Cll liTHTW c -Trtv nuivriwa utimo-
41,
C7..3Atl Ap (JAW !IAEA: ECTIs. VOA% VAWECTRIE CTAPO KyA.
CFAA1'tcTit8eitt cum ntinnutt .34lltiCW111, IMPA21 CA8t1IrCA C'Tr118 nacTupte
whinitA IntwA2t, ntv iiui VA/drill IA. 1111'1a/A N31411140. 4nma ii3cEpE1b
6.% r-cnArA 14% ,mtrAti'Clith%111 36/11/1011. NWPA:1 hTW 1-10K8CIITCA (t/
rcnykpfu nrtiTt, Lit nowkpli IAIAll (1) PWAA 1111JErW [WM101011'41 evhri
nip+ (lath lEfIC1tII,118, 11e,i 110AllAtICTIk ASTII I1AUIA /11111.Ci'li flAIl norpad,
CiAn AIIITp0flOAIIT8 Chui 113/WkIIIITH 1:A/1814. AVLVAAAKCI:0 .1E41,1A. UM' IlOCTA-
KIITII 418414EN (V '110:EAKIN Ancmt. 14. Ad 1A1A1eiTE (i1CTtIKII1'H EX' pt 20011,
ewe AIICCTIt K% 117.CEAV OyAUIIIW Cl IIEF101i0Ah114", I7. F141:1111. :11116:1( ETRY

pd3Wpwr llcIIl4 MICallId el cTptvinIe T%Ait Bi:AET flpOkA/? II TplIKAii"

'OI164110 AltIpAIISAA. 1`../1 6.t1 II () IVI.C'hy eTkIV- MUM. WA A1111 fdl'O-
t16CTIII1(11`0 r1111/1 w MECT:1'4 MOrliAd HOEInVAA elllt 1W' iipEAtilS' A10-
PHAil HOEKWA. E /1..TW ,31)111 An1,11 AInprr% n All% (1).
Pupa acestea iscAlitura rnitropolitulut :

(AZIi)C1-11

CT
atro/114

p.
(1) In numele tatelul i aid fiiultil si ale sf. duha, troite sfinte, singuri i nedespertite. Nol
robil Domnulul nostru Isusd Christosa, Domnula D-4eu1 i mentuitorula nostru, inchinetoril
sf. troite : Kir Anastasie Krimkovicl i rnitropolitula Orel MoldoveT, rnarele ctitora Lupula Stroici
qi fiiula sea Ionascu Stroid, Joar.a Crimea i Cirstina si toll ctitoriT sfintel menestirT de nod
zidite numite. Dragornirna, unde este hramula pogorirel sf. duha, merturisima cu acest seri-
sore a nOstre, ce dace se va intiinpla dupe mOrtea nOstre in re-carf timpurr vre-o nevoie

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRITTE SLATO-ROMAvE 23

Totti de maim lul Crimcovici e scristi si epilogulti de la fol. 30-1

b. cu cernld ngr i galbend jurii imprejurii o incadratur fru-
mOsii in aurii, incArcata cu florl In rosu, verde si vindt6. Acesta
epilog repeta si pe primele fol, 5 a.-1l a. in josulti lora, cu
i1
litere mai mici ; aceste dou din urmit cu data 15 Martie, cu o
ti deci inainte de cela-laltii. Cat de multa 11 plhcea acestui mitro-
politO sti scrie si sa desemneze in manuscrisele sale ! II damil si
pe acesta Intregii :
(07.11 CTI.1 Ilpegtv CY.TKOpli II WHOKA II 110:3AATII C% -14111101111CAII1EA1 CA11-
puff. apviacialk 14Cpl: fillarrncIE lipihmoialte 11 A%HTIIWIIOAHT 4104.-A/11-C1411A111
:-3ENIA11. K% riamiwr CEA II poAirrem.m Ero Itveuitik IIpthma H

H AAAE II K% IIWKO-C%3AAIIIIAPO monwrilpE, ulpHLI,E%%%ro paro-

CHWEPO

nuipuid, IIAE:KE EC vpum C7111ECTHIE eTINA Ay'a. H AII1E KTO ICWINET Kk-
3/ATII IIAH 81;INICTII HMI IIVAATII it CTI'W ntwilacTiipt, T% AA EXAET
I1p014A/AT H TrAKAAT nuitAemn ,unpitlinAn (V) r'a Bd II (t) rirle'rkix 61'0 AcTpk
ii al K./why CTkIy, II AA HAIAET C7.11Ep111114 C At 141.1.1,% II cm II
AO.. C'Ckl
14A CTIN1111114:Al Ero cAlIiItE, uiiii. K% AIM dArOtIkTkIKAPO reAllA 1w Ilw-
CTAIIT1114 AIONIAA KWEKWAA ellk 1w OpEmild AIOTHAA ROEHWAKI reIlAphl
3EA1A^II AMTA4KCIiklA111. K A-Tw ,3piii' At'CLI,a AlApTk El A'Ilk (I).
Pe filele 116.-156. se' afla o notita interesanta pentru istoria
codicelui si pentru timpulti la care se" rapOrta ea :
(1 ; Arrtv apIn' mu,tt Kriel' I Aim RwrAn lineuniA T11,16111 igailialul-
CHU= , yernmil ElVIICHA 3Anwp031arw crew moll/Imp Apnrwmiipiiii uSC-
'mink% II KWEHAA E1'W II KA:3/AA, TWPAA WT TWI'W tHeTartv mollacTlipA, II

sf mAndstirI, pe oihcine va alege D cled sd. fie stdpfinitoruld trel Moldovel, dac. s'ar atinge
careva dintre domnT, ctitoiT, boer1 sad din neamuld nostru sd inchine sf. Munte sad Ierusa-
limuluI, sad sd dea sub stApdnire mAndstirea nstra patriarehiel sad mitropolituluT, sad sd.
schimbe pe cAlugdriT tdril Moldovel, sad sd pue eguniend din o mndstire strdind, scl avetT a
ldsa cum am spusu maI susd pe sf. mndstire in tote In pace si neturburat in vecI. Iar celd
ce va strica scrisOrea nOstr i a1cAtuirea nstrd, acela sd fie procletd i tricleld, anatema
maranata, de Domnuld D cled si de totT sfintil amino. In cli1ele fericitulul domnd Ito Constan-
tind Mogild Vv. fiiuld lul ho Erernia Mogild vv. In anuld 7118 luna lul Martie 16 zile ( =1610)..
(I) Acestd sf. praxiu l'a facutd. si Pa 1egat i Pa aulitil cu ilustratil smerituld archiepis-
copil kir Anastasie Crimcovid i mitropolitd terel Moldovel, spre pomenirea sa si a pArintilord
sel Ioand Crimea i Cirstina dedu In decurnd zidita infinastire a sa Dragomirna, cur
hramuld pogorirel sf. duhd, i dud cine-va 1t11 va fura sad vinde din sf. mandstire (urinezd
afurisania intocmal ca in celd-laltd epilogd).

www.dacoromanica.ro
24 IOANC1 'BOGDAN

CkIl ern,' lid ll II IIW TWA1 IPACTdA CA HMI 'RUM litiTtHaV3HW KEiillhll
AE01111110 011101011 3EiHMI H MUMMA EI'W MUM A 11C111114 CM evil! ii-
row; WT MUCHA Ii 11(11111 Add EPW IcACIIET H7 CRETY11 MOVACTIIII ApAro-
Auiptid. HAEXE 1E III.pROE, !MEW Ad EA6 WAFT IMMET (I poAlITEAEM El'W
H lalEPIIIIII EPW II LIEAE111 WW (1).
Urmeaza iscalitura marelui vornicii Cantacuzin, care aril fi fost
imposibilil de descifratt, daca nu aril fi evidentil ca. cel ce a is-
calitO a scrisii el 1nsus,1 si notita de cleasupra :

Manuscrisulti acesta e plinil de ilustratiuni, facute tote de mana

mitropolitului Anastasie Crimcovici, cum insusi iie spune lu epi-
logulii de pe fila 301 b. Citamil pe cele mai insemnate : fol. 1 a.
vigneta inchisa mica, fil. 3 a. sff. Ioachim si Ana; 3. b. vigneta
mica; 4 a. Isus Cristos in mijloculti evangelistilorh si apostolilorti,
16 persOne afar% de Isus ; ilustratia acesta e alegorica: represinta
unri arbore in virfulti cdruia s'e afla Isus, iar pe ramurile lui staa
ucenicil s61 ; 4 b. apostolulil Luca scriinda evangelia; 5 a. vigneta
mare, josii deschisa ; 74 a. prorocii Moise si Aron; 74 b. vigneta;
75 a. Isus i Saara ; 75 b. apost. Jacob; 76 a. vigneta mare des-
chisa; 83 a. St. Gheorghe si sf. Ioanii Novi cu cate unti inerroh--
punivr cleasupra capetelora torn ; 84 a. apost. Petru ; 84 b. vigueta
(I) In anuld 7161 luna Augusta 10 ile (=-1653) cand aa jefuitd Timufsi Chmelni!chi, hat-
manta stel zaporogiene, sf. mAnAstire Dragomirna si an pustiit'o si a bAtut'o, Iu atuncI
din acea sf. mlnstire i acestd sf. praxid, si dupl aceea s ridia panuld Toma Cantaco-
zino, marele vornicd aid Orel de suid i thimna lul Ana si rscumplrar g. acestil sf. praxid
de la ste si din nod Ild aduril indgrAtd In sf. mgmastire Dragomirna, tinde era mal inainte
ca s-1 fie de pomenire 1.11 si pIrintilord s6f si &mine sale si copiilors sl.

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTE SLATO-ROMANE 25

mare inchisd ; 92 b. ap. Petru ; 93 a. vigneta ; 99 b. ap. Ionia ;

100 a. vigneta mare inchisd ; 110 b. hula ; 115 a. douil coruri,
unula de apostoll, altula de proroci ; 115 b. ap. Pavel ; 143 a.
Maica Domnutui cu fiula sednda pe Una trona, Ilie. Enoch si
loan(' li se" inching ; 143 b. ap. Pavela v.orbinda intr'o adunare,
idd. 172 b.; 172 a. Mihail(' calare ornOrd unit draca cu Odd; 192
a. David si Solomon, iar In mijlocula si deasupra lora sf. Pavela ;
241 a. inaltarea lui Isus la cera ; 270 a. bunavestire ; 292 b. rs-
tignirea 1u Isus. Cele-lalte mai neinsemnate s'6 afla la Voskres-
senskij, p. 34-35. In sfirsita mitropolitula n'a niter." a sO de-
semna i pe sine Insusi la fila 85 a. in ornatula sa", rugdndu-s
in genuchi In faca mdnstirei 'Dragomirna, din care se' vede una
parete.
TOte aceste ilustratiuni nu sunt inventil d'ale lui Anastasie
Crimcovici ;ele sunt miniaturi si ornamente tipice, asa cum se
desvoltaserd pand la dnsula in arta bizantina si slavonit. Cu tOte
cd elementula traditional(' predomind intr'ensele, nou'e ni st. pare
c Anastasie Crimcovici a introdusa i una element(' personal(' cu
multa mai bogata deck fact" de obiceia copiatoril de manuscripte.
Acestii impresie generald ama put-o dovedi dad& ama urmdri
unele din ilustratiile lui in decursulti desvoltdrii de mai tardia a
artei bizantino-slavone ; acsta insa n'o putema face aci. Ne mul-
tdmima de o cam data cu enuntarea acestei impresil generale. Cala pri-
vesce executiunea ilustratiilora, acesta este rudimentard i fart' multa
gusta. Cit ele arO ave o mare insemnatale pentru istoria icono-
grafiel slave, cum crede Voskressenskij, p. 33 (11mi1om (Nem,
B.-D.E.H08 mivronle Cia ireTopill caaBancEaro Hlioutomicaiiin), Di SO pare a
fi exageratti.
Limba i ortografia acestui codex sunt cele obicinuite in sec.
16-17 la nol ; ceva deosebita nu presintd. Unele exemple drt Vos-
kressenskij in descrierea sa ; acestea se gdsesci" In tOte manus-
criptele din acea epocd. 0 comparatie a redactiunei cu editia ti-
pdrita la Ostrog ne da Dobrowsky in Institutiones p. XXVXXVI :
ele se' deosebesca fOrte putina una de alta. Noi voma face cale-va

www.dacoromanica.ro
26 IMO BOGDAN

observatluni asupra limbel epiloguriloril si notitelorti : acestea,

fiindil scrise fail unti modelii. ne daa o idee de cunoscintele si
modulil In care scriati limba slavond Omenil nostri Invetati din
sec. 17-lea.
In locil de mediobulg. A vine aci desil e : Tpoino=rpoini,A (gen. sing.)
la Crimcovici, la marele vornicti : CKETAd, lillErlillA, flddIET, t1EAEA1 i. 1. d.
CRATatt etc. 61 trece in a mai desti : RIIIIIIIEH, GANG, GEMINI", MOI`IIAd
i. 1. d. IntilIMEII etc. MOAAMiClahlIII i MOMAKCKIOMII vinil una langd
alta. 4; trece In e la vornicula Cantacuzin: HAMA, HE i. 1. d. GA-
"MA, G`k. Un singurti casil de vocald obscurd Inainte de p : Illtp-
HOE i. 1. d. obicinuitulb ripktioe, wpm nu se aflti ; napnIu8 i. 1. d.
npalu8 'pOte s fie efectulti unui defectii naturaiii de vorbire a lui
Cantacuzinti, aci la Crimcovici se afla ripaInv; eel gdngavi zica
napalm. Cu multil mai interesante sunt ins greselile de grama-
tied., In specialti sintaxa. Aci se vede ca limba ronnina a avulil o
mare influena asupra constructiei slavone ; in acsta giisimil gre-
selile cele mai elementare, care fOrte rara se IntAlnescil In textele
din timpulti lui Stefanil M. sail In documentele din acelti timpil.
Mai alesti concordarea e gresita si regimulii. Exemple : GOA HAtICTIk
MTH IIMIld MOIOCTIIp : /110I1dCTIdpl% In pls1v. e masculinil, la Crimco-
vici e femininil sub influenta ronidnescului c manastirea nOstr ;
o a doua gresald In aceiasi constructie este cd In locil de acc. se
pune simplu nornin., deOrece In limba nostra acc. nu se deose-
besce de nom. Totti asa e acc. CKETdd i1tOlitIC allp. al LIIOXAKIii MONACTIIp
= din mndstire straind ; dup. ov/. aril fi trebuit4 sd urmeze gen.
gormaro MolItIC1'6IpkI. In alit.' loci] avem genet. MOMICTITE, forma cu-
ratti romnescd, si unil cast' cu totulil isolatil, o rEminiscent a
vechiloril texteoloaacTupt. Forma cu totulil gresita monmuciamill 3emnil
(in locil de obicinuitulil MoltAdKCII0II :3.) vine de mai multe ori ; de
chte-va off ca gen. sail dat., odatd ca loc. cu H.A. Aci instrurn. plur.
e pusu pe Lang loc. sing. sail dat. sing. MaTepk1a gen. i. 1. d. II
sail e ; CAAmpe la loc. i. 1. d. Ii; gen. MWECTFITE i. 1. d. Id

sail ma In KIMAVA ChILIECTICI.E, sunt gresell elementare de declinatie,

www.dacoromanica.ro
 MANUSCRIPTE SLAVO-ROMANE 27

ce dovedescti c mitropolituhl Crimcovici avea o idee confusa. de su-

fixele slavone. thiWk are acc. litUlla i. 1. d. HAIM la neutr. (MUM nucalcia)
HAWIN la masc. (time morlacnip): aci se pare at sub influenta limbei si
romne Crimcovici a luatti pe Hama micatiia de un nom. fern. = pi-
sania m5stra In locti de unii acc. neutr.; tota asa s'a Intamplat si
cu ala doilea exemplu.
Exemple de concordare gresit vial mai alesti In titlurile domni-
lora, uncle adject. nu s concOrdA cu numele proprii sad vice-versa :
ell6 epenviki atOrliad HOE1OA=fiUlt1 11.11. Ieremia Mogild VV. 1. 1. d. elik
Epermih MOrlialt1 HOEHOAM; intr'unti locil s'e afla elik Epeniikt MOrilaa HOEHOAM ;
totu asa dupa. gen. Tpouto urmn nom. CTM s. C. Cat despre finetele
sintaxel slavone, ca d. e. instrum. predicativd, ele dispara inaintea
sintaxel romne. Ast fel avemti [atm. rocnomp% = s fie domn,
I. 1. d. G. rocnompEmk dupii verb. mum, = va alege.
Se vede cd suntemti in tirnpultl, cand mintea romanesd. DU mai pu-
tea suporta greutatea apOsatOre a formelort slavone; ea so desbracl
de ele incetti cu incetult, OM ce in fine le asvirle pentru tot-deauna.
Acestti procesti de desbrcare a Inceputt din primele timpuri ale exis-
tentil mistre ca stall"' ; in timpulti, caruia apartint monumentele li-
terare de care ne ocupmti aci, eld s'a si Implinith.

6. Varlaam 0 Iosafat (cod. n. 73).

Codex in 40 midi, scristi pe hrtie cu cursiva moderml. Elii confine

viata lu'l Iosafat tradusA. de hoerulti Bolulescu din limba Habana
in cea romn. Titlulti completti e urmAtorulti :
Viata sfintului Iosafat, pe carele Varlaam l'a6 intorsti la credinta
crestinesca, talma.citA din limba italiand In romanesca de Vladulti
Botulescult1 de Mallgesci, logofatulb, aflndu-se la Inchiscire In cas-
telulti de la Milani' In Italia. La anulti de la Cristos ,a0Ad.
Intregti manuscriptulti are 62 file. Limba e frum6s6 si corect ;
ici colea dite-unti italienismti, acestea Ins foarte rare.

www.dacoromanica.ro
28 IOANO BOGDAN

Cine a fosta acesta logoft Botulescu si cum a ajunsii elt" In

incliisOrea din Milani', n'arnii pututil sa aflu pand acurna. Anulti
traducerel e filrd indoiala 1764, cad in data raportatit mai susii
r este evidentil o gresala in loci' de 4,=700.

AvicAO 61>friiirA.'r-rerjr-rilWAVrAkri.ii
',OA( ernainctno firLnq
14

(4 illeMAAAAnTIAM? V
A intrus cracii-gul M oir
re Tang n avn PrEoH
VOrcmh TiA,0 Evi () kr0
wfr./4a. "71-4/4'
T;N 40

Facsimile din Evangelia dela Stefand celd Mar3 wag, 512).

www.dacoromanica.ro
 INDREPTAR1 $1 ADAUSE

Din neputinta in care s'a aflatil autorul5 actistuT memoriu de a face tOle co-
recturile necesare si de a supraveghia inunedia15 pe cele filcute, s'a5 strecuratti
inteinsulii mai multe greseti regretabile. Trecendil peste cele inherenle faptUlul
crt textele slave s'ail tipril cu allabetul5 cirilic romttnil i peste cele ee s'd
poli usoril recunOsee din textil, notiiiiii pe cele mai principale si adrtug5m5
cflte-va explicarT la niste pasaje nu destur5 de lilmnrite. Num6rulil dintili5 in-
semn pagina, al5 doilea sirul5 :
4, 28 eTa : 3Ta ; 6, 7 noAoCanho: no Aolnialo ; 7, 14 HAUT! : nmkrrn ;
7, 30 dup presente adaugrt 0 preterite ; 9, 19 Rzyk : RICA, Rls.CABurk ;
9, 33 flHt1T: nuipia ; 10, 2 comparativulil : adjectivulil ; 11, 28 Orlov-IIM ,vrz,

3EAAM, (Dapncif ail acelasl semnil : sag ; 16, 31 dupil locativ, adaugil mai
obicDmitti; 25, 26 n.imiroe : nawnoe ; 27, 3 i dela finea irtiluT Irebue trecut5
la finea 01110 precedentil ; 28, sirulti din urmil 512 : 5-12,
Formele dela p. 9 kpmwk gen. IwpAmm loc. i RICA nom. sing. sunt Inge
ea neexacte intru cat cele dintii sunt neobicinuile in textele paleoslovenice
(lopmux fiind5 o trupinri in o) r forma RUA sail Rls.CA i. 1. d. likdi ea nom.
sing. vine forte raril i e mai Mintz coreeta dedftt acsta din urmil. La p. 16
s'al trecut5 din neMgare de smil formele Aoms loc. i ac. intre cele neeo-
reete in locil sil se treed intre cele archaice. Aceste forme vial rarri in textulil
nostru, ca in tOte textele de redaeliune russel sail sub influenla aceste redacliT.
Forma AovinA 16, 13 si 27 s'a admis5 pentru acc. i. 1. d. Aotriux, in urma
confundlirii asa de dese a ltif A cu y.

www.dacoromanica.ro
 C1NCI

DOCUMENTE ISTORICE SLAVO-ROIVIANE

DIN

ARCHIVA CURTH IMPERIALE DELA VIENA

DE

MANG BOGDAN.

A5feclinta de la 3 Februarie 1889.

Documentele slavone, ce le publicama aci pentru intala Or, s'e

Oft in archiva curtil imperiale din Viena (K. k. Haus- Hof- und
Staatsarchiv). Ele aa fosta gasite acolo de d-la Bianu In vara anu-
lui trecuta ; d-sa, cunoscndu-le importanta, mi-a atrasa atentiu-
nea asupra lora i mi-a data ocasiunea de a le put edita. Do-
cumentele cele patru rlintaia sunt de o mare insemnatate pentru
istoria timpului la care s'e rapart si mai ales') pentru cuneiscerea
relatiunilora de vasalitate, in care s afla Moldova in veacula ala
15-lea fata de regatula ungurescO. Ele sunt cu atata mai pretiase cu
cat sunt date de Domni cari aU domnitti scurta timpa in Moldova
si de la earl ne-aa l'emasti putine tiri documentale asupra politicei
lora. Docurnentula 1'11 Petru II este cela dintaia din cele cunoscute
pana. acum din prima lui domnie ; documentele cele dou de la Bog-
dan II sunt singurele documente publicate In intregula dela acesta
Domna. Autenticitatea lora flinda afara de ori-ce indoiala, ama pututa
face, intemeindu-ne pe dinsele, o suin de cleductiuni asupra scur-
tel domnii a acestui viteaza i talentata Domna, tatala marelui Ste-
fana. Documentult lui Alexandru II nu e mai putina interesanta prin

www.dacoromanica.ro
30 IOANt RodnAN

aceea cd ne dd unulg din cele mai frapante exemple de acea politica

In doi peri, ce o purtag Domnil Moldovel fata de puternicii lora
vecini : Ungurii i Po long. Documentuld de la Mateiti Basarabti are
o and importanta : elg ne d un nog casg, pe 1ng1. putinele cu-
noscute pdnd acum, de ung vechiti obiceig religiosg-moralti al stra-
bunilorg nWri, infrAtirea de cruce.
Ne-amil data silinta ca editia acestorti documente sa corspunda
Insemndtatil lora ; anig adausti pe Lang traducerea romdna ca in-
troducei e ung cornentarig deialiat, In care am cautatg, in com-
paratie cu alte isvOre, sa scOtemil totg ce s putea scOte din ele.
Cu ocasia primului documentri arng facutg ung excursti asupra cro-
nologiei Moldovei din vremea lui Petru, incercndu-ne a precisa tim-
pulg domniel d'intdiu a acestui principe. Cu ocasia documentului ala
doilea a lui Bogdan amg Introdusg ung alig excursg asupra Chiliei
si asupra caracterulur, ce-la avea raportulg de vasalitate a principilorti
Moldoveni fata de regil Ungariel. Cu ocasia documentului de Infratire
am cercatg a da o mica modificare a parerilorg expriinate de d-la Hasde(i
asupra acestel instituOuni in Originele Craiovel. P6te s vorg 01.6
prea lungi aceste comentare ; le am creclutg insa folositOre, de re-ce
adaugemg la fie-care cestiune ceva nog pe ldnga cele tiute pang. acum.
Pe Fang Introducere am adaogatg cdte-va notAe asupra unorft parci
mai grele sag mai interesante ca forma din textulg slavonti alg docu-
mentelorg i ung mica excursa asupra particularitatilord redactiunel
slavone. Acestea art ung interesd filologicg pentru cei ce s ocupa
cu istoria literaturei i limbel slave in 16rile nOstre. Materialulg, scosil
din aceste putine docurnente, este neinsemnatil ; elg pOte Insa servi
Impreuna cu altele la o expunere mai completa a particularitatilora
limbei slavone intrebuintate In cancelariile Dornnilorg nostri.
Suntemg datori a multami onor. Acadernil pentru hotarirea de a
facsimila cele patru documente moldovenesci. Aceste facsimile sunt
interesante a.) fiind-ca ne dag modele frum6se de semi-unciala se-
colului alg 15-lea i b.) fiind-ca conting trel sigile bine pastrate ale
Domnilora Petru, Bogdanti i Alexandru.

www.dacoromanica.ro
 bOCUMENTE istORICR SLAVO-ROMAKE ll

I.

Primula docurnentti e data de Petru voevoda In Suceava, anulti

1447 11 Sept. Brasovenilorri. Printeinsuld Petru confirma. negus-
torilorti Brasoveni privilegiile ce le avusera acestia In vremea
parintelui sea Alexandru voevoda si a fratilorti set Iliai i Ste-
fan voevodl. Acestea erail : negustoril Brasoveni aveati dreptulti sa
cumpere si sa vinda marfuri In tOte targurile Moldovel, platindti
la intrare si la esire cate 4 grosl de tara, de boil Cate 2 grosl, iar
de la alte marfuripostavti si ing mai alestiatatti catt cerea obi-
ceiuld din vrernurile vechl ; varna de la Suceava sunt scutip s'o
platsca, afara de casulti cand volt descarca marfurile lorti chiar
In Suceava.
Din continutulti documentului sC vede ca acsta din urma clis-
positie era pentru negustorii brasoveni cea mal pretiOsa ; pentru
acsta pare ca ati si cerutti el reinnoirea vechilor0 privilegit ale lui
Alexandru si flulorit s'el. In ce conslati aceste privilegil mai de
aprOpe nu putemti sti, de-Ore ce ele nu sunt publicate ; s pare
Ms c originea lora trebue atribuita lui Alexandru celti Bunt, caci
la 1407 8 Oct. elti a incheiatil unti tratatti de comerpi cu Lein-
bergenii, prin care 11 supunea pe acestia la niste Indatorirl, de earl
Petru scutesce pe Brasoveni.
In Moldova era obiceiulii ea negustoril straini, venindit In tara
cu marfuri sait curnparandti la nol rnarfuri, plateau vama de dou
ori : o varna principala la Suceava (rOiloglIOE Allt1TO CotItIE6C140E) i o
alt vama secundara in orasele unde vindeati sait cumpraii mar-
furile lord. Ast felti In arnintituld tractatil al0 lui Alexandru, Lem-
bergenil s obligati a plati intiU vama principala din Suceava,
cate 3 grosl dela 1 grivna pentru tOte marfurile tataresci cump-
rate in Suceava, ear pentru marfurile War( set cumparate in alte
targuri ale Orel' s obligati a plati die 2 grosl dela 1 grivna in
targurile unde le vord cump6ra, si afara de acesla Cate 3 grosl de
la grivna in Suceava : numal dupa acesta plata erail liberi sa le

www.dacoromanica.ro
82 tOAN6 130GDAN
-

vincla. din nob (1). POte c. Alexandru cela Buntl a Incheiatti una
tractatil analogil i cu Brasovenii relatiile comerciale ale Moldo-
vel cu Brasovulil sunt fArd indoiald mai vechi dectlt epoca lui
Alexandru cehl Bung nu scimii insa sd fie publicatil unde-va
pang. acurna. D-la Tocilescu (2) ne spune despre Masa, fiulti Jul
Alexandru cela Buna, cd la 1433 Aprilie aril fi incheiatil una trac-
tata cu SibiulU i scaunele ssesci cprevecjendtl plata vdmei cen-
trale la Agiudd); neputendd afla dacd acesta documenta e publi-
catt sail nu, nu putemti defini nici deosebirea intre asezamintulil
lui Petru voevoda si a1 predecesorilord sel. Dad. varna centrald
dela Agiudil, despre care vorbesce d-ld Tocilescu, este identica cu
varna principald de la Suceava, atunci se pare ed. Petru voevodir a
liberatU pe Brasoveni de acea varna, impunendu-le sa plateascd
tot-deauna vama numai in orasele unde volt cumpera sati vinde.
.Acesta usurare s'arti put explica din politica prietenesca ce in
genere observa Petru fall, de regatulil Ungariel.
Documentulil din 11 Sept. 1447 este pretiosil nu numai pentru
notitele ce ne dd asupra politicei cornerciale a lui Petru vv. ci si
prin aceea cri este primula documenta din cele cunoscute pa.nr,
acuma dela acesta principe. Din prima domnie a lui Petru cu-
nOscemU urmatOrele documente afard de acesta : 22 Sept. 1447
Suceava, data lui Mihail logofdtulil si fratelui s Duma (3), 5 Oct.
1447 Pobrata, data mtinstirii cu acelasl nume (4), 5 Aprilie 1448
Pobrata, data aceleiasl mandstiri (%tolinvilyk Gm lioniand) (5), 23 A-
prilie 1448 Suceava, logolatului Mihaila (6), 22 Aug. 1448 Hotind,
(1) IpORld MUM (sc. negustoril Lembergenl) H4H npRot rOAORHOI AH4TO CCM4HkCNOI Hd HeliddoVk
OTK rpinuiS o GO,Idirk HO TPH rpOIHH.... A KOAH HMSTk KSPHTH T4T4pkrlatiri TORO% Or MKS froprop
imuluxx, T4MX HMSTk MTH rv ro uSDATE OTX rpHRHS ARd 7001114 4 Hd ronouuoi MkITO Or GO,Idirk OTI
rpusuS Toe rpoum. Td cArkerx fro npomTee E. Kal'Oniacki, Dokumenta Moldawskie i
ROMS MORHTX.
Multafiskie, we Lwowie, 1878. 13. Traducerea acestul documenta In Archiva istorica a d-luI
Hasclau, I, 1. p. 130.
(2) Manua1a de Istoria Romana, p. 1 si II, 1886, p. 132.
(3) A. B. 1'.genfuwd(1, Marepiama A.Ten Lcropia B3aI!MuLIx' oruoiueniii POCCill, floJIMuhr, Mo.,mauhl
elc. MOCR118, 1887. No. 65 (cunoscuta si de Venelin, Vlacho-holgarskija gramoty, 103).
(4) Arch. ist. I. 1. p. 113.
(5) Arch. ist. I. 1. p. 153.
(6) Uljanickij, No. 66.

www.dacoromanica.ro
 DocUMENTE ISTORICE sLAVO-ROMANE 83

dou6 jurarninte de vasalitate catre Casimira, unula ala lui Petru,

altula ala boerilora (1). Documentula publicata in Arch. ist. I. 1.
123, In numele lui Petru vv. fiulil lui Alexandru cela Bunt cu
data 26 Aprilie 1444, nu pOte fi autentict, de dre-ce la 26 Aprilie
1444 domnea In Moldova Stefant vv., dela care avema documente
din acelasi anti (26 Nov. 1444. Uljanickij No. 58) si din anii ur-
mtori pana la 1447 (02).
Ao nu mai pOte Inctip fuel o Indoiala ca Petiu, fiula lui Ale-
xandru cela Buna, pe care l'arna put numi Petru Ii, s'a suita
pe trona Intre 25 lunie 1447 data ultimului documenta, ce ni
s'a pastrata dela predecesorula s Stefana (3) si 11 Sept.1447 .
Prima domnie a lui Pettu II va trebui s'o punemil asa dara. intre
11 Sept. 1447 si 22 Aug. 1448 aproximativii, cea ce ne da 12
luni; acsta concordza de minune cu cronologia lui Ureche, care
spune ca Petru voda, dui)/ ce a data Chilia Ungurilora, a dorn-
nita unit' anic i a murita.) (Cap. 8) Gresala lui Ureche este ca.
nu idenlifica pe acesta Petru cu Petru Arona de mai tardia.
D-lil E. Picot (4) face dar o mica gresala creqendil ca Petru II
s'a suita pe trona pe la incEputula lui Aprilie 1448 (luandu-s6,
de bun sa ma, dupa doc. din 5 Aprilie 1448, Arch. ist. I. 1. 153)
sail cu putina inainte de Aprilie. Petru ocupase tronula Moldovei
cu cate-va luni Inainte de .Aprilie. 0 and gresala face D-sa cand
crede ca .Ponultni, fiula lui I1iaf,46, care ornorise pe Stefana pre-
1) Uljanickij No. 67, 68.
2) C5. doc. acesla e faIsd pare a resulla i de acolo, c hoeril cita(T ca martorT nu sunt
boeril obicrnuitI aT luT Petru. Dintre acitia in doc. din Arch. se afla numal logof. Ilia, po-
menitd in doc. 63. 66. 68 Uljan. fdra predicatuld iu., apoI Bratuld (66. 6k), Ivand Manzuld
(66, 68), Nicomand (66) qi Davidd Stolniculii (66, 68), Stma vornicd, Toaderd paharnia, 1u-
rie Cupcicl, Ste(co i Coste II.iTcanil nu se a1l5 in docutrentele din prima dozonie a 10 Petru;
boeril principal!, mdesp5r(i(I de Petro, ca Neagoe logof., Duma Braievicl, Petru PIudicI nu
s gisescd in doe, din Arch. Pe Sima vornicd 115 aflarnd Inteund doe. dela Stefand ca efostd
dvornicd, (18 Fehr. 1445. no. 59 Ulj.), iar pe Ste(co ca episar) la an. 1446, 25 Ian. No. 62
Ulj. Se pare c5. acestd doe, a fostil fabricatti de caluggriI trnestirel In numele luI. Petru
vv.; eI ad pusd ca martorl o parte din Itoeril acestuia, ad pusd ins& o data greita, mal
veche dectit tin puld lul P...tru. Heald ce did Hasded n'a publicald acestd documentd In-
treg5 ; amd pute hotarl definitivd dad. e autenticd sad nu.
3) Atm aanaAnon Poccin I. No, 47.
4) Chronique de Moldavie, 1878, pp. 64, 65.
Analele A. IL t XL Memoriite Beef. Ia. 3

www.dacoromanica.ro
rid i0ANO BOGDAk

decesoruld lui Petru II, a domnitd numal 6 luni; cum a t=junsti

la acesta, socotla nu putemt1 sci. Dacti ar fi pusti inceputuli" dom-
niel lui Romanti III la 25 Iunie 1447, and incetza de a mai
fi domml Stefantl, si daca ar fl socotitii domnia lui Romani' III
pana la mOrtea lui, 2 Julie 1448, ar fi trebuitti sa-1 iasa. pentru
Romani' III 12 luni de domnie (Iunie 1447Iulie 1448); daca ar
fi pusil Inceputulti domniel lui Romanti III la 5 .Aprilie 1448,
atunci pang. la mOrtea lui, 2 Iulie 1448, am ave numal 3 luni,
In nici unti cast" Insa 6.
Noi credemil ca domnia lui Romani" III trebue s o IncepernO, ca
si a lui Petru II, cu 25 Iunie 1447 : in acestil cast' ambil a
domnitti rate 12 luni, socotindO domnia lui Romani" pana la
otravirea WI, care dupa Dlugosz XIII. 43) s'a IntamplatO la
(II.
2 Iulie 1448 ; ambii a domnitti In acelasi timp, luptandu-se unul
cu altul pentru tron : Petru sprijinitti de partida lui si de Un-
gurl, Romani de partida sa si de Poloni. Cu acsta se Impaca fOrte
bine si cronologia ILA Ureche, care ne spune cri Petru Voda a Im-
pinsil pe Romani' Voda. din -tan., dupa ce a domnitil Romani' Voda
unti aria.) Iii urma acestora noi am fi aplicati a pune: a) domnia
lui Romanic III fi prima domnie a lul Petru II Intre Iunie 1447
Julie 1448 ; b) domnia a doua a lui Petru II intre Iulie 1448
Mai 1449, cand avenni diplome de la Alexandru, fiuld lui Romani',
sag Alexandru II. (1) tmpartirea d-lui Tocilescu, (2) care pune dom-
nia Intaiti a lui Petru de la Sept. 1447 Aprilie 1448, iar a doua Intre
Sept. 1448Aprilie 1449, nu s deosibesce esentialu de a nOstra.
De la Romani" III s'a publicatt, pe cat scimt, unit singurt docu-
mentil pana. acuma. (3). El e datil in Suceava, 18 Febr. 1448 0
contine o daruire de mosii boerulut Petrea Tomintl, sluga credin-
ciOsa. a tatalui lui Romani' III. Acestil documentil coufirm opinia
neistr despre timpulti domniei 1111 Romani' i Petru. Intr'Insula se
ci(eza ca martorT urmatorii biped : Stanciuld logofet0, Oana mare

(1) Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Mohlavicza, 1872. 63.

(2) Manualula citata, pp. 134-135.
(3) Uljanickij, No. 64.

www.dacoromanica.ro
 h0CbMENTg 1S foRICE SLAVO-ROgANE 30

dvornica, Manoila Costea pd cdlaba i fratele sea Petru, $tefula

Jum6tatevici, Miclea Grevula, Micula vistiernica, Chodca Iibor, san-
clricti Aprodulti; in fine fratele lui Romania, Ilihno (iAim cpaTa r-ntti
HATC114). Din ace.ti boeri nici unula nu se' aratd in docurnentele
lui Petru II (V. nn. 65 68 din Uljanickij), care isi are boerii set;
eI revina ins. in cea mai mare parte in domnia lui Alexandru II,
(hull lui Romana III. In primula documenta a lui Alexandru II (din
Uljanickij), 5 Iurrie 1449 (1) regdsima pe Manoila, pe Stanciula, pe
Oand, $endricti Aproclulti, Costea s. c. ; pe Costea parcalabula ilia re-
gdsima inteuna alta documenta a lui Alexandru (2) si asa mai de-
parte. Este evidenta cd boeril tatalui trecurd in partea fiiului : ei
constituiati particla polond din acea vreme.

11.

Cele doue documente dela Boydanil vv., tatalil lui Stefana cela
Mare, publicate aci pentru intdia Ord, sunt de o extrema im-
portanta : ele sunt pe de-o-parte singurele docurnente cunoscute
pna acuma dela Bogdana, tatalti lui Stefana eel(' Mare (3); iar pe
de alta. parte ele arunca. o noua lumintt asupra istoriel din acea
vreme a Moldovei. Acsth, importanta va justifica comentariula cam
lunga consacrata lora.
Celia dintaiti e data In 11 Fehr. 1450 in Targutii de josil (8 Aomiem
(1) Uljanickij, No. 69.
(2) Ibid. No. 70.
(3) In resumatil not cumisceind Inca urinetrele documente dela Bogdanti II: doue amintite
de Wickenhauser, die Urkunden des Klosters Moldavicza, Wien 1862, p. 63-- 64, unuld din
13 Sept. 1450, prin care druesce minestirel Moldavita 10 hutie de villa pe and (No. 17),
altuld din 10 Ian. 1451, prin care scutesce ni0e case ale acestel me.nestirt din Suceava de
dark domnesci kNo. 18). Resumatuld tiindti pe scurtd, boieril necitatT, i pe lenge acesta o
gresle, elernentar de cronologie, nu putemd face nicT o deductie din aceste documente. De
acela0 feld este o a treia diploma dela Bogdand, publicate de Ilolovackij In colectiunea: Halm-
MUCH Aarmosarauccsoro ii cyAe6uo-giaonoro mama pyccuoro... 131 XIV XV CTO 1Ti3IX1 (publicate
separatil si in Hayuosiaa C6opausrs din 1865 63) sub No. 54. Diploma e publicate intrge, si
cu tote c5. n'are data, autoruld I-a pusd anuld 1451, fere se spue pentru ce ; autoruld mat
spune ce a luat'o din Venelin, Vlachobolgarskija gramaty, aci Insa nu se afle nicl o diploma
dela Bogdand. Ast-feld de neexactitatt se gasescd desd In colectiunile eitate aci : ele trebuescd
utilisate cu multa precautiune.

www.dacoromanica.ro
36 IOANII BOGDAN

Tpkr8) (1) i contine unti juraminta de vasalitate prestata de Bog-

danti, voevodula Moldovei, de fiiula sea Stefana (mai tArclia cell)
Mare) si de boieril sel lui loan') Corvina Huniade, guvernatorula Un-
gariel. Causele acestel supuneri sub suzeranitatea tingursc nu sunt
indicate in document') ; Bogdanil amintesce numai de dujmanii sel,
in contra carora invOca ajutorula lui Huniade tpArintelui si dom-
nului sea', nu-i numesce insa pe nume. Acelasi ajutora fagaduesce
si ela lui Huniade In casa de nevoie. Bogdana mai fagaduesce a
nu cauta nici o data alb) Domna si parinte, afara de Huniade.
Ala doilea documenta e data in Suceava 5 Iulie 1450. Guprinsula
este acelasi, mai specificatti Ins 6. i mai lamurita. Bogdan') recunOsce
pe Huniade de eparinte si domnap, iar pe sine se numesce fill)
si sluga.; ela se obliga sa slujesca cu credinta lui Huniade si co-
rOnel unguresci, ; recunOsce ca tiara Jul, Moldova, sa fie una cu
tara ungursca, ; se obliga a nu-si cauta nici tin anti parinte saa
domna, nici una alta protectora ; in casti cand ar fi alungata din
tara sa elti cere refugia In regatula Unguresca si ajutorula lui Hu-
niade pentru ail' redobandi tronulti ; acelasi ajutora Ila fagaduesce
ela lui Huniade in casa cand acesta ar fi in primejdie ; Bogdana
se obliga a merge In ajutorultt lui Huniade fin persOna, cu perico-
lula vietel sale) si impreuna cu ostile sale, iar pe langa acestea se
mai obliga ca nu cuceri cu sabia Chilia WO, de voia parintelui si
domnului sea Ioana Huniade.) Cu unti cuvinta, aceste dOue docu-
mente recunosca o infeoclare completti a Moldovel fata de corOna un-
gursca, conform') cu vechile pretentiuni si dorinte ale regilora un-
gurescl.
Inaintea acestora docurnente nol nu cunOscema altele de acelasil
felt). POte sa fi existata. E mai probabila Ins contrariula, de Ore-ce
(1) TArguld de josd =Rornand; acestd nume vine de bunA smg. dela mitropolia de Romand,
(Mehhiscdec, Cronica Mitropoliel de
ce s numia mitrupolia de josd gmAniAA% AorrpononiA.0.
Roman, p. 112). Ep. Melchisedec spune c acestd nume vine int& a cir5. la 1444, loc. cit. p.
111. Nol l'am glsild cu 33 de anl mal nainle In Uljanickij, p. 22 : AOAHIH WPM. AceeasT nu-
mire se anti. la 1458 Inteund doc. dela Stef. M. Uljan. p. 95. CA AGAF111 Topra este Romand, sA
vede si din doc. 1470 dela Stef. M. datd In Targuld de josd (Urjan. p. 107), unde sA po-
menesce ca martord mitropolituld Tarasie din Romand (on; pontaHoRa Tpsw4), ce se afla fArA
Indoiall la fats. loculuI.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 1STORICE SLATO ROMANE 37

In documentele lui Bogdanti nu este vorba de nici unele antecedente.

Cum le vonail explica dar pe acestea ?
J3oqclan, II, fiiulti lui Alexandru celti bunu si tatll lui Stefaml
celii Mare, ocupanciti tronulti Moldovel in ultirnele lull! ale anului
1449 (in prima lund a anulul 1450 avema documente dela dinsul6)
domni dol an! ( 14 Oct. 1451). In re'stirnpulti acestel scurte
domnii elti av sa s lupte necontenitU cu dol dujmani : cu Po-
lonii, pe earl ii btitii in cdte-va rnduri, i cu intrigile boerilorti,
partisan! al lui Alexanclru If si al politicel polone. Incunjuratti de
dujmanIn afard de Polonii ce nu s uita cu ochl bun! la rela-
iile lui prietenescl cu Ungurii, Inlduntru de boeril ce nu-1U iubeaU
si intrigat in contra lui, elU trebuia s. s'e sprijine pe o putere
strdind. Ast-felti s'a aruncatti cu totulu In bratele Ungurilorti.
Urechie, care ne descrie in cap. 10 pe larg i cu color! forte vii
luptele vitejescl si istete ale lui Bogdanti cu Polonii i cu Moldo-
venii lui Alexandru II, nu ne spune nirnicti de domnia hifinternd.
Din narafiunea lui ins s'e" vede, c. Bogdanti nu ave partidd mare
intre boeri; elti ii aduna oastea dupe uncle puteaz cum dice Ure-
chie. FArd indoiald, in Ostea lui sse alai) si Unguri, desi putini
la num'erti. Este fOrte probabilii ca boerii Fad trtidatil in mnile
Jul Petru la Ruseni. Acesta cu atdta mai multa, cd mai toll boeril
Jul (citati ca martori in doc. din 11 Febr. 1450) s'd gaseseti lnainte
dupd dinsulU ca hoer! al lui Petru II. Ast-felil Duma Braievici
vornicti (Uljanickij 65. 66. 68), Oanit Juliet (68 ibid., scristi Baud
Bratulti (66. 68), Costea Orip, eare In doe. No. 66 se'
numesce Hocu OpiduiEcn8A% vornicti, iar in doe. No. 68 Ham Opki-
mnaprA, Iconic Biliceanic (66. 68), Ilie fostti logofdtti (68 Ilie lo-
gorilla, 66 creclinciosulti logofatti al0 lui Petru), Danciutti In do-
cumentele lui Petru nu s pomenesce ea parcalabti, in t6te Insd
vine unti Danciulti vistiernictl, probabilU acelasi, Tadora Vciscicnti
(66. 68 : TA,A,Or% ILICIi01411trin stolnicU), Tadorti Moicesculu (1) (66 : Ta-
mp% i1iowiecK8nz, 68: TdAop% Illou.Intiz), Sirbula (68: Grmailm 66:

(I) Unt exemplu intre multe allele cum sufixuld -eseulg traduce pe patronimiculd slavd
- OHMS,`11tH,17. :
din Opou4-0amweateik Ophiuncatins = fiuld luT Oria Tota tqa Mongicattax ti

www.dacoromanica.ro
88 TOANO BOGDAN

Gpm 8n% postelnicti), Stanciulii (65. 66). Top acesti boeri, ce In-
cunjurat pe Bogdand II In 1450, sunt fostil been aT lui Petru
In prima lui domnie, cari de bund smd a rOmasti cu deasila boeril
lui Bogdand ; dupa elti II gsimti aprOpe pe toti imprejurulti lui
Alexandru II i a lui Petru In cele-lalte domnii ale Jul. Cdtti de
usord trecead boeril nostri de atunci dela und stapAnd la altulti !
Din documentele publicate aci si din cele-lalte patine isvOre
amd cdutatt1 s ne explicm motirele ce l'ail silitd pe Bogdand
s. s Inchine Ungurilorti. Nu mai putind interesantd este a cduta sub
ce forme a facutd el acestd actil de 1nchinare. Dach comparamd
documentele date lui Huniade cu docurnentele date de domnii Moldovei
regilort Poloni, suzeranil Jolt, vedernd cd afard de unele conditiuni
particulare, individuale, tOte cele lalte sunt copiate dupd inchinarile
Mcute acestorti din urmd. In ochil lui Bogdan!) deci raportuld
de vasalitate, In care s6 punea em fatd de cordna ungursca, era
identicti cu celd In care s aflati de multti domnil Moldovel fat de
corOna polona. Despre acsta ne convingemil Indatd ce vomil corn-
para formulele documentelord lui Bogdanti cu formulele actelord de
omagid fdcute Poloniel. Afar& de asa numitele invocatio i t cor-
roboratios , comune mai tuturord documentelord din acea epoca,
s asrand una cu alta urrnatOrele formule si termini :
a) terminuld de jurdmintti : cnorc8em% Ii cetomieu eceui -- v. eC1110
CA1061bill In omagiult lul Petru vv. dare Cazimird din 1454. Ulja-
nickij No. 75.
b) terminulti pentru suzeranti : VAII1'EA6 tl rocnoAtiim in doc.
cittre Poloni rocnompk ibid. No. 67.
c) terminulti : Ae mime. HO i1tEroK8 ,111MOCill V. 110AM1 11E1'0

CTOATH In jurdmintuld lui Ilie dela 1438, ibid. p. 56.

d) in tOte juramintele sunt amintite boeri i annata.
e). In tdte formula : sa firnt prieteni prietenilort, dujmani duj-
manilorti suzeranului.

sunt patronimice din MOHK4, care vine In maT multe documents dela Alexandruli (No.
111011,111HR

69. 71. 73 q. a. Op. cit.). Moimittia e patronimicil din protolipul9 slavt AlloHs4 (mon-H4), de
unde localitalea poloni Mojkow, ceh. Mojik.

www.dacoromanica.ro
 OOCUMENTE 1STORICE SLAITO-ROMINE 39

f) Tara una sd fie cu tara ungurscd, cum In cele polone s

spune : una sti fie cu Polonia : cadaarra.... CZ HMIHIMli Annul H C
WHIM It CAtirasm ilawimi ii orca 3Ema+ Eonotukcica, jurAmintulti lui
Romana vv. 1393.
g) Suzeranula se oblig a apOra pe vasalula sOa de dujmani ---
v. In omagiula cdtre Poloni (No. 52 loc. cit.): a upoa% ero MHAOCTH
IMMETZ NAVA ocpotniTH.
h) Vasalula s obliga a fi credinciosil suzeranului oma- v.
giula lul Alexandru din 1452 (ibid. p. 80): whpuo H 3IIAMEHIITO Ca8-
XIITH II Kop8mi HOACHOli.
i) Vasalula se obliga a nu cduta alta protectora, anti suzeranil
V. 0111agillla lul Romant : A WI MIOPO rocnompA IHIOHATII A HE HMAMII,
ibid. p. 7.
Cu unit cuvintU, Huniade sail regele Ungariei clevine pentru Bog-
dana stapdnula s feodala poAirrenk, rociioNiii, rocnompk, HMI%

sail 011E10111111H%, iar el vasalula Ungariei, romottimum (1).

Una din conditiunile cele mai interesante ale actulul de inchi-
nare din 5 Iulie 1450 este c. Bogdan so obligd a nu cuceri nicl-
odat pentru sine Chilia Mrd voia lui Huniade : cue MEgemk ifiatito
AonkaTii 1E3 HOMO IlMllEr0 poAtimrh... AO HaluEr0 "XliliOT a Aci avema
prima clovadei documented; despre faptula, ca Uhilia sO afla In ade-
vOra pe acea vreme In mana Ungurilora. Tota din acesta docu-
menta sO vede Insa, ca acsta stapanire era mai rnulta nominald,
cad alt-fela pentru ce ara fi pretinsa Huniade, care era suzeranula
lui Bogdana, ca acesta s sO lege a nu cuceri Chilia ? In primula
acta de inchinare nici nu este vorba despre acsta.
Urechie ne povestesce c Petru vv. a data Chilia Ungurilorti In
prima lui domnie (2). 0 dovada documentala neindoielnicd despre
acst scire a lui Ureche nu cunOscerna ; ea sO mal afld numai In
(1) Asa s numeat in limba slavonii, a documentelord domnil MoldoveT fatI de regiT Polo-
nieT. v. doc. lul Alexandru din 1452 : a nanx Haw% KOOOAX ire MIIaorr a w HaCE MHAOR4111 H 0F14
COrROASOTX MIDIS NOVTATfAHIS LIMO CRON rOAAOISHHICH H CR014 11PHCH1411 H HOAMHI.M. InjaniCkij p. 79.
(2) .Acestd Petru vod 6. dad. ad pribegitd in tara ungurSsc5. la leatuld 6957 (1449 In locd
de 1447) Wad fAculd zgbav ce ad datd cetatea ChilieT Ungurilord si agiutorita de Iani Hu-
niadd, tiitoruld Ord unguresci, ad venqd cu 6ste.) C. 8.

www.dacoromanica.ro
40 10ANCY BOGDAN

cdte-va cronici, precum in cronica putneand : Tenze (sc. Piotr)

dal Kilia KrOlowi wegierskiemu) Arch. ist. III p. 6 si inteo cronicd.
russcd (1). Acstd. notild trebue intelesa asa cd Petru, cerenda a-
jutorula Ungurilora, a recunoscuta pretentiunile lora .asupra Chi-
HO, cad acsta de jure s afla de mai inainte in stapdnirea un-
gurescd. Cu 35 de anl mai inainte, in tratatult dintre Sigismunda
ala Ungariel si Vladislava al Poloniel (15 Mart. 1412) acesti dol
IT imprtird tam Moldovel asa c. Chilia intre altele cddea In partea
Ungariel : Bialogrod... pro Vladislao Poloniae et Kylia... pro nobis
Sigismundo rege et coronae Ungariae maneant divisae.) Uljanickij,
p. 24. Acest. stdpdnire ungurscd a re'rnasa insd teoreticd. La
1 Sept. 1435 Chilia s afla fr. nici o indoiald in manile Moldove-
nilora, de Ore-ce in acesta ana Ilie, fiula liii Alexandru celOi Bum),
irnpdcandu-s6 cu fratele s Stefant, cedzd acestuia Impreund
cu alte prci ale Orel de josa i Chilia : Mid MAIL... thelimn8 Hoe-
ROAll... ropop. KEA*. Uljanickij p. 44. Dela 1435-1447 Chilia a
fosta neintrerupta sub stdpdnirea Moldovel : Stefana a avut'o cat-
va timpa sub suzeranitatea fratelui s Ilie, iar dupa aceea singura
pand la mOrtea sa. Inchinatd. fiinda de Petru In 1447 Ungurilora,
acestia cautd. la 1450 sub Bogdana, protegiatula lora, sd-si asigure
stdpanirea asupra el, care de bun sema a fosta amenintatti in scurta
domnie a lui Alexandru II, protegiatula Polonilort. Bogdana, ca si
Petru, sprijinindu-s pe Unguri, trebui sa recunOsca rnticara de
drepta stapanirea lora asupra Chiliel ; de fapta nicl in timpuln
lui Bogdanti ea n'a fosta in manile Ungurilora. Intre anil 1451
1457 Chilia treca dela MoHoveni la Munteni, cdrora le apartinea
din vechl timpuri, cad Stefana cela Mare o cuceresce din not] de
la Munteni. Cum a trecuta Chilia. la Munteni in festimpula de 6
ani intre 1451-1457 DU scirna. Probabila cd Vlada Tepe0 a cu-
cerit'o in. primil doi ani ai domniei sale, atunci cdnd Moldova s
afla sub domnia desfrdnatului Alexandru II si inteo stare de anar-
chie si slabiciune asa de mare, in cdta regele Poloniel s gdndea s.
o dea unui principe litvant. In Chalcocondilas China e numitd :
(1) V. Istoria Critic& a d-lui HAsded, ed. 2. p. 9.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMFETE ISTOR10E SLAVO-ROMANE 41

crit. p. 5, nota 15. D-lti E. Picot in editia lui

nacc tor) BAi8ou. Ist.
Urechie p. 68 presupune ni se vire Mrg nici un motivil se-
riosii ct trecerea Chiliel la Munteni s'a facutti printeuml arran-
gement de famille intre Petru II alu Moldovel si Dana alil Mun-
teniel, prin rnijlocirea lui Ioaml Huniade, ruda lorri. E nena-
turahl ins a ad mite cg Ioan Huniade, care a luatil Chilia de
la Petru si care In tratatultl s cu Bogdamil pretinde ca acesta
sti nu cuteze a o ocupa fara voia lui, ari fl cedat'o de bung voie
Munteniloril.

