Sunteți pe pagina 1din 39

SOCIETATEA ROMANA DE LINGUISTICA

SERIA II. S TUDII 1.

I. COTEANU

PRIMA LISTÀ A
NUMELOR ROMANEm
DE PLANTE

INSTITUTUL DE LINGUISTICA ROMANA

www.dacoromanica.ro
PRIMA LISTA A NUMEI,OR
ROMANE*TI DE PLANTE

www.dacoromanica.ro
Lucrare ttpdr2td cu aiutorul A§ezilmantului national pentru Culturà
Binefacere I. Stlineacu a.

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA ROMANA DE LINGUISTICA
SERI A II. S T UDII
1.

I. COTEANU

PRIMA LISTA A
NUMELOR ROMANE$T1
DE PLANTE

BUCURE*TI
INSTITUTUL DE LINGUISTICA ROMANA
7, Str. Edgar Quinet, 7
1942

www.dacoromanica.ro
INTRODIJCERE

Listele de plante aparute in Ardeal, in secolul al XVIII-lea i al


XIX-lea, formeazà un capitol de lexicografie important, dar necer-
cetat in deajuns. Aceste incercari, cele mai vechi de altfel, se datoresc
catorva straini, medici sati botani§ti, care simteau nevoia sa stabi-
leasca numele tiintific 0 popular al diferitelor plante, pentni a le
putea aduna cu mai multa usurinta. Faptul ca redactarea se face in
limbile curente in Ardeal: romana, maghiara §i germana, demon-
streaza scopul lor practic.
Cea dintai este opera unui preot calvin, Benkö József, secui din
Aita Mijlocie, localitate din jurul Brawvului. Apare in revista
Magyar Kbnyvhdoz, Pozsony, vol. 11 (1783), p. 407-432 0 poarta
titlul Nomina vegetabilium.
Este de remarcat atat bogatia materialului, nepus in valoare
pang astazi, cat 0 o surprinzator de reu0ta redare fonetica a multor
cuvinte romane0i, dei autorul se folose0e de ortografia maghiara,
inteunele privinte neadaptabila limbii romine.
Dictionarele botanice, ca §i cele generale, nu cunosc aceasta
lista a preotului secui, cu toate a ele îi sunt tributare in mod indirect.
E. Pop 1, inteun articol din revista Tara Bdrsei, semnaleaza
lucrarea i incearca sa-i arate influenta asupra dictionarelor de
specialitate.
In afara de faptul ca multe nume de plante sunt atestate aci
pentru prima card, gasim qi o multime de variante necunoscute in
cele mai de seama opere de /exicografie rominä. Procedeul lui
Benkö a fost sa adune, cu ajutorul catorva oameni culti din Ardeal,
cat mai multe nume de plante. Pentru aceasta a avut colaboratori
pretio0 0 bine pregatiti in Molnar Adany, Mauks Tobias, Weiss-
kircher, Lagendorf i Birk, pe care ii pomenwe in prefata lucrarii sale.

E. Pop, Cei dintdi culegtflosi ai nuntelor romdttesti de plante, Tara Bdrsei,


II, Brapv, 1939.

www.dacoromanica.ro
6 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

Molnár Adany facuse studii asupra florei din Muntenia, stringand


nume de plante din aceastä provincie; Mau ks Tobias era din partile
Clujului, iar ultimii trei sunt farmacisti brasoveni.
Deci, indiferent de modul in care colaboratorii lui Benkö si-au
procurat materialul, fie ca stiau sau nu romaneste, se impune consta-
tarea ca diferitele numiri provin din teritorii deosebite.
Se pare el Benkö a avut un rol principal in aranjarea materialului.
Nu stim si nu putem face nicio afirmatie in privinta cunostintelor
lui de limba romana, dupä cum nici nu putem spune cu hotärire
ca preotul secui n'a cules el insusi nume de plante, chiar daca admitem
ca nu stia româneste.
Lista lui a fost cunoscuta botanistilor dela sfarsitul veacului al
XVIII-lea, care 1-au consultat si copiat in lucrärile lor 1
Sigerus, farmacist sas, tipareste la 1791 o lista de plante 2 care
cuprinde 175 de numiri ; dintre ele 18 sunt originale, iar restul luate
dupä Benkö 3.
Doi ani mai tarziu, Sam Krautner completeazd pe Sigerus, &and o
lista de plante medicinale 4. In 1798 apare la Budapesta o colectie de
plante datoritä unui eminent doctor si botanist maghiar, Veszelski
Antal, intitulatä A növevény plántdk országdba vaM erdei is mezei
gyiijtemény vagy-is fa-es faszeres könyv. Destinata in primul rand
studentilor, aceasta lucrare dä' numele diferitelor plante in mai
multe limbi, printre care si romana. Pentru partea romaneasca,
autorul s'a servit, dupl cum ne spune in prefata, de lista lui Benkö.
Este cea mai completa retiparire a operei lui Benkö, dar cu multe
greseli de tipar.
Din cele aratate p Ana aci, se vede de ce lista lui Sigerus a fost
considerata drept prima lista de plante ; ea a fost reluata, intre altii,
si de Sincai, in Vocabularium pertinens ad tria regna naturae, cu
unele completari 5.
In privinta dictionarului dela Buda, Pop crede ca a fost intre-
buintat i Benkö, dar ca n'a fost cunoscut Sigerus, pe and Borza
sustine cà Sigerus a fost si el folosit 6.
In realitate, din dictionarul budan lipsesc numiri care apar
totusi la Sincai si la Benkö (am vazut mai sus ca Sincai cunostea pe

l E. Pop, o. c.
2 P. Sigerus, Verzeichniss der in Siebenbiirgen urildwaclzsenden Pflanzen,
Siebenbiirgische Quartalschrtft, II, 1791, anexa la fascicola nr. 3. Aceasta
listd a fost copiata de Samuil Vulcan cu titlul Tractatul despre vindecarea
morburtlor poporului dela tiera §i se pastreaza in manuscris la Biblioteca
episcopala din Oradea (Al. Borza, Dacoromania, V, 554).
3 E. Pop, o. c.
4 E. Pop, o. c.
Al. Borza, Prima dictionar de ttiinte naturale rcmtânesc, Dacoromania, V.
I Al. Borza, o. c.

www.dacoromanica.ro
INTRODUCERE 7

Sigerus). Am putea oare conchide a niciunul dintre autorii mai


sus citati n'a dat material dictionarului ?
Se pare cá trebue sa admitem mai de graba a a jucat un rol
important spiritul critic al colaboratorului insarcinat Cu adunarea
acestui material, el avAnd latitudinea sa aleaga cuvintul cel mai
potrivit.
Mult mai tarziu, in 1847, M. Fuss publica in Archiv des Vereins fiir
siebenbiirgische Landeskunde, III, Heft II, o lista de plante medicale,
intitulata: Alphabetarische Zusammenstellung der sdchsischen, unga-
rischen, walachischen und deutschen Trivialnamen in Si ebenbiirgen
wildwachsenden oder allgemein cultivierter Pflanzen.
Autorul marturiseste in prefata a lucrarea sa are un scop practic
si ca. Sigerus i-a servit de model. In felul acesta, 0 Fuss este tributar
lui Benkö.
T. Cipariu, in acelasi an, retipareste lista lui Fuss in Suplementul
organului lumindrii (nr. 30-35), completfind-o cu nume din Lexi-
conul lui T. Corbea si din cel budan 1.
Aceeasi lista va fi din nou tiparita de G. Baritiu in Cdlindarul
pentru poporul romdn pe anul 1848 si 1859.
Z. C. Pantu fo/oseste, in Plantele cunoscute poporului romdn, lista
Sigerus-Fuss-Cipariu-Baritiu, citand numai pe Fuss si pe Baritiu.
Se vede din aceasta scurta prezentare ca la baza lexicografiei
românesti de plante se gaseste Nomina vegetabilium a preotului secui
Iózsef Benkö.
Din pricina reproducerilor succesive, unii termeni s'au modificat
surprinzator. Astfel, de ex., spetihatze tarkate e reprodus de Sigerus
sub forma speribahne tarkate 0 tot astfel de Fuss, Cipariu, Baritiu s'i
chiar de Pantu, la care &inn termenul speriband tdrcatd 2!
Am putea da ina multe exemple de acest gen, dar cercetarea
lor ne-ar duce prea departe de scopurile noastre, de a arata care este
locul listei lui Benkö in lexicografia noastra botanica.
GRAFIA. FONETICA
Pentru transcrierea cuvintelor rominesti, Benkö a intrebuintat
ortografia maghiara. Dar, din pricina deosebirii dintre fonemele
romanesti si maghiare, foarte multe cuvinte sunt redate arbitrar.
Din exemple ca szelbdtik, plumine, plumune, etc. se vede a autorul
este influentat de fonetica limbii sale materne. Forme asemanatoare
Cu acestea se gasesc la Ungurii care nu stiu bine româneste.
Data recenta a listei exclude interpretarea in functie de timp.
Aceasta nu insemneaza insa cà dela sfArsitul secolului al XVIII-lea
i G. Cretu, Cel mai vechiu dictionar romdnesc, Vointa Nationald, nr,
6135, 1905.
2 E. Pop, o. c.

www.dacoromanica.ro
8 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

ai pang in zilele noastre nu s'au petrecut transformari fonetice, ci


numai càele, fiind de importanta secundará, nu merita sa ne ocupe
In mod special.
Vocalismul. Ungara cunoaate vocale lungi i scurte alaturi de
vocalele accentuate ai neaccentuate; o vocald lunga poate fi accentuata
sau neaccentuata, spre deosebire de romana, unde vocalele lungi
sunt ai accentuate. Dar diferenta fundamentall dintre vocalismul
maghiar ai cel roman este de natura fonologica. Cantitatea joaca
un rol fonologic esential in ungara. Acelaai cuvant ja semnificatii
deosebite dui:a cum vocala e lungl sau scurta.
In interpretarea ce urmeazä vom tinea searna de aceasta diferenta,
la care va trebui sa adaogam o observatie privitoare la accent. Se atie
ea in ungara accentul se afla intotdeauna pe prima silaba, pe and
In romana nu are un loc fix.
a este redat prin á ai a: 321 dromdt, 367 bétdnikd, 509 cdrdd, 6or
galbine, 607 minetdrke, 212 tarkdte, etc.
Redarea lui d se face in patru feluri:
i. Prin a: 117 kokazi, 172 kalin, 281 maratsine, 136 pamunt,
etc.
Prill e (mai ales final): 131, 304, 399 butjdne, 262, 505 gredine,
124 jitze, 27 jártze, etc.
Prin oe, numai in douà cazuri: 287 moer, 2840 poer.
Prin o: 520 morel, 572 szlobonov.
Observam, din unele exemple, ca a a fost confundat cu â, dei,
dupa cum aratam mai sus, in multe cazuri nu ne putem exprima
Cu sigurantä, din pricina ca serrmul grafic al accentului a putut sa
cada la tipar i, din aceasta cauza, a românesc sa fie redat nu
numai prin a, ci i prin a.
Dar sunt i cazuri inverse, ca, de ex.: 471 gdlbendre (grilbinare),
401, 492 kdptalan, aläturi de kaptalan (cdptellan), cum Il da ai L.
Treml 1, 6, 8 mdlin dar ai 271 malin, 206 margdritar, 278 pddure,
dar ai 266 padure, 463 papddie, 212 tarkdte, care demonstreaza
awn aci o pronuntare speciala, relevata de cercetatori i atribuitä
unei influente straine 3.
Notarea lui e este simpla. In afara de redarea prin é i e: 152
angélike, 113 drdiy, 609 csucsulétz, 68 entorszél, 452 faugrék, etc.,
gasim inteun caz ae: 247 maerisor §i, °data, o: 375 magyordn. Mai
dificile de interpretat sunt urmatoarele patru cuvinte, in care u

L. Treml, DW, p. 52.


I J. Popovici, Die Dialekte der Munteni und Pcidureni, Halle, 1905; G.
Weigand, WJb., III, 231-232, VII, 277-278, IX, x82-183; N. DrAganu,
DR, III, 479; I. Iordan, Un fenomen romdnesc dialectal, Rev. filologicd,
I, x927, 117-154.
3 Mara de S. Pu§cariu, DR, II, 67, care il considerl un fenomen
romAnesc vechiu, anterior despfirtirii dialectelor.

www.dacoromanica.ro
GRAFIA. FONETICA 9

noteaza pe e: 482 Domnu zeu, 593 ferukutze, 504 szoretsuluj 0 464


szóruluj. Domnu zeu a fost tratat ca un cuvant compus, iar in
celelalte cazuri e a trecut la u sub influenta lui u urmator.
Diftongarea lui e in 285 pidre apartine dialectului din partile
Somesului i Tisei 1
i e redat in mod normal prin i, in afara de cateva cuvinte in care
ne-am astepta la i, in locul lui e: 531 csimsér, 349 dumbetz, 614
fronzesore, 460 laptecse.
Cand este final, i nu apare dupa n, r, ts, 4 1 i, in cateva
cazuri, dupl. e: 476 babe, 345 pope, 590 vecsene.
i semivocala este redat prin j (yod): 195 d j, 90 kdprdfoj, 34, 35
maldj, etc.
î este redat, in majoritatea cazurilor, prin 513 imperatuluj,
567 kinepa; prin e: 149 brena, 166 petrensel, 216, 564 veszk, prin oe:
215 voeszk si prin u: 98 bolundóritze, 74 plumunare, 136 pamunt, etc.
Din pricina grafiei nu putem spune cu siguranta daca In cazurile
306 szkrintitore, 53 szimszene, 61 szindszér, etc., i reprezinta pe î
sau daca nu este vorba de o pronuntare dialectala, obisnuita in
Ardeal.
o. In afarä de notarea normala a lui o prin o: 265, 266 dlior, 196
aisdr, 546 maid, in trei cuvinte.o apare alterat: 197 kokeséj, 325 toparas,
427 csari.
u. Pe lânga exemplele in care u e redat in mod normal: 148
butsinyis, 447 Mare, 288 guttuj, etc., constatam i alternanta lui cu
o: 32, 426 bombdk, 495 fromosze, 511 mixsonelle.
Diftongii. ea a trecut la a: 340 brostdszke, 358 krdtzd Reducerea
lui oa la a este mai rara: 154 putordsza, 436 olage, cf. farfecile, la
Weigand 2. In general, oa > o, ó: 27 csikorie, 258, 333, 340, 409, 438,
457, 464, 505 flóre, 506 pútzóke etc 3. Diftongii li i ifs sunt redati
prin ui si u: 476 puine, 347 temuitze, 43, 44 gril (gnu).
Consonantismul. Consoana surda k e redatá in doul feluri:
i. k (dupa ortografia maghiarl): 381 dobrónike, 450, 451 lunke,
334 kurpén, etc.
2. c (provenit din exemple latinesti): 603 acre, 290 cdpri,
544 cdrpin.
E este redat In patru feluri:
c, 589 cerbuluj (un singur exemplu).
cs, 191 csdpd, 16 csarvdne, 102 turcseszk.
ts, 79 aglits, 182 gyiótséj
tsz, 296 matszdsze.

G. Weigand, WJb., VI, 19.


WJb., VI, 19.
Totusi diftongul este notat In 369 flokodsze, 330 baje, 518 kodjele,
116 moale i 365 modrte

www.dacoromanica.ro
i6 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

este notat in trei feluri:


i. ds, 221 stedse, 299 ruds,
dsz, variantä a precedentului,
d's, 535, 536 fra's, 56 pedltid'sine.
ts este notat ta, cz i z: 593 ferukutze, 156 aszmaczuki, 78 bordnze,
s §i sunt redati Cu ortografia maghiarl, iar e notat prin 's.
Consoanele muiate sunt notate cu semnul y (yod): 307 desitye,
165 petresely; in cazul lui 331 le'poreszk, trebue sa admitem un
lapsus al tipografului.
Consonantismul pune trei probleme: 1. situatia labialelor; 2. mu-
ierea consoanelor i 3. confuzia intre surde i sonore.
In general, labialele sunt pästrate. Palatalizarea o &inn
ing la:
f> k': 126 szcisztyiu < szász-fu §i 294 trandatyir. Stadiul acesta
se regAse§te in Atlasul lui Weigand, la punctul 492 (jud. Bihor),
iar in ALR, I, la 578 (jud. Ciuc), regiune locuità de Secui.
> y (j): 398 jermelui, 124 jitze, 330 judre, etc.; y > g 220
stegje; V >f: 221 stedse.
p este alterat in pse cazuri: 418 rdptyitza, 47 ptyir, 230 tuliptyén,
24 tyipir i p > k in 474 szkin i 591 veschi.
m > min 472 polomnyide qi 298 znyiure. Aria palatalizArii lui m
cuprinde i sud-estul Ardealului, ceea ce ar dovedi cg Benkö insu0
a adunat nume de plante.
Dentalele t §i dsunt muiate: 479 dintye, 578 páltyin, 328
kétye (coade), 122 jégyere (d' e transcris prin gy). t' s'a confundat Cu
k', cum se intamplA §i astAzi in regiunea Bihorului, Sälajului i T.
0a§ului, unde t' nu mai este in opozitie Cu k', ci Cu el.
Weigand a constatat ea' in regiunea Bihorului o ureche obiruità
cu cele mai fine nuante nu mai poate deosebi pe t' de k' 2 .
Astfel avem: 413 kurity (curechi), 205, 4.40 mazeritye (mdzd-
riche), 87 otya (ochi. . . a), etc. 359 ficelor, alAturi de 146 fetyelor,
provine probabil din dialectul bänätean.
Celelalte consoane muiate sunt influentate de cele maghiare.
n §i 1 au devenit ny §i ly: 417 nyágre, 487 tdrkeny, 389 csormoly,
157 turbalye, etc.
Confuzia intre surde §i s on ore este un fapt
comun textelor romäne§ti scrise de strAini. Unii cercetkori, pleand
dela constatarea cà fenomenul este obiqnuit mai ales in graiul Sa§ilor
care au invAtat romäne§te, au fost inclinati sä le atribue scrierea
tuturor textelor in care se gäswe acest fenomen 3. De fapt, el se

C. Tagliavini, .11 Lexicon Marsilianum, Bucure9ti, 1930, p. 75-76.


WJb., IV, 265.
Cf. N. Drfiganu, Doud manuscripte vechi, Bucure§ti, 1914, DR, III,
479, IV, 133; C. Tagliavini, .11 Lexicon Marsilianum, 181, etc.

www.dacoromanica.ro
MORFOLOGIA II

explica uneori foarte bine in interiorul limbii rornfine, prin criterii


interne 1.
Exemplele din lista lui Benkö pot proveni, ce e drept, dela cola-
boratorii sai Sa0. Iatá cateva cazuri: g in loc de c: 268 perszeg, 593
ferukutze, t' in locul lui d': 328 kdtye (coade), s in locul lui z: 576
boszu, 430, 444 groszdme, etc.

MORFOLOGIA

Majoritatea cuvintelor sunt nearticulate. Masculinele nu sunt


redate cu (articol). Articolul lipswe chiar in cuvintele urmate de
un determinativ, de ex.: 264 ldpte kineluj, 479 dintye drdkuluj.
In ateva cazuri, gasim lipsa de acord: 447 raditsin ddlcse, 289
feritse dlbe (ferigi albe).