Documentulii al patrulea, datu de Alexandru voevodil in Su-

ceava la anuhl 1453 17 Fehr., este ca cele doue precedente, uml
actu de Inchinare lui Huniade, nuinit aci tlocoliitorulu craiului
Vladislavtll. Ca cuprinsti elti este identicii cu cele-lalte: se deosebesce
de ele prin aceea ca Alexandru 1111 uitg a numl i pe solia lui
Ioaml Huniade cdOmna sa Ong la mOrte,1 intocrnal cum numeall
principil Moldovel pe reginele Polone. Pe Alexandru ath II il cu-
nOscemil ca protegiatil ala regelui polorna ; elU a luptatil parte sin-
guru, parte aliatil cu Petru contra lui Bogdanii, protegiatulii Ungu-
rilorti. In ultima lui domnie, 1451-1456, and s'a scris acestii
actii de inchinare cMre Huniade, elf] dg dOue acte de Inchinare
regilorti poloni: in ,23 Sept. 1452 (Uljanickij No. 72) el promite
impreung cu boeril sI credinta. Tut CazirnirU, pe care-lti recumisce
de stapant si dornn, numindu-se pe sine s1ug i vasal (goldov-
nik%); In 1444 sac 1445 (p963 Mr data lunarg) elti jurg din nog
cg. va sluji cu credintg. corOnei polone i fagaduesce ca in casil
cand ar fi alungath din tara sa sa se refugieze nurnal in trile
regelui polonO, iponk, u IlaVA 1111810 vropoii8, Uljan. p. 85. Ce l'a
pututti indemna pe Alexandru II sg jure intre anii 1452-1455
aceeasi credinta i regelui ungaril sa loctiitorului set ? 0 scire
precisa despre acsta nu avemil ; probabild insa ca Alexandru se
temea de Petru II, prietenulii si candidatuhl Ungurilorti, care se

www.dacoromanica.ro
42 10AN0 BOGDAN

lupta pentru tronti i stpanea chiaril de fapta unele parti ale Mol-
dovei Irnpreuna cu Mexandru (1). Acesta, cu kite ca. era partisanil
convinsa alit politicel polone, ca sa.-0 asigure tronula In vremuri
de nevoe, s Inchina i Ungurilorti : o politica care a urmat'o dupa
dinsulti nu numai domnii cel slabi i neinsemnati, ci chiar ma-
rele Stefanti. La Inceputulti domniei Stefanti recunoscii suzerani-
tatea regelui polonti; de aci rsboiulti lui Matel Corvinti terminatil
cu stralucita Invingere dela Baia ; cand mai tarcliti ins s v
amenintata de Turci, ca s capete ajutorulti ingamfatului rege ma-
ghiarti, eli 10 calcd pe inima i s inchind i acestuia. La 15
Aug. 1475 Mate! stria : fidelis mister Stephanus, vayvoda terrae
Moldaviw, ab disvasione recliit nosque veluti dominum suum natu-
ralem recognovit, fidelitatem debitam promisit (2). Actulti de in-
chinare a lui Stefanti nu s'a gsitU Inca; elti a trebuitil sa fie insti
identicti sati analogil cu actele lui Bogdanti i Alexandru. Mateiti
Corvinti a avutti de Mina sema in vedere aceste acte de inchinare
and a vorbitti de intOrcerea lui Stefanti la calea adev6rata, la cre-
dinta fata de regele maghiarti. Acelea0 acte de inchinare le-a avutti
in vedere i regele Ladislati Inteo diploma din 30 lan. 1453,
uude vorbesce de meritele lui Thanii Huniade in acestil chipti : par-
tiurn Transalpinarum et Moldavie wayvode. qui adhuc progenito-
rum nostrorum temporibus sacre hujus regni corone rebellando,
Teucris se subjecerant, ipsius Iohannis vayvode turn consilio in-
ducti, turn metu concussi, rursum huic repo cum Iota sua terra se
restituerint pristina fidelitatis obsequia nobis usque in diem hane
exhibere obligatis (3). Dupa acestea n'avemti de ce sa ne mai mi-
rarn de pretentiunile lui Mateiti Corvinti, care a tratatil pe Stefanti
de vasalult s6ti ,$i care 0-a atribuitti sie-0 in ochil Europe! Invin-
gerile stralucite ale domnului Moldovanti. Ela era Indreptatitti s'o
(1) VOT documente date de Petru In anuld 1454, Wickenhauser, loc. cit. 64. 65.
(2) Gra Teleki has( f, flunyadiak kora Magyarorszagban, Pesten 1852 sqq. (--Epoca Hu-
niacliloril In tara UngurscA), v. XI, p. 540.
(3) Teleki, loc cit. v. X. p. 350. Asupra acestord pasage a alrasd atentia Picot In ed. cro-
nicer lut Urechie, referindu-le la Petru. F.le r tapOrtA InsA (ArA IndoialA la actele ha Bog-
dand si Alexandru, celd din urmA dald aprpe In aceeasT vreme cu scrisrca lul Ladislaus.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENIE ISTORICE SLAVO-ROMANE 48

Lea, acsta nu nurnal priu vechile pretentil de suzeranitate ale re-

gatului ungaril acestea sunt contimporane cu Infiintarea statu-
lui moldovan ci si prin actele cle inchinare ale lul Bogdanti,
Alexandru II si probabilti ale luI Stefanii celti Mare, acte In earl
principil nostri recunosceati pe regi1Ungariel de domnl si stapanI,
Incorporator tara lorti in tara ungursca, iar pe sine se numeag su-
puse slugi ale coroanel ungurescl. Mateita Corvint era fara dOr
pi poate unti rege Inganfatia ; sa nu uitamil insti curn facia unil
din istoricil nostri, cand vorbescO de domnia luI Stefan celti
Mare ca Matein, cand pretindea supunere dela principii Mol-
dovei, avea in mana, actele date de el Insist

IV.

Documentuld alta cincelea, datti de Mateig Basarabia in 2 Febr.

1645 la Targoviste, n'are nici o insemnatate istorico-politica; ne-amg
hotaritia Insa a-lta publica Irnpreuna cu cele-lalte, de Ore-ce elta este
unulil din rarele documente, ce ne dati notite despre unia obiceiti
fOrte respanditti maI nainte in trile mistre : obiceiulti infriitird de
cruce. PrinteinsulO domnulia Maleig Basarabil recurn5sce actula de
Infratire facutil intre Chiriacti postelniculii si Constantinia ClucerulO
precurn i schimbulta de darurl, ce $1-ag facutO unulti altuia cu a-
csta ocasie : Chiriacti postelniculta a daruitia lui Constantin(' Clu-
cerulti o rnosie de 500 de stanjen1 cu totti ce se afla pe dinsa, iar
Constantinia Clucerula in schimbta a damn fratelul 06 de cruce
70 bani unguresci i nal calti bung cu o plasca de grana. Cu a-
csta el s'ag legatti frail de cruce a fratl de sufletta pe viata,
ceea-ce Insemna : Ca se vorti iubi i ajuta unulil pe altuhi ca dol
11.4. buni.
Documente de acestil felO s'ati publicatil pang. acuma, pe cat
scimti urmatOrele:
1620 Iunie, doc. muntenescti publicatil de d-la Tocilescu in Re-
vista pentru ist. arch. si fil. 1884 p. 213 sqq. Aci doI bocrI se
InfratescO cu o nepOta a lor0 cu conditia, ca in casti de mOrte sa

www.dacoromanica.ro
41 10 ANC BOGDAN

se mostenscd unii pe altit Murindt arnndoi boeril Inaintea ne-

pdtel, acesta s6 infrdtesce din not cu sora lorti si cu acecas1 conditie.
Acsta dupa mOrtea celel d'intait mostenesce averea Intrg a celorti
dol boeri si a surorei sale de cruce, cu Mote protestdrile urrnasilort
acestela. Aci, cum vedernt, infrAtirea e urrnatit nu de unt schimbt
In daruri, ci de inWenire: ffatele sat sora de cruce, dup obieeiulti
pdmintului, avea dar dreptult sti mostenscti averea fralelui sat
surorei sale de cruce, inaintea celor-laIll mostenitort Mai e de no-
tatil aci, c InfrAtirea de cruce s fiteea nu numai Intre strilini ci
si intre rudenii (CE C8T IIQIIp4THA Apripri, 110CTEMIIIIM II utopwo tioc-
Temmtvh cm% virmiemem nptvra Cu KdA8CEIIIILIA
1620 Iunie, doc. muuteneset (numele Musatti vine Intel:1sta) pu-
blic. de d Iti Hasdet In Arch. ist. I. 1. 139. Aci dol boeri s6 in-
frdtescti prin n4ocirea unui alt treilea cu unt alto boert si cu
acesta ocasie ii fact daruri reciproce : unulii iF o bucata de pa-
mintti cu tigani cu tott, altuiii d uuii calt, o bland, o sa si und
frit. Docurnentulti acesta e In limba romand ; pentru terminult
slavt noupaTunit CA s'e intrebuintzd romdnescult os'al frdlitt, s'au
infriltitt., (1)
1622 Tunie, doc. moldoven set. publ. de da llasdet in Arch.
ist. I. 2. 29. Aci s6 infrAtesca clOu0 rnn5stiri: mnstirea Biseri-
cani si mAndstirea de sub CeahlAti ; fratil se obligd a trdi in iubire
crestinescd, a s primi frAtesce unil pe altil si a s cinsti. Infrdtirea
e intritt cu jurrnintil. Ca motivt fratii aduct aci iubirea de D-qet:
8CTVIIVVA1 CA 3d AOITOKOAEX MIME pdAT MOINE nowha, kII:0 Ad Itirlam-
!MEM mexA8 timui F GpdTCTISCIAKIIIE II IVA MOINE IGOilad EIlIIY. C7 AOronvi..
POte cti s'at publicatti i arte docurnente de asemenea naturd
in coleOuni ce nu le avant la Indemnil : ele dovedeset ed obi-
celuld acesta al infratirel duhovnicesci era fOrte re'sptinditt in t-
rile nOstre In vcult alt 17-lea. Eia s'a pastratt in clasa boersed
pnd mai deundqi (2). Avernt doveclI ca exista si in vculti al 16-lea

(11 Despre termed1 : a s lnfrAti, frtalti i surati ca corespondente ale slay. 1105p4THTII C/A,

no:pail-1nm 1 flOCICTflHM4ve41 Hasded, Columna lul Traiand 1876, p. 466-468.

(2) V. casuld cilatd de d-ld Hasded in Originele Craiovel . 13.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE ISTORICE SLAVO-ROMANE 45

pe timpula lui Stefanti Tomsa, care s'a infrAtita cu o ruda a lui

Iacoba. 13asilicti Despotula, Impartinda cu dinsula o turtg In forma
de cruce (1); ela a existata farg. 'ndoiala si inainte de vcula 16-lea
din cele d'intaiil timpuri ale statelorti nOstre in clasa boereasca.
Dar nu numai atata. Acesta obieeia Ila constatgma chiarti la Ro-
manii din peninsula balcanica in secolula ala 11-lea. PretiOsg no-
tita despre acsta ne-a pastrat-o strategula bizantina Kekaumenos,
In ale earth' sfaturi se ggsesce urmgtorula pasagia despre Vlachi :
tb v.ip., Bkdacov 76vo4.... iroLo5vreq a3sXcporoniastc vat auvrexv(a; xai csovVp.evct 8ta
TO6To)'d cinsadv Trik ankouaripoty.; otiaircors ae iviXa.s. ILLOTLV I:* nva, -.7.: nmulti

Vlachilor... facendu-se fartati si cumetri (incheinda fratil si cu-

metril) voesca sa Insele numai prin aceslea pe cel prosti; nici-odata
ei nu au tinutti credinta catre cine-va (2). Aci e farg 'ndoiala vorba de
infrgfirea de cruce, nu de infrafirea de sange, cad impreuna cu ea se
pomenesce cumetria (auvrezth), o ceremonie deasemenea religiOsti. Se
Intelege cd patriciula bizantina, vorbinda de acesta obiceia religiosa
ala Romanilora, trebue sa adauge la adresa lora si o batjocurg:
pentru dInsula Romanil sunt Omenii eel mai prefacup, necredin-
ciosi, Inselgtori etc. Spusele lui ne dovedesca existenta acestui obi-
ceia de origine religi6s la Romanil din peninsula balcanica si ne
permita a deduce ca acei Romani nu eraa asa de rei i selbatici, cum
ni-I descrie dinsula, cad atunci n'arti fi fosta asa de respandita la
el una obiceia, care presupune unti popora crestinti si capabila de
a se ridica la nisce principil morale atata de abstracte, cum con-
fine In sine acesta obiceiti. Curnanii, aliatil Romanilora si Bulgari-
lora din acea vreme, aveati obiceiulti paganii ala frigid de seinge,
dela ei e posibila ca a trecuta si la noi, cu tote cg una obiceia
asa de respandita cum este frglia de sangeconstatata mai la t6te
pop:Vele vechi si noueputea sg existe la Romani Inainte de con-
tactula lora cu Cumanit D-la Hasdea, In interesanta scriere:asupra
Originilorti Craiovel, in care a atrasa pentru prima ora atentiunea
nOstra asupra urmelorti ce aa lasata Cumanil in fisiognomia te-
(I) Ibid. p. 84 din Oltenescele. Craiova 1884.
(2) R. EaciinkiRciciA, COIATlil H PaBICA361 RH3dHTiNCICdr0 ROAPHH4 XI rksa, G. IlirrlipRyprx, 1831, p. 170.

www.dacoromanica.ro
48 10AN6 POODAR

Hort nOstre a consacratti fratiei de sange) unti capitolti In

care a adunatil o suma de notite asupra acestul obicehl la Cumani,
la Romani i la alte popOre. D-sa a Incheiatt) acestti capitola cu ur-
mat6rele cuvinte : Ni s6 pare dar necontestabil0 cg pranil ro-
man), pOte si Albanezil, ati capetatti acesta institutiune anurne dela
Cumani, combinand'o ins mai tarcliti pentru ca s'o apere contra
censurei bisericesci cu datina de totil diferit a fratiei prin cruce,
pe care ail conservaro pura, farti amestecti de sange, Slavii, Grecil
ei vechia boerime romana. In urma pasagiului din Kekaurnenos
nol amti fi aplicati a crede a Infralirea prin cruce nu era unti o-
biceitt esclusivii boerescii, ti ca era fOrte respandita i tn poporulti
de rndti, precurn era din timpurile cele mai vechi, s'a Ostratti
pang i astacli la Slavil din peninsula balcanica mai alesti la eel
de neamulil srbescil. La urrna0 directl ai Romanilorti lul Kekau-
menos Macedo-Romanii de astgcli Infratirea de cruce e tohl
ap de respandita cum era in sec. 1 1-lea. Ea a fostti cunoscuta
si la Romanil de dincOce de Dunare i s'a pastratil In unele parri
pang, astaril (1).
Asupra originei acestui obiceiti la nol Romanii, asupra cgreia d-16
Hasdeil nu se pronunta definitivt (2), noi credemtr ca. ea trebue
cantata la Slavil din peninsula balcanica, in specie la Bulgari, de
la call am primitil infratirea de cruce ca o ceremonie religisa Im-
preung cu intregii cultulti bisericescii. Dela Greet n'arriti putut'o
primi, de Ore-ce n'amil fostti in contact directil cu dinsil; dela Ru0
n'am putut'o primi, de Ore-ce o constatamti din primele timpurl
ale evului medig la fratil nostril din Balcani. Un obiceiti ap de
rspanditti cum ni-111 expune Kekaumenos in sec. 1 1-lea, a trebuitil
sa s Introduca la noi celd putina cu dOu, trel vecuri mai inainte.
fiind-ca acesta timpti vculti alti 9-lea corespunde cu tim-
(1) D-Id Syrku ne comunicA cl la terabit din Basarabia acestd obiceid a existatd pAni maY
deunAril i p6te c existA gi astA41. Infrit(irea s fAcea fn bisericA, dupA InfrAtire el IsT schim-
bad camesile.
(2) V. p. 83 din Oltenescele : ifie dela Grecl, fie dela Ru0 sad dela alt'f vecinl a Impru-
mutata Rasta tripe de cruce In evuld media boerimea romAnd, la care ea sa opera In fe-
lurite modurl, nicl-odatA InsA cu amesteca de singe.*

www.dacoromanica.ro
 1:1000MENTR 1st ORICR SLAVO ,ROMANlt 0
pub) Intemeierei liturgiei slavone In Bulgaria, care a trecutU mai
ta.rditi la noi, e naturalii a pune In legatura Introducerea acestel
liturgil cu Introducerea fratiei de cruce. Se scie Pa pentru acsta
exista rugaciuni, ce se cltescd In biserica ; interesanta este pa ru-
gaciuni de acestO felt" s'ail pastratti Inteurmlii din cele mai vechl
cadice paleoslovenice, In euchologiulti glagoliticu ed. de Geitler.
(sec. 11-12) (1).

V.

Limba sla.vona a celoril patru documente moldovenesci este limba

obicinuita In cancelaria moldovensca din vcuhl ala 14-lea Ince-
pendt, limba asa numita rusescd-apusand (atummop8catiii A31111{7.), ce
devenise und felt' de limba literara prin Intrebuintarea ei In can-
celariile principatului Litvaniei. Daca comparamil docurnentele nOstre
cele mal vechl cu cele litvane, (2) vedemt ca trasurile principale
ale dialectului lort sunt comuue : ale nOstre de multe oil Insa
nu presinta acelti dialectU curatti, ci-1U amesteca parte cu redac-
tiunile obicinuite In cartile nOstre bisericesci, parte Ilti corupti. Ast-
felti din aceste patru docurnente, alti patrulea qste plinti de bul-
garisme si de serbisme. Documentult dela Mateiti Basarabil e scrims."
In limba bulgard-romana din vculil 17-lea. Nu e fara interestt a
atrage atentiunea asupra Insusirilmt mai Insemnate ale acestorg
redactiuni : acestil mica materialq pOte servi spre completarea altorti
materiale mai bogate.

(1) InfrStirea de cruce e unuld din cele mal interesante momente din etnografia slavi si
romAng. Nol amd voitd plin aceste sire a atrage atentiunea asupra parm i8torice a acestel
cestiunl nellinurite de nimenea pang acuma. SlaviI de sudd ad publicald und imensd ma-
teriald asupra obiceiulul sub forma lul moderni : cu istoria luT nu s'ati ocupatd incl. E de
cloritd sl s adune si la nol materialele etuografice si istorice privitre la acstA cestiune.
Und studid comparativd aid frAtiel de cruce la Romani, SlavT, Greet (la earl s constat In
sec. 9 sub Basiliu Macedonnuld) si cele-lalte popdre vecine ard fi und atrAgitord studid de
etnografie comparatl.
(2) Acestea sunt publicate In scrierea citatit a lul Holovackij; In Antonovid si Kozlovskij
Gramoty velikihz knjazej litovskihz sz 1320 po 1569, Kiev 1868 ; In colectiunile documen-
telord rusescl etc.

www.dacoromanica.ro
48 KUNO BOGDAN

Particularitatile fonetice si ortografice ale celorii trei documente

moldovenesci sunt urmatOrele
or = BiA : OrCHMk, or, OrCVOtIETIL
r = a: notiAgm, im8aa
= ;KA: TdKOM
= IIIT : 11T8t111

0 = I: OM, WAND%
g = : noTpEtalo, AEHWAPO
= A: Crh, nneatT%, bulgarismu.
ii = : H0111011. ( +KATH)
g = H din kJ : A0G8PATII, din AOBtltTlI AORKITH
II = kl : cuIlI, MaAlly ; deasemenea in=hdi : cTapIll, ThlMl
(din Attinfiti munki4)
OA = AZ : HOHOAHIITH
f) = pk : HOTKEIMAEHIE
A = : In npLwriAmk ortografia. obicinuit rusesca.
gen. sing. masc. si fem, are formele rusesci In oro, ero, oi :
1111CMIHOCO, HHOPO, MHA01`0, lioTopori (dat.) x-privriancEotl.
Asimilatia consonanteloril in : KE3AE (BILCIsAE), HIIPAE (111IIMAE), nc
(ii3%), 3AENKATIE (cmpkweall).
1 pers. plur. pres. act. se termina In mo, nud si ntH : CTOIIMO, HMAMO,
ECMO; pe langa astea : UcMKI, ECMII, HMAEMII, HAMM Terminalla nto
se Ala in limba serbesca si malorosiana, in acesta. din urma mai alesii
la verbele ce n'aq sufixil In presentil, asa numitele verbe neregu-
late : vi-mo (rad. vdd), da-mo (rad. dad), ji-mo (rad. jed), jes'-ino
(rad. jes). term. Mo In documentele nOstre e prob. malorosianismil.
Ea se afla de altmintrelea si in paleoslovenica, mai alesti In ma-
nuscrisele familiei serbesci. In totii casulti nu e o schimbare a lui
'A cu o ca In : o (im), fltqampo ( -Ap7).
WIVOIIIITH 'Ate sa fie polonismt, pelte sa fie si gresala In locti
de rusescula onopommi ; In doc. dela Alexandru avemil : nimmrrn.
Forme corupte, neslavone, sunt : Kamm{ nascut6 sub influenta
rum. Ore-care, veri-care; Mdi AEHUMPO comparativii cu rom. mai
i. I. d. slay. iiti, ce se afla In limba polona si malorosiana.

www.dacoromanica.ro
 bocumENTE lgTORiCE SLAVO-ROHAHE 4

In Oil patrulea documenta pe langa rusisme gasimti serbisme si

bulgarisme ; scriitorulil a fostti probabilti unti Serbii, ce cunoscea
redactia bulgaresca:
Gen. sing. masc. dela adject. def. ora, Era : orrracKora, RkCiPd.
Dat. sing. alit acelorasi adjective participiale in ow; = EA : 'N..
Txilloat8, cautuallion6, Kovhiromg, rusismil.
Pers. 1. pl. pres. In ato : ripIHMamo, WHEIPAEAMO, HArAHEAAO, C7v.

All6X11410, HAHAMIHMO.
Pers. 1 sing. pres. dela RUTH : ChlMk. Forma acsta e interesanta.
Ea s'a pututa nasce din slay. iECAAk, cum s'a nscutil serb. jesam
din ieckam, prin enclitica CkAtk, serb. sam, bulg. moderml elM.
S'a pututa insa nasce si sub influenta verbului romanescil dela
conjuntivii pres. pl., care in v6culii ala 15-lea era: sonic (din simus),
mai alesil ca aci math e la conjunctiva: Aa m8 CILIMk.
HH acc. plur. = Hem : m im MHA8ETk, M MI Bpitinim i
MH in: poweato mu dat. sing. sunt bulgarisme.
serbismele : CHH (Ck111%), limp, Aopu, oyant8 ; Aoczpo la masc. (=Ao-
Bpkai) pare a representa pe serbesculti (Mbar.
E=I In BOEBOAE (dat.) WTZ EMI, HpEH0CT6, HEHOA.
3eamoat = 3EMAEAlk e unii casil interesanta de trecerea lul e rnO-
le In o si de gresala gramaticala.
In doc. dela Mateiti, In o slavona fOrte corupta, notatna urma-
tbrele serbisme si bulgarisme :
E = A : gen. 3EAME orrrponAVIICHOE, H73ET, CEE3AHIE.
formele : nocc8Aii (serb. modernil ce8a,a, cH8K8A), CkCk (= c7.), EAKIi
(forma din care s'a nascutU serb. modern jedan); rom. calm EAHHO.
Greselile gramaticale mai obicinuite sub influenta sintaxel ro-
manesci sunt urrnahirele : prepositiile fard casurile ce le ceril In
slavonesce : c% no,vhp RocTammi, OT HOWATEMI, 6E3 NH SAHA CHAOCTk,
(traducere verbala a rom. Mat nici o sill)), CkCk FAH& rinaunia, c%
morel ; aci prepos. va, OM GETA se construesca cu nominativulti
In locuhl genetivulut si ins trumentalului; im cepAto ero : ow cu gen.
In 1. d. locativil; HAHO CE COrTk HOMBAET7.... ECAM7. xpticribmi = cum
se cuvine tuturora crestini1or4 : aci scriitorula a uitatil ca dupa
dinakie 4. B. t. XI. Jlemoriik Beep lat. 4

www.dacoromanica.ro
50 10AN6 nocibAR

impersonalulti rioAocnyrz ch% trebue sa urmeze dativulti vpiicrrikmom%

si punendt1 pe pIIcTIkII1tI in nom. pl. l'a concordatti cu corrk, fit-
cndti ast-feliti unti straniti barbarismii.
nerr CTO 1. 1. d. KET COT% e o gresela elementara de sintacsa.
Terminalii romnesci ati cuvintele : 0111111X, nom. sing. (in frasa
corupta CIE 091111AS Bun EcT7.); de altmintrelea acsta confusie a in-
trata si in textele bulgaresci cand a inceputil a se" intrebuinta a-
cusativulti cu intelesti de nominativil CTIstrtfatIlli pl. nom. si3dmic8A.
Cu privire la lexicografie notamti ca pe langa rusisme s gsescti
si polonisme. Ast-felu : cum., thesaurus, pol. skarb, litv. skarbas,
cuvintti de origine germana (scherpa In leges Longobardorum).;
In rus. claim% = supellex; OIIEKAAIIIIK7. (din onElitl tutela), pol. opiekal-
nik, vasalti, pupila; CMOMITI1 i CAiMITH In intelesulti de a jura cre-
dm'entti este polonisrnOt, 1ubi = a face unti juramintil ; in plslv.
MMOMITII CA = adamari, ifAcslitou iiiveamt; in rus. CJI106IITb ca Kony=
a place cuiva. roAoKarru cRt ni s'e pare a fi malorusismti; rows-
saes, vasalti este unti polonisnati irnprumutattl din german. hulden
(polon. mod. hold, hoidowad hadownik) i trecutti in limba vest-rusa.
Verbulti dela POMOKIIIIIN roAAoHaTIE Varna gasittl inteunti manu-
scriptil rus. din sec. 17: OT TOPO Yeti flpE3 AITZ 110AVINCTd KI1A3A p8c-
KIll Tt11't1p0i11 POII,NOKAAII, in ByOkov7., Opisanie rukopisnyhz sbornikovv.
etc. 1882, p. 159.
11. 11417. 11 Sept.
Petru vv. dI nisce privilegiI negustorilord brasovent Doc. pe pergamenk Inaltd 23. 5,1atd
24 7 cm., liniatd la marginT, sush i pe de Wad. Sigiluld de crl galbeng, 2cm. in diametru;
in mijlocd pecetea lul Petru cu marca Moldova Sfra sigilulul de matase rosie.
AU-0qt tf*AfiE10 DETpk COMM rcnApk 3EA1All dasAr1ECKOII (111111M1

311tIMEMITO ARC CIAlk (1) AHCTOid 11/111111id KILCIM6 KTO KOMI lit1

1). Form interesanth., asupra areia ne oprimd putind. HHCCiMk in care un H e de prisos

trebue desfilcut n HC CiMh. Ce este acsth forma curicis 6. la prima vedere ? 11: e in locd de lia-
i. I. d. ca (cu). Confundarea liii HSI RCM Cu CI este o particularitate a dialectelo rh
(= din) iar HSI
malo- i bielorusiene. Intimplat in urma perderel lul H incepAtorid. iw se Intrebuinteet In mo-
numentele apusene rusescI din sec. 14 Incep6ndd In loch de ca si mal alesh In doc. principilord
litvani, unde vind desd HC HUM, RC TdT4111 =CI HHML, Ca Tdrapill, veep NCI CROHMH TOVORAAMH, Ka-
kui. 13, etc. Formele maI obicInuite sunt sad instrument. simplu (clinun) sad instrum. cu prep.
ca. V. tut In doe. acesta mai jOS, HC HaUHMH torepu.

www.dacoromanica.ro
 DOCIMENTR ISTORICE SLAVO-110MANE 51

or.3p11T'. 11Af EPO OrCA1111111f. 'ITOr411. WigE Ad pdAllAII C ECAlli. 11C lid-
WHAM 131%C+Al11 Gown II Aamt emit cEe Atte Ild Mk npLATEnemk HAMA% qv
OA% 1pLIWO/P13110Mk HA TO. AGki AMAMI Or HAIDEll 3E01011 TOTk 3AKOIlk.
tpo HAMAN 136 Alfli poAwrent natturo AAEKCAIIArd KOEGOA. ii Ilk Au ii cp.ran
11611111,( [WAWA. II CTE4SAIIA KOEGOA. 1110Bk1 HAUL OClIAIk lkIitQ CAOGOAII0 II

Aonp0ttonno(1) nriwrit 0 11/1111Eli 3E4IAll C6 C130HAUt TOpPORAE10. II 'mum or

IlAWEII 3EMAII npopwaTII. H 1{8110KATII Tottapet KE3AE 110 natnen 3EiV1A111 F10 Tpk-
CON0416 iiO 11A1k HdA0G110 GiAET- . d AILITO 11A1A101". I1A4THTH WT 'rapt, no A".
rpown KOMI 11ri1iA8f. oir HAHIEll 3EMAII. 11 NOAH !Mk KkIIIM11' WT Itimett
3EMA11 Tillli0:1( no A- [Tow- Ad HAATilf. Kd crarin 3AK01111 EKI. d WT.' EOM
1110 Iltd 110 El rpm- nAirrtimi. d 1111PAE 110 Hamm 31,11,111 1110 Bid 11E HAATIIAll
CO`IAK'CKOE %tKIT0. /111111E Or" COLIMA 1110 Cold FIAATHAII KOMI 1Iri1IA8T- or COtIMPI:
d !MAE nitrAE tpo BkI IIE tIitdi1I Ell HAATIITH 11 KAN KAK !MAO flp0130 (2)
Hy' npu 011,11 Ilt1WEI`O TAKO'rEE 11 Mk! 110 T0A18 AdEA16 tl FlOTKpkiKAAEAlk HMk

11C C11/11 A1ICT041h 114111HAIK T0P1 F1KCE tainnIcannoe (3) Ad G8AFT HA% nert0p8-
..
LLIE11110 AO HAIDEPO XIIKOTd. nporrox Int Wm min Gown A 1111 AMIT1111
HIIPAE 110 HAWEll :3EAIAll Ad liE CAVIIET' liAlk TOE nopytmatt Fyn cgotty- will
A HiWkIliE d WT cktiet II WT FIAOTHA H WT EMCE ToproHnto AAIAIOT

HAATIITH AILITd kIKO Gkr tipago 113 AAH110. d IIA TO EC IcIipd rcItet nut
MIME H110111101'0 AIII INTIM 130EKOA. is Kiva q'CIff GM% HAWIIV tu-
mmy H AIAAI1V. A lid 110/1111E10 KrIIHOCTIt T0AI8 GkCEAIS' KkIllIEI1lIC411110A18
iipmckatml EOM HAWS' IlEtldi K cem8 AlICTS naulat8: nit( c.t..cwtac.1;
WATo Su,ns niu,a c't
t IIE9dTk IleTp(a) 606110A1t1 t
Traducere.
Cu mila lui D-dert noT Petru voevodii, gospodarii Ord MoldoveT, facemti cuno-
scutil prin acest carte a misted tuturorri celorti ce o vorti ved sai o vorti
auli cetindu s6, ca ne-am sratuitil cu toV boieriT no,tri i am (lag acesta carte
a mistr prietenilortt noWi, tuturorri Brwvenilor:, ca s alba In tara nOstr
aceia0 lege, care ail avut-o pe vremeaptirintelut nostra Alexandru voevodit gi
pe vrerneafrafilorli nqtri I1ia i Stefan voevoli, anume : s. le fie lorti tuturoril
iertatil a veni de bunk' voe in tara nOstra cu mrtrfurile lorri i a umbla prin
( ) AORPOROAHO l'arnu tradusg cu de bun voe; nu stid pentru ce Kaluiniacki in editia sa cu-
noscut desface acesta cuvintd in AoRpo i comm.
(2) Gresala scriitorulul In 1. d. Ivaco.
(3) Scriitoruld a von sl ()id KlAillinlIC4111101.

www.dacoromanica.ro
62 IOAND BOMDAN

tara nestel vindndil i cumperandil marfa in tete pArtile Orel nestre si in

tete taxgurile, celil le va fi de trebuint'a; iar vam sa platsea de fie-care tara
cte 4 grosi cand vorii intra in tara nOstr si cand voril esi din tara nestra.
earsi s plAtesc6 cate 4 grosi, precum a fostil i dup legea veche, iar de
hoi s'a pltesca cate 2 grosi; iar ct despre vama dela Suedva nicgiri sa
n'o plAtesca in tara nestril ; numal in Suceva s platse'd atunci cand voril
veni in Sucva, ear in altil locil nicirI sa n'hiba a o plati; i ori-ce alit dreptil
voril fi avutti in vremea p'arintelui nostru, noi aceleasi drepluri le tiding si
le intLrimt lorO prin acest carte a nestr, ea tete cate sunt scrise inteinsa mai
susil s5. le fie nestramutate cat vomil trai noi. De aceea nici unulil din boerii
nostri si nici unil vamesil nicairi in tara nestra s nu cuteze a rupe acestil
ased'arnintil, pe capulil si pe averea 1or. De la postavuri si de la inuri si de
la ori-ce marll vorti aye s platesca vamg, cum s'a orinduitil de mai 'nainte,
acesta pe credinta domniei mele mai sus scrisului Petru voevod i pe credinta
tuturoril boeriloril nostri marT i mici; ear spre mai mare infarire a tuturoni
mai susii scrise, am aternatil pecetea nestrai la acestA carte a nested: Scris
in Sucva la anal 6956 luna Sepiembre 11.
t Peeetea luT Petra Iroevodit t

II. 1450. II Febr.

Bogdand vv. clit jurtimintd de vasalitate luT loand Corvin Huniade. Doc. pe pergameni, 29 cm
inalta, 33 cm. lat ; neliniatA. Sigiluld, ce era atarnatd de o sfra verde si castanie de ma-
tase, s'a perduttl.
t lILaC TIlO t(NaltIO 4lk-1 BOCAAIlk itomma rnApk 3Emni1 41WAAKCIi011

9911d1 311A41f1111TW" iic C4M NAWI1A1 micrtvdt lawkdt wrO utt UK S3p11Th.
iLalu iro 8cnk1unIT 1ITS111. Ii0A11 "XE KOA18 GOrAET noTpluarnia. Urdu cA8-

sorot li cni4minli (Iota 11AWE4 18 AMMOAIS pOAUTEMO. 1:0111(111S 0 ) 01111A.M.

[AMA oc"pcara (1) Kp/iAEUCTIM royuepuaTopk I iflutidt (2) Ad ukivom (3)
nt.'i111 4/118 Ell cii hi. 11 Ao udwEro :1;(1KOTA 11 wlf 11 iro PlICAKA TAKONZAE
AA Co" uddt p6AIITEAk II OXE 41I1E GSAET 4/118 norrirlinuo. tO uic. dm"i Ata
CTO6/110 ISO1lk 14EPOISS AMC.T111 11 Ck 14.11.1111410 1kcli1uI naf c-
MIKA/1111 I Ck

1011111 i Ck IiItCh41 HAMM Aonpudt CkIAT0/11k 11A 1161`01A1 .111e..111 A0rp0T8.

(1) Probabild gresalit In loc de Srpscicaro ca in doc. urm. Kkcra orrpkoaro KfiamKkcrea rtimpurropk.
In casuld intaig ar trebui tradusd : guvernatoruld 1ntregeT ter)" crAescT, pe Cand scriitoruld a voitd
sit ic guvernatoruld Intregel erdinti ungurestt orncarx=targ, ung. rszg.
(2) Act s'a omisd mnornmst aentnimx, cum se aili d. e. in jur. lul Alexandru 1404. Uljan. p.15.
(3) Locd gred de cetitd: pe stuKom am cetitd dupC pa swxom In Uljan. 83. V. in doc. urm. A4 nil suit

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTF4 ISTORICE SLATO-ROMANF. 53

A Ad C(A161 (1) 11)keld111% (flpIATEAE41) 11E1'011k1 A1A-CTII flpIdATEAll 4 11EflpIATE4EA1

IIEPOKk 1114-CTII IlEflpl1TEA11 11 Till;OXA 3EAr1 l'ACI:4111 ii ck liEr0111;411% 41ACT(11)
361110:41 d c8 Kk 4006 ri ilOGAIIC411641 u TpkrORREA1 Kkciaadm Ao-
cpidat 410,1,EAI: Aa 6C 3E41A11 PACI44111 OTII4Elld 11 CA61:0A1114 II Aor.pouomta
Ck likC111;k1A1 (ripaKo)m 4 11(111)k 411141.111 p6AI1TEAk Ad S'FIACETk lide iloA
ctio4ro p8had II Ad linTOIIIITIt IIAC al 11;1.11C 11411111y IlEflpIATEAH. 4 ath."i

Aa IIE CIAlt1A10 1104T11 111101'0 Amyl:Imam p6Airre4l; low Ai MIME lid

111E1'0 4111401'0 poA11TE44 yortrhA falikuna Kealwaro Hiaplia Topa. 1111 lid 1;0-
Topoii cTpairh A' Ad FIA14410 114AEXA 114 1:13:111111lIro 11..d1 II 114

udillEro auinoro poAHTE/Vh. fi TAI;OXAE TOPO Ick IIE A411 SII1E iKi ch 110-
romino il4uffm8 PoAtrreato inorA 1;41;OKOIO 110V"A:A8 di 1141114 3E41441 A F.e-
CrOK8 AMC-Tit OTK6pEl14 I ilrowkat ataCTII maplad ii ck tlrowhat cokipki
11 Ck iikVkA111 liErowkA1 Ac(i)lI BOACI;(1.1111. A0401404110 141 IRE33411411114 upIe-
K4T11 H Aoupocomio tuTi-ixaTit II at nkvkat 1161011'11,11 nort.hpli A cHaplati
fl T41;0% Toro Ifk IIE A4i1. SII1E NOAH npllrOAIITA. GOrA 1d11;0110i ne3-
HfrkalalIE. Ad CC 114A1 WTTROpElld 11 Aoupor.oalla ilocbcaTil Ao 3E41411
poAtITEA tialturo yiwkA 151,11.1111d II Ck Kltdid1111 114111E4111 M4111;44111. 11 Ck
116C+MI1 Boatpid. 11 1141;111 CA0110A110 II A01p0140/1110 vuTeivdTli. A ck Fit-
ClittI1 11411111A111 ca8r4mii. Toe, Kka KkILLIE illiC41111OE WW1:1114E41 114111EA1S 4cA0418
(10AHTE410 Apk-AzaTII I t1d11141.1111T11 110Ad61' 141111E1'd 3d1111C4 11 AO lid 111E1'0

:MOT& film fiditifil 9Th, r, op,, ypcimici;on i1qh. s 114 TO 6C [viva KidiDE
flI'IC4Illlttl'O A111 PAM ROPAAITA KOEROAhl. II l'Apd (K.1,11011/4111141'0) A111 C-11/1

CTE41/1114 1-10E1OAhl 11 Opel noi:Ipk rummy. irlya 11Alid AiA1h1 up 4111Iv4.

whim 114114 WtIlttI A.1/111114. I111p4 114114 r.paToraa. C.Ipa 114114 HOCTII typidula,
Kiva 114114 110411d 11/1/1'1/111d. uthpa 114114 Aparoatiya Anop11111;4 whim 114114 11414
raZigularar 4Ol'OdtET4. Hipa 114114 W11,E114 A(Kopi1ii)14. irkpa 114114 A(41111S'A)4 (2)
lipiotanaua. ichpa 114114 AAMI. [Apt% Haim KOCTII Aim( )a (3). 14.11pa 114114-

TdAopd Hamm& whim !Mild I'dAEpd A1011'NECI;OrAd. lig;pd 114114 (Cpk110yAd).

RITA fl4Iltt CTAIPISIAA 10/1111C4 (4). ii Fripa kkcky liaumv noCtpk ataAA-Kciady

(1) Aci putemtl substitui cmtu (=Ecmhi) sag chim, mal probabild celd d'intAid, de ore-ce s vor-
besce In plurald.
(2) Am intregitil Awl Sna dup No 65, 66, 68 din Uljanickij.
(.4) Nu putemd presupune nief und nume.
(4) Din numele propril stint de relevatd ca forme urnatrele : Balceand (din Balk) cu a
netrecutd in ; 0140 cu e netrecutd in ; Tadord i Taderd pard a fi nisce ortografil nereu-
gite pentru romAnesculd Toaderd , Vascand (din deminut. Vas1ka Vasilie) cu a netrecutd in 4.

www.dacoromanica.ro
6i JOAO BOGDAN

RiAIIMIT 11 MAAKIT. ;1 Ha GOAME11 ErlulOCTH Tom8 IACEN18 1.111111E Intoimom8

npiiirbalywnt Ikun8 nE.IdTk K% cent8 ruicT8 imulEm8.

DIN:* Awydimk imcdpk 8 AOMIEm Tpkr8

Ib ATO Stoic 11111

Tradneere.
Cu tnila luT D-lea noi Bogdunti voevodii, domnulti Orel' MoldoveT, facemil en,
noscutil prin acesta carte a nOstra tuturort celoril ce o vorii ved off o vorg
amp cetindu-se, daca cuiva IT va fi de trebuinta, ca juramil si am juratil iu-
bituliff nostru pArinte Ioanti Huniade, guvernatorti alil intregel criimi ungu -
reseT si aft"' altoril (sc. par(T), ca sh-T fimu luT flu ct voniti trai, iar elti si
domnia sa sa ne fie de asemenea noue parinte ; i dac s'arii intimpla sa aiba
lipsA de noT, noT su tinemu cu mAria-sa, Impreuna. cu cApitaniT nostri si Cu
tOt ostirea si cu totia sfatulti nostru celq bunii spre folosul mariei sale, si sA
Iim tuturoril prietenilora mriei sale prietenT, iar dujmaniloril mariei sale
dujmatil, totti asa i ara domnieT mele cu tara marieT sale. Pe linga acsta
tam domnieT mele sa fie deschisa soliloril i negustorilorfi i tuturoril Omeni-
fort' buni, calif slobodil i dupa placulii lora sa se bucure de tOte drepturile;
iar iubitulti nostru parinte sa ne ocroVsca sub puterea sa i sa ne apere de
fop' dusmanif nostri, iar noT sa n'avemti a ne cauta in alt parinte maT 'mina
nicairi, afara de iubitulti nostru parinte loanti Huniade, marele guvernatorti, in
nicT o alLa parte, ci sa twang nadejde in D-cleulii celti de susii si in iubitulii
nostru parinte. Tot asa daca earn intimpla Milne feresce parinteliff no-
stru vre-o strimtOre, tara nOstra s fie deschisa mitrieT sale si averilorti marieT
sale si s Ora intra in ea dupa buna sa voe i fard nicl o pedeca cu boeriT
seT si cu tOte ostile sale si de buna voe s pla esi cu toff boeriT i averile sale
si tot asaDOmne feresce daca s'arti intimpla vre-o nencrocire. sA ne fie slo-
bod5 a intra de buna voe in tam parintelui nostru Ioanu Huniade cu tette ave-
rile nOstre si cultotT boeriT si iarasi sloboda si in Mina voe sa ieimui cu tete
slugile nOstre. TOte cte sunt mai susil scrise le fagaduimil iubituluT nosiru
parinte a le tine si inplini conformil cu acOsta carte a nOstra, catil vomit fedi,
pe cinstea nstra i pe crestinOsca credinta. Acsta pe creditna maT sus-scri-
sulul Domniei mele Bogdanil voevodii, pe creditna prea iubitului met fir] Stefan
voevodd i pe credinta boerilorti no :tri : credinta panulta Duma Braievid,
credit* panuliff Cana JulieT, credinta panului Bratulii, credinta panuliff Costea
Orifa, credinta panului Ioang, Bdlenu, credinta panului Dragomiril vornicultl,
credinta panuluT llie foal logofetii, credinta panului 0,telii vorniculti, credinta
panuluT Danciulti parcalabula, credinta panuluT Lalea, credinta panului Costea
Dan..., credit*. panului Toaderii Vdscanii, credinta panula Toaderti 111oiceseula,

www.dacoromanica.ro
 hOCIJMERTE IsTORiCE 11LAvd-ROMAtent bli

credinta panului Sirbit Thi, credinta panului Stanciulti comisulil si credinta tuturoril
boieriloril nostril moldoveni marl si mid; iar spre mai mare inairire a tutu-
roril mai susil scrise am atftrnatil pecetea nOstr la acestrt carte a nOstrii.
Scris-ail .111,hailii scriitorulil in friirgula de )osii.
La anulil 6958 Februarie 11.

III. 1450. 5 Julie.

Bogdand vv. d jurdmintd de vEsalitate lul Ioand Corvin Huniade. Doc. pergamend, li-
niatd ; inaltd 29, WO 36.5 cm. sigild de crd. galbind, 2.5 cm. In diametru, cu pecetea lid
Bogdand; l'elra alb5., ro*ie i vindtd.
f illACTio daffeto Atkl-, c6CAiu4 Hoegom raw% 3eAtiut A10'AcIFI'Cli011

311AMEIIIIT0 1111111Mk tic Chit% MICTOMk IIMIIIIi116 ELCCIllt KTO Ii0AII IIA
IIEM OraptITk IIMI 111'0 gCAkIWIITIt tITS(111. I'AEXE KOMI ICOMS TOCO B8AE1'I,
noTptcumma. tinge cmonitlittk u cmcumilit ecntu itituteitti 4cn0irt8 poAuTeitto
6 CcAtti Cdiuki-tu8 BOMA WT VSIlitAlA e'cera orrimagiwo GpdAEleCTKA ci
r8Geputyr0pit II CIIIIIM6 Ad MI liC0 PC-K0 II4M6 Illt flOAIITt li CCAIIk. d MII
Ad 4010 HECOK8 re.K8 FM C.Hd WhCTO H CASCA II AO 114111Ero XIIHOTd. A
qt,
W IIECOEd l'iBt% TAISO:KAE Ad liCTk limit Miami POAHTEAk li CC-Ilk AO IM-
IHEI`O migcer2t ti CIXE (1) Alp niAeTis noTpecito uepog8 Cc-u8 to' Me Mk!" AA
CT0CIM6 KOHL IIEPOES CCAHS 11 Ck HAMM!! CAARAAIIi II Ck ltauumt gchviye
it Clt ELMO IIMIIEMk 3EMAEML. Il C lidlUIMI GOACKAMII. II Clt KkVILIII% HQ-
IHIldc AonpiLtt. c6gI1'chtt- !la uerogi rc-gi A0cit0T8 OGO-XE camomi PC-R0
AO CI AA C(AS)XIIMO IIECOKS l'eliS FAVIIE(2) if 1;001H 0CrIVKCK011. II AA npIAnto.
ii AA cAto uerog8 Cc-gi npLiTemiti" nifiaert A liEripIATEMAM riErOili CCR8

IIEHPATt. S TAKOWAE 3EALVII PC-GdMII II CL HECOIAMk PC-HS 3EMAEM- Ad

CS HL EAII0. ininoHMICIApEMIL A Tpkrogu,mc II Gls.d1HIIML AOIVIIM- MOAEMk.
Ad ECT6 3E4INk IldUld aITEIOpEIld li cAogoAutt. ii Acinpota'ua IIECORIMIt regi
nogruicapeitc. ii Tptroguptk 11 ta.c.iumf Aotylim- ittomiti" Ck ukcluatuk
npitgoAtk. ii emu HOA HECORS rciii 01;3. a uteroga rCu8 linttle'rk IldC6
oc-rittcogaTti noA IIEC0FAM6 reg8 pkti. it anyoutiTti uic WT IIMIIIIV- IIE-
lIpIATEAII A AIM- flr AA IIE NMAMII noticgomit titoro Awl AenIlltICO
pOAIITEA 11 PAHA WT IIECOHS PC-IIS li Ad IISAET6 WHEIckIIIII:k Herm rc-gat
ntmc WT Kla'hlal cTptuf TagoutAe CI WILLIE = 3EMAil. II SIN riptiro-

(1) In doc. anteriord a ome alp.

(2) 1. 1. 1 etf1110.

www.dacoromanica.ro
58 16A141 130GDAN

AIIT C/A [faze 'POPO IIE AtU IIEKAK010 IMAM HAM- WI` IMMIX' IIEHOATEAE11
63H1'II 11C HAWEII 3EAtAil AO .3EAIAH IIAILIE(P0) poAnTexh ii re-Ha 121111.1-111A
G OIIKOA8 AO S P0f11. G8A HA liorropn nonEu,k 3emitn. tiAn no lZ1pALUEA11. (1). h
IIEPOKA PCKA 3EMA1 1 AA EC arroopenmi (2) noyoAwrii il roAogaill (3) CA C 11A-
WHAM B'CAAUI BoAvhpII. I Ck EkCIA111 CA8PAA111 il clitynomk. ti ripe minivrn
01, 3EMAII nawero 4l-A0P0 poAnTeivh il PCIIA 611k1 WA 1{04130A8 110 Ii0A11
IMAM HAAOR110 n8,e,ETk. Li KOMI TOMS' P-k AACTk HAC TOMS' 110dX'ATII AO
liA1118 wt1113118 TAKO:KAE Act 11Acttu Aonpoco'no C4OGOA110. 6 110A1011111EAlk
11E1'01:8 regi. ii limn- AACTK 11(1111 411/A6/H VAIITEAk 61 CCAllk 611k1"Wk
notlkom Aon8saTH n4ni8 V'JH3II it Tano;KAE NOAH Bkl' Cit 1113111V-

AIIA0 11PliKAA 1181A21 BE TOPO IIE Arm nal1Iem8 4iO4t 8 poAnTento CI PC-118

6111.11118 B00A+. t 3E4%AI HAM AA Fe WTEOpElIA 11E1'01:8 PCK8 CI 11E-

1'0131 G044p0Allt 6 cA8PAAII. 6 CIKApIKOMI. 41'0 6 npennnaTn 0 nmu8 ik,nonn

(Toii no) (4) 11EPORA PCBA ROMO 118AETk. A KOMI T04t 8 4CA1.1 B1.1k AACTk
IIAC CI NA:Ark. Li 11M11- (p0AIITEAk II PCnk) Cinkun Bokom oc-c\-0,Irrk 110-
IITH A0G8KATII (IIEPOG)8 PCK8 3EAIMO (KpAAElikcTGA 8rpkocaro) A AIM- 1141-
AMU cam' CK011Ac A:11K0T0A1 6 Ck HAWII1%111 BOIICKAAIII 1110 KOMI 11AAi. A111Ali

G-11. AAA CI41AMi1 11011)CATH C Il4WH41- 1.41.3M0GAE1111A1 p0AIITE4EA1 il P-110A1k

1(1111.111.1E4c Boecomitt H CTLITH BOilk 11E1'01;8 Peng C I1d11111A111 GO6C-

K AA111 ii TAKOWAE AMC' IIE 6,11444111 IllIl4B0 4IPIE411. BIAH10 A0B81M11'H GE3

HOMO IIMBEPO PoAnTEA.h. Ci rcAna 61111111A B0(lKOA8 AO HAWEPO :KHKOTA. TO4

EKCE 1161'.111 EIHICAIIHOE cm0n8em 3Aer,K4an II H0110111111T11 HAWE4t8 ninoirt8
PoAurremo ii rc-n8 Cinknn8 BothioArk. noAr TOPO HAWEra/ AIICT8 61 34nnc8
npn HiII1JEII II nim who: x-pc TiAn
111T11 kIKO:KE 111A CEAI- CR'Icrk CTO-
Firm (5) LI HA TO EC HIM relit1 4111 G1.1111E1111CAIIII4PO 4111 GOPAAHA 1104-

GOAki 6 K4Ipt1 ukc.kyk nompk ninunx-- II Beilniaii\-- 6 4IAA1Iy(. A HA GOAUIEE

110TKEriKAEIIIE TOAI8 HI.CE418 Elti IHE11lICA11110418 111)110;01y0 It 11Aw8 nEtIATk

(1) cuv rom. ores, din ung. vitros.

(2) =0TicTKOPft1dHAAM, o prescuitare obicTnuit in paleografia slavL
(3) romnaTrocA Varna tradusti cu a petrece ; acestd vertu) nu se afl in plslav., in russ. re-
MRaTh = a petrece unti anti la unit locti, in malor. hodovaty = a petrece in mAncrIsi hu-
turl, polon. hodowad idd. i a hrani.
(4) de acest lectur4. nu suntema sigurT.
(6) In(elesuhl acestel formule se vede mal bine din o alta care i corespuLde in doc. 1452
(1115. p. 80) MIMI% OrCAKOMS CT4T)4I10411$ XPlieTt4HHHS 11111-1ColSW4ET7. 50r4 A11150K4TH q. C.

www.dacoromanica.ro
 bocUNLENTE rdaidg sLAVo-noMigg 61
....M. {LIMY.

CE118 RilltlEr118 MICT8 : nue ol7 ciiteurk Rh ATell me to age

I A" Uk. :

j RELIAT RutnAnnit ROERWAhl f

aducere
Cu mila luT D. deti not 73o.jdanii voevodii, domnulti Ve'ret Moldova facemil cu-
noscutil prin acestil carte a nOstrrt tuturoril celorti ce o vord ved sati o vord
asculta eetindu-se, unde ii va ft cuiva lips d. de acOsla, ca. jurtimrt si am juratd
prinleluI nostru iubittl i domnuluT nostru Lana Huniade voevoclii, guvernatord
aWi intregei crdimi unguresci i altorti (se. prirti), ca s. ne fie domnia sa none
printe i domnti, iar not sd-I that domnieT sale el i slugrt can vomit trrii,

iar elti, domnia sa, deasemenea sd. ne fie nou6 iubilti pdrinle i domnti cdtti
vomit trrti, i dacd va ave trebuintd. domnia sa de noi, s Linemti eu
domnia sa impreund cu cdpitanii nostri, cu boerii no.stri pi cu intrgd tara
nOstrit i cut ostile nOstre i cu tottt sfatuld nostru celti bung spre folosulti
domniei sale ea si spre folosulti nostru propriti, si sa slujimti cu credintrt dom-
nici sale si corOneT unguresci si s. lumti pe dujmaniT domnieT sale de duj-
maul iar pe prieteniT donmiei sale de prietenT ; de asemenea tara dont-
niei mele si cu taxa domniel sale sI fie una; iar solilord si negnstorilorti si
tuturorti Omenilorti bunt sa fie deschisd i slobodrt tara nOstrd cu totil dreptulti;
not sd firnti sub ocrotirea domniet sale si domnia sa s ne apere cu puterea
domniei sale si s ne ferscii de dujmaniT nostri; mai departe not sd n'averriti
a ctiuta unit alai perinte sart domnil mai bunit decat domnia sa i sti fie d-sa
protectorulti nostru din tOte piirtile, precum i Orel' nOstre ; si dacii s'aril in-
timpla Doamne feresce -- s fim asupritT si alungaff de dujmanii nojri
din Lara nOstrd, Wind in tara pdrinteluT domnului nostru foanit voevodii, pAnd in
tara ungurscd, la orT.-ce margine a Orel saC prin orase, tara domniei sale O.
ne fie deschisil a intra si a petrece intr'insa cu tot.T boeriT nostri si cu tOte
slugile nOstre i cu averile ; i s. rdmanemti in Lara iubituliff nostru plirinte si
doninti Ioanti voevodti cA,Lit ne va fi de trebuintti, iar cdnd se va in'ampla srt ne
intOreemti inddriitti in patria nOstril D-deti sd ne dea acCsta de asemenea
sR tie ducemti in blind voe si in libertate si cu ajutoruld domicil sale, pe
care ni-lil va da nou6 parintele i domnulri nostru Mani' voevodil, ca sti ne
dobandimil patria nOstril ; .si tolti asa dacil s'arti intimpla vre-o strimtOre iubi-
tului nostru pdrinte si domnrt Ioanti voevoduDomne feresce ne de aga ceva
taxa mistrii sC fie desehisd domniei sale si boerilord i slugilorti i averilorrt
sale, si sa petrcti in patria nOstril dupd voia domnieT sale, iar ctind pdrintele
si domnulti Icanti voevodit va voi si.l. mergd a-s1 dokandi tOra domniei sale, era-
hnea ungurCscit milostivulti D -lett si vrernea s dea acestanol sii aveniu a
4*

www.dacoromanica.ro
68 IOANII 1301304/4

merge In persOml cu pericolula vietei nOstre si impreunfi cu ostile nOstre, pe

care milostivulti D-cleil ni le-a datil, cu prea iubitulii nostru parinte si domnil Ioanil
voevodil si sfi tinemil cu dornnia sa impreunil cu ()stile nOstre ; deasemenea
no'i BA n'avemil a cuceri cu sabia Maki WA de voia parinteld si domnultii
nostru loang Voevodu, calii vomil fi in viatfi. TOte acestea mat susii scrise ju-
rilmil a le tine si implini fall de iubitulfi nostru piirinte sl doinnfi Ioanti voe-
vodil conformil cu acestil carte a nOstra, pe cinstea nOsta si pe credinta nO-
str crestinCsca, cum se cade in acesta lame. Acesta pe credinta domniei mele
mai susii scrisuldi Bogdanfi voevoclii, si pe credinta tuturoril boerilorti nostril' si
marl* si mid ; si spre mat mare intdrire a tuturorn mat susii scrise am atar-
nail pecetea nstra" la acestil carte a nOstril : scrisu-s'a in Suceava in anulii
6958, luna lilt Julie 5 zile :
f Pecetea lui Bogdanit VocTodif -1.