LEXICUL

Influenta ungara i germana apare lamurit in lexic. In unele


eazuri, poate fi rezultatul colaborarii unor straini, dar, §i aceasta
e mai probabil, ea reprezinta aportul unei populatii care traia in
strfins contact Cu Romanii.
Din germana provin: aurikel (germ. Aurikel), diptam (germ.
Diptam), ingber (germ. Ingwer) 2, PiMpindle (germ. Pimpinelle),poré
(germ. Poree), etc.; din ungara: cdrdd (Majkcy Precseszte), cdrdd
szdntd (kdrdd i szántd), csormoly (ung. csormolya), lopd (ung. lopd,
lopotök), verdnike, etc.
Pina la proba contrara trebue sa credem el aceste cuvinte au
circulat in mod real in limba, pentruca e greu de admis ca vreunul
dintre colaboratori sa fi introdus un cuvint inexistent in romana.
In lista ce urmeazi am considerat In primul rând numele care
nu apar in lucrarea lui Pantu, Plantele cunoscute poporului romdn,
ne-am oprit in deosebi asupra lor. Am consultat insa i lucrarile
enumerate in lista prescurtarilor (semnul in notele dela paginele
ce urmeaza, arata ea forma discutata nu existà in nici unul din
dictionarele inqirate aci mai jos. CAnd acest semn este urmat de
o prescurtare, insemneaza ca forma se gase§te in lucrarea respectiva).

Cf. exemple de t > d: sdclura, derminat, p > b: nobtei, > fulcere,


atestate in M. *teffineseu, Cu privire la scrierea limbii romdnegi astdzi,
Arhiva, 1930, p. 248. Pentru textele romilne din secolul al XVI-lea, A.
Rosetti, Grai fi suflet, II, 167-179.
2 E. Pop, o. c.

www.dacoromanica.ro
LISTA PRESCURTARILOR

ALR = Atlasul linguistic romdn.


CA = Candrea-Adamescu, Dictionarul enciclopedic Cartea Ronidneascd »,
Bucuresti, 1926-1931.
CD = Candrea-Densusianu, Dictionarul etimologic al limbii ronidne. Elemen-
tele latine, Bucuresti, 1907 i urm.
CDE = A. de Cihac, Dictionnaire d'étymologie daco-romane, 1870, 1879.
Dalametra, DM. = I. Dalametra, Dictionar macedo-romdn, Bucuresti, 1906.
DA = Dictionarul Academiei Romdre.
DD = Fr. Darné, Dictionnaire roumain-franfais, Bucarest, 1894-
DH = O. Densusianu, Graiul din Tara Hategului, Bucuresti, 1915.
DI =-- Fr. Damé, Incercare de terminologie poporand romad, Bucuresti, 1901.
DR = Dacoromania, Cluj, x921 i urm.
E. Pop, TB = E. Pop, Cei dintdi culegdtori ai monelor romdneFti de plante,
Tara Bdrsei, II, Brasov, 1930.
H, I, II, etc. = Rdspunsuri la chestionarul linguistic ( al lui B. P. Hasdeu),
cf. DA.
L. Treml, DW = L. Treml, Der dynamische Wortakzent der ungarischen
Lehnwarter im Runzdnischen, Bulletin linguistique, II, 1934-
PE Sextil Puscariu, Etymologisches W6rterbuch der rumänischen Sprache,
Heidelberg, 1905.
PP Z. C. Pantu, Plantele cunoscute poporului romdti, Bucuresti, ed. I,
1906, ed. II, 1929.
TD = Tiktin, Dictionar romdn-german, Bucuresti, 1903 si urm.
VGD Viciu, Glosar de cuvinte dialectale, Bucuresti, 1903, Analele Acade-
miei Romiine, t. XXXIX, Mem. sect, liter., nr. 3.
WJb. = G. Weigand, jahresbericht des Instituts für rumanische Sprache . . .
zu Leipzig, Leipzig, /894 i urm.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM

Classis I
Monandria
LATINA HUNGARICA VALACHICA

Pag. 407
Cana indica Ro'sa mid 1. Belsitze
Amomum: zingiber Gyömbér. Sárga 2. Gyimbir
Gyömbér 3. Ingbér
Curcuma longa 4. Gymbér gälbin

Classis II
Diandria
fasminum officinale Jetzmin 5. Jeszmin
Ligustrum vulgare Fagyal-fa 6. Metlin nyegru
Syringa vulgaris Borostyán-fa, 7. Szkumpine
Borosz.án-fa. 8. Millin r6su
9. Boroszlin
Circaea lutetiana Vard's16-fii to. Teliske
Veronica officinalis Värdnika z i. Ventrilika
12. Ver6nike
Veronica beccabunga Derätze-fii i3. Bobovnik
14. Bribomnik
Verbena officinalis Szapora-fii 15. Szp6ris
Lycopus europaeus Vizi peszertzc 16. Csarvine
Rosmarinus officinalis Ro'smarin 17. 126szmarin

Pag. 408
Salvia officinalis Sälya 18. 'Selje
79. Sills
20. 'Sälye
3. E. Pop, o. c., 11 derivä din germ. Ingwer.
12. Cf. magh. véronika.
x4. Cf. ibomnied, DH, p. 320; VGD, P. 49; kimnitsd, WJb., VIII,
83, etc.
19.

www.dacoromanica.ro
14 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANE$T1 DE PLANTE

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Salvia pratensis Fosz16 virag vad 21. Selje de kimp


'Sálya
Salvia sclarea Skárlát-fil, 22. Sarláj
dicta-fö
Piper nigrum Bors 23. Pipér
24. Typér

Classis III

Triandria

Valeriana officinalis Bildián-fil 25. Odolán


26. Válerian
Valeriana locusta elitoria Galamb-begy 27. Csikorie de járne
Tamarindus indica Tamarinde 28. Damarhindi
Crocus sativus Safrány 29. Sofnin
Iris germanica Kék liliorn 3o. Lilie vunet
Iris pseudoacorus Sarga liliom 31. Lilie
Eryophorum polystachion Gyapju-fii 32. Bombak de kimp
Panicum miliaceum Köles 33. Mé.i
Malitj
Malij manmt
Briza media Nytil-perje 36. Para'sin
Bromus secalinus Ro'snok 37. Oszige
Avena sativa Zab 38. Owesz (Owusz
Armenis nostris,
quorum etiam No-
menclaturam Bo-
tanicam colligere
institui)
Arundo phragmitis Fedö-nad 39. Tresztie
Secale cereale Ro's 40. Szecare; in di-
strictu Hatszeg:
Heráne

Pag. 409
Hordeurn vulgare et
distichon Arpa 6rz
Triticum aestivum Tavasz böza Gni de primevare
Triticum hybernum 6sz-btiza 44 Gni de tomne
Tritictun monococcum Fejér alakor Alik
Triticum repens Perje, Kutya-perje Pfr
Ptyfr

22. - Cf. insä ;erlai. In sarlai se pästreazA a din germ. Scharlei.


Cf. germ. Valerian; CA 11 dä ca provenit din francezfi.
Desi au cicoare de vard. DA o atesta in Lexiconul budan.
Tamarincla, Gh. Pop, Dictionar german-romdn, Berlin.
41. Cf. formele horonesc, WJb., IV, 327, i hirean, herean.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM 15

Classis IV
Tetrandia
LATINA HUNGARICA VALACH1CA

Dipsacus fullonum Bogáts-kórd 48. Szlaij


Scabiosa succisa Sikkatyu-f il 49. Muskit de drák
Ordög-barapta-fii 50. Rujen
Asperula odorata Tsillag-sziv-fd 51. Szinsziéne de pa-
ddre
Gallium verum Kása-ft 52. Szinsziéne
53. Szimszene
Gallium aparine Ragadály
Rubia tinctorum Buzer 55:: TButIrsietzar
Plantago major eti-lapu 56. Pedlid'sine
Pelid'sine
Platad'sine
Mintsdne
Cornus mas Som-fa 6o. Corn
Corms sanguínea Györti-fa 61. Szindszér
Trapa natans Sdlyom, Vizidió 62. Csulfne
Mika de lák
Citsztáne de lik
Alcemilla vulgaris Oroszlin-talpu-ft 65. Kretzisdr
66. Pláske

Pag. 41E0
Cuscuta europaea Fetske-fonal Tortzel
Arany-fonal-fil Entorszél

Classis V
Pentandria
Lithospermum officinale Mad ár- köles Mej paszszereszk
Anchusa officinalis 0 kör-nyelv-fil Linbi bouluj
Mfrutza
Cynoglossum officinale Atratzél Linbi kinyeluj
Atratzél
Pulmonaria off icinal is Tddö-fil Plumunarer
Kutzkris6
r Symphytum officinale Fekete nadály kirbe lutátje
Járbe lujtátel
Borango officinalis Kerti 6kör-nyelv Borinze
Primula veris Szent György viragja Aglits
Primula auricula Orikel Aurikel

51. - DI, 187.


59. - E. Pop, o. c.
63. - Cf. insá castane de lac ai trifoi de lac.
- Variante din iarba lui Tatin. DA atestri iarba lui Tati la O. Piscu-
pescu, Oglinda si frumusetii omului, Bucuresti, 1829 si H, V, 374.
- Vezi mai sus.
80. - Germ. Aurikel, atestat de Tiktin si Fuss.

www.dacoromanica.ro
PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Menyanthes trifoliata 81. Trifoj de lák


Lysimachia numularta Pénz 8z. Duminitze
.knagallis arvensis Tytik-szem-fii Skinteutze
Convulvus arvensis Kis fulák-fii Holbure mike
(Polornnide)
Convulvus sepium Nagy hilák-fil Holbure mitre
Campanula persicifolia oreng harang-N irág eltya 136uluj
Coffea arabica Káfé tsemete Kiiff6
Lonicera caprifolium Ká'sia Kásie
Lonicera xylosteum Tsont-fa ; Veres Káprifoj
eikörke

Pag. 411
Verbascum thapub Kiritly-gyertya 91. Luminiire
Kócht vicsi
gKiaibpintalan de cse

(Lipin)
Datura stramonium Tattant6; Putyant6 95. Lior
Laure
Maszlág
Bolundóritze
Hyoscyamus niger Belénd-fil ; Belendek 99. Maszalir
Nicotiana tabacum Dohány; Tobák too. Tobiik
Tutun (vocabu-
lum a Turcis pe-
titum)
Nycotiana rustica Török Dohány Tobik turcseszk
Tobik de rotund
Atropa belladonna Nagy-fill; 104. Járbe kodruluj
(vulgo Mandragora) Farkas-cseresnye 105. Flore kodruluj
106. Matragona
ro7. Nadragula
Solanum dulcamara Veres eb-szölö 1o8. Losnisor
Sz. Jakob fiive
(Circa oppidum
Nagy-Enyed Szent
János filve muftis
vocatur)
Solanum tuberosum Pfty6ka 509. Pity6ts
Solanum nigrum Eb-szölö Dzima
!II. Szima
112. Zerne

82. - DD, CA 11 deriva ca si pe duminecea, duminicicd din sarb. dutnriaca.