IV. 1453. 17 Fehr.

Alexandru s, v. jurd vasalitate luT Ioand Hrniade. Pergam. latd 31.5, 1naltd 30 5, cm. liniatd
a margini; cernla vindtd; sigild de crd galbind, 25 cm. in diametru, cu pecetea In crd
rosie; sfra sielulul rosie si vindtit.
f MACTI10 Irdi'110 Mki 436 pAn6. KA-Ailial 416616 ley V-1'4 fa/ 44i1411-
Apo [COMM POC1104,4p1s. 3iMM1 daAARCH011. 3112IMiiiiiT tillina Ci cimul
IIMIIIIMIL ypiTHAIICI;114(% CI Ciicailkidc. k ibTliopElikidc lancroAtk. Km.hnoAti
.irrimp0m8. A CACIullip0At8. 11 yoTtipoAt pa3LIETil. iidi;o nk'ICTk d.;ia
lip0u3n04EIIHE. CI npunAoy4 0 of- BE.moT Auipk. A q- ypeTtlaticiaii TONMEN:

Ck p0Ai1TEAEdi rCARA MU C,A kiii8111EMII B0ilii0A0k. HaAv1;CTIIIII;O1% c INd 1;piid.h

3444,11C4AKA. A npliiiiTEAEMk ii PC.-(11)0A11% EMCECA 10010..CTild oc-rpuitorA. A
Amox rk AA Al8 Chid% Cit AO Maill CAMpTil. 11 Ad A18 Ckmc noc44uit I'M

147414( ki1;0 nimiClik'i Cal- CHOldli am,or 11 C% 13ACIAtil MOHMII BOAlyMil. A

C'd MoliAik 3M1AEMk. 11 IIIIIIM 6E3 4r014g hidCTII nOlawlaind AA LIE LIIIIIIIM
lis no fro Alde.TI nOnEwlaiIi0 Al artiiiiiiiM. Ci ,A,A ilail4%1111AC. A Arotr.8 Sim-
-
110Elo AA q34118 AA MH E l'oCno:KAA AO MOEII mAykTH. CI AA CUM

ill'OltiAlk ripTaTEMAr Aompo npliaTt A [Mk WOW( liEninIATEAEM M Ckim8

limnplIATEd. Mini Cud' :OHO. a rt.lik Mil 11 poAirrt min; 30E140A4 AA

nil gnilA8ETk 11 AA nil npAllirr- 0 0,1CEve. iimuily ilEripliciTEA lid oc-CE cTpAlits
A la A 3E41410 1141118. k110 R%C+.1a11 alTE11,6 OMNI CHild II kicio Aonpk'l
ri"Hk Mk) aidlao. a Mil Ci C Minim( aEMA0Ai mCm0 (1) nocA8wini p0-

(1) Prescurt. paleograt = ,s,a

ocaso.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENTE 1STORICE SLATO-ROMANE 59

AHTEMO AIN k111S111 BOEBOAE kM0 H 1{61WE 1111111E4111 R% R7CE416. 1^1 li%Ad
CE CT(111ET' HM041 pdGOTA 110AIITE/110 /1111 I G8Ner- 4ro HOKEAMIE. d l'ARO 4111
A4 WA( HOCASWE11.. ArOBE 41ACTII HOREA+11111141. CHE R%CE E6 IUIEIIIICIIHOE
liphiatamo i WBEW4R:14110 CE t RA%HEA10 C.h. A C% K%C.L1111 IldU1114111 covk-

p61 II 6164614111 H REAIIK114111 (IMMO Md. C/63:4T-. ilatemai R6111111E1'0 d'a IkKE
It% erpommi npocaagniqalo4%t8. ilatemai (1) 'max' CTIsIfl. 11461 WT REIS/1
nor8 Of-ma:mm[1f. Aa vaAra-aaimo. i 114114%11H/116. lW IMCEMIN. kII;0
WC-T.4111E. 2i HA GOW810 (2) ITEHOCT11. II HOTRCINIZAE1111 137ClEA18 IkIWE01-
micar1t1oati. iI 11Et 14T- lIdW llpIltECtl,VMl. R% CE%% lIdLIIEt MC41111110 A ar-
GE1112011110. C71111C4 a; CH4 GUM 01iC CO9ARCHOM6, rpaA8. RAT. e311,44.

id 4-1)
f F1E9c1T6 aawcariApa BWERWA f

Traducere
Cu mila lul D-de5 (na) e5 robuli stgpanuluT mcii Isusui Cristosti Itu Alexan-
dru neroda dcmnulti Ora Moldova, facemil cunoscutil prin acsta carte a
nOstra crestinesca i sloboda i deschis, tuturorg celori ce o voril ceti i o
vor5 audi i voril voi sa o intelega, precum voia !di D-deil a fost5 de amd
intratil in pace vecinica si la crestinesca tocrnela err parintele domnieT mele
loanii Voevodii, 1ociitoru1i Dornnului craiuluT Vladislavil i st5pAnitoru1i i dom-
null intregei domniT unguresci, si m'ama datil sa-1 fin lul firi ping la mOrte
si sg-i fig supus5 in tOte ca un5 adeveratil liii parintelui sii, i cu toT boe-
ril mei si cu tara mea i nitnic sa nu facenail fr porunca mania sale, ci si
facemil dupa porunca maria sale, si s o implinimi, iar pe sotia domnia sale
sa o socotil de dOmna mea pana la mOrte ; i s fin prietenilori lora build
prietenii si iarda dujinanilori tori sa fill dujmanil catil voi5 trai; iar domnuli
ei parintele meil loanti voevocli sa ne miluiasca si sii ne apere de tot.1 dujma-
nil nostri din tOte partite i pe nol i tura nOstra, precum apira fie-care
parinte pe fiulti si U domnuli celi bunil (ara sa, iar noT i tura nOstra
ne-amil datil supusl in lOte parintelui nostru loariti voevodil, precum area serial
qi maT susi, iar Cand va ave vre-o trebuin1,5, pirintele me5 i va porunci,
domnia mea sa ascultil de porunca muria sale. TOte acestea maT susil scrise
le primimil si le fagaduim5 si ne jurim5 en toil boeriT nostri marl si midi,
caVf ne slujescil pe noT, in nurnele D deuluT de sus5 pe care iii proslavimil in
sf. Troii, i in numele tuturoril sfinOloril, cull de vecT sunt placuci DomnuluT,

(1) Aci s'a ornisti de buna soma und u inainte de ointment = fi In numele.
(2) Gresa1it i. 1. d. ROM011610.

www.dacoromanica.ro
60 MANC BOGDAN

ca le vomit piistra si le vomil implini in tOte ca (adeverati) creslini ; iar spre

maY mare intrire a tuturorii mai susu scrise, amil atarnatil i pecetea nOstra
a acsta scrisOre i fdgaduiala a nOsta Scrisu -s'aii acesta carte in cetatea S/4-
lceveY, in anulii 6061 luna Februarie 17 zile.
t Peeetea luY Alexandra Iroeyodit t
V. 1045. 2 Febr.
Mateid Basarabd Intdresce nisce donatiuni fcute in urma unel InfrdtirT de cruce. Perga-
mend. Sigiluld apsald pe httrtie cu legenda: ilktoorrho sondio iw maTno HOUMA WISH HOKOHHOM
yr000nh nommen.
illACTTE10 GaflEf0 AUTEk Etleg 1106004 11 reim Inca 3eAtiti ot7:rppw-
RAAVIICK0i. MUT- reagtin au HOREAillIE rtlf4111. Bon.fip' re.04111. 1iOCTAll-
A1111 HMO WT rS'AtH6. H CA C11.1a EMU, 4A111.1,11 Gr"lk Aap6naa, knio:Kh M liCT2
Aat8 Will8 Or CMOS" Alor6111d11.*) COIICTRO KAI:MIKA W./a' HET CT6 CTIal
WT 11; 11 WT 1110rM. 11 WT 1)011 WT 44411111i CEAOK WT HOCKSA"*)
KdplI 4A111i0 CE yrit ronepwr CA. turr 110 14%Clihil7 K0T4P0M. 11011EXE
Cif 0911X lild111.111EMIC 111; 4CT% lHpikIhO Hoe WT Ii0117.9+.1111. 34 A1 i"1.13
v'ltI
po's."TEAI Ere. (111EX WT HpriNAE EFAMA. it H0TO41% lIkAd iiCT% BMA
uwh (t) a% A-11111 rtgA111. Hope?' HOCT 1104111MM 1W. cpmAtt ire NANO CE
COrT 11WrGdfiT7 HCAM% flpdKOCAdIellkl'Al% VpCTikIlth. HoottArr% HdlIO 1111-

CdTH g% CTtt iritii nr-on"CAHTE. 11113/00GHTII C14)611E41'; C1OE418 k1110 CAM a

-
11;NECTZ(f) Rk liAIIII0 Ilp7IJiElI. Idll0 TOH HprIT AW 1016 I ECT%. TAM pm'
H 111101.1 HOCT momittniniiin 117. acly !lane NT$' 2%3ET IIpCT7. Mil If HO-
MET II% MIA TO" AOCTOII11 ECT% Hallo 114111161Th g% CTO`E (IiATE. TAX
ECT%t wraopir Illipikill HOC CI1E3d11.1.E GpdTCTE21 CZ newly relid111 11OCTAIIA1111
HMO Ad GilliET nptvirn Aultunmil Hyd3AidEllli, Ilk BC/hy 3:11140Ti 11K II no
flp11111ECTNIA Hya, CDIII mc 34 CHOEr6 AonponoAt 1113 fin tHa ClIAOCT
11 HA npaTrrHil Anima iivr% tairki novr nonpirrom Cif IIOCT4111Alt KAIO
Ck all HET' CTO CTEXIIII 34 1:17111A, KM111Ept1111 Ad EC' Edti 3d AL'il8
ft% Kli'kl. 3 IIOCT(TA:1- HAI: W.11s EIHnaf pa7"" npa'rvra:t Apia' ECT% nocpa-
TOM CH lilIiki Cld 8.P.
HOCT 110/111,11 roTonii. i Cke. EA7ts Aonp% (1) ti
CKC 11A114 HAMM 3d rpali. 11411;0 11111x rcIItI, H.3d1IIICc imphanon Hoc- f
*) semnuld ' se intrebuintet desd in locd de h vi apoI chiar in locd de H; " Sad Se hdre-
buint.zi desd 1. 1. d. H.
t prescurag I. 1. p. IHOWIt; mm ectk, TOM ICTIL; HB(E) %moan, no OpH3MO, dAtIMAt HU AMIN*.
(1) ad s'a lasatd afar& de bond soma KOHL.

www.dacoromanica.ro
 DOCUMENIF Is Tort= stetvd-RomAN8 6i
4r-
3d KpdTCTKa lid Olid KOCT:1-A"1101i HMO . CEINI) pa' AdA0V rc KMH KOCT:I.A1H.g)
,
KA101'. 1.160 Ad (ICT% EM8 CIE CUM; .3d tV H5 A4;Alill; H HIL
Wq-Ills

Clf ROM 11 KII5'KOM II rip1um8.1ETom HE WT KOPDXAO tienolonrkn'm MIN I-

11

MO f reKM111. Orila Cal'fiAll HOCTtiKlly rtii.uui AgMilp BE ARO- 11 pm'

Kt AOr'ilsET. 11 CTVE BE 13.CTIkip' 11 Mina' BE (116T. ripEAd Gpa-1:011VIIII8A
11

BE KA101' 11 Mitywk KEA CTOA- 11 ptim- tVT MITIMAdlJE BEA MAI- II Aphri-
au KEA HEN:- H lOCTdlIAlI KEA HOCT' II paA8A KEA AoritET 11 lidtlip.Tay Q3
111416 A01'04ET Or rpm IIHIA Tkpromille ziwicpapIE B rw A1111
WT dAdAtiVLK t TE Ill AT AOlill'h t KA ,3p11r d. rcnim ,ayme.
IRV MdT610 KOEKOAQ MIAOCTII0 LOAM* rocnomilm.

Tradacere.
Cu mila luT Itu Ittateitt Basarabii, voevodti si st5pAnitorti ald intrege OrT
Ungrovlache, d5 domnia mea acst porunca a domnieT mete boTerulul domnieT
mele.Constantinti Clucerulti de arie si flilortI sei, cT i-a d5ruitfi D 4e5, ca s5,-:1 fie
ocina in satulti Mogosani, judetulti Vlasca, anume 500 de st5njenT, din cmpil si
din pgdure, si din pOrne si din locuintele siltescI, din trite pArtile pe unde va voi
s-sT alga dinsulti din intregti hotaru15. Fiind-ca acOst ocin maT sus5 arnin-
tita a fost5 a luT Chiriacti postelniculn din CopacenT, ocin str5mosasc a pa-
rintilortl luT, din vrernurile de demultri, dup aceea ins acum in glilele
dornnieT mele, Chiriacti postelniculti se gAndi in sufletul5 &OA ca precum se cu-
vine tuturor5 pra, oslavnicilorrt crestiaT dupa spusele evangeliel a lull pre a-
prOpele lora ca pe sine insusT, de Ore-ce inteunulti sunteinti botezatT si prin
urmare frail suflelesci suntem5; din acOsta pricinsa i Chiriacti postelniculti, jute-
legend5 in trite cele ce sunt scrise in Sf. Evangelie crt: celti ce va lua crucea
sa i va veni dup mine, acela este vrednicti de mine, a fricut5 Chiriacti po-
stelniculti legrilurii de fratie ca boerulii dom nieT mele Constandinit Clucerulti,
ca sa.' fie fratT de suflet5 nedespartitT, in tOtil viata lorti, iar dupil mOrtea lord
fiii lora, dui)/ bund voia lora si fiir nieT o sila, i spre infratire a dilruitti
Chiriacti postelniculti fratelui sCil de sufletri Constandinit Clucerulti acestT 500 de
stnjenT drept5 ocinii ca si-T fie tnT mo0 in yea ; iar Constantinti Clucerul5
tolti spre infratire a diruitil frateluT sill de sufletti Chiriacti postelnicul5 70 de
ban! gala unguresci i nal calti bunti gi-o plascd de grana, precurn am5 vi.-
utti domnia mea din zapisul5 luT Chiriacti postelnicum asupra fralieT, in mAnile
luT Constantin5 Clucerulit. Drept5 aceia d5du Domnia mea luT Constantin5 Clu-
ceruhl sa-T fie acesti stanjeni ocini parintesca i ohabrt fiitorti i nepotilorti ci
;3

stranepotiloril tnT si de nirnenea neatins dupa porunca Domniei mele. Martori

au pu35 dornnia mea pe acestia: pantiDragomirti velO vornicil, Radulti vein logo-

www.dacoromanica.ro
62 10ANO POGDAN

hitt', Stroe velti vistierh, DiaculI velii sptarli, Preda Brancovnuld yell clu-
cern, Mihnea veld stolnic5, Raduld din. PatarlOge velh cornisli, Draguinil Ye lil
postelnicti i Radulti \TM' logofiitil.
Si scris-amil eii ['Armin logohlai in cetatea nOstr Ttirgovifte Februarie 2
oile, de la Adainfi cursulti anilord pa.n5. acum 7153, anif de la Cristos 1645.
llw Mateiti Vomodil cu mila lui D-4e6 domnii.

www.dacoromanica.ro
 ERRATA
33, 28 inainte de Sirna pune ; 35, 3 Ilihno : Ilihnil ; 46, 12 si 13 s'a pa's-
tratil On si asedcli : fi s'a Ostroff' Onil astacli ; 48, 4 v : ov ; 48, 11 sa
se citscI: 8=k1 i H in AoKSILITH, AG6k1HATH, $i AORHILITH, Faptula cil a-
ceste trei forme vinti in documentele nOstre cu aceeasi insemnare m'a in-
dusti in erOrea de a le deduce una din alta. Cea d'intaiti insii. (AosSorro)
nu s'a Oscutti din cele-lalte dou6 prin o schimbare foneticil, ci este o ana-
logie a formelorri cu 8 din verbulti (Ao)skrro (AostiAS s. c.). Acesta este unti
malorusismil. Forme cu H=ki se afla desu in doc. nOstre. Cf. FVERHRATH
in acelasl documentil si AORWILITH in colecOa hit Uljanickij, p. 173 ; 49, 18
dbar : o cu &Ca& aceente grave (semnulii tipograficti lipsesce); E,2, 28 kik'imi :
RI;JAH ; 53, 15 npuroAwrck: flpHI'MHT rk; 53, 29 ontimA-ocKkix: mwo Aocroax.
Din pricina greut4i1oril tipografice textele nu s'an pututti tiOri hitocmai cum
a doritti editorulti lora, anume cu kite particularittile ortografice ale originale-
lorti. Greselele mai midi ail arnasti neindreptate.

www.dacoromanica.ro
 C-N
e r.--
.. \N A .,-4--A 0 ,...___ e- ..-- --....
r4I (-F044 4 I r/ 1-1-r/ ii e. A
e jef 4.14e . , ,,,,, o 0
i' .
,........
44.
A Mr I i-6 c Tv (rot( N 0 i4 1*(14PMAA f ri W ITT 0 W* '1:4 4,Z1--A4A f4C-rn44
o I,/ 1 .LJ-0-
4- A e 9!._ .,.......... ,
1.4

eIC 41,44 te Tn 0 140/114 fleil881qrhi,"; t.iirreeiCAHIJI 84 "ii-ridirlrt4,ff0.1 rio KA 14 c 1st c mw w e rio, ma KAI Welty' 84 3-' a
A

I
I
[
r 14 4101A H c. 4.,,..1 c c A7-- Peril 711,1-mfAcm1,41...,,,,441
/
4r7-
o et 44 441513./././. . 41-re omi. til Tr", . rs, uni or 14 al rtr i 14

c-
A-MA.14 rr, 0 rer1211co NI - iti 0 11441/111C4144-1 1Prn EA.-trill"' L ra Tx P c' 1 KO fro fl 1--
Wz.fre4rn 'i 14 IK
14.., 14

14 A
i - 14cr71ffi Win,
.41-
5-41
-....--4-
tin.12;/etin.415-0.14 0 c A ire, tIn .4 i 0 ti dr 1810A ?I On
I 1

elettu iqe-
e
1-077i4
I
44 elCe0 ifAil'r'r8 r 1 (It lb '.84 re 14-11184 0 eV, i 1: IQ FAetel 14 1-800 0. f p 4 ... ".I . 8-rte in 0 "717 V 1 ef9(1 i
88

r---- I 1V 1
iI
11, Nr c .421,,
-
Pf r/ orly1 re /lc A.4") .
7 0 HMI /41 f) 0 d" NCI r Vief f - 1 A441 -r- n 0 t4 41,77- if -Tr, 1.8 C..%
ft-v-
Trirg 17 (1

-T-' .
,......
0
.r.eala-lpf leasAg47-rp
.
s ,rev 0 I IIf /wood 14 tell A H171/e le ;1"
0C-L;f1,%-r-
li " i 14 Qi / 4"./.1 ii 17111 Y-T-r-
1.
.11.4...

0 inelirr,
I

lc
cl
16
I
1.4
"--%
911,0 "f1 res
A .
csr-
g,yro I n 0 to rt341 TT A 4 -rn ii n
i
H - 11444 re , TT, .
77.-
I
J
.

, i
14
71/1 al Tr114',114 COY1c11(OtAidfrna As4Lmioroy1Crtir a ZrA 1 ( -II Al Till- f A if /c0/114r/f / &to-,P
140',Ileff
ft 14 rf C. N 14 T14 1. Ar 02ri i r*/ 1-14/1/1 dr g4 k 14 /7/111,7,41-r1 g4 14 Ciri141,r411 /1 o
C-
ogo
9
14
641,or-r-iirt,r-:
pf 6.0 ,..,.., c T.,
C1 -el I "t": I 1
it'
1
c 1144i1170 Tr' 04,1 ve 1 (... Ai 1 Li -n o rn c rl/f l., el t e4 ;4/4 :sk e c 14/1 /4 c Trio/Pi/1 ra-g1444 -/-71 0 tP f)
Ci c E-pAs
Irv() f
(-----,
T77
1 0 19 t Tre flii-8-1 82 111Y00 88111,844 irr117"C07111. Am 0 f f 1 i GS 6 ii rief re #1 , vy si
ki AA
^ r"." C
ti Ai* i fi. . e--.4.L.
Lo.
T T 14 Clrf "'ill'

AA 4 ( -rn IV ir
,----
ic
11

IV Pi Ter I- 'no Ili-, 191. .144-4 s-1 to) 1 ly I- c A1/iv-,-if', 41 aTTiot,10r..1.1-rri 4.,
e-N ri
4,J.4 I'll 14 i.,073,i't
E
.

1.4
1
.

} C."7"..
,4cV/
.
e rl (--e- v-r* 0
I- I e%)11/1 o -rn /1 ii t .1 -,I c 4, yr/ e rr,, 4/181, 44
,,,......
-err-
0I ( ,41rrit 1 7 1 O Lt A.A.a I rre ) /c o 5'0 1
/4
1 0 ipri ?Z.%
c.7? ri-- c lgi
,i, r(trio e,,,..0 r-Cifeve /8-1 C4( -8- 81, nil Cl (Y lY 0 -r-o -vtkpt Tr 1 rr7 01.0 .

I r--- X .
flc c "c (11 CPI r'll flriwiLL-F-ivvipi
1

le Si
Ile nici6- 0 A 444 f 14 tyl,L.s e C-r-r/ITT? 0/1.1VC)C EINA Its isg-, vrrs-r c et re HO 44 ii 71 01 0---c:
Ct i-4 A t4
1 C----%
1 4. C ("Alf n I-I G.1-71 I, / rf .c
.. / I, 4 0 i ti i-s-1 V -al i Y 1.--1-4.6,4 V --- ...1.-1- 1_,
Y
-757-rri o 14 9
i 4.1 '-"
77
Cf
lc
r ---.
Q.
7'

www.dacoromanica.ro
 rkn ....--7
.--
....
(I 4 , f
)
.....
_
.-... 4( j I : ....". r
ill er
..6......tovh.. , 10} ry-.r.rt,, .1 .
4,

Nil, 6,12.4 . -......a....,..v.-.-........ 'Ice-

. ,
N.J....L.4 ^He cr, rit..:....I
y
8, . ,,,,,.. ay.. : r,,,,kt.... .4 4 eirr el 414 .
I
.0 .

4p
V ..
li
-%

2. .1L.,S
CT'
iv Iry k -:,,....74- /Id 444 le C A I 0a
........
,.
94 c Am 3r,
/ ..,. -I N.,4,..o
n / r.,..
t Aid Ala MJATC..11i114#4.6112c so (lb C I' r i .jrchlzir,),
...... 1

"a c.,.. -Ai IT di

i NI
n1 VIl AA .0 0.11 ^ME.
/ AS(/) .- 1
vac NM Heid eal-.4-te0
.7 I
ei ISO A
ri , v ,4
. 141-1
es - N
R Er 6 ri..i. ITTA LA 1 ?:hi/ e P4 Ai/ 4,1f '4 E 1
IN
. ---- rr .
A7 ' N 14 41AT 1
.
7
:1Tr
111 e

NuClii,o ftx
: r-r/
la JAC 0 HA% 0(12..0 ,1 r'S
/.... /
i1 r)
.......
1 ,..4 ...... .- I rt
.,4 6114. Tr; 14 C141.44 Hug tv Al 50 1

r
.. .14
. .14 cil d. geiht.t. 6 6 el C. It4m1.4 . 11 4, A g A 4..AL " "j44/1 a a A Ail
/
4 ...,...,...-. ,..z. di,off miq a .11-14. Ivo ii.s.u.tA..-r I All . IA tifArrt tn t
.,...... ....
rt t Volt ia 00 Lye it Kiri., fr,r(tn14.
.
P. 41 C -if
(1.
1/4...6 rt
If,.
i ..
,.......... . 1

T it ,v, 6-I .
.. 1 et 1
PICA AC, 0111A" ,,,,-,1 ,7 e.c, F.., i
I'S
C3 Ale .'6 .
.. .
tt irdillAMC A 1. G ..
..an. .ycil
.1 0
....-
G. . t1 -11 1 C IS A.la 0 rra.--:,..hcre.. t 1
(.4 4 - f\-
May. isim to
r- ,
t edi
.
-
,,,,.
(-

i ii16
4

\.
r 0.1:
...
oraa .....
a . A- .61 AA"
: r
dff FErri tr.1 . /1.1 0 nil Cevrtl 0 trral CVO Z Itell
.,
. HO i LAT Heel
..
..
A .1.-1/LA CA-4 .1.....4 pia .4%
I r.7r I ri ,,,,tA,4
- ......

MrfarirdANOILIdwiTi r.
t
4
, L.,,....ri
ori r ,' ,1,41,10.14 .. IT.
4 ....flys'. A lit ALA* .1...1-tr a Ann' nor I ft art 1:11Ael pr
I

n, " " /44.11.4.1i . M. I evdriYri-f irrfori . /4.4.4.04.4).-el al 0 0.e..p /..,

1 .:4 Ida, AM' Jilt di i;,..A... .16 ....4, ,skisk/aL4,4rte..4
IX CI r-'n
A
74 4+4- e T. a Ait x or' 0 ii a fir ed . 14 at. t 1-rf or d 6im
... n
t,, Art frm j'irrt yr.? mt.& Ni.".6411::147,4
Nims_rreN.6.40 kl.tkil
yrs.':
1
I 4.4,4 4." 1

ir ti, t . 6. re r 4.14.,* . A .A-12.k

,....,
ri 6 1 r... 1
-- - .----xar k -1 Her.. AAAA-ri A ,71 f r i.% . .4 Cirl
1 a a
1 al tAH pa t dr e almen-rr we. owl&
f...) '......, 0
\
rr ....... .......
r

,
.. .
A" A . .0 Art ois.e.ro :4 reZZ A A LI ii .
r (v e .1 et a K2 itrt reo- 1 c 4 ,Zt 14 at I/ rat .
- 40- --,
It rrt .1 I t et..01 0 Vet I" 4. al til 1 al . IT t it 0 a% WI r? t4
"fail: 1:41.

(\ r''.. .....Z7 , ,.
7 i ,44,t,.. 'Ii frimati.4-
.
rr- , '.ffier/ fr,ttritA14 r0 ,-/
.. 1.1e.g.m,l4,,,r.
N
r ,4 c.o.) i
... Hel drfa-a a A rti .
.-Ifr

P /-1I
... H .
1 11
,
4

_
f.
.,1,4,,,,.....,E 0.,-,..,,. 64 C i 1Ir ;IPAI P4 I+ 4 . 14 A A K C diAlt . 4
il....* rf 4 C A. I 4 e I e i_s" sr2t, i fs ..I
.......
(I -
ut\,cry, 14' olf( Al ri frlfrf Ft --net ;Vs A....* 0 V1 A 1144 c A .
,- I.,
. i
rr1
..
t A rrt 144_,..t.4 m ITT ...4.) -.....-r__ 1 . (rf r-;If. A 'ILIAI lit cc/

i
I et-4 Hilt 6
f000.....,.4.01, ...1
ell ei 4 44-va-i
- II
H
1
A P4 ITT 4 't "
a ... / /7 t (X rj,
/
it in Hotmsf
1%
.....,

c
,A.41....iii
11
A.
.m ifg-.1

711
i.i JA A 1 .14 1 a.Q.- n ,qn.,5 *A i t a: a IACC re [Arlit , el Jar AS 4/A (14.144.4 dtinA
Ft .
f

k . iD

ci, l IrlArrk-^61"Vilek r(*V1`1I teCrcirt - I; rrAm16fil""Aft All 0 "54" i ifrt '11 04

.E:ple.u.1 el )1r. (fp 4 ..
1
4 It \ eA'ArAA%A .4-1. I)
0
r " . '141%,&.%E.LIA.k.,-.

'
+

, rl
6 r.v i,. ii7,1.,.;,, le, ..:ui r"N"i A '1,1/141^i'l iirl"Alira. ;-,Lrini-i-rcr4o4-4;.(.i.v4.-,*;,i,,,,. r-1.119-0,
.
ft . ,
4 tal,..0.Fte. 1 io.l. ert"..41Gai a ti.0 ()E/ ^Hie,..,,dAA, .4 paLiAbi
",- 9(14.rdliff I1 M:46cItaIL
1-4 --i.-rild I VA40.tecs. _III
I
br - A" 1 a iv 6.11A.i;ift ,y(1.1
.
_.
1 ht
sA NiroAnAke .

I a

-
U i / -
, ......vi.m.0.,,,I
, to , ..,./ i
I 1 Cry1 aCerr 7 p44 ," ( ,..
' j \,
, ol t

'
,fri,4 rt t.t.I.A-1/ t t ei pi.. -4 14
s....,i"41,--Lti.AS.7. '''' 'I.: ' ' " ae!i'''
.,. 4 4

....Ai...LI.L.,...cifil
........ (".
...... r......
yes 4 r .4 A /1 ,ry- ,..i..,..i. <A
r /.

.."
I
f' 9' .

www.dacoromanica.ro
 ."." ,
r7 . 4 /7 r -1_, 0
r' -fm..ly
..
, .., ,
Ar4) If145;t11) A 14 CrIT0 i A 01:Via ferts 'la 414 /1/
r" A
Am 4 u
/1":. ft rn
;) ,
J., A w Ert
, N./-,,
4.' /
c.A if I ILI-11TO V r/4/7v1f ro C'''
/
,AITI 0 11,H, A4 e6, / ea t1 iy. ill. Ai f 111 a V 14 /V1(

t I . t ....4. .
,7
* i if 44 it ie dillY rn 1 -co ail t MI) Tra TrlirrAll 4.A1,1
0
. C. 1 41:4,1-111, V444r.'4/4 ,v,,d H. rrr (-AK, 14 rv);
H C.4 klirtiAl'ie' 414 14 ' 41.1441.44 1 ...urcotce 11/ vffe, , A, /11 e ( ter r, ( /k1

9. 2 A ,: J ) 1 r _5. . .', t,...9 t reu (-(51 ,-.7i,,,,410 1 A1-

,- e 'Trq
4.,
ra () ty,'(0 e A ern., fica ryrj rt";is 4 1/4 0
r77,4 el) ,.:; HAI H.rra (41r:Al i ( zAVr - 1.4 -1,,s, ...at ro ,
. g
T1.1- f 11 1 Artt C .

.
...A.
......r.-1/41, nil
I al
1
t 1
ern,' 0 44 a 1414. NV re r (7 . kl go li.a.iFf 44,4
tAv- il . pie
,)
illriAri I` He 4 effr44-
HT N.10 4 Arid r" I P-6-1 i rdCV 'IV' ,-4 1 AlA 14 114.1M
c 6 H*17A1 to Hrf f lito IOV ft' Trilrr4 Tr 1 ei. iri"i I"

I II A ..1
, J (--
,---
A.
1 ,.1,,,,,,,,, , J'Fr
r.,
of

,,,,,,,..r A_c,V le;%'7riA a .r. rii,5 1 i earf f Zsi ti I 41 /red(,,A4 pi 4 j

t.
cr
4

. lb t ., ,
t r 4 /1" t- ,1,-11. . PI 41 7/4/14 11 e 14
A =-

, .
#1(41714,1e1J i4,9 e44 , Aar. I Ler '.
_II , '
-rrif i A rr1 e,,i I. 1T
A1
t C
f /-.
1,4$ TV p
0 J
a
J, J
;1 .^1 t lly 1.44r71 1/1 1 /1.OA, (*icy
(:,
rc',./s.
.
-rri, t
IA
AIM E
If .
I
0
/ J:frl ( (FAO
s) ,....f
1 A4 H ;LIN ; ,-.,
C.`

44%1T 41',444.1 t
.14
el cV 0 6044 Hr." it
.0 e14
,

j I 11 4 A. (7 I. r- r-
01 I
4
,,,,
f4 4 /14 /Ta AA.
i.0 r
of A
1 14 It'. 02, 0,..0ifoxi p. i C OAS, A 144 4.4!) . 6 it.," r rili 9t.,41.1 Nick. 11-1A*4 m eilisl r 'en' 0 (e 4 P4 /v10 . 14 do Sr "A 61 dr 4 Ah0 e....
f 'Cj
se
1
"6 J . A 1 J, j
3901- 14 Tr d ,n111 14 ...k 44, Tra ra, , r, (Vrivi, v; 0 ,y., inn co Cl reji"V il AI lc- Trr1/V e0 .1 i7le 4 elliv.r I H 1.1.
A (.,
Ina Art re
(1,A) r.-
r(4:11 Vie 14 if 4 /4/ ..1 rT114,,v 0
1,7
if -1 f :0 reff.,,,,
ii . ,ira
,a.a 4 6 rr
J f!_ii ,
. (1(
1 . k) %
14 -91- 1 t 0 , 4 J 11 il 0 r
r,
44 71) %- ) 1,3, aA 11 r
4
rr "...` A
0 it 7 v. w 4

A iNI "le' 4 1 il Tra " e lei "7 PI 14 /VA

.
rile 11-rr La ril ( do $errr
I (... ,..
1, V
1-,i, t4
nc
I r(3 4112-V0

ti il
ir'4.1
4
C21 TT ifVVH

4 ()
ii AO 11 rcl frj ' -' (la /1-. 1T7 (OA*, l'
f
111,14...,g.,,,,A,
4
1,1 --fi 1

60
f 41 OH rit 44 2rf.-ti rrr., r''''''ff 14 m1- clot IV 0 ;4 rrrt - A ; r 11)11 &AI i.0
IT k 1 cs
, ea foist, ) r ta i ej y ,a-p I 11771 4i H ' i4 . pi Trro 01 a/141 4 P/14/1 14 ' (l 0 g',I4 A 1.4
......
(4 .tVr. I is) .rs lag 7TT H 14 1,
v0
i,
OP.44
J
114 VA 1417.1 1.1 it.11.41k449
ii ' J A

fs & no i i
v
4

re e,,,,,A A ii
(.1
Qv*
I
"I'rqd OH l'7714
a
1,1 rd 0 .1(1 11111 444 t *1w 0 4.1k C I/ Ira'I ril el IZt.
A
4 . A /'
/i eA V9,14 11 .40 4 IA 14 j ta
rr i .. 1, ._.
coy sl
%

a I ts A 4 Ayr() DJ
.
,i , re Ail -err0.1V .1-.1 (fij v
&
.14 11 4' 1 l -
- a, f . 4-,, 1" /y Lai 'PI Atito ri }I -riPp;i1 14 Cl /4;1 i A-Lilco,.
r- J
4) 4. ....

....,
rrr,A4V rro ...,v ivrrkt tyr Al,...1/2.7 gm,
.e, I. ej, ll
...a. 1J , 44 A = 4 It 4.1J
A
A
6 Osrp (a eel 1f rIJ S o lirreA41 4.1 14 6 A4 /vt rd YrAl -/-""1,1, rri A.1 "414 '411 reps 'rrrl.
si

t I 0 4
Sjd 14444
ci J
et.r.,.,- vg ffro A-LA E1 VIII 4.4 v
j , 14-rr77 AL* 14 r iNV lito Ira 44 &cog
. 4 f.....S
V. 1Y1711/1/0:4P61. , et- , A
fAIZA/
i tin A.( owe e,,,A ,..;11, ro or. f ,10 (re .Frrrro ro Ars tr. trt4V 4.1.4d A4Vilf
, .
......; I
I 4.
IA .) l' of
c
H .

1 ,
Pi V;At

z
1 H

/
LL,

A _ I ' "'.
...1 i )11
i. /11 /*if re/ VC:. 14mi r114,171;t
(.; c" a 4;I eAV
) 1 0 p4e. ird.11,6 E fit 41 ,0 14 rrt31 LuV 1-).1/44( 4,4 77: (10 ';. r r ,....
t,1.1 (1( A
11
k d "yelp rro .
at pr7,44.61
AN%
r,-.., , zr.r% d'i,./.71,,Fi ,;IJitt,,11-,, ..fili.
- Jii S.fp&
,
A .I 44 . 44 .
2 ....:::\v/ fli',:f .4,14'ii., 4,1" 01-,x,P.4 A riiiC "'V, T7144
1

A 1,1 :.1 t ) ef.4 014 , .1A,A../AAV.M 01 tt

r''. li if i 44, .

c" 1,, 7-$

i 4.
A4 a i 1:
I
..1
0."..rv417114"s`LC26
A.' 'vv "IV"- 414 1 r 71.1 i
I

AL- 0:IT-1741 14 wit 41 ,e P. .1 . , 1 6.4.4

.1,A ;V* Atj
ei-rr Trill wit
(4) ....A. :4 . a .3 , e e 1 A 1.1 A 4 41 ,1 r )0 4 k 1 "A Al 4, $4 14 77 A 14)41r^14
4,4
,g1,1w, ,r A t" 0 , 0"1.1"Ai "A /"". 1 la
1..
1
,(711
ji/VP r..4 e:'
,....,
Aq
e/V1U41 iliVal4 CH e ,.
, s J
14
,
rYTA 1 e .1 eij11 /.
...%
Ng' 14
t
. 1
,,
,s1 PI 404 '41 A 4. V* 4,0
/1
14 A" %Ved
t.,
0
,s-v61 orm At"' , (no.1 so rni AA-, t r4f 0(4 Ai rni ts
..4. 14 4,
. 14 rev ) int
4
LAJ (4.) 0 (1j
r. I
4 r- A A
. "'""lt 4e t cct.' Liaf IF 77.14i
4*-r0 .,1
MA I
-1,14 w -rya -rro.4/(4 -r-r YI aj .Nt A.- V ,...1.
revar'
3 rv Triter., r
Cs'
1 ,1 .."E' eA . .y.S. I ernleA hy 44. A 1,LAT for c.14%, -et- 1. I E
I 4

.
"."
4 44 :I rr7Y 14; rre e v ..1-4 14 vt-TTI I s. r. urk I
_._. /14 -). f a,
b I \ft 7-77 /A C 411,3 14 11)1,41 t n Cy cf,1 rrr 177011,m ./V .4 -r o a4.91,,ri4 4.? e. ',I/4 (V .4114 5-4 re c Cd es 11 ;
- rt.
A orr . (NCI 11. 11, I J r- \,, J Ip 1
, ,itt 0.1:,
I 1 141'4
,
4,4 ;fort 0 _ , v re- "4,
(;13 ( CA Ps "rrd-r7761. J el A; s. -rite ,.....': /so 10.: *4.81 Trw ,..,,,, AA/ " 4.
.1 A." .
Tr
e
6' C\ A el, Nit' 'Alm' a
AI -rrr V TT k 1
I/
ta Caj

/V 14 f A
7
\ ---", I

"- 41,*
. i) , P"."
I
1 (3/
4) t.

www.dacoromanica.ro
 1'11 s -..
r.. 1..... /". 1 .., / , . . (7
,, .
. .. il (0. ,
, il x A q.eit, '6 c6 ( 17 44A i 4 Ael4
1
4. te 0 I-I .e.e; A. I E 144..- e v1-1 K I- 4 ' el< J MI PI:(14^, 1-1/tA a
/4. f"\ . ,.

.1_, . Cis
...a AA et co vb. /1 id it fj A:, ,,

1.
(I

( sc , v .,N V 1'
., .I b f .
r .
.-..

I . o /1"- , A. A ... .
%LTteg v pn-e ,Ke - AA PICAA14-e-leted.M 6-Ixel -rrir..4.40.;(14 I N Eryt PI
.- liar, I

"'" .5er.14 lyc i g vl . kw, r

..(..,.,_.7,
I
KM,:
eY
I

.
.

1
-`
.,
1,--0,4e

.
.,, , "A il (4
ei p,,

s4
. r'
0 AA 41.

e
(.1 ift,cit j.,./..,-To le A^ I .(...s.06 A. ef-n-rM i
l
i ...1 .. ....... .
14 4,,..4,,4 f .
por/1/Zrrivpi/e, rn,1 z I
-..
.

1 iI ... 1,
1,-, ...
,, 7 i
ro.
.. _... ...r, . 7 . , ,..- (7 ,_ ,i, ,,,, . - ......
AliA ti ,.;:f.i. d 1.1., 4,, t ,t a . pleo..".:Irp 4 -.-r A c . 6, -r 17 ii,,,./1,A.*4 ...AA Cr/ r.4 A tw cillAA. r-r il . g.4 0 ,,,Avol -nocAN,/,--,#.(f li
...
(I /711""nr"." i
6 . rd
C. " CCP( AA 1.4''
V'
I- el1
11

7t S.;t4 4 ^41kPIA411 r4'etiTrA.4

1 i 1
i
A

(-ice1 AA. 91.1 AA Age AAA i A..tb p-.41-Par-"

..
r eg re 'MA
(--k
ri
7 A
......,
e rw 14 ev H pi"
I
-7 I I
0, ... ... .
iN. . --a ... ... _ I/7 .7
,
.
... 4 i re 44 A -rrr 1 -TAL V pie-rlY 0 AA Pi I. r0 4 .1. p 1 8,101Cd 1 (-17.0 C i AA"b _TT l
rrC f rt.,
1 'ft., -
_
t
1I - 17
. _ ..,. . .
.....,
^ i .
I Tio-rlta-,Iff+r. A
# PITT I he". k ( ob 'iv.... Liatr-, r ni ('_-:1 N t IT t 1
A
Os A A

col
%. A
. A

...
1_
..., r,...,
1

.c ...
....1
.
... i
.1 1 1 .
." I
17ri ci C fill/i .'
.
. . .
,,.... t ro f . tol'ir,?,. r.4...... V t
c WI ethie tia II rel.:CC .0

. - -- .... ..--. .' I

.
111 .
.
1 .
....
4f AA, 1.4. fi AA ki I... (.. 1`1 1 ,--1-8 i-, ! t AA 6 6 ta -rt A LA, 4,..., IV ii e A .... y 1 -c-.T f A f.1 Al 1../.1114 / s, I . , id , ...iii a4 4.1.,A.. ,,,,,,..0_,.,1,, CI (1 $ 0, . ,:f, e t IVO 14.Th
lir(
.,- t-
...
- 4 Er -.-... 0 Ally N ,
1
, _....- -.
.
b
. r:... . n. .
f Ali sj ki .Q4 I, (1. CI 1,...., # -.T14 el ,N a t -yr "Ml
1
H, ,,,,, tem ,4 : fri 17 lir 0 frt 14 I. C II -1714A. I _...e I. 4....r, ii AAA-rrr pf .r.,
I i
.. 1.1 I 4 .
r . 13
+IA 7 fr., , )

A"' "1") rf 6+11 ClAA'ACF 111'742Po, At esIT 41 /2 4(7J,4A 11* Pl

11 -I/ .1444 1-4 r 4146. A ( ,,4 id. ki c A WI I HA, ,.., A E r/d. a OM., IV f CO t 4.'" ".1 ra 1
1),
f e ki 1...../ -r 7 A T. . . ... ,...',.
/, .1 ( .... ,-,i( a
---7. . -. ..
lieA0.11,1TO 1
..
ee 0.14.4 :,.0,2c7ciAAA lir eaAT -erri
P
1.>
r E

. - ...
`7
t .. .
...
ri ri
-.. . 1

V
11 ri "J II`i ' er "" g-r"I sim'al P rif 'y b I rig. i ivt ..
1 15 .
A C F m `1* 111-s-# t '1' wirom..it'sj
j7 tIelA.P Q1_
'1

" 1( 7-
CI-111
e
r 4-". t 7-r1 " ells/ r / A ^4 V
i -,
%,

11
i-a-J V-17
r6
Pi wivi A

(. , ,-... , (...
s. "/ t-I -,-,1 ,7 co 4 AM I 7'
(1r2
Y; f f2,
......,..-

./...

."
/
..., .
-'
.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLIDENA DIN 1134

PRINCIPATULU BARLADULUI.
0 INCERCARE DE CRITICA DIPLOMATICA SLAVO -ROMANI
DE

10ANII BOGDAN.

qedinta de la 28 Aprilie 1889.

I.

Pe la 1848-50 fatal(' mei), Alexanclru Hasdea, gasi din intim-

plare la capitanula rusesca Vincentia Rolski una document(' an-
tic"), de o valdre nespusa pentru istoria romana, pe care insa pro--
prietarula Oa nu vol cu nici unit prela sa-la cedeze cu totula,
marginindu-se numal a permite tragerea unei copii de pe densula (1).)
Ast-fela ne descrie d-la B. P. Hasdeti, fiula eruditulul patriot('
besarabeana i primula editor(' ala acelui document"), aflarea di-
plornei barladene, publicata de D-sa mai Intaia In Instructiunea pu-
Mica, revista s'eptemanara din Moldova, No. 1 P. 8, i apoi cu ocasia
until studia in Traian a, an. I p. 199. Diploma trebuea sa se para
d-lui Hasdeti de o nespusa vabire pentru istoria romana,, dedre-
ce ea arunca o ne4teptata lumina asupra unei epoce din istoria
Moldovel, asupra careia 'Ana atunci nu aveama nici o marturie
istorica documentala. Ea s'a paruta tot") atatil de pretiosa i isto-
ricilora ruO, dearece justifica parerea celora mai multi dintre dInii
parere intemeiata pe scirile cronicei chievene cii principatula
( 1) Acestd pasajd din Traiand vi o copie dupi textuld dipIorneI le datorescd amabilitAti1
cl-lu1 Want!,
Analele Acad. Rom. T. XI. Memoriik Seel. leg. 5

www.dacoromanica.ro
(ft MA NU ROO 0/%14

Ga]iei stapiinea in vkult1 alti 12-lea tot(' sesulti Mohlovel pima la

marea N6gra si gurile Dunrtrei. Astfelt" acestil document(' a foslil
studiatti cu o egala atenliune si de istoricula nostru si de istoricil
s'rainl.
D l Hasdeti, cu tOte CA 'fa vedutti nicI o data documentula ori-
ginalti, nu s'a indoitil de fela de autenticitatea lui, deOrece gAs.se
Iii liartiile parintelui se(' ea acesta Meuse copia cu MIA exactitatea
ceruta de unil documentil istoricti asa de insemnatti ecu tOtil orlo-
grafia, cu tOta punctualiunea, cu bite lipsele. Despre forma litere-
lort" gasise numaI ca documentulti era scristi lute() esemiunciala
forte neregulata. Aceste marturisirl inlaturanda orl-ce Indoiala
asupra identilata cUpid cu originalult", D sa a facutil tOte conclu-
siunile istorice hi care-lti Indreptatea cuprinsulii documentulul. A-
cestea ati fost repetate de tot" celaflI cercetatori, carl ai admisti
autenticitatea lul.
Unultt din eel mal caldurosl ap6rtitorl al acestuia si cell" d'in-
Wit", care l'a facutti cunoscutil istoricilorti rusl, este canoniculti
A. Petruevi6, unti barbatti cu multe merite pentru studiile sale
asupra Rusilorti Galitienl, a carui pregatire filologica Insa aduce
Mae des( aminte de filologia secolului" trecutti (cum l'a carac-
terizatti Unu compatriot(' alt." dinsulul). PetrtAevie a reprodusii
diploma barladeana inteuna studiti polernica asupra cestiuneI:
fost-ati dou orase cu nurnele Galit sail nu?, In care dunsulti
combate parerea lui B:elowski, care credea ea aa fosta doue
orase cu numele Galie, unuta laugh Dnistru, capitala principatului
rus galiianu, i altult" la Slovacil din Ungaria ; Petruevie credo
pe basa diplornel barladene ca alU doilea Galie a fostil Galatulit
nostru de 4(4 Acsta opinie a repetat-o apoi si in alte scrieri
ale sale. Vomti da mal Incolo textulti diplomel asa cuni liti publica
Intregitti Petruevie; din acsta se va ved pana unde mergea pri-
ceperea filologica a venerabilului canonin si a celora ce-ati facutil
deductiunI din diploma barladeana pe basa textului datti lie dinsultt.
(1) V. artic. 51,140 Mi Asa I'6141111H ? in jurnalula rusind 1148 soakid ccopHH K Z, RO Autos&

1865, fase. I p. 24 sq. Cf. p. 42 (114 OCHORAHIR CG,fpKi2Hifl CHI CO RAX% Atio% Aorrostpuoll rpamomi,.

www.dacoromanica.ro
 D1PLOMA BIRLADENX DIN 1134 0
Din acestia puternt aminti pe Saranjeviei, una alai istorica
galitiana, ce reproduse textuld lui Petrugevid In compilatia sa a-
supra tistoriel Rusilora din Galid si Vladimir," introducenda cate-
va schimbdri Inteinsulli, tota asa de arbitrare Ltd de textula lul
Petrugevid, cat de arbitrare au fosta modificarile acestuia Ltd de
textulti d-lui Hasdea (1). Dupa Saranjevi Ila reproduse nu de mulffi
nail tindrii istorica rusu intr'o lucrare dealtrnintrelea destula de
interesantd asupra Pecenegilora, Turcilora si Cumanilora pand la
venirea Tdtarilora". D la P. Golubowskij adaugd in acst lucrare,
vorbinda de diploma barladeana, ca t nu exist nici una motiva
pentru a ne Incloi de autenticitatea acestei diplorne" (2).
Dintre istoricil rusi mai insemnati unuld singura s'a pronuntata
himuritti pentru autenticitatea diplomel brlddene, acesta e Ilovais-
kij. Descriinda Intinderea teritoriala a principatului galitiana la finea
sec. 1 1 si in sec. 12, Ilovaiskij sustine ca teritoriula ce formeza
sesula Moldovel, cu centrula In Barlada si cu orasele secundare Te-
mail si Galatl, formati In acea vreme o parte*, unit asa numita
8AA'A, din principatula rusa galitiang si cd diploma pdstrat dela
Ivanko Rostislavid, tuna din putinele diplome princiare ale acelei
epoce, ajunse papa la nob este o dovadd a acestui fapta. (3) Ito-
vaiskij este Mrd Indoiald adi unula d:n eel' mai talentall istorici rust
Istoria lui (din care aft esita dou volume) este scrisd cu multa arta si
eruditie ; cercetrile lui asupra yechiului perioda contina insti o suma
de gresell comise din pricina lipsei de cunoscinte filologice. Tot(' din
acsta pricind a gresitti si aci. Mai circumspecp, desi nefiinclii fi-
lologi, aa fosta In acesta cestiune ceilalti dot istorici rust: Solo-
viev 0 Bestidev-Rjunain. Cela d'intkia, vorbinda pe larga si In mai
multe locuri ale istoriei sale despre Ivan Rostislavid Berladnik
(vol. 2), nu citz nici odatd diploma brldnd, bine intelesii In
(1) H. III dI14111RH 4 k, licTopin ransnito-RoAomimpcsoil PScii AO 1453 r. Lemberg 1863, p. 36.
(2) II Poi% S R 0 EX I: i ri, iipliwkrH, TONCH H 110d0RUM AO HAILf:TRiiI T4T4pR, p. 706 din XHHRIP-
cirrerocui sssivris, Kim, 1883, No. 12 (Decembrie). cr. p. 703 despre diploma. 4 RI HCTHHHOCTH
KOTOPOii HtTR HHIUKOr0 OCHORdHig COMIARdTk 01. Studiuld lul Goluhowskij e masa si In editie se-
parati.
(3) A. HAORa ti C IC i h, IICTOpiil P occhi, Aloctoc4, 1880, vol. 1 parteit II, p. 30.

www.dacoromanica.ro
 1OANI, BOGDAN

ediliile facute dupa publicarea acestei diplorne (1). Se pare cit nu

sl-a pututa forma o idee lamurita despre valOrea el i, ca sit nu
cada In vre-o gresala, a lasat'o neamintitd. Besti.dev-Rjumin, isto-
ric critica si obicinuita a analisa tota-deauna isvOrele sale, e in-
clinata -chiar a nega autenticitatea diplomel, de Ore-ce ea are o data
dela nascerea lui Christosa i. 1. d. facerea lurnel. Cunoscatoril diplo-
maticel, dice dinsula, nu pota crecle In diploma lui Ivan Berladnik;
in esaminarea mai de aprOpe a ei insd nu intra (2).
Dintre istoricil ne-Rusi a considerat-o de autentica Boesler In
Studiele sale romane. E de mirata acesta invelata , care
ca.
si-a data silinte, une-ori netrebuincise, pen tru a dovedi falsitatea
cronicei lui Huru, basmele cronicarului anonima etc., nu s 'ntrba.
de fela, cand pe basa diplomel barladene admite stapanirea gali-
tiana. asupra Moldovel in sec. 12, daca acsta. diploma, despre care
trebuea s. scie ca. o averna numal in copie i pe care o citzd dupa
Saranjevid, este demnd de creclOrnintii sail nu. Tata Inse:g en-
vintele lui : Ein wertvolles Zeugniss aus spateren Zeiten ist eine
Urkunde vorn J. 1134 in bulgarischer Sprache, ausgestellt von
Iiranko Rostislavid, Farsten von Birlad, welche far die von Misivri
kommenden Kaufleute Zollfreiheit ihres Imports in Klein-Halid ge-
wahrt, dagegen den Zoll in Barlad und Tekude einzuzahlen he-
fiehlt und far die hinausgehenden Waren, scion es nun einheimische,
ungarische, russische oder tschechische, als einzige Zoll-
statte bestimmtz.. Dupa acesta deduce suzeranitatea Ga1iieT asupra
Mold ovei. (3)
Pie in Originea Rornanilora* nu e aplicata a pune mare
prep) pe diploma lui Rostislavid, dc Ore-ce, dupa dinsula, ea
este suspecta si din puncta de vedere filologica si istorictp> :

(1) G. Gonoake as, licTopin Porch' rz APiftirkiimixs ainmniz, Moseva, ed. 3 (1862), vol. 2 pas.
sim. Cf. mal alesd pp. 132. 205. 206.
(2) RICTS:KIRS-PFOMFIIIX, Pscepa licropia, St. Petersburg, 1872, vol. I. p. 16. Cf. asipra luI
Rostislaviel p. 183..
(3) R. Ro:sler, Rurndnische Studien, Leipzig 1871, p. 323.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLIDENA DIN 1134 69

de zelti dinteiti nu se atinge, se silesce musd a dovedi cd cuprin-

sulti diplomel nu se impact cu scirile analelorti rusescl. (1)
Dintre inv4il ruST singurulii care s'a pronuntatti in publicitale si
.precisti contra autenticitafil diplorneI, fdrd sa-s1 dea insd silint a
o dovedi, este Barsov, autorula unel scrierl asupra Geografiel pri-
melorti cronith rusesci. El contestd autenticitatea pe baza limbel
(pe care dealtmintrelea n'o analisezd) si a datel dela Christost1 in
loctl dela facerea lumel. (2)
Paleografulti Sreznevskij nu s'a pronuntatti niciri asupra acestel
cestiuni, cu Vote cri. ar fi trebuita s'o facd in paleografia sa slavo-
rusd, unde insird in mod(' cronologicti i descrie cu deamdluntulti
tOte monumentele literare rusescI, manuscriptele, inscriptfile, do-
cumentele, monedele s. c. pand in secolula 14 inclusivii. Se pare
c nicl dinsula nu sia formatii o idee definitivd in acest privintd: dad.
ar .11 luat-o de adevOratd ar fi trebuitti s'o intercaleze indatd dup.
diploma lui Mstislav din an. 1130 ; dacd ar fi socotit-o de falsd,
ar fi trebuitti sa aminiescd acesta inteunil adausti la lista mo-
numenteloru literate din sec. 12. (3) Sreznevskij n'a facutti nici
uua nici alta.
Definitivid sa in ai prommtatti contra autenticitalil prof. Sobolevskij,
care n'a primit o intre isvOrele fimbei rusescl din secoluld 12, citate
tOte in lectiile sale de istoria Umbel rusesci (4); aci ,dinsul0 n'o a-
rnintesce nicI ca fals, parerea acsta insd mi a comunicat-o per-
sonahl. De acelasl opinie, dupt o comunicalie persoliald, este si dis-
tinsul istoric i bizantinistti rus, Vasilijevskij.
Am expusti istoriculti acestel cestiuni pentru a face cunoscuta
in liniamente generale litergura el si pentru a se ved crt nu eti
sunt cela dintaid care contesta autenticitatea diplomel bdrlddene.
(I) /I L. Pid, Abstamrnung der llumnen, Leipzig 1880. p. 109 qi 107 nota 15.
(2) H. H. &ricotta, Forp,ut.ia 144.14AkHal AtTonncii, Vauovia, ed. 2 (1885), pp. 1P1-116. 285
0 passim.
(3) H. H. Optaneecsi GA4Ratio-pSC5.R Horp4ii XtXIV B. B, S. Pelersburg 1885,
p. 142 sq.
(I) ft H. Goso AEB c K ii, ilK1I,iH liOarropin roScouro 5151,110, KifISS 188S. p. 12.

www.dacoromanica.ro
70 IOANCI BOGDAN

In studiulil de fata silinta mea va fi de a dovedi o parere expri-

mat mai multti pe ga.cite de altil si neintemeiata pn. acum de
nimenea pe dovedile ce ne da Insasi forma documentului contra
autenticitalli sale. Din cuprinsulil istoricil alfl diplomel nu Se va
put dovedi nici o-data. cu deplina siguranta ca ea este. falsa. Stu-
diandti Insa forma ei, in comparatie cu cele-lalte diplorne rusesci
dinainte si dupa ea, vomit ajunge la conclusia ca diploma bArlPtden
nu presenta tipu1t diplomeloth rusesci din sec. 12, ci a1 celoril din
sec. 14 si 15, ca. prin urmare ea este unit falsificatil croit dupa
modelull acestoril din urmit Spre acestil scoptl vomit studia urma-
tOrele parti dintr'insa : grafica, ortografia si fonetica, gramatica si
formele neexacte, formulele diplomatice, si in fine isvOrele de unde
falsificatorula a scosil cuprinsuld diplomel. In aceste argumen- ,

tatiuni pornimil dela presupunerea, ca. copia publicata de d-lil

Hasdea este o copie exacta cm ortografia, cu punctuatia si lip-
sele originalultfh; acsta, presupunere este indrepttitita, de Ore-ce in-
velatulti, dela care ne-a rknast copia, era unit omit ce intelegea
importanta istorica a unui astil-felii de documentil, si de bung. skna
ca, diusu1, neputendil ca.stiga pentru sine originalulti, se va fi silit
srL castige o copie care sa inlocuiasca, pe deplina originalulil. Fara
acsta presupunere ori-ce incercare de a hotari autenticitatea sa
neautenticitatea diploma' ar fi zadarnica.
Sa daina intaiii de tOte textulti el :
NiAttatrao : CHIL.. A37. : IlidlIKOpOCTICIMOK;(11t : WTCTOrld : . rthIllICKOPO
MAMA : GENIAACIalasl : CIAA(18/0 H8111.1,EAVA : milermarhTz :
Atka% : orrpnAt : 1101111EMIt : ..110AmorramLII: tiaqictuArA: pnswk: oyllfpnaAI:
iorrai8ilom% : 10...1)10,0p : lituniX"L AlldicAtiO3% : po3kutd,m.: Toupomz:
TSTOILIIIIJAVA : Kly'rpM6ClittlAVA : ii Ocklikum% : d'I'OAd ImayhT% : iii-
tomazk: : oymtmom% : orraniqi: t LOXII`k : 1.10EKOM tuierrom%; tycl-
paso-11
T% : ...tvrpoa:kmitt yThif ; Tivhip8 : ICTrA : ITPAvirk : ILIETIpE : IT : Alga :
411(111 : K : Atu,. (1)

(1) 0 copie ce mi-a comunicatd prof. Soholevskij, told dupI Traianii, se demebesce In ur-
mAtrcle de copia d-luT Bianu ; ea are : NpliChCKIJMX i. 1. d. nplIC6KkAM, i n'are pe 0 y inaintea
celul dinthla rdium. Neavenda la IndemanA nici Traianu10.nicl Instructia publicl, nu pota sg.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLIDEN1. DIN 1134 71

Incepemti cu grafica documentului. D-lii Hasdeti ne spune din

notitele parintelui s6a ca. era scristi intr'o csemiuneialti forte nere-
gulatet . Acsta e prima insusire a docUmentului, care ne face sa-lit
examinamti cu neincredere. Semiunciala neregulata e unit lucru a-
prOpe imposibilti in vculti alti 12. Celii putinii din cele dou documente
ale sec. 12, pastrate in originala : doe. 1u Mstislav Vladimirovid din
1130 (Chiev) i doc. sf. Varlaam de Hutyn din 1192 (Novgorod),
se vede ca in sec. 12 se intrebuinta in documente unciala piwd, deose-
bit numai in atatti de unciala cartilorti bisericesci sa altorti rnanu-
scripte din acela timp, ca ea nu se scria cu atata ingrijire ea in cele
din urma, din motivula fOrte naturala c documentulti nu era nici o
carte sfinta. (ea cele intrebuintate la slujba his- ricesca), nici o carte de
luxti, cum eratl cele in felulti codicelui Svjatoslav. Documentele, jude-
eamdti dupa cele done" pastrate si publicate in facsimile, (1) se serial-) pe
pergamenil informti, ordinarit si neliniatti ; sirele textulul trebuiati sa
iasa strambe, literele neegale i cate o data chiar departate inchtva dela
unciala cartilorg din acelasi timp ; serniunciala insa nu se constata in
sec. 12 in nici unti documenta rusescti (in manuscripte se 'nfelege
de sine acesta). Urme de semi-unciala rusesca dupa eat mi se

verified aceste deosebirl, dintre earl nufnat cea dintgiti are ore-care insejwigtate. Dad aci si
textuld lul Petrugevi6, 1iindc invgtatiT sfrgiof maT to(I Pad cilatli dupg clinsuld :
Oy um* lVT11,(1ciia i C'Toro ASK.% amuim). 1138 I wilco PoCrIcaalligh, WTZ Cr0/14 l'aNHCI<O1'0, 14H131.
I

RE1111,1AC1041ili icSimeAm. Aim) ipiic bLn ,Na HE nallTiTK MhITZ Of rtlaAli Halllf MR (or ivia)Aomz
C111:44,1610

or l'4111111 thi i3ICA4AZ, pamit oy- fitimm-k, i Or Tetcsgoms, ii o(S-)pkvoxis.uatnip: a Fla ICX1103x 11031.11Z1-
MK TOKapoMZ TSTOWHaiMZ i orriisckshims H fliSChKHMA, I IIECk (KlilM7.), a TO Ail 1144TliTZ 1111{0413ik, (143Irk
at4,1,0Ma Or ralaki. II samiTk KOEHOA4. ii Ha TOM OldiTZ. (Ea AT() OTK PONH,CTlia X'Ha TiCtIVIS 1

cTZ I Tlla:*CTZ i 4E7411 ATZ a(1.1,a Mirk W. al:"116.

Dop5. restituirea adinis d cel miT rn 141, diplo.na sg triolun ast-felid : In numele Tall-
luT qi-ald Fiulul (si alli sf Dulid aminti). Eti Ivanko Rostislavicl, din scaunulti galiian11 prin-
cipe de Birladd, mgrairisescil (sc. facd cunosculd) nagustorilorti din Meserrd,ria, sti nu pig-
tscl yamg in orasulti nostru in GalicT ulO micd la descgrcare, afarg de Bfirladd i Tecuciti
si de orasele nOstre (sc. celelalte), iar la exportul0 felurileloril inrfurI locale, ungurescl)
rusescl i bohemescl sg nu pltsci nicAirl afarg. de GdlicT-ulti inicd. i voevoduld va pedepol
(sc. pe neascultgtorl); si la acsta fgglduinta (sc. mea). Dela nascerea lul Christostt 113i
anT, luna Maid, 20 dile.
(1) H. H. C p gs it I K C K H, AIHRHif HaMSITHHICH PSCCICar0 SI3SIK4 H HHCIsMel, St. Petersb. 1863. ed. 1
cu facsimile (ed 2 n'are facsimile). Doc. lul Mstislav e publicatd cu facsimile mal inlaid In
EteTHHICZ esponw din an. 1818, No. 20.

www.dacoromanica.ro
72 IOANO BOGDAN

pare mie din faptele adunate de Sreznevskij (elil insusi nu .da

o clasificatie definith) incep a se arata pe ici pe colea in sec..13,
iar o semiunciala pura nu gasimq deck in sec. 14. La Slava* din
peninsula balcanied semiunciala incepe cu multi" mai de graba de-
cat In Rusia : e am constatat-o In documentele srbesci din se-
coluld 13 (pastrate In Archivuld Curtel imperiale din Viena), cu unU
caracterd bine definitU ; urme neindoielnice se gasesdi i In sec. 12,
acestea Insa n'ad pututU sa influenteze asupra scrierel rusesci din
acelasi secolii, care In cancelariile princiare sail in rnanastiri si la
biserici s'a desvoltath independentil. din unciala primordiala rusa.
Documentulii lui Ivanko Rostislavid n'avea prin urmare de untie
sit lmprumute o semiunciala la inceputuld sec. 12, cu atatil mai
putinU o semiunciala fOrte neregulata. Acsta exista insa in sec. 14
si 15 in documentele cancelarilloril galitiene, litvano-ruse i mol-
dovene, de unde probabilil c s'a introdusil si in documentulii lul
Rostislavid.
Dac din caracterulii semiuncial al scrierel putemii deduce cu
multa probabilitate ca diploma nOstra este posteriOra veacului al 12,
cu mai multh probabilitate putemil deduce acsta din formele catorii-
va litere si din semnele grafice care le gasimu Inteinsa.
a) Sunetulil u e data cu forma prescurtata a lui o r, adica cu 8, in
cuvintele : 8 (prepositia) cwhAti8 101 t 8 fM,EAVA, TEK tIOAM, T8 TOWI1ki,117,
p 8 C6Kkii%1% : lucru aprOpe imposibild in sec. 12, de Ore-ce in paleografia
rusa din acelU timpil la inceputulu i mijlocnlil cuvintelord sune-
tulU u se d totd-deauna cu olr; numai la finea cuvintelorii, i aci
de regula cand cuvintele se aflail la finea unui ir, se gasesce fOrte
mit 8, in cele mai multe casuri insa. o r. In diploma lui Mstislav
din 1130, (1) decl cu patru ant numai anteriOrd diplomel mistre,
8 nu vine nici odatd, nici macarti la finea sirului; aci se scrie frd
exceptie : porckcRo CHOIEM 0 r, BP 0 (TA% 0 r . c. ; in diploma
lui Varlaam din 1192 (1), deci 58 de ani dupd a nOstra., MTH-
IMMO yi0, 610 y, TO y . C. ; numai de doue" oft g la finea cuvinte-

(I) Exemplele le citezd dupd ed. luT Sreznevskij, cea maT exactit i maT cunoscutd.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLIDENX DIN 1134

lora : npoTIIH8, crm8, i o singura data. Th mijloca : Ap8 POE. In co-

dicele ostrorniriang (1056-57) si Svjatoslav (1073) acesta 8 se afla
deasemenea numai la finea cuvintelora si mai alesti la finea sire-
lora : WI se punea din pricina lipsei de spatiti ca o exceptiune
dela obicinuitula o r. V. evangelia ostrotniriana, editata de societa-
tea amatorilora de anticitall din St. Petersburg, intrga in foto-
litografie, 1. 11. 24. 247 s. rn. d. (1) In codex Svjatoslavi acesta 8
Vine cu multa mai clest decal In evangelia lui Ostromira i aci
insti cu deosebire la fine; In partea a doua a coclexului vine si
cand nu se afla la srarsita. V. f. 96..98. 101 a. b. 102 C. 104 b. ;
lEa mijloca f. 202 a.; la inceputa 221 b. 2[2 a. s. c. (2) TOle acestea
trebuesca explicate insa prin influenk codexului sud-slavica, dupa
care a fosta copiata. in rnonurnente]e bulgare din sec. 12 8 vine
Tara si aprOpe exclusivg la finea cuvintelora epilogulg psaltirei
din Bologna (1196) are emor, waTor si o data 8 in Ihvcti$8 (3) ;
in sec. 13 este desa: diploma lui Ioana Asen II (dupl. 1218) are :
IAA 8, KCEM 8, &imp!. 8, i; iiii, iiMiC S pAy% s. C. (4) .Tota asa de desa
se afla in manuscrisele si cu deosebire in documentele serbesci din
sec. 12 si 13. (5) Asa de des(' insa si asa de regulata, cum pre-
supune diploma barlaclearia, ce are preposi[ia 8 I. I. d. o r la in-
ceputula ei, nu vine 6 decat in sec. 14 si 15, atafg in sudula Du-
narei cat si in documentele litvano-rusesci, galitiene i moldovene ;
din acestea se pare ca, a si trecutfi inteinsa. Intrebuinjarea lui 6
In aceste din urma documente presupune desvoltarea unei cursive,
sag cela putina a unei semi-unciale, lucru ce pentru sec. 12, cnd
Ornenii scriag fOrte putina si fOrte rara, nu se pOte ad mite.
(1) OVIVOMHAOHO itialrime 1056-57 r. H30.1486HIIMk 0-n. KSHLIA G.IRHHKOKd, Gns. 1883.
(2) lissom-um li KH/13)I OWITOCA4H4 IIPOCAARHHil 1073 r. Ons. 1880. Cf. greselete acesteI edit:1 in
Jagid, Archiv F. slay. Philologie, VII.
(3) GirkAinia ii 341WliTKI1 0 M4/10H3HteTHW)X H 11(113HiCTHIsIXI HAIAIIT141110X8, LXXXI- Xe, Gns. 1879
p. 8. Cate-va exemple paterna adauga din trxtulO psaltireT : la finea iru1u1 : esp.:1r I intro 356,
pasor , /Ain% EIHOIr ibid., paw I MTkCiTt 357 Tsotnicy III 2' ki TISO(MYS 265, 380, prn6nts 367 (in
titlu) seaSms 368. &WISH= 367 elc. Cita(file dupa 0p/slits cs i A, APIHHif CA4KBHCKif flitacITHHKH
pocosdro nark Md, CHR. 1868.
(4' 0wk1kf4jg H saMtTKII, fasc. citatil p 9.
(5) Mi1c/o8ic1t, Monunnenta Serhica, Viennae, 1858, passim.

www.dacoromanica.ro
74 IOAN6 BOGDAN

b) i 1. 1. d. li in cuvintele : ktrls, i ( = prepositia .9b), IlitIFIKO, Po-

CTICAnKoKolk, ram.n, iaia, 11M111rA 9, c. este ceva neobicinuitil in
scrierea rusa din sec. 12..In evangelia lui Ostromir nu vine de
relit, in cele dou6 sbornice ale lui Svjatoslav (ald doilea dela 1076)
vine Rale rug i intocmai ca 8, la sfarsituld cuvintelord sal la
sfarsituld sirelorn, cand se desparte cuvintuld In dou. Exernple :
norSni 165, AUVII 197, noichc-r7 204, rATHopT I 215 si allele. !MUM
Intrebuintarea acesta a lui i privesce pe i cand se afla singurd si
intre doue" consonante la mijloculd cuvintului, sail la fmea cuvin-
tului dupa o consonanta; cand st intre vocale, forrnandil diftongd,
sal in cuvinte straine, lucruld se schinaba. Sreznevskij in paleografia
sa nu distinge aceste done' lucruri, cum nu distinge nici Intrebuin-
tarea Iul" 8 la fmea sirului i inlauntrulti textului (Cf. p. 108 si 103
din paleografia slavo-rusa) ; citatele lui dela p. 113 nu ail deci va-
lOre, ctttti timpti nu sunt cornparate cu originaluld ; exemple ca
Hpikiyoiwasi i H-kp8ixipiii se gasescil in cele mai vechi texte cirilice
(corespungetOrele lord In cele glagolitice de asemenea), ele nu do-
vedescil insa. nirnic pentru 1=11 intre consonante, cum pare a inte-
lege Sreznevskij loc. cit. In doc. lui Mstislav i =11 nu se and, niciodata;
la fmea sirelord se afla totddeauna ii noril I u,h, rEwpru I id, rpH I
MOM, HpinirACTHH I kl ; PEWprmi, WITH, MOMITH, UrAtITH *. C. In decursuld
textului. Totil asa In doc. 1'11 Varlaamd. In manuscriptele bulgare
vine fOrte rarl : in epilogulti psaltirel din Bologna nici odata, in
doc. lui Ioand Asen II nici odala, in inscriptia dela 1230 a aceluiasi
Asen odala inteund cuvintil straind : YHA (= indiction) si odata la
sfirsitti in : 8npda, daca fotografia lui Sreznevskij e.exacta ; in epi-
loguld apostolului din 1277 nici .odata, afara de cuvintele straine
ca !corm, ypICTOM i cele-lalte de asemenea natura. In psaltirea din
Bologna I se afla mai alesti la fine si, dupa spusa lui Sreznevskij,
aprOpe fara exceptie din lipsa de spalitil. (1) In d.ocurnentele serbesci
originale pana la a doua jurn6tate a sec. 13 n'arnd intalnitil pe I
(cell putind In Cate s afla, In archivuld curtil din Viena) ; I incepe
(I) Ibmirrunini coro flHCK%I, introducerea la psalt. de Bologna, p.130.. Exemple din tex'd:
esatild 380, Xti4A X 379, cxpatilin A; ibid etc.

www.dacoromanica.ro
 D1PLOLA BARLADENA DIN 1134 75

a apare fOrte ran) dela finea sec. 13. V. de pildd Eepic AturA, joil-
COROyM, dpky I micHoynout etc. in doc. lul Std. Uros, data manasti-
rel Chilandar (cunoscutd la nol de multd dinteund studio aid d-lui
Hasdeu). Cf. Miklosich, Mon. Serb. p. 58. 59. m I ponkiTTA dela 1293,
loc. cit. p. 57 e scris asa spre deoubirea lui ulps, mundus de min,
pax. Ceea ce amd spusu despre 8 putemd spune deci cu mai rnultd si-
guranta despre : acestili semnti nu se putea afla in loculd lui
intre dou6 consonante sad la finea cuvintelorti dupg o consonanta,
in clocumentele rusesci din sec. 12 ; ela fostd prin urmare introdusd
in diploma lArladeana din docurnentele posteriOre sec. 12. in diploma-
tica litvano-rusg si romant din sec. 14 si 15 eld se afig fOrte desd.
c) Acsta o putemd afirma frg nici o indoialg despre k I 1. 1. d. %
ce representa in diploma barladeanti sunetuld y din limba moderng
polong, rnalorosiang etc. (unit sunetii fOrte aprOpe de i aid nostru.)
Formele cu k I 1. 1. d. %! din cuvintele : nelMIACkClik I, 416 1T%, po-
3klik uw, In cele dou8 docurnente rusesci din sec. 12 sunt repre-
sentate tolt-deauna prin forme cu % I : iivropou, ciwu,
3/1%/1111, c%111014611,11 etc. 6 1 I. L d. %! nu se aflg in nici und monu-

ment literart rusescd din sec. 192 : nici in manuscripte, nici in

diplome, nici in inscriptii, nici in monede. V. tablould de literele
graficel rusesci in sec. 12, P. 161 din paleografia lu Sreznevskij.
6 1 uu se afla in Rusia nici in sec. 13, iar judecandd dupg mate-
rialele lui Sreznevskij nici in ald 14 ; e posibild insa sa, se gg-
sescg in vre-und manuscriptd din sec. 14 ; in sec. 15 si 16 k 1 s'a
introdusd sub influenta cgrtilord sud-slaviq din imprejurgri bine
cunoscute in istoria literaturei rusesci. 61 din sbornicele lui Svjato-
slay (1073. 1076) este o particularitate sud-slavicg a acestoril co-
dice si formza o exceptiune in paleografia rus a sec. 11-lea ;
eld nu pOte fi citatd contra parerel nOstre. In suduld Dungrei
61 apare de vreme : la Bulgari e raid in see. 12 (v. de pildg
GnmarAciaom in epil. ps. Bologna, loc. cit.. p. 8); ( I) la Srbi
t) In textul6 psaltireT hl S.) I fll, lush cu multa maI 'aril deal Isa.0 zT. Sreznevskij
loc. cit. p. 130. In dou6, colne din p. 377 zi vine de 6 orb, h: nic1 ojal, p. 378 1 379 zi vine
de 15 orb, hi iieT odata q. a. rn. d.

www.dacoromanica.ro
76 10ANO BOGDAN

ela apare exclusivii in locul6 lui i, ca si k sirnplu In loculil Jul v.

in primele redacuni srbesci ale paleoslavicei si in piimele docu-
mente. V. scrisOrea comunei Popovo care Ragusani (pastratg in
archivulti culla din Viena) care dupa forma literelorti mi se pare
a fi cela mai vechiti monurnentti cliploniaticu srbescti. Cf. Miklosich,
M. S. p. 7 si Safarik, Parnaky Jihoslovanuv, Listiny No. 1, ed. '2.
d) Cele dou6 semne grafice ale diplomel barlaclene, circumflexulti
pe i douse puncte aprOpe dupa fie Care cuvIntit, ne dual la acelasi
i

conclusie ca i g =or, 1=11, kl=%I. din cuvintele I -si im-

H037 nu se pOte afia dealt inteo grafica in care u i. i se scriati
MIA nici o deosebire, caci i s'a nascuta dup analogia Iui fi, care
sub acsta forma vine In cele mai vechi documente rusesci. Acsta
identiticare completa a lui si H s'a intimplata cu vrernea in gra-
i

fica litvano rusa si galiian, uncle si gIsimQ pe I. Intermit docu-

mentil galitiant din 1424 : me-A, nacHITI, aui, cHmei, crrivsui,

BkW, POALIKKOKIL16: atiliollki etc.; intermit alti doc. galiciantl din 1359
gsim itioir, in altulti dela 1366 Encuniou% etc. (1). Din aceste do-
curnente sail din altele cu acelasi ortografie, galitiene orT moldovene,
a trecutil si I In diploma barladna. In doc. rusesci prma In sec. 14
nici urma nu se an de acesttt I.
Mai curiOsa e interpunct,iunea diplomel : ea are aprOpe dupa fie-
care cuvintit dou6 puncte : Acsta interpuncliune n'o gasirnit In
alte documente rusesci, nici in cele din sec. 12 nici In cele
cle mai tarcjiti, afara, denr de rare si intimplatOre. exceptil. V:
semnele interpunctiunel la Sreznevskiji Paleografia, p. 110. In
diploma lui Mstislav avemil obicinuitult1 . satt .: , In mai bite
docurnentele rusesci, serbesei si bulgare vine . nude trebue si unde
1111 trebue. Unulti singuril din ate, cunoscil at face excepliune,
intrebuintandil : in modtl consequentil, intocrnai ca si diploma barld-
dena ; acesta e documentufti lui Ioanit Asen II (dupa 1218), asa

ed. in Lemberg, 1866 fasc. 1 p. 5 i fasc. 3

(I ) /14$14081a1 CE011NHISS raniutico-Occitoil AUTHIW,
p 185. 187 din 1865. Fre ra-d se gIsesce pe i : gmminco6, fasc. 2. din 1867 ald acektiast
sbarnicd, p. 138.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA DA.RLIDENA DIN 1134 71

precum l'a publicath Sreznevskij. (1) Incidenla e fOrte curiOsd Si

dacd s'arh constata cd diploma bArlddend e unit falsificath ioU, s'arti
put .deduce di diploma lui Ioand Asen II 1-a servitti de modern ;
acsta a fostil publicata cu cdp-va ani inaMtea celel-lalte. (2)

Trecendh la fonetica i ortografia diplomel barMdene s ne oprimh :

a) la trecerea lui K in 8 (in prepositia Ey.). Acestii schimbare fo-
netied. DU se constatil in limba rusetcd hiain tea sec. 13. Di-
ploma lul Mstislav dela 1130 are totdeauna K7. : K7. CRON MIX/I:E-
ffie, R7 mmkrrn, u% We, K7 ,e Ilk ; 8 In loch de FM art' pute s5. fie
insd autentich si pentru_ secoluth alU 12 In dialectulh din Volynia
si Galitia (tocmal dialectulti in care aril fi trebuith sg. fie scrisd
diploma barlddeng.), de Ore-ce in manuscriptele galitiene i volyniene
din sec. 13 acestd schimbare este destulti de dsg. Asa de pildg.
in evangelia galitiand din 1266 aveing : o rnorrrh, raATH, 0 rCTAIOTZ,
0 r i1IEcT0r10 rommor, 0 rAolo etc. pentru E7.KOrl'h , KY.3A1`11, im-
Aotta etc.; id evangelia lui Polikarp din 1307 avernh : o r Komv4,
o rch,Nowa etc. pentru K A KOAnr., K ,AchAouiti si.vice.versa : Il K L111, KO
IWO etc. pentru 11d o rm, BO 0 r y0 etc. ; 8=K gdsiinti chiara intr'unti
rnanuscripth din sec. 12, celil mal vechiti manuscripth de origine
galitiand, in evangelia luI Dobrilo : Ao o r Allem, I. L d. AormaIrrk,
dacd nu cumva aci este o gresld ca in paoycn = paggii (3). 8 sari
or pentru 14% este unit fenornenh constanth in documentele galitiene
din s. c. 14 si 15 : probabilti cd de aci s'a introdush si in diploma
bdrlddena. Exemple e de prisosh a mai da; de Ore ce fie-care le pOte
gasi cu grmada in orl-ce documenth moldovenesch, incependh cir
cele din see. 14 si pana la cele din urnid.
b) h in loch de A in cuvintele : ovk, KII h 3k, nnavitiv., TIC 41 111S,
nta este cu totulti neobicInuith in documentele si rnmuscrip-
.
(1) Glitsktnia H BilAtiTHH, p. J. Originahild afiatord In academia de sciinte din St. Petersburg
zni-a fostd neaccesibild.
(2)1Innic-risi 2-ro oTA.knonta )11:4MMiH HAIM, an. 1852. fasc. 1. p. 347 sq. qi an. 1853 fasc. 2.
pag. 109 sq.
(3) Acestd fa.ptd :'a urmgritil 41. GOROAIHCInti in 0,49KH 1138 HCTONH fISCCKdro f136IKA, Ki1118, 1884.
Cf. pp. 7, 25, 39. Da acelasl autord : Amon no twropla p5cen4ro gablaa, Kim, 1888, p. 87 sq..

www.dacoromanica.ro
78 IOAN6 BOGIM14

tele rusesci; In tOte aceste locuri Inteunti document') curath

rusescil in locil de 1 trebuea sa fie A sail kl, de Ore ce nasala A
In limba us ti a Inceputti a se pronunta ca ia chiar dela despdrti-
rea limbei rusesci din limba slavg comund, cu alte cuvinte dela
Inceputubl existentei unel semincil rusesci deosebite de semintia
slava din care s'a ntiscutil. Diploma lui Mstislav are : Itli A MIMI,
urlilT11 =WlTlI (In diploma barlddend arU fi I'm); luT Ala 4; din
acesti. diploma II corespuricle u I a Intr'unil manuscriptil rusil din
sec. 11 (cod. Svjatoslavi). Confusia dintre A si h e Introdusd in
diploma nOstr din documentele bulgare, In cari se confundd a cu it
din simplulti motiv Ca i A si t
dail In limbi bulgard moderna
in unele casuri e ; de pil.ltt In diploma lui Ioanti Asenil It numele
ora sului Hp cme% este scriSil Hp i cnaca; acestil cuvinttl vine In
cele mai multe casurl scrIs cu 1. (1) In doc. nOstre h=i vine fOrte
desil : CH A TO1109HR7d11Hll i CH I TOHONHIMMIll, tlEAAAH i LIM+ All, Kl44 3 k
i altele asemenea s gdsescil la fiecare pasu
si lillA311, X 9'AT7. i xTT
In document-le moldovene si mal alesil In cele muntene. Din acestea
a pututil s treed 1; I. 1. .d. a i In diploma barlden.
c) Neconsequenta in intrebuintarea lul ii, .t rusesci in locil de
bulgaresci nu se pile explica cleat dac admitemil cd clocu-
rnentulti n'a fost scrisii in cancelaria unui principe rusil din se-
colulil 12, ci a fostil cornpusti mai tarcliil de unil omil ce cunoscea
ambele redactiuni ale limbei paleoslovenice , si cea rusd si cea bul-
gard. Inteunil documuitti puril rusescq aril fi trebuita sri. avemil pe
land TEK8 OM% i T:c41,18, nu TA ip 8; de asemenea uncle se afla
p0:1laTHA, 1,111:0Arilik, forme curatti rusesci, nu se pOte afla r,cbl1ll, form
bulgarescd : Intelegil inteunil documenn ca acesta, scrist inteb limba
omogend, nu Inteunti manuscristi copiatil de pe altul, in care se
potil Introduce forme heterogene din nebagarea de sernd a scrii-
torului sau sub influenta pronuntdrei acestuia.
d) u3 In locil de c% sa c In cuvinte compuse nu se afla in do-
cumentele rusesci din sec. 12 ; in acestil Vmpil 131;MA% din diploma

(1) V. citate la Jiredek, Cesty po Bulharsku, v Praze, 1888 p. 642 sq.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLXIANA DIN 1134 99

bdrladena arg fi avutg forma C %KAM% sag C HAAA%. Ha I. L ci. C7. In.
astg-feld de casuri se dirt numai in sec. 14 si 15 in manuscriptele
galiciene, 1n documentele litvano-rusesci si in ale nOstre; evangelia
din Luck (G-alitia) are : a CTRopil, it c HIM% pentru cyrrtopii, C 1111,116,
acelasi: evangelie schimb pe c In 3 : 311of7., 3Apnrmi etc.; In diplo-
mcle litvane se gasescil forme ca ii c TATApiti = c TATitpid si 3 n+.-
com% = C % Alcomv.. (1) Intr'unt doc. a lui Alexandru cel Bunii avernil
Insusi cuvintulli diplomeT bdrladene: Il H ciety1i (IICIMA% I. 1. d. CH-
fano). (2) Din aceste isvOre WO pare sa fi intratg lia- si in di-
ploma nOstra.
I e) Forma BfpMAcICKb in locd de -Ckai kill nu o 'ntalnimg In
sec. 12. V. loTop v. I II In dipl. Mstislav 'i'iu hi dip]. Varlaam, roLI-
;% in, ?KM% iii etc. In dipl. lui Mstislav Daviclovi6 din Smolensk de
la 1229 (3) cerdp v. II, rou,ic I II etc. in clipL lul Alexandru Nevskij din-
tre 1257-59 s. a. tn. d. (4) In doc. bulgare din secol. 13 acsta
forma se gdsesce rarb : (HIM 1.1 la 1230), In sec. 14 ceva mai destl
IHEIIIIHKI la 1359 pe lang HEallatMAII H si Attinocpm1 ii (5); ea se gasesce
chiar in cele mai vechl manuscripte paleoslovenice sari paleobulgare :
asa nutnitele foi ale lui Undolskij : 'IA0E4+,41%061, in Efrem Sirin alu
lul Hilferding rplunii k I, CAAGIt I etc., in psaltirea bologncsa destulii de
desg : niumfAval v.1, AHAY: % I etc. (6) FOrte desg se gasesce 'Msg. in docu-
mentele galitiene i moldovene, unde intalnima la fie care pasii forme
contrase ca AIOAAMICH k I, IllAtflAH k.1, X0pAOHCHk I etc. (7) Din acestea
se pare ca a si trecutil in diploma barladna. Acsta se vede i mai
bine din dativele plurale, earl in diploma bar-16(16nd a numai forma
contrasd iu %. I. 1.. d. forma complAd ill At 7., cum arti fi trebuitu
sa aiba um) documentg originalg rusescg din sec. 12 ; po:m k I in Z,
. c. sunt forme constant: numai in diplornele sec. 13 si
piCkiiion1

(1) QOG RCIti Oqfpgm, p. 45 0 ilIgu,54, p. 77.

(2) Kaluzniaelei, Dokumenta moldawskie i rnultadskie, we Lwowie 1878. p. 13,
(3) GoRpaHie rocy-Amirrgumhip rpantoTa H Aorotopogst, vol. II, No. 1.
( ) rPAMOTkl... CHOWIHiti cit100-3,1114AHO4i POCCIH CI PHrow etc. 1857. No. 11
(5) OpeamBeititi, GickKkHist, fasc. 3. p. 10, 34.
(0) Acela0, ILIMJITHHKH rocouro niic., p. 134, in, 148.
(7) R. 11.17narniRic i iji, MITEpi4JVAI SL HVropifi POCCIH, notlkuni etc. Mociota, 1887, p. 13, 15 etc.

www.dacoromanica.ro
is loANd BOON tst

mai alesil ald 14, lid atunci insi exclusiv, cacI forrnele complete
mai vechi se afia forte desti pe lAnga cele noue. Afard *de acsta
1.1At % I. 1. d. % in 7. (cu 1.=%) dovedesce provenienta tardie a ace
stui modil ae scriere : ea nu pOte fi in Rusia nai veche decdt sec. 14.
Dar In diploma barlacleaa gsirnt i forme neexacte din punctuhl
de vedere alti gramaticei i formatiund cuvintelonl . liEpAMC k C It 1
Si OrrrAC6C1;111,11% sunt dou'e" forme imposibile In limba rusd saU
bulgara : aci sufixuld de formatie al adjectivului din substantivu
ar fi In locil de -kCli7. (-Isk) -c ic i a (-sisk), un sufixti necuno-
scutti In lrinbile slave. Din nepAaA% si oyrp% cu sufixul -k cn % se
formeza adject. HEpAnAZCIM, Orrp7.CIW. sad BEWALCIA, orrimicn%, cum
se face din rpm% adj. adj. IICROAIIII-kC,
rpVi-kCIA, din tiCri0A1111%
din %moil% adj. mAon-kom, din onp% adj. Oflp-kCIVA S. a. m. ci. (1).
Daca vomit (tufa aceste forme In documentele rusesci din sec. 12
sail 13 le si gasimu asa ; In tractatulii citath a lui Mstislav Davi-
dovid awing : GMOM111-k c lid si GMCIAMI-E C % iii (E din 6 fOrte
desii In doc. din Smolensk si Novgorod), POT-ClAut17. sat rotilM11
(1. 1. d. roioxin, i=u in dialectuld novgorodiant) din POT-kaikIll ;
in tractatulti eitatti a lui Alexandru Nevskij : AA1'I111-kaM417. etc. Cu-
vintele din diploma barladend le gasimti in documentele sec. 14
si 15 sub alta forma : in cronica lui Nestor de pilda cetimq tot-
deauna In loc d orrp%ckamin orrpun%in sail maT desu oyropkc-
118111, orropcimal (v: orroplana 3EMAA p. 5. 23 etc.); In documentele
nOstre cetimil tot deauna I. 1. d. nepAAAMCUMII Bp7.MA7.CKkIli sad Rim-
nnAcnion (v. Tp7.17. I'V.AAOCHILIII in doe. din 1433. Uljanickij, p. 41).
D,! unde dar aceste forme neexacte? Mi se pare ca nu se pottl ex-
plica altd feld decat ca autoruld documentu1uI le-a formatd in modti
arbitrard duptt adject. poyckcimm, n care In adev6ril s Intaluesce
grupa -CKCK7., acsta ins nu formza intregd sufixuld adjectival0,
de Ore ce -C6 din -MUM se tine de trupinl nu de .sufixti, radacina
(1) CA aci e vorba de suf. -iscna, ce formed adjective maT alesil din nume substantive, rail
din adjective, se vede din corespondentuld sti litvanA -igka8 en aLeTasT funct.iune. Din lAtuva adj.
1dtuv-igkas (=litvan), din prus adj. prus-iSkas, din vyras kbitrbati. adj. vyr-igkas, din rpte
kfemee) moter-igkas m. d.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA DIRLAIANX MN 1184

cuvIntuluI porch.cu% flinda pOyCh nu por (rad. rusi e unti colectiva,

prob. din finezula ruodzi=Svedezi) porckcualii e forma cea mai veche
a adj. de adl pvccuiri ; ea se gasesce In sec. 12 in diploma luT Msti-
slay : porckcuor 3e,nnio; din ea s'a formata In doe. srbescI, fOrte
rara Ins6, poyanchm; porckcimiti ne-ama fi asteptata a gasi $i In di-
ploma barladnd care e tocmal dela Inceputula sec. 12 ; In locula
acestel forme exacte gasima Ins a. o forma neexacta, probabila al-
catuita i acsta de autorula documentulul : prcioadim. Acsta forma
este imposibila In limba veche russca, cad dac admitema perde-
rea lui c dinaintea lui u trebue sa. admitemil $i Inmuiarea lui kl de
dupd N in n, arnti aye atund o forma posibila porcumm; acesta
forma. s'a nscuta din porckciihnima prin cdderea lui k dintre ceI
dol c $i contragerea lora Inteuna singura c $i prin contopirea
grupel -71I1itl% In -u. Forme ca poyciltimu se gasesca in sec. 13
pe langa cele complete (v. In diploma citata a lui Mstislav Davidovid :
pOrClalli poem). Din acsta ultima forma sub influenta luI u de dupa
N se 'Ate Inmuia c i a$a cap6tamti forma porckuiliw., nici Inteuna
chipii Insa por CliladA1%. In doe. galitiene se pota urmari tOte aceste
transformatiuni. V. de pilda : pormuo.k s. Octiot (la 1365 si 1371),
OcKsip. la 1400, pe langa acestea Insa $i OcKiii la 1388 etc. (1) ;
forme cu Ck a adunata Sobolevskij (2) din evangeliile galitiene ale
Sec. 14, unde CIt se afla numai atuncl cand $i lnaintea lui $i dupa
ela se gasesce o si1ab. mOle. Forme ca porckuill sunt obicinuite adl
In limba malorosiana, la Inceputula sec. 12-lea Insa dupa tOte proba-
bilitatile n'atl existata i n'ai1 avuta de unde sa intre In diploma bar-
ladna. Cele spuse despre porckukhnz se rapOrta $i la (MECA)Gp1ICkla01%
k In loca de Id la
cu deosebire ca aci mal este o alta imposibilitate
sail 7mm) a dativuluI pluralti nu se In-
terminatia -611I% (= 7,111,11%
tlnesce nicairI In gramatica slava.
Forma Tivhipi este o forma neexact bulgara In locula formeI exacte
rusesci TICALIk safl T71CAlIk : data Enda pusa In nominativil $i TiCAtilk

(1) liaSsosuli csoonass, 1865. fasc. 3. p. 188, 189, 191, 199.

(2) 0,upss, p 113.
Anakis Acad. Rom. 2'. .17. Menoriile seep iat. 6

www.dacoromanica.ro
32 tOANti BOdDAH

trebuia sd fie la nominativa, ca s concOrde cu cr.& q. c. Forma TICA46

Cu H In loca de %1 (cum se gasesce de reguld In monumentele paleo-
slave) este posibild In sec. 12, daca. nu cumva ea era singura forma
obiclnuita In dialectula Ruilora Galifient (1)
De asemenea puteati sd. fie formele nEpnaAi i ranigi la locativa, din
BEpy i PQA146. Aceste forme mol le gdsima In primele documente din
sec. 14 i In cronica volyniand. V. ramp& la 1388 (Nauk. Shorn. f. 3 p.
191), iar In CTOrlieg. : y ri1AH4H 221 H3 PIIMILIA 218, ic rtIAH410 226, IMAH46
226, dar i 113 raMitht 270.. 273. OT% (WHIM 225; o singurd data, cep-
AdA6 390. (2) In documentele nOstre cgpitaAl e forma obicinuitd, fOrte
rara Intalnima wpm!". V. Uljanickij, p. 44 (1435) : Or GEpAaAH.
T E K 89 o nteste o forma Indoielnicd pentru sec. 12, cad dactl. In
adevra Tecucla vine din particip. TER84111, atuncl locativula art fi
trebuitt sa fie In sec. 12 TEK84EMIL ca la tOte temele In 4%. .

o i. 1. d. E In astfella de casuri (dupti. q, 1.11, ae) e una fenomena Ride

rara In sec, 12 ; ela este Insd constanta in limba documentelora ei
manuscriptelora sudti i vesta-ruse din sec. 14 Incoace. (3)
TrecAnda la formulele diplomel biladene observdma :
a) cd formula introductivd, care In casula de fall confine invocafiunea
el titlula celut ce dd. diploma, se deosibesce de formulele corespuucl-
tOre In cele-lalte diplome rusescl din sec. 12 i 13 prin aceea, cd
ea are in vocafiunei 8 INA WTIV1 i cua (straniii CA. sf. Duha e la-
sata afard) , lucru ee hpsesce In to:Re diplomele curatti rusesef din
sec. 12 s:i 13, (afar& de testamente, aa numitele A8Koenu1t). Acestea
Incepa tete saa deadreptulil cu numele dattorulul diplomel sad cu
o cruce Inaintea numeluI: crucea lnlocuesce invocalia verbal& din
diploma nOstra. Iata cdte-va exemple : doc. luI Mstislav 1130 : f Ge
43% 1/111,CTHCA4H7 E0A0AHAllyk CH7. etc.; doe. lui Vorlaam 1192 : f OE
'MAME 114p4441E (4) Cmtoy encoy etc.; tractatuld dintre Alexandru

(1) COROAIRCKIti, (NI/INN, p. 102.

(2) Cat:4We sunt fcute dupit editia II a comisiel archeografice : AtTonna no nnaTcnomy
CMICIIr, GU. 1871.
(8) Jagics RpnTallecian- steam no noropm pyocnaro nabuca, Si-Petersburg, 1889, pag.
35 sq.
(4) =, Faikanz &Imams, o pirticularitate a dialectuld novgorodiand.

www.dacoromanica.ro
 bInAnt,. BARLADENA. DTN 1184 88

Nevskij cu Nerntil 1257-1259 : -I- GE d:3% 1-014136 tvAeucempz H CH%

MOH AMTITplIIF etc. ; (1) documentula de judecat1. alti principelul de
Smolensk Teodorti Rostislavid 1284 : Ge klaW IIIIA31u CMOAE110{6111 44-
min etc. (2) ; tractatulti marelui principe Mihaila Iaroslavid cu Nov-
gorodulti 1314 : GE A0Ii0111MA% CEMIIMIII KHA36 MIIVMMO C% RAA'6010
skink etc. (3); tractatult1 aceluiasi Mihaila Iaroslavid cu principele
din Moscva 1317 : f Ge AOKONild MIAMI semitam rtopm c% speTonik CEO-
11(M1s) etc. (4); tractatula marelui principe din Tver, Mihailil Alexandro-
vie, cu Novgoroduld 1368-1371 : Ge kia% iabl3k [anima Milytano
AoKowlm% KAM etc. (5) ; tractatulti marelui principe Simeon0 Ioano..
vie cu fratii sei 1341 : GE liI3% KIIA3k 136,11110111 GEMEII% IhMIORIN6 ECM
Poycu etc. (6) s. a. m. d. Documentulti data de Ivanko Rostislavid
negutAtorilora din Mesembria aril fi Inceputil probabilti tot6 cu
f Ge Ii1:3% MIMI% POCTIICAMIN'IlL etc. du s'ar fi data In sec, 12-; elti
Ineepe Ina. cu : 8 wh twrget ii C1141 fiind-cl aa Incepd o parte In-
semnatl din documentele galitiene, litvane 0 moldovene din sec. 14
si 15 (cele mai vechi din 1366, 1371, 1375, 1386). In acestea for-
mula invocatiei s'a Introdusti din doaumentele latino-polone, earl
la rndulti lorti aii imitatO pe cele apusene ce IncepeaA cu : In Ito-
mine dontini Dei et salratoris nostri lesu Christi sag In nontine P a-
tris, Filii et Spiritus sancti etc. Ea nu s'a pututii introduce In diploma
lui Rostislav nici din documentele bulgare de dre-ce si aceslea Incept'
saU Simplu cu : A,nwri. g-ceo MN tvpunnti cii etc. sat inceptl, dupa
modelulti celorii grecesci, cu lungi si adese-orl confuse prooemia, In
earl se f.xpunti mai alesti principil morale scOse din artile sfinte.
Trebue dar A. deducema c1 formula introductiv a diplomei brl-

(I) Citatti maI susd.

(2) ibid. No. IV.
(3) 11. Ind IN4 TOR 1, 113CaMEMIII 0 ashisi uosropoAesup rp4410l.1 XIllXIV IL Ofig.
1886 p. 256.
(4) ibid. 258.
(5) lind alto tractatd dela acelaq1 principe, 1373, loc. cit. 270.
(6) GoRpauto rocyA. rpm. Vol. I. No. 23. In acst mare eolectie se MR qi tractatele citate din
ahmatov-; editia acestul din urmi este inst incomparabild superiri: ea e cea dintaid editie
de documente pe deplinti multimitre In Rusia.

www.dacoromanica.ro
84 IOANC BOGDAN

dene a intrata acolo din cele galitiene saa moldovene : alta explicare
nu i se 'Ate da.
b) Tail din acestea a fosta introdusa si data dela Christostl. E
lucru sciuta ca popOrele slave, call primira crestinismula sub forma
bizantina, adoptara si cronologia bizantina numgranda anii dela fa-
cerea lumei. Cei dintaia aa fosta Bulgarii, la call nu gasima decal
acsta cronologie din sec. 9 Incepnda. Dup. dinsil s'ail luata si
Rusil la call gasimil In manuscrise numai cronologia bizantina. Pentru
timpula lulIvanko Rostislavid din docurnente nu putema da nici una
exemplu de Ore-ce cele dou doc. din sec. 12 nu aa data (acsta s'a
dedusa din Imprejurarile istorice); cele din sec. 13 sunt mal tOte fara
data, iar cele schimbate cu Nemtii din vesta, fiinda scrise mai alesa In
cetatile nemlesci, aa data dela Cristosa : nu Incape Insa Indoiald ea
Rusii Intre sine Intrebuintaa In documente ca si In manuscripte
data dela facerea lumel. In diploma barladena trebue sa ne astep-
tama cu atata mai multa la acsta data, cu eau ea este facuta
pentru negustorit din Mesembria, orasa locuita de Greci si Bulgari,
(afark de negustorii straini ca Ragusanii, Venetianil s. a.). E
grea a crede ca una principe - rusa pravoslavnica aril fi pututa
da unora negustori, In cea mai mare parte Greet (mai alesa cd pe
vremea aceea Mesembria se afla in mama Bizantinilora) (1) o diploma
cu data obicinuita In apusula latina. Acesta moda de datare este
fOrte obicinuitt, pe langa celalalta, In diplomatica galitiana, unde
a trecuta, ca si celelalte formule, din cea latina-polona.
In documentele moldovene data dela Christosti vine mai alesa
atunci cand ele se dal principilora litvani, regilora Poloni saa
comunelora galitiene ; In trebile interne, Intocmal ea In Rusia, se
observa data dela facerea lumei.
Faptula Ca In diploma barlaclna se afla data dela Christosa
ne-ara put face sa credema ca autorula acestui falsificata a fosta
umi Invtatti galitiand, dedata cu acsta cronologie, daca una
alit fapta nu ne-ara face sa credema ca acela Invtata a pututa
fi si romana.
(1) JiteZek, Cesty po Bulharsku, p. 592.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLADENA MN 1134 85

c) Acesta este titlula duplu a luI Rostislavid : Kwh3e, si Emma.