84. - Cf. maghiarul kis PIA fu i nagyfúldkfü, formatiuni analoage.
93. - TD trimete pentru etimologie la turc. kaplamdk. DA vede o
schimbare de sufix dela cdptan. L. Treml, DW, 52 crede di provine din
rnag h. Mptalan < lat. capitulan, etirnologia cea mai acceptabilfi.
103.
105. - Cunosc numai iarba codrului.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETAB ILI UM 17

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Capsicum annuum Török-bors r13. Ardéy


Rhamnus catharticus Festö-kökeny ; Verigár
Szarvas tövis
Rhamnus frangula Büdös cseresnye Lemn kineszk
Evonyrnus europaeus Ketske-rág6-fa Szálbe moale
Ribes rubrum Veres szölö Kokazi
Kokeze rásie
Resintyne

Pag. 412
Ribes grossularia Egres; Köszméte ; Agris
Piszke
Hedera helix Erdei szártsa Jédere
Jégyere
Vitze
Jitze de jie
Vinca minor Szász-fü; Lontz Szász6
Szásztyiu
Asclepias vincetoxicum Fetske-fil Brylianka
£28. Lumindotz
Hirundiner
Chenopodium viride Laboda Lobociii
Chenop odium hybridum Pokol vii Burjáne de buba re
Chenopoclium botrys Fodorke I2Me
Beta vulgaris Czékla Szfékle
Ulmus campestris Szil-fa Ulm
Gentiana lutea Dantzia ; Szent Láslo Djentzián
Kirily fiive
Gentiana centaurium Föld-epe-fii Fiére de pamunt
(minus) Potroka
Gentiana cruciata Fiere pamuntuluj
Eryngiurn planum Kék tövis Szkáj vunet
Eryngium campestre (5rdög nadrág Szpine driikuluj
Sanicula europaea Szaniczor Szaniszor
Daucus (sativus) carota Murok; Sirga répa Morcov
Morkur
Murkoj
Daucus silvestris Vad mu rok Morkur de kimss
Rtísina fetyelor
Conium ma culatum Biirök; Nagy biirök Kukuta
Butsinyis
(in districtu Hi-
tszeg herba cicu-
tae hujus butsi-
nyis, caulis aridus
kukuta, audit)

135. Cf. lat. genta,na.


143.
145. - Probabil gre§ali de tipar.

www.dacoromanica.ro
18 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Pag. 413
Heracleum sphondylium Meive talp Brena urszuluj
Lilba urszuluj
(Ab hungarico
L6b, quod pedem
valet, acceptum.
Herbam hanc,
pro Branca ursina,
quaedam officina
pharmaceutica
habent)
Ligusticum levisticum Léstyán 15 x. Léostián
Angelica silvestris Angyélika Angálike
Coriandrum sativum Kóriándrom Koriánder
Corian drum testiculatum Pa kilints-fil (Te- Putorásza
mond6d-fö) 55. Jirbe putorosze
Scandix cerefolim Turbolya Aszmaczuki
Turbalye
Chaerophyllurn bulbosum Baraboly Biriboj
Pastinaca sativa Paszternik Pasztarnák
Anethum graveolens Kapor 16o. Marir
Anethurn foeniculum Edes kömciny Molotru
Carurn carvi Red kömeny Tyim de kimp
Pirnpinella saxifraga Rfik-fark-fii ; Petreselj de kimp
Csaba-ire Pimpinelle
Apitun petroselinurn Petre'selyem Petresely
Petrensel
Apium graveolens Czeller Szelina
Rhus cotinus Szkurnpia Szkumpie
Viburnum lantana Ostormeny fa, Drimók
Ostor-nyelv-fa Dremósz
Deremoksz
Viburnum opulus Minya (ginya)-fa Kalin
Kelin
Sambucus ebulus Földi bozza Boz
Boziu
Boszu
Sz6kmik
Sambucus nigra Bozza fa Szók

149. - Brena pledeaz6 pentru etimologia slavi a lui brdncd, de care


nu se poate despArti.
154. - Dau nurnai iarbd puturoasd.
157. - Cf. magh. turbolya.
-
- Probabil Tymi(on) de...
- Cf. germ.Pimpinelle, dupá care s'a refácut cuviintul románesc
pimpinea, atestat de DD, ca singular.
- Cf. magh. petreselyem.
171. Cf. ddrmoc o ddrmoz.
177. Soc

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM 19

LATINA HONGARICA VALACHICA

Pag- 414
Tamarix germanica Tamariska r79. Tamariszk
Alsine media Tik-bdr t80. Rakovina
Linum usitatissimum Len r81. Jin

Classis VI

Hexandria

Galanthus nivalis H6-virag 182. Gyiótséj


183. Giotsél
Narcissus poeticus Narcissus virág
Allium porrum Par-hagyma P6ré
Allium sativum Fog-hagyrna Uszturój
Usztunoj
Aj
Allium scorodoprasurn Kigy6-hagyrna Aj szelbatyik
Allium ascalonicum Magyar6 hagyma r89. Hágy'sma
Allium ursintun Medve-hagyma 19o. Uszturöj urszuluj
Allium cepa Veres-hagyma r9t. Csapsi
Lilium candidum Fejér liliom Krin
Lilie álbe
Lilium bulbiferurn Tiizes lilom Lilie róse
Liliurn martagon Erdei liliom 195- Aj de padure
(Ais6r)
Erythronium dens canis Piros tavaszika Kokeséj
Veres kankos
Tulipa gesneriana Tulipán Tulipán
Omithogalum narbonense Madár-téj Luska
Asphodelus ramosus Kiraly dardátskája Aisor
Asparagus officinalis Spárga Spárge
zoz. Sparángel

Pag. 4.15
Convallaria majalis Gyöngy virag Szufletze
(Lilium convalium) Klokotzel
Mazeritye
Margáritar
(Flor domnest)
Convallaria polygonatum Kakas-fark-fii zo8. Kódá;Kokosuluj
209. Kódá rákuluj
Hyacintus orientalis Fejér Jáczint zro. Szambilla

170. - DD da' tamarised. Pentru etimologie cf. magh. tamariska.


184. - Cf. germ. Poree.
-
- 0 contaminare intre hagima qi hasma nu este exclusA.
zor. - TD, in Lexiconul budan. Cf. magh. spdrga.
208. - DespArtire incorecta datoria tipografiei.

www.dacoromanica.ro
20 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

I ATINA HUNGARICA VALACHICA

Hyacintus comosus Mezei Jáczint Csápa cs6ri


Calamus acorus Kálmus Spetihatze tarkáte
Kilmusz
Berberis vulgaris Sóska-fa Agris rás
Loranthus europaeus Fáj gyöpgy Voeszk
Gykingy-ág Veszk
Oryza sativa Ris köles 6réz
(Jr&
Rumex acutus L6-soska Steje
Steg,je
Stedse
Styevie
Rumex acetosa Mezei-sciska Makris
Rumex acetosella 1\iladár-sciska Makrisor
Colchicum autumnale Oszi kiikörtsén Brendus

Classis VII
Heptandria
Aesculus hippocastanum Vad gesztenye Kásztane káluluj

Pag. 416
Classis VIII
Octandria
Vaccinum myrtillus Asonnya Afinis; fructus
A'fene
Daphne mezereum Farkas bors Tulipin
Tuliptyén
(Lemn kfneszc)
Polygonum pistorta Kigyó gyöker Kerligetze
Kirligetze
Polygonum persicaria thinyor
Polygonum aviculare Ports-RI Portsin
245. Troszkové
Troszkotzel
Troszkot
Polygonum fagopyrum Haritska Hiritska
Pohánka

Classis IX
Enneandria
Laurus nobilis Liibör-fa 239. Liirber
Laurus sassafras Illatoz6-fa 240. Szaszszafrás

213. - DD dà calmuz, cf. germ. Kalmus.


- O contaminare a germ. Lurber Cu magh. Iiibeir-fa este foarte
probabila.
- Cf. germ. Sassafras.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILI UM 21

LATINA HUNGAR1CA VALACH1CA

Rheum undulatum Rabarbarum 241. Ravent


242. Revent

Classis X
Decandria
Dictamus albus Ezer jó 243. Frantzinella
244. Diptim

Pag. 417
Ruta graveolens Ruta; Virnantz 245. Ruta
246. Ruthe
Pyrola rotundifolia Kerek téli-zöld 247. Maerisor
Pyrola secunda Körtlike 248. Piresór
Saponaria officinalis Szappan-ffi 249. Szorponell
Dianthus caryophyllus Kerti-szeg-fri 250. Gann
Flór domnest
Sedum telephium Járbe grásze
Sedum album Kitsin 253. Olose
254. Olojse
Oxalis acetosella Apró sóska 255. Makrisor de pi-
szere
256. Makris ku trifoj
Agrostemma githago Konkoly 257. Negyine
Agrostemma coronaria Kassai ro'sa
Lychnis chalcedonica Tsillag-virág 258. Flóre de szte

Classis XI
Dodecandria (sic)
Asarum europaeum Kapott-nyak; Kerek- 259. Pópilnik
kápor 26o. Pópilnyik
261. Pópivnik
Portulaca oleracea Kövér portsin 262. Járbe grásze de
gredine
Agrimonia eupatoria Pár1640 Ttiritze mire
Euphorbia helioscopia Kutyá-téj Lapte kineluj
Euphorbia esula Kis sár-fii Alior
Euphorbia silvatica Kutya nyelvü fu Alior de padure