In formula introductivg ela se numesce 101136 DEpAtiACIaKkl, iar In
asa numita corroboratio se spune : a KaMITh BOEHM& Nu s pdte
tilgadui c. acesta pasaja e obscura, ca intrgg formula corrobo-
rativ ; nu este cu tOte acestea mal pufma adevgrata, ca. dad.
traducema pe KaIITII ROESOM CU : principele va pedepsi (altg Intelesa
e greg de scosa), dgma de o contraclicere evidentg. In Insus1 textula
diploma Acesta ne dovedesce fgrg cea maI mica Indoialg ea no-
tiunea principelul rowing, soEsom, In mintea falsificatorulul a fosta
identificatg. cu notiunea principelu rusii, KIJ13k. Acestg identificare
se putea face dupg sec. 14, and voevoclif nostri aveati tOte atri-
butele knejilora s. principilora rusl ; la Inceputula secoluluI ala 12
probabilg Insg ca. nu era tocmai asa. Nu putema atinge aci cestiu-
nea, Incg nelamuritlf a originel voevodatelora nOstre : putema Insg
sustin cu multe probabilitatl cg ung KHA36 rusesca din sec. 12,
chiar stapaninda peste o populatie romgnsca, nu se putea numi
si soeema, de Orece rangulti Koegom In Rusia -era pe acea vreme
inferiora KIVA3-111UT. 161.1131 era stapanula de drepta sag de faptg alg
unul teritoria, ala unel :3EAtnia, i demnitatea era mostenitOre pentru
toi fiil lui ; RoutoAtt era und sefa ala armatei In serviciulti KnA3-uluI,
insusI se numea voevoda cnd comanda o armie in
sag KIIA3-11111
serviciulg unui alta kniaza. Cf. cronica Hypat. sub an. 1281 :
tit oTpAAN (sc. 110A0AlidUip%) MEOW, &MUM KH/h3A1 MOCAOHIMAC-
RON), a C% 14416E6010 flaTkIO GAUJETk BOEBOM Tioiina p. 583. ed. 2. Cf.
pe aceiasl paging : Ettamo hf notim c601i 417. nomicow. d TIOAMa
CKOIMA% 110MCOML Aci avema ung knjaza in acelas1 timpt si voevoda.
Sub an. 1043 Nestora istorisesce : e Aivro 6551 nocna Apocstag%
Mud CBOEPO E0A0AHAAEpa ua TpKKW H HM (In alte copii Am%) EMOIr
B 0 H MHOPIsl, a BOEBOAkeT60 flOpOrDi EldlUaTI. (1) Aci .printula fu
trimesa Insotita de una vo.evoda, unti seta alg armatei.
(1) lItTonuck nO AdripIHTINCKOMIr maw, ed. 2. Gus. 1872. p. 160. Pasajele citate s traduce
astfeld ; ei trimese (Volodimir) pe voevoctuill Vasilko, prinfuld de Voslonimb iar cu armata lul
Iurie era roevodult1 Tjulma.. eVasilko merse cu glOtele sale, iar Tjulma cu ale sale.. 'In
anuld 6551 trimese Iaro.lav pe fiula sed Volodimer contra Grecilord 0-1 dete multi armati,
jar coinanda .o Incredintd lul Vyata.s

www.dacoromanica.ro
86 1OANe BOGDAN

S'art put crede, pasajult diplomei fiinda obscurt, cd aci nu

e vorba de insusi kniazult, ci de unt voevodt alt hil, ce s putea
afla in Galici ca locotiitorff. i'n adev6rti locoliitorii principilort
rusi In orasele supuse lora, In ase numitele npnropoAn, se numeat
cte odata, ROEROAki, acsta Insa fOrte rant ; numele lort era noctimilaiy.
sat TwcAuxiii. (V. pasajult din cod. Hypat. unde unt Thicihniciii e
numitt si voevodii tROEBOAlt.CT60 ,A,Epagno Rankcnoll Thicimins /Amu*
la 1089, ed. 2. p. 145. Cf. codex Laurentii, ed. 2 p. 201.) Unt
nocaAnnnz ne amt astepta sa gasimii si In Galit, dad In realitate
art fi fostt vre-unult acolo.
Dac diploma art fi fostil data de Ivanko Rostislavit In Barladil
si dad, elil art fi stapanitt de fapta Galici-ult, unde art fi avutt
locotiitoril s6i, nocamumn, de buila sma. ca Comm nu s'ard fi ivitt
In diploma, ci In locult lul art fl fostt sat nntak sat flOCAAHHIM.
Avemt chiar unt interesantt pasajt In cronica unde se spune ca
Vladimir Vsevolodovici (numitt Monomachult) la 1116, cu 18 ani
Inainte de diploma barladnit, art fi .pust locollitorf-posadnici la
Dunare : nocaza nocaAminn no Aornaio. Ca acesti posadnici at existatt
la Dunare nu se scie; s6 scie Insa ca. Vladimir a avutt a se lupta
cu Pecenegil si Cumanii, ca trupe de-ale lui at ajunst pana la Du-
nare, Insa cum spune tot(' cronica n'ati ispravitti nimict, He
6%Cfr1lB1111 NHLITCE. V. cod. Hypat. p. 204.
d) Afara de acst evidenta contracjicere in coroboratia, Insa-s1
formula coroboratiei este suspecta; a Kawrrk BOEBOM, a Ha TOA1%
wstrr% este o formula neobicinuita In documentele rusesci; et celt
putint n'amt gasit-o nicitiri. li6;NiT6 este o forma neexacta In locil
de 10617. sat nanaxer%; aceste forme vint totdeauna cu e In sec. 12
si 13. Cf. de pilda tAt1 CA KaiKET(7.) IliiillOMN 1.1.:p8/1111, In diploma
luT Constantint Asen dinainte de 1278. Sreznevskij, Syklenija 3. p.16.
e) In fine o alta formula din diploma barladna nu lasa nici o
indoiald cd ea a intratt ad din documentele galitiene si Incadin
nesciinta sat nebagarea in sema a falsificatorului din documente
de alta natura decat diploma barladna. Acesta formula este asa
numita inscriptio (In diplomatica latina); ea are in diploma barld-

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLADENA DIN 1134 87

d6ng terminal arhpigto (forma neexactg In locu de ccl,amo s. cc1Ia,4)

ce se Intrebuinta In documentele galiPene din sec. 14 si 15 pe
lngl oCK+Aild10, nu Insg In diplomele date de princip, ci In docu-
mentele judiciare de felurite specii, date mal alesti de starosti
voevoc,11. Principil intrebuintau In diplomele lora, ca si ai nostri, mai
alest terminii :3111I4EHIITOLIHHHMZ sail cct Aomo HIIHN1%. Voiil
da cate-va exemple culese din colecPa de documente a lui Holo-
vackij, citnda numai anil :
1398 : Starosta de Galici i Snjatin Intgresce printeunti docu-
menta o donatie de 100 grivne facuta In formg de zestre de unti
pan Gervas femeel sale. Formula : N.N arkpuo . Inge npiituem
N.N H HIHOHM% etc.
1400 : Voevoduld de Lemberg Intresce prin docurnentil o cum-
prare a panului Kljus dela unti altulti. Formula : co cam etc. N.N.
gotcom OCIAAtIMO inice npounA%.... H npomn% etc.
1401 : staroste de Galici si Snjatin hotgrgsce prin documenta untl
procesti de frontiere. Formula : co HAM etc. Intocmai ca cea pre-
cedentg.
1409 : starosta de Galici Intgresce o vinc)are de mo0e. Formula :
cstAgmo H 1103Hd111110 etc.
1418 : starosta de Galici Intresce uriil schimbil de sate Intre doi
boeri. Formula ca cea precedent&
1421 : Unti omti privatu mgrturisesce cg a luatti Imprumutti dela
anal o anumita. sumg : cctpuo etc.
1424 : starosta de Zudeciov hotdresce una procesti de Iron-
tierg s. a. m. d.
TOte aceste documente : de zestre, de vInc)are, de schimbil, de
procese, obligaPi s. c. se 'nchee cu Insirarea martoriloru : a HQ TO
CIAA1111,1i S. CHIA011,11 Off : HA CHIA011,INCTKO H THEpAOCT6 Cu alte cuvinte
acestea sunt documente judiciare, nu privilegii, cum este diploma
brldeng.
Diplomele princiare 10 aveaft formulele lora deosebite, din cari
inscripPa ne este cunoscut de mai susg. Ce formule anume aU avutit
ele In sec. 12, cand s'arti fi datu diploma bArldend, nu putemu

www.dacoromanica.ro
88 IOANCI BOGDAN

spune, caci nu ni s'ag pastratg nici una din acea vreme In partile
Galitiei sag Chievuhii; judecandti Insa dupe. cele novgorodiene din
sec. 13 ele se volt fi deosebith multt de cele din sec. 14 qi 15,
croite, cum amti mai spus'o, dupd modelulti celortl. latine. In totil
casulg formula diplomel barladene :
g IAA tuTio i CH I a3% 113414K0 pOCTICAAROR146 WT CT044 PAAVICKOPO
11H4;31% ElpnaAckciad I cstA4to Hg111.1,141% (41ECEM) GplICILK6/11% 5. C.
prea smana cu formulele galitiene de felule :
E0 1141A W-11,A II C-1.61 If CTFO Kxa AMI1116. 1 fl CE 613% fltUW lierpaum
cTapocTa rA4111.1,K%111 H OH1TIHICK%1 I
arlia,K.Ho q.c. (1401)
ca sa nu deducemg ca cea dintaid este o imitatie a celei din urma.
linprumutatti mi se pare a fi In fine i cuprinsulii diploma Po-
trivirea frapanth a lui cu unti pasajd din cronicele vechi rusesci
me face a crede ce In acestea trebue cautatg isvorulti cuprinsulul di-
ploma barledene. Ea a fostO fabricate pentru a da o dovada documen-
tale acestel prea interesante pentru acele vremuri notite, pastrate. In
ambele cronice rusesci (din secolil 12 0 14). late ce cetiniti sub
anulg 969 (p. 66 din cod. Laurentii i pag. 43 din cod. Hypatii):
E% who 6477. wit GRATOCAAR% II% MATEpH CRODI H K% 1O4Ap0/11% 01011/11% :
HE MORO 4111 ECM R 1111EICI: RkITII, X0410 lillT1I R 11EpEACAAR11,11 114 Aor-
11 el II, Alt0 TO ECM CEpeAtt 3E41411 410E6, AKO TOr RCA 6441`416 9COAATCA:
OT% rpEK% 34ATO, HAR040KH, B11114 H OHOIHEHE p03H0441IHKIA, 113% 41 1X %
IKE, 11.36 r p k cpEcpo 11 K04101111, 113 2 0 C II iKE map& H ROCK%, WA%
H 4E4Ai1,6.(Anulii 6177. vise Svjatoslav mamel i boerilorti sei :
nu-T pe placuld meg a fi in Chievg, voescti sa traescti in Pereja-
slavci la Dunere, caci acolo este centrulii Wei mele i acolo s.
adana thte bunurile : din Grecia aurti, teseturi, vinurl i felurite
fructe, din Bohemia Fpi Ungaria argintg i cal, din Rusia piel si
are, miedg i sclavi). Din RAANIA p 0.3 11 0 t li 4 11 6 1 A autorulti diplo-
mei barladene a facutd po3KHkt % ToHapoam, din H3% 11 1136 e

Orrop6, 113 POrCH autorula a facutg Orrp.%C6Clik1M%Hp8C610011%

1 4 e c(K Klat %), era naturahl s adauge i T8TOWHIL1/11% ca s represinte
si marfurile indigene, moldovenesci; din OT% rpEK% autorula a facutg
Kthrigem% (NECE41) RplICKK6111%, sciindil ca Mesembria era pe vremea

www.dacoromanica.ro
 DIPLOM 4 LOUDEN/4 DIN 1134 89

lui Ivanko Rotislavici unulg din cele mai importante porturi de

comercit bizantine i cd Rusii aveat Intinse legAturi comerciale cu acelt
ora i cu Intregg Bizan(ult. Potrivla este prea frapantd ca s nu ye-
demt In cronicd isvorulg documentului sat in documentil isvorult
cronicei ; casult din urrna este Insd asa de neprobabilt, chiar dacd
ar fi existatd documentult, In cab) nu putemt admite decdt casult
Intdig. De unde ar fi luatt cronicarult rust din Chievg sag apro-
pierea lui documentult datt negustorilorg din Mesembria? Acesta,
dac a fostfi, s'a pastratt In Mesembria si art fi &ankh."' s se gli-
ssc acolo, cad dublete In sec. 12 nu prea erag obicinuite la Rusi;
acestea erag obicinuite la Greet' cei culli, la call viala de statt se
miva In formele complicate ale statului romant, nu mnsd la unt
poporti patriarchalt cum erat Rusii din sec. 11 i cu atAtt mai
putint la bandele ndimite ale lui Rostislavici sag altorg pring rusi
din acea vreme, ce cutreetat esurile Moldovel ca s prade orasele
grecesci i bulgare dela Dundre. Documentele vestite!ale Iul Oleg si
Igor (911 i.945) a fostii In dubleie, flind-ca ele at fostt sctise mai
Intait de Greci In limba grecscd, si din acsta at fostg traduse In
cea slavond-bisericscd, cum a doveditt acsta Lavrovskij (1) i at ad-
mist dupii elt mai tog istoricil rusi. Privilegiile date de principi hoe-
rilorg, oraselorg, mndstirilort etc. In sec. 12 s, fdceat Intr'unt
singuril esemplart ; principele et1-91 lua copii de pe ele, cdci nu
avea o cancelarie regulatd. Afard de acsta cronicarult, daca ar fi
avutt documenlult Inaintea MI, sad l'ar fi intercalatg intregt In
cronicd, cum at facutt cu cele citate ale lui Oleg si Igor, sat art fi
amintitg macarti despre elt. Se'ntelege, despre acsta nici nu pate fi
vorba, de oarece episodult cu Svjatoslav este o povestire, nu o ex-
punere dupa documente contimporane.

Pentru a sensibilisa_ cele Oise asupra limbei, ortografiei i formu-

klord diplomei barlddene, dag textult ei asa cum ar 11 trebu1tt
s fie, dac s'art fi scrisd In secolult all 12-lea si'n partile Mol-
(1) H. CI. A 6100BCK I 4, 0 BlI3AHTMCK0M1 3AIIMIHTt BB amork AoroRopon PrCCIIHX% CZ rpIKAKU4,
ens. 1853.

www.dacoromanica.ro
90 IOAN9 BOGDAN

clove. Reconstituirea o facil pe temeinlii resultateloril la cad a

ajunsil istoria Umbel rusestl, In specie pe temeiula cercetitriloril luY
Sobolevskij asupra dialectulul galitiand din sec. 12-14. In acesta
dialectil ar fi trebuitii sa. fie scrisa i diploma nOstra (1). Cuvintele din
parenteze sunt partile ce aril fi lipsitil, cele lnsemnate cu stelute
sunt cele ce aril .fi fostti In locula lord.
[Hz Ham OITA (2) II Cud (li CTro ,aa anumk)]. * GE ia:37. (3) II-
BAIINO POCTHCAABIPIII. (4) (orm croaa rampikaioro) IMAM& B6pAtiAILCMIll. (5)
*C`MAA0A10 *tIIII1IINI7.. Horinkeava MECEAIBpItCMIIIA17.(6) AA 11E,HAATATK AMITO(7)
wa ITO; HAMA% B% hIAA0Allk NIANt114. HA MNAAAZ. p0:313+ (8) cy, Ekp-
awe (4) II 117. TEKOrtItalk II IN, III17,111)(7,. rpa,vhx%. (9) ilAIIIIIp. A HA
II3E03% 110311%1Hal% (7) TOKilp0A17i. dItCT611%11ItIVA. (10) H 01/TplkCIMIHM7 II

pOrCkCIVAIIIAVA II tIEWItCWAIHAIH. (11) d TO AA IIAATATIL * muisa,exe (12)

poaK.h (1) ivi. MadOMIs. rampm. A * Kwro * pcopornwrk * ce * HOHEAt-
HIIIE (13) *1:11A36 * fro * Ha311IITK. (14) (a Ha Tc;alk on.hm) Orr% po.amc-

(1) Cand 4icd .dialectd) Intelegd limba literati{ de atund (i. e. limba slava bisericscl)
sub influenta particularitAtilord, maT alesd fonetice, ale dialectulul galitiand.
(2) a 1. 1. d. a dupl a si celelalte suerAtre este celd maT obiclnuild faptd In mscr. galitiene din
sec. 12-14. Cf. 0,upsu p. I, epilog. ev. 1164 : MIA. V. pp. 7. 15. 18. 25. 29 ibid.
(3) Forma ackta se gasesce In ma tote doc. rusesd, Incepdncld dela cele maT vechT. asa este
forte rard si constitue und bulgarismil Imprumutatd din limba cartilord bisericescl.
(4) Asa e numitd In cronicil.
(5) 1601%4,1,ACICILIH cu sep 1. I. d. 64 -sad sph-cu gred A, Ole admite pentru incepatuld sec. 12.
(6) Forma indus a. dup d. cele bulgifiescl din sec. 14. In aceste vind subst. wimps, wasps si ad-
ject. AtiCiM59ICTHH. E posibila si maT probabill chiar forma : MICEMBPHHCKEIHME din aueemputs.
(7) AcOsta este forma obiclnuitd, nu Marra.
(8) Pos- I. 1. d. pas-, este o caracteristicit a Umbel rusescl si se gAsesce In cele mal vechT texte.
DecT : 'mai, postisim, aospoyuurrk. Forme cu pas- nu sunt imposibile. Ele se explicl atuncl ea in-
fluente a limbeT paleoslovenice (bisericesr1).
(9) romtv, e forma obidnuita a loc.; pl. cpapoxa nu e o forml imposibill ; ea vine !ma forte
rard In mscr. sec. 12-13. Cf. Aoatoxa in ev. 1164, 0,upicu, p. 7. V. ibi-..I. p. 115 explicarea acesLeT
terminatiunT casuale.
(10) Amd pus!'" adject. Mtn-moue 1. 1. d. Torrow115111, ce nu l'amd Intalnitd nicT odata In textele
paleoslovenice sad paleorusescT. Acesta singurd cuvintd Ole dovedi falsitatea diploma
(11) '1111117.CKEIN saa .1(IIRKEIFI e for ra exactl, nu goc(ioicalu) din diploma. Cronica laurentiana

are totd deauna .1flUCKSIH. V. p. 288 ed. li.

(12, 1. 1. d. HHICOAMNI immuse se potrivesce mal bine dupa Intelesuld frasel.
(13) POte fi si flORIMHIL
(14) f. 1. d. Kamm, ce-1 o forma imposibila. Haumurm s'ard put 4ice, maY corecta Ind lint
pare a fi Kamm,.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLADENA DIN 1134 91

TBA * (HA ,i whTz H p AT% II Af AT% H A AT& Ac 11,A (1) MAk1

if Ailk. (15)

II.

Din desvoltArile nOstre de pa.na acum putenati sc6te urmAtorula

resuItatil generalit : diploma barlAdnd din 1134 nu pOte fi auten-
ticA, de 6rece grafica, ortografia, i particularitkile el fonetice
sunt t6te de origine cu multil mai trclie dccAt Inceputula seco-
lului alti 12 ; pe lAngg, acsta formele linguistice neexacte i lipsa
de consequentA in unele fenomene fonetice ne arat cA ea n'a
fostil scrisa In timpubl la care se rap6rta, ci a fostii compusA
cu multi"' mai ta.r4iii de unti Invlatil, care din nesciintA sag neba-
gare de sem a introdusa Intr'Insa elemente heterogene, imposibile
In casuld and ea aril fi fosta data de unit principe rusil In
sec. 12. Formulele diplomatice In sfarsitii ne-au arAtatil cl i ele
sunt un Imprumutil din diplome cu multil mai none, iar. Wu des-
pre cuprinsuld documentului nu pOte IncAp nici o Indoiall asu-
pra isvorulul de unde a fostd Matt.
11.6mAne sA ne IntreNIm acum, ca sl complethmil critica di-
plomatica cu cea istoricA, daca nu cum-va cu tOte acestea Impre-
jurArile istorice, In care e pusa diploma, ail fosti1 posibile, cu alte
cuvinte, dacl la 1134 Ivanko Rostislavici, principele galifiant, putea
off nu sl dea mid privileghl negustorilorti din Mesembria In orasele
moldovenesci BArladli, Tecuciti ori Galati. Vomil ved cA nici ;
csta nu era cu putinta.
Ivanko Rostislavici se numesce In diploma nOstra.. 13% IKAIMO
POCTICAARM W T CTOAd rdwicKoro lcu&3k GipaaMlatikl, cea-ce se
traduce : Eu Ivanko Rostislavici din scaunulii Galiianii (s. Galitiel),
(15) Data e aldituitd dupd modeluld celord maY veal date rusescl. Cf. doc. citate a 1%11 Mstislav
t
Davidovid (1229) or 4. H A. H ri n. H. IC (fad 4rk.ra); cf. 0 in doc. luI Teodor RoAislavid de Smo-
lensk (1284) : ,H TpH AtTa.. piva se pote indica 0 sim2lu qH" AgHkb.=a 20-a Ili sad tea IC MHks =
In 4iva a 20-a. Ambele aceste moduli se glsescd In doc. vechi. Cf. epilog. evang. galitiene
(1266-1301), OLnaHH, p. 20 si Cronica laurentiand, passim. - mera p6te fi sciisd i MdAj
I. I. d. (Hfi pte fi i Wu.

www.dacoromanica.ro
92 MANI, BOGDAN

principe de Brlada. Titlula e obscura, caci (din scaunula galitianai

se pdte explica In mai multe chipuri eld pOte sa Insemne sad ca
Rostislavici ca principe de Barladd era dependentii de principatula
Galitiana, prin urmare unil fela de vasald ala acestuia, sad ca ela
prin WT vrona ranlycKoro a vrutil S. i arate numai originea sa : ela
se tragea In adevrt din acei principi earl at Interneiata principa-
tula GaIiie1. Mal naturald ara fi prima interpretare ; acsta pare a
fi fosta si intentia celui ce a scrisa documentulti. In tota casula
Insa, fie c luama pe Ivanko Rostislavici la 1134 ca principe vaala
ala principilora de Galitia, fie ca-la luama ca principe independenta
de Barlada, ce nu-0 uitase originea sa din Galici, ela nu se putea
numi la 1134 tprincipe de Barlada din scaumulik Galifia,a din sim-
plula rnotiva ea acesta scauna nici nu exista pe acea vreme.
Teritoriuld, ce a formata mai tarclia principatula Galitiana, ocu-
paid In primele timpuri ale istoriel rusesci de seminlia Dulebilora
pt cucerithi pe la 981 de principele chieveana Vladimir cela Sfanta,
era Impartita In mai multe teritorii midi, grupate dupd una vechiU
obiceia ala Slavilora Rus,1 in jurula catora-va cetati intarite. Din
a.cestea cele mai veal', cunoscute cronicel, sunt Feremycl. i Cerveni,
amintite la 981 Intaiasi data : u Aliso 6489 um 1310110Al1MEp% K AANO-
Seik rpMutl Hp., Ilepemiduldk, viepum ii Iflihi rpaAid, lhKE COrTk
/WA ii
11 AO ciro AHE um% Porckto (cod. Laur. p. 80. cod. Hypat. p. 54). (1)
Aceste i alte cetaci mai mid format' cea ce cronica numesce la 1018
(cod. Laur. p. 140) sail tifpREFICKAA 36414A,
trop0Aki tlEpKElikCIMIAI
numit aa dup. orasula de capetenie tlepueuk Acsta ttaral a fa-
cuta parte integranta din teritoriuld principilora varegi de Chieva
papa ce, pe la 1097 (dupti cronica), Vsevolod Iaroslavici o Imparti
Intre cel trei frag Rostislavici .asa ca Riurik (f 1092) si Volodar pri-
rnira Peremygli, iar Vasilko Terebovli : t DAME POWRilt% IICEBOAOA%
ropomd, POCTHCAAKINEAIA 11 p E Al 111 llikAk BOAOMNIM, T F p E BOB 4 k

(I) In tumid 6489 muse Volodimer In contra Lesilora si cucerl cetittile lord PeremislI,
CerTent si alto cettql, care WI stall aunt sub sthpanirea Rusilortt.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLAD1W DIN 1134 98

&CI-MOBIL (cod. Laur. p. 247). (1) lIgpgefik 41 perduse Insemnatatea.

Rostislavicii traira In certurl $1 In pace pana la 1124, cand murira
amandol : i hT0 6632.... E Tom AtTO IlpECTdRll Clh ILcIIAKo POCTI1C-
AdR11216. E% TOXE AITO IIpECTtUHCIA BOAddicipl% 11114t36 POCTIICAMOI'l6 (cod.
Laur. p. 279). (2) Vasilko Rostislavici las& dot fil dupa sine, pe Ivan
Grigorie, Volodar tota dot, pe Volodimirko $i Rostislav. La 1141
murird ambit fit at lui Vasilko (Dlugosz, c. IV p. 427) $i energicula
Volodimirko, Intemeietorula principatului ga1iiauU, ocupa. partea lora
de tara, alunga pe nepotula sti Ivana Rostislavic1, fiul lui Rosti-
slay Volodarevici $i, Intruninda Intr'o singura domnie partile pana Ia
ela despartite, It alese de re$edinta a noulni principata oraVi
ce pana la dnsula nu jucase nicl una rola In istoria Rusiet vestice.
Cu Volodimirko, deci dupa 1144, Incepe existenta principatului de
Galitia cu capitala LIAM!, $i cu oravele ce Inainte constituisera mid
principate independente.
Orasuia rampik se amintesce Intaia.$1 data In cronica nestoriana
la 1144 ca residenta sati ora$11 de predilectie a lui Volodimirko :
ii Ecoo Ii C IiC1,11,0Wd lid KOMI lid Fi0A0Alli1111pKd lid LI-
AM% (cod. Laur. p. 295). (3) Cu dot ant mai nainte cronica vorbesce
de Volodimirko numindu-la egalitianula, (c BOAOAMMip0/11% C TaAH-
IiirCKIJAM, cod. Laur. p. 294), iar cu sse ant mai nainte se pomenesca
Intala$1-data orasenii Galici-ului oil, mai exacta, 1ntrega poporula
grupata pe laugA Galici, raalitlaHE, ca a1iat at lui laropolk Mono-
magicI In contra Olgovicilora (cod. Laur. sub an. 1138. p. 290). Din
acestea se vede ca orasula LAMM a existata $i Inainte de Volodimirko,
pOte sa fie chiar tota atatti de vechia ca Cerveni, Peremy$11, Tere-
bovIl $i celelalte ; ela Incepe Insa a juca una rola istorica numal
dela acesta principe incOce, i. e. dela anula 1144. Puterea GalicI-
ului nu era Ins in fibre sqb Volodimirko, a caruI tendinta, In tim-
(I) Iar lord le ImpIrtl Vsevolod oralele Rostislaviclord : Peremyil1 luI Volodarl, Tere-
boy!! In! Vasilko.
(2) In anuld 6632.... In acelaqI and murl Vasilko Rostislavici. In acelagI and murl Volo-
darl principele Rostislavid.
(3) i Vsevolod.... qi cu chievlenil pornird In contra lul Volodimirko, In contra GalicI-ulul.

www.dacoromanica.ro
94 IOANd BOGDA/4

pula scurtil de optti anl dal a domnitti In Galici, a fostd de a asi-

gura unitatea principatuluI creatil de dinsuTh, sltIbindti Ma se putea
mat multa puterea principilorti din Volyni si apardndu-se contra
pretentiiloril celora de Chievi1. Principatuld ajunge a fi puternicti sub
urmasula sat, cumintele Iaroslav, cum Va numit Galicianil (Ifipocnas%
OCMOMIJC/110, ce avit noroculti s domnescd 35 de anl (dela 1152 pand.
la 1187). Acesta ste printula pe care Slovo o poiku Igoreve,}
cunoscutulti fragmenta de poesie epicd russca. ila laudd c1icOndu-1 :
Tu, Osmomysle Iaroslave, sus stai pe auritulU t tronti, dupd ce
al Inchisti muntil unguresci cu trupele tale de lied], dupa ce aT tdiatti
calea regelui, dupd ce aI Inchisti por(ile Dundrel si al pusil judecd-
toril Wsi pd.nd lit Dundre} (rdMilllad ()CAW/MINA ifpocAma, KkICOKO ch-
&tiwii NA ME= 3A41'OKOKAIIIrhaWA CTOAC HomurA rood yroperadil CROIMUI
E1V113111dMil HAMM, 3aCTro1114%IpOMRIi urn, 3ATROptIR% A)-Hd10 RopoTa,
crAtd pxwa Ao Arian. Textuld ed. dela 1800, dup. Istoricieskaja
Christomatija a lui Buslaev, 1861, p. 582).
Ami1 (lath acest scurta. schild (1) despre Inceputurile principatului
de Galitia pentru a se ved ca. la 1134, cnd e dated diploma
bfirlddend, acestti principatil nu numal ca. nu-s1 Intinsese influenta
on stapanirea sa pand la Dundre, dar nici nu era Inca Intemeiatti.
Intemeierea lui cdclendil Intre anil 1144-1152, iar largirea puterei
luI spre such), fie chiar pand la Dundre, Intre anil 1152-1170,
este imposibila a admite cd Ivanko Rostislavicl la 1134 a pututti sa-
st dea titlula de principe al Barladuldi sub suzeranitatea scaunului
de Galitial. Cel ce arti fi aplicatl sa explice WT vrona rdANCROPO ad-
mitendti ca acsta Insemnd numai originea lui Rostislavici din casa
principilora de Galitia, nu volt put sprijini prerea lora pe nicl
unti documentti istoricti, de Ore-ce Rostislavici nu se putea numi des-
cendentil din familia principilorti galitieni, carI null Intemeiaserd
nici o dinastie pdnd la 1134 ; elti se putea numi celti multil prin-
cipe de PeremyAll, orasultl de m ostenire a1 liniel Rostislavicilorti,
din care se tragea elti. La aceiasl conclusie vomit ajunge dacd vomit
(1) C. Bestuiev-Riumin, loc. cit. p, 183 sq., Ilovajskij, loc. cit. p. 29 sq. Pie, loc. cit.
p. 107 note 15.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARI ADENA DIN 1134 05

studia istoria aventurOsA a acestui Rostislavici, numitti fOrte potri-

vitt' de Bestu2ev-Rjumin condotierulti rust' alit sec. 122.
Cronica chieveanA (nurnitA de istoricii rusi ImpreunA cu o altit
parte din cod. Hypatii poxiio-pyccEtta JAMMU.) pomenesce Intdiasi
datl de Ivanko Rostislavici la an. 1144. In acestti anti, duptt lupta
lui Volodimirko GaIiianulU cu Vsevolod din Chievoi, se spune Ca ult..'
dintaiti pleca la venatti In Tisrnjanica, iar Galicianii, ce se vede ca
nu iubeati pe Volodimirko, trimeserl enneni la Ivanko in Zvenigorod
propuindu-1 sA ocupe tronula lui Volodimirko, unchiulul sea : Ilt1 TOr
:NE 3111110y (sc. a anului 1144), imulEAtuto. Eonowmpoy i THCA1A1111'110
Ilti AOKkl, If TO '.1:E HpfAIAN HOCMIIIA C4 rthumdliE flO III1r11h1 HO POCTIICAZI-

BIM H% 3RemiropoA% ii HZHE,3,0111c1 i COM: H rmIrik (cod. Hyp. p. 226). (1)

Volodimirko grabesce cu tovardsii sOl i inconjOra ora.ulti. Ivan cu
Galiclanil se bath vitejesce, dar la o esire Ivan c tAiatti de orasti
prin Omenil luT Volodimirko si neputendti sa se IntOrca indArAtti
fuge la Duneire si deaci la dusmanulti lui Volodimirko, la Vsevolod
din Chievil : lipowirm CHI4034: flOAHZ iw Aorlituo ii OTTOrAti !WAWA HpH-
s-h-xe no EceKonoAor Hineor (ibid.). Doi ani dupa acsla flu gsimti
In serviciulti. lui Svjatoslav Olgovici ce fusese alungatil din Chievil
de cAtre Izjaslav Mstislavici si se refugiase in Novgorod : II TOCAA
(SC. 1146) c FIOAHOr flpIIHIXE U IIIMOr HMI% EEpAtIAIIIII{7. (cod. hyp.
p. 234). CA Ivanko se atla la Svjatoslav In serviciulil de condotieril
se vede din cuvintele acestul din unlit', rostite in rnomentult1 cand
i se comunica ca Izjaslav Mstislavici vine sa-lti atace In Novgorod.
Svjatoslav Oise alunci lui Ivanko Gjurgevici, lui Ivan Bostislavici
Berladnik fi tovarOilorg s'ei de arme (IIHAIIOKII POCTIICAAKINIO REPAAAIIIIHOY
II i Polovcilort
ApOV'XIIII'h CHOE11) : iatA Izjaslav vine Impo-
triva mea, gAnditi-ve ce-1 de fAcutri., (cod. hyp. p. 237). TovarAsii
sMtuindu-16 sA fuga, elu fugi In Koracieva, orasti din tara Vjaticilorti.
Ivanko flu insoll cAtA-va vreme, trecu instt curendti in serviciulil Jut
Rostislav din Smolensk, luandti, cum dice cronica, de la Svjatoslav

(I) tIn acelaI Tama qindd Volodimir la vdnatd in Tismjanica, pe aceI41 vreme trimi
serd GalicIanil sold la Ivan RostislavicI in Zvenigorod i-ld aduserd. la sine In Galicb.

www.dacoromanica.ro
96 10ANO BOGDAN

200 de grivne In arginta si 12 grivne In aura : u TOr OTCTOrIIII fro

REpnamilim IW POCTIICAtIBOr GAIOAEIllaliOMOV IMAM, H3EAI% or
GHATOCAM 200 rpinalw. cEpErpn iKE 12 rpmam 30/10Ti1 (cod. hyp. p. 239).
In timpil de 10 ani cronica nu mai spune nirnica de dinsulil. (1) La
1157 110 gAsimil in manile liii Gheorghe Viadimirovici, marele prin-
cipe de Chieva si Suzdali, care, dupa 'cum ne spune cronica, III a-
dusese In Chievii din Suzdall legath in flare si cu inten0a de a-la preda
luiTaroslav, gMerele sti. Iaroslav era liulU i urmasula lui Volodimirko
pe tronuhl Galitiel : elU cerea predarea lui Rostislavici ca unuia ce
avea, dupa obiceiulti de atunci, drepturi asupra prtil tathlui ski
Rostislav .,,41 care nu s6 multhmea numai cu attfl ci, sprijinita flind
de Insusi Galicianii, umbla chiar dupii tronula lui Iaroslav Osmo-
rnysli. Gheorghe Vladimirovici era gata s-la dea in mana ginerelui
sOO, dacti mitropolitulu i egumenii cu Fara fi sfatuitil s nu faca
acestii pitcatil dupii ce-I jurase a nu-hi da In manile dusmanilorir.
Ivanko fu trimesa din noir legatii In Suzdall : I TO HiE BIJEMA BAILIE
npulien% rtoprti IIIIItt POCTIICAMHILIA, momnro EEpAAAHHHA, IN% Goya:-
AAAA, OHOH41101`0, NOTA H AnTu ApOCAAHOr 31TII CHOEMOr HOCAOrIlItt-
11% (sc. pe mitropolitula si egnmenii) norm ero OHATIk GOV./KAMM
IIV%
OHOKAHtl. (Cod. hyp. p. 335). Iaroslav Osmomysli Ins nu se odihnl
si In 1159, cnd In ChievU domnea Izjaslav Davidovici, fostti principe
de Cernigov, trimese la acesta o deputatie In numele lul si alU al-
torn principi rusi precurn si alii regelui polonti (pe care ii casti-

(1) In o crorucit novgorodian 5. sub an. 1149 se spune c5. Gheorghe (sc. Vladimirovid) din
Chievd triniese pe cprincipele de Berlada, In contra Novgorodienilord, de ore-ce ace0a trime-
seat prea putinl Otnenl cu tribuld : se Mu& qi cAcIura muIT, mal alesd din SuzdalI : nAolua
A4HILHHU,HHozropoAkyrun R MA*, H OVHCAR I'1011111, HOCA4 KHARA RipAnAkouro CR KOH... H RHIR4 C4 H
Amore, Aim OROHXZ.. Acst/t notila, afidtdre In cronica norgorodian 5. a bibl. sinodale i re-
pctati de cronicele de mai tftrclid sub acela0 and, ImI este neclar : la 1149 nu era Gheorghe
Vladimirovici, ci Izjaslav Mslislavicl knjaz In Chieva. Cela dintid putea la 1159 sl trimti pe
lvanko In Novgorod MC timpd nu-I luase tionuld Izjaslav DavidovicI : in cronica ar put6 fi
o grekall de data In acest5 cas5. Faptuld este posibil5, d Ore-ce scimd c. In 1157 acelaV
principe l'a trimesd pe Ivanko sub paza In Suzdalt Notita acestel cronice din sec. 14 nu mi se
pare a fi contemporanti. : credd ci numele KHA31. RepAdA,kciah (in alte copil ale croniceI sap-
AaActuri s. upwriciii) e formatd de und copistd posteriord din RiPA4AHHRI. V. Novgorodkaja
letopisl po sinodalnomu spisku, 1888. p. 138. Cf. din cronicele de mal tarclid Sofijskaja I le-
topisi, In Polnoje Sobranije russkih letopisej, vol. 5 p. 160.

www.dacoromanica.ro
 MPLONA JIARLADgNA DIN 1184 02

gase In partea sa ca si1-1 ajute a pune imam pe Ivanko) s1 cra

predarea acestuia. Izjaslav DavidovicI refusa, iar Ivanko RostislavicI
fuge la Polovc1', i CL1 Polovcii Impreuna Incepe a prada orasele de
pe Dunare $i a pune paha pescarieI Galiciauilor : -HAIM "AU TOCAA
01-110A0111111W. CA loca I 110AE IW II0A01:11EAM, 11 11110 C'A H0'101411,11 II CTII
KG ropoNITA nomy-liAclitavv., II 11317.11 A11+. Gill:Apt II 113A TOLII1pd A11101'0
[1 11E10, II (cod. hyp. p. 341). Adu-
IIANOCT/MIIE plunoa01:011VA rAAll'IkCliltIAM
nandu-se rnullime de Polovci pe langa dnsulil si 6000 de Berlad-
nieTh, elt1 merse spre Kucelmina, unde locuitoril cu bucurie ilti pri-
mira $i de aci spre Ugica, uncle se afla o garnis6na a lul Iaroslav Os-
moinysll. Aci incepura a se bate, $i 300 de locuitorI trecura in partea
liii Rostislavici. Polovcii voira sa cuprinda orasulu, dar Ivanko nu le
permise; eI iIii parasira atunci, iar dinsula se duse la Chievil che-
mat r flindt1 de Izjaslav : II IIpIIAOIIItt I 11E,1101)" IfoitORII,I1 A1110311, 11 m1,-
4441,1111141 oy- 11E1'0 Cli0y1111 CA 6000, II 11041 IM ItorlEAA111110r, pnAti 11

111.1111A EA.1011', 11 0'1"1'0VAA i. Or1111111,11 11011AE ; 11A'It111.141 CA Bumf a

catEpAII a:morn. .tepEc./.. 3All0p0AA IW. IIIIA1101:11, II IlfpglICKE Ily% 300.

(cod. hyp. p. 314 Kucehnina i 1Thica se aflail amemdou In prin-
cip.itulti galiOanO, pe trrnurile Dniprului. Se pare ca locuitoril ace-
slora orase (cmepAu) tineati la Rostislavici, daca, dupa spusa croni-
carului, unil iht prirnird cu bucurie, iar altil trecura In partea lui.
TotO cronicarul0 ne spune ca dupa acsta Galicianil chemara pe
Rostislav la sine, fagaduindu-I sa parasescd pe Iaroslav Osmornysli
indata ce se va ivi elti la dinsil (cod. byp. p. 342). Dar Izjaslav Davi-
dovici, caulandti sa procure o parte de pamentil lul Rostislavici, [Hp
1:0AOCTII 114411101111 POCTIICAAH11(110, pelaufmor r.ipmAtitinor (cod hyp. ibid.),
se 'ncurca In re'sboiti cu principil ru$T, e natut $i-$1 perde tro-
nultr. Ela fuge impreuna cu RostislavicI la Desna si de aci la Vyreva,
unde-I venira In ajutor Polovci si unde se 'ntarira pentru ct-
va tirnpti. Aci gasirnti pentru ultima Ord pe Ivanko Rostislavici,
amintitti in cronica ca aparatorti alti princeseI lul Izjaslav In tim-
pulti catfi acesta Oa la lupta afara din ora$5 (cod, hyp. p. 348).
La 1162, spune cronica, Ivanko murl In Solun otravitil ; cum au
ajunsti insa acolo, de bund voe orl exilatti, nu se scie : TOM% 111
Ancilele Acad. Rom. T. II. Memoriile Reef. ht. 7

www.dacoromanica.ro
SI TOANO BOGDAN

nicrh npecTam CA taihvk MAWR POCTIICAM:11%. pEliomkul LEpAamunm,

Gmormi; 11111111 T4110 MOMIAVOrT6, kII:0 CIA vrpaRki ivh EMOr CA1EpTh (cod. hyp.
p. 355).
At Ma-I tota ce ne spune despre Ivanko Rostislavici Berladnik-ulg
cronica chieveana, singurulg isvorti din care cunOscemg istoria ace-
stui nenorocosg tura' (asa se numeag in vremea aceea principil
rusi r'emasi fara parte de lark) fara orxtm%). (1)
Cronica chieveana, intercalata in codex Hypatii, merge OM la
1199 $i e compusa din mai multe fragmente de cronice ale altorg centre
rusesci de pe atunci, mai ales0 din Suzd411, Galici si Smolensk. Notilele
despre Ivanko Rostislavici se gasescg numal in acest cronica : in cro-
nica din Suzdah intercalata in codex Laurentii, unde se povestesce
destulg de detailatg si in acelasi sirg istoria principilorti ga1iienT si
chieveni, nu se pomenesce nici macarti o singura data de dinsulti !
Acesta imprejurare ne silesce a atribui fragmentele cronicei privitOre
la Ivanko Rostislavici unei singure persOne, ce le-a scrisg de buna sema
In Chievii sag in Gabel (2), mai probabilg in Chievg. deOrece totg ce
se spune de petrecerea lul Rostislaviel in acestg orasg are caracterulti
unel naraliuni contemporane sag celg puling fOrte aprope de
timpulg in care s'a petrecutg actiunea. E fOrte probabilg chiar ca
cronicarulg a fostg ung partisang infocatg a lui Ivanko, cad elg
nu gasesce nici ung cuvintil de ocara pentru dinsuI, cu tOte ca
Ivanko nu era iubitti si stimatg de principii rust contimporani ; pe
Volodimirko, rivalulu lui L'anto, cronicarulg nu-la prea iubesce.
cad de cate-va oil fig numesce cu ung tong de desaprobare multg
vorbitorultix. (muormuromichiii).
Dar or): uncle s'arg fi scristi ea, in a6sta istorie a WI Rostislavki
(1) Notit.ele din cronica ebieveand i novgorodiand ad fostil adunate la und locd de Pogodin
In !heat-00011in, 3:1MIA:min IL IC1UIu 0 p)cm0n umpiu, Moscva. 185, t. 6, p. 186-188, snb
datele 1143, 1146, 1147, 1149, 1157, 1159 (58?), 1160 (59?) 1162 (61?). Pogodin admite el
la 1149 Rostislavid tiecuse de la Bostislav din Smolensk in serviciuld ml Iurie (Gheor-
Ole VladimirovicI) i astd-feld esplicit notita croniceI rorgorodiene.Pasajele din cronicl le-
amd ldsatd netradlise, fiindcA textuld presintA in parte parafrasarea lord.
(2) Acestd. pdrere o are si Bestugev-Rjumin in admirabila sa scriere asupra cronicelord
vechl rusesci. V. 0 corrawk prectaixx 4-1;Torniced. ttouivt XIV trktc4, p. 79 sq. si maI alesd
pp. 119-123 din Ail-Gawk smurrin 4oxeorp4immo4 sommucni, fasc. 4. ens. 1868

www.dacoromanica.ro
 DIPI 63IA DARLAIANA DIN 1134 69

este o mare parte de adeverti. Trebue sa cleosebimti Insa Intr'insa doue

seril de fapte : a) acele ce se petrecti asa dicendt sub ochil croni-
carului, In Gabel', Zvenigorod, Chievti, Suzdall, Kuelmina $i cele-
lalte 1ocaIitijT, pe uncle a umblatti Rostislavici, pe uncle l'atl vedutti
Omenii ce-ati pututti povesti apoi cronicarului sat pe uncle l'a *tutu
Insu.$1 cronicarul; kyle acestea a caracterulti unorti fapte positive
si sunt istorisite in cronica cu o vioiciune $i detaliuri, ce,le putea
da nurnai unti contimperanu ; ast-felti de pilda deputatiile lui Iaroslav
Osmomysli $i sfatulti mitropolitului .din Chievti. b) A doua Genie de
fapte sunt cele petrecute departe de loculti uncle scria cronicarulti,
In partile de la Dunare) ; acestea a caracterulO unortil fapte en-
noscute cronicarului nurnal din istorisiri $i aceste istorisiri sunt.
vage, generale, nelegate de anurnite localitati $i anurnite persOne.
De done ori ni se spune Ca Rostislavici a fugitu la Dunare Intaia
Ora ctind fu habit() de Volodimirko Fanga Galici la 1144, si a doua
Ora la 1157, ctind Iaroslav staruia pe king principele de Chievil sa
i-la predea. In pritnulil casti se dice -mei de totti c ela fugl spre
Dunare iar de acolo prin ctirnpil Ia Chievti. S'arti pare ca In acesta
fugii. Iyanko n'a ajuns pilna la Dunare ; cronicarulu pare a fi spusa
nurnai ataa ca elq se 'nclrepta' mai intaid in spre sudti de Galici,
pe Dnistru In josti, $i apoi se abatu spre Chievil In alfl doilea casti
cionicaruhl e ceva mat detailata : elu ne spune ca Ivanko, ajutatti
de Polovci, se ased in orasele de la Dunare, atacil doue corabil,
rapi marfurile lora si neliniptl pe Galicianil ce pescuiatl acolo. Elq
nu statu Irish multil la Dunttre, ci-$1 adun o trupa de Polovci $i
de Berladnici, cu care se duse sa-$1 cucersca partea sa de tara
din principatulti lui laroslav. A treia Ora ela nu se mai ivesce la
Dunare.
Intrega acesta istorisire despre mersurile lui Rostislavici la Du-
pare prta .caracteruld unei legencle. Cronica spune ctt Ivanko
merse si se aseda In ora$ele de la Dunare, "a " roiloAAVI "Aor
IIAIlflatIVA, de ce le parasi Insa numai decat, cronica nu ne spune.
Daca pe acestti crI'd 11% l'Opo,AAV% tIeAoylIdIlcluv7I Ila interpretama
cum ilu interpreteza mai toti istoricii Ru$1 mai alesti cel ce ad-

www.dacoromanica.ro
i0o 10AN1) BOGDAN

mita presenta preistorich sail mitcaril dinainte de era crestinit a Sla-

vi1or5 la Dunare si CarpatI (1) daca admiterrul, (Hal, acesta inter-
pretare, dupa care Ivanko Rostislavici a ocupatiI si a stapanittl am-
ple rusesei de la Dunetre, ne puternil Intreba, pentru ce a preferit
sh le paraseasch Indath duph acsta si sh-s1 caute parte In Wile lul
Osmomysll? Dach cetatile de la Dunhre sunt ecetdfile rusesci ce farm ii
parte din principatulit galitiang, atunci pentru ce Rostislavici, dupit ce
puse rnhna pe ele, nu le-a pastratt Ill stapitnirea sa spre despagubire
de cele ce perduse In Galitia? Acsta cu atata mal multa arti fi trebu-
ita s'o fach cu cata, duph teoria acelorasl istorici rust, teritoriula prin-
cipatului galitianti se 'ntindea In sec. 12 phnh la gurile DunareI si
cuprindea tOta tara dintre Nistru, Prutti si Sireta pana la vrsarea
acestorti riurl In Dunare si Marea Ngra. Rostislavici ca dusmanit
si rivalil aliI lul OsmomYsli arti fi trebuith sa se stabilesch In ora-
sele de la Dunare si sa taie puterea acestuia din acele locuri. Ela
n'a fdcut-o insh.
Este dar o contraclicere intre spusele cronicel si deductiile facute
din ele. Mal toll istoricil rusi admitil ca nomylIANCIalil ropom sunt
orase rusesci ; unii 1s1 del silinta sa le afle chiar numele, si
nu se gandescti di din insusi tonulti narMiunei se vede cit acesle
orase de la Dunitre erau nu ale lul Rostislavici ci ale altora, ca ela
a petrecutil acolo DU ca stApanti ci numai pitna si-a pututh grupa
c, armata de Cumani si Berladnici, ca cu dinsil sa mrga impotriva
lul Osmomysli; cit ocupalia lui de predilectie la Dunhre, Intocrnal ca
a Curnaniloril, Berladnicilorti, Pecenegilort etc. era prada sijafuliI ne-
gustorilort sat pescariloril, nu organisarea unul statil independentti,
cum ar fi fosta naturalii sa se Intirnple, daca acele orase ara fi
fosta rusesci si cu populatie rusesch si daca acea popillatie aril fi ti-
nutil la Ivanko Rostislavici mai' multil decal la Osmomysli. (2)

(1) Cf. maI Mesa scrierile citate ale lul Bovajskij i homy. Vegrqi aflasula istorica ru
sena ala prof. Zamyslovskij, ed. 3 cu esplicarile sub titlula 06idioueuin i'r rie6tromy amae)
no P3 CCROfi neTopiti:C-n6. 1887, p. 48.
(2) Aceste idel subt suslinute In ultimil an! ma! alesa de Barsov In Geogratia prime-
lora cronicl, 0 carte careia se da cu multa maT mare insemnatate:decat i sq cuvine.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLXDENX DIN 1134 101

Faptulti este cd acele orae despre earl vorbesce cronica rusesc nu

eraU rusesci. Dacd ar fi fostti rusesci din punetti de vedere politict,
dad, cu alte cuvinte, ele fi facutti parte integrantd din principatulti
galitianO, care la 1157 era puternicil i cu vadd, atunci aril fi trebuitil
sa fie amintite pe nume de cronicar. Cronicele rusesci (lag cu gra-
mada alte detaile, mai neinsemnate deck acestea, ele sunt chiar In cele
mai multe casuri fOrte exacte : ar fi deci neexplicabilt i In con-
tradicere cu Insusi caracterult cronicelortl, dacd ele n'arti fi numitil
aceste orae, pe care gloriosuld Osmomysli tedenda In tront de
aura i Inchidndti portile Dundrei le-ar fi anexatti pe lang prin-
cipatulU s. Istoria positiva Ins nu ne spune de nici o cucerire a lul
Osmornysli la Dundre, iar poerna go polku Igorev,) despre care nu
se scie Inca cdnd a fosta compusd, nu p6te servi pentru un istoricti
seriosil de isvoril neindoielnicti. i pe acesta poemd se 'ntemeiaz
cel mai multi istorici rui, In lipsa de alte dovedl mai bune. Cine insa
ne garantzd ca aToopn% A ovum nopom i coyAid pAAA Ao Aoy-tingt
nu sunt nisce simple figuri poetice, destinate sg concretimeze idea
clespre marirea lui Osmomysli, chiar dacd ele ari fi scOse, cum se
pare, din o departata traditie ? cata despre cunoscutulil cnacoN%
porcainv% ropoovim din Voskressenskaja ltopis, acesta este untl is-
voril aa de tfirditi i aa de obscuril, Inteinsulil se amestech vremu-
rile aa de ril, in cat) in cestiunea ce ne ocupt aci nu putema
sa-lil ludmil In considerare fard a risca s cddernil in greell de fe-
luld celort ce se gdsescii cu grdmada in lucrarea citata a lui
Barsov. (1)
Credemil aa dar cd din notitele pastrate In cronica. asupra celor
dou6 mersuri ale lui Ivanko Rostislavici la Dunare nu se pOte cu
nici unti pretil deduce ca ,oraele de la Dundrex., amintite de aceiaI
cronica, formail o parte din principatuld Galitiei, uni rAilaws alu
lul Ivanko, ce statea, dud unil (Barsov), In legAturd. cu partea lui de
Ia Dnistru.Principatula Brlaclului, aa. cum i-la iuchipuesce ci a mai

(1) lu ast.6-fel5 de grevell cade i d. Xeuopol in aIsLoria RomInilorit din Dacia Tralan.
vol. I. p. 5/5, nota 16.

www.dacoromanica.ro
102 TOANO BOGDAN

mare parte din istoricil rusi, n'a existatt prin urmare $i n11 putea
sd existe In sec. 11
Existata Insa una principatt alii Bdrladului mai restrinst, mit prin-
cipatt in care sa fi intratti teritoriult grupatti pe langa orasele Bar-
ladt, Tecucit $i Galati, cum amt fi In dreptt a sustine, daca diploma
barlddena art fi autentica? Probabila ca nici acesta n'a existatt.
Ivanko Rostislavici n'a pututt fi capulti acelui principatt, iar des-
pre unt alit principe, ce Part fi stapanitt In locult lul, istoria
nu ne vorbesce. Pentru existenta unul astd-felt de principatt dupa
ce amt Inlaturatti diploma barladena din 1134 nu r6mane nici
o dovada istorica.
Daca insa n'a existatil unt principatti a1. Barladului Cu orga-
nisatiune politica litmucita, cu unit principe independentt sat va-
salt alt Galitiel, cu o capitald in Barladt, cu tint porta de comercit
in Galati, cu relatil InUnse comerciale $i cele-lalte, a pututt srt existe
$i sunt fOrte multe probabilitati ca at existatil in sec. 12 orasele
ce se presupune a fi Mcutt parte din acelt principatti. Din acestea
Biladulit este amintitt chiar cu numele in cronica chievna, $i este
amintita a$a in cd.tt se vede ca in mintea cronicarului elt nu facea
parte din w Ora russca* (a$a se numea per excellentiam princi-
patult, Chievului), ci era deosehitt de ea $i privitt ca afard de le-
ritoriulti principilort din Chieva. La 1174 anume principele de
Suzdali, Andreld, mdniindu-se pe fratil Rostislavici, trimise sa le
spund : de nu voill sa faceti pe voia mea, tu, Riurice, du-te in
Smolensk la fratele tt, iar tu, .Davide, du-te in wBerlathw, cad
Iii tra russca nugi ingaduiti sa stal : a Thi notlAu iw 1ipaaA6, a IVA
porckuoii sauna tie KEMO Tu Mall (cod. llyp. p. 390). Ce Barlada sit
fie acesta? Barladult nostru sat unt altult? Si una $i alta e po-
sibilit. Unit Barlada insA a fostil in apropierea principatului de
Chievt, cad dela numele acelui orast s'a, forrnatt numele unei
populatiuni cunoscute cronicei chievene ca partisani $i tovara$1 de
arme aT lui Rostislavici, mai taNit ca cuceritori ora$ului
aT
01e$ia. ke este cunoscutil pasajulti In care se spline cit Ivanko
6rupa pe langa sine 6000 de Berladnici, cu earl merse contra lui

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLADENI. DIN 1134 103

Osmomysli; alti doilea pasajt relativii la Berladnicl este dela 1160 :

Tom% WE Atii; 110CAA POCTIICAAIVA [IC IIIIEHA ICI OVA IhCTEpOWIlld II Al;Orld
M II4CAAErA HA BEIMAAIIIII;II, OiKE I0[T OMwh Iiii%II, H HOCTIIrWE 1.
or ,I,11,111IA nonoim ivy:um (cod. Hyp. p. 346) : In ace-
1131;11WA 4; II
last and trimise Rostislavil din Chievil pe Gheorghe NesterovicI si
pe Iakun cu plute In potriva Berladniciloni, care luasera Olqia ;
ajungendu-I la Dcin, 11 lovira si-1 luara prinsi.
Ce erau acestl I3erladnici, amintitl numal in aceste dou locurl
ale cronicel Fara indoiald ei erat locuitoril unui orasti saU unui
(inutt (ropoo sat gonocrrk), ce se numea LepnaAk ; din RepmAk se
face adject. EpAamorA si deaci substantivulti HEPAAAILIIIIK%, mug din
BarladU, Intocmai ca TrAig6IIIIICZ sag Tpronkiiiiim din Timm, thamtkiiiilm
din Iituim% etc. Ca GEpAdAkinium ar insemna In limba veche rusesca
omit vagabundli, nomadU, aventurieril cum Ilti explieg. Pie (1) si
ca din acesta pricing a fosal numith si Ivanko Rostislavici iapnn-
Alin's, este o opiniune gresita; Pid si-a format-o, se pare, dupe So-
loviev, luanclii in Intelesti propria o comparacie a acestuia intre Ber-
ladnici si Cazac1 aventurierl (2). Cuvintulil nertmaaRz In Intelesti de
vagabunda saQ razacft nu se aflg In limba rusesca, nicl veche nici
moderng (3); WI n'a pututtl fi o porecla batjocoritOre pAnlru Ros-
tislavicl, cum sustine acelasI scriitorti, cad pentru ce petrecerea luI
lvanko in Barladt1 ar fi datg rnotivg contimporanilorg sa-I faca din
a:6sta until nume de batjocura ?
Porecla Berladnik in numele lul Ivanko RostislavicI nu se pOte
explica alta-felti deck ea eth a petrecutti In adevril cata-Ara vreme
inteunti orasii cu numele Barladti si a avutil Ore-care re1aiT cu
ung poporg ce se numea Berladnici. ReIaii1e acestea le cun6s-
cemil din cronica : cia s'a refugiatti la Berladnici ca sa i naimsca
trupe dintre denr,4iI. Nu e riirnic stranit ca Chievljanil sag Gali-
(1) Abstammung der Ilurniinen, p. 109.
(2) rIpliceimititusum CZ HHitt tpc 6000 gt(144AHH1:011Z. T4KHX% :1;f H311141111KORZ, 1:0341011%, KaNi ell%
ca.141,, p.205-206 din lle.ropia Poem, ed. 3, vol. 2.
(3) V. dictionaruld AcademieT din St. Peterbburg i aid lul Dalj, In care nu sd glsesce
acestd buventd. Neavnd unu dictionariu istoricd ald blithe rusescl, nu putemd sci daci elu
sa Iutalnesce *i In alte locurT afard de cele citate in ;Lcestd metnorid.

www.dacoromanica.ro
104 TOANO BOGDAN

cianil din acsta pricina 1-an datesi lul nurnele de Berladnicti,

mai alesti ca elti a statit in legaturi de prietenie cu acesti Berlad-
nici cati-va ani In sirti.
Totg acesti Berladnici sunt si cei arnintifi la 1160 ca cucerilori
ai Olesiel. Olqia era, clupa presupunerea lui Brun (1), unia orasti la
gura Dniprului, in loculg uncle se afta aT Alesek si unde geogra-
full"' arab') Edrisi pune orasulg Aleska : ea se pornenesce destulg
de des(' in cronicele rusesci din sec. 12-13. Dein sag Dicin (Ditin
si Digin), pomenitti in CIIIICOIM pyCCRIIVA ropoAou% Intre Drestvin ( = Si
listria) i Chilia, este, dupa acelasi Brun, Macinult1 de acli, vechia
Dinogetia. Berladnicii atacati fiincl langa gui a Dniprului se retrascra
In spre Macinti, uncle furl ajunsi i prinsi : e o alta cestiune dacti
acesta era drumult" 1or direct(' spre &triad(' (cum crecle Barsov,
op. cit. p. 114) sag, ceea ce mi se pare mai probabilg, daca a luatg
acea directie nevoii flimig de Imprejurarile luptei; In ambele casur
acestit Intimplare nu ne permite a face nici o conclusie mai de
parte, cum e aplicatti a face Borsov.
Putemg deduce numai atatt" cu sigurania, *ce e posibila in astg-
fel(' de fapte, ca Berladnicii erag o populatie cu centrulg inteung
orasti sag 'Mutt' numitg &triad(' si c acesta tinutg ori orasti era
sag In Moldova sudica sag in Dobrogea de adi, unde duptt Barsov so
afla si acum ung Eski-Birlat pe drurnulti catra Constanta, spre Sud-
Ost de Girsov (op. cit. p. 115). Mai probabilti e c acestg centru
aI lort" era Barladuld nostru de adi, cunoscutg din primele vre-
muri ale existentel principatului rnoldovenescg att ca orasit ct
si ca linutg. V. or IlipndAI in doc. dela 1407 a lui Alexandru celg
BMA (Kalaniacki p. 15) si TrArA nIVAAANAClikili c 8CE10 NonocTito Iii
doc. dela 1435 alit fratilorg Stefan(' si Ilie (Uljanickij, p. 44). Intre
Berladnicii dela 1157 si 1160 se aflag de buna setna si Romni si
Cumani (2) (acestia ocupati pc acea vreme to1 sesulg Mohlovel

(1) W. &p y H a, thpoomoose, Odessa 1879, .vol. I, p. 79, 1880, vol. 2, p. 347. Ilovajskij 1n
Istoria so, v. I, partea II, p. 529 crede ca Olesiese afla ceva maT josii de cataractele Dnipru-
lel, Cf. p. 83 ibid.
(2) Poloyci cronicelord rusescif sunt CumaniT.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BARLADtNi DIN 1134 105

qi Munteniel). El nu putcati fi o populatie curatti rusesca, cum o

facil mai top istoricii rusi, caci in aceste piri populatiunea de o-
rigine rusesca n'a fosta fuel odata asa de cornpacta ca formeze
ea singura inceputuri de state. Dacti in esu1u Moldovei ar fi fostil
o populatiune desa, asezata i curatO slav, descalecatoril dela in-
ceputula sec. 14 aril fi avutt1 de lupta cu dinsil, sail ea aril II
intrata Inca inainte de descalecare In massa poporului rusescii
ale carui hotare etnografice ari Ii fosta in acestii casil cu muilti
mai spre veslU decat le gasimil acum sa decal. erati in sec. 14.
E cu multa mai naturahl a admite ca acei Berladnici formail o pc-
pulatie de jumatate asezata, de jumatate nomada, compusa din c-
lemente cu deosebire romane, cumane i slavone, ce tria In buna
intelegere, fiind-ca aveail acelasi modil de traia : se hranea din
turme de vite si din pescarie, cultivati si ptimintulO s 'njelege
mal putinil decat poporele pe deplina agricolesi jefuiail pe undo
puteaii, servindil pe hind acesta si ea mercenari in armatele prin-
cipiloru rusi, iar cu cati-va ani mai MINIM In rsbOiele Bulgarilorti
cu Bizantinil. In nisce conditii dc viata de felula acestora cam
asa trebue sa ne inchipuirn viata Romftniloril i Cumanilorti de
atund nu se putea desvolta una principata cu organisatie corn-
pieta cum erail princIpatele rusesci contemporane, si deci nu e de
mirath ca in timpula desealecarei nu gasima nici unti principatil
al Barladului, cum nu-hl gLtsini nici inainte de descalecare, Dela
.1174 1nel:ice nu se mai pomenesce in cronice nici de Barlada, nici
de Berladnici. POte ca o amintire din timpula acestoril Berladnith
semi nomacli s'a pastrata in numele IMtrladti, ce-la purta la an. 1446
caputh unei familil de Tigani (wevrk gEmmt u,lirdllaikly% HA HAA
EvAndAA, 1,01rAHITN, HOV3AorrtHIA etc. Uljanickij, p. 68).
Populatiunea cea mai veche a Barladului a fostii slavona. Numele
accsta neputndu-se explica decal, din limbile slave, Slavil ail tre-
buita sa dea cel dintAiti acestil nume locuiuI. Etimologia cuvintului
mi se pare a fi urmatOrea.
Formele sub care intillnima acesta cuvinti.1 in' Gronicele rusesa si
in doeurnen tele slavo-romane, GrAndo satl czpndo i upneo, pre-

www.dacoromanica.ro
106 JOANt BOGDAN

supunti un prototipil panslavica Repno- intocmal cum spznori.

rom. bIrlog, ArA.3%, rom. dirz, crAn71, rom. SirhU etc. presupun0
prototipele nepnor-, AEP3-, aim- etc. tBerloo se si afla in limbile slavp
veslice cu insemnarea primitiva enuia, tbatU,, tpa1ii i cea de-
rivata tsceptrip (1). Din berlo 3. se putea face nal colectivil cu su-
fixult1 secundaril -ad saU -adh, intocinai cum in serbesce s'a for-
mat') din suhosuhad (apoi suvad)= lemne uscate, din prnjepriajad
(apoi prlad)=1errine putrede, din krijakrljad=o bucat de lemnii,
din droljedroljad=o gramada cle lemnil taiath, iar in neoslovena
din moder (sau motv6r) moeerad i omorad=locii mocirlosil, din
lat. sturnusstrnad $. a. rn. d. (2). Dirladii art fi insemnatil la in-
ceputil unit loct) plind de nuiele si crengi, in genere de lemne taiate
sag uscaturi cklute de sine. 0 analogie ne presenta numele do
localitaV din rad. livrast7,--=nuele , tufa : Hrast, Hrastek, HrwIea,
Chwoi okowka etc. Daca acesta etimologie a Barladului, ce o claU
de altmintrelea cu multa reservd, ar fi exacta, Barladuln ara forma
unu curiosum intre cele-lalte numiri de localitati slave, atat prin
sufixuld catu si prin. radacina sa, ambele flinda neobicinuile In a-
cestu felil de numiri (3). P6te ca aceasta a induplecatil pe Miklo-
sich sa nudil introduca in lista numirilorti de localilati nascute
din apelative.
In slavonesce Barladil pare sa fi fostil mai intaitt o trupinit mOle,
terminatil in 6. (asa flu gasimtl In cronica rusesca), la Romani eh)
a trecian intr'o trupina aspra, terminata in : asa flu gasinitl de cele
mai multe off in documentele nOshe i asa s'a pastratil pana astaqi.
Forme de felula lui LEpAdAli (citatti mai sus) sunt rare, iar plu-
raletantum ca or npv.newas (nrAnamvv. ?) stint exceptii, daca flu
cum-va aci avemil a face cu o gresala de citire a lui Uljanickij (op.
cit. p. 57). Originea Barladului, daca etirnologia nOstra nu este gre-
sita, cade in timpuri fOrte veclai : el trebue sa fi fostil intemeiala

(1) Cele maT mite eitate la Linde, Slon,nik jgzyka polskiego ad v.

(2) Mileloskh, Vergleiehende Grammatik der slaviehen Spracheu II (1875), 203-210.
(a) V. Fr. Milaosich,Die lavischeu Ortsuamen aus Appellativen, 1, Wien 1872, e. 2 L 11
Wieu, 1874, passim.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BINLADgNA DIN 1134 107

In primele secole ale evului mediU, and semintiile ratacitdre de

pornite dinspre nordii-ostulti Moldovei, se ivirl pentru intdia
Ora In Wile nOstre. Diferentiarea lord in popOrele de adi nu se ter-
minase Inca; cuvIntulii berlo, ce a data nascere Baxiadului, putea sa
fie comund tuturor0 Slavilorii d atunci : eel* dela vestt Fab pastratO,
larti ceT-laltI l'aU uitatti. (1) Ca Barladulti s'a pututti pastra cii-
teva secole in mijloculd vijeliilor barbare , nu e nici o minune,
dna, ne aducernti aminte, c :populatia primitiva a lui ati fost
Slavii agricultori si rabdatori, peste caril invasiunile ati trecutti nu
nurnal la not, dar i In alte Veri, fara sii-T rniste din locti.
Tote asa de vechi part a fi i cele-lalle deni colonii slavone,
vecine cu Bdrladulii : Tecuciulii i Galatulti. Ele preselita In for-
matiunea lor, Intocmai ca Barladulti, particularifati cufielse In corn-
paratie cu cele-lalte numiri de localitati slave formate din acelea:-,u
radacini, si part) a indica chiar prin aceasta ca terenula pe care
s'au format() ele n'a fostO curatil slavonti.
Tecuciulii vine de buna serna din adjectivulti participiahl fern.
Moriii forma specialil-rusa a slavicului TeHmiu, curetOre. Pe langa
adjectivulit participialti trebue s1. ne Inchipuitn unil substantivti, care
la Inceputil se pronunta impreuna. cu dinsulti : pima, Rom etc. Cu
vrernea substantivuhl s'a perdutti din intrebuintare si a eernasil TE
II0r411 care la rndulti s61, sub influenta allor num propril ce se
terrnina in u'u i orik : nA1141., EATIltils, Worths., Laporik, a per-
dutti Lerminatia (Hi si-a adoptatil pe 111. ; din acestil 96, intocmal ca
la Ai% din Blirladti, Romanil a facutti uss, 1. e. unti:e aspru, si sub
forma TEKori,A. Pau pastratil 'Ana. aIT. Dealtmintrelea acesta. Inas-
prire s'a pututti intirnpla si la Slavi. (2)
Numiri de localitati analoge se gasesca mai -la top Slavii. Una
pendentii interesantil ne d orasuld Novi din Dalmatia, a carm
transformare din adject. In subst. se 'Ate urmari chiar In documente.
(1) Arri4 admistt c bolo In limba malo-rOsiana este und polonismd,de rece, judecinda
clupg dietionarulit elimologiett a WI Miklosich, el0 se mal atilt numal In poIon i cebi.
(2) Dela sine se Inielege , c numele Tecudu Pa purtatu lnti riuI i apoI oi aqu1tt oi
distrietultl.

www.dacoromanica.ro
108 10ANO BOGDAN
I.

In sec. 14 15 acesta cuventa se declina parte ca adject. articulate,

parte ramne nedeclinabila sub forma sdrbsca flow, din 1101:6111 (sc.
rpeo). Cf. or notiomk la 1410, na HOI:041k la 1450, c 1108limk la
1451; pe land acestea nom, Ilotai nu numai and noAk cere acusa-
Uvula (AORECTII CM% 110A6 110K4 139), dar i cand cere instrumenta-
lula (iale Tk roliK8 110Ak 11064 8 Ai11141.0) ca in expresiunile
noAk rpitAomk, nom. flOyTEdtk 1. c. Din forma completa s'a formata
Novi grada in Ungaria (1). Tota asa OtTnpkni rpm% de langa Ragusa
deven1 O'repu. Interesanta este in formatiunea cuvintula Tecucia
pastrarea lui E din 'lacing., pe and in cele-lalte limbi slave nu-
mirile de localitati formate din 1'EI a TON- : asa de pita, mllo-
rosianula Toky din Galitia (forma plurala din tok%), singurula e-
xemplu ce a sciuta sa-la citeze Miklosich sub rubrica acestei ra-
dacini apelative (2). Una exemplu cu 6 ca morr i. ala nostru n'anta
gasita in nici unula din documentele rusesci, bulgare si se'rbesci
pan& a Inceputula sec. 15.
Ceva mai grea de explicata e cuvtntuTi' GahqL Ce forma avea
in gura Romanilora acesta cuvinta I sec. 14-15, c,1 siguraula nu
pota spume : In documentele ce-mi sunt la dispositie 1111 l'arna
gasita nici odata In sec. 14-15. Putema 1nsa admite a priori Ca
si atunci, ca si astaqi, orasula se nurnea Galati saa Galata. De
unde acesta nume ? Cei mai multi Ila deduca din rus. MTh% ad-
mitncla pe langa acsta, in urma diplomei barladene, ca ela a fosta
la iaceputa o colonie 6 witsik-uldi dela Duistru. Acsta n'ar Ii
imposibila daca diploma aril fi autentica si dac mai1611 rdAlrik s'ara
mai pomeni unde-va afara de acesta loc. Cronicele rusesci nu
cunosca acesta loci' la Dunare, si nu incape indoiala ca pe vrernea
lui Ivanko Rostislavici ela nu juca nici una rola in miscarile politice
dela Dunare. Din I'dA114k insa e gret a explica forma romansca
Galati, cad arri trebui sa admitema ca it a trecuta intai in 4, dnda
o forma in -d4k (Ca de pilda TOA/11d4k in Galitia, cod. Hyp. p. 491):
din acsta ultima form ara esi fara dificultate I'dAdU,k prin trece-
(I) Dani61d, fijednik iz knjiievnih Marina srpskili, ad v.
(2) Ortsnamen aus Appelativen. Wien. 1874, p. ir.

www.dacoromanica.ro
 DIPLOMA BIRLXDgNA DIN 1134 169

rea luI it In it fOrte obiclnuitil In unele dialecte vechi resesci (de

ex. ce16 novgorodiaml) i chiar In numirile de localiiall din prin-
cipatula gallian i chieveanfi. Cf. G1IM011,k i O'hMuiik in prin-
cipatulti de Chievil (cod. Hyp. 380, 555) pe langa littiono (ibid.),
Topoi WM 0 Toporinkr In Smolensk (cod. Hyp. p..362) s. c. In acestil
felii pare sa-s1 fi esplicatt Saranjevicl originea cuvintului Galatt,
de Orece elii clice Intr'unti loc6 : ia.miI1 l'amptb T. e. ralam, op. cit.
p. 36. S'aril put da urmatOrea explicare : ranaikk e formatii din
ralt (1), aceeas1 radacina ca In prin sufix. deminutivii R, 1.,
ce formza Rate multe numirl de localit4I din nume propril, maI
alesii la Srbi si Croati, unde ela ea forma au, (ac). Cf. Popovac
(din popov-ku,a) i Popovci (din popov;ku,II), Vukomerec (ec=ku,k)
Vladimirci (ci=ku,u), tot asa boh. Cernce i bernice din eern.
l'anatick a pututa sa se desvolte in sinul4 populatieI prirnordiale
croato-srbescI (din latit-A11,6) trecndil prin forma -iikka Galata arU
forma In acestil casti una din rarele exceptiunl, In care suf.
-huh s'adauga deadreptulti la trupina, nu, cum se Intimpla In ma-
iorilatea casurilorti , prin mijlocirea unoril alte sufixe ca ov-, in-
precum Popovci, Dobrinci, Belotinci s. c. De aci insa nu urmz4
ca l'ankRk, fiind formatii cu.ung sufixti deminutiva, a trebu.ta sit Ile
numal decal o colonie a Galicl-ulul rusescti : perderea In[elesulul de
deininutivii a lui -611,6 In numirile de localitall este fOrte veche. rtiA101,6
s'a pututir nasce cu totula independentt de Emil% $i pOte fi tottl
atilta de vechiti ca cestti din urma. Nu e imposibild ca ternelia lul
s'o fi pustl, ca si la Btirladil, nu Rusil, ci o alta semintie de Slavl
de prin sec. 6-10, pOte o colonie de SOrbI oil de Chorvatl, ce se
scoborisera In sesurile nOstre din partile norda-ostice ale Carpafi-
(1) Rad r4n- presupusit de Miklosich pentru a explica numirile ca mum., LIAHHA s. C.
smni ea alinta. a giugiuli. a hori.; In bulg. mod. adj. galen, dlicat, airectueux, mignon
(Bogoroff) si verb. gall-, a alinta. 0 rad. analogs. este irkr- din irkrowrii cu ace14 tntelesd.
Cit j'4na se Intrebuinta ca nume proprid se vede din serb. r4m, r.v, demin. r44knI. ea
nume propril, din patronimicele rruniebs i raAMInhti. De aceeas1 origine e gaki ala nostru :
a se uita gales=a se uita cu ochil plinI de dragoste i dorintd. Num, ea nume proprifi to-
manesea se did Intr'und actd din 1693 la Venelin p. 337 (Bueuresc!), o familie Gal cunosed
si ed In Transilvania. Cf. Miklogich, Die Bildung der Ortsnamen aus Personennamen im la-
vischen. Denkschriften der k. k. Akademie in Wien, 1865, passim.

www.dacoromanica.ro
iio TOW BOGDAN

lorti, unde-I pomenesce cronica lui Nestoril. Acesta II cunOsce pima

pe la 992, cand II supuse ViadinlirU i-i asimila cu_Rusii propritl
dist, I. e. cu Slavil din principatulti Chievului, (cod. Laur. p. 119.
Cf. p. 12; uncle cronica IT pune imediattl langa Jiulbii, Volynenii,
Uluei i Tiverci ; el fraiati deci spre nordil de acestia). Asta fela
ne-ar duce si Galatulu cu originea lul in acele vremuri, cand in
nOstre umblati cutreerandil totil felulti de sernintil slavone, ce-si
cautati druniuhl spre Balcanl sail spre apusti. Irnensa rnaioritate a
arestort1 sernintil ai fost, fara indoiala, Slovenii, acei ce ail colo-
nisata peninsula balcanica, Noricum, Panonia etc.; printre densil
ag fostil insa .si alte semintil, a caroril urme nu le vornti put gasi
decAt printeuntl studia detailath aJ topografieI slavo-roimthe in
comparatie cu topografia tuturor0 terilorti slave. Daca nu ne-amn
inselatti in etimologia Barladului si Galatului, aceste done nume
parti a ne dovedi existenta de odiniOra a unoril semintii slave,
deosebite de Sloveni, a Serbo-Chorvaillort1 si a unortl Slavi vestici
ID ICrile nOstre (1).
Resumandil in scurtil ceea-co ainti spusil despre principatulil Bar-
ladula sustinernii, ca acestti principata n'a existatil.in sec. 12, asa
cum sia inchipuescii cei mai multi istoricl ai nostri si cum a
trecuta chiar in manuale!e de scOla; cu atAtti mai putintl a foslil
ehl uml principatti curatil rornAnescil, cum ilti Ned unii (2). Pen-
(t) Nu putemd]negaaci ambele aceste etimologiT ale Gatatulul present/ dificultd(1. In cea
admis d. de toti clit1 admitd autenticitatea diplomel hiirladene, difIcuItatea este tre-
cerea lul H in a, In a cloua forma plurald, pe Jiang/ cea singularl, a cuvintulul;GalatT. Nea-
vdndd isvrele trehuincise la Indent/ilk nu potd decide care e maI veche. Dac . cea d'in
tauT e mai veche, atund explicatiunea cu suf. is u, e gresit; dad. forma Galatil (t'aam%) e
mal veche, atuncI acstA form IJU 'Rite veni Inainte de sec. 14 sad finea sec. 13, timpuld in
care A din suf. i u, k a trecutd In a in dialectele serhu-croate. Cf. doc. serb. dela 1375 (Mild.
M. S. e. .184): AtkpoKagum s. c. Prof. Jagid, in cursuld sdd de fonetica serho-croata, a citatit
esemple analOge dela.1309 si 1309 din isvOre g'agolitice croate.
(2) Cf. Torileseu, Manuald de Istorie. 186 p. 37 pe la Incept:lulu sec. 12 in Moldova de
miaqi 4i intre Prutdi si Sired (judetele de adl Tecucid, Tutuva i Covurluid) se Oa unu
principata romdnescil aid BilrladuluT cu capitate in orasuld Bfirladd avendd ea orase mal
Insemnate Tecuciuld i GalaiT (numita pe atuncI Galiciu-micti),. A. Xenopol, Istoria Roma-
nilord din Dacia Trajand', 1888, p. 542 sq. (Cf. si vol. II, 1889, p. 255) crede c principatuld,
admisd pe ham diplomel hArlidene, a fosta slaronii, a inteinsuld ad pututq sl se alle Insa
si RomfinI (p. 544) sui suzeranitatea Galiciulul. D-sa, voindd si Indrepteze pe d-ld Hamlett

www.dacoromanica.ro
 AROMA BIRTIDANI DIN 104 ill
tru Inchegarea unui astg-felil de principata lippead In sec. 12 ele-
mentele de cultura trebuinciOse. Populatia oraselorg BilrladU, Te-
cuciti, Galati si altorg ce, voril mai fi existatg pe acea vreme, nu
ajunsese Inca In sec. 12 la formarea de state cu organisatie cen-
tral, cum aril presupune ung principatil alit Barladului cu capi-
tala In Barladt. Romanii din acele vremuri se deosebeail prea pu-
ling, din pricina vietel lorg pastoresci i pomade, de conlocuitorii
loft Cumani, Pecenegi i Rusi : Intelegg pe acel Rusi ce petreceag In
16rile nOstre ca bande de cazaci, umblandg dupit pracla, sag ca
glote ce se nairneat In armatele principilorg. Raporturile Rusilorg
cu imperiubl bulgarg n'ag fosta de natur a atrage o populatie in
masa la sesurile Dunarei : prinii Ii faceag excursiunile lorg, o-
cupag cate unulg sag mai multe erase bulgaresci de pe Dunare,
se retrageail insa Indaratt, cu tot(' farmeculg ce aveail aceste parT
sudice pentru dnsii. Pricina fu ca In aceste parti nu era elementg
rusg in masa, pe care sa se sprijinsca cuceririle trecatOre ale prili-
eipiloi. Nefiindil nici elernentil romanescil destulg de numerosil si
destulg de Inaintatg, el n'a pututg forma ung stal organisatil
pana trliu, dupd ce Tataril maturara din sesurile Moldovei pe cei-
lalti barbari si se retrasera apoi lsandil locul liberg pentru
Romanii coboritori din munti. Acsla scoborlre a inceputg de
vreme : ea datza, data nu mai 'de graba, celg puling din sec. 12
si clue scie pOte ca chiar acei Berladnici, pe earl la 1160 ri
vedemil Inteo expeditiune la gurile Dniprului, sa fi fostil Romthii
(note 11), face gresala de a explica *din scaunuld Galitiel* cu *sub suzeranitatea GaliVeT*,
o explicare neadmisibilg, Cita chiar dad ard fi domnitd Rostislavici in Birladu, apoT de
hung semi' ard fi domnitd ca prinil independentd, ca printd rivald celord de Galicid. Icna
citatit sub nota 13 este sad falsg sad Cu multd maT noun. : din 1150 nu se cumisce nicl o
ieting russcg. la Lemberg ; orasele ce servead de intgritur1 Slavilorit in primele timpurT ale
aparitiel lord (note 14) n'ad nitnicd a face cu corasele dela Dungre, ale cronicel rusesci. Pa-
sajuld din cronica novgorodiang, citatd de d-sa la p. 544, nu se an sub an. 1116 ei sub 1140.
Cele-lalte manuale ale nstre neflindd basate pe studiuld isvrelord, le trecemil cu vederea.
Putemil aminti dl. dintre invtat.iT nostri princip ittilti Barladulul a fostd admisd de Papa-
dopol-Calitnachii in *Scrisrea despre Tecucidp, Convorb. Literare , XIX si de D. Oncinlii,
ibid. p. 275, note 2. Eminentuld criticd, ald teoriel lul Roesler crede, c. aeestd prineipatd a
existatd ping la 1164,, nu aratg insl. motivele acestel pgrerT.

www.dacoromanica.ro
112 1OAN6 BOGDAN

pogortlorl din ming. Spirituld rsboinica alti Romitnilora din acela

timpa si nevoia de a se MP la sesa ne-ara putO explica pe deplina
excursiunile lora can) de Indepartate, mecum tot aceste dou5
pricini ne xplica. In pirte si rolula r6sboinica ala lora In imperiula
alti doilea bulgaresca.
SI. Petersburg M trtie 1889.

ERRATA
68, 1 de jos5 323 : 324
70, 6 de josil BAMITit KAMITk
71, 13 de josil Aomx : MAA0M%
75, 18 Bnamii : 3111C111111
77, 13 de jos5 dupg galqienc adangrt i mohlovcnp
79, 4 GaliVa galifiata
81, 8 de josti OtiECR011pHCKKkAIX : OMCEM)61111ChlikM1
81, 9 perderea : inmalarea
82, 13 inainte de particip. fulaugil wljertivalit
86, 14 KH131. : K11.4.3k
90, 11 (4) : (5)
90, 12 i 14 (7) : (8)
90, 3 de josti flOKEMIU : 110RIMHHIE.
o mullitne de inconsequeqe in transcrierea cuvinteloril slave a5 fost5 ine-
vilabile din pricina insuficiencei semnelor5 tipografice.
Intre formele neexacte din textul5 diploma nu s'a amintit5 erz 1 1. d. c(z)To,
cum aril fi trebuitil s fie pe langu TpArrik i vrripe.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA I\TEMTU

DOCUMENTE RELATIVE LA VASILE LIIPII SI DOMNA MANNA.

DE

T. A. 'UREMIA
Membru ald Academiel Romane.

,Fedinta de la 25 Noembrie 188.

Unti chrisovil dela ConstantinO Voevodti din 7199 (1691) Iu-

lic 10, descoperitti de mine la mnastirea Nerritu IA In anulti 1887,
aratti (ea ai venitti soborulti mtinAstirit dela cetatea Nemtului, cu
Egumeriu Athanasie i ati ar6tatti, cum Inteacele vreint grele si
prit4I de osti de prin tOte pArtile si de tAlhari i intrand Cazacti
In cetatea NemtuluI de aU jacuitO si ati Matti tom ce ati aflatti si
a omorIt i pe Dmna Ruxandra fata lu Vasile Vothl, atuncea
at luatti uricele ce ai fostO de ocin a mnstiril si le.a sfAra-
matti si le ail luatO tOte i acum unii si altii impresOrA mosiilep (1).

(1) Nu numal la mndstirea Nemtu lul ad prIclatd Cazacil, in diferite. rndurl anterire, ci
si pe la alte locurl. Iat d. und documentd dela Gheorghie Stefand Vodd, amintinda despre a-
ceste fapte :
criS Gheorghie Stefand voda, din mila luT Duinnecled Domnd Teril MoldoveT. Precum ad ye-
nitd inaintea l)omniel mle si a boierilord marl si mid al Domniel mle pArintil i rugl-
twit nostri cAluga.rl dela S-ta mOnd.stire ce se numeste Dragomirna, uncle este hramuld
Ana tele Acad. Ront.T. Xl. Memoriita Secf. let. 8

www.dacoromanica.ro
114 V. A. INIPC1111

Din cuprinsula chrisovulu1 lui Constrtntinti 'Iroevodti, culegenth

dou informatiuni preliOse i anume : una relativa Ia existenla la
cetatea Nen* hit' a unei mOnastir i. si a doua, relativa 1i tragica
mOrte a Dompitei Ruxandra.Aducemil aci cdte-va documente nou
cu referin16 la aceste dou fapte.

I.

Sfurtulfi Nicolae din cetatea Nintu

P. S. Melchisedecu In cNotite istorice i archedlogirel) la pagina 26,

vorbindil de o inscriptiune ce se afld adi pe zidul paraclisuluf dela
mnstirea Securi, dice : ((Se nasre acum intrebarea : Ce cautd in-
scriptiunea unei meinastirl, Mattel, de Petru Barep i de familia lu

Coborirea Duhulul Sfantil i s'ad jalti;td nou6 cu mare jalba i cu multe marturil i asa di-
cncld, precuin privileghide i alte indrepthI de drese de danie i miluire si de intdriturA
ce ad avutd dela alV fericit1 intru yeposare Domni ce ad fostd mai Inainte de NoI si dela
ctiloruld cti reposatuM Mirond Barnoski Vod5., pre satuld Nicsenil in tinutuld HandS, ce-1
subt ascultarea Ocolulul Botosanilord si BratineAil tij, cu helested si told cu hotaruld si
Rusiorepe RSaLd Sucevel si Salca tij pe RSuttt Sucevel i Barnova tij in tinutuld Sucevel,
cu vadurl de 'nor'( si cu helestee ; iar acele privileghil ad perild si s'ad stricatd tote de Ca-
zacl, cand ad venitd Timusil Hrnie1nikit cu 6ste cazacOscd a Zaporojenilord, dimpreung cu
Tatarif pand la cetatea Sucevel, ca s prade pre 'Minna lui Vasile Voc15.. Decl atunc1 Timusid
Ilmjelnitkit cu al .961 Cazacl ad mersd la S-ta mOndstire ce mat susd scriemii, Dragomirna,
si ad batutd si ad dolinditil pre S-ta mdndstire si- ad luatd t6te avutide i vestmintele Si
vasele a S-tel mOnastirl si ode:it-6 de mare prep si de la alt.( rnen1 si negutitorl, earl s'ad
tOmplatd acolo la S-ta mndstire, precum insult Domnia mea scid si amfi vdclutd nevoia
lord si acele privileghil str:cate i rupte. Decl Nol, cu toll boiaril nostrit Moldovenesc1... etc.
(lIrmzd intdrirea noua asupra molidord de mai wigs).
AcOsta este dupd o copie de sure tti din 1767 Sept. 12, datata: diu Gern141 i isealit'd de
Racovitl Cehand vel logorelti i Dumitralco. Acestd acid e in posesiunea Academie romitne
cu No. 33 portof. XIX. Originaluld nu scimd unde se Oa.
La 1659 (7167 Tunic 14). Gheorghie Ghica Vodh, lntr'und uiicd ald sdd (P rnicd, scyisd de
Lupuld diacd, din tall, si .conservald la archiva Statulul din Bucurestl, intre actele mdaa-
tiril Nemtulul, pacheld No. 22.) pomenesce asemenea de invasiune Cazacilord.
g . . s'ad jaluita inaintna neistra cu mare jalobl 4icendd. cd unit zapisd ce ad avutti el
fAcutd de pre und uricd ald lord pre sat(' pe Epureni, ce este pre Jijia (inutuld Iasilord).
Uriculd lord s'ad rdsdritd de catd-va sOm i. de vreme, deci si zapisuld ce ad facial"' de pre
uricd ad fostd pe lama unul unchid ald lord anume Nikita, (And ad venial Tiiuuii cu Ca-
zacil aid fje terd 0 ad trintesd de aid: o.tl sd prade bejanitle in codruld Tafilord, atunci ad
I &Vita' fi zapisuld acela precum 0 unchiuld lord Nikita,- ad Indrturisitd ..)

www.dacoromanica.ro
 hISERICA DIN Ckni'EA Nbitti 115

intre anii 1530-1570 in mlindstirea vorniculuf UvechitT, cca ziditrt

in anulit 1594?
cAcestil contrac,licere se desWgil prin vrmiitrea imprejurare, care de
la flec1 ne transpOrta la cetatea Nemtu hit. Petra Parcel, pentru ca
set pt cruta cetatea Nemtului de ditritmarea ce se rede 0 pretindeari
Turcii (1) pentru tote cettifile Moldova, a prefticutil acesta cetate 'In
mnstire, dediratil Sfdntului Nicolae, ci a luirazitii totii teritoriulii
de prinprejurii, ce apartinea cetatii. DOmna lu 9i cu ria, sub Domnia
Tel Piara art ingraditil area milnastire C76 zidiri, dar in anula 1665
Domnitorula Eustratie Dabija a dilruitd mntistirea din cetate cu totli
teritoriula ei manastirit Secu lui. Cu acestii ocasie, calugtirii dela Seculrt
aft ziditii In miinitstirea lorit Paraclisulti sfilntului Nkolae, i pe zidula
lui art stramutatii inscriptimea lul Petru Yodel dela tetate la parach-
sulit din Seculri, $pre peistrarea pomenirii primilorit ctito4 al miinastiril
din cetate.

P. S. Melchisedecti este (Entre brbatii nostri ilustri, can' afilme-

rituld d'a fi &schist' pirte prin neumblatulti i Intunecosula codru
alU trecutului nostru. Nu e dar de mirare, ca uneorT a pututti7sa
ratacesca din pirtea ce deschitlea cu atata munca. Asa e in Ca-
su1i de fata. Documentele ce am descoperitti in urmil, vinti sa
.

indrepte- erorile din asertiunea ilustrului inainte-rnergOtoril ala

nostru.
Mai intaiii P. S. Episcopulti a gresitti, ctici a avutil de calauza
o scurta istorie tiparitit a nteiniistirii Mina:alai, care a cam ameste-
catil i confundath faptele. AstaclI damri aci, spre indreptarea ero-
rilork In intregulti s, hrisovula lui Eu-itratie Dabija din 7173 Fe-
bruarie 6 (1665) la care se refere si istoriculq mOnastiril Nmlu-
lui, dar din care nu resulta de loca vre o strilmutare la Secula a
m6nastirii ori a inscriptiunii mOnitstirii sfntului Nicolae din cetatea
Nein tului.
lath. hrisovula, in traducere vechia rornanesca. ElU -e pastratil la

(1) Acsta tendenti i preteutitthe a Turcilord este mild mg tirylie. V. A. U.

www.dacoromanica.ro
iid "V. A. unkcrili

rn6nAstirea NrntuluT, In plicul6 de hrisOve airi sateloril Borcea,

Reucea i Oglindescil.

'In nurnele tattilui i ala fiului $i alil sfantulni Duhil Troila Sfanta cea de
o fiinVe i nedespertite. late ea robulti, stepenului meti Domnului Damneder' $i
nantuitorulut nostru Is. Hs. $i inchintitorula Troitei, .76 Eustratie Dabija V.V.
en mila tnT liumnedea Domna Teel Mohlovei. Adeca Domnia mea bine murt
voitti en a nOstrii buntivoin(il i cu curatl i cu luminOsit inirna :id din tote
sufletula nostru i cu ajutorula tat Dumnedert, Domnia mea socotinda si ray-
nindil faptelora celora bune, pre care le ad lucrata rilposatit Domnii nostril eel
mai dinaintea nOstra, din dragostea care o avea cetre Dumnedeti si cAlre S-le
biserici si mentistiri i rugatorli lui Dumnedeti pre cart 1-ati miluita i ail in-
terita pentru mauluirea sufletelorti sale in locasurile cele vecinice. Deci dar'd
$i Domnia mea, pre eel este dupe puterea nOstra i stapanirea, rugilma pre
Dumnegleti, ea se ne ajutoreze si none' intru faptele cele bune, de-a urma bu-
natatilorti lora. Drepta aceea Domnia mea, cu buni vrerea lui Dumnedea si
eu blagoslovenia acelorti 4 slintitori at Moldovel, Kir Ghedeon arch. $i metro-
polita aid Sucevet $i Kir Dosofteiti episcopri Romanulut si Kir Teofanti episcopt
Wallin le si Kir Serafimil episcopa de Husi si cu buntivointa a tota divanu-
lul nostru a Moldovel, mart $i micT, amt.' date aci sfintei manistirt ce se dice
din cetataa NmuIu1, periuteltif mei duhovnicesca Kir Ghedeon archiepiscopa
$i mitropolita Sucevei $i rugetorului nostril egumena si la tote soborulti din
S ta menistire Xeropotamia, care se numesce Secuhli, pentru ea si aibe. p5-
rintele cela mai susti disa Ghedeonti i egumenulti, cu totli soborulti mai susti
scrisa din S-ta man6stire Seculi, ce sI fie puternici $i volnici de a pune e-
gumenti si cillugari la minastirea cea mai susti scristi a cetatei Nemtului, unde
este hramulii St. ierarchi i ficitorului de minuni a hit Hs. Nieolae, dintru a
sa menistire din Seculi. i s'a fie acea S-te manastire sub ascultarea Secului,
pentru ci si acea S-til mentistire este ziditi pe locula cealei Nm(uha, pre-
cum este serial tn intru asedementurile care le avea dela Irirnia Moghild Voe-
voda $i dela titorula ci Vasile Vovoda, pre carele el nsui o a idiUi acea
S-td, nabncistire din cetatea Nrn(ulut, qi insuArasile Voda arc datti acea inti-
nstire a sa zidil. ca sti fie sub ascultarea S-td mtintistiri din Seculti. Dreptiti
aceea mat susti scrisa mentistire din catatea Nemtulut, si fie qi dela Domnia
mea drepta daMe i miluire perintelut meti celut mai swirl disa, Ghedeon pi
sfintei ministiri Seculul, cu tote venitula. Itta dupe a nOstre, viatti. $i domnie
ori-care va fl din 'Amnia nostru, sail pre carele Dumnedeil illi va alege ea si
fie Domnti in ptimintulti nostril alii Moldovel, si nu strice aceste a nOstre, da-
nie i miluire i tqedare, crt de nu, se. fie de trel oft blestematti $i procletti

www.dacoromanica.ro
 BISHRICA DIN CETATEX NEMTU 117

de Domnulli Dumnede celd ce aI facutil cerului i pmintulti si de preacu-

rata Maica sa si de top evanghelistiT si de Lop sfintil' apostoti si de ace! 318
pgrinci din Nikeea eiLs1 aiba parle cu Iuda si cu Arie celil de trel orT bl-
stemaLii, in __Inuncile cele MLA sMrsitb, in veci Amin.
Ia.q1 velta 7173 mesita feta. 6 4ile.
Insusi Domuulu aui poruncitii.
Sigila
octogond
I alba.

Semnatil, Eustratie Dabija Vocooda.

Diacil, Stratutatil Rugina.

Chiar acesta acta nu areta prea docurnentata asertiunea ilustru-

lu Y. prelata, cata privesce nurnele Domnului si data Inflinprei In

cetatea Nrntului a mnastiril cu hramula Sfantului Nicolae. Nu

puma! chrisovula de mai sust, ci o serie de documente, pe care
unele In intregime, altele In estrasa le aducerna la vale, ne probtt,
din contra, ca rnanttstirea din cetatea Nmtului 1111 a fosta Infiin-
tata de Petru Ramp, cela putint ca manastire cu cMugari, ci de
Vasile Lupu. Se 'Ate ea inscriptiunea de pe paraclisuld dela ma-
nastirea Secula sa provina dela paraclisula din cetatea Nerntului,
caci nimicu nu ne impedica de a admite existenta vechie a unui
altara In cuprinsula cetatil, dar iarti sa scie, ca pe locula mona-
stiH1 Secula exista mai dinainte de ce Nestora Urechia i sotia sa
Aletrofana s fie zidita mOnastirea lora, existal icU, o biserica mai
vechia, sihastria lul Zosima, care putea sa, fie chiar dela Petru
voda. P. S. Melchisedeca sl a luata , repeta , informatiunile , nu
din documente, ci din Ilvropia cifolivrenap mallacyamc Ilimig8A UM
(14611 neftilIST% f milts% + nuiSn 1857 illfrrie + 20 miste. (tiparita
la mOnastirea Nmlu). Fo. La fila 5 este o istorie in scurta pentru
sfilnta man6stire Secula. Autorula acestel islorg pune infiintarea
sihastriel lui Zosima la 1560, dar nu aduce nici una documenta
probtrda acsta. Primula documenta ala schitului Zosirna, dice
istoria din 1857, este dela Alexandra Lapasneanulti. E regretabilu
ca nu-I citeza nici data macara. Tote att e regretabila ea P. S.

www.dacoromanica.ro
118 V. A. UREMIA

Melchisedecil nu ne-a dat insi inscripliunea ce crede ca este

transportata dela cetate. Acsta informatiune a luat'o P. S. Epis-
copula tota din Istoria mOnastirilorti Nmtu i Secu la din 1857,,
dela fila 6 verso, unde (lice ca : Care acestii hramti ala Sf. Ierarh
aRt lui IIs. Nicolae, dupa multele rscOle si pra1 urmate aicea in
tra, neputenda sta in cetate, s'aa mutata hramulii in hiuntrulil
acel mOnastirl Seculti, uncle si pana astacli se pazesce, si este bi-
serica frumOsti fOrte, fOrte).
Ore prin vorbele ca cs'ail matatri hramulti, e9te a se intelege ca
s'aa mutata Inssi mOnastirea din cetatea Nrntului ? Docurnen-
tula dela Dabija din 1663 incOce ne arata existandii mnastirea din
cetate. TilrliU numai ea s'a stricatii si de atunci, se conserva la
biserica, din satulil Venatoril iene dela mntistirea din cetate . . .
Deci mutarea kramulai* nu implica, Inca in 1665, strarnutarea ma-
teriala a bisericel din cetate. Acesta, In orl-ce casa, pana la nou
docurnente !
In mai t6te claniile lui Nestora Urechid, pomenesce de mOnasti-
rea lui, designand'o cu vorbele : Um din noa ziditd. Acesta desi-
gnatiune pOte totil asa de bine, sa cuprincla o idee de timpil, cata
In ori-ce casti, pina ce se
si acea referitOre la o zidire mai vechiti.
voru afla docurnente intarindil asertiunea, ca Petru Raresa e inte-
meitorulu mOnastirii de calugari din cetatea Nemtului, eti mentinti
asertiunea opusa, ca fondatorulil eT e Vasile Luptc.

Iata cate-va docurnente proprii a proba, cti Nestorti Urechia si

solia sa Metrofana 0-ati ziditti mnastirea lorU Seculti, acolo uncle
esista mai de multa schitula lui Zosima, care schitii avea tocmai
hrarnuld ce Nes!orti Urechia dete mnastiril sale celei noue.
a) Petra V. V. I". tnijlocitihartie--Ia0 (data sparta) (1).
Contrasemnatil de 'laded Gherman sail reimm.
Iliac. Bodrobealii.
(1) Este regretahila di data acestat documenta e Sparta : deca ara fi dela Petru Raresa
arp ptoba tocntal ce 4icema nol, ca schitula Zosima are pre aceot-t de clitora si ca (led in-
scripliunea dela paractisa putea sa fil fosta la una din hisericite schitulul.

www.dacoromanica.ro
 131'2FRICA PIN CIITAlltA NPAiru 119

eSchitulti Zosirna s. stapan6sca loculti ce va curati din gura SeculuT In

Nerntil, pina unde HuuIIHT on (liaM1-11;) all cura(itti. (No. 131 alil opbulul
din archive mntistiriT NerntuluT).
b) Ieremia 01oghi1ei, hart. fo. mijloniii, Slavil.
Sucva 710a (16)6) Maid 5.
Contr. Toin 1ogoftit, ucit.
Diac. Iacobti. Sigilit mijlocia spartti.
Miluesce pre Dositeiil egumanula si soborn'il din schitulti Jut Zosima (lane]
Seal 16) unde este hramulti St. IOnti Botezatorulti, cu Iocnl inuiisLirit i sa
aiba a stapani si loW locula eata l'a curatitil, de uncle nil inceputil a curati
pina. unde HESIIHT ail curatitti, cum ail wdafil i episcopulti de Romanil
Agathon i precum ail i din w(ieminturile i npaRimiri WT nottomuro lirrpt;
BOEHM. (No. 49 alti mtntistirii Nmtului).
e) feremia Mo'jlzil, hartie f. mid, slavit. Suckra 7106 (1598) lunie 11,
sigila inelarti, certi roie Seumatil Voda ; contr. Stroici vel log. ucit; diacti.
Teodosie.
Invoesce einKstiriT schitulti Zosima, s stpnsc d mOril din Boreesci da-
ruitil de Voda (No. 1578 din catalogwil mi5ntstinit).
d) Ienmia .11foghila V.V., hartie, mijlociti, slavil. Sucva 7106 (1598) bunie 11,
sigilil inclarti roji Contr. semn. Stroici vel log. diac Teodohie.
Intaresce schitului Zosima prisaca ce 0-an daruitiplllonshia Pracsia, en chri-
sovil dela reposalula Petru Voevodti. (No. 1579 alti cata1ogul9i monistiri1).

latit acum principalele docurnente probilndil teza Inca, cci. Vasile

Lupu este adeveratula intern ietorti alti bisericet St. Nicolae din
cetatea Nemtului.
1. Insuj Domnitorulti Vasile Voevodti numeice milnastirea din cetatea Nem-
tmluT : ,Manastirea Domniel mele in actulti din Iasi 7160 (1652) Martie 17.
Priu acestil documentO Vasile Voda poruncesce parcalabiloril. desugubinanilorit
olacarilorti, podvodariloril, sa scu1es,.5. : csatee manast,rii Domniet meie din'
cetatea Nenzfulia : Manescii i Oglindcscil gi Slobodia de sub Mute,. (Vedi
actulti ell No. 1609 din catalogulti de documente alil mngstirit NemtuluT).
2. Unil allil add totti dela Vasile Voda' din Iasi, 7161 Ghenarie 12, este unit
folio mijlochl in limha slavona, semnail de Domnitorti, cu sigiliulti CereT, pur-
Lauda data de 1633. Este scriA de diaculil Damitraqcu. Vasile Voda curnpera
jumtitate din moje din Oglindesli, dela Vaidanita i liulit eT Ursulil. Apoi da
acea jurnatate de inoie .ta a nOstra Sf. miimistire cin cetatea

www.dacoromanica.ro
120 V. A. IIIIECHIA

(Vedi actulit cu No. 1610 din catalogulti de documente alii mnastirit Nm-
0110).

Pta acestO acta :

Seouborni Gheorghie Stefanti vel log. i Ghica vel dvorn. Dolnai zemli i
Gheorghie hatmanil i iircalabti Suceavskii i Toma vel dvorn. Vipei zewli, i
Stamate vel postelnica I Constantinil Ciogolea vel spatarti, i Alexandru vel
ciasnicd,- i Iordache vel visternict, i Patraro Ciogolea vel stolnicti, i Enakie
vel comisil, i AndreiaA vel medelniciarti, i Solomond vel cluceri, i Apostolti
vel jitniceriu, i ,Racovitil Cehan vtori logoratl, i Statie vtori vistiara, i Nea-
niuld, i Neeulai, i Rora,i Stoianulti dvornici glotnii, i innih boliari ot dvorn.
Gspdin ego Mlsto.
cScriema i mrturisimil cu ac6sta scrisOre a nOstra cum au venitti inaintea
nOstra Bweanna i eu leciorulti eT, cu Ursu, de bunavoia lorti, de nime ne-
voiti nicT asupriti T-at vndutti a lor6 drdpta ocina i mo.0e jumatate de sata
de 0glinde0T, ce este pe apa satuldi (ori idtulitt?) in tinutuIti NmluluT, cu
vada de mOr i cu toff' venitulti; acsta o au Tndutil Mariei sale cinstilului
vi luminatului DomnuluT nostru Vasile Voevodti, drep.ti 100 de galbeni de aurti
.vi le-ail platitti Maria sa aceT banT deplinti 100 Ugarskii, intru manile Vaide-
nitiT 0 a feciorului eT Ursula, dinaiutea nastra a tuturoril. lnteaceea Maria sa
cinstitulti qi lurninatulti Domnulil nostru Vasile VoevocIti au datil 0 ail miluitil
cu acea jumatate de sad de 0glindet1 a sa sfanta ruga i manastire din ce-
talea Nmtului, unde este hramulti mareluT parinte i de minuni fackorti St.
Nicolae. Pentru aceea i noi ama facutil acsta scrisare dela noT ca sa fie de
credinta sfinteT mtingstirT i amti iscalitu cu mnule nOstre i eil Dumitraro
atnui scristi ca sa se scie.) 150141 eel. de sus21.
U Iaq1 lta 7161 Mpsi(a Octomv. 16 title.

3. Unti alta actti totil dela Vasile V. V. din IaT 7161 (1653) Ghenarie 12.
Este unti folio mijlociti in limba slavona, semnatti de Domnitort, cu sigiliulti
mica alti pre i scristi de diacula Dumitraru. Vasile Voda daruesce What-
stirii sale din cetatea Nmtului poenile numite Slatina, luate din hotarulil ter-
gultif NrntuluT, ca sa fie calugariloril din cetate, (Vedi actulti cu No. 1611
din acela0 cataloga).
4. Zapisil in fata Divanului, de cumperatura peniru dania dela uricufil
No. 1611, catre biserica din cetatea NmtuluT. (No. 1612 ala aceluia4T catalogil).
5. Gheorghie Ghica.-lag, 1659 Ghenarie 14, folio mijlocit, semnatil de Voda
cu sigiliulti lOreT i scrisa de diaculii Duinitraeu. (Vedi No. 1614 alti ace-
luiaT catalog* Gheorghie Ghica inttire0e darala ltet Vaeilc Vodit la monli-
stirea watch; din celatea Nernfului. (Vedi No. 1613 ulti aceluiatil catalog).

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA NEMTU 121

6. Gheorghie Ghica prin uriculti din Sucva (folio mijlociti, sigiliulll inelara,
textil romanescil, semnata de Voda) intaresce manastirii din cetatea Nmiulta
dont salase de liganl : (Fost'ari data dela Vasile Veda' untl (igana anume
TOder Hagi, iar acum Domnia mea amil luatti pe TOder i l'amti data cetaiii
DomnieT mete aicea la Sucva si amll data pe lima tiganulti cetAil NmiuluY
pentru Tinier, care iigani ail foetta direpiT domnesd i ne-ati artatti direse de
danie si sculire dela Vasile Vodas.
7. Urica dela Stefana Vod din 7168 (1660) Ghenarie 6, in limbti slavonil
din MO, semnata de Voda, scrisil de diaculti 'firma, folio de mijloca, avndil
sigiliulil dornnescil inelara in alba. Este relativil la Poiana i la Timusti, pre
care o recumisce posesiune a milnastirif Sf. Nicolae din cetatea Nm(ulti, In-
1emeiat6 de tatlti sta. Vasile Lupula. Documentulti se pastrza sub No. 1616
in pliculil mosiilora Borcea, litucea i Oglindesti, la mnastirea N6mtuld.
8. Chrisovult mai sust citatti lui Dabija von, din 7173 Februarie 6.
alti
Dabija Voda pune maniistirea din celatea Nemiului sub ascultarea mniistiril
Seculti : cpentru c acea S-tg. man5stire este zidita pe loculu cetatlf Nemtulti
unde este hramula S-tuliff Ierarcha i fticttorului de minuni a luT Christosri
Nicolae precum este scrisil i intru aseclgmintele care le avea dela
lrimia Moghil V. si dela titorulti c re'posatuld Vasile Voevoda, pre care elit
insu o art ziditti acstit S-tri minuistire din eetatea XrnulI i insu0 "Fragile
'rod& art datit acestit S-ta ntrmastire, ziditrt ca s fie sub ascultarea SAO' m-
nastier din Seculth.
Incape. aa dar vre-o indoialit asupra punctulul, ctt Vasile Vodtt
este infiintatorul0 mnastiril St. Nicolae din cetatea Nrntulii ? Dar
continuttrnit :
9. Uricti dela Duca Voda , din 7180 (1672) lulie 20, scrisil in lasT, roma.-
nesce, pre tint folio de mijlocti, de diacult Gligori, avndri *Willa mare rosu
desi cam stersil. Duca Vod, dii egumenului din milnastirea dela celatea Nin-
tulul s-sT apere poenile carl sunt in dosulti cetiltri si curaiiturile, cue( sunt
in Slatina, cu totti Timusulti, deaf dela reposup Domni i dela clitorulit Vasile
Lupulti. Se afld in depositula mnristirif Militia in plicula satelorti Borcea,
Rtudea i Oglindesti, cu No. 1618.
10. Stefana Petra Voevoda la 1673 (7181) Febrtatrie 4, scutesce asemenea
milnastirea din cetatea Nm(uldi de slatirla datri el de Vasile Vodrt (Vecli
Act. 1619, din catalogula manastirel).
11. Antonio Ruseta Voda. In 7184 (1676) Ghenarie 24, folio.mk:11, docu-
mentulti cu No. 1620 ; confirrnil scutirea de mai sue."' timintinda i elti dania
Jul Vasile Lupu Ia maniistirea ltif din cetate.

www.dacoromanica.ro
122 v. A. I RECIIIA

12'. Dumitrascu Cantacuzintl, htirlie folio mijlocin, Iasi 7193 (1685) Ghena-
rie 12, in limba romgnscg. Sigiliu mien rosu; semnalt de Vodg, scrisn de dia-
min Dann. Este o poruncg. la : .Slugile nOstre, la toll solaril eari urnblat.i .

pentru slatina dela cgmrasit de ocng, la tinutulit Nmtului . Le poruncesee

sg lase in pace mngstirea din cetatea Nmlului de slating ccg acea datien,
acolo, Timusuln in hotaruln thrgului N6mtuln o are danie dela reposatuln Vasile
Vbevodil si a1i Dome'',
13. CI oyElt*MH MiC04TEIO prinnicKon UJII ilAliTpOtIOAHTSA Al eStrkall,
CARA nuiiciciuS, M Porn ( ) episeopuln de figelguti, i Mi-
trofann P p i sc o p ul il de Bust% i Tudosie Dulau vel logoretil i Gavrilti Costake vel
vorn. de Ora de josn (sic) i Ion Baeovitil vel Torn. de Ora de susil (sic), i
Ionasco BalI finamz) ce an fosin vornicii mare, i Alexandru Bamandi ce all
fosin Vornicil mare. i Vthcico Irelmanit i Prclabfl Succarskii i Zosirnil Ba-
otti ce all fostii fltmanii, i Constantinn vet Postelnicg, i Deadiuln vel Spa-
tarn, i Vasile Costache vel Ciasnict, i Gheorghie vel Vist., i TOder Iordache
ce an fosili Visternicti mare, i (theorghitg Alboti vel Bann, i Gavrilti Braesculg
vel Stolnicn, i Stefang Cerkezuln vel Comist, i Eni vel Medeln., i Vasile Baenskie
Serdariulti, i Donici biv Serclarin, i Stefann Fratita vel armast, i Vgrlan biv
armasil, i Caplann Cilibi vel liser. i Lupasco Bogdann aga de darabani. i vtori
Logof., i vtori Spatarn i vtori Ceasnien, i Vasile Damiann treti log., i Vasilie
Gugesculti vtori Combti, i vtori Clucearn, i vtori Sulgern, i vtori jitniceril. i
Andreig Muntnuln, i Dumitra?co Murguletil, i Pahornie Frfmcu i Blebea Vor-
nici de Nag i MIX boeri si feciori de boeri, scriernil ii facerng etiutn,
ac6stg scrisOre a n6strg. precum all venitil inainlea nstrg Pgrinlele si rugg-
torulti nostru egumenulii si cu totg soborulti dela S ta mi5ngstire Xero-
potamu, ce .se spune CZISSA, de ne-an arniatil Inaintea nOstrli ispisoct dela
Domnulg nostru 1w Constanting Voevodg si diresti dela reposatuln Eremia
Moghila VVodil si dela Dabija Vodil si dela Stefang Petru Vocl, scriindil pre-
cum ail deal cetatea NOmtulur sg asculte de mongstirea Secului i sg. fie
egumenuln si cu totn saborultl dela Seculti volnici a pune egurnenn ei an-
gle( Inteacestg mngstire Ta cetatea Neratului, unde este hramulil intru nu-
mete St. Arhierarhil i filcntorin de minuni, a le Si. Nieolae. dintr'a sa inti-
nistire din Seculn, ca sIt aibg a asculta de acea S-tit mnntistire din Seculti,
act 91 acea S-tit mngstire este zilitg pre loculil cetItiT Nmtului, cum este
scristi si in diresele dela acesti Domni ce mai sushi scriernu. Pentra aceea si
noi vsedndu aceste adeOrate ispisOce scriindil cur mare blastetnil, si dela nol
dela toti mat fricutil acestIt s3risOre, sIt fie de mare credinlii Parintelui i totn
silboruln dela S-ta milngstire ce mai susti se (lice Seculn. $i pentru mai mare

www.dacoromanica.ro
 BISERICA 1)1N CETATEA N1h1T17 123

credinth aniii iscliUi noi tot: cu manile nOstre, ca s se cr645. i ea Gligorie

am5 scris ca srt se stie.U Tag 7193 Aug. 25 Oils.
Sernnati cc! din zapisti.
( :N. 1621 Plicult1 Borcei, Recea i Oglindti. In depOsituhl mnistireT
Nto(ului).
14. Carte domndscrt dela Constantint Cantemiril V. V. crttre Zosimil Basotrt in
Iiiiiba romftnsca, din Iasi, dela 7197 (1689) Ghenarie 10, contrasemnatil do
vel logoftil, cu sigiliul rniiocirt rosil pe um) f. de mijlocil. Ordonti Domni-
toralil lui Bast:It'd, srt hotrtrasc unele mosiT ale moniisliriT Seculti, cad all periiil
tOte deresele de mosii ce le all avutrt inchise in cetatea Nrn(ulta, de tillhari.
Actulil aeesta ne area, de o parte pre Vasile Lupu ea intemeietorulti mUnrtsliril
din cetate, si pe de alirt parte cum ac6s11 monasti-e servea de adrtpostrt mai
siguril In fine nO arnintesce despre nrtvalirea Cazacilora, car! uciserrt pre DOmna
Ruxandra. Este pastratil la mnrtstirea Nnitului, in pachetulti mosiiloril Borcem
Reucea si Oglindesti cu No. 1622.
15. Unil altrt actil din 7109 (1691) Aprilie 29 este porunca hoierilor6 de
divanil Dubtiu vel logof. Vasile Costache vet vornicil si Iordache Rusetil vel
visternict, catre hotarniciI rOnduill sll hot4rascil moiile mUnastiriT, cg s'aii
perdu1rt deresele child all intratil Cazacii acolo de ail otnonilil pe DOmna Ru-
xandra. Actulri are No. 1623 in catalogulti rnllnlsliniT. Veqi i blastemulri mi-
iropolitului Sava din 7199 (1691) Aprilie 29, (mai No. 1624 din catalogulil
mnastiriT NOmtu15). In hotarele mosiilorg mUndstiriT dela cetate, cad s'ria per-
dull) uricile intr'aceste vremi cumplite, de tAlhari, ir:randti Cazacii in cetalea
N6nnului, (quid ail otnoriltI pe Domna 1?uxandra..
Din tOte acesle documente se vede neindolosO, dll Vasile Lupufil a
Multi] mtintistire in cetatea NerntuluI, si ca hi finea secolului aill XVII
ea nu era desfilntath.