241. - Forma cu a nu este cunoscutri. Etimología aceea0 ca la revent;


cf. TD.
- Cf. frcintinel la incai, Vocabularium pertinens ad tria regna
naturae (Al. Borza, Dacoromania, V).
- Cf. germ. Diptam.
249. - O forml cu -r- nu atesta nici Tiktin. Pentru exemple analoage
cf. arvocat, WM., IV, x32, vargon, 1. c., IX, 182.
256. - Toate dau matt* trifoios.
262. - Cf. InsA tarbd grasef.
266. - Cf. insA alior.

www.dacoromanica.ro
22 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

I ATINA HUNGARIC I VALACHI CA

Classis XII
Icosanchia (sic)
Myrtus pimenta Minden féle fti- Aromáte de tot
szerszám féle
Pag. 418
Amygdalus persica Baratzk-fa Perszeg
Perszik
Amygdalus communis Mandola-fa Migdile
Prunus padus Vad tsersnye-fa 275. Malin
Malin al b ; fructus:
Maline
Prunus armeniaca Tengeri baratzk
Prunus cerasus Cseresn ye -fa Csirese
Prunus domestica Szilva fa Pnin
Prunus spinosa K6 kény-fa P6rumhele
(Szpin)
'Crataegus terminalis Berkenye-fa Szorb de picture
Szorb szelbitik
Crataegus oxiachantha Galagonya-fa Padutsel
Maratsine
Sorbus aucuparia Veres Berkenye 2,82. Lemn puts6sz
Sorbus domestica Barkátza-fa Szorb
lVlespilus germanica Naspolya-fa
Pyrus communis Körtvély-fa Poer; fructus:
Piire ; plurali :
Pére
Pyrus malus Alma-fa Moer
Pyrus cydonia Bis-alma Guttuj
Spiraea filipendula Varju-magyard Feritse ilbe
Spiraea ulmaria Réti legyezö 29o. Bárbe c.ipri
Rosa eglanteria Sirga ro'sa Trandafir gálbin
Rosa centifolia Kerti piros ro'sa Trandafir rus
Ruse rdse
Rosa alba Kerti fejér rd'sa Trandafir álb
(Aliis Trandefir,
regionis vero no-
strae Valachis
Trandatyr in usu
est)
Rosa canina Tsipke-ro'sa Mats& ; fnictus:
Matszisze (Male
quibusdarn Rtig
et Ruds)
Pag. 419
Rubus idoeus Mgtlna SMiU

--
267. - Traducerea expresiei respective maghiare.

293. - Cf. ruje galbene.


297. -

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILlUM 23

LATINA HUNGAR1CA VALACH1CA

Znyéure
Rubus caesius Szederj Ruds
Rtig (caulis sar-
mentosus)
Mure (fructus
ejus)
Fragaria vesca Eperj Fritge
Fréd'se
(Herbs ejus
Burjáne de fraid'se
Foj de fréd'se
Potentilla anserina Pipe-fii Szkrintitore
Potentilla reptans Ot Frunsze de tsints
desitye
Tormentilla erecta Vér gyökér Sklipetz
Tormentil
Geum urbanum Gyömbér gyökér Krentsés
(Carophyllata)

elassis XIII
Polyandria
Chelidonium majus Vare 1111116 Rosztoptisitc
Papaver rhoeas Vad-mák; Piptits- Mák rds
mtik
Papaver somniferum Mik 313. Mák
semine nigro Fekete-nnik 31,1.- Mák nyegru
semine albo Fejér-mak 315. Mák álb
Nymphaea lutea Sárga (virtigti) izi-tök 316. Plumine géi bine
Nymphaea alba Fejer vizi-tök 317- Plumine seu
318. Pltunune gibe
Tilia europaea Hars-fa; Széldok-fa 319. Tyéi
320. Thij
Caryophyllus aromaticus Szeg fii-szer 321. Girofel; Aromát
322. Kuisdre

Pag. 420
Cistus helianthemum Tetem-töld6 323. Forasztá (Hunga-
ricurn vocabulum
est)

--
307. - DA: frunzd de cinci degete, atestat la G. A. Polizu, Vocabular
romdno-german, compus s't intocmit de..., inavutit de G. Bari;iu, Brasov,
1857 (DA).
309. - Cf. germ. homentillumzen.
- Cf. tnagh. fekete mak.
- Cf. magh. felt& mak.
321. - Despfirtit gresit.

www.dacoromanica.ro
24 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANEST/ DE PLANTE

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Poenia officinalis Basa-r6'sa Busor rós


Delphinium Consolida Sarkantyu virág Toparas
(regalis);
Calcatrippa
Aconiturn napelus Clmeag
elmitk
Aquilegia vulgaris Galamb (Harang) Tsints-kcitye
virág
Nigella sativa Fekete kömény Kimén negru
Anemone hepatica (nobilis) Magyar6 Foaje de juáre
Pópilnik léporesik
Anemone pulsatilla Leány kiikörtsén Jejetz mere
Varju kikerits
Anemone nemorosa Fejér berek-virág Floare Pástelor
Clematis vitalba Venike Kurpén
Clematis recta Palatzk-fil Napratznik ku
flóre albe
Clematis integrifolia Bértse-virág K/6kutza
Adonis aestivalis Kakas-virág Kokosej de kimp
Ranunculus ficaria Arannyal-versengti Szkletsi mits
(chelidonium minus)
Ranunculus asiaticus Ránunkulus Rantinke
Ranunculus acris Réti béka-virág Fl6re brostászke
'frollius europaeus Sarga piinktist; Belbor
Ptinkiisti r6'sa
Helleborus viridis Paponya Szpun
Szpuncv
Kojul popi (in
plurali):
Koile Pope
Caltha palustris Motsár virág Szkeltsi

Classis XIV
Didynamia
Pag. 421
Teucrium chamoepitys Kalintza-fil 347. Temuitze de kimp
Teucrium scordium Vizi foghagyma 348. Usztoroj de lák
Szagu-fik
Teucritun chamoedrys Tser levelii-fil 349. Dumbetz
Teucrium polium Hegy 1)616 350. P6laj
Satureja hortens Tsombor 351. Csimbru

324. - Cf. 'irisa Inijor alb, bujor galbetz.


332. -
336. - DA crede, constatand aparitia formei la Fuss, ca e vorba de o
pronuntare saseasck'.
338. - VGD, p. 14 da scletqi, scleti, atestat de TD la Crainiceanu,
Nomenclatura romdno-latind din istoria natura/a,
341.
346. -

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABI LI UM 25

LATINA HUNGARICA VALACHI CA

Hyssopus officinal] s I's6p Iszszop


Is6p
Nepeta catana Matska-menta Ketusnitze
Lavandula spica angustifolia Levendula Lavendel
Sideritis hirsuta Tisztes-fö Szintets
Mentha silvestris L6-menta Izma de kimp
Mentha sativa Fodor menta Izma krátzi
(Crispa verticillata)
Mentha pulegium Putnok-fe Buszuj6kul fe-
celor
Biszszl6kul cser-
buluj
(Buszujok)
Glecoma hederacea Kerek nádra-fti Rótunsóre
Retuns6re
Selnike
Laminurn album Fejér bólt tsalján Urzike moárte
Betonica officinalis Seb-fii Frunsza tejturi
Bét6nfká.
Marrubium vulgare Féjér peszertze Ungunis
Jarbe flokoisze
Leonorus cardiaca Sziv-fö Crászti kokosuluj
Origanum vulgare Szö-fti; Szurok-fil Szolavor
Szolovero
Sz6viirk
Doszt

Pag. 422
Origanum majorana Majoránna 375. Magyorán
Thymas serpyllum Kakuk-fti 376. Szerpun
Szimbrits6r
Csimbru szelbi-
tyik
Melissa officinalis Kerti-meh-fil 379. Matatsfna
Melissa calamintha Erdei menta 380. Izma szelbátike
Melittis melisophilum Erdei méh-fil 381. Dobr6nike
Dobránika
Ocimum basilicum Basalicom 382. Malatsina
383. Buszujók

357. - DD qi DA atesti izmd de cdmpuri la Golescu, Insemnare a


cdldtoriei mele fdcutd In anul 1824, 1825, r826, Bucureáti, 1910. Lexiconul
budan, H, IV, 83, PP dau mintd de cdmpuri.
359. - DA, atestat in Grigoriu Rigo, Medicina populard, II ái Iarnik
Bfirseanu, Dome, 513.
364. -
367. - DA qi CA dau betonica, atestat prima oarä la Dr. N. Leon, Istoria
naturald medicaid a poporului romlin, AAR, s. II, t. XXX, Mem. Sect.
Stiintifice, Bucureti, 1903.
371. - I.-A. Candrea, Grai i suflet, I, r90 di sovir, solovor.
378. - DA, in rispunsurile primite de Hasdeu, H, II, n6; XI, 326,
XIT, 137,

www.dacoromanica.ro
26 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

LATINA HUNGAR1CA VALACHICA

Prunella vulgaris Gyék-fti Bosziák de kimp


Rhinanthus crista galli Tsengti-kor6; Lill,
Kakis-tarej Zime
Euphrasia officinalis Szem viditt6-fil Szilur
Burunutze ilbe
mike
Melampyrum arvense Tsormolya Csonnoly
Melarnpyrum nemorosum Gyerytin-alya-ffl Kerpenti
Lathraea squamaria Fogatsin 39r. Mtimi padtari
Anthirrhium linaria Len levelii-fti Jin szelbityik
Burján ki jinu
Scrophularia nodosa Fekete Tsalyán Urszike nyagre
Járbe nyagre
Orobanche major Mise-gyertya Krejelits

Classis XV

Tetradynamia
Myagrum perfoliatum Körköly 397. Lubitz
Thlaspi arvense Nyti-fil 398. Burjáne jermeluj

Pag. 4.23
Thlaspi bursa pastoris Pop-erszénnye;
Szükes fti Burjáne de frigin
Tataria hungarica Titorjan; Lippán
Tatar kenyér Kaptalan
Cochlearia armoracea Torma Hireán
Sisymbrium nasturtiuma Vizi torma 403- Brunkrutzu
aquaticum
Erysimurn officinale Nösteny szapora-fti Frunza v6jnikuluj
Rapitze
Erysimum barbarea Téli torma-ftl KnIzetze
Erysimum alliaria Hagymáz-fti Járbe de lingore
Hagyma szagu-fti
Cheirantus cheiri Sárga viola Viol
Fl6re de viole
Brassica napus Tövös répa Nip
Tyus
Brassies rapa Répa Nip retund
Brassica oleracea Kiposzta Kuréty
Várze
Sinapis arvensis Mustitr-fii Mustir

385. -
- PP si DA dau buruiand albd, TD buruienutd alba.
- Probabil un ungurism. Cf. forma ciormoiag, In care se recunoaste
sufixul -ag. Nu este exclus 0 existe 0 ciormoi, alaturi de ciormoiag.
-- Cf. magh. tcivds.
www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM 27

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Sinapis alba Kerti mustár Mustár álb


Sinapis nigra Reptsén Rápitze nyágre
Ráptyitza

CIRSHiS XVI

Monadelphia

Geranium odoratissimum Muskáta Moskatel


Geranium pratense Kék daru orru fu Gregetsul
Althea officinalis Mazola Nálbe mire
Nilbe álbe
Alcea rosea Mályva-rd'sa Nélbe mire de
gredine

Pag. 424
Malva rotundifolia Pap-fajtja Nilbe mike
Kesutz
Gossypitun herbaccum Gyapott, Pamuk Bombák
Hibiscus trionum Várju mák Mau csari

Classis XVII

Diadelphia

Fumaria officinalis Földi fast-fa Járbe de kurke


Ftimu pamun-
tuluj
Genista sagittalis Vid sárga Gerezdes Oroszáme mik
Ononis spinosa mitis Iglitze 431 Zilezitore
Seleset6re
it szudu kákuluj
Lupinus lutens Sarga fart& viola Fl6re niprále
gálbine
Phaseolus vulgaris Kards fuszulyka Fuszule ku keráts
Phaseolus nanus Gyalog fuszulyka Faszule olage
Pisum sativum Bors6 Mitzere
Lathyrus odoratus Borsdka-virág Flo3re de tamer
Lathyrus tuberosus Fadi-magyard;
Tsunya Mina
Vicia nigra L6-bors6 44o. Mazeritye
Vicia faba Bab 441. Bob

417. PP cunoa§te rapitd alba.


420.
431. Cf. Selesetoare.
433. Probabil asudul capului, desi gasim si asudul calului. Pentru sub-
stantivul asud, cf. TD, p. 118. DAD. explica din verbul a asuda. Cat priveste
trecerea lui p la k, vezi clocotei derivat de CDE, din clopotei, desi mult mai
probabila este etimologia slavii (TD, DA).

www.dacoromanica.ro
28 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

LATINA HUNGAR1CA VALACH1CA

Ervum lens Lentse Linte


Cicer arietinum H6lyag-bors6 Csicsei e
Cytisus nigricans Gereztes zanót Groszáme mire
Robinia pseudo acatia Akátz-fa Akátz
Glycyrrhiza glabra Ades-gyöker Lemn ddlcse
Raditsin chilcse
Trifolium meliotus Sárkerep; Som- Szuvulf
officinalis kor6-fia Szultsine

Pag. 425
Trifolium repens Réti fejér 16-here 450. Trifoj de lunke
álbe
Trifolium pretense Reti pir6s 16-here 455. Trifoj de lunke
r6su
Trigonella foenum graecum Bak szarvu-fti Fénugrék

Classis XVIII
Polyadelphia
Citrus medica Czitrom fa Kitrá
Citrus aurantium Narants Nitrincze
Hypericum perforatum Tseng6-fil Szunatóre
Szanitóre

C128818 XIX

Syngenesia

Tragopogon pratense Bak-szakill Fl6re szeoreluj


Scorzonera hispanica Artifolia Skorzonella
Sonchus oleraceus Nytil-káposzta; Szoszáj
Diszn6-kaposzta
Lactuca sativa Saláta Laptecse
465. Saláte
Prenanthes muralis Tolvaj seb-fd Kresztetza
Leontondon taraxum Orosz1in fog-fii Papidie; flos
hujus:
Flóre sz6ruluj
Cichorium intybus Katáng siksárie
Cik6rie
Tyikorje

443. DD 11 atesti pentru Transilvania. Cf. arom. teatire i celelalte forme


romanice in W. Meyer-Ltibke, REW.
450. -
455. -
452. - O forma asemanatoare se gfiseste si in fiance/ . Probabil ca in
cazul nostru este un latinism.
458. -
467. - Forma dialectal l din jurul Brasovului (DM.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM 29

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Cichoriurn endivia Endivi-saléta Endidi


Arectium lapa (bardanna) Keserii-lapu; Brtisztur
Bojtorjan Szkáju
Seratula tinctoria 'S6ltina Gálbentire
Serratula arvensis Zab-tövis Polomnyide
Carduus nutansj Szamár tövis Szpin
Szkin
Carduus marianus Boildog aszszsony Cird6 Mijkéj
tenyere precseszte

Pag. 426
Carlina acaulis Bába kaláts 47 Puine bábe
47 Tutjche
Cartharnus tinctorius T6t-sáfrány 47 Sofrán szelbatik
Bidens tripartita Farkas-fog 47 Dintye drákuluj
Tanacetum vulgare Varadits 48 o. Feretse
Tanacetum balsamita Bóldog aszszony 48 t. lama Májkéj
Mentája; Lapos menta percseszte
Artemisia arbotanum Isten fija 48 2. Lemnu luj
Domnu zeu
Artemisia pontica Bárány iiröm 483. Pelin de Csonik
(Absinthium romanum)
Artemisia absinthium Fejér iiröm Pelin
Artemisia vulgaris Fekete ilröm Pelin nyegru
Pelin stirp
Artemisia dracunculus Tárkony Tarkeny
Gnaphalium dioicum Parlagi gyopár Parpián
Tussilago farfara Marti lapu Podbál
Potbál
Tussilago petasites Nagy edes-lapu Brusztur dulcse
(Káptalan de cse
Senecio vulgaris Ronto-fii
Solidago virga aurea Arannyas Splinutze
mula helenium (5rmeny-fil; Nagy
(5rmeny gyöker;
Orvény-fil Jarbe máre
Bellis perennis hortensis Százszor-szép Flóre fromosze
Tagetes patula Kis olaszka Ferfen mik

-
468. - Cf. magh. endivi si germ. Endivie.
Cdrdd e cuvintul rnaghiar Cu intelesul de sabie iar plantei,
fiind din familia spinului, i s'ar putea explica numele printr'o etimologie
populari.
- Cf. magh. bdba kaldts.
-- Probabil turticd.

-
483. - Pelin de ce! mic.
- Cf. forma taran (Ardeal).
492. -
496. - DA cunoave qi forma ferfen mic, alAturi de ferfen mare.

www.dacoromanica.ro
30 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PI ANTE

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Tagetes erecta Nagy olaszka Ferfen mire


Olih-virág
Chrysanthemum leuchante- Okör szem-virág Román
muna

Pag. 427
Matricaria parthenium Kerti szék-fii Metritse
Matricaria chamomilla Mezei szék-fii Romonitze
Rumonytza
Musetzel
Anthemis cotula foetida Eb-kapor Manir kineluj
Achilea millefolium Egér fark fil Kádá szoretsuluj
Helianthus annuus Napra forg6 Flöre szöreluj
Tanyér virág gredine
Helianthus tuberosus Tsitsáka; Putzdkrépa Ptitz6ke
Centaurea cyanus Kék bilza virág Venctzele
'Sukollat; Imola 5o8. Vtmetzele
Centaurea benedicta Cird6 szánt6
(carduus benedictus)
Calendula officinalis Tiiz-virig Ru'sulitze
Viola odorata (marta) Mártziusi viola 51!. Mixsonelle
552. Viole
Viola tricolor hortensis Csiszár-szakáll Barba imperatuluj
Impatiens: Noli me tangere In-eresztii-fil Szlabanog
veg-száru

(Inssis XX

Gynandria

Orchis mascula Piros kilkörtsén 515. Poránits


Busor
Kojul popi,
plurali:
Koájele popi
Cypripedium calceolus Rig6 pohár 510. Blábornik
marianus
Aristolochia clematitis Farkas alma 520. Moril lupuluj
521. Burjine de rimpff

Pag. 42
Arum maculatum et vul- 522. Mártgetz
gare non maculatum

PP, DA au insi Marea soarelui de cdmp.


TD Il atesta la Criiniceanu sub forma ptitoard.
509. Cf. nota dela 474, pentru cardó; szantd este cuvintul maghiar
cu intelesul de lucritor
521. DD, forma mai rispindità este rempf.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM I

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Clam& XXI
Monoeria
Typha latifolia Kika-bot Pipure
'Lea maya Török-buza tengeri Kukurutz; Tran-
salpinis
Ponunb ; Molda-
vis
Popusoj
Carex pseudo-cyperus Sis; Nagy sis; Sité Rogoz
Benda alba Nyir-fa Mesztiken (Zin-
garis vocatur Me-
stetyin)
Betula alnus Eger-fa Arin
Anin
Buxus sempervirens Ta-zöld ; Puszping 53z. Csimsér
Urtica urens (minor) Arva tsalyin Urzike mik
Urzits krejets
Urtica dioica (urens maxima) Nagy-tsalyin Urzike mire
Morus alba Fejér eperj-fa Frid's de lemn alb
Monis nigra Fekete eperj-fa Frid's de lemn
nyegru
Xanthium strumarium Diszn6-magyar6
Annaranthus blitum Fster-parej Stir rnik
Amaranthus sanguinew Veres-parej Stir
Quercus robur Tölgy-fa Ste'ser
Ste'sár
Juglans regia Di6 fa NO
Fagus castanea Gesztenye-fa Kisztáne

P ag. 29
Fagus silvatica Bik-fa Fig
Carpinus betulus Gyertyin-fa Cirpin
Coryllus avellana Magyaró-fa Alun
Pinus silvestris Fejér fenyö M6lid
Pinus abies Szemerke fenyö Braid
Ricnus communis Tsuda-fa; Kerti
berseny JAI-be bojerilor
Cucurbita langenaria Sziv6-tölc Tigva
Tigve
55z. Lop6
Cucurbita pepo Tök; Diszn6-dinnye Lubenitze
Bosztan
Cucurbita verrucosa Stir-tifok Lubenitze holni-
rosze
Cucurbita citrulus Görög-dinnye Pepen grecseszk

Dupl magh. felt& eperj fa.


Dupd magh. fekete epetj fa.
551. Cf. magh. lopé i lopotdk tigN ».

www.dacoromanica.ro
12 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMINESTI DE PLANTE

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Cucumis melo Dinnye Pepen


Pepin
Cucumis sativus Ugorka Knisznivetz
Bryonia alba Földi-tök Kukurbetze
Kurkubetze

Classis XXII
Dioecia

Salix Szálcse
Salix purpurea Tsigolya fa Reketye
Salix cinerea Rakottya; Rekettye Reketye
Viscum album Fejér gyöngy-ág Veszk
Pistacia vera Pistáka dió Fisikár
Spinacia oleracea Spinitz Spinatze
Cannabis sativa Kender Kinepa
Humulus lupulus Kom16 Himéj (quibusdan
Lupulus femina
tantum vocatur
Himej Lupulus
mas yero Kurpen ;
sed Kurpen pro-.
prievaletvitalbam.
Serrnentum Lu-
puli nominatur
Jitze sive Vúne de
himéj)
Pag. 430
Smilax sarsaparilla Szártsa Szártse
Populus alba, tremula, nigra Nyar-fa Plop
Mercurialis cannua Has lágyitó-fil Bri
Szlobonov
Juniperus communis Gyalog-fenyö Synap
Bors-fenyö
Taxus baccata Tisza-fenyö Tisze

Classis XXIII
Polygamia
Veratrum album Nagy zászpa Szteregoje
helleborus albus) Zilszpa Sztrig6e
Acer pseudo-platanus Javor-fa Páltin seu
Páltyin

Cf. magh. spinatze.


568. Cf. insft hemei la *u-leal (Al. Bor7a, DR, V) i verbul a himei
in DA.
573. Cf. fneapdt, mare, PP, II, 280, CA fneap, Transilvania qi BAnat.

www.dacoromanica.ro
NOMINA VEGETABILIUM 33

LATINA HUNGARICA VALACHICA

Acer campestre Juhar-fa; Fodor 'Sugásztru


Jávor Dsugrászt
Fraxinus excelsior Köris-fa 58i. Fraszen
Fraszin
Ceratonia siliqua Sz. János kenyerc Roskové
Ficus carica Fige Szmokine

Classis XXIV

Cryptogamia

Equisetum arvense Fentö-fii; Lö-fark-fii Kochi káluluj


Barbá szászuluj
Pteris aquilina Szárnyas órdögborda Férege
Férige
Asplenium scolopendrium Szarvas-nyelvii-fii Linbi cerbuluj
Linbá vecsene
595. Linbá veschi

Pa 431
Polypodium vulgai( K6-Mé2 Virczid'sa
Ferukutze
Polypodium filix mas et (5rdög-borda 594.. Férege
femina Szpátá drikulúj
Lycopodium c/avatum Idi fenyö Brenká urszuluj
Lycopodium selago Serke-fil; Részeg NotCite
György föve
Lichen pulmonarius Muszt de lemne
Muszt de pe ko-
páts
Tremella aurícula Bozza-fa-gomba Burete de szök
judae
Agaricus cantarellus itóka-gomba;
Sárga vargánya box. Burete galbine
Agaricus lactifluus Kinyér-gomba Burete dulcse
Agaricus piperatus Kesertit-gomba Burete acre
Agaricus campestris Tseperke-gomba Burete de kimp
Agaricus violaceus Kék-bátu-gomba Burete vunete
Agaricus equestris Ur-gomba 6o6. Burete domnest
Boletus bovinus Medve-gomba Minetirke urs-
zászke, in plurali:
Mineterts urszes
Phalus esculentus Siiveg gomba; Sz.
György-gomba Csucsulétz
Lycoperdon cervinum Szarvas-gomba Burete cserbilor
Lycoperdon bovista Peheteg; Pöffeteg 61x. Besina káluluj

-
Ortografie bizará.
598. Cale dupi maghiarl, unde fa insemneazi i lemn" i arbore".
604. DA, DD.

www.dacoromanica.ro
34 PRIMA LISTA A NUMELOR ROMANESTI DE PLANTE

LATINA HUNGAR I CA VA LACH ICA

Addenda
Agancus Tisza-fa-gomba 6'2. Burete de záde
Keserii Cseh-tapló

Pag. 432
Dactylus (fructus Paimae) Pálma-szilva Kurz-mile
Macis Szeretsen dió virág Fronzesore
Manna Manna 6x5. Manna
Nux moschata Szeretsen-dió 6x6. Nuksore
Opium (5piom Affion
Oculus betulae Nyir-fa-riigy Mugur de Mesz-
tiken
Oculus populi Nyár-fa-rilgy Mugur de plóp
Oculus quercus Tölgy-fa-riigy Mugur de goron

612. DA II atestä in Lex. budan.

www.dacoromanica.ro
INDICE
de cuvintele discutate in note

ilior de padure 266 gregetsul 420 pitzóke 5o6


i szudu kákuluj 433 higy'sma 189 rápitze nyágre 417
aurikel 8o heráne 41 ravent 241
belbor 341 himéj 568 resintyine 119
bétóniki 367 hirundinér 129 ruse rise 293
brena urszuluj 149 holbure mike 84 silis 19
burete de kimp 6o4 járbe grásze de gredine sarlij 22
burete de zide 612 262 selnike 364
burjáne de frids'e 304 jirbe lutátje 76 scorzonella 458
burjine de rimpff 521 járbe lujtátel 77 selesetóre 432
burján ki jinu 393 jejetz mere 332 SMill 297
burunutze ilbe mike 388 ingbér 3 sofrin szelbatik 478
busor rós 324 izma de kinnp 357 spirge 201
buszujókul fécelor 359 kálmusz 213 spinitze 566
cird6 Májkéi precseszte kaptalan de ese gilbin 93 szaszszafris 240
475 kiptalan de cse mire 492 szinsziéne de padure 51
cárd6 szánt6 509 kl6kutza 336 szkeltsi 346
csicsere 443 linbi veschi 591 szkletsi mits 338
csikorie de járne 27 /0p6 551 szolavor 371
csimbru szelbityik 378 lubenitze buburosze 554 szorb de padire 278
csormoly 389 hip 385 szorb szelbátik 279
damarhindi 28 Iiirber 239 szorponell 249
deremoksz 171 mik ilb 315 synap 573
diptim 244 milt nyegru 314 tamariszk 171)
djentziin 135 makris ku trifoj 256 tarkeny 487
dtuninitze 82 mintsíme 59 tobák de rotund 103
endidi 468 morkur 143 torrnentil 309
fénugrék 452 morkur de kimss 145 trifoj de lunke ilbe 450
ferfen mik 406 muszt de lemne 598 trifoj de lunke r6su 451
fisikár 565 nip retund 412 turbalye 157
flore kodruluj 105 nuka de lák 63 tutjche 477
fleore sz6reluj de gredine pe/in de Csemik 483 tyikorje 467
505 pelin stirp 486 tyim de kimp 162
foj de frid'se 305 pepen grecseszk 555 tyus 411
frid's de lemn alb 535 petresely 165 usztur6j urszuluj 190
fréd's de lernn nyegru petreselj de kimp 163 vilerifin 26
536 pimpinelle 164 ver6nike 12
frantzinella 243 puine babe 476 virczid'sa 592
frunsze de tsints desitye piré 184 zilezitore 431
307 putorisza 154

www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
Pag.

Introducere 5

Grafia. Fonetica . 7
Vocalismul : 8. Redarea vocalei a: 8, d: 8. Confuzia
8. Redarea vocalelor e, i, î, o, u: 8. Diftongii: 9. Con-
sonantismul : 9. Redarea lui k, 9. Consoanele
muiate: to. Situatia labialelor : m.1 > k' : Io. v> y: to.
Alterarea lui p: io. m io. Dentalele io. Confuzia
intre surde i sonore:

Morfologia
Lipsa articolului: ii. Lipsa acordului : i i.

Lexicul . . ............. .
Influenta germana i ungara : i i.

Lista prescurtarilor 12

Nomina vegetabilium 13

Indice de cuvinte'e discutate in note . 35

www.dacoromanica.ro
lviONITORIM OFICIAL Si
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NATIONALA
BUCURESTI-1942

www.dacoromanica.ro
EINAR MUNKSGAARD, 6, NORREGADE, COPENHAGUE
BULLETIN LINGUISTIQUE, publié par A. ROSETTI. Tome I. 1933. In 80, 124 pages 20 fr.
Tome II. 1934. In 8°, 250 pages . . . . ......... . . . . épaisé

Tome III. 193g. In 8°, 196 pages . 40 fr


SOMMAIRE: A. ROSETTI, Sur la théorie de la syllabe. A. GRAUR, Notes sur les diph-
tongues en roumain. J. BYCK, Sur l'impératif en roumain. A. GRAUR et A. RO-
SETTI, Sur le traitement des groupes lat. ct et cs en roumain. A. ROSETTI, Con-
tributions It l'analyse physiologique et à l'histoire des voyelles roumaines d et f. En-
que tes linguistiques du Laboratoire de phonétique expérimentale de la Faculté des
Lettres de Bucarest, III. LAPUJUL DE SUS, par D. $ANDRU. MÉLANGES:
A. GRAUR, Une nouvelle marque de ph.iel dans la flexion verbale roumaine. -re
et -rd facultatifs. Notes sur les e mots tsiganes en roumain D. Tsig. suvara.
Roum. Rurally. J. BYCK, Sur les changements de conjugaison en roumain. L'al-
ternance WI. COMPTES RENDUS: ALF LOMBARD, La prononciation du rou-
main (A. GRAUR). B. CONEV, Istorija na balgarskij ezik, II (A. GRAIJR).

Tome IV. 1936. In 8°, 208 pages 40 fr.


SOMMAIRE: IORGU IORDAN, Mote savants et mots populaires. MATHIEU NICOLAU,
Remarques sur les origines des formes périphrastiques passives et actives des langues
- romanes. A. GRAUR, Coup d'oeil sur la linguistique balkanique. A. GRAUR et A.
ROSETTI, Sur le traitement de lat. 1 double en roumain. A. ROSETTI, Sur le pas-
sage de lat. et el. méridional o inaccentué à d en roumain. A. GRAUR, Notes d'éty-
mologie roumaine. Enquétes linguistiques du Laboratoire de phonétique expéri
mentale de la Faculté des Lettres de Bucarest, IV. Le BIHOR, par D. SANDRU.
MÉLANGES: LEO SPITZER, Duceti-vd-ti, duce-vd-lé. A. GRAUR et A. RO-
SETTI, A propos du traitement des groupes lat. cl et cs en roumain. A. GRAUR,
Sur une question de méthode. Sur les changements de conjugaison en roumain.
Sur quelques types de calques. Influence du vocatif sur le nominatif. Notes sur
les mots tsiganes en roumain o. J. BYCK, Doubles désinences en roumain. NECRO-
LOGIE : A. MEILLET, H. TIKTIN, W. MEYER-LOBKE (A. R.).

Tome V. 1937. In 8°, 270 pages . .... ... . 60 fr.


SOMMAIRE: A. GRAUR, Sur le genre neutre en roumain. A. ROSETTI, A propos de
Pinterprétation des graphics doubles dans les textes écrits. J. BYCK, L'emploi affectif
du pronom personnel en roumain. A. ROSETTI, Sur quelques particularités du trai-
tement de l'e latin en roumain. A. ROSETTI, Sur l'origine de l'-d au participe rou-
main. J. BYCK, Désagréable" comme moyen de renforcement. A. GRAUR, Notes
d'étymologie roumaine. A. GRAUR, Corrections roumaines au BELT,. Enquétes linguis-
tiques du Laboratoire de phonétique expérimentale de Is Faculté des Lettres de Bu-
carest, V. VALUE DE L'ALMAJ, par D. $ANDRU. MÉLANGES: LEO SPITZER,
L'expression a fdgddui marea cu sarea. JERZY KURYLOWICZ, A propos des temps
composes en roman. A. ROSETTI, Classification des voyelles roumaines. GR. NAN.
DR1$, Sur la postposition du pronom personnel en roumain. DISCUSSIONS: A.
GRAUR, Autour de l'article postpos 6. A. GRAUR et A. ROSETTI, A propos du
traitement des groupes lat. ct et es en roumain. A. ROSETTI, Sur dr. jupfn. A. GRAUR,
Notes sur quelques mots d'argot. COMPTES RENDUS: GUNNAR GUNNARSSON,
Das slavische Wort far Kirche (A. ROSETTI). INDEX DES TOMES I-V, par C.
RACOVITA.

Tome VI, 1938. In 8°, 272 pages . .. .. . 60 fr.


SOMMAIRE: A. GRAUR et A. ROSETTI, Esquisse d'une phonologic du roumain.
IORGU IORDAN, Notes de toponymie roumaine. A. GRAUR, Les verbes rd-
fléchis o en rouma in. C. RACOVITA, L'article en russe. A. GRAUR, Notes d'éty-
mologie rournaine. Enquetes linguistiques du Laborato ire de phonétique expérimen-
tale de la Faculté des Lettres de Bucarest, VI. District de NASAUD, par D.
$ANDRU, MELANGES: LEO SPITZER La famille de mots mattus en roman. -
Quelques paralléles turcs pour des phénoménes syntaxiques rouma ins. C. RACO-
VITA, Notes sur le bilinguisme. A. ROSETTI, Sur le problème de la syllabe.A
propos de l'origine de l'-d au participe rouma in. A. GRAUR, Sur le thrace
DISCUSSIONS LEO SPITZER, Vine el tata. Remarques sur Bulletin Linguistique,
:

V. A. ROSETTI, Sur le traitement de lat. e devant voyelle antérieure en roumain. A.


GRAUR, Encore sur le neutre roumain. NÉCROLOGIE: OVIDE DENSUSIANU. N.
TRVBETZKOY (A. R.). LJUBOMIR MILETIO (C. R.). MATHIEU NICOLAU (A.
G.). COMPTES RENDUS: M. KREPINSKY, Influence slave sur le verbe roumain (A.
GRAUR). D. CARACOSTEA, O problema de versificatie romineasca (A. ROSETT I).

www.dacoromanica.ro
EINAR MUNKSGAARD, 6, NORREGADE, COPENHAGUE

Tome VII. 1939. In 8°, /96 pages 60 fr.


SOIVIIVIAIRE: ALF LOMBARD, Le futur roumiin dis type o sa ant. IORGU IORDAN,
L'emploi du datif en rourniiin actuel. EUGEN SEIDEL, Zu den Funktionen der
Vergangenheitstempora im Rumiinischen. HARRY A. ROSITZKE, Remarques sur
la duree des voyelles accentuées du rournain. C. RACOVITA,, Travail et s souf-
trance s. A. ROSETTI, Sur la definition du phoneme. A. GRAUR, Contributions
l'étude des noms de personne en rournain; s. Les noms en -oiu; 2. Les noms en
-u; 3. Les noms en -ulescu. A. ROSETTI, Sur les causes de Is diphtongaison spon-
tande. A. ROSETTI, Slavo-romanica: s. La diphtongsison de l'e initial en roumain;
a. Le traitement des diphtongues à liquides du slave méridional en routnain. A.
GRAUR, Notes d'étymologie roumaine. J. BYCK, Etudes de syntax° et de sty-
listique roumaines: i. L'accord du verbe avec l'objet ; 2. Ca acela en fonction de
qualificatif; 3. Le datif en fonction de locatif; 4. Cu tot avec". MELANGES:
LEO SPITZER, Addition a vine el tata (BL, VI, 239 .3.). A. GRAUR, Altemance
vocalique et desinence.-Alternance vocalique provoquée par la derivation.-Roum.
ja el ea - phonologiquement identiques ?-Refections Etymologiques dues it l'évo-
lution semantique.-vre-o en fonction negative.-Le pronom personnel en fonction
verbale. -Calque et étymologie popula ire.- Notes sur le b ilinguisme. DISCUSSIONS.
A. GRAUR, Sur le rhotacisme.- Sur quelques formes de pluriel.-A tanca-la ptine.
A. ROSETTI, Sur le traitement des groupes lat. cl et ca en roumain. NECRO-
LOGIE: NICOLAS DRAGANU (A. R.). COMPTES RENDUS: L. GALDI, Les
mots d'origine neo-grecque 'en roumain it l'époque. des Phanariotes (A. GRAUR).
DIMITRIE ACREA, Palataliaarea labialelor In limba romänä (A. ROSETTI):
Tome VIII. 1940.'In 8° 183 pages 8 Co.. dan.'
SOMMAIRE: EUGEN SEIDEL, Zu den Funktionen des Artikels (voraugsweise an '
ruminischem, französischen, englischen und deutschen Material. 'MR einem Excurs
tiber das Oechische. IORGU JORDAN, Les denominations du * crane s d'apres
l'Atlas linguistique roumain (I, carte 7). INGEBORG SEIDEL-SLOTTY, s Hyper-
trophies der Pronomina im Rumänischen. C. RACOVITA, Sur le genre personnel
en roumain. A. ROSETTI, Slavo-romanica. III, Sur dr., mr. ma* * cent D. IV, Dr.
contabu, cumatra e compere, commere s. V, Sur lo tfaitement de v. si. -den roumain.
C. RACOV/TA, Notes d'étymologie slavo-roumaine. DISCUSSIONS: A. ROSETT I,
Sur la valeur impressive et expressive de l'- j dans la poésie roumaine. EUGEN
SEIDEL tiber de Gslenkspartikel i-n Rumlini3chen. COMPTES RENDUS:
JRYILI WICHMANN, Wörterbuch der ungarischen Moldaner Nordcsinz6 und des
Hétfaluer Csáng6dialektes nebst Grammati 4aEschen Aufacichnungen und Texten aus
dem Nordcsáng,6dialekt (SE'VER POP). HEINZ WISSEMANN, Die Syntax- der
nominalen Determination im Grossrussischen (C. RACOVITA). DIMITRIE GUSTS',
Problema sociologiei; &stem si metode (A. ROSETTI).
Tome IX, 5941. In 8°, izs pages 8 Cour. dan.
SOMMAIRE: EUGEN SEIDEL, Aufgaben und Methoden der etymologise!) en Forschung.
GEORGES STRAKA, Voyelle et consonne. INGEBORG SEIDEL-SLOTTY, Ety-
mologische Formeln und Figuren im Rumtinischen. IORGU JORDAN; ies
lexicologie roumaine. A. ROSETTI, Sur quelques termes du claeo-rourn*,_ relatifs
it la propriété terrienne. B. CAZACU, Le denominations ro' .naines .1u foie et de.3
pou.nons d'apres l'ALR. A. ROSETTI, Slavo-romanica. 'Vs, Sur le daco-slave. V.
SCURTU, Le rhotacisrne dans la region d'Ugocea (dep. Satu-Mare). MELANGES:
B.-0. UNBEGAUN, Notes d'argot roumain. EUGEN SEIDEL, Romanisches
Völkertum" sprachwissenschaftlich gesehen. A. ROSETTJ, Classification des
voyelles rotimaines. EUGEN SEIDEL, Der gegenwärtige Stand der rumlinischen
und allgemeinen Artikelprobleme.

INSTITUTUL DE LINGUISTICA ROMANA


7, STR, EDGAR QUINET - BUCURESTI, I,
, SOCIETATEA ROMANA DE LINGUISTICA

Seria I. Memorii, a.
IORGU IORDAN, Nicolat DrAgaitu (1884-1939)
Lei 50.

C. 79.289. M. 0., Imprimeria Nationala

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și