Domnita Ruxandra.
Se vede dll. Vasile Lupu inflintase in cetatea NOrntulul mtinAstire,
ca sI o apere Ore-cum de atacurile o5tiri1oril, care invadail in trit
si sit alba, la nevoe, locii de aditpostu pentru averile domnescI (1)
si chiar pentru salvarea vietil.
(1) P. S. Melchisedecil dice c ati facutil acsta cu ace14 send Petru Raresd, ceea-ce vii-
OrAind cl nu este documentatti. Motivuht transfornariT cetalii in tnNastire flit se pare ing
acceptabilit, pe vrernea lul Vasile Lupulu,

www.dacoromanica.ro
124 T. A. UREMIA

Posedema una documenta constatanda, ca la cetatea Min tului,

macara ca era transformata In biserica, se adaposteaa mai maril
Wei la c)i de mare cumpna. .Asta-fela vedema in zapisula lut
Fealtin din Tergula Nmtului, din 7169 (1661) Ghenarie 23. Din
carisa navaliril In Moldova in contra Domnitorului Stefanita Voda
fiul lul Vasile Lupula, a hit Constantina Voda Serbana dela Mun-
tent, s'aa adapostita in cetatea Nemtulut : rnitropolitula Sava, epis-
copula Serafima dela HO, egurnenil dela Tret Ierarchi, Golia, St-
Sava, Galata din last etc. etc. (1). Tota asta-fela si Domnita Ru-
xandra a lul Vasile Lupu se adaposti la manastirea parittelul sll
din cetatea Mtn-1111M'.
Cronicele neostre arnintesca aceste fapte.
a

Avema Inca din escursiunea dela mangstirea Neintului la 1887,

(I) Iatit actuld In ti51.1 Intregimea luI 1 cu ortografia transcrisi :

tAdicit eu Fealtin din TArg de Neamtu i cu nepoata mea' Mirica fata Albului , scriem
mArturisim cu cest zapis at nostru insine -pre noi, cum de bunt voia noastrt de ninie ne-
voiti nici Asuptiti, am vAndut a noastri direapti ocint si movie si rtscumpiriturt un pomeat
subt Boiste din sus de Prisaca lul Marco alAturea cu Prisaca, care pomeat au fost mosie
direaptt lAtinemeu Giurgii si-ad fost vndut de trAg pentru birul tAtAnemeu Giurgei la Marcu
din Grumtzesti, tar eu inam sculat si lain rescumpirat de la Marcu de preunt cu nepoattmia
Mirica fata .Albului. CAnd iaste acmu eu de preunt uu nepoatimia care mai sus scrim mati
sculat si am vAndut acel pitinint de subt Boiste pre lingA Prisaca lui Marcu din sus sviin-
tiei sali pArintelui Savei metropolitului de Suceav dirept doulzeci si cinci de lei hituti, ai
sviintia sa ni-au ficut plata deplin, acei bani ce mat sus scriem douezeci si dnd lei hituti
la nulnule meale Jul Fealtin si a nepoatimia Mirichei si ?atm acstA tomneall sau timplat de
faLl pdrintele Serafim episcopul de Husi i popa Iosif egumenul de la Trei Stli din last
si popa Macarie egumenul de Goleta i popa Ioanichie egumenul de St. Sava si popa
Gbeor ghie cgumenul de Gilata i popa Macarie egumenul de Birnova si popa Dosoftei egu-
menul de Neamtu si popa Paisie egumenul de Secul si popa loan egumenul de cetatea Neam-
tmlui i dumnealui lftimie Bot.ul stolnic si prAcAlabul de Neamtu i Gavrilas Tibtrti citinl-
rag si Hauos vtaful de putcari i Sintionia soltuzul de Trgg de heamtu i popa Gheorghies
ai popa Ion tij si alti oameui buni multi si acesli boiari si pArintele egutnenu si oameni buni
care mai sus sint scriti intracesta zapis toti au fost de fat in cetatea Neamtului, cAnd sau
ridicat Constantin VodA Serban pre Stefan irodi feciorul lui Vasilie Vodi. Si pentru mai mare
credintl ioi vnzitora ne-am pus deplete, Tar pArintii i boiarii Flu pus pecetirs i iscAli-
turile, De aceasla scriem i mirturisim.
U. Nemetkoi Grad Moldavia
VI. 7169. Mesita Glienarie 23 dui.
Seumati cei sus arOtati si iercinonach Gliedeon Taslov Pisah, MOINIP11:010.

www.dacoromanica.ro
 tliSynlel DIN CETATEA NIthITU Ill
o serie de documente care amintescti despre tragiea perire a Ru-
xandrel in mnastirea dela cetatea Nmtu IA Din aceste documente
aflama, ea unit, boierit molclovnil anume Crupenski postelnicti, air
adusti, prin tradare, pre Cazaci la cetatea Nerntu int, ca sa prade
averile Domnitet Ruxandra: Dela posesiunea acestei avert ati ur-
mattl lungu procesil, mai Intaiti contra lul Crupenski, care-$1 apro-
priase din avere, dupa reclamatiunea familiel Cantacuzin, ruda
Domnitel Ruxandra, $i apoi Intre clironomil Cantacuzina cu mti-
nastirile Nmtu $i Golia, earl dupa testarnentulti Domnitei Ruxandra
avura parte In clironomie.
Intre actele cu referinta la Domnita Ruxandra aducemil unulti
cu propria sa semnatura In limba grecsca $i cu sigiliula 500.
Domnita s'a Imprumutata cu barn' dela. unit calugarti grecti Gri-
gorie ce a1 fostti mitropolita Laodicheas, cum $i dela egumenulti
dela Galata. Aceste datoril se platesca mai tardhl de paharnicula
Vasile Iordache Cantacuzino ruda $i clironomulit Domnitei Ruxandra
ca clironorml aru tatalui s Toaderil Iordache Cantacuzino directula
mo$tenitorti.
0 observatie importanta este *de facutti la documentulti semnatti
de Domnita Ruxandra, $i anume : ca ea pare ca nu scie si. serie
romtinesce, de Ore-ce semnza grecesce, $i pina $i vorba romilnescA :
tDOrnnai o scrie cti sbrisOre grecesca In moduli' urmatorti :
Mit= Pc4avapa.
Apot cum se Impaca asemenea constatare cu laudale ce se dal)
lut Vasile Lupula cum ca este restauratorula limbel romanesci I
Wit acurn WM. $i actele importante de care mai susti vorbima,
dupa traducerea ce a binevoitti a ne face d itt profesorti Erbiceanu.
tAtex Tex; =Wax; pLa StthXoiCac p.a 'tat xiD' 6X t EuroNeog 6p.oXoyb 41,4va
Poeavapa rd tth;- v..soarb T8 avira x%41Taplva T8 1/6 nadTet 100 AVIV hMT6v aa,
(corp.) xat v& gxo ver rarcv wipplatb- ra 86aca T8 ILVIk T8 Esxtap.Ppta, Stx6c k670;
%at xWaoc xat avrviXo7ix;. xat )ad xat =al ivavtiov xat X1 b irc xplacc.
%at IR iecatiqavre ti; 768te. auth X67B ILB. tat xat IL )417 oavetto V ixsv ij
antrporcot p.d va rax 2rXip6aav. Kai St& inuctatociivl -i2c6ipa4tt p.d r6 itacov ia xipc

www.dacoromanica.ro
126 t. A. unciiIA.

pm TO EYO nii (?) ardintriv ct!cenr-ricrrov pitptopov xat ip-Act xott tip tia'Aav p.8 fig
?Valitn.
it; l'eacn. 1686 Macu 23.
6. . . 11pil-p5pcoo (L. S.) A6p.va Poeivapa arspitri &voaev irrpaphyot p.6 ti)
1.1.v.zupt7) ivitotkv ita.,0 p.8 xg(c.)
NI3. Scrierea aulografil a Demna Ruxandra are o swat de erorT si-amti
ranscris-o asa cum este. (Vedi facsimile anexattl).
Traducere
.Prin presenta mea marturie i cu Vita triria ma'rturisesert eli DOmila Ru-
xandra, cum ca datnrescri siintului egumenil de acum alit GI IlilteT 100, adecil
una sutrt aspri. i s amil a-T multgmi de a-.1 da in luna Septemvrie, firli en-
vintil si judecatri si impotrivire ; iar dacil s'arh inhImpla Meru dimpotrivrt
voiri *Age ell la judecatil i ceea ce se va cheltni sri fie de mi me. farti daeil
nit'3 Ara Ina mOrtea slit aib epitropii mei sii le ph-116ml. i pentrit incredinlare
aniu subsPrist en propria mea mane, cu net orna vrednicil de marturie si
nmri pusil si sigiliullii me spre dovad..
in ia0 1686, Mal 23.
cDtimna .11a.randra recunosch cele mai de susil scrise cu propria mea mina.
Sigiliuld represinlii armele Moldovel
0 in jurd initialele : P. T. (Roxanda Timu?)
. arigorie mrtrturisescii cele de mai susri.,

Paharnicula Vasile Cantacuzino nh phititil datoria de 40 de lei

cli'tre Grigorie Proin mitropolitti Laodicheas 7197 Aprili1 28, adica
3 ant dupti sinetula de tmprumutare dire egumenula dela Galata.
Iata aci, in intregirne, chitanta (lath. lui Vasile Cantacuzino, de catre
mitropolitulti Grigorie Laodicheas :
cGrigorie Proin mitropolitri Laodicheas, facil scire cu acstil scrisOre a mea,
prEcum mI-a datil dumnlut Vasile Paharniculil patruqed de lei bhturf, care
hani fostil &Attire rEpausata lltinina Ruxandra, i pearn credintil amiTi
facutti acstri scrisOre Ia mana durnisale paharnicule Vasile si amil si isciliti,
Ca sli se scie, leatil 7197 Aprilie 28.
Semnatii in grecesce, celti mai susil pomenitil.

Se vede c paharniculil Vasile Cantacuzino nu de bunit voe a

platita acsta datorie precum si acea attre egumenulii dela Galata,

www.dacoromanica.ro
 1311RICA bIN CEITITA NIMIU

ci In urma unui procesil cel-a facuta Grigorie fostuIti mitropolilti

Laodicheas, egumenula de Golia si soborulti dela Treisfe4ilele. A-
devruld este, ca acestil Vasile Cantacuzino a avuta multe de lucru
si de cheltuita pini. sa scOta averea thitnnel Ruxandra din mina
lui Krupenski Post, ce art fosta mersa sa le iea pe sema craialui le_
escti , fiinda atunci mare amestecare n teal*. Vasile Cantacuzino, la
judt cata .din 7196 a produsti o dicta dela r6posata matqa-sa, Thimna
liuxandrar, facuta cu doi ani mai dinainte de peirea el 0 acolo seriinda
cum or griji-o i mei a lasatft . . . i clupa aceea s'ati tamplatti vmel
primejdii Dmnel Ruxanclrel, de art cailutil in mina unorti cazaci fa
atoll de rat, i lutindu-i toUt avucia, mai pe vrma i-aft Mete fi Ca-
pulit i ntelege'ndil dumnelui Vasile paharnicula de perirea malue-sa,
venit'art la sa it la Preotesci de art tuatii ce-a mai seapata de acei
hari, bucate, petine..
Domnila Ruxandra lasft in dieta acsta satula Preotescii lui
Toadert Iordache visterhicula, parintele pabarniculul Vasilc, cu con-
ditiune, ca Toader visterniculD Cantacuzino, pentiu Preotesci s. dea
mnastiril Golia unti alta sata la Scheia. Va sa dica Vasile Can-
tacuzino clironornes'e pe Ruxandra ca urmasa ala lui Iordache
Toaclera Cantacuzino.
Judecata diritiU, Inaintea Divanului lui Constantina Cantemira,
o constatarna dupa chrisovula juderatel a doua dela ace'asi Dorn-
nitora, din 7186, cum si din rnarturia lui Iacoba fostula archie-
piscopa de Constantinopole, care ambe le (lama In tOta intinderea
lora mai' la vale. Intardierea ce pune Vasile Cantacuzino de a se
achita conformil dietel Dennnel Ruxandref, provine din lipsa luI
din Moldova mai bine de LIMA arra si jumatate. limp-I ce l'aa pe-
trecuta In Ora romftnesca, ferindu-se pare de Polon!, earl arneste-
caa re"ti Moldova la acesta data i ala carora partisana se vede ca
Vasile Cantacuzino nu era. Inlorcendu-se ela din emigratiune, multi
egumenti. dela Golia, Iacobti fostulti patriarcha de Constantinopola,
cere dela Domnitora sa oblige pe Vasile Cantacuzino la desavirita
achitare catre ranastire. Domnitorula Insarcinza : epe credinciosil
boierif doninieI mele Velicico Costintr hatmana i Iordache Rusetti

www.dacoromanica.ro
i211 V. A. IIRECEIII

vel vist la prea sfinlia sa pArintele Iacobt, ea sA, ia srna singuril

sfintia sa cu boieril i cu egurnenulil de Treisfetitele, dila paine a
ina rniasil asupra hil Vasile prrharnicu1i1). El constatit :
, Catd pdine au rgmasil asupra luT Vasile pilharniculii, s dea 400 merle
grail en mazere, care s'ail pretuilii 400 lei, cate 1 leg merta cum umbla a-
iuncea. 5i ag maT rdinasti 250 merle sileara cu malaig carele facil si acestea
120 leT, eate 2 ortT merta. $i dinteacegi haul* s'ail tinutd in s6ma lui Vasile
pdharniculil 135 lei din cheltuiala durnisale ca s'ag isll maT susg, i ail pig-
tag 40 lei la Grigorie ce ag fostil milropolitti Laodicheas, care haul all fostil
datOre !Minna Ruxandra I ail mai gala') 50 de lei iar o datorie a DOmn
a egumenulii de Galata. $i ail drug la mndstire la Golia i la Treisfetitele
200 lei P:i 100 merle grftll, iar la amndoug ingnastirile. Iar pentru said
peniru Preotesci ag datg dumnelui Vasile pilharniculil satulii Lazorianii ce-sil
Ia tinutulil Ja.iloll miindstiriT Golia, dupd cum ag poltilil ealugarii. Acestea
credndil i noT, coin ell ail data Vasile Paharniculg de a DOmnei Ruxandra totil
ce ag fostii la dumnlui , pink' i hucate i argtandu ne i zapist dela preo-
sfint.itulil plirintele nostru patriarchulg lacobil i dela egumenulil de Treisfetitele,
cum ca cu dreptate ag char satu carele ag poftifil ci, pentru aceea i noi vg-
dendil build tocmld i a,edare, filcut-amt i dela noT acestil scrisOre lucre-
dinlata dumisale fratelui nostru Vasile Iordache Cantacuzino, ce a fostu pa-
harnicd i jupandseT dumisale 0 a toff' nmuld dumisale, drpla ocind i mo0e
in vet neclatita, toig satulg Preotescii ce-sil la tinutulg NmtuluT, cu tOte
cumpgriiturile cate s'oril afla drepte dll all tinutil DOmna Ruxandra i sil fie
volnict a cduta in Rita tera Marie Tale cu cinstita, cartea MarieT Tale, sll
stringd toti veciai din Preotescly earl oril fi drepfl vecini i sd-I dila Ia
urma.
$i pentru maT mare incredintare amll iscalitil cu totil ca sa fie incredintafd
in totil judet.ulg. U Ia0*V1to 7197 lunie I.
Semnati : Tudosie Dubdu logofgtil. M. K. (Costing) biv logof.
Velicico Costing hatmang etc.
(Actulti cu No. 1392 din opisulil rnnllst. Nm(ti).

Cu unti ant Inainte de acsta. judecata a Divanulul, la 7196 (1688,

Mail) 1, intervenise o altti judecala. a Donmului Moldovel, in Ja0.
No. 1391 Coast. Voevod. folio mare, hired. 7196. Main 1, pecete Me-
laril. Semnatil Vodd.
tAn venitil inaintea Domniei male Gligorie proin metrop.. egumenuld de

www.dacoromanica.ro
 hIsFEI6A 1:11N CETAIF.A NEMTU 190

Go lia si cu -tetra sob. dela Treisfetitele jaluindu-se impotriva lui Vasile Iordache
Cantacuzino ee all fostil pab., finlit repos. Toaderil Iordache, ce all fosta Vister-
nicg, renlru hucate i pain ce ati eernasti dela reposata 1) na Ruxandra fata
r6posatultii Vasile Vod i pentru satulti Preotescii, (jicendil cum aril 11 cu di-
reptate sit le ia el tine butatele si paine i %art,. Voda a chiarnatil pre Vasile
si eiti a scosil o dieta dela r6p. matusa sa D-na Ruxandra Mona cu 2 ani
maT de inainte de perirea el, si acolo scriinda, cum oril grji.o i cal ail lasatti...
kid duprt aceea tamplatu-s'ati marl primejdil D-nel Ruxandrei de ail ca-
(Mu in mama unoril CazacT facatorl de la si luandu-T tOtti avulia, mai pe
urma, i-ati tlliatll i capultl. Si inteleendil d. Vasile Paharn. de perirea ma-
tusi-sa venit-ail Ia sata la Preotescl de all luau ce atl maT scapatir de acel
Lalhari, bucate, pMne.
cDomnia rnea cu tottl sfatulil asa amll juclecatti : (Vasile sa restitue totti, ha
Inca cde vreme cii acestoril 2 manastiri Ii s'ati tamplatil marl stricaciuni de
ostile lesesci; lard- pentru satil pentru Predescl anull lisatil cum scrie D-na
Ruxandra in dieta sa, adica ca sa dea Vasile Pah. una satil manastirii Golia
d-Ill sa lie Preotescii (tin. Neml11). Deci d-lii Vasile Pah. dat-ail la maim ca-
lugarulul pomenita mai susil tOte bucatele eemase gi-an tinula in stua si luT
Vasile Pah. decl cheltuelele ce atl facutil cu acele bucate pina le-art scosti
din mama lui Crupenski Post. ce art fosta mersil sa le iea pe seina Craiulul
lesesca, fiinda atuncea amestecare in Ora, si all cheltuitti de le-ail iernatil
le-art data calugarilorti la St. George si pe alte trebi, earl s'ail luLtll sem
de tOte inaintea Domniei male,.
MaT remane Vasile a da 340 merte grail si 60 merle mazare si 25 merle
secara cu milaill i sa-i maT ie si sema lul Vasile Pah. 135 leT ce s'ail calla
toll cheltuill din acesta paine. Pentru aceea nici Vasile Pah. n'aa trimisa
painea calugarilortl, nici calugarii all trimisa s'o maT iea, i inteacea data s'ati
tamplatil de ail esitti d-lui Vasile Pah. din Ora in t. Muntenesca i acolo ail
zabovita 1 anti si mai bine. Mai pe urma iail all venitti in Ora i inteacea
vrerne tamplatu-s'a manastirea Golia sub ascultarea Preosf. nostru Iacobil fosta
arch. Tarigradulul si a WO. lumea Patriarch... si ati poftitil el sa le dea Vasile
paTnea remasa dupa judecata. Pentru aceea Voda trimite 4pre credinciosiT
boieri Dotnniel male Velicico Costinil Hettnanula si Iordache Rusetti vel Vist.
la Prea S.S. Par. lacoba ca sa iea sema singuril slintia sa cu boierii i cu
egumenula de Trisfetitele cata palne art maT femasil asupra lui Vasile Pah.
s'ag allata... care faca si aceste 125 lei si s'ag tinnla in semi din acesta
in sema d-luT Vasile Pah. 135 leT din cheltuiala d-sale Oisrt maT susa i ail
platitil 40 lei lui Gligorie Metrop. ce ail fostil D-na Ruxandra dative $ i 50 lei
iaril o datorie a D-nel Ruxandra la egumenulil dela Galata sT-ail data la mana-
Analete Acad. Ilom.T. XI. Nemoriik &cf. Is4 9

www.dacoromanica.ro
13b V. A. tREC1111

stirea Golia si Trisfetitele 200 de lei si 100 inerte grail, i pentrui l'reoLesel"
ail data satulii Arena (tin. ItiaT pe .Tijiea) milnastiriT Go HI, (MO corn au

In operele complete ale luI Miront Costintl, vol. II, pag. 531 la
No. 32, amti publicath untl zapistl,. din 7198 Maiu 2, cu semna-
turile lui DubaU vel log., Velicico Costinil vel dvornica, Iona$co
Balsa vel dvornica, Iordache Ruset vel vist. i Lupulti Nastasie vel
medeln., prin care Vasile Cantacuzino biv paharnictl, daruesce satula
Preotescil cumnatului s Vasile Costache vel vornicii $i esuroreI
mele Catrinei i fleeT dumi-sale Sofia care-i de nol botezata (Iti TeanT.A)
ea sa fie d-sale d rpta ocina i mosie in veci nec1tiiit. Insa acestil
sata ne este $i nou6 danie dela rposata matam mea DOmna Ru-
xandra fata r'epos. Vasile VV. Lira $i dania este Intr'acestil chipd,
ca vrndd DOmna s dea satula mOnfistirii. Golia iara$1 dintea ei
buna voe, s'ati socotita O. nu stea casele si biserica pustie, pre-
cum se vede pe multe locuri asa fiind6 pe mdna calugarilord .
pentru aceea asa au scrisil In dieta sa, ca sa damii nol unti satU
mOnastiril Goliel i sit linen:1u not Preutescil, flind0 curnpratl de
catre r6posatu1 U Vasile Voda Impreuna cu maica-sa si matufd-mea
clmna Tudocsa, Inca din vremea boeriei lora si alt facuta si bi-
serica $i pivnita de ptra i casele totil Vasile Voda, In boeria sa,
iara dupa rnOrtea Ruxandrel tamplatu-s'au de ad arsil $i casele
re'mAindu locula pustitt. Iarb pentru aceea noi toV ainit data md-
nastiril Goliei told satula Lazureniloril ce-sti la tinutula Ia$ilort
sub Stnca, cu vadd de mdra In Jijia $i cu totti venitult acelui
salt. i asa s'ati asedatti precum arta ispisocult nostru itiY Con-
stantinti Voivodd $i a boerilorti Oril; pentru aceea ca sa fie durn-
nelorti sale dela nol direpta ocina $i mosie In vecl neclatita; si a-
cesta de bunavoea nOstra s'ati facutii, dinaintea durnne!ord sale
boerilorti .celoru marl Tudosie .Dubati vel logotOtt, Velicico Costinti
vel vornicU, Iona$cu Bal$e biv ye] vornicU, Constantin
Iordache Rosetu vel visternicO, LupultI Costache vel medelnicerti,
Paveht biv vel slugertl, Antochie biv vel carnarastl, $i pen-

www.dacoromanica.ro
 bts} RICA DfN CETATkA NgMTV 131

tru mai mare credinta am iscalitil eft i fratii mei Ionti i Ilie si
durnn-loi boerii cari Mai susu s'att dist), ail iscalitil toll, ca sit
fie Incredintatil In totil judeluhl U Iasi 7198 Mai 2.1

Precise informatiuni ne da actula de mai sust. Vasile Can la-

cuzino ne spune, ca. Vasile Voda a avutil de sotie pc meittqa sa
DOmna Tealosca. Pana aci atilt scie, ca Vasile Voda a fostti in SU-
ra , tutaia cu o fata a lui Buciocti i apol cu o cercheza. Pu-
blicil la vale documentele ce ama gasitil la archiva Creditului fun-
ciart, din care amil culesti in'ormaliunea, crt Gaspart1 Voda a cu-
nunatti pe boerulti Vasile Lupulti cu fata lui Bucioctl. Se va ved
mai departe !i aceea, cum se acorda cu docurm atele dela Creclitulil
funciartl, actuth ce aduserrn0 aci mai susti, din care resulta ca
Vasile Lupulti era incuscritil si cu Cantacuzinit.
Aci credemil utilti a da in intregirne actulil de judecata alU lui
Iacob egumenulti dela Golia, care minunatti expune toth prove-
sulil urmaru pentlu aw rea rrnasa dela Domnita Roxandra.
Iataa:
ilacobti, cu mila lui Dumneqeil ce ama fostil archiepiscopa Tarigraduld
a Iota lumea patriarch.
t Facemil scire cu ac.5sta carte a nslra cum tamplandu-se marl prime,idiT
rilposatei DOmnei Ruxandri, lata r'eposatului Vasile Voevodil, ca viind craiulil
Ieesc pd sara Mulduvii (sic), levit-at o sma de cazacl la cetatett Neintului
si flindil acolo inchisa Minna Ruxandra, dobandit-ail cazacit cetatea i ail luatil
'tOta avulia DOmneT Ruxandri i T-ail taiaiil si capulti. Mai pe urma 114elegendiI
nepotulti sti Vasile Cantacuzino pabarniculti, feciorulil r6posatului Toaderil bor-
dache vit.tiernicula de peirea ei, venit-ail la saki la Preolesci de ail luau bu-
catele i pkinea ce aft aflatil de-a Domne'l Ruxandrei de le-ail dusa la casa
dumi-sale si Intie aceta sculatu-s'ail calugarli dela mnestirea Golia i delaY
Treisveatitele 0 a facutil jaluba pe dumne-lui Vasile paharniculil inainlea m5rie
sale Domnulta nostru lo Constanlina Voevoda, cersinda calugarii bucate ei
painea ce all rtnasil dela Nam Ruxandra. DEO Maria sa Voda impreuna cu
iota svatulil marie sale art judecatil intru aceslil chipta, cum pkinea, bucatele
ce all r6masii dela DOmna Ruxandra sil le dea tOte pe mftna calugarilora dela

www.dacoromanica.ro
152 it. A. tlIIRCH11

Go lift 0 dela Tresveatitele i pertiru sate kali sil fie duprt cum ail asedatil
DOmna in dieala sa. hurt pentru satulii Preolesci. aa all seder DOmna in dieala
sa, ca sri. fie Preotescii a r6posatului Toaderil Iordache vistierniculil, parintele
dumi-sale lui Vasile paharnicuhl i Toaderil vistierniculil si dea unit mai la
Scheia pentru Preotesci; penfru aCeea dumn-hil Vasile paharnicultl duprt ju-
delulil co le-ail filcutil Mllria sa Voda", dat-atl la mana sfintii sale Grigore
prom mitropolitti Laodichias ce era atuncea la Golia 0 la Efet (?), egurnemila
de Treisfetitele, unspreqece hoI i vaci marl, cinci gonitiire i none hivoll
marl, ki node gonifOre, i i-ail mai datil apteqeci i apte oi
datat cincispreclece epe marl i ase strinici; ace-
stea le-ail dart la maim calugariloril ce s'aa qisil mai susil i ail mai rimnastl
la Vasile pi`.tharniculii a mai da acestorri calugraff patru suLe merle grail i
mazilre ii done' sute opal merle secant i mlllaill. Insil s i se lie in sCinti
. . paharniculul doad sule treit;leci de lei dintr'acCsta fnii, pentru ce ail
. .
cheltuitil la nisce orindari (?) a Domnel Buxandrei 0 la alle trebi ce ail datil
sma inaintea Mariei sale luT Vodrt; inliacea data ce all fosai sa dea pahar-
niculil acea Nine, lamplatu-s'a dumi-sale de ail lipsitil din ldril .i s'aq dusil in
tra romandscil i ail facutrt acolo unil ant 0 mat tine i mal pe nrmti. art
venial dumn-lui Vasile paharniculil iaril in tdril. 0 mil poftial noi ca sa flea
cu ce ail Amast, Pentru aceea din porunca i judelulti ce nil Meta. Maria sa
Vodri. impreunil cu boerii llril mai inainte vrerne, venit-atl dumnd-lui Vasile
paharniculil inaintea patriarchiei nOstre 0 ail data la. maim nOstrrt i la maim
dintru ermonahi Popa Grigorie egumenulti de Treisvetitele 200 lei batulT pi
100 merle grail, i s plindsca 40 leT svinliei sale lui Grigorie proin mitropo-
litului Laodicheas, si s'a. mai pfatscrt 50 lel la unil zapisti ce are DOmna En-
xandra la egurnenulil de Galata, care hani T-an fosta datOre DOmna Ruxandra
egumenuluI de Galata ce ail fostil lui Bala Ilartofilaxi, iaril o sutrt treiijeci
de lei i-amn inutU dumn-lui in tiding pentru ce art cheltuitti. Pentru aceea
dandrt dumn-lui Vasile paharniculii bucatele pi painea i allele Wit ce all rosin
de a DOrnnel Ruxandra, frIcutu tenni acdsta scrisOre a nOstril la mana dutni-
sale, cum sll nu mai rail dumnd-luT nici o asuprOld despre calugrtrii notri,
Did despre MOT, iarra pentru 50 lei ce may cere totil egumenulti de Galata,
iaril cu acelil zapisil a luT 13a1a01 Hartofilaxi, dd n'omrt put noT srt sr:6-
temil numal pe acei cinlecT lei ce s'aii Oisil mai sust, srt-i dea Vasile pa-
harniculil i totil or mai cere i ceilalti 50 lei*, atuncea s. rgrnattemil noi a da
dela Golia 25 lei i dela Treisfetitele, iaril 25 lei, sti se platsa acei 50 de
lei, iaril dumn-lui paharniculti Vasile sa n'aihrt nici o suparare nici despre unti
datornicil, cani ce a fostil de a DOmnei Ruxandri nimica la dumn-lui dart
rmast. Aiderea i pentru satil, pentru Preutesci iaril s'an liisatil clupil cum

www.dacoromanica.ro
 BISRRICA DIN CETATEA NEMTU 133

ati scrisil rgposata Dmna Ruxandra, ca sit fie a dumi-sale a pahardcului Vasile
dumnd-luT ne-afi &Lai aicea la mfinfistire la Golia salulfi L'Azorenit cc sunt
pe Jijia, cu tolfi loculil, dup g. cum ne-aii fcutti uricg pPntru aceea,.

Socotesct ca. vorg fi la local lora, aci, unele documente earl

voril areta in ce relatiuni a statg Domn4a Ruxandra cu usurpato-
rulg tronului tatalul set], cu Gheorghe tefang si cu alp Domni.
Posedg ung actg care scutesce t6te mosiile Domnilei Ruxandra
de ori-ce dajdil si-I da chiar jurisdicOune deplina In sate, cu nea-
mesteculti a. nici o autoritate publica. Gheorghe .$tefang se purtil
dar cavaleresce cu fiica lui Vasile Lupulg.
Duca Vodg, la 7187 (1679) Fevr. 920 Inca. da und actg roma-
nscti, din Iasi (No. 1387 din catalogulti monastirii Nat* luT) prin
Care scutesce satul Preotescil a d-sale Ruxandrel DOtnne, de tote
si de bird, de zlop, de lei, de taleri, de hartil, de galbeni, de flied,
de sulgiu, de cal imperatesci, de until i de ialovita, de sama
cal de olacti si de podve0i si de care Imperatesci si de braniste
si de camena si de bezman, de carciurne si de ceparitg si de alte
1.6te cate volt fi pre alta (era, numai sA fie aceld satti in trba
&sale DOmnei Ruxandlrel, si cisla lorg ce ag fostti s'ag rag' dela
visterie. Asisclerea i oi parcalabl de acelti linutg si globnici si
desugubinari si allt top slujitori, sa nu intrati In satti sag sa fa-
cell vreung valg, ca apol eine se va ispiti a invalui pesle cantea
Dornniei mole, bine sa scie ca acela va afla mare certare dela Dom-
nia tnea,.

Sotii le lei Yasile Lupe

Am aretatti mat susii cum si unde [unit descoperitti eine era prima
femee a lei Vasile Lupulg. Intre documentele mosiei Grecil dela:tin.
Vasluid, arng aflatti actele publieate in anexele A, B, C,diii care
resulta, ca Vasile Lupuld, inainte de a fi Domug, Inca in boiarie,
flindg in Divanulu lui Gasparti-Vocla, s'a Insuratg cu Tudosca fata

www.dacoromanica.ro
134 V. A. UREMIA

Vornicului Buciocti. Gasparti-Voda a cununath prd Vasile Lupula

i-a data, dard de nunt6, rnos;a Grecii, pre care apol Vasilie Vodti,
ajungenclu DomnO, o dAruesce si eh) lui Dumitrwo Ira li Clu-
cearuhl.
In 1887, cling Oath, la mOnastirea Nmtului seria de docu-
mente relative la Cetatea Nmtului si la mosia Preotescii a M-rei,
documente ce amu adusil mai sue].
In Documentele Preotescilor s'a vOutii de Academie, di, Dorn-
nita Roxandra lasit averea sa lul Toderasco Cantacuzina, declaran-
du-se acesta de nepotti aIi ei.
De aicea intrebarea :
Nu cumva Domnita Roxandra este fiicit din o a1t6 sotie a lui
Vasile Lupula ? si
Nu curnva Vasile Lupula a avutil, .de so(ie, nu numal pre Tu-
dosca Bucioc i apol pre Ecaterina (1) Cercheza ?
Un momenta m'am creclutti in presenta acestei noue Indoite
probleme, dar neintarOiatO, documente noue ce mi-ab venitti la
maul a elucidat6 de minune cestiunea acsta ind:)ita.
1. Nu, Vasile Lupu n'a avuta si o d. treia sotie afar& de Tu-
dosca Bucioca (2) si de Ecaterina Cercheza.
Atlanta lui Vasile Lupu cu familia Cantacuzina e o stabilescti
asth-felU :
(1) C. se mimes. Ecaterina se vede si din inscriptiunea urmAtre dup i. un liturghiard dela
M-rea Dragomirna, dela Constantind Mogbila Voevodd, din 7118. Dup inscrip(iunea ce con-
ga& acestA daruire a lul Const. Moghi1, urma alt 5. mtina a scrie : ILeroand nil Nina kr
Racial sel110.), dame MACTIle Pad,. BE AIM1 Moss... I cOnuita Awrtzprie 41"KORdllAs1 CPIKPOM A 11034111111011
HOW 1:41.94KOM 6rAd3It0111411 14 110111AKHol THAteUl KITIltdH HahINCOH. CTro Altana-radii Aparemipua KAT
#d'ilAa Mia GM. 51 NL I. Aam /A naKul, 01; TXIMAI M.H4CT110 ANICOMHOHA)..
.Mee Ec atprina Dinna Demnulul WI Vasilie Voevodd din mila luY Dumneded Demur, (erel
MoldoveY, ad cumpOrstIO acestti liturghiard ferecald en argintu i auritd, care and s'ad rs-
),ead cu Cazacil Pad ipittJ Hatmanuld Timusd alu Cazacilei dela S-ta M-re Dragemirna
la 7162 (1653) luna Seit. 28 dile si Pad datd iar aceleiasl mOnastirI Dragomirna,.
(Vedt merneriuld med despre Espositiunea din Cernttu(I dela 1886).
(2) Coleguld nostru D Papnclopule-Calimachlt In sedum sa, despre Gheorgbie Stefand (8'. Bu-
curesd 1886), la pagina 28 griesce de so(ia lul Vasile Lupuld Dmna Tudosca.
Ve)l P. S. Melchisedecil In eNotite istorice i archeologice, p. 169-170. Asemenea si des-
pre a doua sotie Ecaterina, pre care, dice D. Papadepulo-Calimachd, el o iea Vasile Vudg-
la 1640

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CHTATEA NEMTU 135

Vornicula Bucioca n'a avul numai pre Tudosca, ci i aiji mal

multi copit. Documentulti, ce publicgmn la vale amintesce un pro-
cesti petrecutO Inaintea Divanului, la 1662 (7172) Iebr. 26. Spa-
tarula Iordache Cantacuzino i flult1 seb Toderasco, mare comisil,
facu procesq jupanesei Mariula fata lui Georghe Lupula Hatmanulti
(Irate eu Vasile .Voda), maritata cu Necolai VamesulD, pentru ca
acesta4stapanea mosia Delenii, care satti a fosta cumperatura
lui Costea Bucioca Vornicult. DecI Mai iuta a Oisu : Cum acelti
sata este ei danie i miluire dela Unchiula sii Vasilie Voda, iara D-tal
fratele nostril (died Boiaril divanis11) Iordache marele Spatarti i fiula
stit Toderaro marele Comisa, aa data sma, cum Vasile Vodel n'art
avuta nicl o treba cu acela sat.* .ce l'aa fosta hada farei de cale, in
sila, i Bucioca Vornicula aft inzestrata pre Vasilie Voda 0 pre alp
cu alte sale 0 mo0i, precum aft arOata fratele nostru Brdache Spa-
tarati l Toderaro Comisuln i Catastilia de sate i d ioil, cal ce
aa data 0 aa inzestratn i iscalita de Costea Bucioca ce aft fosta Vor-
WO mare).
Prin urmare, constatamt1 ca Vorn. Bucioca a avutti si Inzestrata
mai multi copil aI set. P'ecatrt ca calastihulti ce am presintatil la
DivanU Iordache si Toderasco Cantacuzintl, n'a ajunsti ptna la noI,
orl-ca Inca zace unde-va, In maul ce nu-I cunoscti valOrea !
Dar- cum se face ca Cantacuzinil revendica dela nepOta lui Va-
sile Voda rnoia Delenii, cu ce tillu?
In una carte domnesca dela Peru Voda, din 7181 Aprilie 8 (1673)
calre ContasU slugeriu, Insarcinandu-lii sa stalp6sca aflama
cft (vegi in anexe Documentula) Jut Toaderti Iordache si Dinmei
Roxandrerli s'atl venitti satulti Delenil despre anchiula lora To-
derro Bacioca.)
Att. dai MIA unti Toderaro Buciocti), unit 110 al VorniculuI
Buciocti, dect unchiti ali DOmnet RoxandreL
In actula dela 1673 Aprilie 8, Domnitorulti Petru Voevodu or-
dona lul Contasil sa imparla Delenit in 5, din care a 5 a parte
se cuvine Thimnei tioxandra, Urikza de ad ca nu a rostra Humid

www.dacoromanica.ro
136 Y. A. UREMIA
%

Toderasco Buciocti si cu mama Roxandrel, Tudosca, pArtasi aro,

nomi ai Delenilorti, ci ail mai fostil si alp fii ori flice.
Curn ca Toderaro Iordache Cntacuzino a fostO nepotU lui Costea
Buciocil, se vede din actulO dela 1668 (7177) Oct. 20, dela Ale-
xandru Masi Voda (PO Documentulg No. IX).,
Prea lamuritii se stabilesce inrudirile dintre DOrana Roxandra
si Cantacuzinil, ori dintre Buciocil Vornicult si Cantacuilni, din
Cartea lul Dumitrasco Voda Cantacuzino, din 7182 (1674) Aug. 18).
Aci citimil : (Documentatil No. X) :
1. CA satuit Delenii ail fostil alil lui Costea Buciocil VorniculOi
cell"' mare, dirptit danie si miluire lui dela Canstantintl Moghila,
feciorulO 1111 Ieremia Moghila si mal pe urma dela Radula Voda.
2. CA DOmna Roxandra l'ail reclamatil cad i s'au t venitti dupl.
nisce unehi sterpi cc ail' amlii 0 ca-lti ci, e Toaderii Visterniculii filril
nic't o trebitz..
3. Ca Toadeit Visterniculti e v'erti primaril cu DOmmi Roxandra.
4. Ian Toadert Visternicult Cantacuzino ail produsil tcdrtile fil-
cute de mina inqu-si1; lui Buciocii Vorniculg, care este mop 0 Dom-
nel BoxandreiD.
5. Din acestil actO s'a probat0, Ca Vornicula Buciocu a avutil
dou6 jupinese. Din jupansa dintaiti este Tudosca mama Roxan-
drei.
6. CA satulg Delenil nu este trecutti In catastihulti luzestrarel
copiilorti din prima jupanesa, tei se aftit sti fie rarnasti satalii Bele-
nii feciorilorii celorti 2nd mici, ce sunt din giupiinesa cea deapoi, din care
este Toaderii Visternicullil.
7. CA satulti Delenil au fostti recunoscutil de Dabija-Voda (Jiro-
DOMie a Cantacuzinilorti, pentru ca el. sunt rudele din giupansa
a doua a lui Buciocil si satuld acesta teste agonisittl de Buciocrt
Vorniculti cu jupanesa acsta deapol, mOsa lui Toaderti Visternicultio.
Impartirea tacuta mosier Delenii, prin actuld mal sustl citabl din
1674 Aug. 18, divide satulil si vecinil etc., mai Intaiti in 2 parli :
a) Partea lui Buciocg Vornicu1t1 si 13) Partea sotiei sale, tnic5sa lui
Toadett Cantacuzino Visternicnitii,

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA NEMII5 137

I. Partea lul Bac:bell Vornicula Wag impArtita In 3 Orli :

-a) Una DOmnel Roxandrel, b) a doua lui Toadera Visterflicula
si c) a treia unul Dumitrasco Mlai care este lora erg primari4),
II. Partea femeei a lI-a Vorn. lui Bucioca, cu care acesta a a-
gonisita Delenil, emosia lui Toadera Visternicula si a lui Main,
se divide numaI .In dou WV, :
a) Una parte din du lui Toadera Visterniculul Cantacuzino si
b) a doua parte, lui Dumitrasco Ma laia, care este lora vra
primara.
UnnzA din cele de mai susa, cit alianf lui Lupu cu Cantacu-
zenii, vine prin a doua casAtorie a Vorniculul Bucioca, socrula sad,
tatala DOnmei Tudosca, cu o femee din nmula Cantacuzinti.
Deci DOn'Ina Roxandra este cliromimA In De leni dupa partea ce
din Deleni s'aa cuvenita mamel sale, din partea din De lent' a ta-
bilui ei Bucioca, dela frail): ei dupit tata, adecA din a doua disato-
rie. InstiF,41 Wilma Roxandra, la 1676 Noembre 24, (Documen'ula
No. XI) arettt In actult de danie catre nepotula el Toderasco _Vi-
sternicula, cii Deknii i aa venita clironomie dela maica sa Tudosca
cAreia ti-aii rifmtasti dela frafii set flindil sterpli.
Aces11 frati sterpi, acleca Mn copii, sunt lit ai lui Bucioca, din
a doua solie.
*

Din cele de mai susl concbidema :

1. CA Vasile Lupultl n'a avuta o a treia solie, din qantacuzeni, cum
se putit bilnul din cetirea actelora dela M-rea Nrniului, relative la
St. Necolai din cetate si la satula Preotescii.
2. ca alianta lui Vasilie Lupula cu Cantacuzinii este prin Insu-
rarea, in a doua cAsAtorie, a socrului sti Vorn. Costea Buciocti,
cu o fata, Cantacuzino.
3. Cif Domnita Roxandra este cu adevilratti flica Tudoscel Lupu,
niscuta Bucioca.
4. Din a doua cilsatorie a Tornicului Bucioca pare sit se fie
pttscu1 o fatA maritata dup11 N. JitIai, i until fiti : Toderaco

www.dacoromanica.ro
138 V. A. URF.CMA

Bucioc Arobii rknftriti sterpl. Milai i Toderaseo neavndti co-

piI, Delenil sunt reclamal1 de urmasil Tudoseel, a singurei flice r6,-
masa din Bucioc0. DOmna Roxandra suceede deci in drepturile
maruel sale Tudosca.

Actele ce publicamU la vale ale DelenilorU, ne mai aducti fru-

mOse informatiunI si din alte privinp.
1. Actulti dela Alelandru celU Bunt', din 1430 Julie 7, areta
vechimea mare a satulul Delenil. (No. I).
2. ActultI dela Vogdanii-Vodei, din anil 1450 (6953) Ghenar 23.
Dupa Laurianil, acestU Bogdanti e flu naturalti alU Jul Alexandru
celt1 Bun. (Vegi Isioria Borntiniloril editia din 187.3, Bucurescl
pay. 2.97). Dupa Letopisele (1) s'au luatti rOposatulU Laurianti si
letopiselele dupa Stricovskie. Din o serie de urice ce volt ilustra
unti nal mernorig al meti asupra Jul Eogdanti Yodel, tatalti lui ,57e-
filnil Vodd, se va ved ea acesta nu era feciorti natural, nicI legi-
linn) all lui Alexandru celt Buntl, ci frate.
3. Buciocescil sunt dintre partisanii Moghilesciloru. Constantin
Moglii!a le recuthisce serviciile, Intarindu dania si cutnpilratura tuo-
iiei Delenii.
Radulti Mihal Voda la 1612, chiar la Inceputurn Domniel sale,
()ice c tarni) fostil luatti noi dela dinsuld (dela Costea BuciocO Vor-
niculti) satuld (De kph') pe gurile omcnitorti impr(juraA iar dupti a-
ceea vlumt Domnia ma a mut direse ce aa avutti g dela Domai de mai
nintez i i-au inlarito acesta staptInire pc. Delenl.
Se vede ca Badu-Miliaia VV. se temea de Buciocti ca do unti par-
tisantl alO Moghilescilor, cofisca mosia, restituindui-o apoI
dupa cc se impaca cu &Cr.
4. Cate pene nu c'ati inspiratti de romantica tinereja i viala a
DomniceI Ruxandra, dela George Asaki, pina la D. B. P. Hasdeb,
care ne a data drama : Domnita Roxandm (2).
Vedl Letop. editia I, pag. 113.
(2) D. Papadopulo-Caliniadtil Inca atinge niulUl biografia DrnneI Roxandra, in cDospri.
Uhoerghe qhfienii Vodits. Dsa ce di uncle date ce astAlt, dupre publicarea docuineutelora

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA Nbrrd 139

Docurnintele Delenilora, dupd cele dela M-rea Neil-41114 ne aduca

cate-va mornente din viata el i cate-va Insernnate naratiunl, din
earl ne apare caracteruld acestel Domnite.
La 1673 Aptile (Documentti No. VII). Contasti Slugeriula rnduita
de Petru Voda (tkfana Petriceieo) sa (socotseti. Intre D. Toadera
Iordache Vislernicula cela mare si Intre Dumneael 'Minna Roxan-
dra, care avnda in multe renclurl galcve Inaintea lul Voda, aa
socotitti Voda cu tota sfatula si a alesa lucrula, sti se fad. ILlo-
sia Delenl In 5 partl etc.,
Contasa merge la Deleni cu mu1t1 Omeni bunl, din Harlaa, ca
Soltuzulti, i Tergovetil Petre Capra, Francula, Hanos Feltinii etc.
Cand Contasa ajunge la Curtea din Delenl, numal ce vede ca DOmna
Roxandra aa si purcesti. din sata In susti. Contasti trimite orna sa
spuna Deannel, sa stea la pertractarea procesulul, dar mandra DOmna
DU vrea sa se Intifirca sa fie la socotla loculul. Contasti relatza
asernenea fapta cu Ore-care supe'rare. A doua tj iar vine din Mir-
lei la DelenI ca sa continue lucrarea. Dar Bernina Roxandra iar
simulza o escursiune in alttt parte : i ctincl a fostii a doua
iartifi a mersil cu acci megia0 acolo i tocmaf ctind noi in satii,
Damneadi Dmna lin satii qia in suet, cu o elide en do! eal tit
en Oki de slug! (vedell tabelulti fi nai-aU r'espansit ve gaga Du-

nstre, sunt modificabile. Asa, de exemplu, D. Papadopulo-Calimachil scrie, c. Bogdand

Hmielniski tatAld lul Timusd, a data dup. mrtea liulul sAd Timusd, Roxandrel, surorel sale
a ainsa en'a voila sl pliAte.c1 Ora Cilziescl. Niel ebiar fratele, dup ti. tatA,
1?ascovu1 i i
ala Roxandrel, Stefand Lupu Von, n'ad putut-o intrce In Ora dela Rascovd, nicI chiar IA-
cnda rAsboid Cazacilord). Nurnal la 1686, dupA coleguld nostru, se inttse In Moldova, Dorn-
ni(a Roxandra i petreca la INinu, uncle 0 fa ucisA de CazacI, la acelasl and. (Veril Cron, N.
Costina Let. T. I, pag. 40-41 si 256).
ApoI docurnentele mistre ne arati pre Roxandra petrecncid in trl, la Deleni, pe timpula
luI Duca Vod i mal alesd dela Petriceico VodA, dela 1673 Indica. Minunatuld raportd cite&
Domnd ald hotarniculul ContAsd ne artA pe Domnita Roxandra trAindu cu multd luxa la
mosia DeleniI In 1674, adecl cu 12 an! mal nainte de catastrofa el dela Manastirea din Ce-
tatea Nmtulul.
Ceia ce ne mai spune InvAtatuld nostru colegd si despre testamentuld D-nel Roxandra
depusd la M-rea Vatoped din muntele Atos, din 1667, iarAs1 este In contragicere, cu docu-
mentele ,ce arnd publicatd in memoriuld M-reI &la Cetatea Nintulul si chiar cu dieta D neT
Roxaudra, din 1676 Noenabrie 24, ce Unlit in anexe.

www.dacoromanica.ro
 140 V. A. usliClia

misale, pre Beior4, cum Dumiteaei nu va 0 fie nici la o socotld,

iard e4 St& mparfil i vecinii, numaI facd bine, 0-1 dad pe Gheorghe
Vdtdmanulii in partea Dumi-sale).
Ce importanta avea pentru DOmna Roxandra acesn Gheorghe
Widmann lt, nu putemil Inca docurnenta.
5. Din documentulti dela Duca-Voda din 1666 Martie 9 (No. VIII)
se vede c DOmna Roxandra venl Indaratil, sub Duca-Vodd (1).
Neavendd In patrie nici o asezare proprie, se Invoesce cu ee'rulu
ei, Spdtariulii Cantacuzino, sa $da cat va trai la Deleni ciar de a
ei Dumneaei din fird saii i se va intampla vre o mrte, D-lui tort
si-a fine sancta). Duca Vodd aproba acsta Invoiala la 1666 Mar-
tie 9.
6. Se pare ca Duca Vodd impusese Cantacuzinilorti acesta In-
voiala. Dumitra$co Voda Cantacuzino, In actula sUi dela 1674
Aug. 18 (Doc. X) dice, ca i el Intit s'a luaffi dupa actele dela
Duca Vodd, $i ati datil Delenif D-nei Roxandrel, dar In urma s'a
convinsii ca Duca-Voda au fostU partinitorti fetel lul Vasile Lupulu
cad el, Duca-Voda, arc quit la cinste din casa lui Vasile Voda,
pdrintele Dmn,f Boxanclrei). Decl dice Durnitrasco Cantacuzino
epentra accia unile din acele (acte) sa nu hie de credintd i diresulti
nostru c am4 fosta facut4, 'bled 0 nu se crcla, cd Valet facutil din
nestiin(4*.
7. Pentru a dobandi dela Dumitra$co Cantacuzino primulti acid
In favOrea sa, DOITma. Roxandra avu staruftorti pe vestitulU lane
1Iadimbu74-postelniculti. Acesta reu$ita este clatorita $i trnprejurarei
ca Turcii vinti In Moldova contra Polonilorti, cart a introdusti pe
Stefanti Petriceico $i au prinsti pre Duca-Voda la Domnesci
Se vede ca. tocmai de aceste amestecaturi cauta sri. profite Drnuit
Roxandra, ca st puna mana pe Deleni. Dumitrapo Cantacuzino
povestesce In actula ce analisamti aci, ctt elti, venindil Domntt $i
judecandii procesula In urma In desfavOrea DOinnel. Roxandrei
ts'aa lasatti lucrulti iii slabit pentru cax, teimplandu-se de au venita
(1) In ertire dad( sunt in astl privinil toi istoricil mucterlt 01 041ri...IaLl ce vs, sa, 1;c4
a lace isturie farl documeute I

www.dacoromanica.ro
 imtiFtIOA bIN CETATEA Ng/tITIJ 141
. .

bugralla in frra.... pentru ca sa nu faca ca mestecatua a la Turd, ca

sa Ica dela li Indere sa tie aMsta ocivii, Cu imprc urafara, dupa
cum au amesterata ci la Domnia lu A5vt, fana Petra Vocla (1). Ciul
era in fit Doin nia iin Capickehala, viVenda ca cu judetula Greiitivesca
nu i se cuvine a lua aces/a ocina, ci, locuindti la Pascora, cu snide-
cult( 1u DoNenco llatmanula Cazacescii aa'poftita udetii dela Tura.
Ded pentru ea sa nu se facet CU acesta amestecatura i niscare obi
ccia4 dela Turd, aa rilinasd lucrula 4a).
Mint de invetaminte este acestti pasagki din uricult do judecalh
alit hit Dumitrasco Cantacuzino !
8. Se vede ch tott tin slaIii remash afacerett si duph accea,
mai alest venindt la 1676 Domnt not, Antonie Busch-I; asa ch Can-
lacuzinil futit sing' a primi sa se Invoiasch cu DOmna Roxandra.
Ace.-ita dispune, la 1676 Noembre 24 (Doc. No. XI), ch duph mOr-
tea ei Delenil sh trch in sthprinirea Cantacuzinilort (flinch). si D-lul
(riloderasco vcl Vist.) nepot5 lui Bucioct Costea Vorniculd).
In doue acte ale sale, Domna Roxandra ,manifesth pre'veslirI de
mOrte, ha in unulti chiar de mOrte silnicti. Asa, la 1666 Martie 9
(Doe. No. VIII) Invoindu-se cu Cantacuzenil Sa sada ea cat va sia
In trti la DelenI, se Oice ; (a de a esi Dumneael din tech sa i
se va tampla vre o In($rte, D-lui (Cantacuzint) tota 0-a tine
satula).
CuriOsh presimtire!.. de i se va tampla vre o mthtet Docu-
mentele ce anal publicatii mal sust despre mnastirea St. NecolaI
din Cetalea NemluluI at argatt, confirmanda cronicile cum
Cazacil lul Timu0 a ucisti pre mandra si legendara Wilma
Roxandra, retras chiar la M-rea tata-seti, la Cetatea Nemtulul. Dar
ea se tint de Invoiala : ea dispuse de DelenT F,d. de tOte averile
ei In favOrea Cantacuzinilort, rude ale el, duprt a 2-a sgile a bu-
nulul, e Costea Buciocti.
(1) Vail In Anexe urieula lul Petriceico Vo la, data la stitruinta hiT Dorornech

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
Anexa A.
id RACHATE nWEROA i. At F. 3. MOAAARCKOTE. tum TW tIC9'11111111 I 'UAW

It'kplitur Iltvivkpim ASAAWIVAMKO pis KASiGhp. onsmnA" rrfAnam cx np.uticsio I

Il wkpncqo cA8nal8 vkat MkT RHAkiiit iro upAnoto A wkpnoio caSamt; An HAG
IKAAORAMI ACMH 1 EMS. OCOEIHOIO HAWEIO MdTII0 II AAAII tl 110MdR41111 ECAAII EMS.
A nnirmin CtIOEH I Mnpr.i. 1411' HAC S HAMEH SEMAH MOAAAKCKOH EAHHO CMO HAIIAA'k
rpean (ITO 8 RAWC I BACASIOCKOMS. 'ITO TOE CEAO AcT npituvi, rnAnatn. 3aAthuffi el

34 AM' KAHIE W I rAWflap ROEHOAA norita rommin KHA 60ArkPIIII AO rdAnin.

f1114 H 111110KAE KrkAIEHHI CHAO npan rtlApnn. npAcitSumo K11% WKWA. 'rimy
nacranoocnciat$ T.km paAn TOE [ nptApftunnoF cmo rpefin c KCE Ko Tap. KAKO AA
err RHHIIIH 'AIIHWMS MA/APHIS I HMIIEMS AtimuTpmuno iptt n,184.e.p A nirkrn-
inim maprn. rip4Ra4 4.411114 ii AitinIE A AS.11134114 CI 8fnin i HOTRZWK,A,EHTE C%1{6-
rkAA AOKOAvvat nEnop8inguno HIIKOAHN: HA Rim. it HI1A4C'k.... MKT .
iw Vasile VV. $ id Anir3pm3 MAPT A.
7147
Folio wijlocia L. S. 5508
1630
Iii crelituld fonciara, Cartona 35, dosatt 667.
lgosia Mra Grecilord, a D.lul Ternistocle Bastale.

A nexa B.
1. (Merl f. mare :
jiw liniam fli1114AFIAPS ELOEROAA 113:10 mAcTilo rnApx SEAAAH MOAAMICKi.si.
11AEKX AOAAHIA Ai* AM MT 111H AAA 4HTN41141` 110/APIIHSASii nocTini I OA
9
nanximirE LIA8 zpocT cTominn ripe A ASA AnpAnTx Oir4HHA Ult1 MOIIITE SH CAT
.pyrpEr ANSA1E rota,' du itnn$T8A ilAcntiton.8A n8 RE411144 IIIII KS TOT REIIII
T84. KAPE CAT slg it.00T AtIpEHT AOMHECKS (sic). ACKSATXMA Ae tinion8A Tatp-
r8,18A li/tcASIo/tS mu /Mg MT FAIIIIIAP ROAN. ASH BACHATE ROA Wu AomnEA I
CAM 1.8A0cnA. !CANA MS KSHSNAT. tHIGH BACHAIE [ROA WH AOAMHA TSAOCKA.
Ispx.iti aS AAT 111H III AAHIE ALIECTA CAT KpEAHHLIOC KOAtpIOAS41 CXg ASA iipniin 1

www.dacoromanica.ro
 hISERICA bIN MARA 101:MTU 14g
.e

KAINAptin 111911HTEAE KOA91111SASA Hoc TO ASA riauxudit CTOAHHKSA. 11111 1)1011X-

H'kCZA CAM MaprX,r1 HEHTPS A nop cAlSaum AIVAIIITN. 4145 C48,KIIT AOMHTEA
IIIH ikx.pa.A. AtioA MHZ MOAPTEA ASA iNpami KAENA98a. Ag pmac TOT gaS
AKST Ail iMSHA AtaprA ,1341111 rATA f 0,11)C AE AEA UM MOWN UM KSKATE. AMA
KOA911HSA HOCTO IIAMCHATE. AHHT(MATE MATE. IlpEKSA/1 cKifit TKTAMEHTSA
!lapilli TEAS6 mg Awl TOATE UlAg ASAT rip tp3AvaTAIre. flapTA 11160MITEASA
mg. Lim AHH NAHA Ceti; COKOTHT IM H CE RIME HApTA ASA. ,AT At mil I
iipEKSA% cKpft TECTAMEHTSA WH HIPIH SH RAH HA ASAT. ilE Ag IMAAAC TOT IlpE
AtIllil ilAillINXICA mapr.a.A. At kg FIETpEKST A. UM H CAg A&All RHHHT I ROA-
pluanai tiorrpS ASA riAtividie. wil kliOMITATE At CAT AE ring!. riapTA 11%-
pIIHTEASA Mg. liptaSAASA cKpa 1.1111 ,A,whacant M AA 4A11,14 1 AOINHI LIAg .t.00T
HAHHTE AE KA MAAS HEARISHA 'if ASA At A Ampr.RA caw HAHHACKX AllEA
KAHlt p.dT At AEA IlApTitt 1159HHTE4SA Clg MAI MT AOAMTA MA TOT CATSA
rpElITH KS RE'WHi1 WH KS TOT REHHTSA. U1H 11ApTA llaptuvrtASA caii ASA upnau.
IIIH nApTA MAME xaca Ampra.A IIEHTpS AllEA KAHN LIE 1dg AARIMAT. fap.
iti CIS HA Ail!. AA illiHERA Om. AMA anpcntrit Ai A MAprRrl U1H Al Bop .1wriipitt
ALIEA I &MA i'T AE AEA. KoRtpuut5O1 HOCTO ASA IIMIKHATE. EA C7.111 II,IE AMA
MOMITATE At CAT AE rpEcIA IlApTA AkApr. ilipx, At HO I !lop 441TO/1W-1f KAHIA.
Ca njt mapilliSA HocTpt3 IIAMCHATE TOT CATSA l'pEllIA K8 RE,MHA U1H KS TOT
REHHTSA. WH 'urn% 1154111HTEASA I Cd ASA iipAAH 111H IlApTA MAMEXICA Amp-
rxti. KA CAA 41E Wu M AA AOAtHia AirA AtipimITN. coilmx. UM AtOWIE. 11111
SpHK UM +HT% puTSpx, HEKAIVI`HT WH .HEpSWEHT HHIlii A1SH1 imp. 4 . RAM.
A HHAACHES AUMIGIT. or laCCIVX RA. ,,Iffc0A im(Aa
AK. 'AT AWN.
L. S.
Semnatti natl.
I
'mica alb0.

(Scristi de) ,OTpATSA.

Anexa C.
lltu *tefanti V.V... . etc. Adeca (lAum) Domnia mea arnil datil si amil mi-
luitil si amil intaritil pre boiarinulil nostru Panhilie all doile (sic) slolnien cu
unil salii anume Grecil cu curti gala si cu vecini ce an fostkde ocoluln Or-
gulul Vabluiului pe apa Vasluelului. Care mai an fostil dreptil domnescil, si
aceln min ail fostil daanie qi miluire parintelui domniel mele Ka Vasilie Voda
(RoA) de Gasparn Voda cand rail cununatil Inca din boerie. Dupa aceia iarilsl
pilrintele domniei mete Vasilie Voda ail dilruitil cu acelil satil pre larali Clu-
ceriuln si asisderea patru falcI de vie la Husi iarasi II sunt danie dela pa-
rintele men cand an fostd Vornicil mare. Penteacesta lucru, dcil (ivkitx,

www.dacoromanica.ro
144 tr. A. ultPcnii

niati deschisa $i nOii (nom) D-Ort Sum AUIMI CAM *I ni-ati daruitil en
domnia terei Kimn) Moldova', la scaunulil a luminata parintehil meti, pentru
aeesta Meru Itiindu (sic) $i noT (iwto?) ca de mai nainte acesta satil Green'
si en vii In 11110 ati fostal daanie de prtrintele mai Inca din boierie, hit larall
Cluceriula parintelui Panhiliei stolniculti, pentru aceea i donmia me am dalii
ki am militia boiarinnlui nostru ce mai susii scrie Panhilie alit doile (sie)
stolnica ea sa fie $i dela Domain me drepta danie i mIuire i uriu de in-
taritnra, en tolil venilula neeliltitti nici danaera (AxtrAttmpA0 in veaci. furl. (NO
a nestra viata i domnie eine va alege DnmneOell srt fie Domnil din cuconii
notstrii sa dintea nestra rudil intr'a nestra teed a Moldova, sa nu strice a
nestril drepta danie ci miluire, ci sa alba a da $i intari pre boiarinula nostru
earele mai susti scrie, mar carele. va strica a nested danie $i miluire sail carele
va interce, unula ca acela sa fie TpxicAT i procletil $i neertatil dela dom-
nula Mime earele art facutil Ceriula $i bilmielala $i de preacnrata a liii
mnic $i de 12 apostoli $i de 318 oteti ce ail fostil In Nikea Cetate, t;ti de
patru Anti evangelkiti $i de totT sfintit $i sa aibil parte en hula $i eu trecle
luta Arie in Vkl. in munci, Amin.
Sam. Gospod veleat. U Iasoh veltd ,sp*Au (7168) mesita Dek. 29 Dirk,.

L, S
lie likki BK. mare alba
cu data
fo. maricela 7161

Scrisa de Apostol.n..

Documenlele mnolei Mena (1) (proprietate a d-lorit DUNA Comitueseu).

No. I.
Garbo dela Alexandra Trodii, din 6938 Julie 7 (1430).
Cn mila hiT Dumneqert Is1, Alecsandrn Voevoda [lomat terei Mohlove.
Insemnare facema cu acesta a nestra carte, luturorri cati pe dinsa ar canta,
orT citindu-se ar au4i. lain adev'eratil este : at no$tri credincio$1 holari, upfinii
JorM Jumala (?) cu fraii sei, en jupana *tefanil, cu jupana MCuldrufil, art
eniLll inaintea nOstr i inaintea alorti no$tri moldovene$tiloril boiari, $i cn a

(1) Copiate dupg o condiel scristi admirabild la 1817. Copiile Intirite mint cele maT m e
de Boerl din Divand si cu sigiliuld domnescd.

www.dacoromanica.ro
 EISERICA DIN CETATEA NAMTN 145

lora buna-voe a imprOtia a parintelui 1ori Ioanti Iunata Jurjil prtile de pe

Jijia ce se chiama Jumatatenii i din susti de liar lag Delenii i MielauseniT,
acestea s'ad datil Jurjil. Iar jupanului Stefultt s'ati datti erbaneltii pe Siret
si cu morile in Siretil i alit!. satti (carele n'amti pututia ceti nurnele) (1), iar
cu mori in Siretil i Ro0etii, acsta este partea lui Stefulti. In partea Man-
drului : Balintii pe Siretti, curtile i cu morile ce sunt in Siretti i cu Muff
ce sunt la acele curci, in Carligatura i Vorkte, undo ad fosta curcile hi( Dum-
brava, i din Susi! de Harlati : Vladenii. Aceste s'ati data iar juptmului Mandru.
Dreptil aceca ve'clndil i noi a lorit Mina invoke, dela noT le-arnti data tutu-
rorti uricti cu totti venitulti, fiulor lora, nepOlorti, str'clnepoOldrti 0 a tota
nmult1 lora, nerisipitti nici-odata in veci. i intru acsta este credin0 nstra
care mai susti sunternia scrki Alexandru Voevodil i credinta tuturortl hoeri-
lorti Domniei mole marl i midi. *i de faca ai fosta martori : jupanil Mihai1a01
i jupanti Cupce Vorniculti i jupanti Negrila i toti hoiaiii. Poruncit'am dar
la alti nostru credinciosti i cinstitti boiarti Neagulti, marele Logoilati, sii scrie
i pecetea acesta a nstra, sa o spanzure de acesta a mistra adevrata carte.
Tautulti a scristi la vleatti 6938
1430
Julie 7 chle.

L. S.
Georgie, Mitropolitulti Suceavei.
Dornn.

Intarire ulterira :
Aducitndu-se uriculti i 'naintea nstra a boiarilora de mil cetitti, pentru
credinta amti
Catargiul vel Logof. Darie DonieX vel Vorn. Constantin Sturza vet Sptitarg.
Sandal Sturza vel Bang. lordake vel Marg. Apostolache vel Serdarg.
Costandie, Mitropolitulu Suceavei, am iscalitti.
L. S.
Mi tropoli-
tului

NB. Condica dupe care copirunit nu dri data acestel ultime intrtriti.

(1) Nu scia (idea aceste vorbe din parentes ii. apartinit textulul slavonil ald lift Alexandru
Vogt, off sunt ale traduceloruluT on copistulul din 1817. r A. U.
Analele Acad. Earn. T. XI Memoriile S. he 10

www.dacoromanica.ro
i 46 V. A. 1:1RECi11X

No. 2.
Carte dela iw Bogdanii Voevoda Don:lea ferd itioldovel din 6958
Ghenarie 23 (1450).
Facemii insciintare precum a venitil inaintea nstr i a bolarilorti nOtri,
D-lui Stefulti, fedora lui Fumu i fratele lui, D-lui Manche. De a lora build.-
vole a datil M-rei mistre Nearircului, pentru sufletele rposaulort pdrintilorti
lorti nal locti pc hotarulti Delenilorti, insd ca sti faca' (Mud mori, iar in ho-
tarul pumintului ca sd nu se amestece, ci numai ciilugdrii sit alba a-i face
mori pe hotarula acela. Deci noi vddnchl a loril build invoiald am datil i
amil int:Arita aceld locti ca sit-si facd edlugrtrii dela Neaniu loru-1. mori. Pen-
tru aceea nimine din nmulti Stefulul saU alU Mandrel, sati din feciorii lora
ca sti nu aibil a se amesteca nici odinira in Weil, la aceld locti. i credinta
Domniei mac i a toti boiarii notri. far pentru mai mare intdriturit pentru
acel locti de mai susti scristi, amti poruncitti D-sale cinstitil credinciosil bola-
rulul nostru Petru vel Logof. sti scrie i a neistrd pecete ctitr5. acstd carte
a nstrd sit o lege.
L. S.
vel Logof.
Domn.

i s'a tillmUcitti de Evloghie Dascillti, la anii 7269 (1761), Iunic 27.

S'ati posliiduita de Constanting Leonclarie Slufreriulti.

No. 3.
Dela Radulii Voevodti din 7269 (1761).
Precum Domnia mea am datil i am intrtritil credinciosti i cinstitil bora-
riului Costea Buciocti, marelui Vornicil de Ora de josil, pre a lui drpta
ocind i danie i cumperiffurd, due sate anume : Delenii i RuiT, ce au fostil
de ocolulti Harldului, earl acele sate 1-ail fostii lui danie i cumperiiturd dela
intru sfinci odi1mii Domnii de mai 'nainte. Pentru aceea Domnia mea am
fostil luatti no! dela dinsuld satul pe gurile menilorti hnprejura1, iar dup
aceea vt4umil Domnia mea a lui drese ce a avutti i dela Domnii de mai
nainte de danie i cump6raturi, Domnia mea nu am pututu strica acele di-
rese, pentru aceea iartii i-am data i i-am intorsil de isnv a I'll nostru mai

www.dacoromanica.ro
 III8ERICA MN tEvera Arms 14'7

susit bolaria Costea Buc 'foal Vornicula, si acela salt' Delenti, ca OA fie lul
i dela nol urica si ocinit si intitriturA, cu tail venitula, nerusuita nicl odi-
nir in veciT vecilora. Iar dupit a nstril viata si Domnie, cine s'ar ispiti a
strica a nOstrA intAriturA, acela netertata &I fie de Domnula Dumne4eit si de
sfinOT patru evanghelisti si de a kat lAudaciT 12 apostolT si de stintiT pArinV 318
dela Nicheea si de top'. sfinciT, si ca sii fie procletit si tricletit si anaftema, si
ca sil aTbit a da smit si respunsii inaintea infricosatuluT judeta alit luT Hr.
Si altuld sit nu se amestece. Singura Domnulit a poruncita. S'ail scrisa in
IasT la vlta 7120 (1612).
Nol Radulti Y.T. L. S. vel Logofeta.

S'ail poslAcluitit. Constantinit Leondarie Slugerula.

No. 4.
Zapisa din 7170 Fey. 26 (1662).
Adecit noT Racovip. Cehanii vel Logofetii, i Toma Cantacuzino vel Vornicit
alit ('-irel de josii, i Ilie SeptelicT vel Vornica alit Ii,'.reT de susti, i NicolaT Ra-
covitA Hatmana si pircalaba Sucevel, i Alexandru Costing vel Postelnica, i
Gligorie vel Pah., i Solomona BrlAdnula vel Visternica, i Mironit Bucioca
vel Stolnica, i Nicolae Buhusit vel Mode In., i Tudorascu PrAiesculti vel Clucera,
i Christoscula vel jicniciera, i Ionasco vel Ciasnicii, i Contasa vtori logofeta, i
Duca vtori Vistern., i Petrasco DanolovicT treti logof., i Ruginii, i Dumitrasco
Rosca, i Ursula si alta Dumitrasco tacT vornici de glOt. Scriemit si noT toi
mArturisima cu acestit zapisa alit nostru cum s'ati pirita de fata inaintea MAriei
Sale lui VodA fratele nostru Iordache marele Sp Mara si fiulit sea Toderasco,
marele Cornisa, cu jupnesa MaricuO, fata luT George Hatmanula, nepota
reposatului Vasilie Vodit, care a fosta a Neculei VamesuluT, pentru unit sata
anume Delenil ce e la tinutulti HArlAuluT, care Wit a fosta cumperAtura luT
Costea l3ucioca Vornicula.
Deci Martel*, a clisii, cum acelit satit este el danie si miluire dela unchiula
sea Vast lie VodA ; iar d-la fratele nostru Iordache, marele Spatara si fiula sea
Toderasco marele Comisa, a data smA, cum Vasilie Veda n'a avuta necT o
trait cu acela sata ce Pail fosta luatit fitrA de cale, in silit, si BucToca Vor-
nicula a inzestrata pre Vasilie Voila si pre al01 cu alte sate si mosiT, precum
ait aretata fratele nostru lordache Spittariula si Toderasco Comisula si ca-
tastiha de sate si de most!, cuT ce au data si ait inzestrata si iscAlita de

www.dacoromanica.ro
148 V. A. IIRECMX

Costea BucToca ce a fost Vornica mare. Pentru acesta lueru si Maria Sa

Voda at socotita : daca' n'aa avuta Vasilie Vodti noel o trba cu aced salt,
cu Delenil, nicl 1-at (fosta) zestre dela Bucioca Vornicula, ci Pa fosta luata
in sila, sa nu alba treba nicT Maricuta Vameseia, fata lul Gheorghic Hatma-
nulti, nepta lul Vasilie Voda, cu acela satti, cu DeleniT, cit de ar fi si data
nepetel sale MaricuteT, Inca nu s'ara ctide ocinile i mosiile a Ica' BdelociA Voir_
nicula (sa se) dca danie nepotilora lul Vasilic Voda, ci sa fie ocine Vi mosii
nepotilorti luT Costea Buoloca Vorniculti.
Pentru accea i noT viidnda pre Maria Sa Voda cum aa giudecata aeesta
giudeta drcpta pre d-la fratele nostru Iordacho marele Spatara i cu Todc-
rasco march' Comisa, noT Inca arna facuta acesta zapisti alit nostru sa fie d-luT
de credinta. i pentru maT mare credinta noT totT tuna iscalita ca sa se scie.
Si et, Tiron Diacula, am scristi. 7170 (1662) Fevr. 20 dile.
Cei do susii semalt.

No. .5.
Carte dela Eustratie Dabija V.V. din 7170 Fevr. 26 (1662).
Adeca ait venita inaintea Domnici mele i inaintea alora nostri moldove-
ncscl boiari a marl si mid, cinstita boiariula nostru Iordachie, marele Spatara
si fiulti stia Toderasco, marele Comisa, de s'ati pirita do fata cu Maricuta ju-
panesa Neculel Vamcsulul, fata luT Gheorghie Hatmanulti, nepta reposatulul
Vasilie Veda, pentru unit sata anume Wenn' ce c la tinutula Harlaului, care
sata ait fostil cumpixtitura lul Costea BucToca Vorniculit Deci Marieuta ati
disa, cum acela satti este cl danie ti miluire dela unchiula sa Vasilie Vodti,
iar cinstitl boiarii nostri Iordachie,marcle Spatara i fiula sal Toclerasco, marele
Cornisa , ati data semti, cum Vasilic Voda, n'ati avutil nici o treba cu accla
Kati ci fail fosta luata fara de cal in silt si BucToca Vornicula ait inzestrata
pre Vasilio Voda si pro altiT cu alto sate si moil, precum att artaatti Iordachie
Spatarula cu Toderasco Comisula i catastiha de sate si de mosil, cuT ce ait
data si ati inzestratti i iscalita, de maim lui Costea BucTocti ce ail fosta Vor-
nicti mare, ce ati fosta sa-I fie data de a luT mosii i ocine ne&tilorti I si
cuT fostti voia ce ait avuta, iar la acestil sata tat' n'ati avuta. Pentru
aceea i Domnia-me inca am socotita cu totti sfatultt nostru, daca n'ati avutil
Vasilio Voda necT o tramit cu acesta sata, cu Delenil, nici i-ail fostti zestre
dela BucToca Vornicula, ci tat fosta luatti in sila luT, frog de cale, precum
ati artitata boiarii nostri Iordachie Spatarulti i Toderasco Comisula catastihil

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA NEMTII 199

iscalitti cle mAna luT Buciocti Vorniculti, st nu aihit trell nici MAricuta Va-
mesia, fata lui Gheorghie Hatmanului, nepta lui Vasilie Voda, cu acelti sata,
cu DeleniT, pentru cad macar l'ar fi i data nepOtei sale, Maricutei, inert nu
se cadea sa fie mosiile lui Buciocil Vornicul5 danie nepotilorti lui Vasilie Veda,
ci sit fie ocine si mosii nepotilortit lui Costea Buciodi Vorniculti. Pentru aceea,
ca sa fie satula Delenii drptit ocinit si mosia cinstiV boiarilorit nostri cart'
mai susa sunt scrisi, Iordache, marele Spataril i fiulit seri lui Toderasco, marele
Comisti, eu totit venituld ii uricti de intrtriturit neclatitti i nerasuitit nici odi
Mimi in veci si de acsta piri sii nu se mai pirasca in veci. Intealt5 chipit
sit nu fie. Vltil 7170 (1662) Fehr. 26.
Iscrtlitd, lw Eustr. Dabija V.V. L. S.
S'art poslAduita : Vet Logof.
Constantinti Leondarie Slugeri.

No. 0.
Carte dela Petra V.V. din 7181 Aprilie 8 (1673)
Scriemit Domnia mea la boiariuld nostru credinciosti Contcy ce au fostU slu-
goat mare. Damd stire D-tale pentru multrt piri ce art avutit hoiarinulit nostru
Toaderit Iordache Visterniculg despre D-nei Drnna Roxanda, fata reposatului
Vasilie Vocli, pentru sat, pentru Deleni, ce este la tinutula Harlaului. Daca
vei ved cartea Domnici mole iar D-ta sa mergi la acesta satit care mai
ausrt scriemit, i sii jeT sama forte pe dreptate si srt imparti satulti in 5 parti
cu vecinii si cu tot5 venitul5, impreuna CU viile, casele din pajistc ce sunt A-
cute de boiarinulti nostru, ce mai susti scriemil; aceste sa le dal D-ta in sama
dumi-sale. Si de nu va fi satulti stIlpitti si insemnatri, daca vet alege aceste
5 parci cu to-tit venitultl, sit, le stilpesci si sa le pui semne despre a 6-a parte
cu vecinii cc se vine DOmnei Roxandrei dinteacestil satit ; iar ea isi va sine
partea ei asa precum scriem5, cit Domnia mea am cercatil cu mare dreptate
gi atAta am aflatil ca i se vine.
Asisderea de va put dovedi D-la boiarinulti nostru, ce mai susit este scrisii,
cum la mrtea lui Toderasco Buciocti numai pArintele Dumi-salc Iordache Vi-
sternicultt ati cheltuitil pre comAndit, DOmna Roxandra sa intrca cheltuiala
boiarinului nostru, lui Toaderit Iordache, diet satula acesta ii s'a venitli despre
unchiulO lora Toderapo Bathes.
Deci precum vol afla D-ta dreptil, numai sA fad asezare et nu mai Amble
in pied. Acsta scriemit.

www.dacoromanica.ro
160 V. A. IIRECHIA.

De i so va veni a 6-a parte atata sa tie, mai multi' nimicti. Pentru aceea
sit socotesci D-ta forte drepta. Decr cat ver afla ca i se vine atata sa aleg
si sa tie. 7181 (1673) Aprile 8.
Stefanii Petra TX. L. S. vel Log.
S'ail posladuitti
Const. Leondarie SIngertz.

No. 7.
Cartea ha Contaq fosta slugera pentra alegerea niqie1 Delenii
7181 (1673) Aprilie.
Milostive si luminate Winne, sA fie Maria Dumi-tale sanatosii. Dail stire MA-
rier Tale, ca mi-aa venlig cinstita carte Wirier Tale scriindu-mT sa merga la
satil la Deleni, sa socotesca intre D-lui Toadera Iordache Vistierniculil si Durn-
neaer DOmna Roxandra, care avenda in multe rendurT galceava inaintea MA-
rieT Tale, aT socotita Maria Ta dimpreuna cu totti svatula si le-aT alesa lu-
crula : cit sa vine Dumi-sale Visternicului 5 pArtr dinteacela satti cu tota ye-
nitula si 5 OAT din caci vecini aril fi, iar Dumi-sale DmneT Roxandrei a 6-a
parte de sata si cu a 6-a parte din vecint Inteacesta chipti imT serif Maria
Ta WA le impartil si satula si vecinir si sa le stiIpescil loculti si sa le fac
scrisorT pre vecinT earl cur se voril veni. si-mr mar serif Maria Ta sa mai
socotescil intre dumnia-lora si pentru pamentile luT Toderasco BucTocil.
Deci ea, dupre cinstita porunca Wirier Tale, am mersa acolo la DelenT si
am strinsil OmenT bunT, *oltuzulil de Harlaii, si tirgovetir si Petre Capra piv-
niceruld de CotnarT, Francula de acolo , Hanos Feltin de acolo si alti multi
Omeni bunt. Ce ajungenda nor indat in Deleni, Dumneaei Dmna Roxandra
ail si purcesil din sata in susa, 4icendil ca merge la usArulti Andronida. Am
trimesil de am qisil sa se intOrca Dumneaei sa fie la socotla loculuT si a
veciniloril, sa vacla cum se va socoti si ce i se va veni, ci Dumneaei n'a vrutil
s'a se intrca, ci ail (ps sa rhea ce-oia sti, caDumneaeT la hotarit nu va fi. DecT
daca am veciutil cit nu va sa fie la socotla, am inceputil a mesura silistea
satuluT, de unde si pang unde afi gisti OmeniT ca le ambla silistea din veal.
cu otgonil de 32 stinjenT si 2 palme, din capulti silister , din susti, din ter-
murile riper col marl, dela fundulil gradinei lur Iona BorticT pang in capula
silistel din giosil, la o cultoresce veche, unde spuna OmeniT ca a fostil casa
a until omil ce Pail chernata Andrianil Hamura, si am aflat in Vita silistea,

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA NEMTIJ 151

pre lungti 18 otgone tocma. Dupg, aceea am socotitil dintr'acele 18 otgone

pe a 6-a parte, am ales(' trel otgone din siliste, din partea do josti, de ciitrg
FIrli; iar acelo 5 pArtI a Visternicului at rOmasti in susti, pe care pArci
stag i biserica i curcile, cA de vrmti da si din susti accle trel otgiine
din siliste, partea cl-sale Dinnei, totusl nu cuprindea ping la casA i ping la
biscricA. *i am pusti stilpti de ptrA intre pgiff in sat'', si am lAsatti pen-
tru irnpArtola vecinilorg pe a dria cli ca sA fie si Dumnea-el Dmna de fata.
Si nand a fosta a doua cii iargsf am mersti cu acei megiasI acolo i tocma
cAnd ,nol: in satti, Dumnea-eI Drnna din satti esia in susti cu o cucie cu dot
cal i cu glOtA de slugi i rnT-ail respunsti pre sluga Dumi-sale, pre Beisorg,
cum Dumnea-el nu va sA fie nici la o socotlg, iar cii sg impartil i vecinii,
numai sa-I facil unti bine, sg,-I dati pre George VatAmanula in partea Dumi-
sale. i am vedutti si am socotitti carele de o potrivg este, top' vecinii pre-
cum s'ati spusit el in de sine, Inca nesciindu-se eI carele in ce parte se va veni,
si I-amti facutti 6 pArtf, din cart partI, o parte am datil in sma Dumi-sale
Dmnel, unde si George Vattimanulti s'ati pusti, pre carcle Dumnea-el Pati
cerutti. *i am flicutti isvde de vecinil anume, i Visterniculut ai Durni-sale
DennneT, scrise cu mAna mea i iscAlite, cgruia i s'ati venitit in parte. far pen-
tru povestea pamenOlorti lui Toderascu Budocti, nevrendti Dumnea-ei Drnna
sa fie de fatA, n'amti avuta cum cerca.
far aceste ce am alesti si am asezatil, facg scire Mgriei Tale. i mila lui
Dumnedeu sa fie cu MAria Ta pururea. Amin.
Robulu MAriei Tale 7181 (1673) Aprilie.
4Jontil.0 ce am fostit Slugerti.
S'ati poslAduitti :
Constantinti Leondarie Slugerti.

No 4.
Carte dela Duca Voda. 7174 Martie 9 (1666).
Adecg Domnia-m drung i intArimg boiarinultif nostru credinciosti i cin-
stitti (eine?) a sa clirepta ocing i mosie satulg Delenii, la IIrluuit, cu totti
venitnitt, care-I este dirpta ming dela mosulg Dumi-sale, dela BucIocti Vor-
niculti, din ispisocti de danie dela Constanting Voda si dela Radulg VodA, ai
din ispisocti de pint si de ranasti dela Dabija Vodg, ce s'ati pirItit Dumnea-
lui si ati r5masti pe vara Durni-sale, pre Drnna Ruxanda. Iar dupg pira ce
s'att piritil i ati Omas-o pe Dumnea-ei, pe Roxanda, fiuiidi i Dutnnea-ef venita,

www.dacoromanica.ro
I52 V. A. UREMIA.

Iii r i neavenda clezare nicdiurea, au voita d-lui Spatariula kind va fed in

Ora, s 645. Dumnea-eT acolea, iar de a ei Dumnea-el din r sau i se va
templa vre o mrte, Dumnea-lul tota s-a tine satuld. Pentru aceea si dela Dom-
nia-me &unit i intiirim Dumi-sale ca sa-T fie Dumi-sale ncrLiuit nici odi-
ner in vect i altulil sil nu se amestece.
7174 (1666) Martie 9.
Duca iroevodii.
L. S.

No. 0.
Carte dela Alexandra 1lia V.V. 7177 (1668) Oct. 20.
Adecg Domnia-m diimil i inttrim boiarului nostru credinciosil Toderacco
Iordache, marele Spataril, din ispisocil de pirii i de herie dela Istratie Dabija
Vodti, unt satil anurne Delenii la tin. HArliiului, care satil a fostil curnp5r6-
tura' mocului stt Costea Buciocil ce a fostti Vornicil mare ; care satil ail
fostti 1uatit Vasilie Vodt, cu impresuriltur ci rad fostil datil Maricutel, fata
lui Gheorghe Hatmanulii. Apoi avendil piril la Istratie Dabija Vodti, s'ati afIatit
cum Vasilie \TWA' i Marie* n'ail avutil nici o trba. i cu giudetil s'ail data
satuld DeleniT boiarului nostru Toderasco Iordache Spttariul, nepotulil lui
Costea Bucloc. i aijderea dui.rnii i intui.rimii boiarului nostru Toderasco
Iordache Sptariului, pe a lui drpt ocin i curnperturil, und helecteil, dal
tine apa in hotarulti tergului nostru FIrlu1uT, in coda Strmbului; care he-
lesteg rad cumptiratil dela Tderil Serghie Camliraculu direptu 150 de lei,
iar lui Serghie Ctunraculii fostil cumptirAturrt dela Sava feciorulti Dimei
de tergu de Harlil, precum nc-ati artitatil i zapisti de cumptirilturil. Direptil
aceea, acesta satu Delenil si acestil helecteil ea sil fie si de la Domnia-m
boiarului nostru Toderacco Iordache Sptitariult1 direptti mina' si mocie si cum-
perritur neeliltitrt ci nerilsuite mei odinerA in veci; i altulil sA nu se ame-
stece inaintca cartiT DomnieT mole.
Singuril Domnulil ati poruncitil. 7177 (t668) Octobre 20.
Solomond Berladenula vel Log. isciti. L. S.

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA NEMTII 163

No. 10.
Cartea lu Dumitraro Cantaeuzino V. V. din 7182 (1674) Augusta 18.
Scriemil Domnia me i dm scire cu acesta carte a nestrA tutuloril cur
se cade a sci, pentru multA pirA, in multe eenduri, ce a avutil i la altr
Domni, ce aA fostil mai nainte de no1, i acum i la Domnia me, Dumnea-
lui boiarulil nostru Tderil lordache Visterniculik cu Dumnea-ci Deanna Roxanda,
fata reposatului Vasilie VodA, pentru satula Delenii, ce este in tin. Harlaulur,
care satil aA fostA alA lui Costea Buciocil, Vornicula celii mare, direptA da-
nie i miluire dela Constantinii Vodii, feciorulii Ieremiei Voda, i mai pe urmA
i dela Radulii VodA. CA nciiindil de fata boiarulti nostru Tderil Visterniculil ati
venitti inaintea nstra DOmna Roxanda de Fag pIrItA qicendil : cA satuha Delenil
este alA ei, CA i s'ai1 venitil despre nisce unchr sterpi ce ail avutil ci-15 tine
Tederil Visternicula farA nicr o tag, pentru did ea n'ail fostil aice in tera.
S, i fiindu-i Tederii Visterniculil vrA primare ail tinutA elil satulA cu impre-
suratura ; i aA aretatil Demna Roxanda i unti ispisocil de pirA dela Duca
VodA i o carte cu iscAliturile boiarilorA celorii mad, cum ail remasil ca pre
Tderil Visterniculti, ca sA tie ea satulil Delenii. Deci Domnia me n'arnii sciutA
cum e povestea mar adeveratil i ve,Ondil i ispisecele dela Duca VodA i
dela boiari, amA crequtii pre Demna Roxanda i i-amA facutil diresti de remasil
pre Tderil VisterniculA ca sa tie ea satull Iar dupA aceea daca ati venitil
de fatA boiariulA nostru ce mai susil scriemA, Tderil Visterniculil ne-ail are-
tatil catastihA facutil de mna mou-seil, lui Buciocil Vorniculti, care este
mo0.1 i Demner Roxandei : i aa s'ail aflatti lucrulti cu adeveratil : cum
Buciocil Vorniculil ati avutil &me jupanese. Deci din jupanesa cea dintiA
este Demna Roxanda (1) cu catastivula lui Buclocii scrie totil anume pro
care fecioril de ai sei cum l'aa inzestratil cu sate, cu odere, cu tigani. i acestil
satil Delenii nu se aflA scrisA in catastivulil celil de zestre, cum sA-15 hie datii
vre unur fecioril de ar si ce aA avutii cu jupanesa cea d'intaiii, din care se
trage Drnna Roxanda ; ci se afla sA hie remasii satulti Delenir fecTorilora celora
maT mici ce sunt din jupanesa cea de apoi. Din cad este Tderil Visterni-
cult!. i ne-ail mai artitatil Tecleril Visternicula i unil ispisocA de pira dela
Dabija Voda, cum s'ail piritti pArintele sti Tordache Visternicula i Tderil
Visterniculil cu Maricuta, fata lur Ghcorghie Hatmanulil pentru acestai satA
Delenii, cad fiindti Vasilie Voda puternicil l'aa luatit in Domnia lui, cu sila
ei l'ati data de zestre neptei sale Maricutei, i ail remasil Iordache Visterni-
culik i Tederil Visterniculil pre Marie* i i-ail luatti satulil caci s'ait indi-

(1) Adeca. se trage din linia ei, cAd Roxanda este fata buT Vasilie Vod. V. A. U.

www.dacoromanica.ro
154 V. A. IIRECHIL

reptata i atund cu bolarl miirturil, cum Vasilie Vodh' n'ail avutil nicT o trbA
cu satul, ct ati fostil in partea fecToriloril lui Teal, ce a avutii cu jupetnsa
cca de apoT, din care se trage Tdera Visterniculn. Pentru aceea ai luatU
Dabija Vodil satuhl acesta si rat. datil lul lordache Visterniculil i fiuluT s
lul TOderU Visterniculd.
Aisderea avendii pir Tderil Visterniculit despre Dmna Roxandra i la
Stefanii Voda Petru, ce ati fostU Domnil inaintea nOstr, pentru acesta satU
De Tenn', luatu-le-au sma pre am6nuntu1a i iartisT aU aflatti cu judetti direptU,
cum satulil acesta este agonisitU' de Buciocil Vornicul5 cu jupansa acsta
de apol, ma lul TOderil Visteriult. DecT ati socotitU cu svatulil i ail facutil
satulil &me ptirl, o parte lul Buciocil i alth' parte jupnesel sale msa lul
Tdern Vist. DecT partea lul Buciocil Vorniculu s'ad venitg in trel ph'rti : o
parte DmneT Roxandel, alt parte Jul Tderil Visterniculil i alth parte lul
Dumitrasco Malai, care este Torii veal primare. Tar partea BucIocesei cea de
apoI, msa lui Tderil Visterniculil si a luT Malai, s'au venitU numal in &me
parti, una Tut TderU Visterniculd si alta luT Dumitrasco Malai, cacl el sunt
din jupanesa lul Buciocil cea de apol, cu care au agonisitil eli satulti. Iar
Dmna Roxancla, fiindil din jupnesa cea i s'a venitil numaT a asa
parte din totil satulii, din partea mosu-seq, lul BuciocU. i pre acest socotla
i imprtel duvii judetu ce i-ad datil Stefand Vod Petru, ati trimesil hotar-
nica pre Conta Sulgeruld sPnteacesta chipu ati alesil s'ad stalpit5 satuld; si
s'ati venitti sa tie Dmna Roxandra numal a 6-a parte din tota satulil, pre-
cum i-a5 art-ttatU Tderii Visterniculil i mrturia cea de hotaritil dela Conta
Sulgerulit
Aisderea ne-ad mai aretatil bolaruld nostru Tderil Visternicula unit ca-
tastiva do 850 galbcni rosiT cc ail cheltuitil parintele sti Tordachi Visterni-
culU la mrtea cumnatulul sti, lui Todrasculd fecTorulu celii mai midi a lui
Buclocil vorniculti, alti ch'rul'a ati fostil satulil Delenii i au fostil starpu ch' ati
muritil necsiitoritil. Deci fiindil din jupandsa lul Buclocii cea de apol, ma:card
de n'aril hi nicT cheltuitil Iordache Visterniculu acel haul ce mai susil scriemil
la mOrtea lui, totit r6mne satuld sa-lil tie Tderil Visterniculil i vtirultt
sett Malai, cttcT acesta Toderaco fecTorula lui BucTocil iaste din jupnsa cea
d'apoi, din care se trage Thderil visterniculil i veruld sett Malai. Aisderea
si pentru diresulil dela Duca Voda si cartea bolarilorti ce aU fostu de remasil
pre Tderil visterniculU, amti aflatii Domnia mea cu buna adeverintA c ail
fostil filcutd Duca Vod5, acele direse pentru voia DmneT Roxander, cad au eita
la cinste din casa lul Vasilie Vod parintele DrnneT Roxandel. Tar pentru
diresulu dela noT ce amt.' fAcutil DOmnel RoxandeT, artifamii Domnia mca
maT susti, ca Tderti Visterniculil nat. fostil de fata, sa-sT arete diresele sale,

www.dacoromanica.ro
 BISERICA DIN CETATEA NEMTU 156

ce v&Indii nol diresele DmneT RoxandeT dela Duca Vodt, 1-arnd facutd i
noT intrtritura pre acele direse, gandindu-ne ca art hi adevtirate, iar pe urma
s'ad aflatil cit ad fostd ftcute in fattrie; pentru aceca nicT uncle din acele sit
nu hie de credin0 i diresuld nostru ce am fostd filcutd, Amit st nu se cre4t,
cit l'amd facutd din nesciinp.
Asisderea unde pomenesce in ispisoculd nostru ce amit facutd DOmneT Ro-
xandeT ca ait milrturisitil acesti boTarT : Racovi0 logofetuld i Solomond lo-
gofetuld, cum st, hie auclitii din gura lui Iordache Visterniculd, parintele luT
Tderd Visterniculd, st hie cjisit clii, cit satuld este alit DmneT RoxandeT i
l'a lua ea daca a veni aice in tea De acesta lucru socotindd Domnia mea
acum pre urmt, T-amti intrebatd i s'ad tagaditt de ad clisd, cum n'ad auiitit
din gura luT Iordachi acesta cuvinta, nicT scid el nemica, nurnaT ce ad urn-
Matti _lane postelniculg Hadimbulg, und omit fart de cale de ati pusd acesta
cuvintii in ispisoculd ce amit facutd noT DmneT RoxandeT; decT st nu hie de
nicT o credinO, pentru eta Domnia mea am cercatii i s'ail indreptatd acesta
lucru asa precum insernnamd maT susti. *'amd respunsii Domnia mea sit ia
tote diresele DrnneT RoxandeT, ci timplndu-se de ad venitil imptiratia in
tent s'ad lasatd lucruld in slabd, pentru st nu fact ea mestecatura la Turd
ca sit iea de la dinsii putere sit io acOstit ocint cu impresurtturt, dupt cum
at amestecatd si la domnia luT Stefand Petru Vodii, cnd cram domnia mea
Capichehaia, v6clendil cit cu judecult crestinescd nu i se cuvine a lua acsta
ocint, ci locuindii la Rascovii, cu mijloculii lid Doropnco hatmanulii ceizeicescii, (di
poftitO judep de la Tura DecT pentru st nu se fact cu acOsta amestecaturT
i niscare obiceiuri de la Turd, at remasd lucruld asa. Iar acele direse de
se vorti ivi cnd-va la vre-und judeVi, sa nu se crqd, ce st se rumpt. *i al-
tuld st nu se amestece inaintea cartel Domniel mole. Anuld 7182 (1674) Au-
gustt 18 chic.
Semnatd : Dumitratien Cantacuzino Voevoda.
L. S. Vel Logofetd
I I

S'ad positiduitit:
Constanting Leondarie Snipe,

www.dacoromanica.ro
166 V. A. URECHIA

No. 11.
Cartea Ddmnd Roxanda fiica ha Vasilie Vodd hottleinda ca dupd mrtea sa
satula Delenii sd se stdpdnscd de nepotula sea Toderafcula Visternicti
7185 (1676) Noemb. 24.
Printr'acesta adeVeratil zapisg alg meg mgrturisescd en, Demna Roxanda
fiTca MgrieT Se le luT lw Vasilie Vod si a Dernnei Tudoschil, nepeta lui Coste
Buciocil Vorniculn, avendd en satuln DeleniT mosie si ocing dela Ma Ica mea
Tudosca, ce T-aii remasil dela fratii seT, flinda sterpT si cat im va lungi Dum-
neden viata inteacestg lume stt tin si sg st5panescii satulit acesta Delenii si
altula nime sit nu se amestece ci sg fie sub stgpanirea mea. *i dupg m6rtea
mea, de vreme cg-mi iaste rudenie mai aprpe prea iubitti fratele nostru, d-lui
Chir Teodorascu vel Visternicn, flindii si d-lui nepotn lui Buciocti Coste Vor-
nieulii, dupg mertea mea IT dgruieseg satulit DeleniT ca sg-In staptinescg cu
tan venituln. *i pentru intgrirea credintei amg data acesta incredintatg zapis5
alg meg la mana d-sale Toderasco vel Visternieg ; si pentru adeverinta dgrei
mi-am pusg si pecetea mea. 7185 Noemb. 24.
NoT Demna Roxanda fica MgrieT Sele lui Vasilie Voevoda primesen cele de
susg scrise.
L. S.
Dmnci

N o . 1,2 .
Cartea ha Constantina .11lhaila Cehanti Racovira V.V. poruncinda lui Vasile
Razula biv vela Comisa, sd alegd otarele mislidorti Delenit fi l?qii;
7261 (1752) Oct. 13.
avendil Iordache Cantacuzino vel Log. pricing pentru hota-
rula Delenilorn cu feciorii luT Macsutg din partea hotaruluT din josil despre
Harlan, si pentru hotarulg Rusilorg ce sunt algturea cu Delenii, an trimesti
hotarnicil Vodg Grigorie, pre Costache Razu hatmanulg, tatala Dumi-tale.
C. Razu a hotgritil cu bolovani, partea din josg, de egtre Macsut.... dar din
partea de suet, de entre Feredeeni Iiindg bolovgnitg, mai de multg de Gheor-
ghita Pah., care an fugitg la MuscalT, mgcard cg cand an hotgritg acela boiarn
pre D. vel Log. sad pe fratii dumi-sale nu le-an data de scire sii, mergg la

www.dacoromanica.ro
 DISEIZICA DIN CETATEA NAMTU 157

acelit hotaritil i nici vre-unti boIarti de cinste n'ati luatti hotarnicit , ci pre
unit Panculit mazili dela Ilrlii si au hotiiritit cum ait fostti voia lul i alesit
despre niiito laIr sovilita hotarulit, andit intre pornetit in hotarulti Feredee-
nilorti, care ail vlutu i pitrintele D-tale i fiindii stpnuli Feredeenilorit totit la
Moscali, n'ati avutil cu eine indrepta hotaruli; dar acum inctipndil acea movie
la Lupulit Crupenskie Stolniculti, ornduirnti pa d-ta sit mergi sii string! Omen!
irnprejurasi.... cad acchii satit Rusii ce se hotilresce cu FeredeeniI ati fostit
intra a lui Waal Mecleln. ii ati avutit curl!' i biserica acolo pe hotaruli
unde este ingropatti i elit; i Feredeenii IT cine Buhusit hatrnanuli edit
barrinit i undo a Hicutti case Gheorghitrt, Pah. ginerele lui 131.111110 hatma-
nulti, qice d-luI vel Logofetti cii sunt pre loculti dumi-sale i lull intrebatil
cl-lul Logofetulii pe acelti Gheorghiti1 Pah. cum de si-ait fitcutti case pe lo-
culti acela, chi a datit sernii c'a T-att drtruitit Vasilasco Cantacuzino Vorniculti,
unchiulit Durni-sale Logofetulii ace bucat5 de locil i ati cerutti scriserea
arate i l'ait purtatii din oi in oi Ora ati fugitit la Moscali cu Durnitrasco
Vodii i ati jiluitit d-lur Logof. la pre iniltatit prtrintele Domniel mele i I-ait
ri.spunsti, cii prinii. nu s'a alege unit nemti alti luT Gheorghip. Pall. sit stApil-
nescil Feredeenii nu se pete alege judecata, i miicarti de ar fi acea danie
a lui Vasilasco Vorn. fata nu se tine in sernii, c5c1 mosia e a tatilui d-sale
Logofetului, dalii de p5rinci; n'a avutit trait frate-siti Vasilasco Vornicil sa
dea danie partea fritine-s55, Hindu mosiile Impiirite. Ci d-ta tete le socotesce,
cii, d-lui qice ci sunt Omen! bOtranT de V-orti arta unde aii fostil curtile si
biserica lui Milaii1; si mitcarit cii. Lupulti Crupenski Stolniculit 11-a5 filcutti
case totti pre acelti locii de pricini si I-a (psi!. vel Logofetulti sti nu facA,
dar d-ta cerdi i alit hotarulit dreptil pe uncle a fostii, mar pentru case ce
s'ati ficutti omit socoti de aice i si avemfi scire. Acesta scriemit. 7261 (1652)
Oct. 13.
L. S. I vel Logof.

S'ati posli(luitu.
C. Leondarie vel Shrgerii.

Mai stint tn condica Doleniloril aceste acte copiate, far'6, de o va-

lore istorica deosebita :
1) Peticia lul Cantacuzino Vorn. catre Domnii din 1792 Decembre 10,
relativa la hotarnicie.

www.dacoromanica.ro
158 V. A. MISom.X.

2) Scrisrea Poste In. George Nedey catra hatmanulg Costache Ghica

pentru rnsuratrea moieI Macsuta. 1803, Iu lie 12.
3) Cartea lul Grigorie Ghica V.V. Intarindil luI biv vel Spat. Ior-
dache Cantacuzino sta'panirea moOei Delenil. 7241 (1733) Aprilie 11
Este in urma hotarniciei 1u Costache Razu vel spataril Vod In-
ttresce lucrarea lui llazu C.

I. ktutioil (1)
Pagina 25 a Condicet

Intru tot cinstitil d-le prointe Visternice, Milostivulti Durnnecjeil s5 trgmita'

bunri pace i sangtate d-le impreunti cu Oat cinstita casa d-tale. Alta, facerna
scire d-tale pcntru rendula hotarului a Feredeienilora i cu a Ruilora d-tale.
Umblat'am in cmpil i am stilpita 13 stilpi, iar in siliste, cum ail mtirturisita
acestil omi Vasilie de Deleni cc aa e4util la Feredeeni in clilele Radului
Voda pin la Vasilie Vod. Deci chi asa ail mArturisita semnele hotarului si-
litei din pisculil in pivni0 Popei de Rust i din pivnica intr'o fOntan'a de
petrti ce se respunde a FArtritaei. Din RI-10mA in Coptoresci a Tomer de Fe-
rcdceni i din Cuptoresci inteunil cereil ce cbiamti Potrapoculii i din ccrea
intr'o fantng ce se cbiamti a Mogoei. Aceste semne le scie acesta oma de
cnd att venita Radial Voda. la Feredeeni la M-re i ail sttitutil Radula Voda
in mijloculil satului i ati intrebata pre ameni pre unde le e hotarula lora
c5, Ruii ati fostil pustii. Iar amenii de Feredeeni ati aretatil aceste semne
pe unde ne-ail aratatil i acestil omti Vasile de Deleni; iar Feredeenii nu veil
sti primsca semnele ce aratti acestil omti i de ar fi mai fostil unti barb:nil
dare acesta le-aT fi datil jurAmintil i brazdti in capti i pe uncle aril fi mersu
pe acolo ati fi stilpitil. Iar pricina lora este pentru 76 de stnjini i sunt &lug
renduri de pometi a Feredienilora i precum milrturisesce Vasilie sa,' vina de
pre loculil Rui1orti. iar Feredeenii nu se inti de acele semne ce makurisesce
Vasile de obiceiil este. i amil vrutil sa impar0 acea bucat de locti in dauti
ai amenii Hatmanului ati primita, iafa amenil d-le nu vortl s primes* ci

(1) Documentele Ru0 lora totu. de De lent

www.dacoromanica.ro
 13ffiErtICA 1MN UTATEA NtMTU 159
Maar

se ting de acele semne ce ag marturisita acesta oing Vasile. Iar alta oma
nu se mai afla sii mArturisscA, ci numaT cum veT voi d-ta si sa 111 d-ta siintitosg.
MaT mica sluga ala d-tale. 7184.
Gligorie Coritteii Vornicg
Cu sanittate me inchina.
S'ag posladuitii :
Constantinii Leondarie Slugerig.
L. S. rogt iin
Scarlata Al.
Calim. V.V. vel Logol.
1806.

II. Totil IiimulI (pag. 26)

Adea noT boiariT eel marl N. Racovitii vel Log., Ionasco Balsa vel Vorn.,
DolnaT Zemli, TUdera Palade vel Vorn Visnei Zemli, Zosima, Basota Hat-
mana, i Pircillabg Suceavski, Constanting vel Postelnica, Hriosculg biv. Post.
Velicico Costing vel portara, Icing Racovita vel Pah., Andronica Cerchezil vel
Stoln., Constanting vel Comisa, Necolal Donici Serdara, PrAtrilscanu vel Clucera,
Manolache vel Slugerti, Iacomache vel Jicnicera, Stefana Scarlata vel Armasg,
i Panaiote vel Spiltara si alti boiari mail si mid cilV se vord iscilli mai josa
toff. Adecrt aa venitg inaintea nastra fratele nostru D. Toderasco Iordache, ma-
rele Vist. si ne-au aretatg 3 zapise de datorie ce ag fostg datora varulii cl-sale
Durnitrasco Malaiil : 1 zapisa de 315 lei, Mil 2-lea zapisii de 50 lei, alg 3-lea
zapisg de 50 leT, earl facg peste totg 400 lei batucT, iar dupa partca luT Du-
mitrache Maid, neavenda fratele nostru D. Toderasco co lua dela dinsula ag
luata silistea Rusii sub codru la Vn. HArlauldi si silistea Marcovatulg la -On.
Hotinului, pentru 61 si alt rud maT aprape n'aa' avutil deck pre D. Tode-
rasco Vist. fiindu-T veal primard si fiindu-le si acele mosil de pre mosula
Domniilord sale Buciocg Vornicula, altulg n'ati incaputil sa, intre intr'aceste
ocine. Si Ind pAn'a aii fosta d. Malaid via, fiindg neinsurata s'aii Vnutg tota
pre liInga. d-luT Visterniculg si Paa grijitg totil d-lui de hrang si de imbracA-
minte si de tow ce T-ag trebuitg din casa d-sale si dui-A martea luT iarasT Pail
grijitg d-luT precum se cade mortului in legea crestinscii.
Asisderea si ung diresg de imparcela satelorg ce ag avutil intre d-lora ina
pintt aa fostg D. Malaig vitt l'ag data si pre acela pre mana d-sale Vister-
niculuT.
Deci I/Wilda si noT oti este clatorie direptit si zapisele eu slova luT D. Waal

www.dacoromanica.ro
100 V. A. 'UREMIA

scrise i scriindti cg este d-luT i rudit maT aprpo decht alOT i l'ag grijitti i
la viaO i dupg viatg, dela noT inert T-amg facutg d-sale acsta miirturio, ca sg
fie de credin0 i sit aihit d-luT a-0' face 0 direse domnesci de pre dinsa pre
aceste ocine &Ito scrid aice ; i pentru mai mare credintg noT cu totiT amti
iscitlit maT jest'. *i e Vasile Damiang Logofritti am scrisil ca sit scie. U laT.
Niko 7193, Martic 1,
(Urmzii. semi-161mile).
Urm0z5. legalisarea sari poslAduirea maT

111. Ileleqtouthl Strambu (pag. 41)

Dela Vasilie Vod5 din 7150 Ghenaril 20. Judecata Intre cIugnii
dela Agapia i cei dela Ilangul pentru heleeulil Strambu, ce Aga-
pienil arat di-lii ail dela Arcing Vodii.
Da re'masi pre Agapieni si rumpe uriculil dela Aronil Vod5,.
La 7154, Tunic 10. Iar Vasilie Vod5 Intaresce posesiunea helesteulul
Strambu la cilluggril din Hangu, earl flu ag dela Radulii Vodil i
dela Mironii Barnoski Vod5,.
In 7165, Mai 26. Gheorghe Stefanii lntaresce posesiunea de mai
susu si tergovetil din IIArl5i1 s nu vtneze pesce. Iar pre cine va
prinde umbl5nclik cu navde sa cu alto maestrii, sh aib5, a le lua
nAvdele i voloacele ce voril av dela dInsii i s-.1 bat5 i sh-I scOta
de acolo st nu mai veneze pesce i sa' le strice ma'estriile.)?
Pag. 44. Stefanil Vod5, In 7168 Febr. 27 iar judec5, pre Agapieni,
cu cosi din IIangu si d dreptate totu celoril din IIangu, conformil dre-
sului de danie i miluire dela Radulil Voc15,, si dela Mironti Barnoski
Vod5,, si de IntAritufa si de danie si de miluire dela insusl cinstitul
pi luminatulil printele mai Vasilie Voevodil.

Intre documentele Deleni1ori acte relative la o veche fa-

sunt i
brica de sticle ce a esistatil acolo In secolulti XVIII.
Vomit publica acele acte In memoriulil nostru despre industria si
comerciula Ora

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro