Sunteți pe pagina 1din 292

Codicele Bratul

Referenti: Prof. dr. VASILE ARVINTE


Prof. dr. VASILE D. rARA

Editie
, de text
de
ALEXANDRU GAFTON

Redactor: MARIANA PRICOP


Coperta: AL. CVASNAI

ISBN 973-8243-78-5

© EDITURA UNIVERSITATII ,,ALEXANDRU lOAN CUZA", 2003


I A ~ I, STRADA pACURARI NR. 9, TELEFONIFAX: 0232-314947

EDITURA UNIVERSITATII "ALEXANDRU lOAN CUZA"


IA$I-2003

,"r"
'.. 1758980
/BIBLIOTECA
((. 'ACADl<~MIEI *
ROMANE

Nota asupra edi!iei

1. Transcrierea textelor prezentei editii are in vedere, in primul rind, necesitatea


redarii cu fidelitate a unor texte apartinind altui secol, in vederea studierii lor sub
aspect filologic ~i lingvisticl.·Transpunerea acestor texte in alt alfabet dedt cel in
care au fost ele scrise, ~i pentru cititorii altei perioade din evolu!ia limbii romane, a
!acut ca, la diferite nivele, sa apara concesii !acute sistemului actual de scriere fo-
nematica ~i normelor sale ortografice. Fara a putea ~ti exact cum ar fi actionat
scriptorii secolului al XVI-lea daca ar fi avut la indemina sistemul actual de scriere
~i normele ortografice actuale, in suficient de multe situatii a aparut necesitatea
unor optiuni pe care editorul le-a racut in functie de normele actuale (respectind
mai ales principiile sintactic ~i simbolic), orientat insa de diferite elemente carac-
teristice epocii in care au fost redactate textele.
Incercarea de a ajunge la limba textelor, rara a se distruge imaginea lor grafica
s-a lovit de variate dificultati carora editorul a incercat sa Ie gaseasca solutiile cu
gradul cel mai ridicat de compatibilitate, atlt sub aspect filologic, cit ~i practic. De
aceea, este posibil ca, uneori, cel putin aparent, solutiile sale sa para eclectice ~i
lipsite de coerenta pe care 0 analiza mai putin atenta le-ar da. Concentrarea edito-
rului asupra scriptorului ~i a textului sau a putut uneori sa-l departeze pe cel dintii
de cititor, rara a avea garantia ca astfel s-a apropiat corect de text. Raminind ca
Des~rierea CIP a Bibliotecii Naponale a Romaniei
Codlcele. Bratull ed. de text de Alexandru Gafton. _ I '. explicatii mai amanuntite sa fie oferite in Studiu, in cele ce urmeaza se fac nece-
Edltura Umversitiilii ,,AI. I. Cuza" 2003 a~l . sarele precizari de ordin generae.
Bibliogr. '
ISBN 973-8243-78-5

I. Gafton, Alexandru (ed.) 1 Principalul text transcris este Codicele Bratul (CB), text insotit de facsimil. Anexa cuprinde,
intocmai ca ~i in cazul precedent, a~a-numitul Apostol Iorga (AI); ambele texte au beneficiat de
22
acela~i tratament din partea editorului. Transcrierea CB este insotita de transcrierea Codicelui voro-
nelean (cv) ~i a Praxiului coresian (cp), operate de catre autorul editiei, dupa facsimilele din editiile
Mariana Costinescu, respectiv Ion Bianu (v. Sigle ~i bibliograjie).
2 Pentru discutarea chestiunilor de ordin lingvistic, precum ~i a celor ridicate de traducere, v. AI.
Gafton, Evolufia limbii romiine prin traduceri biblice din secolul al XVI-lea. Studiu lingvistic asupra
Codicelui Bratul in compara{ie cu Codicele Voronelean, Praxiul Coresian ~i Apostolullorga, Ia~i,
2001.
VI CODICELE BRATUL NOTA ASUPRA EDITIEI VII

2. Intrucit semnele de punctuatie din manuscrise ~i din tiparitura sint distribuite Isac, Haran, Sarra apar notate Isaac (cP- 25115) sau Isac (cP- 25116), Saara (CB-
in ~a fel incit nu ofera indicii asupra segmentarii textelor, cele folosite in trans- 312/14) etc., adica respectindu-se grafiile din diferitele locuri in care aceste sub-
crieri sint cele cerute de continutul textelor ~i conforme cu normele actuale de stantive apar. De~i, in general, au fost urmate principiile ortografice actuale, voca-
punctuatie. Notarea acestora s-a racut in functie de anumite necesitati, acordindu-se lei e nu i s-a notat preiotarea, respectindu-se normele de scriere care guverneaza
atentie posibilitatii (atunci cind aceasta exista) ca scriptorul sa nu fi inteles cQrect textele vechi (~i care pot fi constatate, de altfel, pina in secolul al XX-lea). Pe de
textul, chiar ~i datorita unei segmentari gre~ite a acestuia, sub aspectul in discutie. alta parte, de~i s-a notat preiotarea pentru vocala a, au fost operate simplificari,
In general, editorul a incercat sa nu intervina, nici pe aceasta cale, in text, refuzind precum in cazul sufixului slavon de imperfect -aa, cu toate ca editorul este incre-
capcana modemizarii ori a modificarii in acest fel a textului. Principala grija a fost dint at ca, pentru textul CB, se poate afirma prezenta unei tendinte manifeste de a
aceea de a nu spori segmentele obscure ori gre~ite din text, rara, insa, a lamuri ceea introduce, sau doar de a respecta, 0 anumita norma asumata de scriptorul acelui
ce nu se poate ~ti cum a fost inteles de catre scriptor. text. Optiunea a fost hotarita de unele considerente de ordin practic, precum ~i de
. 3. Slovele suprascrise, precum ~i cele lipsa datorita unor prescurtari uzuale in posibilitatea reala ~i de temeiurile gasite in a opera aceasta simplificare ~i corec-
epoca au fost trecute in rind, respectiv completate, rara a se semnala acest lucru in tura. Tendinta, insa, trebuie semnalata ~i retinuta.
transcriere. Situatiile in care aceasta operatiune a solicitat unele optiuni din partea 6. Capurile ~i versetele sint notate luindu-se ca reper textul Noului Testament
editorului, oPtiuni incadrabile in citeva categorii ~i reprezentate prin suficient de din editia greco-latina siglata Vulgata. Referirile la versiunea slavona privesc
multe situatii concrete, pot fi verificate in subsectiunea care prezinta caracteristicile versiunea din CB, a~a cum cele privitoare la AI privesc versiunea intercalata acolo.
grafice ale textelor, tipurile de gre~eli inregistrate etc. Nu s-au notat semne precum Zacealele, precum ~i toate locurile notate in manuscris ca incheind 0 (sub)sectiune
accentele, spiritete, iericul, paiericul, chendima, deoarece ele nu prezinta interes a textului biblic, au fost semnalate prin O. Nu s-au notat elementele care au fost
din perspectiva studiului de falii, atit timp cit notarea lor in manuscris s-a racut, de considerate a fi exterioare textului propriu-zis, precum cele citeva indicatii ale
regula, aleatoriu sau conform altor criterii decit celor cerute de limba romana scriptorilor, ele apaqinind manuscriselor, respectiv tipariturii, analiza lor sub aspect
(cazul accentului ascutit sau al chendimei). lingvistic nefiind de natura sa imbogateasca datele ~i concluziile deja obtinute.
4. Slovele omise de copist sint completate ~i marcate prin [ ] numai in cazurile Ghilimelele " " incadreaza fragmentele care contin vorbire directa. Ghilimelele « »
in care editorul a considerat ca i~i poate asuma raspunderea unei astfel de inter- incadreaza citatul in citat. Sublinierile se refera la pasaje citate de catre personaje
ventii. Slovele in plus, lipsite de valori fonetice, au fost eliminate in urma unor ale povestirii ~i care cuprind fragmente (de regula, citate) din alte carli biblice. Pa-
temeinice analize. Situatiile de acest fel sint discutate in cadrul Studiului filologic. rantezele ( ... ) marcheaza locurile ilizibile sau lipsa din manuscrise ~i din tiparitura.
Intrucit lucrarea contine intregul text facsimilae, 0 verificare a transcrierii, impreu- 7. Poqiunile de text neconcordante intre CB (Codicele Bratul), pe de 0 parte,
na cu urmarirea unor particularitati ale textului de la 1559-1560, fiind u~or de textul slavon, ~i cel greco-latin, pe de alta parte, au fost evidentiate, de cele mai
. realizat, pentru a nu se incarca inutil transcrierea, s-a procedat la unele simplificari. multe ori, in note de subsol. Pentru fragmentele din Psaltire ~i din alte texte biblice
Rolul simplificarilor a fost acela de a permite aparitia in textele transcrise a unor la care se face referire in CB exista trimiteri. Fiecare exemplu citat din versiunile
elemente, a caror prezen!ii a fost considerata necesara, precum ~i u~urarea lecturii Apostolului secolului al XVI-lea contine 0 trimitere catre textul din care a fost
in vederea studierii textelor. Din acest motiv se cuvin racute unele precizari. extras indicindu-se cartea biblica, capul ~i versetul. In cazul Psalmilor, subsolul
S. Exista unele cazuri concrete in care interventiile editorului nu au fost foarte contine ~i transcrierea din PS.S, editia I.-A. Candrea. Cit prive~te numerotarea
consecvente acordind preponderenta diferitor criterii. Spre exemplu, numele apos- :salmilor, se are in vedere ~i cea din B. Jer. In cazurile in care, din discutia purtata
tolului Petru este notat cu constanta astfel, de~i nu intotdeauna grafia din CB 0 per- l~ St~~iu, provenienta exemplului oferit este viidita, sigla textului poate lipsi. in
mite, in vreme ce alte substantive din aceea~i categorie (antroponime, etnonime, sl.tuatllie in care se ofera exemple din CB, dintr-o poqiune de text a carui prove-
toponime) sint notate a~a cum apar in texte, considerindu-se di scriptorul nu era menta nu a fost identificata, sau nu are un corespondent in Vulgata, trimiterile se
familiarizat cu aces tea ori abia lua cuno~tinta de ele. In aceste cazuri, fidelitatea fac indicindu-se pagina ~i rindul din manuscrisul editat. Acela~i tip de trimitere a
fata de texte este maxima. Numele sfintului Stefan este astfel notat de fiecare data, fost utilizat in subcapitolul privitor la grafie.
de~i apare scris cu constanta conform normelor ortografice slavone. Nume precum 8. 0 ultima precizare se cuvine racuta in legatura cu 0 aparenta carenta a editiei
d~ fata. Spre deosebire de alte editii de text vechi, CB nu contine un Indice de cu-
3 in proeesul fotoeopierii, miirimea textelor a fost redusii eu cea 35%. Vlnte. Faptul poate fi oarecum stinjenitor pentru cercetatori ~i poate fi considerat in
VIII CODICELE BRATUL

diferite feluri de catre filologi. Autorul editiei tine sa precizeze ca a intocmit un ast-
fel de instrument. Deosebit de intins, Indicele rezultat inglobeaza toate ocurentele
tuturor cuvintelor din cele patru texte in discutie. Ordinea acestora este alfabetica,
cu precizarea clasei lexico-gramaticale a cuvintului, nu de putine ori, lucru destul
de anevoios deoarece textele contin cuvinte cu valori gramaticale asupra carora
este greu sa se convina tara dubii. Fiecare cuvint este preze~t prin toa~e formele
sub care apare in texte, insotit de trimiterile corespunzatoare. Intrucit eXlsta destul
de multe cuvinte care apar in texte cu diferite valori (uneori acela~i titlu de dictio-
nar, alteori titluri diferite), Indicele se apropie deja de un picfionar.
Obtinind extrem de greu, dupa ani, ~ansa de a publica editia de text, autorul
Studiu filologic
editiei a optat pentru publicarea separata ~i ulterioara a Indicelui.

O. Consideratii de ordin general


asupra textelor studiate

Datele pina acum cunoscute indica, pentru secolul al XVI-lea romanesc, exis-
tenta a patru versiuni ale Apostolului: Codicele Bratul (CB), Codicele voronefean
(cv), Praxiul coresian (cp) ~i Apostolul Iorga (AI). De intinderi diferite, provenind
din mai multe arii lingvistice ~i prezentind sensibile diferente sub aspect lingvistic,
filologic ~i paleografic, aceste patru texte prezinta urme certe ale relatiilor de filia-
tie afirmate ~i demonstrate de mai multi cercetatori romani I.

I V. mai ales, N. Iorga, CUeva documente de cea mai veche limbii romdneascii (sec. al XV-lea ~i
al XVI-lea), in AA, s. II, Mem. Sect. Lit., XXVIII (1906), p. 100-105; AI. Rosetti, Lexieul Apostolului
lui Coresi In raport eu eel al Codicelui Vorone{ean, in GS, I (1923), p. 100-106; St. Pa~ca, Probleme
in legiiturii eu inceputurile scrisului romdnesc. Versiunile romdnqti din seeolul al XVI-lea ale "A-
postolului", in CL, II (1957), p. 49-54; P.P. Panaitescu, jnceputurile ~i biruinta scrisului in limba ro-
manii, Editura Academiei, Bucure~ti, 1965, p. 127 ~i urrn.; I. Ghetie, Cu privire la textele sla-
vo-romdne in traducerea interlinearii din secolele al XVI-lea ~i al XVII-lea, in LR, XVII (1968), p.
75-78; G. Mihaila, Problemele editiirii ~i studierii textelor bilingve slavo-romane din sec. al XVI-lea,
in Actele eelui de-al XII-lea Congres Interna/ional de Lingvisticii ~i Filologie romanicii (Bucure~ti,
15-20 aprilie), vol. II, Editura Academiei, Bucure~ti, 1971, p. 93-99; G. Mihaila, Fragmentul de
Apostol slavo-roman din eolec{ia N. Iorga, p. 250-260, In G. Mihaila, Contribu{ii la istoria culturii ~i
literaturii romane veehi, Editura Minerva, Bucure~ti, 1972; G. Mihaila, Observatii asupra manu-
scrisului slavo-roman al popii Bratul (1559-1560), In SLLF, II (1972), p. 301-345; G. Mihaila, Primul
manuscris romdnesc precoresian datat: Codicele popii Bratul din Bra:;ov (1559-1560) ~i sursele sale,
in Mihaila Studii, p. 59-103; AI Mare~, Apostolul lorga :;i cele mai vechi versiuni romdne~ti al
Apostoluilli, In LR, XXV (1976), p. 505-513; Mariana Costinescu, Versillnile din seeolill al XVI-lea
ale Apostolillui. Probleme de filia/ie :;i localizare, In volumul coordonat de I. Ghetie, Cele mai vechi
texte romdne:;ti. Contribu/ii filologice ~i lingvistice, Bucure~ti, 1982, p. 93-145; AI. Mare~, Datarea
Codicelu; Vorone{ean, In LR, XXXI (1982), p. 41-50.
x CODICELE BRATUL
SWDrD FlLOLOGIC XI

0.1. Principalul manuscris care face obiectul prezentei editii a fost descoperit de din: Epistola a doua catre corinteni, Evangheliile dupa Matei, loan, precum ~i din
ditre Gr. Cretu, la minastirea Sucevita, dupa descoperirea de catre acela~i a ma- alte texte cu caracter sacru (Psalmul necanonic 151, Omilia pentru Pa~ti etc.).
nuscrisului C~dicelui voronefean, adica dupa 1870. De~i a copiat fidel manuscrisul Manuscrisul mai contine doua retete populare ~i 0 formula magica4 .
slavo-roman descoperit, filologul roman a Iacut unele sublinieri ~i insemnari pe privitor la autorul manuscrisului, sinteza a tot ceea ce s-a spus se afla intr-o
manuscrisul din secolul al XVI-lea ~i a numerotat fiecare pagina. De asemenea, a constructie teoretica destul de larg raspindita ~i care apare Intr-un studiu anterior
urmat numerotarea capurilor, cu romane ~i arabe de data aceasta, a Iacut unele in- amintit5.' Pentru autorul articolului, care vorbe~te despre "personalitatea copistului"
semnari marginale semnalind uneori lipsa unor versete din CB, a marc at, in text, ca des pre ceva u~or de cunoscut6 , Bratul "ne este intrudtva cunoscut ca Iadnd
unele forme pe care le-a considerat demne de atentie, a Iacut "completari" ~i "co- parte din cercul preotilor carturari de la Bra~ov ~i din imprejurimi, nu numai din
recturi" in textul slavon etc. Dupa moartea sa, textul ajunge la Gh. Carda~, care 11 insemnarea sa ( ... ) ci ~i dintr-o alta insemnare pe un Molitvenic, copiat in 1452-
face cunoscut membrilor comunitatii ~tiintifice, dupa care 11 doneaza Muzeului Li- 1453". Insemnarea este: "Acest Molitvenic I-a cumparat popa Dobre de la Bratul,
teraturii Romane din la~i. In momentul dnd a fost reprodus de noi (prin bunavointa pentru 55 de aspri, ~i I-a dat la sfinta biserica din $chei 7077" (1 sept. 1?6~.-~ 1 aug.
domnilor Lucian Vasiliu, director al Muzeului Literaturii Romane din la~i, ~i Mirel 1569). De~i sursele nu spun ca acest Bratul ar fi fost, ~l el, preot, G. Mlhalla crede
Cana, muzeograf la Casa Memoriala "Dosoftei"), manuscrisul se afla la Casa ca "faptul poate fi presupus". Neconvingator, ~irul de presupuneri, face loc intre-
Memoriala "Dosoftei", sub numarul de inventar 14 (modificat, din nr. inv. 2005). barii: cum de preotul Bratul, care face parte din acela~i cerc ca ~i preotul Dobre,
De-a lungul timpului, manuscrisul a primit diferite denumiri: manuscris1f.l Bra- vinde ceea ce cumparatorul cumpara doar pentru a dona Bisericii? Peste aceasta se
tul, Apostolul sau Codicele popii Bratul, Apostolul sau Codicele Carda~. In pre- poate trece u~or daca, iara~i, se presupune ca Bratul face parte din cercul amintit
zenta editie, numele adoptat va fi Codicele Bratul. doar in sensul ca Iacea afaceri cu preotii din $chei. Atunci, mai u~or s-ar accepta ca
Codicele Bratul este un manuscris miscelaneu avind 474 de pagini, scris cu acest Bratul traia (~i) de pe urma acestei indeletniciri, caz in care trebuie considerat
caractere chirilice, semiunciale, in limbile roman a ~i slavona. Cea mai mare parte a un simplu copist ~i comerciant de manuscrise, ceea ce face mai greu de acceptat
textului este scrisa intercalat, in cele doua limbi, poqiunile care Ie separa neavind presupunerea ca ar fi ~i preot. 0 parte a acestei ipoteze se afla la P.P. Panaitescu,
dimensiuni care sa poata fi subordonate unui criteriu. Spre sfir~itul manuscrisului, care face observatia ca Bratul nu este mentionat in actele bisericii din $chei ori in
acest procedeu este abandonat, astfel indt apar pagini intregi care cuprind text scris alte asemenea sur~e, la care G. Mihaila ad~uga: "trebuie sa conchidem ca - scriind
fie numai in slavona, fie numai in romana. Fara ca acest fapt sa poata fi respectat in grai sud-transilvanean - «era probabil profesor al ~colii de acolo (din $chei, n.n.
cu cea mai mare rigoare, textul romanesc este scris cu cemeala ro~ie, cel slavon [G.M.]), copist de manuscrise» sau «preot la vreo biserica din Tara Blrsei»". Daca
fiind scris cu cemeala neagra. Conform unei insemnari aflate la p. 426, lucrul la
manuscris a fost incheiat in 1559 sau 1560, fiind scris de un oarecare preot Bratul.
ele de la 0 versiune la alta, precum Faptele sau Epistolele. 0 caracteristica generala a Spunerilor se
Principalul text tradus este cel al Faptelor Apostolilor, aproape integral. Ver- refera la aceea ca ele incearca nu atit rezumarea continutului Faptelor sau Epistolelor, cit enumerarea,
siunea CB a Apostolului, in intregime intercalata, se intinde la p. 1 la p. 265 a ma- mai degraba pe nerasuflate, decit in fraze ample, a momentelor considerate mai importante la car~
nuscrisului ~i cuprinde intreg textul biblic mentionat, de la capul I la capul XXI (cu face referire textul pentru care s-a redactat acea Spunere. Datorita intinderii considerabile, a amplorn
exceptia unor mici omisiuni de intinderi variabile 2, dar mai mici dedt un verset, ~i varietatii de continut a Faptelor, Spunerea la acestea - nu intimplator, probabil -, atit in CB, cit ~i in

cea m'ai importanta fiind co~fuzia care apare la sfir~itul capului VII (vers. 55-58), CP, se opre~te exact in acela~i punct. Incepind ca 0 constructie rezumativa ambitioasa, aceasta
Spunere subliniaza, la inceput, continuitatea fata de cea de-a treia Evanghelie, ofera informatii despre
apoi capurile XXIII-XXVI, care sint reprezentate de un numar variabil, dar incom- autorul celor doua scrieri, medic din Antiohia, aflat in strinse relatii cu apostolul Pavel, dupa care
plet de versete, capurile XXVII ~i XXVIII in intregime. De la p. 265 la 295 apare puncteaza momentele Inaltarii lui Isus, al Coboririi Duhului Sfint, al alegerii lui Matei in locul lui
Epistola lui lacov integral. Epistolele lui Petru, I ~i II, loan, I ~i II apar aproape Iuda, al alegerii celor ~apte diaconi. Dupa ce enumerase numele apostolilor, textul pare a-~i propune
sa in~ire faptele acestora. Este posibil, insa, ca, spre deosebire de celelalte Spuneri, aceasta sa fie altfel
integral. De asemenea, Epistola lui luda este redata integral, intre paginile 378- conceputa deoarece, in continuare, nici in CB ~i nici in cP, nu urmeazii 0 temerara in~iruire a respecti-
389. Precum Faptele Apostolilor, fiecare Epistola, cu excePtia celei de-a doua a velor fapte, ci insu~i textul biblic.
apostolului Petru, este precedata de 0 Spunere 3 . Urmeaza fragmente foarte scurte 4 Pentru 0 prezentare amanuntita a continutului CB v. G. Mihaila, Manuscrisul slavo-romiin al po-
pii Bratul (1559-1560), in SLLF, II (1972), p. 307-311. .
5 G. Mihaila, Observatii asupra manuscrisului slavo-romiin al popii Bratul (1559-1560), in SLLF,
2 Prezente, de altfel, in intreg manuscrisul. II (1972), p. 301-345. Ne vom referi in specialla cele mentionate la p. 311-315 a st. cit.
3 Fara a cunoa~te situatia din textele grece~ti corespunzatoare, se poate afirma cu certitudine ca 6 Oricit de mult ne-am dori acest lucru, el nu poate fi cunoscut decit in masura in care singur scri-
textele Spunerilor nu au fo~t compuse de catre traducatorul roman. Aceste texte pot fi comparate intre sui acestuia 0 ingiiduie. Informatiile altor surse lipsesc, situatie care, probabil, va ramine neschimbata.
XII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XIII

prima profesie, pura presupunere, poate fi acceptaHi doar ca 0 deductie impotriva privitor la eventualitatea ca intregul Codice sa apartina mai multor scriptori,
careia nu se poate obiecta, ~i numai intrudt este urmata (in fapt, lucrurile ar trebui indiferent de orice constructie teoretica, cu premise mai mult sau mai putin accen-
sa fie invers) de precizarea "copist de manuscrise" - singurullucru pozitiv, afirmat tuat ipotetice, variabilitatea constatata in ceea ce prive~te nivelul grafic ~i lingvistic
de surse, a~adar, de incredere ~i care permite oricui sa construiasca rationamente -, al textului se incadreaza in limite acceptabile daca ne referim la 0 singura persoana.
cea de-a doua nu are dedt scopul de a nu rupe relatia dintre cei doi Bratul. De aceea, fie primind ajutor de la 0 persoana din anturaj, fie incerdnd el insu~i noi
stiluri, scriptorul Codicelui Bratul ramine singura persoana care, in mod cert, poate
Ar fi de observat ca, In textele din ORH B. Tara Romdneascii, volumele V (1551-1565), VI
(1556-1570), VII (1571-1575), numele Bratul revine destul de des. Spre exemplu, un act mentio- fi considerata a fi scris textul pe care I-a semnat. De~i s-a adoptat aceasta explica-
neaza un martor cu acest nume, apoi un "popa Bratul cel batrin", martor la 0 vinzare in Bucure~ti, tie, ea nu este caracterizata de gradul ridicat de certitudine pe care l-ar putea capata
20 mai, 1571, precum ~i unii dregatori mari ~i mici avind acest nume. Printre scribii de documente daca s-ar ~ti care a fost motivul a1catuirii Codicelui ~i la ce a servit initial aceasta lu-
domne~ti revine des un Bratul din Nege~ti. Astfel, se poate aminti: "Am scris eu, Bratul din crare, fapt care ar putea lamuri, de altfel, foarte multe dintre necunoscutele textului.
Nege~ti, in cetatea aceasta, Tirgovi~te, luna martie 20 zile, in anul 7061" (ORH V, p. 26, r. 3-4 in
textul sl., 26, 25-26, in textul rom.); "Am scris eu, Bratul din Nege~ti, In ora~ul Gherghita", text Analiza atenta a ductului slovelor, a slovelor intrebuintate, a felului in care se
din 21 octombrie [1554-1557] (ORH V, 43, 36-37, respectiv 44,12-13); "Si eu, Bratul din Nege~ti, traseaza ~i utilizeaza componentele sistemului brahigrafic, a modului in care in-
care am scris in satul Radule~ti, luna mai 10 zile, de la Adam ani curgatori, in anul 7063" (ORH V, teractioneaza uneori slovele, alte asemenea caracteristici au putut conduce la con-
50, 1-2, respectiv, 50, 23-24); sau "Si eu, Bratulllll!:ltro care am scris in cetatea de scaun numita cluzia ca, pe dt se poate spune, acest manuscris apartine aceleia~i persoane. De-a
Bucure~ti, luna octombrie 9 zile, de la Adam cursul ani lor, in anul 7066" (ORH V, 118,43-44,
respectiv 119, 22-23). In acelea~i volume, numele Coresi apare deseori, in situatii precum cele lungul sau, manuscrisul cunoa~te diferite variatii care deriva din neidentitatea tutu-
aratate pentru Bratul. Din pacate, toate aceste insemnari nu permit corelatii care sa contureze ror elementelor luate in discutie. Aceste variatii, insa, se incadreaza, in mod rezo-
personalitatea scriptorului CB, mai mult decit apare ea prin chiar activitatea care I-a ad us in atentia nabil, intre limite care pot fi u~or acceptate ca fiind caracteristice scrisului aceluia~i
posteritatii. in acest caz, posibilitatea ca un anume Bratul, preot sau doar diiac, cunoscator de sla- individ (mai ales daca ne referim la un individ apartinator de 0 epoca in care un sis-
vona, gramatic ~i liber profesionist, sa fi trait din intocmirea de documente, traducerea sau revizia
de texte religioase, se poate apropia de realitate mai mult decit alte ipoteze, sau poate fi la fel de
tern ortografic abia se inchega sub presiuni diferite ca pondere ~i ca directie). Poate
hazardata. Situatia este una dintre acelea in care trebuie sa ne multumim cu existenta textului, fi interesant faptul ca suficient de multe dintre variatiile constatate se inregistreaza
oricum mai preti'oasa decit biografia unui autor a carui opera s-a pierdut. pe aceea~i pagina, nu urmeaza un anum it traseu ~i nu dispar. Nu se pot delimita
astfel, spre exemplu, inceputurile zilelor de lucru la text, ceea ce poate insemna ~i
Plednd de la unele date certe, cunoscute ~i ate state de documente, ~i care pri- ca variatiile constatate pot apartine aceleia~i ~edinte de lucru ~i, foarte probabil,
vesc activitatea ~i preocuparile celor din zona Bra~ov, cu punctul de iradiere in aceluia~i individ. Unele elemente par a indica destul de sigur ca scriptorul se lasa
Schei, insa, nu se poate face mai mult dedt 0 speculatie indrazneata, care sa presu- influentat de imaginea individual a, dar ~i de cea globala a slovelor, a~a cum apa-
puna timid 0 legatura intre preotul Bratul, autor al manuscrisului CB, ~i un Bratul, reau acestea in textul pe care 11 revizuia. Aceea~i mina, uneori purtind instrumente
care a vindut alt manuscris unui preot bra~ovean. De fapt, cu toata acumularea de de scris cu diferite caracteristici, pare a incerca felurite tipuri caligrafice. Alteori,
date, singurul lucru care se pastreaza 11 reprezinta identitatea numelor. Mai mult, destul de rar daca se are in vedere lungimea textului, scriptorul pare atit de absorbit
nici pentru unul, nici pentru celalalt, personalitatea construita nu este mai mult (ori atit de apatic) de actul copierii, indt uita sa schimbe calamus-ul scriind in con-
dedt una pur ipotetica. Cintarind cu obiectivitate datele concrete existente in acest tinuare in cealalta limba, cu aceea~i culoare. La pagina 338, ultimele patru rinduri
moment, pastrind cu strictete relatia cu acestea ~i repectind limitele pe care ele Ie contin un scris avind caracteristici generale diferite de cele particulare CB. Acest tip
permit, cercetatorul constata ca nu se poate demonstra nici 0 relatie intre un Bratul grafic dureaza pina la pagina 341, dar el poate fi sporadic intilnit in restul manu-
~i celalalt, nu se poate atribui nici unuia 0 anumita identitate ori 0 personalitate. Din scrisului Uumatate din pagina 377, pagina 383, de la jumatatea paginii 392 pina la
pacate, despre scriptorul acestui text nu se poate spune cu certitudine mai mult de- pagina 394). Prima explicatie posibila, care poate fi luata in seama, este aceea ca 0
dt apare in insemnarea autograra de la pagina 4267 : era preot ~i se numea Bratul .
8
alta persoana a ajutat, pe portiuni mici, la continuarea lucrului. Corellnd, insa,
aceasta situatie in care, in mod evident, imaginea grafica de ansamblu difera de
7 insemnarea de la p. 453, similara celei din AI, CY, apartine, foarte probabil, unuia dintre cititorii imaginea obi~nuita a manuscrisului, cu rezultatele unei analize mai amanuntite a
ori detinatorii tirzii ai manuscrisului. Alaturi de felurite insemnari, obi~nuite, in general, pe marginile felului in care se traseaza fiecare slova, a slovelor in general, precum ~i cu ceea ce
manuscriselor, cea de la p. 453 a CB nu intereseaza discutia de fata. apare in alte locuri din manuscris, se impune 0 alta explicatie. Demulte ori, scrip-
8 Astfel de chestiuni, aVlnd la dispozitie date atit de sarace, nu pot permite asertiuni prea categori-
ce, dorite deopotriva de catre cititor ~i cercetator.
torul se comporta ca ~i cum ar fi experimentat diferite tipuri de caligrafie, unele
XIV CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XV

deprinse ori observate de putina vreme, uneori inca insuficient stapinite, altele unele particularitati par a indica faptul ca acesta a fost copiat intr-un alt mediu
decurgind dintr-o influenta de moment. Astfel, pentru portiunea de text situata intre lingvistic decit cel din care tacea parte copistul. Nu este exclus ca preotul, poate
p. 459-462 se poate afirma, la rigoare, ca aceasta ar putea apartine altcuiva decit lui reprezentant, mai degrabii, al unui grai sudic, sa fi executat copia intr-o mlnastire
Bratul. Cu toate acestea, observarea atenta a scrisului de la paginile urmatoare (de nordica (ori un mediu nordic), dupa un text nordic. Este po sibil ca acest Bratul sa fi
la p .. 463 pina la sfir!?itul ms.) !?i compararea cu cel ce poate fi atribuit cu siguranta fost in calugar aflat in contact cu texte din felurite zone, prin care umbla in scopul
celUl care a semnat manuscrisul impune nu doar constatarea ca nu exista diferente imbogatirii minastirii sale cu texte sfinte, sau un simplu copist caruia i se procurau
ce ar indreptati opinia ca scrisul apartine altcuiva, dar !?i ca acest scris este identic texte spre copiere, activitate din care traia. Comportamentul scriptorului CB indica,
cu cel ce apare pe unele portiuni al manuscrisului preotului. Fara a respinge cate- alaturi de anterioritatea acestui text in raport cu celelalte (cv !?i cP), un scriptor care
goric ~osibilitatea ca scrisul dintre p. 459-462 sa apartina altcuiva, am observa doar se manifesta deschis fata de orice influenta, prin receptivitate la elemente ale altor
ca,. pnn unele caracteristici ale slovelor care pot fi considerate particulare fiecarui variante literare. Fara a abandona unele particularitati de grai (nici nu era posibil
scnptor - cum ar fi trasaturile care incep slova !?i cele care preced momentul ridi- acest lucru), Bratul se arata a fi un scriptor care prime!?te, necritic adesea, orice
carii penei de pe hirtie, gradul de deschidere al unghiurilor, perfectiunea formelor sugestie ce ar putea imbogati norma care se constituie prin actul sau. Relativul
rotunjite -, precum !?i observind acest scris alaturi de cele ce apa~ la alte pagini amestec din acest text indica, in esenta, nu straturi succesive de limba, ci reflecta
(371, 393, 394, 403, 444-449, 483, in!?iruire pe care analiza atenta, rind cu rind a aceasta receptivitate. Lipsa unor dovezi peremptorii privitor la caracterul de copie
paginilor incredinteaza editorul ca ar putea continua, atit cu numere de pagina mai al CB (elementele care pledeaza atit pentru calitatea de copie a scrierii, cit !?i pentru
mari, dar !?i mai mici) ar permite luarea in calcul !?i a ipotezei ca, de fapt, am putea cea de traducere clntarind In mod egal) face ca judecatile asupra unor particularitati
avea a face mai degraba cu un alt scris decit cu 0 alta mina 9. lingvistice de aici sa impuna prudenta.
. E~te ~oarte probabil ca scriptorul Codicelui Bratul sa fi suferit, !?i la acest nivel, o discutie aparte merita criteriile identificate de LA. Candrea (In PS.S, XIX-LVII), in incerca-
dlfente mfluente dinspre textele cu care s-a aflat In contact (romane!?ti !?i slavone, rea de a putea delimita, prin analiza filologica, textele copi~tilor de originale. In acest sens, trebuie
observat ca este dificil de stabilit cu certitudine existenta unor "gre~eli de copist" care sa fie carac-
unele contemporane, altele nu, din diferite arii romane!?ti) sau dinspre diferite
teristice exclusiv acestei categorii de scriptori. De altfel, Invatatul roman stabile~te ~i pe aceasta
persoa~e ..~ceste influente, care au putut lasa urme de diferite intensitati, conjugate baza ca PS.H este 0 scriere originala (ps.s, XL VII, L ~i urm.), ceea ce nu se confirma. Studiul mss.
cu vanablhtatea fireasca la nivelul scrisului preotului au putut fi de natura sa lO
CB ~i AI, analiza cv, PS.S, CS, a altor manuscrise vechi, precum ~i alte tipuri de dovezi arata ca,
conduca la diferentele constatate astazi. de~i 0 asemenea categorizare a gre~elilor ar fi profitabila pentru ~tiinta filologiei, realitatea
infirma posibilitatea practica de a diferentia net ~i operational gre~elile de copist de cele de
A Constatarea aceasta face loc ipotezei (~i ea lipsita de elemente de sprijin demonstrabile) ca, traducator. 0 deosebire operanta poate exista doar In cazul In care Intre cei doi exista diferente
mtr-adevar, se poate vorbi despre un anumit caracter "solemn" al scrisului. In cadrul acestui act demonstrabile, de instructie, ceea ce, In esenta, ar Insemna ca ei 'sa fie deja cunoscuti. Cu ait~
aproape..ca se putea produce 0 anum ita dedublare care, Intr-o perioada de Inceputuri a scrisului ~i cuvinte, deosebirea tine de nivelul de instructie, de staplnirea Iimbii din care se traduce, a Iimbii
a culturu superioare, contribuia ~i la edificarea personalitatii individului ca fiinta culturala. Proce- In care se traduce, de cunoa~terea unor norme - In masura In care acestea exista -, de Intelegerea
sui acesta, dotat cu_solemnitate, nu era lipsit de momente de interventie a factorului incon~tient, conceptului 'unitate' a textului - in masura In care acesta se poate fundamenta - ~i mai putin de
natural. caracteristicile intrinseci ale textului. Faptul ca, teoretic, unui copist Ii slnt suficiente doar anumite
cuno~tinte, In vreme ce traducatorul ar trebui sa fie mai Invatat, este de ordin secundar aici. In
Caracteristicile lingvistice ale textului se insumeaza intr-un fel care permite plus, ca rezultate ale unor revizii, operate cu mai multa sau mai putina acuratete ~i Indreptatire,
avansarea ipotezei ca, in destul de multe locuri, copistul-revizor intervine In textul textele despre care se discuta aici puteau ave a aceea~i calitate cu cele care ar fi rezultat dintr-o
o~ginal, ceea ce, sub aspect lingvistic, conduce la 0 relativa eterogenitate a textu- eventuala revizie a traducatorului Insu~i.
lUl, pe fondul existentei unei norme literare inca insuficient fixate. Cu toate acestea Cu toate acestea, analiza comparata a traducerii din FA XXVI, 3: rugati-ma (CB), rrogu-ti-me
(cv), rog tine cP, unde doar ultimele doua traduceri slnt corecte, scoate la iveala un tip de gre~eala
- de!?i orice presupunere asupra destinatiei initiale a textului este dificil de tacut -,

10 Este yorba despre unele teste efectuate pe trei grupe de studenti din anul I de la Facultatea de
~ Intruc1t t~xtul slavon ~i cel romanesc de pe aceste portiuni prezinta un scris identic, aceasta si-
:uat1e se constItuie In argument care reduce la absurd ipoteza conform careia textul slavon ar fi fost Litere a Universitatii "AI. I. Cuza", din Ia~i. Timp de cinci saptamlni ace~tia au avut trei teme. S-au
mt~rcalat mai tlrziu. Este greu de acceptat ca, iara~i, textul romanesc sa fi fost scris laslnd liber locul
compus texte, s-au copiat texte scrise de mlna proprie, precum ~i scrise de alti studenti, s-au tradus, la
estlmat c~ necesar textului slavon plna ~i pe aceste pagini (unele chiar jumatati de pagini), apoi sa se prima vedere, texte din limbi moderne. Comparatia tuturor manuscriselor obtinute a aratat ca gre~elile
fi ~rodus mte~calarea textului slavon cu exact acela~i tip de scriere, ca ~i cum ar fi fost prod usa In ace- se raporteaza la persoana, luata ca individualitate cu un anumit nivel de instructie ~i nu neaparat la 0
la~1 moment, m aceea~i stare ca ~i scrierea de pe portiunea romaneasca. anumita ipostaza a persoanei.
XVI CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XVII

din care s-ar putea extrage concIuzii in acest sens. Textul copiat de Bratul prezenta, probabil, 0 anterioare, acest efort a avut drept rezultat 0 limb a caracterizata prin numeroase
traducere precum cea din cv. Pilrii a privi sau a intelege ceea ce era de tradus, scriptorul CB a fonetisme ~i forme oscilante, prin solutii variate ~i inconsecvente de traducere ~i
copiat neatent, structura notatii fiind dotatii cu sens In limba romanii. Spre deosebire de acesta,
echivalare la nivel lexical. in ciuda tendintei vizibile de a urma textul tradus, apare
Coresi a revizuit ~i nivelul gramatical, care Ii putea piirea arhaic sau regional. De~i nici textul
slavon nu putea oferi prea mult ajutor unui revizor (in acesta apare MiiHTHce), gre~eala lui Bratul
un efort catre optiuni orientate, in speta, 0 anum ita preferinta indreptata catre ter-
dec urge din neaten tie, Intrudt complementul direct, exprimat propozitional, este sa ascul{i mine. meni de origine latina ("preferinW' determinata, probabil, ~i de stare a graiului de la
o altii situatie care ar putea pleda In favoarea opiniei cii acest text apaqine unui copist, apare la baza respectivei variante literare), combinata cu 0 selectie operata asupra termeni-
143/l7, unde segmentarea Iacutii ar obliga la lectiunea cine dat-ai, dnd corect este ci nedat-ai lor imprumutati din limbile slave, atunci cind aceia sint mai potriviti din punctul de
'Insii nu ai dat' (4HHe, A4T4H). vedere al continutului de redat. De asemenea, nu de putine ori se constata interven-
Studiul CB evidentiazii ~i alte situatii ce par a pleda In favoarea caracterului de copie al acestui
tia con~tienta in vederea diversificarii discursului, atit la nivel gramatical, cit ~i la
text. Siguranta relativ sciizutii a unor astfel de dovezi tine, mai ales, de faptul cii actul scrierii nu
prezintii In sine particularitiiti de naturii a circumscrie cu certitudine actul traducerii delimitlndu-I nivel lexical, forme ~i cuvinte identice in textul slavon fiind traduse prin sinonime,
net de cel al copierii. Comportamentele traduciitorului ~i scriptorului puteau avea, Insii, particula- efort ce lipse~te textul de monotonia repetitiei.
ritiiti care sii genereze consecinte la nivelul actului scrierii. De aceea, astfel de dovezi riimln ele- 0.2. Codicele vorone!ean, a carui editie critica a fost intocmita de cercetatoarea
mente ale unor posibile rationamente bazate pe conjecturi ~i au valoare probatorie doar in miisura Mariana Costinescu, este un manuscris ce contine 86 de file, scris in limba romana,
in care pot fi confirmate prin alte dovezi. Pe de altii parte, exemplelor de mai sus, u~or de inmultit,
de altfel, Ii se pot opune altele, care pledeazii in favoarea celeilalte opinii sau care doar 0 pune in cu caractere chirilice, in scriere continua. EI contine textul Faptelor apostolilor
dificultate pe aceasta. Puse fatii In fatii, cele douii categorii de exemple nu permit concluzii care ar incepind cu capul al XVIII-lea, versetul 15. Manuscrisul se continua cu Epistola lui
indreptiiti sustinerea fermii a vreunei din cele douii ipoteze. Probabil cii unul dintre elementele lacob, prima Epistolii a lui Petru ~i se sfir~e~te cu un fragment din cea de-a doua
care interzic orice rationament cu 0 astfel de valoare este faptul cii scriptorii interveneau In text. Epistolii a lui Petru. De~i au lucrat trei copi~ti la acest text, unitatea sa, din punct
Cu alte cuvinte, traduciitorul ~i revizorul, de~i categorii culte, nu reprezintii ni~te agenti avind
de vedere lingvistic, ramine remarcabiIa. Sub acest aspect, caracteristica principala
sfere de actiune delimitabile pe criterii stricte care, ulterior, sii permitii identificarea prin consecin-
tele vizibile ale actelor lor separate, efectuate conform anumitor competente particulare. a cv pare a fi grija de a nu se produce abateri de la 0 norma regionala destul de
bine conturata, mult prea putin flexibila in raport cu cea constatata pentru CB sau
Pe baza corelarii particularitatilor lingvistice ale CB, din care trans pare incerca- CPo Aceasta situatie ar putea indreptati ipoteza ca acest text, datorita gradului
rea scriptorului de a model a textul, se observa ca lipsa experientei ~i a unor modele relativ ridicat de unitate a formelor, reflecta, mai degraba, particularitatile unui grai
romane~ti anterioare au condus catre 0 limba caracterizata prin numeroase fonetis-
de cit pe cele ale unei norme literare, tara ca elemente apartinind acesteia din urma
me ~i forme oscilante, prin incercari de a adopta variate solutii de traducere ~i echi- sa lipseasca. Insuficient indepartata de graiul de la baza sa, norma CV ramine, in
valare la nivellexical, fapt ce tradeaza daca nu efortul de a intemeia 0 norma litera- mare parte, lipsita de actiunea principiilor caracteristice limbilor literare.
ra, cel putin pe acela de ordonare a limbii ~i de adoptare a unor modele culte, in
Se tine seama aici de distinctia, fundamentalii pentru istoricii limbii romane literare, operatii
incercarea de a duce la bun sfir~it munca de traducere ori de revizie a textului.
de G. Iviinescu (Inca In Problemele capitale ale vechii romane literare, apoi in Storia delle
S-ar cuveni subliniat cii, In opinia noastrii, astfel de eforturi, atunci dnd pot fi constatate, nu parlate popolari e storia delle lingue letterarie, publicat in "Philologica" II, 1972, p. 5-25, de ase-
se produc neapiirat In scopul atingerii vreunuia dintre cele douii obiective de mai sus. Acestea nu menea de cele spuse de acela!?i savant in Istoria p. 13-15, precum !?i de cele aratate de autorii GO,
constituiau ni!?te teluri. Dorinta traduciitorului era, mai degrabii, aceea de a oferi 0 traducere p. 27 (care depling faptul ca "istoricullimbii romane nu face distinctia (fundamental a) Intre evo-
acceptabilii (uneori doar de a duce la bun sfir~it un text lung, dificil, care avea coerenta sa !?i care, lutia spontana a limbii de la nivelul dialectelor (graiurilor) !?i evolutia ei normatii la nivelul scrisu-
totodatii, cerea acest lucru de la limba-tintii). Avind in vedere limba incii neexersatii in astfel de lui literar"), intre modul de actiune din limba literara !?i cel din graiurile populare. Ideea aceasta
discursuri, precum !?i 0 oarecare diferentiere dialectalii, probleme asemiiniitoare intilnea !?i copistul este adlncita intr-o formulare de 0 mare limpezime de catre 1. Oprea (in Terminologia jilozojica
- cel care lucra pentru a oferi un text anumitor persoane !?i care, a!?adar, trebuia sii se conformeze romiineasca moderna, Editura $tiintificii, Bucure!?ti, 1996, p. 39-40) care, dupii ce observa cii pen-
(ca!?i traduciitorul, probabil) nu doar unor cerinte ale limbii, dar!?i unora de ordin extern. tru limba literara veche nu se poate vorbi de norma ca rezultat al sanctionarii printr-un for cultu-
ral, ci doar ca produs al imitatiei !?i obi~nuintei, caz In care ar trebui sii se vorbeasca de model sau
Capacitatea de asimilare a lui Bratul, intemeiata mai mult pe inglobarea de de cutumii, arata ca "modelele fac parte din sistem ~i pot crea in cadrul lui microsisteme ordonate;
fonetisme, forme ~i elemente lexicale, decit pe selectia lor, ar putea demonstra ca in norma sanctioneaza un aspect din cadrul sistemului !?i-I declara corect In mod unic" (loc.cit.).
spatele acestui text sta 0 persoana aflata in contact cu diferite texte, pre cum ~i cu Marea deosebire constii in aceea ca "Modelul se bazeazii de obicei pe analogie (manifestata
spontan), dar poate fi furnizat !?i de 0 limba striiinii, norma are in general In vedere corelarea unui
limba mai multor regiuni romane~ti care, insa, nu ~i-a inchegat inca un sistem uni- numar foarte mare dintre elementele limbii" (ibid.). Situatia din limba Iiterarii veche, unde se
tar. In destul de multe locuri din text transpare efortul scriptorului de a modela tex- constatii lipsa de coerentii, chiar In interiorul aceluia~i text, In care totul pare permis, este, a!?adar,
tul, insa, nedublat de experienta ~i de existenta unor solide modele romane~ti consecintii a Iipsei unei norme reale !?i a stadiului primitiv in care actiona imitatia (mai mult sau
XVIII CODICELE BRATUL XIX
STUDIU FILOLOGIC

mai Pytin con~tienta), a fortei unui model de a se impune (care nu de putine ori actiona in acela~i evol uat sub majoritatea aspectelor, in special in compartimentele fonetico-fonolo-
fel). In acest sens, felul in care actioneaza diaconul Coresi este sensibil diferit, in CP avind
gic ~i morfologico Comparind ce1e dteva pagini manuscrise, care apar in editia in-
realmente a face cu 0 suma de modalitati de actiune caracteristice Iimbii literare.
tocmita de I. Bianu, cu textul tiparit, se poate observa ca procesul de tiparire a pus
0.3. Apostolul Coresi sau Praxiul coresian este 0 tiparitura care contine, cu ex- o mai mare distanta intre individ ~i limba, permintind 0 mai mare desla~urare a
ceptia dtorva pagini din capurile II ~i III, Faptele apostolilor ~i Epistolele (cu ex- capacitatii de reflectie. Fara a putea gasi constante de natur~ a caracteriza ~anu­
ceptia unor pagini din Epistola catre evrei) integral. Pentru acea vreme, textul re- scrisul relativ la tiparitura, se gasesc aici unele forme care i~l pot datora eXlstenta
prezinta un moment de oarecare maturitate, manifesta prin comportamentul relativ nu doar factorului lingvistic, ci ~i deprinderilor de a nota limba. Precum in CB,
permisiv la forme, structuri ~i cuvinte, combinata cu un anume exercitiu al selec- adjectivul sfint apare in aceste pagini sub forma svfnt, iar in tiparitura sub forma
tieL ' sfint. Aceasta caracteristica nu poate fi considerata ca una de grai, ea tinind, mai
Aceasta caracteristidi de atitudine se va pastra in aria sudica, ceea ce, probabil, va facilita degraba, de relatia scriere-vorbire.
raspindirea acestei norme literare ~i, mai ales, 0 va ajuta sa se elibereze mai u~or decit celelaIte de Nu se poate ignora, totu~i, ca situatii de acest tip sa se datoreze unei stari de lucruri mai vechi
eIementele ei prea ingust regionale, sa adopte ~i sa promoveze forme ~i fonetisme bine reprezen-
~i unui anumit spirit. In acest caz, 0 forma precum svfnt, cu grupul consonantic initial Intocmai
tate ori doar acceptabile in ~i pentru celelaIte asemenea norme. Acesta a putut fi, apoi, unul dintre
elementele ce au facilitat 0 mai lesnicioasa impunere a normei muntene~ti ca baza dialectala a precum in slavona, ar putea reprezenta 0 modalitate de pastrare fidela a imprumutului. Cei care
limbii romane literare. Faptul ca, inca in epoca veche, celelaIte variante dialectale contine au deja I-au preluat prin intermediul textelor I-au folosit astfel, cel putin In scris, In chip firesc. Aparitia sa
elemente regionale mai putemic impregnate de caracterul lor regional, precum ~i tendintele evi- ulterioara, cind este de presupus ca, la nivelul fonetismului, pierduse lupta cu forma adaptata In
dente - manifeste pina tirziu - de a pastra acele elemente de identitate, de~i simpla co~paratie vorbirea vie, s-ar putea datora incercarii con~tiente de a-I promova ca element cult, component al
arata ca varianta munteneasca detine un numar superior de elemente acceptabile pentru toti, sint normei literare. In acest caz, utilizarea arhaismului semnifica, In primul rInd, optiunea de a edifica
semne ale dinamicii integratoare cu care varianta munteneasca era dotata, in ciuda imperfe~tiuni­ un anum it aspect al limbii (cel literar), apoi vointa de a urma 0 anumita cale (cea a modelului
lor acesteia. cult). La aceasta se poate adauga ~i faptul ca, fiind yorba despre scriptori-copi~ti, despre texte
religioase ~i despre un termen religios, 0 anum ita "prudenta" In a nota un cuvlnt apartinlnd prin
In plus, editorul acestui text pare a apela destul de frecvent la alte solutii roma-
excelenta terminologiei reIigioase, chiar daca este vorba despre arhaisme care au pierdut lupta in
ne~ti de traducere, pre cum ~i la comparatia cu texte straine; unele solutii de tradu- planul adaptarii fonetice, apare cajustificata.
cere, spre exemplu, par a fi lacute prin intermediullimbii grece~ti. in general, com-
portamentul diaconului Coresi indica existenta la acesta a unui efort con~tient de Suficient de multe asemenea corelatii nu pot fi, din pacate, operate. La nivel fo-
cizelare a limbii, de selectie a formelor, optiuni de traducere orientate conform anu- netic, insa, manuscrisul, comparat ~i cu starea din CB, se arata a fi mai curind vela-
mitor criterii, fapt care da oarecare indreptatire aseqiunii lui I. Bianu, care conside- rizant, in general incerdnd sa noteze vorbirea care pare a preceda actul scrierii.
ra ca diaconul Coresi a a~ezat formele limbii literare a neamului 11. Aceasta atitudi- Astfel, tiparitura se arata a fi, inca 0 data, rezultatul unei munci integratoare care,
ne, insa, nu poate fi considerata 0 caracteristica constanta, care sa conduca mereu la beneficiind de posibilitati sporite de comparare, a putut fi supusa unor procese de
optiuni satislacatoare. Uneoi'i, fie pentru ca nu se apeleaza la alte versiuni, fie pen- cizelare ori elaborare. Superioritatea tipariturii ar veni astfel mai degraba din aceea
tru ca apelul la acestea nu ajuta (la nivel lexical-semantic, spre exemplu), apar so- ca deriva dintr-o selectie urmind unei comparatii ~i mai put in din faptul ca ar fi fost
lutii mai slabe sau gre~ite, ori la fel de confuze, in raport cu CB, CV ~i AI. Trebuie redactata intr-un grai cu trasaturi elaborate. .
aratat, insa, ca in majoritatea, acestor situatii, in mod aparent paradoxal, stare a 0.4. Apostolul Iorga nu este reprezentat dedt de patru pagini apaqinind unei
aceasta este generata nu atit de neinte1egerea textului, dt de 0 intelegere superioara Epistole care nu apare in CB ~i CV: Epistola catre Galateni (capul III, 23-29, capul
a sa, core1ata cu incercarea de a oferi solutii care sa lamureasca continutul, lipsite IV, 1-9, capul V, 19-26, capul VI, 1-5). De aceea, sub acest aspect, AI are ca ter-
de obscuritate, uneori chiar literare in spirit. Renuntarea la traducerea facila sau men de comparatie doar CPo Datorita scurtimii sale, fragmentul de text reprezentat
doar corecta ~i incercarea de a imbogati limba romana cu noi modalitati de expri- de AI nu permite aseqiuni ~i concluzii de ordin filologic sau asupra limbii textului.
mare, in contextul unei limbi insuficient exersate ~i putin capabila sa asimileze Manuscrisul contine caractere semiunciale, textul romanesc altemind cu cel slavon,
nenumarate forme ~i continuturi noi, constituie 0 parte a complexului de cauze al utilizate fiind ce~eluri de CUl0l1 diferite, precum in CB. Mina acestui scriptor, insa,
acestor situatii. Cu toate acestea, textul CP, caracterizat printr-un grad ridicat de pare a fi mult mai familiara cu actul scrierii, ductul este mai sigur, lara ezitari, tra-
unitate rezultind in urma unor procese particulare normei literare, ramine cel mai saturile slove1or indidnd siguranta, lipsa de efort, date de un exercitiu indelungat.
La nivelul limbii de aici, anumite elemente permit situarea textului in arie sudica,
II CP, p. VII. dar exista e1emente ce l-ar pIasa ~i in centrul Ardealului. ~ub aspect lingvistic,
xx CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XXI

traducatorul sau revizorul acestui text se arata a fi mult mai atent la versiunea traducatorului, ~i el stapinit aproximativ de acelea~i tipuri de deprinderi ori "con-
intercalata dedt Bratul, sau mult mai sensibill\l presiunile acesteia. vingeri lingvistice", toate acestea nu mereu aflate in concordanta, este exagerat sa
0.5. Pomind de la certitudinea ca textul CB, singurul care este datat, a fost scris se afirme sau sa se caute coerenta ~i unitatea care incep sa apara prin secolul al
intre 1559-1560 ~i tinind seama de intervalul pe care analiza hirtiei cv 11 indica XVII-lea ~i care lipseau unui sistem ce se inchega prin astfel de confruntari. Din
(1563-1583), cel din urma nu poate fi considerat anterior CB. In ceea ce prive~te CP, faptul ca scrierea incerca, pe de 0 parte, sa redea un sistem fonetic viu, de cealalta
toate elementele conduc la concluzia aparitiei tipariturii pina la 1570. Faptul acesta, parte, prin inse~i caracteristicile ei de a introduce ordinea sa in sistemul a carui
corelat cu probabilitatea foarte ridicata a relatiei directe dintre CV ~i CP (primul expresie grafica devenea, reiese ca in acele momente, intre sistemul fonetic - care
servind diaconului), indica 0 ordine cronologica favorabila cunoa~terii CB ~i CV de se contura ca rezultanta a mai multor norme fonetice (indi viduale, sociale, regiona-
catre Coresi, pre cum ~i posibilitatea copi~tilor CV de a cunoa~te CB. In ceca ce Ie chiar) - ~i ceea ce tindea sa-l reflecte la nivel grafic, apar destule articulatii care
prive~te AI, este mai dificil de precizat perioada in care acesta a fost scris12. Nu puteau deforma realitatea fonetica. Acuratetea notarilor nu este 0 trasatura a texte-
este, insa, imposibil ca ~i acest text sa fie anterior CP, editorul acestuia din urma lor secolului al XVI-lea ~i se pare ca, in majoritatea situatiilor, aceasta era semn al
folosind, foarte probabil, versiunile deja existente ale CB, CV ~i AI. unei slabe pregatiri a' copistului care, uneori, pare a nu fi deprins pe deplin nici ma-
car cu traditiile grafice valabile pentru slavona, un alt motiv pentru care se lasa ca-
1. Temele majore ale studiului lauzit de tendinta de a nota intocmai rostirea - lipsit fiind de 0 imagine grafica sta-
bila a cuvintului ori de arhifonem. Invers, prea exersat in traditia ~colilor ~i dascali-
1.1. Studiul textelor care fac obiectul prezentei editii incearca sa extraga din lor de la care deprinsese scrierea, scriptorul, aflat in contact cu texte slav one, putea
analiza filologica mai multe tipuri de conc1uzii cu privire la modul de elaborare a aplica la sistemul fonetic allimbii romfme reguli de notare incompatibile cu spiritul
unor astfel de texte, la caile de edificare a normei literare, la rolul ~i importanta acestuia. Textele vechi, in general, reflecta, la nivel scris, mai curind dificultatile
traducerii in constituirea normei literare romane~ti. Pledndu-se, in principal, de la inceputurilor, dedt ni~te norme regionale c1ar conturate ori ni~te sisteme ortogra-
ideile enuntate de G. Ivanescu in articolul mentionat, Storia delle parlate popolari fice acceptabiIe 15 . De aceea, multe dintre fapteIe de grafie sint considerate ca avind
e storia delle lingue letterarie, ~i in Studii de istoria limbii romane literare 13 , s-a o putere probatorie inferioara celei ce se acorda rezultatelor obtinute prin analiza
urmarit procesul de coagulare a normei literare, sub variatele ei aspecte, impletite actiunii legiJor fonetice.
cu particularitatile regionale, datorate in principal bazelor dialectale pe care aceasta 1.2. Nivelurile fonetico- fonologic ~i cel gramatical confirma, prin inIati~area
norma se edifica. Analiza ~i interpretarea datelor oferite de analiza lingvistica lor, aceste aseqiuni. Ciocnirile de la nivelul scrierii ~i vorbirii, diatopice, diacro-
primara este completata de interpretarea datelor oferite de studiul grafiei cu nice, diastratice creeaza impresia ca, in secolul al XVI-lea, s-ar petrece enorm de
evidentierea altemantelor ~i gre~elilor, pre cum ~i a relatiilor stabilite intre textele multe fenomene fonetice 16 care parca stagnasera de 0 mie de ani, dnd, de fapt,
comparate intre ele, dar ~i cu textul slavon ~i grecesc uneori 14 . Valorificarea acestor aceste fenomene doar erau puse in discutie, se luptau intre ele, carturarii incercind
date a trebuit sa tina seama de relatia general a de concordanta dintre toate tipurile sa construiasca 0 norma ce-~i cauta coerenta intema. Lucrul acesta se datoreaza
de date fumizate de analiza textului la nivelele amintite. mai mult faptului ca atunci apar deodata, pe hirtie, vorbirea vie ~i tendintele de nor-
Chestiunea grafica, oridt ar parea de putin acceptabil astazi, ramine una care mare, oarecum creatoare (in sensul diferentierii de stadiul de evolutie atins de nive-
ridica obstacole serioase in calea cercetatorului. In perioada in care un aspect literar luI fonetic al limbii vorbite ~i de intemeiere de forme diferite, uneori cu adoptarea
se constituia tocmai prin astfel de acte, dnd in scris apar pronuntia celui care scria, unor modele din alta varianta literara, din diferite straturi a,le limbii sau chiar im-
deprinderile s,:!le grafice, forme adoptate de acesta sub influenta anturajului sau, prumutind elemente devenite arhaice), dar severe, apaqinind vorbirii ingrijite care,
intr-un amestec oarecare cu acelea~i caracteristici apaqinind copistului anterior, ori ea insa~i, tocmai se edifica. Hirtia indemna la reflectie, la antrenarea factorului
con~tient in procesullingvistic.

12 Trebuie mentionat cii acest text nu a putut fi datat In mod riguros. Cu toate acestea, pe baza
unor caracteristici paleografice ~i lingvistice se poate presupune cii textul apartine secolului al XVI-lea. 15 Celiilalt motiv, aparent paradoxal, stii In buna stiiplnire a normelor de scriere valabi1e pentru
l3 Publicatii la Editura J unimea, Ia~i, 1989. V. ~i Postfata la aceastii lucrare, semnatii de autorul limbile slave. V. Philippide Principii, p. 174 ~i urm.
editiei, AI. Andriescu. 16 Pe baza datiirilor, perioada poate fi restrlnsii considerabil de la jumiitatea secolului al XVI-lea
14 Unele observatii asupra traducerii, limbii textului ~i grafiei au fost Iacute deja de Mariana Cos- spre sfir~itul secolului urmiitor, clnd circulatia textelor, adicii contactele dintre norme se amplificii,
tinescu, In Versiunile din secolul al XVI-lea ale Apostolului. Prob/erne de jiliatie ~i localizare (ed.cit.). urmiirile manifestlndu-se benefic la acest nivel.
STUDIU FlLOLOGIC XXIII
XXII CODICELE BRATUL

Chiar daca, in unele situatii, apar fonetisme ce pot fi considerate ca reprezentan- La nivel gramatical este ilustrativ cazul pluralului pentru napasta. Acesta apare, in
te a doua stadii de limba, nu se poate mereu concepe - chiar daca se opereaza cu CB, CV ~i CP, sub formele: napasti (CB- FA XX, 19), napastile (cv), napastiie (cp),
texte scrise, realitati susceptibile de a depozita prin aditie doua sau mai multe stra- redat unitar, a~adar, dar ~i napasti (CB- IP I, 7), napasti (cv), napa!jti (cp), napaste
turi de limba - ca posibiIa tolerarea de catre un vorbitor sau scriptor a unui strat re- (CB- 2P II, 9), napaste (cP). Tot astfel, in CP, alaturi de formele de viitor cu -vre!i,
volut, anterior ori paralel, alaturi de cel cu care el era deprins. De~i distinctiile sint caracteristice epocii, apar forme precum fnvenge-ve/i (Uoan, IV, 4), cr£!ade-vei
dificil de operat - tocmai datorita relatiilor strinse dintre perechile de fo~e - cel (lloan, V, 10), caracteristice mai degraba zonei banatean-hunedorene. In cazul
putin in anumite situatii, se poate accepta ca textele prezinta variante mai mult sau negat iei , de asemenea, negatia dubla convietuie~te cu cea simp la, rara ca acest fapt
mai putin acceptabile pentru vorbitorii contemporani scriptorului ~i compatibile sa se datoreze unor factori de influenta cum ar fi un uz hotarit de anumite valori de
intre ele. Este posibil ca intre aceste variante sa existe deosebiri de ordin temporal, intrebuintare de perioada ori de areal. 0 prima conc1uzie ar fi aceea ca, atit timp cit
areal sau alte tipuri de deosebiri, insa, din perspectiva celui care a transmis textul, nu se poate identifica un sistem coerent de particularitati fonetice ~i gramaticale
formele in cauza pt;teau reprezenta variante acceptabile, indeosebi in limitele nor- care sa prezinte relevanta din punctul de vedere al conceptului 'subialect', nu se
mei sale, nefixate. In acest context, se poate crede ca, in situatiile in care, in doua poate fundamenta, doar pe diferite cazuri concrete ~i reductibile la particularitati
l9
sau in mai multe arii lingvistice romane~ti, se inregistreaza forme cu doua sau mai lingvistice izolate, 0 teorie unitara a dialectelor literare .
multe fonetisme, faptul acesta nu se datoreaza neaparat patrunderii, in urma con tac- 1.3. Faptul ca apoi, in cadrul unei tendinte fire~ti de edificare a unei norme rela-
telor, a unei forme dintr-un grai (varianta literara) in altul. 0 asemenea conceptie ar tiv unitare, cind variantele literare vor incepe sa-~i edifice 0 coerenta ingusta, inter-
presupune evolutii accentuat divergente in cadrul unui trunchi comun, relativ' uni- na, s-au putut dezvolta particularitati ale sistemului ~i propensiuni diferite in anu-
tar, a~adar, dialecte literare delimitabile cu destula strictete, relativ bine fixate, fapt mite puncte ale acestuia, reprezinta 0 realitate ce succede celei dintii. Din acest mo-
care nu este confirmat de texte ~i nici chiar de realitatea din teren. Pe de alta parte, tiv, se cere a fi luata in considerare ca importanta observatia ca, in unul ~i acela~i
chiar patrunse dintr-o alta norma romaneasca, circulatia acelor elemente arata ca in grai sau varianta literara, pot aparea forme concurente, rara ca acestea sa se reven-
cadrul limbii romane, la vorbitori apartinind unor t~ritorii diferite, formele nu' re- dice neaparat de la straturi diferite de limb a identificabile ca apartinind altui grai
prezinta elemente inalienabile de cel care le-a produs ~i inacceptabile pentru cel sau altei epoci ~i, mai ales, rara ca intre aceste elemente sa se instaureze, deocam-
care Ie recepteaza. Fara a se renunta la teoria care sustine existenta unor variante data, disjunctia. De aici decurge 0 serie de consecinte. Analiza atenta a textelor
literare - demon strata fiind temeini~ia acesteia intr-un ~umar sufi~ient de mare de poate scoate uneori la iveala cite un scriptor ori revizor care introducea forme care
cazuri incit sa se impuna alaturi de alte explicatii -, se poate considera ca, in zonele il tradeaza ca vorbitor al unei alte arii geografice sau ca mai putin familiarizat cu
teritoriului de limba romana, delimitabile pe baza anumitor criterii lingvistice, nu- aspectulliterar. Fara a ramine neobservate de catre receptor, rara a fi minimalizate,
meroase contexte au cunoscut evolutii variate, ale caror rezultate, in anumite mo- probabil, de acesta, respectivele deosebiri (manifeste la toate nivelurile limbii, dar
mente, s-au putut constitui in variante viabile ~i acceptabile, nu doar din punctul de in grade diferite), nu constituie bariere de netrecut in calea contactelor dintre sub-
vedere general al romanei, ci ~i din cel al unor variante literare sau graiuri 17 • In dialecte - norme regionale - nici atunci cind se are in vedere tentativa de notare a
felul acesta, se poate accepta ca in doua arii lingvistice date se pot intllni perechi de lor in scris. Avind rolul de a vehicula ni~te continuturi catre persoane absente din
forme ale caror elemente au sau nu ponderi diferite in una sau in ambele variante spatiul ~i timpul in care se afla emitatorul, scrisul impune 0 noua necesitate, mai
literare care, astfel, comunica intre ele. Cu alte cuvinte, atit in nord, cit ~i in sud, se acuta dedt in cazul vorbirii, aceea de a stopa tendintele diferentiatoare, cerind ne-
puteau intilni ~i recunoa~te ca avind curs atit muiere, cit ~i muiare, spre exemplu 18. glijarea anumitor deosebiri. De aceea limitele pina la care merg deosebirile dintre
scrieri sint mult mai restrinse in ansamblu, decit cele care privesc vorbirea. In
17 Este important de subliniat ideea care apare In lucrarea Istoria limbii romane literare (secolele
al XVI-lea - al XVIII-lea), p. 40-41, la Stefan Munteanu ~i Vasile Tara, cercetatori care arata ca fixa-
19 Sint relevante In acest sens cazurile reprezentate de unele tiparituri coresiene ori de cel al
rea ~i consolidarea normelor apaI1in unui stadiu de evolutie a limbii romane mai avansat dedt cel ca-
racteristic secolului al XVI-lea, perioadei de inceputuri, fapt care, insa, nu prive~te unitatea de struc tu- Bibliei de fa Bucure$ti. Aceste texte reprezinta revizii, efectuate de colective, sub indrumarea unei
ra a limbii romane. Selectiile care se produc sint relativ tirzii ~i se opereaza la nivelul posibilitatilor persoane, nu reu~esc sa atinga dedt un grad de unitate care poate fi acceptat tocmai pentru un nivel de
limbii. Asupra acestor posibilitati, in mod oarecum firesc, variantele delimitabile s-au fixat in ~od dezvoltare allimbii precum cel aici descris. Totodata, texte precum Psaltirea $cheianii atesta in egala
intrudtva diferit. masura coprezenta mai multor variante (fonetice ~i gramaticale), ceea ce intare~te ideea ca 'unitatea
18 A~a cum apare in CB, sub lCor. VII, 27: "Dezlegatu-te-ai de muere? Nu ceare muiare!" (v. ~i
limbii' este un concept ce poate fi aplicat limbii textelor secolului al XVI-lea, cu conditia sa fie inteles
locul corespunzator din CP, unde se poate constata acela~i dualism al forme lor). Asemanator este ~i in sens larg ~i nu ca uniformitate, ca rigoare paradigmatica. Este 0 unitate a unui alt stadiu de limba, 0
cazul altemantei z)dz, in acelea~i contexte, a~a cum apare in CB, p. 436-437. unitate de sistem ~i nu de norma.
XXIV CODICELE BRATUL XXV

masura in care scrierea reflecta vorbirea se poate spune ca, apartinind aceleia~i
-
STUDIU FILOLOGIC

in special, despre copi~ti) nu erau obedienti fata de textul copiat, astfel de modifi-
limbi ~i aceluia~i dialect, normele ce decurg din graiuri, prin natura lor intima nu se cari fiind 0 practica frecventa.
puteau fixa la stadii de evolutie prea deosebite, in ciuda unor evolutii care, lara a fi
Un bun exemplu, alaturi de cele din Crollica lui Moxa ori din Biblia de la Bucure$ti, il.repre-
divergente, au aparut ca variatii ale aceluia~i trunchi comun. In fapt, normele nu se zinta ~i scrierile lui Miron Costin ~i Ion Neculce. Acestea prezinta doua car~cter~sti~~ care I~tere­
vor constitui decit dupa ce limba va suferi un proces de seleqie, prin instrumentul, seaza aici. In primul rind, ele contin numeroase forme pentru care se constata oscIiatn de ordm fo-
mult mai permisiv, al cutumei, acceptate, asumate ~i impuse tocmai prin astfel de netic. Vocalele eli ~i olu se afla intr-o asemenea variatie inch, aplidnd riguros 0 schema, s-ar pu-
scrieri. tea deduce (fire~te ca in mod gre~it) ca perechile in discutie nu reprezinta dedt doua foneme.
Oricare ar fi cauzele pe seama carora s-ar pune aceasta stare de lucruri (diatopice, diastratice, puse
In pofida diferitelor incercari, explicatiile de pin a acum nu pot fi satislacatoare in act de catre un copist), in esenta, prezenta oscilatiilor arata ca fonetismele constatate sint pre-
atunci cind se refera la cauzele pentru care norma literara reflectata de text sau un zente sau acceptate (fie in mod activ, fie in mod pasiv) de acela~i individ deoarece ~i numai in
grup de texte apartinind unei anumite zone geografice prezinta in componenta sa masura in care nu se leza astfel un simt al limbii dat de 0 norma ferm limitata sub toate aspectele.
elemente considerate a fi caracteristice textelor apartinind altor zone sau mai mul- (De aceea nici nu puteau fi epurate la 0 revizie toate aceste elemente, astazi vazute ca semn al
tor variante literare. Cazul vechilor texte romane~ti este relevant. Fie ca se au in ve- inconsecventei; ele nu contraveneau unei norme detinute de revizior ori de copist ~i nu avea cum
sa intre in contrast cu ni~te modele altfel fixate.)
dere cauze de ordin diastratic, diatopic, diacronic, ori datorate altor motive, even- Cea de-a doua caracteristica se refera la un fenomen a carui studiere 0 considerase G. Ivanes-
tual combinate (ceea ce, dintr-o perspectiva, putea reprezenta, pentru varianta lite- cu (in finalul Problemelor capitale) a fi una dintre prioritatile viitoare ale istoricilor limbii, ~i anu-
rara A, norma variantei literare B, dintr-o alta perspectiva, pentru varianta literara me fenomenul hipercorectitudinii. Acesta este un fenomen frecvent intilnit in vechile texte romfl-
A, putea reprezenta toto data 0 norma revoluta, mai veche, a aceleia~i variante lite- ne~ti, mai cu seama la nivel fonetico-fonologic. Prezenta sa in texte se ~oate dat?ra in m?d c~n­
cret unor reactii de aparare, dar ~i de integrare, ca urmare a contactelor dmtre vanantele dlatoplce
rare A). acceptarea in text, de catre copi~tii ~i revizorii secolului al XVI-lea ~i diastratice ~le limbii (uneori, acestea nu reprezinta altceva dedt variante diacronice). Fie ca se
romanesc, a doua tipuri de fonetisme (s velar ~i muiat, spre exemplu), a unei oscila- manifesta doar la nivel grafic, fie ca este implicat ~i nivelul vorbit allimbii, se poate afirma ca, in
tii a~adar, este 0 realitate deosebit de semnificativa. In opinia noastra, faptul indica orice caz, formele astfel rezultate prezinta, in mod obi~nuit, diferente fata de formele de la care se
toleranta fata de anumite forme ~i, implicit, ca norma postulata nu era fixata. pleaca ~i care sint ocolite, ~i nu reprezinta dedt aproximativ ~i superficial tipul din care ar vrea sa
faca parte. Diferentele sint u~or sesizabile ~i tot astfel trebuie sa fi fost ~i pentru cel ce producea
Aceasta putea conduce la acceptarea intr-o anumita norma in constituire a unor astfel de forme. Cu toate acestea, faptul ca ele sint puse in joc cu constanta este de natura sa de-
elemente "straine" acelei norme, chiar in conditiile existentei anumitor constante monstreze (dincolo de forta mobilurilor de ordin sociolingvistic, care nu poate depa!?i un anumit
ale graiurilor ~i variantelor literare. Cu alte cuvinte, ceea ce pentru un anumit grai nivel ~i 0 anum ita intensitate) ca, alaturi de con!?tiinta diferentelor dintre variantele in contact, nor-
putea sa constituie forma cea mai frecventa, "norma" acestuia, pentru un altul putea ma literara romflneasca proceda la felurite cautari, multe ie!?ind din coerenta diacronica (singura
calauza cu adevarat intemeiata), toate incerc1nd sa clarifice !?i sa edifice norma in sincronie dar
constitui 0 varietate reperabila ~i acceptabila, eventual cu 0 frecventa mai scazuta conform anumitor propensiuni ~i idiosincrasii regionale a caror esenta se afla in uzuri variate .
21

comparativ cu aceea a elementelor care constituiau "norma" sa. Chiar in cazul unui
text pentru care se identifica doua sau mai multe straturi de limba, apartinind unor Este riscant, insa, sa se afirme ca motivul pentru care se pr~ceda la astfel de mo-
arii lingvistice sau perioade sensibil diferite, deosebirile dintre "straturi" nu sint aut dificari era incompatibilitatea dintre doua presupuse norme. In subsidiar se poate
de mari incit sa conduca la ruperea unitatii textului. Cel care copia sau revizuia un ad mite drept cauza incercarea de a conferi 0 oarecare unitate textului. Atunci ne-
text apartinind altei variante (velarizante sau nevelarizante, invers decit a sa), nu reu~ita acestui proces - u~or de constatat in to ate textele romane~ti apartinind seco-
poate fi considerat ca fiind neatent la ni~te fonetisme care nu ar fi apartinut varian- lului al XVI-lea, dar ~i, poate, mai ales, in cazul celor provenind din secolul urma-
tei sale, dimpotriva le-ar fi respectat, in cali tate de copist - dacii era fidel anumitor tor - putea fi data de lipsa unor principii ciilauzitoare, a coerentei, dificultat i gene-
principii -, in ciuda contradictiei dintre acestea ~i norma sa. In calitate de revizor, rate tocmai de faptul ca limba romana, in ansamblul ei, dincolo de inerente ~i fire~ti
acesta ar fi operat modificarile impuse de varianta sa. Realitatea textelor arata, insa, deosebiri in puncte particulare, avea 0 unitate structural a care depa~ea (~i ingloba)
ca, de cele mai multe ori, cel care scrie aceste texte actioneaza inconsecvent, atit ca evolut iile particulare. 0 concluzie preliminara la cele ce preced, ar trebui sa obser-
revizor, cit ~i in calitate de copist20 . Totodata, existenta modificarilor fata de origi- ve cii aspectul literar al romanei se constituie ca 0 abstractie inca lipsita de coerenta
nal sau fata de copia anterioara, a versiunilor revazute (u~or de constatat in cazul ~i de principii ferme, sub forma con creta a mai multor variante literare (locale),
tipariturilor, dar ~i al anumitor manuscrise), demonstreaza ca scriptorii (este Yorba, destul de asemanatoare, ale caror particularita!i decurg mai cu seama din aceea ca
respectivele variante, intemeiate pe graiurile locale, prezinta numeroase puncte co-
20 Nu de putine ori, forme cu ambele fonetisme apar in text, la distante foarte mici unele de altele.
V. ~i Densusianu Istoria II, p. 55. 21 Vezi AI. Gafton, Hipercorectitudillea, Editura Universitatii "AI. I. Cuza", Ia~i, 2000.
XXVI CODICELE BRATUL XXVII
STUDIU FlLOLOGIC

mune , mai tirziu rezultat al interactiunilor


, dintre variantele literare, deocamdata acesta se vedea confruntat cu alte cerinte de cit cele care actioneaza in cadrul vor-
aflate intr-o imposibilitate organica de a-~i edifica, in cadrul acestui proces, cai birii, noile necesitati referindu-se ~i la 0 anume unitate a textului. Cu toate a~estea:
deosebite - fapt datorat, mai ales, unitatii lor de origine ~i strinsei comunitati. Re- conceptul 'unitate' nu era bine structurat, motiv pentru care nu se poate pretmde ~l
zultatul in sine prezinta mai degrabii unitate decit diversitate, 0 unitate inteleasa in nici urmari 0 presupusa unitate a acestor texte, actiunile scriptorilor nefiind dotate
sens larg, relativizata ~i de oscilatiile de la interiorul respectivelor variante, ceea ce cu finalitati normative ori de model, adica direction ate conform anumitor principii
se datoreaza nu doar variabilitatii naturale din cadrul graiurilor de la baza, ci ~i in vederea' atingerii unor astfel de obiective, ferm trasate. In esenta, cu diferite deo-
lipsei principiilor de edificare a normei literare, cautarilor ~i interactiunilor, mai sebiri, nu foarte tran~ante, limba romana era una singura, iar in procesul de edifi-
mult sau mai putin proprii fiecarei variante astfel delimitate, dificultatea selectiei care a unei norme vorbite ~i scrise se puneau la contributie diferite elemente inca
coerente a formelor ~i fonetismelor din mas a de elemente produse prin evolutia aflate intr-un proces de promovare, mai cu seama in masura in care scriptorii intra
limbii romfme fiind 0 cauza importantii a diferentelor ce urmeaza procesului de edi- in contacte intre ei prin intemediul textelor24 .
ficare con~tienta a unei norme literare. Ilustrativa apare situatia de pina la jumatatea secolului al XX-lea, in care, lucrari
In sfir~it, un ultim aspect care trebuie luat in considerare este acela ca, limba ~tiintifice, scrieri beletristice ori alte asemenea texte - pentru ai caror aut~ri treb~ie
oricarui vorbitor poate ingloba - ~i acesta este cazul firesc ~i obi~nuit - structuri presupus gradul eel mai ridicat de con~tienta ~i de supunere la 0 eventuala norma -
lingvistice apartinind atit, unor straturi temp orale diferite (precum elemente prove- 25
cunosc un numar foarte ridicat de oscilatii, mai ales de ordin grafic . Acesta este
nind din baza pe care s-a constituit competenta sa primara, la care se adauga ele- locul care arata clar cit de dificilii este uneori pentru cititorul necontemporan cu
mentele adoptate din succesivele medii parcurse in timp, care au ~i rolul unor mo- textul - dar care cunoa~te din diferite surse care era rostirea respectivului autor -
dificatori ai structurii de baza), apoi structuri caracteristice mai multor registre ~i distinctia intre nivelul grafic ~i eel lingvistic al textului. Existenta unei astfel de
straturi sociale (actualizate de catre vorbitor in variatele situatii de comunicare situatii' este semnul unei norme literare inca neunitare, eforturile de coerentizare a
carora trebuie sa Ie faca fata), eventual structuri apartinind mai multor arii geogra- acesteia generind diferite oscilatii, nu mereu de ordin exclusiv grafic. Totodata,
fice, cu care individul a intrat in contact, pe care Ie stapine~te ~i pe care le-a putut insa, nu se poate postula, pe aceasta baza, ca stare a s-ar datora unor fisuri ale limbii
adopta in diferite masuri. Tinind seama de aceasta trasatura definitorie a idiolectu- care au generat norme literare diferite. Cauza diferentelor este de ordin obiectiv, ea
lui unui anumit vorbitor (in primul rind este vizat eel ce, datorita unui nivel oare- sta in tendintele naturale spre variabilitate ale oricarui organism viu, care se diver-
care de instructie, poate fi luat in considerare in calitate de scriptor, mai ales in sifica, in es~nta spre a-~i spori ~ansele de supravietuire. Coeziunea vorbitorilor ~i
epocile in care 0 norma literara nu exista)22, este evident cum caracterul simultan al delimitarea regionala se produce pe baza contactelor dintr:, vorbirile membrilor
acestor structuri, capacitatea vorbitorului de a Ie actualiza in diferite doze, generea- grupului, care se compatibilizeaza in compromisul numit uz. In perioada in care u~
za 0 unitate mai degrabii relativa (ce tine de manifestarea principiului economiei in aspect literar incepe sa se edifice, particularitatile acestuia vor fi dependente de cn-
limba, acesta aflat in variatie libera cu tendinta spre variabilitate), efortul con~tient teriile de selectie ~i, apoi, de forta cu care se impun particularitatile ,selectate, fapt
de armonizare a structurilor ~i a elementelor lingvistice, in vederea atingerii unui dependent de ~onstanta cu care se selecteaza diferitele elemente propuse, dar ~i de
sistem coerent de paradigme unitare tinind de 0 etapa superioara, care succede valoarea, in mintea comunitatii, a acelui element. Acesta este cadrul generator de
alteia, de importante ~i consistente acumulari cantitative ~i calitative23 . oscilatii ~i, din acest motiv, discontinuitatea lingvistica este relativa.
Toate acestea arata ~i ca nu se poate purta 0 discutie cu argumente peremptorii
despre graiuri de tranzi{ie ~i nici chiar despre straturi de limbo intrucit copistul-
24 Operind distinqia dintre limba documentelor vechi ~i cea a textel~r litera~e ~~ ~u~li~iin~" c~
revizor intervene a adeseori in text (un text despre a carui unitate nu se poate vorbi), aceasta din urmii reprezintii ,,0 fazii initialii a limbii literare, manifestarea ~I expresJa el mClpl~nta . ~I
influentat de diferite tipuri de particularitati lingvistice. in incercarea sa de a scrie, ariitind cii incii nu existii opozitie intre acest din urmii aspect ~i cel popular, Stefan :vrunteanu. ~I V~sl~e
Tara in Istoria limbii romane literare (secolele al XVI-lea - al XVIII-lea), p. 71 ~I urm., eVldent laza,
pe b~nii dreptate, caracterul imperios al necesitiitilor de traducere ~i de comunicare, ceea ce p.revala
22 Conceptul 'normii' inglobeazii in sfera sa, in mod implicit, ca pe 0 notii de con(inut, conceptul
asupra preocupiirilor coerent directionate spre formii. Cu toate acestea, autorii giisesc, la Cores.l, s~r:
'coerentii internii'.
exemplu, astfel de orielltiiri, fapt care atestii posibilitatea, realizatii ~i la Bratul, dar intr-.o ~al ~I.C~
23 V. loana Moldovanu, Structura lingvistica a Bibliei de fa Bucure~ti $i problema cOl7tribu{iei
miisurii decit la Coresi, ca scriptorul, mai ales ca revizor, sii-~i distribuie fortele ~i ill direcpa, ImpiIclta
sale fa dezvoltarea limbii romane fiterare, in ALIL. t. XXXIX-XLI, 1999-2001, Bucure~ti, 2003, ill actul traducerii a coerentiziirii formei mesajului conform anumitor principii.
p. 65-102, unde se valorificii 0 conceptie mai veche, din piicate, pre a putin cunoscutii ~i apreciatii, 25 Vezi, spre' exemplu, G. Iviinescu, Problemele capitale ale vechii romane literare, in BIFR
apar(inind lui Leiv Flydal.
XI-XII (1944-1945), p. 1-412.
XXVIII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XXIX

Dad! se face raportarea la ultima jumatate a secolului al XX-lea, studiul DOOM poate arata cu Ceea ce se poate spune ca a constituit 0 deosebire intre aceste variante, mai rele-
destula limpezime numarul mare de variante care stau la dispozi!ia vorbitorului instruit. Problema
vanta dedt altele, a fost dinamica lor. Fara ca aceasta sa decurga direct din starea
op!iunii, nici In acest caz, nu ramlne una care s-ar raporta preponderent la provenienla dialectala a
acestuia. de dezvoltare a respectivelor variante, ea s-a datorat mai cu seama activitatii celor
ce edificau ~i promovau acea varianta. (Aceasta activitate a fost favorizata ~i de
Conceptul 'grai de tranzitie', destul de comod, este greu de acceptat atunci dnd cauze extraculturale ~i extralingvistice.) De~i s-a trasat 0 demarcatie in evolutia
este yorba despre nivelul cult allimbii. La baza acestui concept sUi, de fapt, dificul- limbii literare romfme distingindu-se doua asemenea epoci, iar la interiorul vechii
tatea de a explica (~i de a concepe) felul ~i cauzele pentru care intr-un text apar romane literare s-au putut delimita mai multe variante literare, trebuie observat ca,
concomitent forme ~i fonetisme considerate a apartine la doua sau mai multe gra- pina la sfir~itul secolului al XVIII-lea, ponderea diferitelor varian~e i~i accentueaza
iuri vecine. Luind in discutie, insa, aceasta constructie teoretica, ar trebui observat disproportiile, unele vor ajunge sa nu mai conteze (in fapt, ele pIer). Astfel, ~eco­
ca, ~i in acest caz, ramin de dat unele explicatii. Nu se poate oferi 0 explicatie asu- lele al XVIII-lea, al XIX-lea ~i urmatorul chiar sint dominate de doar doua van ante
pra felului in care s-ar fi constituit un grai cult de tranzifie. Este greu de spus cum literare: nordica ~i sudica. Dincolo de cauzele extralingvistrice care au dus la
graiul popular de la baza, reunind elemente caracteristice a doua graiuri vecine, impunerea (ori la raminerea in lupta) doar a acestora, e~t~ d~ re~arcat ~~ pr~nci~a­
a~adar mult mai slab dedt acelea, a putut sa-~i edifice un aspect literar, dupa cum lui factor favorizant al impunerii lor a fost rolul de poslbtl hant mtre amle hngvIs-
este dificil de aratat ce anume i-a conferit atita forta inch sa poata permite elabora- tice romane~ti. Acest rol s-a manifestat nu atit prin proprietatea de a suferi unele in-
rea unor texte ample. Se mai cere explicata, totodata, capacitatea ~i forta de coeziu- filtratii din partea celorlalte variante, cit, mai ales, capacitatea de a prezenta un nu-
ne, coerenta intema ridicata, in comparatie cu ceea ce apare in alte graiuri, fapt care mar ~it mai insemnat de puncte comune cu fiecare varianta in parte ~i cu toate in
implica, cel putin teoretic, 0 mare stabilitate a graiurilor care se amesteca ~i tran- ansamblu, totul grefat pe existenta unei unitati relativ ridicate, stimulative sub as-
ziteaza acelloc, lucru care nu se pre a poate afirma despre "graiurile pure". pectul evolutiei. Nu intimplator, variantele moldoveneasca ~i munteneasca inglo-
Toate acestea decurg din faptul ca limba romana, suficient de larimitata inch sa beaza varietati relativ importante din Transilvania ~i prezinta largi zone de supra-
i se poata afirma variabilitatea, este caracterizata mai degraba de unitate ~i coeziu- pun ere intre ~le, dar ~i un grad ridicat de compatibilitate cu celelalte variante. Ceea
ne, insu~ire preponderenta ~i care inglobeaza variabilitatea. Ea a evoluat ca un sis- ce le-a ramas celorlalte, lara a face parte din rindul elementelor comune cu tezaurul
tern utilizat de grupuri de comunitati relativ independente, cunosdnd contacte reci- celor doua variante, ori care sa fie asimilabil de catre acestea, a devenit particulari-
proce, in care unitatea sistemelor componente (mai ales fonetic ~i gramatical) s-a tate excentrica ~i care nu putea fi considerata dedt ca trasatura opusa actiunii fire~ti
pastrat in limite tolerante ~i rezonabile. Variantele de realizare a acelor sisteme nu de unificare.
au depa~it (nici prin evolutie, nici sub presiunile unor contacte cu alte sisteme ling- 1.4. Un comentariu succint asupra unor probleme pe care Ie ridica nivelul grafic
vistice) limitele centripete ale sistemului general. Conservatorismul grupurilor de al textelor in discutie ar putea indica, aici, 0 implicare a factorului fonetic, de care
comunitati, activ in contactele cu alte comunitati romane~ti (ca ~i la contactul cu depind multe dintre rezolvarile chestiunilor puse de transcriere.
alte limbi), s-a combinat cu permeabilitatea fata de acelea~i idiomuri. in acest fel, 1.4.1. Textul chirilic nu cunoa~te cratima, iar segmentarea cuvintelor tipografice
alaturi de influentele suferite, fiecare forma de realizare concreta a sistemului ling- este inca 0 practica aflata la inceputuri, ni~te inceputuri lipsite de norme. De aceea,
vistic romanesc ~i-a pastrat anumite caracteristici particularizante, in diferite grade. multe dintre delimitarile aparent practicate, lara a fi gre~ite, difera de cele caracte-
Ceea ce, in acest context, trebuie remarcat este faptul ca termenii strat de limba, ristice normei actuaJe. In acest caz, se pot impune unele optiuni din partea editoru-
grai de tranzifie, varianta, unitate acopera concepte reale, cu ponderi diferite, dar lui. Majoritatea covir~itoare a acestora a mers in directia respectarii normelor ac-
implicite, ceea ce inseamna ca nu pot constitui fundamentele unor explicatii care ar tuale. De~i, in multe dintre aceste situatii, a existat convingerea ca urmarea fidela a
trebui, de fapt, sa ajunga la asertarea lor. Un grai, privit din perspectiva sincronica, textelor secolului al XVI-lea nu ar fi fost exagerata - optiunile lacute ca1cind
diacronica, la nivel diastratic sau diatopic nu este altceva dedt 0 forma con creta de principiul fidelitatii fala de cerinta redarii pentru cititorul secolului al X,x-Iea a
realizare a limbii ~i nu i~i poate afirma independenta fata de alte graiuri cu care unui text cit mai apropiat de cel care ar fi ie~it din min a celui care I-a scns acum
prezinta comunitate de origine, de teritoriu ~i cu care se poate afirma ca a convie- peste patru sute de ani, daca J-ar fi scris cu caractere latine -, concesia .~ fost 0~ut~
tuit. Relatia sa cu celelalte graiuri este una organica ~i structural a, chiar daca (din considerindu-se ca dificultatea lecturii textului de catre alte categorn de clt1ton
diferite motive, greu de cuantificat, favorizate de 0 larga paleta de factori geografi- decit lingvi~tii ar fi intrecut d~tigul dat de performanta maximei fidelitati posibile.
co-sociali) aceasta relatie a fost sau nu intarita ulterior de contacte directe sau mij- Cele dteva cazuri in care segmentarea difera de cea actual a se datoreaza necesi-
locite.
Hitii de a marca astfel respectivele unitati ca purtatoare ale anumitor valori, pre cum
STUDIU FILOLOGIC XXXI
xxx CODICELE BRATUL

secvente precum vreun, desavir$it, pretutindinea, initial separate, astazi sudate,


in cazul secventei At4H, notata fie deaci (cu valoare conjunctionala), fie de aci,
chestiuni care nu necesita 0 digresiune, atrag atentia situatii care cer cratima, pre-
grafie ceruta de valoarea adverbiala a structurii.
cum dintr-fn$ii, fntr-aceaia, catr-fnsul sau imbinari de tipul dentfiu, dentru etc.
1.4.2. 0 prezentare aparte 0 necesitii situatiile care implica utilizarea slovei t
alaturi cu aceea a slovelor E ;;i d in succesiune. De;;i cele doua uzuri apar deopotriva Unele dintre grafiile in care sint implicate unitati de acest fel tradeaza participarea
in textele studiate, uneori pare dificil de stabilit 0 relatie intre aparitia celor doua factorului fonetic: Alf.Hd 4ElldWh (CP- 151117-18; 151121-15211), .f.Hd 4tCTt (CP-
situatii ;;i fonetica formelor implicate (diftong sau vocale in hiat). Analiza compara- 11114), cazuri in care s-a considerat ca 0 transcriere riguroasa ar fi exagerata atit
ta a grafiei formelor care implica vocalele [e] ;;i [a] in succesiune ;;i a diftongului din punct de vedere fonetic, cit ;;i ortografic. Dominanta in aceste situatii este data
rea] arata ca se poate relationa de grafie modul in care scriptorul pronunta respecti- de aceea;;i lipsa a normelor ortografice, fapt care condu~e la aparitia u~o~ grafii ce
vul segment, de obicei ori in momentul scrierii, mai putin de anumite norme orto- denota mai curind deprinderea de a opera cu anumite tipare grafice (ALf, npt, A"liA"Ii,
grafice intemeiate pe principiul fonetic (ceea ce reprezintadoar 0 faza primitiva a etc.) dedt aceea de a nota ni;;te succesiuni de foneme conform unor principii orto-
intemeierii principiilor fonetic ;;i sintactic), dar ;;i de functionarea anumitor deprin- grafice (fonetic ;;i sintactic, in special). Uneori, pare a interveni vointa de a introdu-
deri grafice. ce criterii de ordin sintactic, dar apar gre;;eli atit de flagrante, incit este legitima In-
Succesiunea Ed apare, de pilda, in: AEd4tcTt (CB- 153/3), AEdlOpt (CP- 153/3-4), trebarea daca nu cumva avem a face cu banale gre;;e1i - date ;;i de lipsa deprinderi-
AEd4~ (cp- 17115), contexte care nu pot fi separate de cele ce contin t: AtllT,v, WdP,v, lor de a nota separat cuvintele tipografice - ;;i nu cu rezultate ale unor false analize.
(CB- 31217-8), AtnoH (CP- 16217), npt4tR. (CP- 200/10), At.f,dP,v, (CP- 55/19-20) etc. Cele de mai sus se pot sprijini pe exemple precum: Aq T'h1O (CP- 147/11), AEH T'h1O
Nu exista motive reale pentru a accepta discriminarea aceasta de ordin grafic ;;i de (CP- 126/5), Aq K'hTp8wCh (CP- 153/2), Aq Tp,v,HWiH (CP- 71111), .f.HTpd 41iA (CP-
a transcrie, in consecinta, toate situatiile enumerate ;;i cele din c1asa lor permitind 72/1), K'h Tp,v,HC~(CP- 8417), AEAE ",,v,H"liU.,v, (CP- 94119-20)26 etc.
rostirea atit cu hiat, cit ;;i cu diftong. Numai existen!a unor oscilatii mari in rostire
1.4.4. Exista situatii in care lipsa un or norme ortografice, alaturi de existenta
(adica inexistenta unei norme ortoepice), conjugata cu inexisten!a unei re1a!ii stabi-
unor cutume de acela;;i fel, dar nu foarte Iamurite ori lipsite de forta coercitiva, pot
le cu un sistem de notare (adica inexistenta unei norme ortografice, ambe1e lipsuri
impune editorului optiuni care sa imp lice judecati de natura sintactica din perspec-
date ;;i de inexistenta unor criterii de ordin general, fixate pe principii stabile) pu-
tiva istorica. Uneori, solutiile pot veni tot dintr-o analiza fonetica amanuntita, al-
teau conduce la 0 asemenea situatie. Edificator poate fi, in acest sens, cazul repre-
teori este necesar apelul la analogii, prin aplicarea principiului coerentei la nivelul
zentat de doua forme care nu puteau cunoa;;te asemenea oscila!ii, precum cel din
rdllHIIE4HiH WH C4M4ptHiH (CP- 41114), unde se poate accepta ca hiatul este marcat
intregului text.
grafic prin succesiunea a doua slove, iar diftongul, de asemenea, prin semnul care, Dat fiind faptul ca textele studiate, mai cu seama CB, nu se arata a fi dominate de 0 coerenta
in scrierea slavona, avea rolul de a nota un diftong. Scriptorul nu avea posibilitatea intema ridicata, In general, nu s-a apelat la asemenea judecati, Incerdndu-se respectarea, prin
fidelitate fata de text, a tuturor inconsecventelor scriptorului. Cu toate acestea, s-a considerat a fi
reala de a face lucrurile la fel in toate situatiile, un sistem grafic care sa actioneze aberanta aplicarea acestui principiu in diferite situatii, spre exemplu, in cazul unei grafii precum
ca 0 forta centripeta sau care sa-;;i aiM relativa sa independen!a fata de vorbire
4K'tv CB- 353/1), unde 0 lectiune acum ar fi putut fi permisa din punctul de vedere al tehnicii de
fiind inexistent. Din acest motiv, transcrierea urmeaza n?rmele ortografice actuale, trecere in rind a slovelor suprascrise. Aceasta lectiune nu a fost lacuta, optlndu-se pentru acmu
rara ca aceasta sa insemne ca se reflecta astfel 0 rostire. In acela;;i fel, textele vechi intrudt, in acest caz, s-a considerat a fi indreptatit apelulla modelul tuturor celorlalte ocurente ale
cunosc grafia 3104, ceea ce se transcrie prin ziua. Probabil ca ar fi eronat sa se con- respectivului adverb in acest text, notat lara suprascriere. .
sidere ca slova compusa reda neaparat rostirea a doua vocale in hiat, pre cum astazi,
;;i nu diftongul unui cuvint monosilabic (de;;i nici contrariul nu poate fi infirmat in Independent de ceea ce apare in versiunea slavona, sau chiar in alte versiuni
mod categoric) ;;i ca 0 rostire precum cea caracteristica secolului al XX-lea ar fi romane;;ti paralele, faptul ca 0 anumita versiune romaneasca (referirile se fac, in
condus la notatii cu -i~. special, la CB) poate prezenta diferite ambiguitati sub aspect gramatical sau grafic
Situatiile de mai sus, dincolo de comentariile ;;i interpretarile pe care Ie permit, are implicatii directe asupra lectiunii ;;i analizei textului. Oat fiind faptul ca, la
arata 0 lipsa de coerenta in notare, fapt care, la nivel fonetico-fonologic, impune
analize nuantate, diferentiate (uneori, dificil sau imposibil de realizat), de asemenea 26 Faptul ca exemplele provin dintr-o tiparitura este, in opinia noastra, de natura sa intareasca
in incercarea de stabilire a unor principii de transcriere. argumentul. Munca de editare a unui text precum Biblia de fa Bucure/iti, de care ne-am ocupat In ulti-
1.4.3. AIaturi de discutiile asupra modului in care se constituia principiul ma vreme, a Intarit multe din convingerile care ne-au condus catre asertiunile de mai sus, privitoare la
marea variabilitate a vechilor texte romiine~ti.
sintactic ;;i care privesc felul in care, dintr-o perspectiva riguroasa, ar trebui notate
...-

XXXII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XXXIII

nivelul textului de tradus, nu apar dedt elemente ce indreptatesc din partea tradu- caracter de proces ~i nu emana principii. In fapt, nivelul grafic atesta nu doar ca nu
ciitorului sau a revizorului un asemenea comportament, insa nu-i procura temeiuri existau norme ortoepice ~i ortografice, dar ~i ca, in cazul in care scrierea a putut in-
care sa impuna 0 atare redare a lor in limba romana, lara a fi de 0 gravitate deose- demna la utilizarea cu consecventa a urior procedee, in situatii identice ori inca-
bita, existenta, cu acelea~i ~anse de a fi luate in seama, a doua lectiuni pentru un drabile in acelea~i categorii, acest fapt nu s-a realizat, lipsind analizele pe baza ca-
acela~i segment este de natura sa arate, alaturi de unele caracteristici ale limbii rora acelea~i tratamente grafice s-ar fi aplicat contextelor identice, pre cum ~i viziu-
romane - valabile ~i in secolul al XX-Iea27 - ca traducatorul sau revizorul roman nea integratoare asupra elementelor aparent disparate dar ladnd parte - sub anumi-
incerca uneori 0 fluentizare a textului, 0 translare, prin adaptare, a continuturilor te aspecte - din aceea~i c1asa. Tendinta dominanta pare a fi una natural a, catre va-
acestuia la limba romana. Cu toate acestea, trebuie subliniata conc1uzia care riabilitate ~i este data, probabil, de factori de ordin psihologic (generati de lipsa
survine in urma analizei nivelului grafic al textelor comparate, analiza relationata unei traditii romane~ti scrise, de lipsa unor principii care sa duca la constituirea
cu rezultatele studiului foneticii textelor. Alfabetul chirilic ~i utilizarea sa in textele acelei traditii), fiind potentata, printre altele, de un alfabet pre a generos in inventar.
slavone atesta 0 fina analiza a limbii pentru care a fost creat, exercitata indeosebi Acest efort cerea ~i crea 0 anum ita independenta ~i 0 anum ita distanta a produsului
asupra nivelului fonetico-fonologic. In plus, cei care scriau in slavona sau in lim- de textul slavon. Totodata, in felul acesta apare evident ca versiunea slavona ori 0
bile slave erau obligati - cel putin 0 vreme ~i intr-o anumita proportie -, sa refaca 0 alta versiune nu pot lamuri intotdeauna asupra gradului ~i nivelului pina la care a
parte a respectivei analize, in vederea unei corecte intrebuin!ari a alfabetului chi- fost inteles textul biblic intr-o anumita traducere.
rilic. De~i dinamica ortografiei era net inferioara ortoepiei, rostirii din limbile vii, Situatiile in care, ~i de aceasta data, editorul a fost nevoit sa opteze, sint nu doar
in esenta celei apartinind compartimentului fonetic, forta imaginii grafice consacra- numeroase, ci ~i variate sub aspect tipologic. Incepind cu acele cazuri in care un
te fiind considerabila, acest proces nu ramine de neglijat. Totu~i, efortul pare a se fi semn cerea 0 anumita valoare, care ii putea fi acordata sau nu, pre cum in C'h dP~
deplasat spre memorarea ~i recunoa~terea modelelor, procedeul scrierii devenind, alaturi de Cdp~ ~i unde s-a transcris sa are, respectiv s-are, considerindu-se ca, in
mai ales, unul de reproducere perpetua a unei imagini ~i nu neaparat de recreere primul caz s-a notat vocal a, elidata in cel de-al doilea, unde rostirea mai putin
continua a unui context fonetic, nu de constanta punere in aplicare a unor principii controlata a patruns in text, ~i pina la cele mai dificile situatii care ridica probleme
care urmeaza analizelor (de~i se pot constata ~i astfel de situatii), ci de imitare a de natura morfosintactica, fiecare optiune poate face apel la tot felul de argumente
unor tipare ~i imagini date ~i asumate. Utilizind acest alfabet, scriptorii romani, ~i criterii, ceea ce conduce uneori la imposibilitatea de a opta cu fermi tate sau de a
inca de la inceput, (acel "inceput" atestat de primele scrieri romane~ti pe care cer- introduce dihotomia 'corect' / 'gre~it'.
cetiitorulle poate avea la dispozitie), au intimpinat dificultatea de a nu putea utiliza 1.4.4.1. 0 grafie precum KOHllh (CP- 12119-20) situata in contextul "Isus cel el
modelele slavone ca pe ni~te modele pe deplin compatibile cu fonetica limbii ro- KOHllh pridiidit" poate suporta lectiunile voi la, dar ~i voi-l, nici una dintre acestea
mane 28 . Chiar daca, uneori, acest inconvenient pare a fi fost depa~it, rezultatele ob- fiind de natura sa schimbe sensul enuntului. Dincolo de faptul ca situatia este ge-
tin ute nu au fost mereu dintre cele mai satislacatoare. In ceea ce prive~te, insa, 0 nerata de 0 chestiune legata de valorile slovelor, nu in diferite contexte, ci in diferi-
analiza proprie asupra limbii romane, lacuta in mod sistematic, de tipul celei ates- te momente ale actului scrierii (segmentul provine din portiunea manuscrisa a cP),
tate de textele slavone, se poate spune ca aceasta mai degrabii a lipsit. Aparentele cazul aratii ca aceea~i problema putea aparea ~i pentru cititor iar, in epoca, ambele
acesteia pot fi date de situatii in care unele probleme de fonetica au capatat solutii lectiuni trebuie sa fi fost valide. Riguros vorbind, orice optiune, in acest caz, s-ar
grafice ce par a reflecta 0 astfel de analiza. Atunci dnd incompatibilitatile dintre raporta la elemente exterioare textului.
limbile slave ~i romana erau foarte mari, lipsa unor asemenea solutii este de necon- 1.4.4.2. Legat de situatia un or slove in anumite contexte ~i de implicarea rostirii
ceput. Cazurile, insa, ramin izolate ~i sub imperiul necesitatilor stringente, nu au in scriere apare segmentul C'h <$dll~U.H rpN.HMh (CP- 103/2-3), unde este permisa lec-
!iunea sa facefi graim. Cu toate ca aceia care vorbeau se adresau lui Pavel dar
27 Ramlne dificil de presupus ca, a~a cum se prezinta ele, aceste situatii apar ca atare doar In se-
aveau in vedere 0 actiune comuna a acestuia cu altii, transcrierea de mai sus este
colul al XX-lea, iar la nivelul secolului al XVI-lea, lucrurile nu state au astfel. doar teoretic acceptabila. Problema prive~te slova 1I in contextul repetitiei a doua
28 Tangential, este de amintit aici notarea spiritelor, sau a chendimei, care tradeaza, cel putin intr- segmente fonetice foarte asemanatoare. 0 transcriere fonetica a enuntului ar fi [sa
o prima perioada, nu atit 0 anume disponibilitate de a incarca ortografia cu "balast", ori Forra coerci- fac_et' graim], adica 'sa faci ce-ti graim', nu ~i 'sa faci iti graim'.
tiva a unui model superior (de multe ori superioritatea aceasta deriva din simpla existenta, altemlnd
cu inexistenta, In limba romana, a unui sistem propriu), cit desfii~urarea unui proces de asimilare a
1.4.4.3. Aceea~i cauza de ordin fonetic sta la baza ~i a altor grafii care ridica
unui model incercat. probleme. Din punct de vedere sintactic este util de ~tiut dadi in CP (160116), prin
XXXIV CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XXXV

"el nevazindu-l iubiti" se transmite 'pe el nevazindu-l voi iubiti' sau 'pe el nevazin- mele mai apare in acest text cu fonetism u, aici se poate presupune ca fonetismul se
du-l il iubiti'. Chiar daca la nivelul sensului nu se genereaza deosebiri insemnate, datoreaza contactului cu silaba ultima a prepozitiei32.
sub aspect morfosintactic se observa problema datorata un or cauze de ordin fone- 1.4.4.8. Intrucit in alte texte nu apar precizari care sa lumineze 0 situatie ambi-
tic, suprapunerii la mijlocul sintagmei a doua elemente identice: "pe el nevazindu-l gua din CB, este dificil de aratat in mod tran~ant cum trebuie sa fi inteles scriptorul
il iubiti", cind un f- (protetic) nu pare a se fi dezvoltat inca 29 . Exemplul este In~ela­ secven!a ,,~i aduse lor avutia ~i grai" (CB- 8611-2): '~i Ie aduse avutia ~i spuse', a~a
tor deoarece transcrierea nu poate fi decit una, dar interpretarea la nivel gramatical cum era corece 3, sau '~i Ie aduse avutia sa, spuse' 'i~i aduse lor avu!ia apoi grai'
va trebui sa tina seama de faptul ca fenomenul redundantei este des intilnit in aces- 'i~i aduse lor avutia ~i grai', 'Ie aduse imediat avutia (sa), apoi grai'.
te texte, cauzele fiind numeroase ~i de diferite naturi, mergind de la neatentie ori 1.4.4.9. Mai complicata inca este situatia din ,,~i agonisirea-~i ~i avu!iia-~i" (CB-
intelegerea defectuoasa a textului, trecind prin cele datorate punctelor fragile ale 26/12-13), unde este greu de ~tiut daca scriptorul a inteles corect '~i agonisirea-~i ~i
30
sistemului ~i ajungind pina la acele situatii in care aceasta modalitate de expri- avutiia-~i', sau a inteles cel de-al doilea ~i ca adverb, aplicarea principiului sime-
mare era bine asimilata de aspectul literar ce se edifica. triei nefiind 0 cale sigura in judecarea unor astfel de situatii prezente in textele
1.4.4.4. Ceva mai complex este un exemplu precum: "elu-l Dumnezau-l invise" vechi.
(CB- 1012-3), unde este dificil de ~tiut daca avem a face cu un caz de exprimare 1.4.4.10. De~i, uneori, textul slavon poate impune anumite constringeri, alteori
redundanta, dusa la extrem, sau daca nu cumva este yorba despre un substantiv ar- acestea lipsesc, atit cit sa se manifeste anumite libertati la nivelul textului rom a-
ticulat Dumnezaul, caz de asemenea reperabil in CB ~i in aceste texte, in generae 1• nesc. Faptul constatat face sa se dezvolte unele posibilitati de interpretare in direc!ii
1.4.4.5. 0 grafie precum HEMHKdH lK~AEKd (cP- 51/8-9) poate beneficia de trei care, numai aparent - la nivelul unei structuri restrinse - sint posibile, din punctul
lectiuni: nemic a-i judeca, nemica-i judeca ~i nemic ai judeca, ultimele doua va- de vedere al intregului text sau al textului biblic - de fapt, 0 abstractie - ele fiind
riante ale aceleia~i interpretari, ca viitor hortativ. Este foarte probabil ca aceasta
gre~ite. La p. 313/3, grafie precum T¢I(ill. probabil ca nu trebuie considerata ca un
0
ultima interpretare sa coincida cu modul in care a fost inteles textul de catre
caz de automatism prin care s-a notat un c suprascris superfluu ci, mai degraba, tre-
scriptor, dar ramine dificultatea alegerii intre cele doua variante.
buie transcrisa prin tUfi-s, de~i forma verbala nu i~i gase~te un corespondent exact
1.4.4.6. Asemanator este cazul din acela~i text (167110) dll.H Ad, unde se poate 34
accepta transcrierea a-Ii da, dar ~i afi da. Ideeade imperativ, continuta de ambele in textul slavon .
1.4.4.11. Cu toate ca, la nivel morfo-sintactic, exista anumite elemente care pot
solutii, poate fi considerata ca pretios exprimata in primul caz. S-a optat pentru
oferi sprijin cercetatorului din secolul al XX-lea, datorita unor factori de ordin
ultima solutie numai intrucit astfel se exprima mai limpede valoarea gramaticala
fonetic este posibil sa apara indoieli in ceea ce prive~te diferite lectiuni. Dificil de
ceruta, pre cum ~i pentru ca este caracteristic textului acest mod de exprimare.
solutionat in mod tran~ant ~i cu implicatii asupra transcrierii, apare cazul secventei
1.4.4.7. 0 situatie, a carei aparitie este determinata in mare parte de stadiul de
KtMd"~ (CB- 109/1), care reda vsl. HdpHII.dEMHH ~i care, in CP, apare lipsita de echivoc
dezvoltare al grafiei, 0 constituie segmentul AEPEnT¢I(II.H (CB- 5/7), caruia, in CP, ii
"ce se zice" (CB- 45110). Fara a se afecta sensul, ramine dificila asumarea unei
corespunde de toate (CB- 3/1) sensul biblic fiind 'despre toate'. Acest caz nu repre-
transcrieri, fie "cheama-lu", fie "chema[uJ-lu". Ultima interpretare nu este de negli-
zinta tocmai un exemplu de echivoc intrucit este de presupus ca, datorita succe-
siunii T¢I( TO, cerute de dereptu tOli, cum pare a fi intentionat scriptorul sa noteze, s-
a produs nu atit un fenomen de sandhi, ceea ce ar conduce la 0 transcriere de- 32 Cf. ~i d'h.{.r'hC¢\" pentru linga insu (Cy 25'/6). Autoarea edi(iei opteaza pentru transcrierea lfng-

rep'tuli, cit 0 omisiune, ceea ce ar indreptati transcrierea dereptu [to Jli. De~i pronu- fnsu. De altfel, secventele cnpi.~ ctl (16vl1 0 ~i cnpi.~Hc¢\" (30r/5-6) sint transcrise identic: spri-nsu, ceea
ce nu poate fi justificat, dedt in parte, de supunerea la normele ortografice actuale, cu omiterea
anumitor elemente ale textului vechi. Ca in multe alte situa(ii, cel care scria, nu de pu\ine ori, aplica
29 Vezi ~i Constantin Friincu, Farmele verbale ~i pranaminale cu i- pratetic in limba ramana, din principii fonetice de scriere. Se observa cum ierul al do ilea, care nu poate aparea la initiala de cuvint,
"Dacoromania fUr Ostliche Latinitat", 5, 1979-1980 (extras). datorita rostirii sintagmei ca 0 unitate, a condus, prin valorile pe care acesta Ie avea, indiferent de po-
30 Precum in "cene lacuia~te Zeulu, lacuia~te ~i Zeul intru elu-Ilacui!l~te" (CB- 364/7-10). zitia sa in cuvint, la nenotarea inca 0 data a vocalei velare. Lipsa nazalei tine de alte cauze, evidentiate
31 Cu toate acestea, trebuie amintit ca, din diferite cauze, printre care ~i implicarea rostirii in m~i jos. Pe de alta parte, situatii precum intunearecu cu dtu (426115) arata ca evitarea succesiunilor
procesul de scriere, este evident (precum in secolul al XX-lea, in rostirea sau chiar in textele produse nu se producea in mod regulat, mai eurind fiind determinata de cauze fonetice. Aceasta inseamna ~i ca
de cei mai putin instruiti) ca articularea se poate marca nu doar prin articolul hotarit propriu-zis, ci ~i fenomenul nu se produeea mereu prin interventia faetorului con~tient.
prin hiat cu vocal a anterioara sau, la plural, prin vocalizarea desinentei de plural care indepline~te 33 Cf. ~i CP, unde apare "aduse lor avutie, grai" (34/14).
astfel rolul articolului. 34 In CP apare "ee e a tot" (167112).
XXXVI
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XXXVII

jat, nu doar datorita posibilitatii de a se reda astfel in limba romana un reflexiv im- Duhul Svfnt ca subiect atit pentru pus, cit ~i pentru cerceta, considerata ca juxta-
personal, ci ~i intrucit t putea avea, in aceasta situatie, valoare de vocala.
pusa, se explica ~i cauza pentru care pronumele ~4C este redat printr~o forma de no-
1.4.4.12. De~i a ridicat felurile probleme, secventa liEf, des intilnita in CB, a fost minativ-acuzativ ~i nu prin dativ, cum ar fi trebmt de fapt. Acest ultlm element este
transcrisa diferentiat, in functie de anumite criterii luate in considerare pentru fie- de natura sa arate ca gre~eala a premers transcrierii segmentului in care se afla vo-
care caz in parte. Corespunzind, in general, demonstrativelor HlKE ~i lalKE, in functie cabula discutata (careia voi ii premerge). Aceasta gre~eala poate apartine ~i revi-
de situatie, forma in discutie a fost redata prin cee 'aceia', 'aceea', dar ~i prin ce e zorului dar, intr-o masura aproximativ egala, ea poate fi comisa ~i de traducator.
'cel (cea) ce (care) este'. Prezenta formei verbale, inexistenta in slavona, limba care Poate ca tot astfel stau lucrurile in CV (T/8), unde apare fu vreame pentru fu
se putea dispensa de verbul a fl, a carui subintelegere, insa, 0 permitea toto data, vreare (CB, 212119-20; CP, 94/6). Aceasta gre~eala poate fi trecu.ta pe seama unui
nefiind un indice sigur pentru nenotarea sa, de vreme ce limba roman a cerea acest copist, dar nici categoria traducatorilor nu poate fi scutita cu certitudine chiar de 0
lucru, transcrierea diferentiata se poate dovedi nu doar extrem de utila, dar ~i astfel d\;: gre~eala.
oarecum intemeiata.
1.4.4.14. In general, sint greu de trecut cu vederea anurnite locuri din text in
1.4.4.13. In alte situatii este afectat sensul cite unui fragment, editorul trebuind care, de~i editorul, in urma unui rationament, ar putea fi indreptatit sa opereze co-
sa judece pina la ce nivel s-a inteles textul. Dat fiind contextul mai larg in care se recturi, din punctul de vedere al scriptorului, adica al celui al carui text este "co-
afla grafia lIEPLIETN.TOII,H (CB- 22011-2): "Socotiti, amu, sine~iva ~i toata turma intru rectat" (~i nu neaparat din punctul de vedere al textului), rationamentul poate fi
carile voi Duhul Svintu puse cerceta tali se pa~teti beseareca Domnului ~i Zeului, neavenit. Spre exemplu, pe baza constatarii ca slova 8 apare uneori in aceste manu-
ceaia ce dobindi cu al sau sInge" ~i tinind seama de faptul ca in textul slavon se scrise pentru "h, iar "h poate fi notat gre~it pentru 8 ~i apoi corectat in consecinta, s-ar
folose~te noctTHTEllh 'ETTlOl<OTTOC;, inspector.35, se poate considera ca avem a face putea "indrepta" textul: "nu K"h limba mea avea ceva a cleveti" prin cu, lectiune ce-
aici cu 0 gre~eala de ordin grafic (II, pentru p), comisa ~i ca urmare a neatentiei ~i ruta de context. Optiunea aceasta ramine riscanta, insa, pentru cel interesat de
coincidentei, intrucit au rezultat doua cuvinte posibile in limba romana. Cu toate fidelitatea fata de textul scriptorului, cu atit mai mult cu cit, pre cum in alte citeva
acestea, dat fiind faptul ca, din punct de vedere grafic, al formei slovelor implicate, situatii asemanatoare, 0 astfel de lectiune nu poate fi exclusa.
o asemenea gre~eala este greu de acceptat ~i avind in vedere situatia generata de 1.5. 0 particularitate de ordin sintactic a limbii romane, care iese in evidenta cu
lipsa unui sistem de punctuatie cu 0 distributie a semnelor ~i 0 eficienta compara- pregnanta ~i care, in secolul al XX-lea, tine deopotriva de norma literara ~i de vor-
bila celui actual - carenta care se resimte in numeroase situatii -, se poate imagina birea populara, se refera la anticiparea ~i reluarea complementului prin pronume
~i 0 alta explicatie. Aparent, cazul se datoreaza neatentiei, intrucit este greu de con- personale neaccentuate. Trasatura cunoa~te atestari care dateaza din secolul al
siderat ca s-a inlocuit P cu 11" lara interventia sensului. Daca Insa se tine seama de XVI-lea. Sub acest aspect, CB se arata a fi fidel textului tradus, in vreme ce CV ~i
faptul ca scriptorul ar fi putut intelege greiit fraza, pe fondu! con;iderArii sintagmei Cp36 fac 0 serie de concesii tendintelor de anticipare ~i reluare a complementului
prin pronume personale neaccentuate. Dincolo de situatii precum: "a~tepta noi"
35 V. Miklosich sv. Termenii despre care se discuta in lucrare au fost dati fie in forma care se (CB, CV, CP- FA XX, 5) sau "nu-i lasa ei Duhul" (CB, CP- FA XVI, 7), partitia este
intilne~te in text, fie in forma cu care ei sint notati in lucrarea lui Fr. Miklosi~h. in ceea ce prive~te reflectata de situatii precum: "nu lasara elu ucenicii" (CB- FA XIX, 30), "nu-llasara
forma acestora, s-a considerat ca ideal este ca forma prin care se exempli fica sa fie intocmai cea sub
care apar respectivii termeni in textul intercalat. Chiar daca, uneori, acest mod de redare al cuvintelor el ucenicii" (CV, , Cp)37; "graitu lui fu" (CB- FAX, 22), "graitu-i fu lui" (CP)38;
discutate ingreuneazii lectura (datorita diferitelor forme de brahigrafie dar, mai cu seam a, datorita "vazura elu" (CB- FA IX, 35), ,,~i-l vazura elu" (cp); "scoase ei afara" (cp), ,,~i-i
feluritelor deformari pe care scriptorul Ie racea), nu s-a apelat la forma de dictionar decit atunci cind scoase ei afara" (cp); "auzira elu" (CB- FA XVIII, 26), ,,-1 auzira el" (cp); "hrani ei
s-a considerat ca aceasta ar simplifica lectura, rara a afecta urmarirea fenomenelor discutate. De altfel,
uneori s-au notat ambele forme, atit cea din text, cit ~i cea din dictionar.
Sensurile termenilor slavi care apar in discutie sint date in formele grece~ti ~i latine~ti, notate in 36 Textul Al nu prezinta caracteristicile ce fac obiectul acestei discutii. Din acest motiv, dar ~i
Lexic.0nul .lui M~klosich. Studiul comparat al formelor din aceasta lucrare lexicografica ~i cele care pentru ca intinderea redusa a acestui text este accentuata de caracterul sau fragme?tat, n~ s~ pot .face
apa~ m B~llly, Llddel! ~ Scott, Ch.antrai~e ~i Emout-~eillet a evidentiat numerOase discrepant e intre aprecieri profitabile pe baza AI, in cadrul unei analize care sa vizeze elemente ale mvelulUl smtachc.
Lexicon ~I celelalte dlctlOnare, mal ales m ceea ce pnve~te formele grece~ti. Uneori, in Lexicon apar 37 Pentru a nu relua exemplele, s-au lasat deoparte diferentele de ordin fonetic, minore ~i nesem-
~lte ~~rme decit cele de nomi.nativ, pentru substantive, de indicativ prezent persoana I-a singular sau nificative aici.
mfimtlv, pentru verbe, aIteon, formele care apar difera esential de cele din lucrarile cu care se face 38 Exemplul acesta este remarcabil deoarece, in CP, -u final este 0 raritate, prezen!a sa, in acest
co~parati~. Sensurile au fost date, doar rareori, in forma in care apar in Bailly, Liddell & Scott, Chan- caz, intarind argumentele ce arata ca tendinta anticiparii ~i reluarii era putemica, indicind natura
trame, MeIllet, respectindu-se forma data de Fr. Miklosich.
concesiei Tacute de diacon, care tolereaza un -u in schimbul notarii pronumelui neaccentuat.
XXXVIII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XXXIX

intru pustine" (CB- FA XIII, 18) ,,-i hrani in pustie" (Cp)39, dar ~i "acela auzi-l Pavel fiecare data dnd limba romana 0 permite sau 0 cere: "bagara-i intru temni!a" (CB-
graindu" (CB- FA XIV, 8), "acela auzi Pavel graind" (CP). Ilustrind situatia de la FA XVI, 23), "bagara ei" (cp); "spuse loru cum Domnul elu scoase din temni!3."
nivelul textelor studiate, exemplele de mai sus pot fi corel ate cu date extrase din (CB- FA XII, 17), "spuse lor cum Domnul el din temni!a scoase" (CP). Lipsa, relativ
analize ale altor nivele ale CB, CV, CP, fapt care permite unele concluzii prelimi- constanta, a procedeului arata ca tendin!a dominanta a normei literare in constituire
nare. Tendinta identificata la Bratul era aceea de a armoniza principiul fidelita!ii fa- era de a nu utiliza anticiparea ~i reluarea dedt in situa!ii care prezentau pericolul
!a de textul tradus cu necesitatea unei traduceri accesibile cititorului ~i ascultatoru- ambiguita!ii, nu doar din punctul de vedere al revizorului, dar ~i din cel al publi-
40
lui roman . Mai degraba urmarit de principiul enun!at, dedt urmarindu-l (datorita cului; probabil ca influen!a modelului cult (lipsit de un astfel de procedeu) a avut 0
dificultatilor de a depa~i presiunile textului slavon - amplificate de nivelul de pondere insemnata aici. Din acest motiv, nici Coresi nu prea face abuz de antici-
dezvoltare a normei literare romane~ti), autorul CB se manifesta mai liber la nivel pare: "se cuntine tine Domnul" (CB- Iuda, 6), "sa opreasca tie Domnul" (cP).
lexical ~i mai supus textului la nivel sintactic. Totodata, se poate identifica exis- Legat de discu!ia de mai sus este cazul morfemului de acuzativ pre care, in se-
ten!a, pregnanta la acest ultim nivel, a unei con~tiin!e privind insuficien!a nivelului colul al XVI-lea, apare ca 0 caracteristica pregnant populara. Acesta este mai de-
43
de dezvoltare a normei literare romane~ti, a mijloacelor de expresie ale acesteia, in graba respins in CP, CV ~i AI , dar este prezent in CB, lara, insa, a fi dominant. Cu
compara!ie cu situa!ia modelului cult. Decalajele existente se incearca a fi mic~ora­ to ate acestea, se poate spune ca tendin!a generala de aici, de a urma ni~te principii,
te prin adoptarea intocmai a acestor structuri. In acest proces, insa, intervin structu- in compartimentul sintactic, pe baza modelului cult, poate fi in continuare consta-
rile limbii romane, care nu pot accepta - acolo unde exista incompatibilita!i imp or- tata: "cauta tine" (CB- FAX, 19), "cer tine" (cp); "asculta!i ~i mine" (CB, CP- FA
tante - patrunderea in interior a oricaror structuri straine. XV, 13). Analiza traducerilor arata ca, alaturi de necesitatile de a utiliza forme de
expresie adecvate din perspectiva cercului de cititori, determinanta pentru introdu-
, in ace,:;t se?s~ p~a.te fi ~r~vita 0 tra,~ucere precum cea din: "patrusprazeace astiizi zile a~tep­
tmdu nemmcatl lacUltl nemlca nu luatu (CB- FA XXVII, 33), "patruspradzeace dzile sintu astadzi cerea sau nu a structurilor populare in norma literara era ~i masura in care se urma
de cindu a~teptati nemipcati preabindindu nemica preemitu" (cv), "patruspriizeace zile sint astiizi traducerea textului slavon. Pe baza acestor deosebiri, se explica situatii diferite de
de cind a~teptati nemincati fuset nu priimit (Cp)41. Daca se face comparatia cu textul tradus: AH cele prezentate anterior: "acela vru Pavel cu nusul se iasa" (CB- FA XVI, 3), "cu
c.. _ .M
acela vrea Pavel cu nusul sa iasa" (cp); "ivi-voiu tie" (CB- FA XXVI, 16), ,,-ti voiu
,\/IE ,!.Hh 44ElllE HEO,!. "hWE nptliHK4TE HH4TOlKE npIEWE, se poate spune ca fiecare versiune poate fi
acceptata, de~i toate arata, in diferite grade, unele dificultati de exprimare, care pot necesita un ivi tie" (cv), "ivesc tie" (cp) sau "elu-l graiia Pavel viu" (CB- FA XXV, 19), "spun-
efort de inteleg~re_sporit. Versi~nile Cv ~i CP prezinta doar in portiunile finale anumite defectiuni. re ca iaste viu" (cv), "elu-l graia Pavel ca e viu" (cP). Faptul ca diaconul se dove-
Urmarea aproplata a modelulUl slavon, care a dus la renuntarea lamuririi oferite de utilizarea de~te refractar44 la introducerea morfemului pre, de~i acesta i~i putea dovedi nece-
verb~lu! a fl, p:ecum ~i la topica din CB, a reu~it, in schimb, ~a fereasca acest text de corupere ~i sitatea, alaturi de anticipare ~i reluare: "ucise pre Iacov, pre fratele lu loan" (CB- FA
amblgultate. Flre~te, acest efect nu este obtinut mereu, mai ales datorita nivelelor diferite de
compatibilitate dintre limbile aflate in contact42 • XII, 2), "chema pre Vamava ~i pre Savelu" (CB- FA XIII, 7), ,,~i asculta pre Vama-
5
va" (CB- FA XV, 12t ar putea semnifica nu doar existenta un or idiosincrasii in
In acea perioada de inceputuri, insa, nu to ate situatiile reflecta intocmai ten- norma acestuia fata de morfemul pre, ci ~i faptul ca aici pre nu reprezenta dedt 0
din!ele generale din textele celor doi revizori. Coresi n~ lamure~te textul astfel de prepozitie: "cheama-se satul acela pre a lui limba Acheldama" (FA I, 19), ,,~edea
pre linga Infrimsetatele u~i" (FA III, 10) etc. In secolul al XVI-lea, a~adar,
39 Se ~e~arca, printre altele, ca diaconul utilizeaza forma scurta, tara a 0 intrebuinta mereu pe cea
?ccentuata. Faptul.a~~~ta ar putea trada 0 anume con~tiinta, vie, a caracterului popular al procedeului,
43 In AI (Gal. IV, 4) apare doar 0 singura ocazie clara in care se putea utiliza morfemul de
In contextul necesltatll de a reda textul cu limpezime - avind in vedere un anum it public numeros ~i
bine deiimitat, se pare. ' acuzativ: "trimease Dumnezeu Fiiul sau".
44 CP nu este totalliber de acest element: "sa pusa pre sine viu" (FA I, 1), ,,~i-i invata pre-n~ii" (FA
40 Merita amin.tit cu aceasta ocazie un segment precum cel de sub FA XXV, 18, din CB, unde apa-
r~: "nece una de vma adusera de carele-mi parea eu rreale". Comparatia cu textul slavon ~i cu versiu- 1,4), "la tremease Domnul Fiiul lui ( ... ) ca pre ceia ce supt leage era sa-i slobozeasca" (Gal. IV, 5).
lllie paralele a~ata ca aceasta versiune se deosebe~te de cele din cv ~i CP, punctul de plecare fiind in Prepozitia pre este, ins a, des utilizata in text. Cu toate acestea, este de remarcat ca morfemul de
textul slavon. In sfir~it, atrage atentia omiterea vsl. p4311H4Ht (vers. urm.) in CB, ceea ce, in CV, are acuzativ inregistreaza doua ocurente in portiunea de text de la inceput, scrisa de mina ~i care, in
?rept corespondent "in totu c~ipul", iar in CP "in divure". Echivalarea din CV este automata, ~i gre~ita general, prezinta caracteristici ce nu se incadreaza in rindul celor de natura sa particularizeze
m a~fs,( caz, cea dm CP reprezmta un act de imprumut al vsl. ,!.HK"h. '8aulla, miraculum'. tiparitura, dupa care este absent ca atare' din text, abia spre sfir~it aparind accidental.
.I~ astfel de exemple nu s-a intervenit prin virgule sau alte semne de punctuatie spre a evidentia 4, Cu exceptia elementului in discutie, fragmentele corespunzatoare din CP sint identice cu cele
cap~C;ltatIle textelor de a reda continuturile textului biblic. . citate aici. Dar vezi ccl, 202, 23, spre exemplu, unde apare: "cum invata ~i Hristos pre apostoli", sau
. Y., spre exemplu, FA XXVI, 20. 204, 34: "tocmea~te pre noi".
XL STUDIU FILOLOGIC XLI
CODICELE BRATUL

mo~~m~l de ~cu~ativ reprezenta 0 caracteristica a limbii populare, a limbii vii, vinera biitrinii" (Cp); "lucrul eu ce lucraiu" (CB- FA XIII, 41), "lucrul ce eu lucrai"
famIhara vorbItonlor romani, a carei aparitie slab atestata in textele vechi literare (CP); "intru ceaia ce veniia· simbiita putinelu se nu toata cetatea aduna se asculte"
p.are a se. datora mai degraba slabirii sporadice a vointei de a 0 ocoli, presiunilor (CB- FA XIII, 44), "in ceaia simbata ce vine cu putinel nu se toata cetatea aduna-se
sI.ste~uIUl. Faptul acesta inseamna ~i ca, in evolutia limbii romane, procedeul in sa auza" (cP). Primul lucru ce trebuie spus in legatura cu aceste traduceri este ca
dIscutIe avea 0 vechime considerabila46 . Bratul respecta intocmai topica din textul slavon. Situatia scriptorilor, de bilingvi
Studiul documentelor vechi arata ca alaturi de intrebuintarea morfemului de care nu stapineau deplin limbile in contact ~i care, a~adar, nu reu~eau mereu sa se
acuzativ: spre ~x~mplu, aparitia aici a procedeului anticiparii ~i reluarii comple- delimiteze de tiparele deprinse prin contactul, la nivel de texte sau de vorbire, cu
me?tulUl cOnStIt.Ule 0 caracteristica a limbii vorbite, poate populare47 . Aceasta mo- limbile slave, conduce de multe ori la aparitia unor situatii care ar putea fi interpre-
dah~ate de e~pnr~are redundanta, caracteristica graiurilor, avea avantajul de a la- tate in diferite feluri. Din acest motiv nu se poate presupune un control prea ridicat
mun ral?0rtunle dm fraza pre cum ~i de a preciza unele trasiituri relevante ale deno- din partea traducatorilor ~i revizorilor asupra textelor traduse ori revizuite, caracte-
tatelor. In ceea ce prive~te pe diacon, acesta se arata mult mai permisiv fata de ele- rul fiecarui text in parte, sub aspectul unitatii, pre cum ~i elementul comun al tuturor
~ent~le lexicale apaqinind textului slavon sau limbilor slave, in general. Ambii re- textelor epocii fiind dat tocmai de aceasta trasatura. Fara a se arata dezinteresat de
VIzon se foloseau, a~adar, de acest nivel, insa diferit. Daca preotul incerca sa nu edificarea unei norme literare romane~ti, pe baza modelului cult, Coresi viide~te
faca ~rea mari ,concesii aici echivalind, de regula, prin sinonime mo~tenite, calcuri, anumite eforturi care, in acest compartiment allimbii, incearca sa faca textul inteli-
creat~~ e~c., IacI~d te~tul accesibil la nivel lexical, diaconul i~i legitima revizia prin gibil. In aceasta directie, comparativ cu Bratul, Coresi nu solicita prea mult limba
cr~a~ll ~I calcun mal putine, acordind importanta utilizarii materialului lexical de romana. De aceea, echilibrind dificultatile pe care imprumutul sau simpla utilizare
ongme slavo-ortodoxa. a elementului slavon Ie putea genera, la nivel gramatical, diaconul incearca 0 reda-
re a textului care ar afecta mai putin structura gramaticala a limbii ~i, prin aceasta,
Aliituri de alte exemple, sugestivii este ~i optiunea de sub FA XVI, 4, unde nptAddWE HM intelegerea textului. Calea urmata a fost apelul la modelul popular ~i, foarte proba-
fpdHHTH 'tradebant ~is custodia' este redat prin "da 10m a piizi", in CB, dar prin ,,pridadi ei", in CPo
bil, viu in vorbirea chiar a celor instruiti. Astfel, se dezambiguizeaza ni~te modali-
De a~tfel, efortu.1 lUi Bratul ~u este riispliitit, deoarece, ca ~i in alte ocazii, gre~e~te cazul pronu-
mel~l. Pe de alta parte, trebUie observat cii se inregistreazii ~i situatii, precum cele reprezentate de tati de gramaticalizare a unor continuturi de gindire, codificate in structuri ~i forme
cuvm.te ca eunuc, Rusalii stihie, in care se constatii existenta unui proces, ce poate fi considerat mai putin sau deloc compatibile cu structurile limbii romane. La nivel sintactic,
~on~tIent, de urmare fidelii, in CB, sub aspect formal, a corespondentelor de termeni dintre limbile a~adar, cei doi actioneaza, divergent, echilibrind efectele 'actiunilor de la nivellexi-
m contact.
cal. Mai degraba induse de nevoi imediate, decit ca urmare a unor rationamente
1.6. Se observa, a~adar, ca, la nivel sintactic, eforturile de edificare a unei nor- complexe, actiunile mai sus prezentate reflecta aparitia unor rudimente de teorie
me pe baza unui model se conjuga cu cele care incearcii sa redea cu c1aritate conti- privind principii Ie de translare a unui text complex dintr-o limbii in alta, cu urmari-
n~turile tex.tul~i bi~lic, intr-un soi de compromis care nu ar leza prea mult nici u~a rea edificarii unei norme literare.
dmtr~ l~tunl~ Imphcate (beneficiarul direct al textului ~i aspectul literar in curs de
COnStItUl.re). In ~od firesc, oscilatiile ~i ~ovaielile epocii se manifesta ~i aici, in ca- 2. Principiile transcrierii
d~l unel n~rme msuficient constituite ~i, implicit, pe fondullipsei unor modele an-
tenoare,. ~eI care Iaceau efortul de structurare a normei manifestind ei in~i~i destul Transcrierea textelor secolului al XVI-lea ridica numeroase probleme de ordin
de ~ulta mc?nsecven!a: ~a, .sub n~meroa~e aspecte, este yorba despre 0 perioada general (caracteristice oricarui text vechi scris in grafie chirilica). Alaturi de
de mceputun - fapt vlZlbIl ~I datonta unUl grad de nesiguranta - 0 arata traduceri acestea, fiecare astfel de text ridica probleme specifice care, in majoritatea lor,
precum: "toti venira biitrinii" (CB- FA XXI, 18), "toti batririi verera" (cv), "toti cunosc rezolvari particulare ~i nuantate.
In opinia noastra, 0 editie de text vechi ar trebui sa armonizeze doua cerinte fun-
46 V. ~i Lucia Djamo-~ia~onitii, Const~ucfii prepozifionale slave calchiate dupa limba romdna (in
damentale: redarea notatiilor epocii, care sa reflecte in consecinta un sistem grafic
documentele de cancelane dzn Tara Romaneasca, secolul al XVI-lea), in SCL, XXIV (1973), . 390- cu particularitatile ~i inconsecventele sale ~i redarea limbii textului cu 0 fidelitate
406, V. Nestorescu, Structuri sintactice romdne$ti in limba documentelor slavone in SCI p XXX cit se poate de ridicata. Din aceasta perspectiva, principala dificultate nu este cea
(1979), p. 231-234. ' ",
de a inlocui ni~te caractere cu altele, ci aceea de a trece de la un sistem (orto )grafic
• 47 Uneori, i~Sii, di~ motive .ce pot fi u~or biinuite, ~i aceste texte prezintii influe nt e dinspre aspectul
IIterar, abandonmdu-~l unele dmtre caracteristici. cu destule carente, inca neformat ca atare, la un sistem coerent ce reflecta 0 alta
XLII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XLIII
-----
ortografie ~i 0 alta etapa de evolutie a limbii. Intrucit editorul trebuie sa redea citi- cit 0 limba se dezvolta liber, rara a suporta presiuni prin care ar fi normata, aspectul
torului modem un text scris acum patru sute de ani, pentru cititornl acelor vremi, fonologic nu se contureaza ca un sistem ferm, fonemele nu-~i pot subordona cu
este necesar ca principiul fundamental in jurul caruia sa se structureze intreaga strictete sunetele - prin reducerea numarului de variante ale acestora ~i fixind uzul
teorie a transcrierii textului vechi romanesc (chestiune esentiala pentru ~tiinta filo- cit m~i aproape de insu~irile respectivului fonem. Problema aceasta i~i amplifica
logiei) sa fie acela al fidelitatii fata de textul scris, 'in sensul redarii sale a~a cum dificultatile ~i datorita faptului ca sistemul grafic nu se suprapunea celui fonetic.
l-ar fi scris acel scriptor daca ar fi utilizat alfabetullatin. De aceea, 0 astfel de editie in al doilea rind, normele ortografice proprii alfabetului chirilic nu erau compa-
de text ar trebui sa aduca 'in fata cititorului contemporan un stadiu de limba revol~t, tibile cu particularitatile limbii romane; aplicarea lor la cazul romanei complica
notat in mare parte conform unor principii concepute din perspectiva vremii in care scrierea, necesitind deja interpretari. Totodata, deprinderile ~i cutumele grafice
a fost scris textul. Cu alte cuvinte, operatiunea prin care se aplica principiul mai sus actionau liber ~i inertial, in vreme ce, la nivel lingvistic, nu exista 0 norma coeren-
enuntat va avea 'in vedere obtinerea unei imagini fidele a doua realitati care nu erau ta, dotata cu unitate intema (nici chiar la nivellocal).
mereu concordante: nivelul grafic ~i cellingvistic al textului, tinind seama de faptul in felul acesta, neexistind 0 norma scrisa ~i 0 ortografie, in conditiile existentei
ca esenta actului de transcriere consta in redarea, pe cit este posibil, cu fidelitate a unui nivel vorbit dominat de oscilatia formelor, insuficient selectate ~i fixate de
nivelului grafic al textului rezultat din miinile celui care I-a scris, in vederea aspectul literar in formare, traducatorii, revizorii ~i copi~tii devin incepatori ~i rau-
extragerii de aici a concluziilor asupra limbii textului 48 . ritori de traditie grafica. In contextul dat, 0 prima consecinta, incomoda pentru edi-
Inteleg'ind ca un text scris, din clasa celor care intereseaza cercetarea de fata, re- tornl unui text vechi, este aceea ca se confrunta cu forme de manifestare a unor ten-
flecta in principal doua categorii de realitati a caror examinare se desra~oara simul- dint e de notare prin care se 'incearca reflectarea fidela a vorbirii. Cu alte cuvinte,
tan: cea a limbii ~i cea care tine de notarea in scris a acesteia, este necesar sa se scrierea avea dificultati in a-~i constitui un sistem relativ independent de vorbire,
aiba in vedere mai multe elemente. incercind sa urmareasca ~i sa surprinda vorbirea • Avind in vedere realitatea catre
49

In ciuda existentei a numeroase concordante intre sistemele fonetice ale slavo- a carei dezvaluire tinde - nivelullingvistic al textului -, situatia ar fi favorabila, da-
nei ~i ale limbilor slave, pe de 0 parte, ~i cel al limbii romane, de cealalta - fapt ca tendintele mai sus evidentiate nu s-ar intersecta cu altele. Experienta scrierii in
care genereaza 0 oarecare compatibilitate la nivel grafic - este lesne de observat ca
slavona, contactul cu modelele de notare din limbile slave - a caror presiune era
exista cazuri in care redarea in scris a anumitor sunete caracteristice romanei impu-
considerabila, daca se tine seama fie ~i numai de ponderea care revine termenilor
ne adaptari ale alfabetului chirilic, sistemul fonetic al romanei neputind fi acoperit
de origine slava in lexicul traducerilor religioase -, pre cum ~i contactul cu alte nor-
de sistemul grafic in discutie, dupa cum apar destul se multe situatii in care, din
me paralele, capabile sa fumizeze inovatii acceptabile, avea printre consecinte ~i
perspectiva sistemului fonetic al limbii romane, numarul slovelor este prea mare.
incercarea de a elimina carentele ce decurgeau din lipsa unei traditii grafice ferme
Alfabetul chirilic, creat pentru un alt sistem fonetico-fonologic dedt cel al limbii
in limba romana. Datorita faptului ca scriptorii incercau sa utilizeze ni~te sisteme
romane, era incomod in anumite puncte ale sale: prea generos cind apar mai multe
semne pentru cite un sunet care, in romana, poate fi redat printr-un singur semn ~i de transcriere a vorbirii 50 , inainte ca aceasta sa fi ajuns la 0 stabilitate suficient de
pre a sarac atunci cind romana prezinta cite un sunet necunoscut slavonei. Atit timp avansata pentru a putea permite 0 astfel de redare, pre cum ~i datorita intersectarii
acestor sisteme cu modelele preluate din textele slave, in grafia vechilor texte ro-
48 Pentru 0 discutie asupra metodelor de transcriere utilizate in filologia romaneasca, cu prezen-
mane~ti se manifesta ciocniri intre sistemele de notare astfel generate. In felul aces-
tarea caracteristicilor de esenta ale acestora, precum ~i pentru 0 analiza pertinenta ~i lucida, la finalul ta, tendintele
, de a reda fidel 0 limba vorbita se intersecteaza cu norme avind oare-
careia se propun solutii reale in ceea ce prive~te caile de urmat, cu evidentierea faptului ca fiecare text care prestigiu ~i care reprezentau 0 notatie fonematica, ceea ce genereaza 0 situat ie
i~i poate avea solutia proprie, iar munca de interpretare - valabila numai pentru textul in cauza - tre-
paradoxala: coexistenta scrierii prin notatie fonematica cu cea printr-o notat ie care
buie, practic, Inceputa de fiecare editor de texte, v. I. Ghetie, AI. Mare~, Introducere in fi/ologia ro-
maneascii. Prob/eme. Metode. Interpretiiri, Editura Enciclopedica Romana, Bucure~ti, 1974, p.
166-177. De asemenea, trebuie notata opinia tran~anta, exprimata de loan Oprea, in Tcrminologiafi-
49 Fenomenul acesta. de altfel, este mult mai complex. In secolul al XIX-lea, un invatat precum N.
lozoficii romaneascii modernii, Editura $tiintifica, Bucure~ti, 1996, p. 307, unde se arata ca: ,,0 editie
a unui text din epoca veche sau din cea moderna trebuie sa ram ina sub toate aspectele depozitara unui Biilcescu produce texte impregnate de nivelul sau vorbit, fapt de care este con~tient; pentru intreaga
document de epoca, trasatura ce nu po~te fi asigurata Tara a pastra intacte faptele de limba ce leaga discutie, v. Elena G. Zane, Disgrafiile in manuscrisele lui N. Biilcescu, in "Studii ~i cercetari de bi-
textul de epoca in care a fost scris ( ... ). In acest sens, orice editie trebuie sa ofere un text care sa poata bliologie", III, 1960, p. 253-266.
constitui ~i un obiect al cercetarii Iingvistice, caci ( ... ) forma tiparita sau retiparita a unui text (vechi) 50 Se incJud aici ~i regulile de aplicare valabile In aite limbi, care aveau alte sisteme fonetice, dar

necesita, sub toate aspectele, insu~irea de a reflecta cit mai fidel Iimba in care a fost scris". al caror exercitiu era insemnat.
XLIV
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XLV

poate fi numita fonetica Fa tul .


scris care cony' tu' t . P .~cest~ conduce la conturarea incipienta a unui cod incerdirii nereu~ite de realizare a unei presupuse unitati urmarite in mod con~tient),
~ Ie, le~ e cu notatll de tIp fonetic 51
In aceste conditii destul d ' l' '. adica in mod sporadic, in situatii in care ii apareau in fata anumite elemente, prea
calauzite de ration~~ente' ~ mu te dmtre optmnile ~nei editii de text ar trebui indepartate de idealul sau de limbi'i (sau de uzul sau), de "norma" carei~ acesta inte-
cient in momentul in jUstIficate sub aspect gramatIcal, ceea ce devine in sufi- legea sa i se supuna ~i pe care incerca astfel sa 0 promoveze in scris. In asemenea
e
Pe de alta parte t cm: este yorba despre redarea nivelului fonetico-fonologic cazuri, acesta ~i-a depa~it uneori atributiile de copist, alteori, dimpotriva, nu ~i-a
, 0 ranscnere fonetica . t t 1" ~ d .
rului ~i ar favoriza raportarea . m erpre a Iva ar a prea m~lta libertate edito- asumat libertatea de a revizui textul de fiecare data dnd, din aceea~i perspectiva,
tau viitorul necunoscut52. t la p~enoade care, pentru cel ce a scns textul, reprezen- s-ar fi cerut acest lucru. De aceea, pe alocuri, textul capata viata pe care i-a da
rii textului caz ~In c d' .otodata, contextul ar putea atrage in capcana uniformiza- scriptorul ~i reda doar partial pe aceea oferita de autorul traducerii ori de copistul
, are e Itorul f I d'
tului, i-ar stabili acestuia norma~r I ce care, eSlgur, pe baza studierii atente a tex- (eventual copi~tii) anterior(i). Rezultatul editiei de fata incearca sa se apropie de
rezultatul grafic ~i lingvistic al muncii preotului.
Probabil ca aceasta ar Con " '" . . . .
descrie norma pe care 0 int Stlt~1 0 ImlxtlUne madmlslbIla. Istoricul limbii este chemat sa
XVI-lea. Aqiunea acestuia ::~:~e I~ text: fapt ?estul, de dificil pentru cazul textelor secolului al
3. Gratia
interpreteaza din punct de v d Ju~tIfi~at? atlt tlmp Cit extrage date din text, pe care eventual il
~ e ere hngv t A fi' - . . -" ' , 3.1. Semnele de punctuatie. In textul Codicelui Bratul (CB) nu apar semne de
sau m urma unei astfel de inte _ . IS IC. r ,I, msa, neJ~stlficata once mterventie, in prealabil
coerenta ~i norme. rpretan, care ar mcerca sa mtroduca in textul vechi uniformitate, punctuatie avind rolurile care se acorda astazi acestora54 . Un semn care prezinta
aparente de punct sau de virgula apare, uneori, intre cuvinte, operind 0 segmentare
... Daca se are in vedere e ~ '"
acesta a fost redactat tr b ~oca m .care a fost scns textul ~I modahtatea in care care respecta, aproximativ numai, cuvintul tipografic: dlldCTd, IaCTt, 3HlIEpt,
lungul unei perioade r~lat~v~le .mentlOna~ ca procesul copierii s-a desIa~urat de-a
- II
nnK6116H (17/13-14); WHllh, npHlcE, EII6, AEM,v,Hd (29/2-3) p,v,C'{, C'hC'{ (35/8), de
cu modele noi ~ h'" Intmse, suficlent de mare pentru ca Bratul sa ia contact asemenea, intre fragmentele de text slavon ~i romanesc. Virgula se combina
, sa ac IZI1!oneze deprinde . I
anumita consecventa53 P~ . ~l pe care e-a putut apoi aplica cu 0 adeseori cu punctul - element care, in mod obi~nuit, separa textul slavon de cel
, . eotul a mtervemt cu inconsecventa (dar nu in sensul romanesc. In realitate, nu este yorba despre punct ca semn ortografic in accePtiunea
51 D R
actual a, ci despre un semn separator care, in intentia scriptorului, delimiteaza cu-
. usso ch'lar sustinea ca scr" ... _
ceea ce este putin exage;at dar . lerea ~hIrlI.lca este "pur fonetica" (v. Russo Critica, p. 26. nota 1) vintele ~i versiunile unui text in doua limbi: WH M,v,piIaCE, H6MEIIE, MHIi6H' 116 ic
. .: ' ~I Contradlctonu fata de I t' , , . . ., '
sens, cf. ~I cntlca adusa de AI R " ' . ce e sus,mute clteva nndun rna! sus. In acest (204/18-19); H6MEIIE, MHIi6H, 116 ic· rp,v,HH A6 (203/12). Separatiile acestea, 0 data
motiv pentru care ar fi inutil sa' OsettI lUI TrubetzkOl care credea ca scriptorii notau doar foneme urmate, ar putea da loc ambiguitatilor, pe care numai intelegerea corecta a textului
XI (1960), p. 689-690, de asem~~e~aute ~uante d~ sune~, orice grafie fiind scriere fonematica (in scL le-ar putea indeparta. Punctul ~i virgula apar ca ni~te semne utilizate nediferentiat,
in mod clar faptul ca ele reprezinta n'. v. ~I Ro~.ettI !st?na, p. 754-755). Numeroase grafii, insa, indica
la contactul dintre 0 nazala ~i 0 I 1~~e_no~atl1. fo~etlce. Astfel apare notarea trasaturii [+bilabialitate] in scopul separarii cuvintelor a~a cum concepea scriptorul aceste unitati in actul pe
transcrieri precum sa viie, viia{a ~c USlva bIlablala, spre ~x~mplu, dupa cum apar grafii care necesita care-l Iacea. De altfel, de bogatia de situatii prin care textul cere a ~i permitea utili-
textele vechi romane<ti ' aaate etc., ceea ce arata hmpede ca notatiile fonetice nu lipseau din
52 y • zarea de semne de punctuatie, cel care scria pare a fi neinteresat, el fiind atent la
. Spre deosebire de alte categor" d . ",
suspnuta de fonetismul etimonului II e s~tuatll, m c~re 0 grafie pu~ea av:a. acop~rire fonetica, uneori scrierea cuvintelor separate, ceea ce ar putea fi un indiciu al abandonarii de curind
aberante, apar situatii precumjecia"; sau 10 car~ e~Itorul este obh.gat sa mtervma corectind forme a metodei de scriere prin scriptio continua 55 . Dincolo de faptul ca semnele in discu-
tru noi (CB, 11/21). In asemenea ca e ~entru jeClOrll (cP, 9/6), carel pentru carii (CP, 10317) noe pen-
respectat textul, Tara a se considera Z;:;I, ~estul_ de numeroase, in care apare E pentru i, transcrierea a pe masura inaintarii lucrului la text - stilul ~i limba sa suferind sensibile, dar nu consistente, modifi-
despre 0 n~tat!e, se observa, totodat- ~~ara~ ca ar fi ~orba despre 0 rostire: A?reciind ca este yorba cari. Apar ~i inconsecvente, ceea ce poate avea ca urmare alte gre~eli ori doar 0 incoerenta la nivelul
fiecare data prm i intrucit ar com't a, a edltorul nU-~1 poate aroga dreptun prm care ar transcrie de
lntre~ului text, dar numai din perspectiva timpului ~i in raport cu 0 norma coerenta la modul absolut.
- cee~ ce, din pu~ct de vedere gra~~ astfe.1 un ab~z fata. de text. De aceea, s-a preferat notarea ca atare 5 Situatia nu difera de cea din alte texte, cf. ps.s, CXXVIII.
fonetlc nu modi fica concluziile _ u~ ~chlvaleaz~,~u 0 Izolare a acestor forme, iar din punct de vedere 55 Si CP prezinta asemenea elemente separatoare, lnsa, lntre acestea ~i cele din CB nu s-a putut
temeiul pentru care un E se transc~ie el."c?~ectun care ~r fi introdus un lant de complicatii (care este stabili vreo relatie directa. Ca revizie, este greu de spus daca CP a preluat aceste segmentari de la un
tie - vezi cazul notatiei dd la form fnn I,. lar un alt E prIn ~?). (Este de remarcat ca acest tip de nota- text intercalat; mai mult, nu se poate ~ti cu certitudine la ce serveau aceste semne sau ce marcau ele
implicat este superfl~u, redundant s: e de Imperfect -:: fU?ctlOneaza optim doar atunci cind elementul 'intr-un astfel de text, tiparit. Se pare ca, pe la 'inceputul secolului al XIII-lea, un episcop englez a
53 De alt"el pot fi c ' d
l' , onsl erate v'u 'b'l
nu are valoare In slstemulla care se aplica .) propus divizarea textului 'in capuri, iar pe la 1551, un tipograf francez a numerotat versetele. Pentru
unor contacte cu alte texte ~i cu alt IZI I e efectele. acestui proces prin care, foarte probabil, in urma aparitia ~i functiunea punctelor ~i a altor asemenea semne, 'in textul biblic, v. I. Olariu, fntroducere In
e persoane, scnptorul acumuleaza experienta ~i se perfectioneaza carlile sante ale T. V ~i T. N, Karansebes, 1912, p. 372 ~i urm.
XLVII
XLVI CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC

tie apar ~i acolo unde acest lucru nu este pennis: (45118); .fnHHce, fllCI(
4gt, C4TCI(
pe cel unnator (daca este 0 vocala), dar se intimpla ca ambele sunete vocalice. de la
3Hce, 4HHen, n8ce (7211); cK8",v,ce, neTph (16120); 8HiH, rp,v,HIa (13014), ele pot aparea
initiala sa poarte acest semn. De asemenea, aparitia spiritulu~ Ii? pe vo~~le slt~ate.
in interiorul cuvintelor arata ca scriptorul Tacuse 0 corelatle mtre spmtu~ .lm ~l
~i in locuri in care nu se justifica nici din perspectiva analitica, aceea care, la
vocalele care erau insotite de acest semn, astfel incit a ajuns sa noteze spmtul 0
rigoare, i se poate concede (sau atribui) unui scriptor: ce ",v,KCI(, IaCK,v, (403112)56; 48,
data cu vocala, indifer~nt de pozitia ei, la initiala sau in interiorul cuvintelor.
3HT4MCI((325119), KQI(KCI(, g,v,HTCI( (317/11); 444, Ia (360/21); .&.8, n,v, (32017); K8M8, lapt, Astfel daca in HewMeHH (309/9), unde se inregistreaza notarea isonului, in c4.&.8KdcK8
C4 (46/5); K8n· :l4pe (260/13); ijliH, .f.&.~K,v, (268/10); IOw8, p4p,v, (25417-8), g,v" 38T4M8 (50120), unde este marc at hiatul, sau in d4ed4 LIcn (11417) lucrurile par a fi normale,
(40117). Semnul ; apare la p. 145/9 separi'nd textul slavon de cel romanesc. Cel mai in situatii pre cum dHTHOrUHHHh (1112), h,v,OO(I,Itce (49116). C8HP,v, (~05(1~!, r~"TeLIlfu
ades, punctul ~i virgula apar ca rezultat al un or reflexe de copist concentrat asupra (l05119) apare evident ca spiritullin Insotea 0 s.l~va, ~efimd l,parca ~a mltl~le1. ~
muncii sale57 . Textul CB nu inregistreaza ocurente ale spmtulUl aspru . AI, m schlmb, mre-
Multe dintre gre~elile de acest fel care apar in CB se datoreaza acestei din unna gistreaza spiritul aspru, confonn nonnelor de s~crier~ din lim?a gr~a~a: ~,v,pr~TopH
cauze. Bratul nu are viziunea intregului, actul sau nefiind precedat de 0 lectura (1118), 8PMHTOplO (1120), wepli8 (2117), nonna nu mdeaJuns de bme staplmta:. C4P4~H,v,
atenta "filologica" a textului pe care 11 avea de lucrat, el nefiind mereu foarte atent (4/25). Chiar ~i in unna acestui ultim exemplu, s!ngu~ar, ~.ste de. reToarcat m~u~lre~
nici macar la ceea ce scrie (uneori pare a-~i uita ~i grija sa de capatii: cum scrie). unei nonne grafice lipsite de legatura cu fonetlca hmbll romane . Dat fimd ca
Interventiile sale - atunci dnd apar - pot fi observate la nivelul fragmentelor re- textul in discutie este insuficient de lntins nu se pot emite opinii fundamentate asu-
duse, uneori Tara legatura cu ansamblul din care acel element face parte. pra imprejura;ii in care un scriptor ~i-a Insu~it aceasta .no;m~ grafi~a. ori asupra
3.2. Semne diacritice. Aceste semne apar in textul Codicele Bratul ~i se utili- cauzelor pastrarii ~i aplicarii acesteia. Este foarte probabIl, msa, .ca utlhzarea aces-
zeaza confonn cu anumite deprinderi pastrate, probabil, datorita contactelor cu tex- tui semn sa se datoreze observarii (sau copierii) atente a textulUl slavon, care pre-
tele slave. Lipsite de acoperire la ambele nivele ale limbii romane (scris ~i vorbit), zinta aceea~i particularitate. Pe de alta parte, lipsa acestui semn dintr-~n text !~t!ns,
semnele diacritice apar conform cu normele de scriere din alte limbi dedt roman a precum CB, precum ~i frecventa sa, relativ scazuta, di~. alte t:xte ro~ano~chmhc~:
(respectiv slavona ~i limba greaca). Cauze obiective, mai ales de ordin fonetic, au ori lipsa lui pot fi interpretate ca rezultat al ~unoa~ten: de catre scnp~ton a valorn
Tacut ca aceste semne sa fie inutile la scrierea in limba romana, ceea ce face ca, sale in limba greaca. Faptul acesta ar putea msemna ca era c~noscut~ va!oarea sa
deseori, ele sa apara in pozitii indiferente ~i chiar imposibile din punctul de vedere de aspiratie [C] ~i implicatiile fonetice ale semnului, relevante mtr-o hmba pre cum
allimbii romane. Sub acest aspect, studiul CB, AI, CV, pre cum ~i al altor manuscrise romana (valoarea semnului este echivalabilii cu [h]). Astfel, s-a p~tut ope~a ~
romane~ti ale secolului al XVI-lea duce la concluzia ca, din unnarirea distributiei distinctie intre acest semn ~i celelalte semne diacritice, utilizarea sa fimd aSlmIlat~
acestora, nu se pot extrage concluzii asupra foneticii limbii romane 58 . cu intr~ducerea a Inca unui semn grafic avind valoarea [h], practic a inca un~l
3.3. Spiritele. Spiritul lin apare utilizat in majoritatea situatiilor confonn nor- grafem cu valoare fonematica. Aceasta ar putea fi cauza pentru ~are ocurente~e s~~­
melor curente in acea epoca in textele slave, nonne preluate din scrierea greceasca. ritului aspru sint putin numeroase In vechile texte romane~ti. In celelalte slt~at~l,
Regula confonn careia spiritul lin sta deasupra vocalei initiale a cuvintelor este, in efortul notarii semnelor diacritice raminea lipsit de 0 astfel de unnare. Faptul ca, m
general, respectata. Nu este mereu sigur ca prezenta acestui spirit pe sunetul limba romana, el nu era prea rasplatit era mai putin important atit timp cit, astfel,
vocalic ce unneaza imediat vocalei initiale a cuvintului marcheaza un diftong, ori scriptorii se confonnau unei traditii grafice de prestigiu... ~
ca prezenta spiritului lin pe vocala initiala indica un hiat in cazul in care sunetul 3.4. Accentele. Accentul ascutit nu insote~te toate cuvmtele ~l apare, ?e regula:
unnator este 0 vocala, deoarece spiritul lin poate aparea atit pe sunetul initial, dt ~i pe prima silaM. Faptul ca textul este segmentat a~a cum s-a ~azut mal s~s, Tara
separarea fonnelor neaccentuate ~i a instrumentelor gramatlcale de cuvmtele.
56 De altfel, la p. urm., r. 9, apare ChA,v,Kt),v,CK,v,. autosemantice, face ca accentul sa apara ~i pe alte fonne dedt cele in care trebUla
57 In Al aceasta situalie nu se IntlIne~te. Aici, punctul apare in locuri In care, mai greu sau mai les- in mod nonnal sa apara, pre cum ~i in pozitii imposibile. Lucrul ~cesta ~st.e ~e
ne, poate fi acceptat ca atare. De asemenea, doua puncte (:) apar la sfir~itul unei subdiviziuni (zaceala, natura sa aratt! ca semnul nu avea rolul de a nota accentul dinamic, CI era 0 lmltatle
cap) a textului. grafica (deprinsa, probabil, 0 data cu lnvatarea scrierii ~i intarita de contactul cu
58 V. ~i G. Mihaila, Observa{ii asupra manuserisu!ui slavo-romfin al popii Brat!i! (1559-1560), In
vol. cit. , p. 307, nota 18, idem, Fragmentul de Apostol slavo-romfin din co/eelia N. 1:Jrga, in vol. cit. , p.
59 Cele c1teva situatii, precum la 10/2 I, sint discutabile.
252, CS, p. 154. A. Zacordonel, in Curs de limba slawl veehe, Bucure~ti, 1962, p. 57 arata ca, in gene-
60 Pe de alta parte, 'felul in care apare semnuI In cs indica un scriptor care nu-i cuno~tea valoarea:
ral, nici pentru slavona nu se poate considera ca aceste semne reprezentau mai mult dedt ni~te imitalii v
dupa scrisuI grecesc. Mdpe (58'111), M"WEItH (43 l3).
.-

XLVIII CODICELE BRATUL XLIX


STUDIU FILOLOGIC

textele slave). In CB apar in felul acesta: IIHHAt (26113), TOKMtllEIIE (2/11), c$ElIOpiH 3.5. Chendima. Semnul acesta apare, de regula, pe final a vocalic a a cuvintel~r,
(69/1-2), IIfllHH~ (71120), perfectul simplu 3HAH (78/13), IIHIJ,Ellh (76/10), p.tPHCE dar nu in mod exc1usiv, ceea ce poate arata ca, uneori, Insotea mai degraba anumlte
(97/16), WHTOIJ,H (50/19), AEWEplJ,iE (247/4-5), rp.tH (40118), lIf d0'{3HTdlJ,H (6117)61, slove vocala: dlldta (88/15), dllU6ta (31110), lIEtaliE (15/5), T~, Td (12111), cd (127/18),
alaturi de 3HIIEIIE (57/5), CIIEHT6 (63/8), ori CII.iIlEEH (64/9) - coincidente intre locul T-,\~ (43/7 sau T.i6 (64/18). Semnul nu apare doar pe forme pronominale: c$~ MO~CH
accentului ~i pozitia in care nota In mod obi~nuit scriptorul semnul respectiv. In AI, (70/10) (slova v este, de regula, insotita de chendema, ca ~i la, de altfel), 3HcE (95/5),
unde accentul nu este notat in mod consecvent, apar: TOIJ,H (1/7), CEIJ,H (1116), .fKOIIO allituri de 3HcE (95/7), c$WCTd~ (2/6), .ow ~Pd (129/9), 3bI (25/13) ori CKP~ (332118).
(2117), dar ~i rpEww (4/9), HHMHK-,\ (4118) sau chiar c$iHHA6 (2/23), ultimul exemplu
Cum se intimpIa ~i in alte situatii, atunci dnd este posibil, chendema apare pe
aratlnd ~i posibilitatea ridicata de a confunda cele doua slove. Singurele conc1uzii
care se pot extrage din analiza disiributiei acestui semn in cele doua texte este ca
aceea~i slova ~i in aceea~i pozitie In care se inregistreaza ~i I~ te~tul. slavo~,
principiul de care asculta semnul in discutie nu este unul de natura foneticii sau precum in cEHIJ,Utl,/E (329/18), cE nop-,\HlIHTUE (329/20-?1), unde m~erJect:a slava,
suprasegmentala. EI apare pe un anumit loc (pe prima vocala din interiorul cuvln- mereu Insotita de chendema, a imprumutat semnul ~l morfemulm romanesc de
tului) ~i nu marcheaza 0 culme sonora. Sub acest aspect, abia in secolul al XVII -lea conjunctiv sau conjunct iei . . . .. _.
vor aparea texte in care se construie~te 0 traditie grafica romaneasca de notare a ac- 3.6. Semnele diacritice pina acum discutate arata, pnn dlstnbutta lor, ca, dm
centului dinamic 62 . Accentul gray este notat cu aceea~i coerenta ca ~i cel precedent, punctul de vedere al limbii romane vechi, :le nu .aveau 0 valoare de intrebuintare
In sensul ca ~i acesta se intilne~te cu 0 regularitate ridicata, ~i pe pozitii relativ reala. Existenta lor insa arata ca, pentru scnere, dmcolo de caracterul lor de rezul-
constante. Ca ~i in secolul al XX-lea, se pare ca accentul secundar nu era necesar a tate ale unor deprinderi grafice dobindite in procesul de invatare a scrierii ~i pastra-
fi notat in limba romana. Cele dteva situatii In care el ar putea avea valoare fono- te prin contactul cu alte texte, mai ales slav~ne, a~aritia acestor s~~me. reprezenta
logica, distingind intre diferite forme verbale ori substantive, reprezinta ocazii pier- urmarea principiului care cerea respectarea m scns a unor uzante . Llpsa de co-
dute pentru scriptor. Cu unele exceptii, care se pot datora tot unei asocieri (rpR..f6, respondenti reali a Iacut ca pastrarea lor sa devina 0 povara. i~utila car~ abia in se-
67/21; 116.ipR., 77/21), accentul gray I~i Indepline~te rolul grafic de a marca finala colul urmator a fost in parte indepartata prin refacerea relat1el unora dmtre acestea
vocalica de cuvint. Sub acest aspect, accentul gray apare cu 0 coerenta superioara cu valorile pe care Ie reprezentau ~i prin abandonarea celorlalte. . . .
celei cu care se inregistreaza accentul ascutit: rp-,\H, CKOdllR. (127/7), rp-,\Hu (98/5), 3.7. Paiericul. Valoarea fundamental a a acestui.semn era de ~ mdlca palatahz~­
npEK-,\H (93/3), dc$IIdPR. (93/2-3), EII(S (57/10-11); ca ~i precedentul, acesta poate insoti rea anumitor consoane, dar ~i aceea de a inlocm slovele "h ~l h neaccentuate .
~i alte elemente dedt cele autosemantice 63 : Cd(S (57118), Kdpe (7911)64. Codicele Bratul ~i Apostolul Iorga sint in masura sa ofere numeroase atestari al~
paiericului avind cea de-a doua valoare67 . De regula, paiericul (care cunoa~te mal
61 Aceste exemple, u~or de inmultit, nu pot sustine ipoteza unui copist obi~nuit cu modul de ac- multe variante grafice) apare interconsonantic ~i nu neaparat dupa sonante: dh-'\
centuare din limba maghiara. Semnul ramine rezultatul unui reflex grafic. (111117), lIEPllET-'\,h6 (10112), K6pCEP-,\ (30/7), AUllKHCE (103/17), rOhElalPE (105119),
62 V., de exemplu, 0 tiparitura precum cea a mitropolitului Dosoftei, Via/a $i petreacerea svin{i-
Mdpl,lHHH (107/8), "'Epr-,\HA6 (93/7), liE nophHlIH (5/12-6/1), p-'\cn6HcE (91/10), CE H6,
lor, de asemenea Biblia de la 1688.
63 De altfel, ~i aici se preia 0 maniera grafica Intrucit, In realitate, finala era evidenta, nu prin sine, P-'\3 lK 6AEliH (109110), npEc6,h6 (38/11-12), CII-'\HT6 (6/21), 6HAE (134/18), 6PM-,\
ci in urma fragmentarii textului a~a cum s-a vazut mai sus. Cu toate acestea, nu se poate mereu con- (127/20), Ii"hH3hTOpIO (2/10), in CB, sau AHpEiIT-'\",6HE (113-4), cO'{Ih6 (2/1O!,~l-'\3IiodEIIE
sidera ca aceste semne erau simple ornamente. Ele reprezentau ni~te realitati In alte limbi, care au (3/6), in AI. Semnul apare ~i in caz de ligaturi:~E (346110), pre cum ~l mtre con-
exercitat, la inceputurile scrisului In limba romana, 0 influenta considerabila. 0 data cu scrisul, in
mod inerent, patrunde ~i semnul care, ulterior, avea sa devina un balast. Faptul acesta s-a Intimplat ~i
soana finala a unui instrument gramatical ~i cea initia1a a cuvintului urmator, ceea
in cazul grecilor care au luat scrierea de la fenicieni, scriere pe care, apoi, au adaptat-o limbii lor, ce poate confirma ca unitati1e erau pro nun tate de scriptor, Inainte ca acestea sa
schimbind anumite semne, inventlnd altele etc., In functie de nevoile Iimbii lor. Influenta slavona abia ajunga pe hirtie, cunoscind 0 ipostaza vorbita: .f HCd PH6 (101118), AEHlIEP~ ~(93~12),
a permis unele inovatii in textele romane~ti ~i numai inutilitatea evidenta pentru li~ba romana a ddll6 (248/18), AHHHd3dPHT6 (114114). Cu toate acestea, se poate observ~ ca, m sltua~
semnelor diacritice, din care a decurs lipsa unor reguli de notare a lor, a putut conduce la abandonarea
(destul de tirzie, insa) a acestora. Cu toate acestea, faptul ca, In secolul al XVII-lea, se noteaza tiile in care, datorita suprascrierii, din punct de vedere grafic, in vecmatatea unel
accentul ascutit, iar cel gray Inca mai apare pe finala cuvintelor, ar putea arata ~i ca s-au produs uneIe
eforturi de recuperare a formelor prin incarcarea lor cu un continut propriu Iimbii In care se seria.
64 Fara deosebiri Insemnate, situatia din CP este sensibil diferita de cea din CB, In sensul ca, de 65 Sint a~adar ni~te impuneri asumate care edifica norme. ., _ .
regula, formele neaccentuate slnt aici Insotite de accentul gray, de asemenea formele verbale de 66 V. A. Zacordonei, lucr. cit., p. 57, Damian P. Bogdan, Paleografia romano-slava, Bucure~tl,
perfect simplu. Accentul ascutit (atunci cind este notat) este notat corect In majoritatea situatiilor, de~i 1978, p. 187-188.
apar ~i cazuri precum: me$te$ugul (84/8), muiarea (84/5), mulrime (79/12), noaptea (85/6). 67 Semnul apare in AI mai ales cu aceasta din urma valoare.
L CODICELE BRATUL LI
STUDIU FILOLOGIC

consoane se afla 0 vocala, de~i din punct de vedere fonetic statea 0 consoana (cea (3/8),bt4E4E (3/9). Tot in AI se intilne~te intr-un singur loc semnul -= pentm n:
suprascrisa), paiericul nu apare. A~adar, acest semn grafic asculta de ordinea sune- :ifostlJlEIlH (4/l3). . ~
telor devenite grafeme. EI era un semn grafic a cami origine se afla in alfabetul Remarcabila este 0 grafie pre cum cea dm lK~rE (355/21), unde poate fi yorba
slavon, iar utilizarea lui interconsonantica provenea din aceea ca, in unele situatii, despre un H suprascris dar ca aspect semnul este mai aproape de un digamma, caz
inlocuia unele iemri neetimologice, a caror aparitie in scris constituie 0 consecinta in care, fire~te, ar fi conceput ca [ng] ~i nu ca [w]. .
a actiunii legii silabelor deschise inca din slava comuna68 . Faptul ca paiericul putea Fara a se datora neaparat deprinderilor ~i utitizate mai degrabii in mod con~tten~:
tine locul unui ier nu ramine lipsit de consecinte, astfel ca textele romiine~ti, pe mo- din diferite motive, mai cu seama estetice ~i oarecum manieriste, apar unele notatn
delul celor slave, inregistreaza confuzii ~i inlocuiri in acest sens: ~HhCnph3tIfE caligraficd.tl,lE (5611):t.t r404T... (54/1),,1SnHIf041(¥(150/21),~II"'HTS (13~/1O):1{EM41O
(3110) - unde primul ier are valoarea 0, celalalt valoarea [a], invers decit in (l3411) slova Kaparind destul de des a~trel trasata intre p. 130-150, poqmne de text
.f.Hh4hllhCE (6/3). Daca in cele doua exemple anterioare apar iemri pentm paieric, in care se incadreaza la rindul ei in poqiunea dintre p. 122-152, in care apar destul de
urmatoarele apare paiericul pentm un ier, cu valoare fonetica [a]: c H~, .iE (294121, multe slove care tradeaza gesturi largi, ducturi ample, mai multe mi~cari ce tind
348/21, 3911l3), .f.W ...41fIOHH (34911), .f.H4IlhCE (8115), 4SMHHTOPIO (339120-21), sau spre ornament, precum inlHc4 (145/1), npHw4E~145/21), 4HTlIOri... (137/11-12), si-
cn ... W4C ... (56/5) unde, intre consoana initiala ~i urmatoarea apare un semn mic, la tuat ie de care nici textul slavon nu este ferit, acolo apa~ind <J.; L.i!,... (p. 1~2) _etc.
umaml consoanei, indescifrabil, care nu a mai fost notat aici. Probabil ca din omi- 3.9. Brahigrafia. Suprascrierea, prescurtarile ~i hgatunle reprez.mta rez~ltate
terea tot a unui paieric provin ~i grafii precum .Ph (336/10), CM ... HIl4 (355/2)69. economice ale aplicarii unor metode ~i tehnici de scriere apamte dm necesltatea
3.8. Slove eu anumite partieularitati. Graba, un anume manierism, variate in- economisirii hirtiei, a cernelii ~i a energiei, conditionate de particularitatile grafice
fluente care s-au putut exercita chiar in timpul redactarii acestui text, precum ~i alti ale semnelor, de succesiunile sunetelor in cuvint ~i de frecventa acestora. Bazat pe
factori pot conduce la aparitia unor slove care, in anumite puncte ale textului, observarea particularita!ilor ductului slovelor, alaturi de .a celor .mai ~recvente
difera de aspectul obi~nuit pe care respectiva slova il are in text. Slova care cunoa~- coarticulatii din limbii acest subsistem este, poate, cel mal perfectlOnat m cadml
te cele mai dese abateri de la standarde este 4. In principal, .aceasta slova apare sub sistemului de scriere e~istent in acea epoca. Preluate 0 data cu deprinderea scrierii
forma 4: n4.4 (137/2). De~i aceasta varianta apare deseori la initiala de cuvint, ea (din slavona dar ~i din limbile slave contemporane~, aces~e t~~nici ~u fost .ins.u~~te
poate fi intilnita ~i in interioml cuvintelor precum ~i la final a de cuvint. Felurite cu u~urinta, racindu-se adaptarea la sistemul fonettc al h~bu r?~a~e, pnnClpule
variante grafice apar in diferite pozitii:oflfEIJIE (134/7), &"'P&~ (400/l3); 11 p...... HK4 care guverneaza brahigrafia fiind simple, utilitatea aces tel tehmcl fund destul de
n Al ,.Ii- ridicata.
(42/2), iW«HHh (l33/3-4), 1f'14 (136/7), .p4 IlH (137/21). I~KMS 3.9.1. Supraseriere ~i preseurtari. Cum este ~i firesc pentm un manuscris al
A

(22/7-8), .4TU"(S
(179/8) s-a considerat ca nu este yorba despre 0 ligatura intre 4 ~i p, a~a cum pare. secolului al XVI-lea, sistemul de suprascrieri ~i prescurtari, care are rolul de ~
Uneori pot aparea slove din scrierea cursiva: &, II, n(4CHE (338117), npE"'Ttt' economisi energia ~i hirtia, este destul de bine dezvoltat. Prin n~tura lor, c~le do~a
(339/9),(,4PH4U (160/21), fEHHp ... (184112), ",tUIlH (394118), H07... (168114), .ocT.ts procedee, suprascrierea ~i prescurtarea, se ~mbina d.e cele mal multe 0;-1, mott~
(75/8), .f.1I"'lll(70110). Speciale apar cazuri precum cele ale slovelor t ~i p. Primul pentm care vor fi observate 'impreuna. Refenndu-se ~l la slo~ele-co~soana,_ aceast~
apare uneori grafiat precum in C'JYt4E4E (249/3), ori in IfEp&HIfIli (222111). Maniera tehnica cunoa~te 0 larga aplicare in textele manuscnse studIate, chlar daca uneon
aceasta de a nota slova t conduce insa la incurcaturi deoarece copistul nu era stapin utilizarea ei genereaza probleme de interpretare. Cuvintele care apar cu 0 frecvent a
71
pe toate modelele. Numeroase variante inregistreaza P/,-, ....,l ,---etc., fapt ce duce la ridicata, nu neaparat in text, dar in limbii ~i 'in epoca , pre cum ~i ~no~asticele de
grafii preCUfilhAl\& ...... H...S (26118)~~... TS4S (398/20-21) sau .f. ...... IS ...TS (414116), cind tot felul (toponime, antroponime, etnonime etc.) se reda~, de r~gula, pnn fo.rme_cu
imaginea slovei p se poate confunda cu cea a slovei &70. In AI apare, in mod suprascriere ~i/sau prescurtare. Astfel, numele regelm DavId apare scns ",II",S
constant, un semn aparte pentm r intens, neintilnit in CB ~i CV: .f. Th'b ... T"'PH4E, n...l,...4E (20111), ...'i",h (21117), ...N (10112). Cum se observa, nu mereu se utilizea~a acela~i
fel de a suprascrie ~i de a prescurta. Aceasta arata ca nu exista (cel pu!m pentm
68 Pentru care v. Slava veche iii slavona romdneasca, (coord. P. Olteanu), Editura Didactica ~i
Pedagogica, Bucure~ti, 1975, p. 36-37.
69 Lucrurile pot sta astfelln realitate; de fapt, In punctele respective trebuia notat un ier. 71 Faptul acesta este de natura sa pledeze In favoarea presiunii pe care 0 exercita modelul grafic
70 Pe aceea~i pagina (r. 14), In textul slavon, substantivullnregistreaza slova II prina~ general, prin formele sale particulare.
LII
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LIII

Bratul)72 un model unic, scrisul sau fiind la indemina mai multor influente care se constanta a titlei, in asemenea cazuri, arata caracterul accidental al procedeului,
exercitau cu 0 fOI1a egala asupra sa ori - ipoteza mai putin probabila, dar nu ~i
neglijabila - exista posibilitatea pentru cei care scriau ca, pe baza principiilor celor cerut de omisiunea din rind a respectivelor siove: JAU (295/2), *~~ (72/1-2), d~3ira
doua procedee, ace~tia sa-~i construiasca modele proprii de suprascriere ~i (49/3), c4lTt (13/8), pOPT~ (2517-8) offpHPN.CE (29/5), WPEKd~ (134121)74. De
prescurta:<~_ Tot astfel apare vocativul AMHE (7/6), predominant fata de A~HE asemenea, apar situatii in care suprascrierea, neinsotita de titla, pare a se datora
(81111) ~1 AOHE (93/17). Diferitele forme cazuale ale aceluia~i..substantiv se intllnesc, unei simple omisiuni, explicatie pentru care pledeaza ~i faptul ca, in acest caz, spre
~i ele, notate mai ales cu suprascriere ~i prescurtare: A~II¢'(H (23111), AMH~II0H deosebire de cel anterior, intre siovele care incadreaza pe cele suprascrise, copistul
(6/11), dar ~i A~~(17116), A;;~II~H (19/4), pentru CB, sau AH~ (1122), pentru AI. nu lasa niciodata spatiu dar c:i aceea ca apar Iocuri in text in care acesta omite
" 'f • '" NffJ
tocmai astfel de segmente, pe Care uita sa Ie suprascne. In felul acesta apar: of TdpN.
Aceea~i situatie apare ~i in cazul substantivul).li Dumnezeu: Atu3N.~ (146/5), in CB, (156114), dlh~d (13/3), IIJ:~H (40121), HErtnThu,HIIE (328119), sau 0 consoana omisa ~i
AHE3E~ (117), in AI. Isus Hristos apare cel mai des prescurtat prinlc jc (33/9); cu
toate ca aceasta modalitate de prescurtare este simpla, apar ~i alte tipuri de notata apoi in acela~i feI: ofH¢'(cW (68/15).
Cuvintele din alte categorii decit cele frecvente intr-un text religios, care, in
prescurtari (uneori cu suprascriere): icv jc (298111), HC~ jc (326/21), i~ jc mod obi~nuit, au ocurente numeroase in text, apar de regula cu suprascriere. Siove
(274/13), pentru CB, jc IC (118), pentru AI, apoi i~ (7811),lch (43/20), r~ (301119), S x II
frecvent suprascrise sint H: TOil. (116113), Ch dSh (398113), II: AHpET¢,( (31112), AI, care
iCCE (8117), in CB. Des intllnite in textele religioase sint ~i substantivele Duh ~i apare mai cu seama cursiv, caz in care, de obicei, nu apare titla, dar poate fi
Duhul Sfint. Primul apare, de obicei, prescurtat Ajh. Cu toate aces tea, el poate fi intilnita ~i varianta din scrierea semiunciala: II~N. (15/8), alaturi de IItl"SHIIE
intllnit ~i altfel: A~ (173111), ori cu pres curt are ~i suprascriere: Aj~ (85/9), in CB, (229/9)75, C, des suprascris in rllcd (81/9), .. Cd (174/8), r: nlTd (405112), w: "HH~
Arhll~ (2114), in AI. Sfint apare grafiat CKN.HT~ (73117-18) situatie din care se poate (15/8).
observa exact natura vocalei din prima silaba; in rest apar grafii care nu permit La suprascriere se intilnesc unele fenomene specifice care decurg din natura
acest lucru deoarece, obi~nuit, respectiva vocala nu este notata: CKHT~ (85/9). acestei metode. Slova suprascrisa se poate intilni in orice pozitie: initiala, mediala
Numele cetatii sfinte apare in mod regulat notat i~Mh (6113), de asemenea numele sau finala: ~HWHKN. (56/9)76, ":"H (36/8), HN.pAO (10/5-6), se poate inregistra supra-
poporului ales: iCllh (55/6).
scrierea a doua slove: Kph*AI~JI36/4),
W rN.K03AhIr~..II (20/3), dupa- cum poate _aparea
- l'~ga-
Alt i termeni des intllniti in acest text ~i a~adar frecvent notati prin suprascriere
tura cu 0 alta slova ca in POTOdPE (256118), p~dKN.Kd (287114). La finala pot aparea
~i/sau prescurtare sint: S/KEHid (351/11), dncII hi (2614), npOOPK¢'(" (88/21), dupa cum se
suprascrise slove consoana care nu se afla in final a absoluta a cuvintului: AEijlHH ~
vede, intre slova suprascrisa ~i numarul la care se afla substantivul neexistind vreo
(82117), rac1 (405116). Pe cele patru pagini ale AI se inregistreaza 0 utilizare destul
relatie: np~iH (33117). In sfir~it, numele scrierii sfinte apare notat iEVdid (31917), cu de intensa a procedeului in discutie. De regula apar suprascrise slovele A, II, AI, p, C,
derivatul EV'~HCTh (1/10). De regula, suprascrierea se refera la consoane. Cu toate *, r, ... Foarte des suprascris apare M: C;' (116), Ep;;'(2/3). Celelalte situatii se pot
acestea, apar ~i situatii in care, din motive de economie de spatiu, dar mai ales ca exemplifica prin: CIIO/O (1112), nlloAt (3117), n~E (1/13), racn (3118), KP*dliEIIE (3/6),
urmare a unor omisiuni, reperate imediat insa, apar ~i vocale suprascrise. Lipsa
nlTHpHIIE (4/1), H.... (1111).
72 Textele epocii arata ca situatia nu era diferita pentru cazul altor scriptori.
73 P b . ..
e aza unor asemenea sltuatlJ se poate avansa supozitia conform careia Bratul nu utiliza cu 74 Avind in vedere faptul ca este singura data in intreg textul cind se utilizeazii 0 asemenea solutie
consecventa prea mare un model. Probabil ca, datorita existentei mai multor asemenea modele pe care
acesta Ie cAuno~te~,. dar ~i intrucit nu se ajunsese la cristalizarea un or norme, oscilatii de acest tip sint
~i nu cea obi~nuita, ligatura p,ar fi dificil de adus 0 asemenea grafie in sprijinul ipotezei 1i =
intotdeauna lea].
frecvente In CB ~l In epoca, aceasta nu doar pentru cazul de fata ~i la acest nivel, ci la toate nivelele
75 Suprascrierea unui M se constata ~i intr-o tiparitura precum CPo
textului. Pe de alta parte, natura ~i principiul de baza al sistemului brahigrafic 0 constituia flexibili-
tatea. 76 Nu acesta este cazul cel mai frecvent; este foarte probabil ca situatia de fata sa se datoreze
omisiunii initiale a primei slove.
LIV STUDIU FILOLOGIC LV
CODICELE BRATUL

Suprascrierea pennite citirea de doua ori a aceleia~i slove, fapt care ridica unele important de ~tiut daca un IS, intr-o grafie precum KNOSt, se recite~te sau nu -, pentru scriptorii ~i
probleme, cind aceasta lectiune este posibila, deoarece nu intotdeauna este yorba cititorii secolului al XVI-lea nu apareau ca atare. Sistemul de scriere discutat avea, din perspectiva
despre evitarea unei rescrieri, ci despre un fapt de limbii. Apar astfel ca evitari ale actuala, deficiente ce decurg din Iipsa unor principii a caror prezenta i-ar atesta vechimea. Cu aite
cuvinte, pe fondul unei Iipse de exercitiu indelungat al scrierii ~i al lecturii, nu aparusera anumite
rescrierii aceleia~i slove: 4> t4ep C.v; (258/1), CtMH1 (3/21), 4¢'(,.\1 (3/21), RecIIHe (21111), necesitati care sa genereze un cod mai perfectionat. Situatia este fireasca, deoarece perioada
C K aparitiei scrisului literar romanesc nu era prea departe de inceputuri.
Kd,.\ e (10/9) sau p.v;,.\HRd (33/19), unde nu se mai suprascrie ultima consoana a
cuvintului. Procedeul nu este mereu utilizat. In unele cazuri ar fi abuziva recitirea 3.9.2. Ligaturi. Caracteristice textelor manuscrise, ligaturile apar aici cu 0
· W K H frecventa ridicata, mai cu seama pentru anumite imbinari de slove. Respectivele
S1ovec K'hTPhCHH e (15/3), ,f.liectpe (29/9), Ii H (313/21), in altele aparind chiar
succesiuni, destul de frecvente, s-au pastrat ~i datorita unei traditii, in limba romana
probleme de interpretare a acesteia 77 .
existind ~i alte succesiuni frecvente de sunete reprezentate prin slove ale caror
Abaterile fata de regulile constatate permit, ca ~i ordinea observata, unele observatii cu privire ducturi ar pennite ligatura. Faptul acesta este relevant intrucit poate indica masura
la normele care trebuie sa fi existat in epoca cu privire la redactarea unui astfel de text. Inexistenta in care 0 traditie reu~ea sa se pastreze (in parte datorita relativei comoditati a
unui sistem clar de suprascriere ~i prescurtare pentru limba romana ~i adaptarea la aceasta a celui
procedeului). Totodata, el constituie 0 deprindere grafica, fapt cu 0 pondere impor-
din limbile slave, in chiar procesul de scriere, au putut conduce la aparitia - in interiorul aceluia~i
text - a unor variatii care se pot pune pe seam a ignorantei scriptorului, a neglijentei sale etc. tanta in scrieri de 0 mai mare intindere. Cum este ~i firesc, ligaturile apar cu frec-
Totu~i, acestor variatii Ii se poate oferi, uneori, ~i 0 alta explicatie, care aduce unele lamuriri ~i vente diferite pentru diferitele grupuri de slove implicate in utilizarea acestui pro-
completeaza imaginea de ansarilblu asupra scrierii in limba romana a secolului al XVI-lea in cedeu. Astfel, cu frecventa ridicata se inregistreaza imbinarea dintre slovele T ~i p:
general. Faptul ca pentru limba romana nu exista inca 0 traditie literara inchegata este evident. De
asemenea, modelul cel mai puternic, cel putin prin prezenta sa, era cel din scrierile in limbile
An~A (133114), ••) 6 (75/5) .care prezin~a diferite variante mai m~lt sau mai ~utin
slave. De aici, mai ales, s-a putut deduce 0 serie de principii conform carora se puteau redacta apropiate de "stanoardul" pnn c~re s-a ~lustrat: Kf,5,'" (93~1~,. ~a~ante date atlt de
texte utilizindu-se principii de scriere care s-au putut constitui intr-un sistem relativ coerent. felul in care se nota slova T, cit ~l de mal numeroasele poslblhtatl de a grafia slova
Urmarea prea apropiata a modelului, insa, prezenta riscul de a conduce la gre~eli, motiv pentru p. Ligatura nu se utilizeaza in toate situatiile in care, teoretic, cuvintele 0 pennit.
care era necesara adaptarea acelor principii, ceea ce se poate constata, cind, de fapt, profitabila ar
fi fost utilizarea acelor principii la nivelul lor maxim de generalitate, cu adaptarea acestora la
Ligatura dintre slovele A ~i p apare, ~i ea, des!.ul de des: .o~ T. (6119),'~HAu
fonetica ~i gramatica limbii romane. A~a cum, la nivelul ariilor lingvistice romane~ti se constata (133/20) ~i aici aparind variante: MO)T' (37113), n~4.wHH (66/20), cqco~ (406117~.
unele variatii in diferitele compartimente lingvistice insa, din punct de vedere al normelor grafice, Dorinta de a utiliza ligatura, sau reflexul de a ~ota, poate conduce @la gre~eh:
intre diferitele aspecte regionale ale normei literare in formare diferentele nu sint semnificative MOp~Tt (65/6). Slova p mai poate aparea ~i in combinatie cu 0 alta slova decit A:
tot astfel, insu~irea normelor de scriere constatate pentru textele r~dactate in limbile slav~
presupunea 0 anumita adaptare, alaturi de pastrarea particularitatilor limbii romane (existii gre~eli
I~HH (138119), C"*?,WHP.v; (141121-142/1), sau Cfb.WHIJ,H (4116), pentru AI, "6(f
prin care in limba romana se introduc elemente gramaticale ale limbii slave, a~a cum exista ~i (133/21), in CB.
gre~eli in sens invers pentru textele scrise in slavona de catre scriptori romani). in sfir~it, multe o ligatura in care este implicata slova " ~i care apare rar in CB, intilnita ~i in AI,
dintre situatiile care, in secolul al XX-lea, ar prezenta interes pentru cercetatori - pentru care este este aceea din A"'" (167110), respectiv" (1116, 4/16), unde v = [u]. t-
Oes utilizate sint ~i ligaturile dintre 0 con~ana ~i slova t: .'~CTP.v; (214/14), 4!"
77 In situatii de felul acesta, lectiunea a respectat forma acelora~i cuvinte intilnite in alte locuri ale (136/7). Cite 0 ocurenta inregistreaza K6~pa (412116-17) ~i ~t". (145/20-21) ..In
textului, adica besearecii, bine. De~i nu este 0 chestiune deosebit de importanta, reale probleme ridica textul slavon apar ~i alte ligaturi, intre slovele • ~i p (133114), T ~l II (96/8), M ~l h
o grafie precum HII, din AI (1/11), intrucit este permisa atit lectiunea nice, cit ~i nici, ambele ocurente (158/7f8 etc., procedeul fiind, a~adar, preluat ~i utilizat. Disparitia procedeului
in limba romana veche ~i in AI. Fire~te, problema privqte exactitatea transcrierii unor asemenea semnifica, probabil, nu atit lipsa de productivitate (~i eficienta) a acestuia, cit
categorii de segmente care, in esenta, pot fi considerate izolate, atestarile celelalte fiind suficiente
trecerea scrierii intr-o noua etapii evolutivii.
pentru studiul de limba. Cu toate acestea, principiul acesta de scriere ramine, fiind utila gasirea unei
solut ii de decodare, intruclt, pentru cazul altor cuvinte concrete, poate fi importanta lectiunea. Astfel, 3.10. Slove. Intrucit majoritatea slovelor nu ridica probleme de interpretare, in
cele ce unneaza vor fi discutate doar slovele care, prin pozitiile in care apar, prin
in AI, apare segmentul TP"M<t (2/7, 14), forma verbal a de indicativ perfect simplu, persoana a 3-a
singular a verbului a trimite. Corecta poate fi lectiunea trimease, dar ~i trimese. in mod cert se
unele caracteristici cerute de fonetica cuvintelor, sint susceptibile de mai multe
exclude *trimeasea. Scriptorul suprascrie slova c, dupa care nu mai noteaza f. Acest sunet este interpretari.
semnalat de acela~i semn care sta pentru diftongul leal. Posibilitatea aceasta este data tocmai de faptul
ca t avea atit valoarea leal, cit ~i lei. 78 Aceasta apare ~i in cs.
LVII
LVI CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC

3.10.1. Slova bl Aceasta slova apare destul de rar la Bratul ~i are valoarea C"hHT($ (4/1), IIN.A($EIIE (103/6). Cu toate acestea, alaturi de putinele excep!ii pentru
arhifonemului Iii: d KOPOKhi (14/10), MOPIJ, hi (31119) .f. c($w hi (32115), .f.K bll($pdTE prima situatie , se inregistreaza destul de multe grafii de tipu!: II"hH~~ (~7115) s~u
II"h.f.rN. (13817), alaturi de IIN.HrN. (45/8-9), C"hHTEMh (37111). De~l a~antla, m anurr:u~e
(322114), CKpblll($ (333112), 3 hi (115110, 137/14).
3.10.2. Slovele "h ~i N.. Complexitatea problemei ridicate de interpretarile actuale contexte fonetice, a vocalei [I] fonologizata, impunea ca 0 necesltate notarea el m
ale acestor slove precum ~i dificultatea de a putea stabili cu certitudine valorile lor, mod distinct fata de vocala [a], aceasta notatie nu va invinge propriu-zis niciodata
a
existen!a vocalelor a ~i f ca foneme in limba roman a secolului al XVI-lea au fost deprinderile gr~fice. Alaturi de explicatia care are in vedere imagin~l~ grafi.ce din
pe larg discutate, printre altii, de catre A. Avram 79 . Textele cercetate nu prezinta textul de copiat sau aflate in modelul slavon, mai importanta apare alCI tendmta de
caracteristici care ar putea aduce lamurirea chestiunii. Cu toate acestea, exista a urma un sistem relativ coerent de distributie in cuvint a semnelor aflate in situatia
elemente care, inregistrlndu-se cu relativ ridicata constanta de-a lungul CB, CV, CP de a reda valori identice sau apropiate. In mod concret, se poate constata existenta
~i AI, ar putea ajuta la clarificarea un or aspecte ale chestiunii ridicate de interpre- unei tendinte - care, in germene ~i cu 0 alta finalitate, apare ~i la Coresi - de a
tarea slovelor in discu!ie ~i a un or principii care guvemeaza scrierea in aceste texte. introduce o~dine in sistemul grafic, chiar daca astfel se neglijeaza sistemul fonetic.
Un principiu dedus din studierea grafiei textelor secolului al XVI-lea, ~i de la care Existenta, in acela~i text, a grafiilor KN.~ (47/21), K"hT~N. (34~3), K"hTP"h (59/6):
se poate pleca este cel conform caruia la interpretarea ~i transcrierea textului tre- KN.TpN. (34119), Kh ph (24/9) nu tradea~a dedt 0 anume nesl~uranta g~afid. genera~a

buie sa se tina seama de faptul ca textul nu era dedt relativ unitar, el nu reflecta 0 de cvasi-identitatea segmentelor fonetlce notate cu "h, N., h, m corelatle cu un numar
norma coerenta ~i fixata. Legat de aceasta, probabil ca trebuie considerat ca tendin- prea mare de semne grafice, comparativ cu numarul prea mic (de~i .oarecum osci-
!a spre fixare ~i coerentizare a normei pare a pleca dinspre nivelul grafic spre cel lant) de foneme, adica lipsa corespondentei 1: 1 intre semnul grafic ~l sunetul notat,
vorbit ~i nu neaparat invers; a~adar, procesele ce ar permite anumite tipuri de jude- corelata cu libertatea copistului neconstrins de norme, in a utiliza semnele pe care i
cati abia se aflau la inceputuri. Ie punea la dispozi!ie un alfabet in care nu exista sunetul [i]. Dificu~tate~ era.?u atit
In Codicele Bratul, aparent, distribu!ia grafemelor "h ~i N. tine de preferinte ale aceea de a urma un model, cit cea de a crea unul unitar pentru to!1 scnptorn, coe-
scriptorului, care ar putea fi puse pe seama unor deprinderi grafice (date ~i de rent alcatuit ~i intemeiat pe principii ferme. In mod firesc, lipsa unui model pentru
u~urinta cu care nota 0 slova sau alta, de comoditatea notarii acesteia, de procesul toti scriptorii, ori doar pentru 0 parte a acestora, constituie 0 frina serioasa in calea
de invatare a scrierii, dependent ~i de textele pe care acesta Ie vazuse ~i care-i erau atingerii ~i pastrarii unitatii de catre un anumit scriptor.
familiare )80. In general, se poate sustine ca in CB ~i in AI prezenta iusului precedind 0 nazala
Astfel, s-ar putea explica ~i cauzele pentru care, fata de Coresi, Bratul prefera net slova Ia In este mai urmarita dedt la Coresi. Grafii precum: nN.H3N. (118114-15), nllN.HrN.HA($
favoarea slovei lit (v. rpN>IaIlH, nOKN>IaIjJTE, In CB, fata de formele cu lit din cP), care apare foarte rar (103/6), nN.HN. (102120), MN.HN..f.KN. (107118-19), care apar In CB, au drept co~espon­
~i, mai cu seama, In anumite contexte, morfologice ~i nu fonetice 81 . dent in CP grafii care noteaza prima velara cu ier ~i pe cea de-a doua cu IUS. Cu
Studiul acestor texte arata ca functiona tendinta de a nota N. in pozitie finala, toate acestea, ~i in CP apar grafii identice, sub acest aspect, cu cele din CB: K($IIN.HT~
precum ~i dnd urma 0 nazala. In cuvintele ce contineau doua vocale velare ordi- (5717), nN.MN.HT($II($H(82119), npE pN.HAh (5017), p¢l(rN.HA($MN. (50/8), dupa cum CB
nea grafemelor era "h - N. 82 • Apar astfel In CB: K"h'MN.WHIIE (103/8), KUpN. (108/4), contine 0 grafie precum K"hHA($ (12112) careia in CP ii corespunde K"hHAh (51117), sau
K"h($T N. (10517), p"hCnN.HTHillE (49/21), C"hMN.HIJ,N. (111117). De asemenea: KOMN.HUPE
II"hH3N.TOpH (79/20), aIaturi de K"hH3N.HA~ (45/5). Cum se vede, Bratul nu pa~e a
(76112), K¢I(KN.HT¢I( (517), MN.HApiHIIE (70/11-12), CIIN.HT($ (6/21). In acelea~i situatii,
urmari 0 distributie precum cea constatata la Coresi, iar acesta din urma nu. prezmta
insa, apar ~i: pN.CnN.HTiHIIE (49/21), IiN.TP"hHiH (37/8), K"hHA($ (84/8), C"hHI,IEIIE (54112), , 83 '
tendinta de notare prin ius a velarei urmate de nazala . In ceea ce pnve~te AI,
acesta'inregistreaza grafii in care iusul apare: a) la finala de cuvint: A($nN. (1117;
79 In CIG, p. 46-73 ~i Nazalitatea, p.
15-113. 2/23), II04CTPN. (2115), IiOTE3N.CE (1/9); b) la interiorul cuvintelor: nN.3 HTopH($II (111-2),
80 l.A. Candrea considera ca slova N>, alaturi de situatiile in care aparea sub influenta slava, nota ii,
<$N.rN.A($HTN. (1117-18); c) precedind 0 nazala: CEMN.HII.E (1/16), CN.HT($ (3/2), KEMN.HA($
f £lira distinctie (ps.s, CXXI).
81 S-ar putea avea in vedere numarul nu prea mare, la Coresi, de caractere tipograficeHt . Fire~te ca
(4/5), nN.HN. (1125), 114 ,\01iN.HAH (3/16). Acest semn mai apare, in AI, dupa un r intens:
aceasta lipsa poate fi pusa, la rindul ei, pe seama unor cauze care tin de unele norme grafice, dar
aceasta este mai degraba 0 speculatie.
82 La Coresi, N> apare aproape regulat in partea a doua a euvintelor, precum ~i in pozitie nazala. 83 Sub acest aspect, AI se aseamana eu CB.
LVIII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LIX

~,v;3IiW"E (3/6), ~b,v;4IOHH"E (317-8),t,v;cTHrHHp,v; (3/25), n,v; t,v;"E (3/8) sau .f.n,v; ),,v;U,i4 conjugarea a IV -a, cu finala in -f, este limpede ca intre cele doua vocale, teoretic
(3115)84. posibile in finala, a ~i f, doar ultima reprezinta accentuarea in aceasta situatie88.
De~i contextele grafice in care ,v; apare se pot supune clasificarilor, contextele Scriind pentru contemporanii sai - cititori, care cuno~teau acea notatie a epocii - in
fonetice in care acesta apare impun interpretarea sa atit ca [a], cit ~i ca [i]. Exista, astfel de situatii, un copist putea nota cu 0 acuratete redusa sunete a caror valoare 0
insa, citeva situatii care rup coerenta chiar ~i a distributiei grafemului In acele cuno~teau toti ~i carora Ii se puteau asocia mai multe corespondente grafice .
89
contexte fonetice. Alaturi de utilizarea Iimitata a ierului mare, in AI, inregistrata in In plus, nu poate fi neglijat contactul cu textele ~i cu limba altor arii Iingvistice
KbU,H (1/9, 20), Cb~ (4121), in.f. Tb~,v;T,v;PH"E (3/8), 0 ocurenta 0 inregistreaza aIteman- romane~ti, care putea conduce la amestecul rostirilor ~i mai ales al grafiilor. Faptul
ta KbHA (2/2) / K,v;HA~ (2/6). 0 grafie precum n,v; 1, ,v;"E (3/8) arata mai degrabii prefe- este vadit in textul CB, care reflecta un amestec de rostiri ~i grafii, in fapt reprezinta
rint a pentru ,v; decit pentru 0 astfel de notare a lui [i). cit se poate de bine trasaturile caracteristice ale limbii romane din secolul al
Mai putin utilizata la Bratul decit la Coresi, slova b apare, de regula, pentru [a): XVI-lea continind minimum de particularitati ce ar lega textul de 0 arie lingvistica.
npc4pt (2/3), KbPU,H (115), nA~w"E (59/9-10), CbpH (2917), 3HCbp,v; (54115), morfe- Indiferent prin ce grafem, ,v; , b, sau h, notau atit [a], cit ~i [I], sunete existente in
mul de conjunctiv Cb, conjunctia Kb, adjectivul Cb~, dar ~i cu valoarea [i]: CbHT~ limba romana, foneme la care evolutia limbii a condus treptat 90 . Ipoteza existentei
(14115), T,v;TbHH-Cb~ (70/3). Lectura CV arata, ca in acest text, iusul apare foarte rar, unui cvasi-haos grafic nu este contrazisa de notatii regulate, acestea lipsind; ea
uzuale fiind ierurile. Cei care au scris CV, a~adar, utiIizau mai des ierurile, autorul poate fi insa nuantata, observindu-se evolutiile sunetelor limbii romane corel ate cu
CB avea preferinta pentru iusul mare iar Coresi Ie utiliza pe ambele, insa, dupa un notarea acestora in scris. Acceptind ideea ca sunetele [a] ~i [I] existau ca sunete
anum it criteriu care nu era de ordin fonetic; nicaieri, insa, nu se constata urmarea distincte - cel putin in anumite arii lingvistice -, dar distinctia dintre ele inca era
cu strictete a acestui criteriu, dedus in secolul al XX-lea. De prisos apare b in toate oscilanta in plan fonetic, ~i corelind aceasta realitate cu faptul ca scrierile circulau
textele in discutie85. in diferite arii lingvistice, precum ~i cu acela ca, in ceea ce prive~te notalia unui
In analiza valorilor pe care trebuie sa Ie fi avut slovele b ~i ,v; in textele vechi
romane~ti, alaturi de studierea felului in care se folosesc aceste slove trebuie sa 88 In acest context, cele spuse de A. A vram in CIG, p 56, nu pot fi considerate ca argumente in

intervina inca un element important: datele puse la dispozitie de fonetica istorica 86 . favoarea interpretarii slovei If.. ca [a]. De altfel, cu argumentele din acest studiu se poate pleda la fel de
bine ~i in favoarea tezei contrare, ca in secolul al XVI-lea nu exista [a], ci doar [I], deoarece studiul
La nivelul secolului al XVI-lea romanesc se poate observa ca, indiferent de
este conceput astfel incit sa serveasca demonstrarii existentei doar a unui singur fonem de timbru
sunetele primitive, anumite categorii de contexte noteaza velarele exclusiv prin ,v;87. velar (autorul considera vocalele ii, i ca mediale). Imposibilitatea totu~i de a face acest lucru deriva
Astfel se intimpla la finala gerunziilor, indiferent daca aceasta prezinta sau nu con- din aceea ca premisele pleaca de fiecare data de la stadiul actual al romanei literare, pentru care este
text identic cu cel al altor cuvinte, apare aproape exclusiv slova ,v;: gb3,v;HA~ (83/2), demonstrata existenta fonemului [a].
89 Este probabil ca, pentru indivizii atlati in situatia de a citi textele contemporanilor lor - nu de
.f.Tp,v;HA~ (28/9), lK~AEK,v;HA~ (31110), "'Epr,v;HA~ (8/6), OK,v;p,v;HA~ (16/16), CT,v;HA~ (39/3)
putine ori, ei in~i~i atlati in postura de a rezolva probleme ca ace lea -, oscilatiile, alternantele grafice,
etc. Finala acestor forme poate corespunde unor cuvinte (blfnd, cfnd, dfnd, rind), efecte ale dezechilibrului fonemic, sa nu fi fost de natura sa constituie piedici in lectura corecta a tex-
insa nu se poate deduce nimic pozitiv de aici, cu excePtia faptului ca slova ,v; nota, telor. De aceea, atit timp cit lectura unor texte, In conditiile in care normele grafice erau in proces de
in aceste contexte, acela~i sunet. Daca se iau in considerare formele verbale de adaptare la cerinrele limbii de cultura, nu ridicau probleme, era firesc sa se acorde prioritate procesu-
lui de constituire a sistemului ortografic. Lipsa acestor dificultati la lectura, insa, nu venea din identi-
tatea fonematica a doua sunete. 0 opozilie precum iili nu este nici astazi prea productiva iar inversiu-
84 Este semnificativ faptul ca textul contine semnul care nota un r intens ~i in situatii in care fone- nea celor doua sunete ~i foneme in anumite contexte (ex. piimiint, plnl) nu produce nici 0 dificultate
tica limbii romane nu justifica 0 astfel de notatie, in contextul in care se considera ca, intre notatia res- de intelegere, receptorul refiicind, eventual, in cadrul unui proces mental situatia "fireasca". Pe de alta
pectiva ~i r intens exista 0 relatie de reprezentare. in cadrul discutiei asupra acestui semn ~i a re;litatii parte, daca se face raportarea la rezultatele muncii unor copi~ti, se poate observa ca de stu I de multe
fonetice din spatele sau, se va opina asupra modului in care se pot interpreta notatiile de acest fel: in dintre gre~elile acestora apar tocmai din astfel de neintelegeri, ceea ce arata ca sistemul avea nevoie
contextul interpretarii grafiei chirilice a secolului al XVI-lea. de a fi perfectionat.
85 Pentru care v. Barbulescu Fonetica, p. 299-30l.
90 Grafiile CbHlf..T~ (38/3) din CB, ~i CbHhT\6, la Coresi (13/20) nu cer ca alternantele b - If.. ~i b - h
86 V. B.P. Hasdeu, Laletica saufiziologia sonurilor, in B.P. Hasdeu, Studii de lingvisticii !jijilolo-
sa fie puse intotdeauna pe seam a acelora~i motive pentru care in acela~i cuvint apare, de pilda, cores-
gie, Editura Minerva, Bucure~ti, 1988, ed. G. Brancu~, vol. II, p. 274.
pondenta 1!1o:lfJ, adica 0 simpla alternanta grafica. Problema este ~i ramine aceea ca, de aici, nu se pot
87 Indiferent de rezultatele obtinute, valoarea pe care 0 avea aceasta slova este valabila numai pen-
deduce principii prin care soar putea izola cele doua vocale in limba romana veche. Acest lucru nu
tru contextele studiate, ori pentru contexte din care aceasta valoare poate fi degajata astfel, orice ex- constituie, pe de alta parte, un temei suficient pentru a opta pentru rezultatul, mai comod, care de-
trapolare putind conduce la rezultate nesigure. curge din echivalarea celor doua semne.
LX
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXI

anumit sunet, nu se putea pune problema unui consens intre cei ce scriau, s-ar ob- maxima consecventa, indiferent din ce motive, fiind un dat firesc, precum ~i felurite alte presiuni
tine 0 explicatie a notatiilor variate care intimpina pe cercetatorul textelor vechi. constituie, insa, 0 piedica serioasa in calea unei astfel de "intreprinderi. Cu toate ac~stea, "in textel:
Fara a cunoa~te exact natura intima ~i aparitia vocalelor romane~ti [a] ~i [i], nu se de mai sus, de~i capacitatea celor implicati in astfeJ de acte culturale de a urma rara cusur 0 regul~
nu se manifesta inca plenar, ramine remarcabila proportia covir~itoare In care regula ortografica ~I
poate afirma cu certitudine ce sunete se notau de fiecare data prin cele trei slove.
distinctia fonetica slnt respectate.
Atit timp cit romana nu permite absolut in toate situatiile in care apar cele doua Di~ aceasta perspectiva, pentru astfel de texte, se pot ave a In vedere, pentr~ g~afii p:ecu~:
vocale sa se rosteasca un [a]9\ este hazard at sa se sustina preeminenta acestui sunet AEK'hT, n'hH'h, C'hM'hHEK'h, Kd p'hM'hHt, transcrierile: decat, pana, sa maneca, va ramanea, mtruclt
asupra velarei inchise ori faptul ca, mereu, [I] provine din [a], ceea ce ar putea etimonul 0 permite. Conform unor principii mai sus enuntate, aplicarea cu discemamint a norme-
pleda in favoarea anterioritatii lui [a] fata de [1]92. lor transcrierii fonetice interpretative consista In operarea de judecati, speciale pentru fiecare caz,
In functie de etimologia cuvintelor, adica plednd de la etimon ~i aVlnd ~n ~edere evolutia fo~etic~
Secventele sonore [ar], [lr] apar notate conform traditiei preluate din slavona: a respective lor forme, eventual incerdnd sa se observe diferitele temelUn pe care norma hterara
CKP'hIiN. (67116), KPhT~ddPlOd (21014-5). Ca este yorba doar despre 0 traditie care nu
se cladea, fire~te, rara a neglija rezultatele analizei grafice.
De aceea, pentru grafii precum: .f. T'hp'hTdKd, Kd WK'hP'h, WK'hP'h<lI, WMOP'hHA, Cd~ nOrOp'hT,
ave a forta uneia ce decurgea din nevoile fonetice ~i grafice ale limbii 'romane se ~P'h4IOHE nu se pot admite alte transcrieri dedt: intarita-va, va ocari. ocariia, omorfnd, s-au'p0go-
poate observa cu ajutorul mai multor tipuri de exemple. Constatarea este intarita de rft, uriciune. In cazul unei grafii precum K'hPT~Tt (Ps.,77, 67), de~i interzisa sub as~ect et!molo~
o serie de fapte, unele din ele aratind ca scriptorii confundau adeseori grupul care gic, posibilitatea unui a In prima silaba poate fi acceptata, ~vlndu-se in .ve~er: ~a a, ex~stat ~I
aparea in limbile slave ~i, lara a mai retine altceva decit esenta regulii, 0 aplicau, de exista, In unele arii dialectale, 0 tendinta manifesta catre deschlderea velarel. Cmtarm_d, msa,_toate
ipotezele plauzibile sub aspect ~tiintific, principiul etimologic ramlne cel car~ confera o. re~la ~e.r­
fapt, in mod gre~it. Contexte pre cum Sp'hlKMdWHH (23114-15) obligau la abandonarea titudine judecatii, transcrierea prin a devenind doar 0 Incercare rigida de aphc~re a unUl pnnCl~1U
unei reguli care devenea astfel incoerenta, datorita inadecvarii la limba romana. de transcriere prestabilit, care nu tine seam a de realitatile fonetice ~i grafice, ~I face apel la ratl.o-
Probabil ca, pe de alta parte, aparitia unor elemente mo~tenite, notate conform namente analogice nedemonstrabile pentru fiecare caz particular. De altfel, In paralel cu ,grafill~
acestei reguli de scriere valabile in limbile slave, arata ca deprinderea avea destula de mai sus apar ~i cele In care N. este notat In pozitii in care cu greu se poate accepta un 1. Grafil
precum: KN.PH~PH, AEW'hPTN.4IOHE, lK~MN.Tdn, CTpHrN.piH se redau 'prin carnuri: ~e~a:taciune,
vechime in scrierea in limba romana. De aceea, alaturi de situatii ca aceea de mai
jumatate, strigarii. Ele reflecta un tip de oscilatie grafica, notata ca fil?d 0 caractenslIca m ve~h:a
sus, apar ~i unele care respecta cerinte ale limbii roinane, precum: .f.hPWdCKN.CE scriere a romanei literare ~i care marcheaza dificultatile procesulUl de ordonare a grafiel, m
aceasta perioada. (De altfel, ar fi 0 eroare de rationament daca s-ar considera ca ~evizori ~are ar fi
(13/13), npcdpt (2/3). Totodata, se inregistreaza variatia libera dintre 'h ~i h: SPhTg
voit sa impuna 0 grafie ~i, eventual, 0 rostire precum vartutea, promovau tot?data 0 f?rma ~rec.um
(49/16) ~i SP'hTg (54116)93.
Exemplificind unele din cele de mai sus, 0 grafie precum cirnuri. Inca ~i mai ~rav ar fi sa se considere ca aceasta din urma era.o rostlre ~ropne. revI~orj.ior
(260/9), pentru Api Tfrgu, arata ~i echivalenta
~i care ar fi scapat. In sfir~it, olios ar fi sa se aduca In a~ea~a dis~ulle _neate~lla. 0 dlscu!le ca~e
dnH T
94 '
N.ref
, ,
in acest caz , dintre 'h ' 'Il t<:i s-ar situa doar in plan fonetic nu ar putea ave a ca exphcalle rallOnala declt 0 eV,entua~a manI-
N. •
festare a fenomenului hipercorectitudinii. $i aceasta Insa ramlne greu de acceptat, mtruCit ar ~ 0
masura diferita pentru un caz care se cere judecat din aceea~i ~erspec~iva cu cel care se :ompara)
Spre deosebire de situatia care se constata in secolul al XVI-lea, pentru texte precum Biblia de
Sprijinul etimologiei lipse~te In cazul forme lor a caror etlmologl~ este nec.unoscuta sau nesl-
fa Bucure~ti sau Viafa ~i petreacerea svinfilor, spre exemplu, exista temeiuri de oarecare solidita- gura ori caracteristicile sunetului din pozitia respectiva nu slnt precIs determmate. Astfel grafia
te pentru a se considera ca, la nivel grafic, autorii unor astfel de texte, oameni cultivati, incercau
sa impuna 0 distinctie grafica intre cele doua semne, instituind in mod con~tient 0 relati'e intre 'h ~i
CT'h~rd poate fi redata prin stanga, orice interpretare ramlnind discutabil~ ~i sub ~em~ul conv~n~
tiei. Din aceasta ultima perspectiva, ramine mult mai ralionala transcnerea prm stmga, adlca
[a], pe de 0 parte, ~i N. ~i [I], de cealalta. Lipsa deprinderii de a aplica un principiu cu monotonie ~i
~pelul la singurul fonetism cert. Solulia aceasta este preferabila de.oarece 0 trans~~i:r: cu ceIiiI~lt
fonetism ar putea fi justificata doar in masura in care ea ar se~1 unor c.~~~IUZll mlr-un StUdlU
91 Iingvistic. Dar astfel de concluzii ar fi deosebit de ~ubrede Intruclt s-ar spnJml pe 0 grafie extrem
0 grafie precum dMN.pN.pN. nu poate ascunde forma *amarara; daca se accepta 0 astfel de
de fragila. Similar se po ate judeca pentru d~ r'hd4EKHT, K'hpn'h4HTE, C.$'hPWHP'h, CK'hPIiHUH.
forma, atunci nu sint motive reale pentru a respinge forme precum *birbafi. ori *amfrfrf.
92 V. ~i Mihaila Dictionar, p. 184-187.
3.10.3. Siova h. Mult mai putin frecventa de cit in alte texte vechi, aceasta slova
93 V. ~i Barbulescu Fonetica, p. 393-404, 4l3-418, 422-426, CIG, p. 60-73.
apare, in CB, cu toate valorile cu care au fost investite ~l~vele N. ~i 'h, a~ic~ [aJ, [i] ~i
94 In acest sens sint de retinut ~i grafiile ndT dpN. (223/5), din textul romanesc, careia ii corespunde
In textul slavon ndTdpll, ~i KN. il~ (218/3), din textul slavon, pentru Kil il~ (422/3). Aceasta din urma
cu valoarea 0. Cu to ate acestea, in cele mai dese cazun, lerul mlC prezmta valoarea
ar putea proba ~i capacitatea scriptorului de a vorbi 0 limba slava, ceea ce inseamna, implicit, [a): d.f.dPh (39/7), rphHd (15/5-6), ~~Ch (1/7), Chll\N.HII.d (65120), Ch~ (6/6). Cu valoarea
Intilnirea cu 0 velara mai inchisa dedt rom. [a]. De asemenea, in FA XXVIII, 30, la Coresi apare [i] apare in cuvinte precum: nophH4H (5/12-6/1)95, 1iN.?hHiH (1814), MhHidE (2011),
Imprumutul mizda", prin care se reda vsl. MIl3Ad 'f.lLOB6C;. merces; af.lOL/3~, retributio; owpov, donum',
scris In textul intercalat In CB MN.3AON..
95 Caz in care fonetica evolutiva a limbii romane arata ca ar putea fi yorba ~i des pre [a].
LXII CODICELE BRATUL
r STUDIU FILOLOGIC LXIII

ChHT~ (64/3). Cu valoarea !Il apare h in: Cl(Hhcnph3tlu (16120), .fHhllhUhCE (6/3), perfectului simplu M"'-~ KN- (94119) sau al imperativului MN-HN,.J.KN- (107118-19), care
AEcnhphUHUHMH (133/20), FP~,SIIhChClI (7112)96, MEphrN-HACI( (8/19), KN-PhCN- (23/5-6), obliga la recunoa!?terea valorii [n] pentru segmentul .J-, exista mai multe tipuri de
MN-PhT~piEH (31120), KCI(Mh (1120). Motivele pentru care apare h cu valoarea !Il sint situatii a caror semnificatie este dificil de aratat cu exactitate. 0 prima situatie este
diferite. Notarea acestuia este 0 deprindere grafica data de felurite cauze, care nu cea in care nazala, succedind semnului :J, este explicitata: .f.HU4pd (72/11), .JHAE (AI,
tin de fonetica limbii romane: final a de silaM (deschisa), final a de cuvint, deprin- 115). Cele de mai sus se coreleaza cu cazuri in care acest lucru nu este lacut, nici in
dere grafica etc. 97 . CB: .f Ch (1/5), .fChIlOp~ (183111), .JTP~ (2/9), nici in AI: .fKEijI"T~KN- (1/10), .f KOIIO
Exista unele situatii in care aceasta slova apare in contexte care reproduc intoc- (2117), .f.WEIIN- (4120). Aparent, problema pare a fi minora deoarece nu este greu de
mai cuvintul grafic din textul slavon. Transcrierea nu a putut tine seama de acest !?tiut cum se rosteau asemenea succesiuni. Cu toate acestea, 0 transcriere bazata pe
fapt, in sensul ca, lara a acorda respectivului semn vreo valoare, a notat pe locul ei principii riguroase are probleme in a demonstra clar 0 optiune in cazurile in care
sunetul pe care, lara indoiala, cei vechi il rosteau acolo. Este yorba despre nume- caracterul bilabial sau nazal al vocalei Velare nu este explicitat, in comparatie cu
roasele ocurente ale antroponimului nETph, care, aliituri de final a ~, apare, mai ales grafiile care fac acest lucru. De aceea, ramine dificil de spus cum ar trebui astazi
in prima parte a textului - dar nu exclusiv acolo - !?i CU -h. transcrise secvente precum: .f.1lN-u1 (70/10), d .JKiE (181/7), .fKicE (37/21), .fnllCl(
In sfir!?it, 0 grafie precum .fn~cTvHHhE, din PS.H, p. 92 v , ar putea indica, - fire!?te,
(13/20), (1114), dad se tine seama de faptul ca apar grafii precum: .JMHlK~
pentru textul acesta - 0 finala -ne. Tot astfel, se poate considera ca situatiile in care
.Jlllld

apare h la final a, dupa consoane pre cum w, U, ar putea insemna ca h avea valoarea (10/3-4), alaturi de AHM MHlKlloKt (19114-5), apoi d .JMKN-Ud (124/5-6), d .JMKiE (69118)
unui -i postconsonantic !?i posttonic, intrucit acordarea valorii zero nu inseamna im- etc. Acomodarea apare notata !?i in alte cazuri in care, probabil, transcrierea corectii
plicit ca semnul in discutie putea conferi consoanei precedente 0 rostire dura. Pasul ar fi unii dim-frati (188111), dim-biirbati (191/7), dem-pret (46/7), dim morti
a fost lacut numai pe jumatate, in sensul ca, transcriind secventa lIHHEWHK~ (154/5) (142/6), de prim-prejurul (50110). Decizia este complicata de situatia reprezentata
prin cine!jicu, s-a transcris !?i secventa lIEHEWhK~ (35/7-8) prin cene!jicu, dar grafia de formele din care, in mod artificial, lipse!?te acomodarea - CN-.HIlN-TN- (145/14),
IIHHIlHIIWP~ (157/3-4). Acestea ar putea reprezenta analize ale scriptorului, care inta-
lIHH~ 10{ (15/8) a fost transcrisa prin cinqcu !?i nu altfel. In acela!?i mod s-a procedat
resc argumentele in favoarea unor astfel de transcrieri. Pe de alta parte, de!?i apar
!?i in situatii pre cum IaWh (128110), cind s-a transcris ia!ji98 , lKEII~HHACI(Wh (35115), prin
grafii precum Cele din CB: CN,.J.IlN-TN- (137114-15), IIH.JIlHIIE (145113), nd,f.<$HIIEEHtcKN-
jeluindu-!ji, WHWh (35/19) prin !ji-!ji, CE EWh (174/8) prin se e!ji. Valoarea aceasta
pentru h apare !?i la Coresi, in pluralul nearticulat HMllh (189/18). (137/4-5) (corespunzind grafiei ndM<$HlliHCKiE, din textul slavon), riguros vorbind, .J-
nu poate fi echivalat cu orice articulatie convine, numai in baza unei certitudini
3.10.4. Siova .J-. Probabil ca valorile acestei slove in vechile texte romane!?ti au
(care poate fi asumata) ce tine de datele oferite de fonetica istorica a limbii romane.
fost cel mai bine lamurite inca de A. Procopovici care arata ca ,.f a avut dintru
In ultima instanta, atunci cind se analizeaza nivelul grafic, de!?i faptul serve!?te, in
inceput 0 singurii junctiune" !?i anume aceea de a indica modificarea vocalei aflate
in pozitie nazala (p. 269-270, s.a.r. principal, cunoa!?terii nivelului fonetic, trebuie tinut seama ca acesta se discuta !?i
din perspectiva grafiei, aceasta din urma fiind importanta intrucit 0 editie critica
3.10.4.1 Valoarea [i] + nazala a acestui semn reprezinta intr-o anumita masura 0
cere notarea in scris a unui text, conform anumitor principii cit se poate de ferme.
problema a interpretarii textelor vechi romane!?ti 100. Alaturi de cazuri pre cum cel al
Tocmai grafii precum CN-HIlN-TN- !?i IIHHIlHIIWP~, sau d .~MKN-Ud !?i d ,f.MKiE, diferite de cele
actuale, arata ca asemenea situatii cer 0 analiza atenta. De fapt, prima pereche
96 Sint de retinut aceste patru exemple deoarece slova in discutie apare de doua ori in acela~i cu- reprezinta rezultatul gre!?it al unei analize pre a scrupuloase, dar care trebuie
vint, cu doua valori diferite [aJ ~i o. V. ~i ,*,IIhMh.P"P,¥,CE (134/2). transcrisa ca atare, lara ca acest lucru sa aiM implicatii majore asupra analizei
97 V. Slava veche:ji slavona romdneascii. p. 36-37.
nivelului fonetic al limbii. In mod diferit, cea de-a doua pereche reprezinta 0
98 V. pS.S, p. CL; pentru cealalta situatie v. ibidem, p. CLXIII-CLXIV.
transcriere corecta la nivel fonetic, eventual !?i la nivel grafic, din punctul de vedere
99 V. Procopovici Despre nazalizare, p. 267-290. V. ~i AI. Rosetti, Sur la valeur de la lettre
cyrillique., dans les textes roumains anciens, in RRL XXVII (1982), p. 141-142, republicat in /storia, al epocii din care provine textul. Toate aceste grafii, insa, date fiind oscilatiile pe
p.724-726. care Ie prezinta, datorate mai multor cauze care se combina, in esenta, trecerilor
100 V. Procopovici, ibidem., CIG, 98-102, Petrovici Nasa/ite, 86-94, Barbulescu Fonetica, inconsecvente de la aplicarea principiului scrierii fonetice la eel al scrierii fonema-
p. 249-270, A. Avram, Observa{ii asupra sistemului vocalic al dacoromdnei din epoca inceputurilor tice !?i invers, nu pot fi temeiuri de uniformizare a grafiei !?i de interpretare univoca
scrisului, In SCL XIX (1968), p. 97-10 I, Stefan Munteanu, Vasile Tara, lucr. cit., p. 61-62.
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXV
LXIV

a segmentului .J... Dificultatea semnalata cre~te intrucit, fiind imposibila ignorarea 3.10.4.3. Un alt tip de grafii dificil de interpretat, care se incadreaza in categoria
grafiilor de mai sus, in cazul in care, in acelea~i contexte, apare .J.., atribuirea mai larga, aid discutata, ~i care da cel mai mult de gindit, este cel care are drept
acestuia a valorii [m] ~i transcrierea in consecinta devin acte conventionale, in rezultat dublarea slovei .J.. de 0 nazala sau invers. Astfel apar: .ttqMlid (83/17),
ultima instanta, marcate de arbitrar. TH.fMnHH,v, (111111)106, H.fHHMd (226/9), .tH.fIIJH.tE (43/3) sau n,v,MN,.fHTts (93/13-14),
3.10.4.2 Forme precum .fnH.fcE (127/4-5), npqcE (29/2-3), .A,ElllqcEP,v, (134/8-9), WitqH.A,ts(268/10). Contexte precum: n,v,MN,.fHTts (93/13-14), nN.-f H3,v, (107/6) pot
.A,EIjJH.fr,v,H.A,ts (118/13), MN.-fr,v,ra (123/11)101, npH .tN,.fr,v, (105/20)102 aparin principalele pleda fie pentru valoarea [n], fie pentru [in], dar ~i pentru valoarea 0. Aceste grafii
trei texte studiate, in majoritatea ocurentelor, cu notatia .J... Exceptiile se constata, de H
regula, in cazuri sporadice, precum in CV unde alaturi de .A,EljJi.fCE (8 v /9) apare ~i impun 0 reconsiderare a celor cu care s-a inceput acest paragraf. Grafia ¥pts (AI,
v
.A,EljJiHCEPbCE (34 /6), sau, invers, un caz precum cel prin care verbul a mfnca prezinta
112, 10; 2/11; 3/22) ar putea trada obi~nuinta de a respecta un model grafic valabil
.J.. pentru n in toate ocurentele sale. Alaturi de substantivul M"h.f.KdpE (47 17), in CB f in epoca pentru anumite forme, a~adar respectul pentru imagine a graf}ca ~i nu acu-
apare M,v,HKdpE. Exceptii se constata ~i dacii se compara intre ele alte grafii: lui lICtsHrE ratet ea notatiei fonetice. Grafia .A,H,fktsrapE (AI, 2/8) ar arata nu caracterul oral al sem-
(119/6) din CB, ii corespunde lICts.frE (50/17), in CP. Cum se observa, exemplele de nului -t, ci interdictia de a aparea succesiunea .f ts.
mai sus prezinta contexte care au particularitatea de a contine 0 nazala dental a, cu 0 In acest sens poate fi sugestiva gre~eala care apare in CP, unde se inregistreaza omisiunea unei
articulatie incompleta, diferenta foarte probabil perceptibila fata de nazalele din
slove in cadrul grafiei MhP~ (4111), pentru miirgindu. Grafia s-ar putea datora omisiunii unui ~, in
alte contexte. in plus, aceste situatii pot fi comparate cu cele in care, urmind unei contextul in care s-a produs suprascrierea, ~ lS neracind parte dintre succesiunile ocurente in
vocale ce se nazalizeaza, semnul care nota nazala putea lipsi lO3 . 0 grafie precum asemenea texte ~i, probabil, din deprinderile scriptorilor. Se pare ca tot acest proces nu a
c$.thM"-PHp,v,CE (134/2), care se citea [flaminzira-se], nu exclude din discutie beneficiat de aportul factorului con~tient, deoarece altfel s-ar fi evitat suprascrierea consoanei sau
interpretarea celui de-al doilea h ca avind valoarea [I], dupa cum nu exclude pentru s-ar fi gasit 0 alta solulie de notare a elementelor lipsa. Pe de alta parte, nu trebuie omisa circum-
stanla favorizanta data de timbrul implicit, velar, al oclusivei, care a putut fi nazalizat, astfel ca la
acesta nid valoarea 0. In primul caz, ;f poate primi valoarea [n], dar ~i 0, cazuri
scriere s-au notat elementele consonantice pregnante: r ~i A.
oarecum egale din punct de vedere fonetic intrucit, in ultima ipoteza, h ar fi
conceput ca nazalizat. Din punct de vedere grafic, insa, pe aceasta baza se poate Tinind seama de faptul ca, in asemenea contexte, grafiile cu H ~i M reprezenta~
sustine ca .J.. putea sa apara in anumite pozitii, in situatia unui indice fonetic, dar inovatiilO7, interpretarea s-ar putea orienta mai u~or dacii s-ar incadra aceste grafil
lipsit de vreo valoare. Similare sint cazurile c$p,v,MN.-fHT,v, (132/11), TN,.fn.tdMHCE&d in categoria celor care expliciteaza nazala, 0 varianta a ipotezei conform careia am
(218/10), din CB. Exista unele situatii in care ;f apare in cuvinte ce trebuie corel ate avea a face cu situatii in care scriptorul se autocorecteaza. Aceste grafii pot fi ~i
cu exemplele de mai sus. Fata de .A,OH dHH (202/11), din CB, in CP apare .A,WH d.fiH, temeiuri pentru a echivala .J.. prin 0, insa, nici aceasta operatie nu poate pleca de la
apoi ntscTqH (74/21; 75/10-11), ntscTH.p (77/3)104 IiPN..fts.th (225/13, 18), in CB, fata certitudini, dupa cum nu poate ajunge la certitudini.
de IiPbts.t din CV ~i CP, care se leaga de grafiile d.fH (101/8) ~i, mai ales, dH (66/4), I1ustrativ, in acest sens, este un caz destul de des intilnit in CV, unde apare 0 grafie precum
din CB. De~i, in aceste contexte, etimologia cuvintelor in cauza lO5 ar putea concede A'h.tHI,IESH (2v/8). In acest caz, probabil ca cea mai buna analiza ar putea arata ca ier-ul are valoare
asupra valorii [n] pentru -t, la rigoare, s-ar putea conferi slovei -t aceea~i valoare de velara iar Hare valoarea [n], ceea ce inseamna ca ~ este de prisos.
fonetica 0. 3.10.4.4. in situatii precum .A,H.f (145/20), npE.f (26/21), .A,tq TPts (138/17), .J..
noteaza mai degraba un segment n ~i nu fn lO8 , precum in CI(.f (9/17), ts.f &dcts
101 In toate contextele acestui cuvint, in CB, in CP ~i in cv n velar apare redat prin.t. (118/13)109. Cu toate acestea, dacii .A,E.f ~i .A,EPPts pot fi dublate de .A,EH ~i .A,EHTPts
102 Diferenta din CP se localizeaza doar la nivelul notatiilor in ceea ce prive~te velarele "h-.v,; in cv, (grafiile acestea nefiind, insa, argumentul cel mai important in aceasta discut ie ),
in acest cuvint, nazala se noteaza mereu prin .t.
103 Pentru prezentarea, discutarea ~i interpretarea acestor situatii, V. HapJografii.
104 V. ~i CIG, p. 107-114, 127-128, de asemenea, Petrovici NasaUte, p. 92-94, 96 nota 2. I 106 Lectiunea aplicata aici a fost timpinii ~i nu timpinii, conform etimologiei cuvintului, pentru
105 Pentru ultimele doua cuvinte s-ar putea accepta etimoanele de origine sl:3va care conlineau care V. Arvinte St. Zingv. Ex., p. 13b-14a.
nazala dental a, pentru care v. Scriban sv briu ~i pustiu, pustie; v. ~i opinia din DER, sv briu. Primul din 107 Cf. Petrovici Nasalite, p. 91.
cele trei cuvinte, aparind la Coresi, ar putea indica 0 provenienla nordica a textului revizuit ~i editat 108 V. Densusianu Istoria II, p. 68-69, dar ~i crG, p. 131.

de diacon. 109 .J. poate aparea ~i singur (FA VII, 57), caz in care se poate transcrie intr-un suflet.

I
LXVI STUDIU FILOLOGIC LXVII
CODICELE BRATUL

situatia este mai nesigura In AE.f.KN.U.,U~pHIIE. Optiunea devine cvasi-arbitrara deoa- grafia IlTPE, ceea ce s-ar putea transcrie prin i[n]tre, dar ~i prin -ntre. In favoarea
rece, atit timp dt grafiile acestea coexista cu unele pre cum AH.fnd<$d, AHHHdlldCTd, primei lectiuni pledeaza grafia de la aceea~i pagina (r. 13) dHHTEll2. In aceasta
AHHHdlldCTd, a~adar aferezele ori eliziunile create prin vorbire se notau, chiar daca nu situatie, daca se accepta ca 1 ~i H se afla in altemanta grafica, atunci forma verbala
exista cratima iar, uneori, 1 este precizat de M, 0 optiune centrata pe un criteriu este iotacizata iar semnul .I trebuie considerat un arhaism pentru secolul al
coerent care sa nu faca apel la situatia ortografica (~i. fonetica) a secolului al XVI-lea. Caracterul acesta s-ar datora faptului ca sunetul pe care I-a notat initial
XX-lea nu poate fi lacuta. evoluase, iar Intre grafem ~i sunet nu exista 0 corelatie bine mediata de fonem.
3.10.4.5. Exista contexte In care, din punct de vedere etimologic, 1 poate capata Datorita dinamicii sunetului, a concurentei altor grafeme (mult mai bine sustinute
valoarea [n]: .fHTN.-f1a nd3E (128/5), nO.fHIIE (290112)llO. Legat de acestea, se cuvine de relatia cu fonemele respective ~i datorita mai bunei reprezentari a acelor sunete
analiza!a Indeaproape 0 serie In care .f ocupa 0 pozitie mult mai dificil de inter- de catre fonemele respective) ~i a caracterului labil al fonemului echilibrul dintre
pretat. In unele cazuri, semnul In discutie ar putea avea valoarea unui n, dar ~i a sunet ~i grafem era precarll3. Este po sibil ca astfel sa se explice 0 grafie pre cum
unui n sau nici 0 valoare, precum In U.i.fETOPIOIIE (242116). Grafii de acest fel slnt "~AOlliH (414/2), care s-ar transcrie prin idolii Intruclt of a putut urma evolutia nazalei
destul de des Intilnite. In .fHTN.-f1a (128/5), pe lIng a situatia data de faptul ca .~ apare dentale In contexte de tipul vinea, adica [n] > [n] > [-]. De~i mai dificil de acceptat,
cu doua valori, primul neputind fi creditat declt cu valoarea unui [I] oral, celalalt 1 aceasta explicatie ar putea fi luata in seama deoarece este mai greu (de~i mai
a~Ind 0 ~lta valoare, ramine de rezolvat acest ultim aspect. Din punct de vedere comod) de admis de fiecare data clnd exista situatii dificile ori ambigui ca este
etImol~glc se poate pleda pentru valoarea [n]. Sl!b aspect grafic, Insa, este mai yorba despre 0 gre~eala de grafie. Totodata, consideram ca este mai corect sa se
probabll ca semnul sa fie ehivalent cu grafemul n. In aceea~i directie atrage atentia caute explicatii ~i elemente ajutatoare in fonetica istorica dedt sa se caute solutii
bazate pe grafie In general.
o grafie precum AEcn~"~ETop~ (133115), alaturi de cnOl(.fETopHIO (186/9) ~i care este 3.10.4.6. Alte contexte prezinta lucrurile in mod diferit. Spre exemplu, in
dublata de grafia AECnOl(EToplO€ (420/20). Avind In vedere etimologiile celor doua npHH.fCE (12611), 1I~.fW (225113), Kd.fniETpillE (307/9-10) pentru ca pietrile, .fHHHMN.
forme aici implicate ~i faptul ca textul CB contine 0 forma verbala a despune 111 , din (305/10) pentru inima, 1 nu poate fi creditat cu vreo valoare fonetica. Chiar daca,
punct de vedere etimologic, nu este u~or de negat valoarea [n] pentru 1, din contex- in ultimul exemplu, se poate avea in vedere posibilitatea notarii unei forme [inima],
tele In care acesta apare. Totodata, Insa, aVInd In vedere evolutia, la nivel fonetic, a care nu este strain a vechii romane ~i care apare ~i in AI, in general ramine dificil de
formelor implicate In discutie, nu se poate nega caracterul real al segmentului conceput, in acest context, un H de prisos. Cel mai greu de explicat, Insa, ramine al
doilea caz, care pare a impune apelul la explicatia grafiei neatent executate. Este
[despuietoriul]. La 0 prima analiza, se poate considera ca grafiile AECn~.fETop~ ~i
posibil ca un 1 de prisos sa apara ~i in apropie-se catra EIIOI(.fCOI(TdW~ (436110), daca
AECnOl(E:oplO€ sint reprezentante ale unor straturi diferite de limba ~i reflecta In
nu cumva lectiunea ar trebui sa fie apropie-se catra elu insu [su]ta~ul, adica daca
consecmta, la nivel grafic, deosebiri de ordin fonetic. Daca lucrurile stau astfel
nu s-ar putea avea in vedere 0 haplografie. Ceea ce contrazice aceasta lectiune este
este necesara lamurirea cauzei pentru care un scriptor a acceptat In text Intllnirea ~
valoarea pronumelui insu care in textele studiate nu apare insotit de pronumele el.
doua grafii care reflecta deosebiri fonetice atit de mari, adica forme ce tin de stadii
In sfir~it, grafia lIH.,~CTtltU (455110) ar putea fi transcrisa prin cinstea~te, adica.J..
diferite de evolutie a unui cuvint. Alaturi de ipoteza fenomenului In de~la~urare se
poate ave a In vedere 0 deosebire creata pe baze grafice. 0 lamurire ar putea veni In
= fie [n], fie 0, precum in lIi.fllH (3 vI14), W 1Ii,fC11iI Q1E (5[/10), din CV.
urma observarii unor grafii de tipul sa nu KH.~E (179119). Luata in sine, aceasta
grafie nu este 0 baza pentru sustineri care sa priveasca evolutia sunetelor ~i notarea 112 Cazul nu este strain nici cP, 0 tiparitun'i, unde se consemneaza gratii precum dHKHPbl(35/18),
lor. Aceasta grafie, insa, nu este singura care apare in CB. La p. 33/6 se inregis- pentru anchiri, caz de natura sa rid ice probleme reale deoarece acela~i semn apare cu doua valori.
treaza grafia sa giHE. Este dificil de ~tiut care este sunetul pe care II reprezenta Acestui exemplu i se adauga un altul unde jidovin este notat prin lKH,I,OsiH (4/6). Poate ti avuta In
semnul H, adica a cui varianta grafica era (H sau H), deoarece, la p. 64111, apare vedere aici ~i 0 confuzie Intre doua slove apropiate, sus(inuta, eventual, de nivelul lexical ~i chiar
morfologic, dar ipoteza unei confuzii inverse, de tipul celei discutate, nu poate ti Inlaturata. .
113 in cele dteva situa(i i In care, In acest context fonetic, a aparut slova In discu(ie, In textul edi(iei
s-a optat pentru gratia n, numai Intrudl, pe de 0 parte, nu se putea echivala aceasta slova cu i, iar pe
in cv apare nOHidE, iar in CP dnOHdE.
de alta parte, nu s-a dorit patrunderea in text a semnelor diacritice (pentru n, deoarece acesta s-a
110

111 Forma de indicativ prezent, notata mereu cu H (398/20; 399/2). considerat a fi sunetul astfel redat).
LXVIII
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXIX

3.10.4. 7. Com.bi.n~tii ale p~epo~itiilor eatra ~i spre. Intrudt sint implicate cele putere in favoarea transcrierii catra in$ii, dar nu 0 exclud. In cele din urma, singura
pat.ru slove care ndlca cele mal man probleme de transcriere "i de fonetica istorl' ~ grafie care poate beneficia de oarecare credit in transcrierea ultima este cea de tipul
I b' , d' . .. ca
a ~ I~ I. roma~e, ,0 ~s~upe apa~e. merita pronumele fnsul precedat de prepozitiile K'bTP'h.f.wiH. eu toate acestea, ~i in acest caz,.f. poate avea valoarea unei nazale.
c:atr~ ~I. spre m Im?~nan care ndlca problema: afereza sau eliziune? Pentru cazul 3.10.4.8. De~i se pare ca functiunea cu care acest semn apare era suficient
Imbmanlor cu pOZltIa spre, lucrurile par a fi mai simple. Grafii precum cnpHHC4 limpezita, ratiunea creerii sale fiind limpede, prin faptul ca se incarca cu mai multe
(6.5/4!,.cn PHH:t (107/~)~ C"!,EHC($" (10517), cnpHHWHH (134/5) permit, datorita prezen- valori la interiorul cuvintelor, de multe ori .f devine dificil de interpretat in unele
te~ lUll (e),_~~ se su:tma ca vocal~ palatala apaqine prepozitiei, imbinarea rezultind contexte in care apare. Din perspectiva actual a ~i cunosdnd etimoanele, respecti-
~~m afereza ,caz m care transcnerea riguroasa este: spri-nsa, spri-nsul etc. Nota- veIe contexte in care semnul apare astfel ramin destul de clare la nivel fonologic,
t~l pre cum CnpH.f.Hc($~h (135/20) nu pot fi considerate pe deplin "gre~ite"lI5, daca dar nu ~i la nivel fonetic, pentru ca acest semn era inutil din prima perspectiva, dar
sm: raportate l~ vorblre, insa, este de remarcat ca -i apare ca at are din interactiunea precizarile de ordin fonetic pe care Ie aducea erau pretioase. De aceea, probabil ca
cu l- . .Pe ~e alta part~, nu trebuie eliminata posibilitatea unei grafii atente: spri fn- aparitia sa trebuie pusa pe seama unei nevoi de a nota unele diferen!e constatate
sui. Sltu~~la s~mnuIUl.f face, insa, imposibila 0 judecata cu valoare de certitudine. intre sunete, cre~terea gradului in care scrierea devine fonematica inutilizindu-l in
Notatll mal g:-eu ?e interpre~at ,apar di~ c.ombinatia prepozitiei ditrii cu acela~i esenta.
pronum~. Un pnm tip de notatle II constItUle cel in care apar N., 'h, h, precum in 3.10.5. Siova t. Avind in vedere situatiile variate in care aceasta slova apare in
K'hTPN.HWIH (85/5), ~'hTPN.HC4 (48/5-6), K'hTPhHWiH (111/11), K'hTP'hHWHH (7/8), cazuri in CB, discu!iile privitoare la respectivul semn ar putea pleda in favoarea opiniei ca in
care se po~te consld~ra, dar numai intrudt ~i astazi se considera astfel, ca secven- secolul al XVI-lea monoftongarea trebuie sa fi fost deja un fenomen in desIa~urare.
tele de mal s~s t.rebUle transcrise ciitr-in$ii, ciitr-insul etc. La fel de bine insa s-ar Situatiile care apar aici se orinduiesc sub mai multe criterii de clasificare intrudt,
p~tea transcney~ ciitrii-~$ii, c~tr~-ns~~ et~. Si in aceasta combinatie apar~ ince~titu­ atit la nivel grafic, dt ~i fonetic actioneaza mai multe categorii de factori care pu-
dl~ea, care o~hga la optmne, m situatllle m care prepozitia pare a avea final a notata teau conduce la astfel de grafii, avind acela~i rezultat in plan grafic.
pnn N., ~, h, lar pronumele pare a aparea cu ini!iala notata prin .f.: grafii precum 3.10.5.1. Exista unele situatii (destul de numeroase) in care apare slova t ~i in
K'hTPN.-f..WIH (41115), K'h:P'h.f. wiH (159113), K~wiH (24/9)116. Nota!iile ar putea sprijini care este greu de crezut ca se noteaza astfel diftongul ea. In asemenea cazuri s-a
tr.ansc~lerea c~re con~ldera ca este yorba despre 0 afereza. Problema depinde ~i de considerat ca t noteaza vocala [e], aceasta notare datorindu-se fie neatentiei, fie
dISCU!la leg~ta de eXI.st~n!a vocalelor ii ~i f in limba romana veche, deoarece pre- anumitor deprinderi ori influente ale formei slavone, dar ~i faptului ca, inca in
zenta numal a vocalel a nu este de natura sa sprijine interpretarea care sustine afe- secolul al XVI-lea, uneori, iati avea valoarea [e]. Nota!ii pre cum cn6Htot (227114;
reza in aceste cazuri:.? grafie ~recum ppN.HEMN. (14117), intilnita in CP nu prezinta 265/9), KPEAt4 (193/21), CEH6whAt4' eMHE (209/3), 44tCTt4 (343115), Kt4MIK (105116-
un ~unct real. de spnJm pentru lde:a eliziunii, de~i este evident ca transcrierea co- 17), c$EP4CTPN. (214114), 46KP4ptot (l/5) s-ar putea datora unar cauze deja relevate de
r~cta.a acestUl caz este fntr-fnemii. In acest caz, insa, pre cum ~i in cele in care com- I. Barbulescu. Altcman!a iCAElpH (19/6) / iC4tlpH (37/8) este una care se incadreaza
bma!~a s: ?roduc~ cu p.rep?zi!ia dintru, nu trebuie omis din vedere faptul ca finala in acea defini!ie restrinsa a conceptului 'altemanta', reclamata l17 ~i deja constituie
c~re, m:ra ~n ~eIatl~ cu ~mtlala pronumeIui este u, adica f rotunjit. Nota!iile acestea un indiciu care ar putea avertiza asupra identita!ii segmentului fonetic notat diferit.
ramm mea ~l mal putm relevante dedt notatia cnpH.f.Hc($"h; ele nu pledeaza cu Alaturi de unele alteman!e, insa, se inregistreaza ocuren!e ale slovei t in pozi!ii
din care evolu!ia istorica a limbii romane exclude diftongul [ea]. Astfel sint: forma
de imperativ singular KptAt (178/1)118, conjunctivul CEHEMtpCKN. (245/14), infiniti-
114V
. D ensuslanu
.
lstoria II, p. 68-69.
115 P b b'l - fi vul 4HU.t4t~t (73/4), forma verbala CE H6 4tHtCKIKCE (102/19), ori forma
, ro a I ca ar I hazardat sa se considere cii .~ era un indice cu rolul de a nota doar initial a de
CUv\~~, dar nu ar fi. exclus sa fie de ~risos, cum mai apare in textele vechi printre care ~i CB. '
pronominaHi din W4pllE4E Mt4t (18/6-7). Formele verbului a trimite, precum ~i cele
. La fel ~e bIne se poate conslder~ ca aceste grafii atesta, ~i ele, valoarea [N] pentru grafemul.J. ale substantivului postverbal cu sensul 'scrisoare' prezinta ocurente ale lui t care
D~n ~~eze.nta In acest con.text a sl~vel .J nu se poate sustine ca ar fi yorba despre 0 grafie pentru ridica aceea~i problema. Astfel, TptMtTEP (323/21) ~i ;:tMtCot (166/13), TptMtTE
c~tra In:jll,. deoarece. e:te 1.lmp~.de ca .J ~u apare exclusiv la initiala absoluta. Pe de alta parte, judecate
din ace~a~l. p~rspectlva, .sltuat~lle ante~~oare nu ar trebui transcrise catr-in:jii intruc1't nici N., "h, h nu 117 V. CIG, p. 6-7.
apar I.a ImtJala . Nu trebUle omlse solupIle variate oferite de LA. Candrea in monumentala sa ed't' I 118 In acest caz, copistul gre~e~te anticipind cuvintul, il serie sub forma KptAI (177/21), apoi il taie
Psaitlrea Schelana. Itle a
~i 11 serie la locul sau In text sub forma Kpt ... t (178/1).
LXX
CODICELE BRATUL
T STUDIU FILOLOGIC LXXI

(112/21), TptMtcfP,v, (102116-17) arata ca se nota 1'. ~i in puncte ale cuvintului in 3.10.5.3. MuIte dintre grafiile anterior prezentate, tara nici 0 acoperire in limba
care exista [e]. De asemenea, situatii ca Tptl\\fCfM,v, (97/5-6) sau c$ tptlJlfHf (447116) romana privita in diacronie, pot fi considerate drept consecinte ale unui proces de
alaturi de c$fptlJlfHf, un rind mai jos, ori c$fptlJlf, (447/20, 21, 22), CMtPfHi4 (269119), pierdere a identitatii fonetice a slovei 1'. - semn grafic utilizat. Faptul ca acea~ta
119
At (279/17) pentru prepozitia de , H~r"];w4IJ1f (280114), KptAHHII.ffH (30116), apare nu numai acolo unde ar putea nota 0 secventa rea], dar ~i acolo unde dlf-
Htl\\HIIO'{HII.H (309112), AtcT~II~H (314/21), HO'{Mftlt (369118) pentru numele, Af311tr4pt
tongul nu a existat vreodata, precum in n~TptAHpt (22116-17), KtWI\\HHTfllf (103/8),
(405/3), IitctPf4Hllf (100114; 163114).
inseamna ~i ca multe dintre dificuItatile de notare erau preluate formal de acest
3.10.5.2. Analiza exemplelor de mai sus trebuie sa tina seama de faptul ca au semn tara a se rezolva astfel problema elementelor care trebuie notate in scris ~i a
fost in~irate alaturat situatii care pot fi interpretate ca apaqinind mai muItor subcla- moddlui in care se face acest lucru 123. Discordanta creata intre notare ~i realitatea
se. 0 prima constatare, de ordin general, ar fi aceea ca Bratul utiliza 0 slova de a fonetica, consecinta a monoftongarii diftongului rea] in pozitie e, nu a impiedicat
carei valoare nu era intotdeauna foarte sigur (sau, cel putin, se comporta ca atare utilizarea ambelor slove, cu atit mai muIt cu cit, inca existind diftongul in limba, nu
intrucit nu avea 0 unica valoare). Utilizarea slovei 1'. in cuvinte in care aceasta poate se formase reflexul (el poate fi constatat ~i in CB, dar este neglijabil) de a nota prin
aparea cu valoare de diftong, insa in alta silabii, precum in TptMfCfl\\,v, (97/4-5), f4 acest sunee .
24
KtAfPf (10914), AO'{ptPf (20/6_7)120, poate fi un tip de gre~eala de natura grafica, in
3.10.5.4. Cauze sint mai muIte. In primul rind, scrierea in limba romana cuno~­
sensul ca s-ar anticipa 0 slova. Acesta este un prim semn al confuziei. Anticiparea
tea succesiunea grafica 1'.4, pe care 0 preluase din limbile slave ~i pe care 0 utiliza
grafemului, faptul ca in mod constant lucrul se intimplii tara a fi corectat poate
sporadic 125. Dar aceasta notatie ar fi fost confuza fata de starea precedenta ~i nu pa-
semnifica prezenta ~i a valorii [e] pentru t. In cele din urma, insa, problema tine de
re a fi luata in calcul ca solutie. Totodata, diftongul rea] fiind in curs de monofton-
valorile fonetice ale slovei in cauza, deoarece atit 1'., cit ~i f puteau avea valoarea [e]
- punctul comun, in plan fonetic, al celor doua semne -, faptul acesta generind apoi gare in contextul dat, traditi~ grafica, influenta modelelor v~ch~ - maio ale~ in copii
~i revizii -, exercita inca 0 presiune considerabila asupra scnenlor mal nOI, ~ee~ ce
posibilitatea ca f sa intre in contexte care cereau in acel punct valoarea [ea].
Faptul ca, in cazul imprumuturilor din slava, intervine forma grafica a acestora, a dus la evitarea abandonarii slovei. Pastrarea ei nu putea dauna textelor atIt tImp
cu sau tara amestecul pronuntiei, nu este decit de natura sa intareasca argumentul. cit acestea erau destinate contemporanilor, care pronuntau conform cu stadiul de
Cazul dubletelor de tipul a merge (FA XVI, 7) ~i a mearge (FA XVII, 17) sau evolutie al limbii in epoca, foarte probabil [e]. In cazul diftongului corespondent,
doisprezece (FA XIX, 7) ~i doisprezeace (FA VII, 8)12l, care se adauga la exemplele oa lucrurile stateau sensibil diferit. In primul rind, aici nu se produsese~ 0 monof-
fumizate de alte texte vechi romane~ti, pledeaza, de asemenea, in favoarea tezei to~gare, adica 0 schimbare de natura sa poata crea eventuale confuzii. In plus, in
conform careia slova 1'. se utiliza ~i cu valoarea vocalei e - realitate fonetica la care acest caz 0 1 w nu a existat initial 0 specializare pre cum in cazul 1'., f, - slava veche
in multe situatii diftongul ea deja ajunsese in secolul aI XVI-Iea l22 . nu avusese un diftong [oa] - fiecare element al perechii putind nota diftongul [oa].
3.10.5.5. La un moment dat, a~adar, 1'. ajunge sa noteze nu doar un [ea] din
119 In acest caz se poate vorbi, la rigoare, despre 0 confuzie data de deprinderea acestei succesiuni,
seart!i, dar ~i un [e~ din lemne, pe cel dintii in virtutea valorii pe care inca nu ~i-o
de~i prepozitia (conjunqia sau chiar pronumele) in discutie nu poate fi creditata cu mai putin ocurente pierduse complet, pe ce1alaIt in virtutea traditiei ~i a faptului ca notatia f4 nu se
dedt cele ale verbului ada. Asemanator apare ~i gratia AtA tK'hp6 (113/18). raspindise, ipoteza a carei demonstrare vine nu atit din echival~rea car~ s-a~ ?er,~
120 In aceasta ultima situatie se poate accepta, la rigoare, leqiunea dureare, de~i din punct de
datorita grafiei IItMHt (115/8), cit din realitatea ca aceasta notatle rezuIta m~I I~t~I
vedere gramatical ea este gre~ita - aspect care, din perspectiva acestui text, dar ~i a altor texte vechi,
nu poate ti fundamental orientativ pentru cercetator - fiind yorba despre un substantiv articulat. 0 din confuzie ~i apoi din echivalenta. 0 grafie pre cum AtA tlibP~ (113/18) mdIca,
leqiune durearea ar putea ti u~or abuziva pentru ca ar proveni din interpretarea nejustificat rigida, pentru slova in cauza, valoarea [ea] in prima silaba, dar nu poate pleda pentru
care ar vrea cu orice pret sa sustina existenta valorii rea) pentru t, In contextulln care E putea avea, ~i aceea~i valoare in silaba urmatoare. La rigoare, s-ar putea considera ca, in acest
el, aceea~i valoare. De altfel, nici interpretarea care s-a dat in editie, durerea, nu scapa de 0 doza de caz, este yorba despre 0 deprindere, prezenta ~i in AtA 1'. (76117), dar acest lucru nu
arbitrar, in asemenea cazuri, mai multe rationamente, justificabile sub diferite aspecte cu ponderi
apropiate, putind fi Iacute ~i acceptate succesiv. face de cit sa amine concluzia, deoarece nici acestei forme nu i se poate concede
121 Unde slova iati a fost redata prin ea.

122 Trebuie spus ca, chiar daca se are in vedere, pentru aceste situatii, 0 valoare lea) pentru slova E,
123 Cf. Barbulescu Individualitatea, p. 370-375. .
lucrurile nu se schimba intrucit, neputindu-se tagadui ca, eel putin uneori, E avea ~i valoarea [e), apare
124 Pentru conservatorismul dat de influenta traditiei V. ~i Barbulescu Fonetica, p. 206. V. ~1 ~te­
evident tipul de relatie stabilit pe baza de confuzie intre cele doua elemente. Probabil ca demonstratia
fan Munteanu Vasile Tara, lucr. cit., p. 55-58.
care ar incerca sa arate sensul dinspre care porne~te aceasta confuzie ar fi otioasa.
125 V. Barhulescu FOlletica, p. 110-155, in special p. 133 ~i urm., p. 146 ~i p. 150-152.
r
STUDIU FILOLOGIC LXXIII
LXXII CODICELE BRATUL

3.10.5.6. 0 precizare aparte 0 cer grafii de tipul Iitll.H (17/10) ori etnonimul
mai mult decit rostirea [deade] (nici aceasta certa). Aparitia aceleia~i forme verba-
OKptH, in numeroasele sale ocurente. Fonetica evolutiva sustine opinia conform ca-
Ie, cu grafia At~ (132/13), in momentul in carelli apare cu valoarea lei ~i [e] ple-
deaza in aceea~i directie. Mai tirziu, posibilitatea ridicata de confuzie - intrucit in reia, in asemenea situatii, sunetul acoperit de t era [e]. In cazurile cu care s-a
cazul acestui sunet este yorba despre doua stadii de limba - a ajutat la raspindirea exemplificat, ca in multe altele, de~i a lipsit convingerea editorului ca t = [ea] sau
~i generalizarea notatiilor Ed.
leal, s-a transcris totu~i prin ea. Imposibilitatea de a demonstra In toate situatiile di
Merita relevat in aceasta discutie un ultim aspect. Influenta pe care scrierea din lucrurile stau altfel decit s-a fixat prin traditie, dar ~i 0 anume nesiguranta data de
limbile slave a avut-o asupra scrierii in limba romana nu poate fi neglijata, cel faptul ca inconsecventele scriptorului puteau avea ~i cauze de ordin fonetic pot
putin pentru perioada inceputurilor, in care modelele grafice de acolo exercitau justifica optiunea mentionata.
presiuni considerabile pe terenul neexersat al scrierii in limba romana, dar ~i apoi, o chestiune de ordin teoretic, ridicatii ~i de alte grafii, ~i care se cere cel put in enunt ata , se
cind contactul cu textele slave inca se dovedea a fi un important factor de influenta refera la posibilitatea ca, in ciuda rezultatelor la care ar conduce fonetica istoricii, in unele cazuri
chiar daca nu mereu fecund. Cu to ate acestea, trebuie observat ca, in situatiile 'i~ sa avem a face cu notatii care tradeaza rostiri "neetimologice". Altfel spus, este posibil ca, in
care limbile slave erau de natura sa introdudi in limba romana elemente inutile ciuda etimologiei ~i a cursului evolutiv firesc al unui cuvint, respectivele grafii sa fie reale, caz'in
daca acestea erau adoptate, se manifesta cu putere tendinta de a Ie conferi un anu~ care ele redau rostiri revolute, hipercorecte ori influentate de grafie. Astfel, nu este cu neputint ii ca
grafia StUH sa genereze rostirea cu diftong, "'hH'h sa genereze rostirea, poate revoluta, [paniiJ, ori
mit caracter utiI. Probabil ca din aceasta perspectiva trebuie discutata situatia gra-
CK'hHT sa conduca la rostirea [svantJ, spre exemplu. Fire~te, ipoteza aceast~, cu valoare teoretica ~i
fiei td. Aceasta grafie are aceea~i valoare cu cea a grafiei Ed, ambele echivalente cu speculativa, are in vedere ~i faptul ca, la scara limbii romiine, din perspectiva evolut iei acesteia,
grafiile Wd, Od. Fara a nega valoarea veche, [ea], cu care semnul t apare, probabil ca toate aceste rostiri, chiar daca au existat ca atare ~i din cauzele mai sus presupuse, ramin, la
se poate accepta di semnul acesta - pentru care nu este nevoie sa fie imaginate acela~i nivel ~i din aceea~i perspectiva, neimportante. Totodatii, insii, acceptindu-se valabilitatea
asocieri complexe cu sunete pe care cei ce confundau spirante cu africate, surde cu acestei teorii pentru un text, consecintele sint majore, nu doar pentru nivelul de limba al acestuia,
sonore, cu siguranta ca nu Ie decelau (daca existasedi vreodata ca elemente stabile) ci ~i 'in ceea ce prive~te principiile teoretice dupii care sint considerate astfel de texte in general.
Acest ultim fapt, de altfel, ramine 0 piedicii mult mai ridicata in calea acceptiirii ipotezei dedt
- reda, atit la nivel fonetic, cit ~i la nivel fonologic, sunetul [e] ~i fonemul lei in
posibilitatea demonstriirii acesteia.
situatiile in care acesta existase dintotdeauna in limba romana, pre cum ~i in acelea
in care deja se produsese monoftongarea lui e in pozitie e. Situatia din acest caz, la 3.10.5.7. Din cele ce preced reiese ca slova t cunoa~te intrebuintari care pledea-
nivelul cititorului (dar ~i la cel al scriptorului), nu este diferita de cea creata de za atit pentru valoarea [ea], cit ~i pentru valoarea [e]. De~i este greu de aratat dad
existenta slovelor 'h ~i ~: trei perechi de semne pot nota cite ~ase sunete, principala aceste doua valori sint caracteristice slovei iati de la inceputurile scrierii in limba
relatie (pentru limba romana) a acestor semne fiind aceea ca fiecare element al romana cu alfabet chirilic, intrucit este putin probabil ca lucrurile sa fie astfel con-
perechii de semne po ate nota pe rind fiecare element al perechii de sunete. In ceea siderate, se poate spune ca t i~i dobinde~te valoarea [e] in urma unor evolutii fone-
ce prive~te grafiile alternante tiE, care apar in CB (d .fIl.EoItI,lE -7110 I d .fIl.EoIEI,IE - tice, conjugate cu inradacinarea unei traditii grafice. Pe de alta parte, in anumite
7117), sau in AI (IItI,lE 3/24 I oIEI,IE - 2110), ele nu sint de natura sa se converteasca in situat ii , sunetul [e] ajunge sa fie notat ~i prin t. Cazurile in care grafiile din textul
argumente care ar demonstra valoarea [e] a unor ocurente ale slovei t, cu atit mai slavon ~i, in general, din cuvintele slave imprumutate, provoaca aparitia slovei iati
mult cu cit apar, destul de rar, grafii precum ErvnnH~oI (7217), sau abstractele
in corespondentele romane~ti este semnificativ, intrucit, in acela~i chip se produce
articulate dM~PHPE (73/19), n~p~pE (79110)126.
propagarea unor grafii din textele romane~ti, care servesc drept model, in textele
copiate. Acest ultim fen omen, insa, nu se poate produce atit de masiv cum 0 de-
126 In K1iWTE (205112), iati trebuie sa aiba valoare de vocala, intrudt finala are valoarea unui e monstreaza textele ~i, mai ales, nu poate avea consecintele pe care Ie are, lara inter-
deschi~: precum in imperfectul vinfi (201/10) (notat in transcriere vine). Se poate avea in vedere ca, in ventia factorului fonetic. Aparitia notatiilor cu t, in cuvinte in care acesta putea sa
WSP3dHllE (116116), sa fie yorba despre 0 copiere intocmai a grafiei prin care se reda cuvintul in sla-
apara, dar nu in locul In care el apare, pre cum ~i In forme flexionare In care t nu
vona, norma textului putind permite lectiunea obreazanie. Cu toate acestea, 0 asemenea interpretare,
p~auzibila, ar semnifica, doar din acest motiv, 0 separare a acestui caz de tipul din care, foarte proba-
este justificat sub aspect fonetic, pre cum ~i situatii1e inverse, in care apare E in loc
bll, face parte. Grafia rHToIEHN. (cs 55r/5) ar trebui sa permita luarea in consideratie ~i a posibilitatii de de t, semnifica, in esenta, 0 confuzie pe baze fonetice. Lipsa de gravitate a acestei
a reproduce fidel forma etimologica, ipoteza sprijinita ~i de sunetul initial, de grupul consonantic confuzii - din punctul de vedere al cititorului contemporan cu scriptorul - deriva
medial, dar ~i de palatala nediftongata (v. ~i svea~tnicu, in CB- 415112).
LXXIV CODICELE BRATUL
T STUDIU FILOLOGIC
LXXV

din aceea ci'i, in epoca, slova t detinea doua valori, [ea] ~i [e], utilizarea semnului multe caracteristici identificabile ~i in CB, ~i anume, in CS, apar situatii precum 44N-
fiind supusa mai degrabii unor rigori grafice decit fonetice 127 • (2 r/14; 8rI12), transcris ceea, dar pentru care editorul admite ~i 0 "alta interpretare
3.10.6. Slova H. • Destul de putin utilizata in CB, aceasta slova apare in pozitie posibila": ceaia l29 • In aceea~i situatie apar .f,OMtN- (jomeaia, p. 239, nota 31),
final a in forme verbale reflexive, precum in textul slavon: CKt$M,Oi\, IiOTf3N-0i\ rp'hN-UIE (graia~te, p. 243, nota 10), apoi, pentru grafiile 411i1 ~i H. UIH ~e dau c~ po-

(97114), pt$r4pN-0i\ (134/3), IIIHP40i\ (136/20), IIIt$IILl.H40i\ (132118) TtlllEOi\ (138/8), sibile lectiunile ceia (244, nota 13), respectiv ia~ti (p. 244, nota 13). In acela~l text
.fKEijJHOi\ (132/3). Tot cu valoarea vocalei e, slova RI mai apare ~i in forme ale
apare ~i ~CTf pentru H. CTE, iar autorul editiei admite, pe buna dreptate, posibilitatea
ca acest uz sa acopere "cel putin in unele situatii, un fenomen fonetic regional,,130
substantivelor feminine la plural: IIIHH4HHOOi\ (63/3-4), pre cum ~i Intr-o forma de
Textul CB cunoa~te destul de multe situatii care trebuie interpretate in acela~i fel.
perfect simplu precum AtM\ (132113). Sporadic, cu aceea~i valoareapare H. ~i in:
Cu toate acestea, este posibil ca, in alte situatii, asemenea grafii sa nu mai aiba aco-
Jacm (364/6), I,IEIIII IIt$Hpt (393/7). Slova in discutie trebuie creditata cu valoarea '31
perire fonetica, fiind yorba despre fenomenul confuziei iusurilor . Astfel de situa-
diftongului ia in ~44'i\ (164112), nm TpN- (434111), ~H¥I (437/9), 411T¢\7iI (437/10),
tii ar putea fi ilustrate cu ajutorul un or exemple precum: C'h ( ... ) npN-3H~N-CKN- (454/
Tb'i\ 10 (442/20)128. Intr-un text care, pe 0 portiune importanta a sa, prezinta destul de
18), WCN-HtUIN- (287/19-20), aHituri de HE&OHN-CE (267/11-12), Ch IIN-Kt$N-CKN- (404/9).
3.10.7. Preiotarea vocalei a se noteaza, de regula. Cu toate acestea, exista
127 Din punctul nostru de vedere, posibilitatea ca slova iati sa redea un ~ este total nelntemeiata, unele situatii
alaturi de celelalte doua situatii (ea ~i e) reprezentlnd 0 falsa solutie, care complica lucrurile pentru cei , in care slova 4 noteaza secventa. ' _ria]. Lucrurile sint simple in contexte
132
precum <lp1i4 (423/4), 4p'h (147/2), pentru rara, 4,!,h (21/5; 297/11) pentru lad sau
ce 0 iau In considerare. Ea induce In eroare Intrudt postuleaza ceea ce are de demonstrat ~i, In reali-
CE 41iN-, din AI (4/23). Mai greu este de hotarit intr-un caz precum nOK44HiE (55/5-6)
tate, Incearca sa demonstreze existenta, general acceptata, a unei situatii atipice. Existenta unui ~ In
anumite graiuri romane~ti a putut fi ~i constituie 0 realitate. De aici, Insa, nu decurge nicicum ca aces- care, in toate cele cinci ocurente ale sale in text apare exelusiv astfel. Nu este ex-
ta a fost un stadiu evolutiv intermediar, cunoscut de toti sau de majoritatea romanilor, prin care dif- elus aici ca imaginea grafici'i a cuvintului, probabil nu foarte raspindit, sa fi avut
tongul s-a redus la [e]. Faptul ca, In anumite zone, pentru care se poate accepta existenta sunetului [e] principalul impact. De aceea, este posibil ca, in acest caz, spre deosebire de prece-
apar notatii cu iati, identice cu cele din zone pentru care nu se poate dovedi mai mult dedt rea] sau [e] dentul, sa avem un cultism ce putea cunoa~te ambele rostiri: [pocaaniie] ~i [pocaia-
nu Inseamna ca cele dintli trebuie sa calauzeasca rationamentul ~tiintific. Fiecare pastra 0 notatie, care
era comuna, precedenta ~i impusa, de~i realitatea fonetica acoperita se diferenliase. in editia de fata, niie] 133.
cu toate ca editorul a aderat la teo ria lui AI. Rosetti, care a aratat convingator ca monoftongarea era 3.10.8. Preiotarea vocalei e. Grafiile in care este implicata vocal a e, precedata
prezenta In secolul al XVI-lea, s-a transcris "Ii prin ea ori de dte ori acest lucru nu a fost contrazis de sau nu de 0 alta vocala, lara a se nota preiotarea lui e, constituie 0 chestiunea
etimon ori de situatia fonetica a respectivelor contexte, nu doar In pozitie ii, ci ~i In pozilie e numai In- interesanta nu doar datorita aparitiei in paralel a cazurilor in care iotul este notat,
trucit s-a acordat pondere unei grafii pentru care nu se poate demonstra In mod peremptoriu ca ar fi dar mai ales datorita concluziilor care ar putea fi extrase asupra felului in care s-au
ramas In urma evolutiei fonetice. Totodata, "Ii a fost redat prin e ori de cite ori s-a soc~tit ca 0 alta constituit ~i au evoluat normele de notare in scris a limbii romane. Utilizarea ~i in
transcriere ar fi Iezat gray etimonuI ori cursuI evoIutiv aI contextuIui fonetic In cauza. Pe aceasta bazi'i 34
~i considerlnd ca Intre E ~i "Ii se petreceau confuzii generatoare de substituiri, uneori, chiar daca editorul
textele vechi romane~ti a regulii lui Constantin Filosoful' face ca ocurentele
nu a fost pe depIin convins ca transcrierea preotului ar fi urmat aceea~i cale, E a fost redat prin ea, opliu-
ne Intemeiata morfologic ~i care, In adevar, nu poate fi confirmata sau infirmata In mod peremptoriu
128 In mod repetat, cu destul constanta, diftongul ia este notat In CB cu ajutorul slovelor '" ~i~.
129 V. p. 238, nota 17, p. 241, nota 60.
130 V. CS, p. 232.
Spre exemplu, forma de feminin singular a pronumelui personal apare notata '" la Bratul dar", la Co- 131 V. Barbulescu Fonetica, p. 158-159,205-206. Fenomenul este prezent ~i In tiparituri, precum
resi (48/4; 109118; 74/8, pentru CB, 18/4; 45119; 76/6, pentru CP.). Apoi, acela~i segment fonetic
ccl, 192,8, unde apare 4WPN. pentru aorea, precum ~i In textele slave.
apare, In diferite forme, notat In acela~i felln cele doua texte (102115, In CB, respectiv 42112), apoi /I
CB: 39/8; 120/21, CP: 4/11; 51/16. Semnul apare ~i In CY cu aceea~i valoare. Fire~te, certitudini abso- 132 In acela~i loc (10/11), In CP se Inregistreaza notatie "'Ah. De altfel, ~i In CB apar: "'Aeo,"(456110),
lute nu pot fi nici aici gasite. Cu toate acestea, din punct de vedere fonetic, 0 transcriere care nu ar "'A~ (456111), "'Ah (456112-13).
acorda argumentelor de ordin fonologic ponderea cea mai mare ar trebui sa aiba In vedere ca rostirea 133 V. cele spuse In CS, p. 143 unde, pentru cel de-al doilea cuvlnt, argumentul este Intr-adevar
multor contexte In care apare acest semn presupune vocal a palatala inchisa. In acest sens, chiar grafia convingator. . .
44, riguros transcrisa, ar trebuie sa aiba imaginea ca; problema rostirii [cia] sau [cea], una reala, este 134 Pentru 0 analiza amanunlita a posibilelor fonetisme redate cu aJutorul grafiIlor care pot fi
dificil de rezolvat caci explicitarea e sau i era In egala masura posibila. Ca ~i In alte cazuri, se observa Inregistrate In vechile texte romane~ti, precum ~i pentru explicarea ~i interpretarea fenomenelor legate
ca, de~i este yorba despre doua foneme, apropiate sub aspect articulatoriu, In astfel de situalii de nenotarea sau notarea preiotarii vocalelor a ~i e, v. Barbulescu Fonetica, p. 72-108, In special, p.
precizarea lor nu pare a fi strict necesara, ceea ce se poate observa ~i In cazuri precum cele date de 80-90, p. 98-108. Privitor la tendinlele limbii romane catre preiotare ~i la vechimea acestora, v. OR II,
oscilatiile din trimiteltrimete, trimisltremis, piediciilpiedecii, puricelpurece, striinlstrein etc. p. 36, Densusianu lstoria II, p. 17,44, Petrovici, Sinannonism, p. 100 ~i urm.
LXXVI
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXXVII

slovei 1£, in aceste texte, sa apara destul de rar (lnregistrind varianta I&, explicabila trebuie ~i daca se poate aplica aid un sistem uniform - din perspectiva actual a - de
tocma~ datorita confuziei dintre E ~i 6)135. Datorita foneticii limbii romane, regula a redare a acestor grafii, sau care ar trebui sa fie optiunea alternativa a scriptorului
fost .bme respectata, in special in ceea ce prive~te vocal a e 136 • De~i prezinta ~i 0 careia ar trebui sa i se acorde la transcriere unicul credit. Chiar contravenind orto-
ve~slUne slavona, CB nu inregistreaza dedt de foarte pU!ine ori slova compusa 137 , grafiei actuale, probabil ca principiul transliteratiei ar respecta cel mai bine textul
chlar in textul slavon, cu toate ca Ia apare destul de des. Para a se evita in totalitate scris lasind interpretarea fonetica in seama studiului lingvistic. Unele abateri de la
iot-ulin CB, cazul ilustreaza respectarea unei reguli grafice, in ciuda unei pronuntii norme grafice constatate pentru acest text pot confirma, pe de 0 parte, rostiri carac-
~ar~ nu poate fi considerata altfel dedt cu diftongul ie. Grafiile acestea ap~r teristice scriptorului, de cealalta, 0 anumita incertitudine care a marcat gasirea unei
mdlferent de vocal a precedenta, ori de particularita!ile ei contextuale. Astfel, in CB cai optime de a fixa limba In scris intr-un punct in care rostirea ridica inca ~i astazi
se inregistreaza: Pb3IiOdE (283115-16), n/lOdE (291116), HEKOECK~CE (346/21), TOErdpH numeroase probleme l39 . Grafii precum .$I£PEKdT~ (417118), Tpl£li~ECK~ (430114),
(178/21), KOE (38012), CE C¢I{E (411119), lKEII¢I{ECK~ (296/20), M~Ept (405/5), rpN.ECK¢I{ .f.WI£II~lIHHH (41311-2), TPI£MHCEOII (415/9-10) ar putea constitui exemple in acest
(370/20), MN.irN.E (324110), iar in AI apar: cn~EToplO (1/5-6), M~EptcKN. (1113) rpN.ECK~ sens l40 . Aceste forme, la care se pot adauga dKl£lI,H (326116) pentru ave/i, nN.HHHI£H
(1120). ' (25/20), rpN.I£CK~ (437117), 3HCI£ (46112), KdPI£H (53110), IiHHI£ (302112), .1111£ (315/2), 1£
Este In afara oricarui dubiu ca aceste grafii nu redau fidel ni~te pronuntii reale ele constituind
(333/21)141, alaturi de IIHMIiHIIE (42110), IIHHIiHIIOp~ (157/3-4) ar putea rezulta ~i ca
reflexul r~spect~rii unei reguli ortografice. Dincolo de cauzele care au' facut ~osibila 0 buna urmare a unei studieri pre a scrupuloase a unor pronuntiil42.
adoptare ~I mentmere a acestei deprinderi grafice, faptul acesta arata ca existind anumite conditii Dupa cum se observa, incercarea de a scoate la suprafata, prin transcriere, nive-
p.rielni~e, cei care scriu pot crea ~i pastra deosebirea dintre cele doua a;pecte ale unei lirnbi: sc;is
A
luI fonetico-fonologic al unui text vechi, cu pastrarea elementelor de norma scrisa
~.I ~orblt. I? ~omentul in care intervin alti factori (nivelul redus de cuno~tinte, cuvinte a caror ana- pe care un scriptor pare a Ie utiliza, intimpina numeroase ~i variate dificulta!i. Ala-
h.za poate mdlca la fel de bine Incadrarea lor In ambele categorii delimitate), apar grafii altemante
7 1
se co~stata .0 acuta tendinta de a~ezare a scrierii pe bazele solide ale vorbirii, adica de a nota turi de situatiile limpezi, in care se pot identifica norme grafice pentru care exista
mt.ocmaI vorblrea; apare tendinta de Inlocuire a scrierii fonernatice cu cea fonetica. Tendinta de solutii acceptate, apar destule grafii mai mult sau mai putin particulare textului,
e~lficare, In acest punct, a unei norme bazate pe un model este minata sistematic de fonetica' lirn- care necesita analize aprofundate, operate din perspectiva largita oferita de studiul
bll romane, datorita incompatibilitatii dintre modelul oferit de norma scrisa a limbilor slave ~i ce- mai multor texte ale epocii, dar ~i din cea focalizata, a l!mbii ~i grafiei textului ana-
rintele limbii romane.
lizat. Cea mai complicata categorie de forme, Insa, 0 reprezinta aceea in care incoe-
. Situatii ~recum ievanghelie (219/4) ~i evanghelie (42113), ievanghelistul (225/2) renta grafica este ridicata, criteriile calauzitoare ale scriptorului (fonetic ~i fonema-
~l. evanghelzst (1/7), pietri (80/20) ~i petriloru (189/21) pot fi considerate, deopo- tic) cunosdnd un amestec maxim. De~i uneori nu sint afectate astfel nivelele fone-
tnva, ca datorindu-se atit oscilatiilor de ordin grafic, cIt ~i celor de ordin fonetic.
r-:u se.poate iAnla!ura cGmplet ipote~a unei rostiri precum cea ilustrata de grafiile la- acest caz de luat In considerare, ~i anume posibilitatea ca inse~i alternanlele acestea sa se datoreze
ra prelOtare, msa, acestea ar fi mar u~or de conceput ca datorate nu unor rostiri re- unei aplicari inconsecvente a unor principii care inca se impuneau alternativ ~i nu definitiv: norma
gionale ~i particulare, ci unor eforturi con~tient orientate ~i determinate de anumite grafica ~i notalie fonetica.
intentii, realizabil in masura in care Insu~i sistemul fonetic (poate ~i grafic) nu se 139 Daca astazi chestiunea aceasta nu mai este de natura sa rid ice probleme - de~i, pentru unele
situatii precum in cazul verbelor a constitui, a infuenfa ~i al derivatelor, de pilda, se pot constata,
op.unea un or asemenea tendinte. Mai plauzibil pare ca aceste grafii, chiar alaturi de chiar la cei instruiti unele ezitari care se rezolva nu de la sine, ci prin apelul la principiu sau la analo-
pnmele, sa reprezinte eforturi grafice orientate conform unor tendinte de Intemeie- gie -, grafiile seco'l~lor anterioare, ~i chiar cele din secolul trecut ~i de la inceputul acestui secol indica
re a unor norme (orto)grafice . Ramine dificil de stabilit cu c~rtitudine daca
138
problemele care apar aici ~i pledeaza in favoarea transliterarii, oglindind 0 alta conceplie de redare in
scris a limbii, mai aproape, credem, de cea a secolului al XVI-lea.
14() De~i altfel stau lucrurile, din punct de vedere fonetic, cu 0 grafie precum K~npiE.~HCE (cv-
135 V. ~i ps.s, CXXII-CXXIII.
8 v II 0), transcris ~i de autoarea ediliei cuprillse (pentru care V. ~i CIG, p. 27), nu poate fi neglijata
136 Expl icatia acestui fenomen apare la Barbulescu, op. cit., p. 105-108. Cazuri precum, EPS.Hif posibilitatea ca scriptorul sa fi evitat notarea unui e,z care nu mai exista In acel cuvInt, ceea ce a put~t
13pliN., dpS.N. dar ~i WdE, Wd13, 13pTb, EPTdpt, Cb EPHE3E, care apar in CB, reflecta mai degraba caLlzele da prilej unei confuzii, data de orientarea gre~ita a acestuia, catre un alt context care I-a calauzlt,
pent~u care conslderase I. Barbulescu ca s-a putut respecta mai u~or regula lui Constantin Filosoful precum cele de mai sus (cf. ~i MimpE, in PS.H, 45 v/25); v. ~i Densusianu Istoria II, p. 47-48.
refentoare la nenotarea preiotarii lui e in comparatie CLI a 141 Indicativul prezent penlru persoana a 3-a singUlar.
137
138 frecum m.fierecat~ (417/18), aviefi (pers. a II pI. de la indo prez. al verbului aft) (326/16).
A. ' . '

142 .HMdpE (254/8-9) ar putea reprezenta un caz de dittografie, datorat faptului ca primul .~ se afla
In aces.t sens,. g.rafiile ~Iteman~e pot fi totod.ata argumente pro ~i contra celor doua interpretari la capatul ~irului, dar este posibil sa fie yorba ~i des pre 0 implicare a unor factori de ordin fonetic. Cf.
care s-ar degaja de alcl: norma grafica sau pronunpe, 0 combinatie a acestor doua interpretari fiind In
~i .~MMdPE (254/18).
T LXXIX
LXXVIII CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC

tico-fonologic ~i cel gramatical, problemele care apar nu pot fi ignorate, fiind evi- deoarece aceste grafii pot decurge ~i din schimbari ale pronun!iei, a fost utilizat in
dent di textul cunoa~te ~i un nivel grafic. cazul numelui transcris in textul romanesc dll9 EWlih (3/6) dar, care, in textul slavon,
3.10.9. Alte grafii. Exista 0 categorie de grafii, destul de restrinsa care, rara a este notat dll.$EWKh (3/6) ~i care apare notat dll.$EJ (9112), respectiv dll.$E8 (9113),
ridica probleme deosebite, necesita 0 discutie speciala intrudt situatiile acestea au cazuri in care s-a transcris secven!a prin f Este destul de probabil ca, in asemenea
necesitat din partea editorului unele optiuni bazate pe ra!ionamente, in cadrul ca- cazuri, epoca sa fi cunoscut oscilatii, imitarea ~i autoritatea rezolvind multe situat ii
rora s-a acordat preponderenta unor judecati in defavoarea altora. concrete.
Slova 8 a fost imprumutata de catre slavi din alfabetul grecesc, mai degraba din De~i discutabila, cea de-a doua categorie aici amintita prezinta un interes aparte.
considerente ce tin de acuratetea imaginii grafice, dedt din considerente de ordin La p. 398112 apar urmatoarele: "cine~ cu a sa muiare sa aiba ~i carea~ cu al sau
fonetic l43 . Datorita unei adecvari incomplete intre semn ~i realitatea fonetica, tita barbat sa aiba". Elementele au fost subliniate spre a se eviden!ia 0 simetrie care
ajunge sa fie notat in cazuri precum 8ol\u (3/4), KdPOWIIOMEH (3/3), unde se rostea exista la nivelul textului. Cu to ate acestea, primul element subliniat prezinta 0
[toma], [vartolomei], dar ~i intr-un antroponim precum cel notat in limba greaca grafie care, pentru a fi citita prin sa, ar fi nevoie sa se accepte ca primul semn trasat
Ma88alo<;, transliterat in latina prin Mattheus: "'<ITO EH, transcris in textul romanesc apartine alfabetului latinesc. Faptul in sine nu este inacceptabil, ceea ce atrage
in consecin!a. Acest nume cuno~tea, in slavona, rostirile [matei], [maftei], [mafei], aten!ia fiind notarea lat. s printr-o varianta care se aseamana izbitor cu forma actua-
care, de altfel, s-au transmis ~i romanei l44 . Din acest motiv, riguros vorbind, este Ia notata in scrierea de mina. Semnul seamana, a~adar, cu un II. Situatia este com-
dificil de ~tiut daca numele mitropolitului moldovean se rostea [dosoftei], [dosotei] plicata deoarece al doilea element este un ier (h), ceea ce poate permite interpre-
sau [dosofei]. Un criteriu precum cel al grafiilor dubIe, dar care necesita pruden!a, tarea grafiei ca notind secventa [il], conform normelor grafice ale epocii. Acestei
interpretari, insa, i se opune nu doar fonetica textului (deoarece acesta nu contine
143 Slavona nu avea un [t] aspirat, astfel ca adoptind semnul pe care I-a numit tita ~i utilizindu-I in elemente care sa indreptateasca 0 asemenea lectiune), ci ~i gramatica acestuia,
contexte Ie in care el aparea in textele grece~ti pe care Ie traducea (este Yorba, in special, despre nume categoria gramaticala ceruta fiind genul feminin. Din acest motiv, interpretarea, de
proprii), din punct de vedere fonetic, sub acea slova se ascundeau mai multe realitati fonetice: [t], [ft],
[f] in functie de rostirea acelui cuvint in slavona, dar ~i in functie de evolutia fonetica a acelui context
mai sus (in fapt, 0 tentativa de ocolire a celei dintii interpretari) nu se sus!ine. In
fonetic. Faptul ca un asemenea semn nu era necesar din punct de vedere fonetic in slavona, ~i nici in acela~i text (181/4-5) apare: "spunea ~i nainte spunea" (CB) ceea ce, in CP, are drept
romana (situatie similara cu cea a unor litere din alfabetele muItor limbi moderne, printre care ~i corespondent "spunea ~i inainte la punea" (FA XVII, 3). Analiza textelor grecesc,
romana, in care apar k, q, x, w, y), se poate observa ~i prin aceea ca, in afara cazului in care este yorba latin ~i slavon, pre cum ~i a altor traduceri, arata ca traducerea avea de redat adape-
despre denumiri ale unor realitati straine, sau despre nume proprii - situatii in care 0 anume nesigu-
riens et comprobans (in Vulgata clementina adaperiens et insinuans). Termenul
ranta genera acuratete -, cu exceptia unor asemenea situatii, a~adar, tita nu era utilizat.
144 Sub acest aspect, este sugestiv faptul ca nume precum Saul sau Paul apar cu notatii, cel de-al
slavon de tradus era nptA'hlldrdTH 'TTPOTI8tvat, proponere', ceea ce inseamna ca
doilea exclusiv, care impun rostirile [savl], eventual [savel], respectiv [pavl] ~i [pavel]. Aceste notatii traducerea coresiana, in care avem a face cu un calc, este corecta. Traducerea din
~i rostiri reproduc intocmai situatia din slavona ~i din limbile slave, in general. De~i este posibil ca un CB nu poate fi explicata ca datorindu-se unei confuzii de ordin semantic. Singura
latinesc Paulus sa se fi transmis romanei, dteva secole de cre~tinism de influenta slava, neindoios ar
explicatie ar putea fi neatentia scriptorului. 0 alta explicatie care s-ar putea oferi in
fi ~ters Tara urme un rom. *Palll, implantind in loc forma slavona. Nu s-a putut intimpla pe deplin
acela~i lucru cu urma~ul lat. Petrus (aparitia palatalizarii in Sfnk'etru este proba cea mai relevanta a
acest caz ar putea avea in vedere ca grafia textului copiat de Bratul era diferita
caracterului de element mo~tenit al acestui nume - v. OR II, p. 41). De~i proba lingvistica este greu de oarecum de cea care apare aici (cn¢'(Ht), in sensul ca intre cele doua consoane de la
respins, nu se poate pierde din vedere ideea ca tratamentul diferit al celor doua nume, oarecum legate initial a se afla un ier. Acesta era, probabil, precedat de acela~i semn care se intll-
intre ele, ar urma la aceea ca, datorita palatalizarii, primul nu a putut fi adoptat ca atare de catre slavi, neite la p. 398112, ceea ce trebuia citit la punea. Tot datorita neatentiei, Bratul a
insa cel de-al doilea, prea putin strain ca aspect fonetic limbilor slave, a putut fi preluat de acestea,
dupa care, suferind adaptarile acelora, a inceput a fi rostit in consecinta ~i de romani. Cre~tinarea sla- citit spunea ~i nainte spunea, eliminind un ier considerat a avea valoare 0. Leqiu-
vilor, aparitia textelor religioase, cu autoritatea lor, ar fi putut impune numele apoi, sub forma slava. nea sa I-a putut convinge intrudt a rezultat un cuvint cu sens, in context incadrin-
Situatia este comparabila cu aceea din cazul celor trei substantive esentiale care insotesc gestul crucii. du-se relativ acceptabil, din punctul sau de vedere. Cele doua exemple reprezinta
Tatal ~i Filii nu au putut fi inlocuite deoarece valoarea lor de elemente componente ale lexicului situatii contrare, care ar putea demonstra ceea ce se poale banui ~i accepta u~or,
fundamental a fost mai puternica dedt cea de elemente ale terminologiei crqtine (de~i, pentru cel din-
mai ales pentru scriptorii care se aflau in contact ~i cu texte maghiare, ~i anume
tii, exista urme ale unor tentative de adoptare), in vreme ce un foarte probabil urma~ al lat. spiritus,
nebeneficiind de prima calitate, impregnat cu valori religioase, trimitind la un concept prea abstract, faptul ca ace~tia cuno~teau alfabetullatin in a~a fel inch 11 puteau chiar utiliza. Mai
mereu in concurenta cu mai accesibilul suflet, apoi incarcat de conotatia 'latin, catolic' a fost inlocuit, relevante sint, insa, alte situatii. Grafia C,v,lilld3HHCHEH (308/13) pentru sablazni-
in cadrul unui proces, foarte probabil, asiduu dirijat, cu slavul duM.
_L_x_x_x__________________________________________~C~O~D~I~C~E~LE~B~R~A~T~U~L

l4S
r ~S~TU~D~IU~H~L~O~L~O~G~IC~----~-----------------------------------L-X-X-X_I

ciei sau grafia dPHCTdPCh pentru Aristarc, din CP (130117). De asemenea, grafia
,
gre~elile apar ca 0 consecinta a influentei formelor slavone, cum este cazul unor
(CB- 254/4-5) pentru asiescul, unde a aqionat confuzia dintre c ~i k, pe ba-
dKieCKt$1I
onomastice, toponime, ori al unor forme de imperfect, alteori ele decurgind din
za unui posibil amestec al celor doua alfabete. Aceasta ultima situatie apare intoc- intelegerea gre~ita a textului de tradus. Este foarte probabil ca, la 0 corectura, Bra-
mai in CP (73119), unde e inregistreaza grafia KHpid. Ar fi greu de asumat, in acest tui nu ar fi considerat toate aceste gre~eli ca atare ~i nu ar fi intervenit in text l48 . Cu
caz 0 lectiune Chiri[lli]a (denumirea sub care, in mod curent, apare in aceste texte toate acestea, interventiile editorului vizeaza formele in mod evident gre~ite din
toponimul Cyrene), mai multe cauze opunindu-se unei astfel de solutii. CB, textul perspectiva limbii romane a secolului al XVI-lea ~i a textului scris, a~adar inc1ud
slavon ~i textele de referinta trimit catre Siria ~i nu ciitre Cyrelle, id contextul in uneori ~i acele elemente care reprezintii accidente datorate scriptorului ~i de care
care nu se poate demonstra ca ar fi yorba despre 0 interpretare ori 0 intelegere gre- acesta, foarte probabil, nu ~i-ar fi dat seama la 0 eventuala corectura. Asemenea
~ita din partea diaconului (ce-i drept, nici contrariul nu po ate fi avansat cu argu- situatii, insa, impun prudenta deoarece numai unele forme permit sau impun 0 refa-
mente). Si aici se culege, din gre~eala, K pentru c, confuzie generata, probabil, toc- cere a lor conform principiului consecventei. Atunci cind limba romana nu permite
mai de cunoa~terea celor doua alfabete. In opinia noastra, valoarea probatorie a alternative se poate opera 0 refacere. Cazurile care se constata ca reprezinta exem-
acestor exemple este destul de ridicata ~i ar putea cre~te prin inmultirea exemplelor pIe de alternative (date, in principal, de norma nefixata, pe fondul mai multor posi-
din alte texte vechi. Astfel de cazuri pot ariita ca alfabetul latin era cunoscut, pre- bilitati oferite de limba) nu permit, riguros vorbind, asemenea refaceri, care ar fi
cum ~i existenta unui amestec, in doze foarte reduse, ce-i drept, intre cele doua abuzive. De aceea, editorului ii revine sarcina de a opera modificari care se refera
alfabete. Situatii de acest fel indreptatesc interventiile editorului l46 . la situatiile in care, pe cit se poate banui, la 0 eventual a corectura, insu~i copistul
Ilustrativa, In ceea ce prive~te relatiile inextricabile dintre cunoa~terea ~i a alfabetului latin, sau revizorul ar fi adus acele modificari, dar va trebui sa intervina ~i in unele dintre
alaturi de cel chirilic este grafia din PS.S (ed. I. Bianu) Ps. LI, 4, unde pentru gfmbosire apare situatiile in care in mod evident este yorba despre 0 gre~eala pe care, insa, copistul
r"hMCHllope. Dincolo de metateza constatata, prezenta lui II pentru Ii. poate fi atribuita tipului de ar fi' lasat-o ca atare. Dificultatea cea mai mare a editorului consta in a discerne
confuzie aici discutat.
utilizind instrumente clare - chiar daca valabile numai pentru textul sau situatia de
3.11. Gre~eli de scriere. 0 transcriere care sa respecte principiul enuntat la care se ocupa in acel moment - asupra tuturor situatiilor, intrucit este posibil ca
inceput trebuie sa trateze corespunziitor doua categorii de fapte: gre~elile, c~re se acela~i tip de rezultat sa aiba cauze diferite ~i sa semnifice, intr-un caz, 0 forma
cer identificate ~i corectate, ~i alternantele, care se cer respectate in transcriere ~i viabila din punct de vedere al epocii, in altul 0 forma doar aparent· modelata in
interpret ate in studiullingvistic. chipul celei dintii.
In cele ce urmeaza, gre~elile care apar in CB sint pre zen tate conform unei cla- 3.11.1. Din punct de vedere strict formal, pentru diferitele gre~eli se pot identi-
sificari ce respecta tipurile de gre~eala ~i cauzele producatoare de gre~eli in astfel fica drept cauze asemanarea grafica a slovelor, dar ~i asemanarea dintre trasaturile
de scrieri. 0 discutie asupra gre~elilor din textele vechi ar trebui purtata dintr-o articulatorii ale sunetelor notate, influenta pronuntiei, care poate patrunde in text,
perspectiva mai amp la, care sa cuprinda ~i citeva consideratii asupra conceptului neatentia (un cuvint a carui grafie incepe ca ~i cum forma ar fi de nominativ ~i sfir-
'alternanta', eventual eliminind componenta relativa a acestuia: "inconsecventele ~e~te cu desinenta genitivului poate fi considerat rezultat al unei gre~eli), aducerea
(alternantele) se explica, de cele mai multe ori, prin intervenlia copi~tilor, respe~tiv necunoscutului la cunoscutl 49 ~i altele 1so. Astfel, 0 grafie precum Kt$PhIlHIIOpt$
prin amestecul de graiuri ~i de sisteme ortografice,,147. Chiar daca trebuie socotite
gre~eli, grafiile prin care apar forme ce nu pot fi considerate nicicum ca ar face 148 Lueru pe care, de altfel, II face destul de rar. La Bratul, se pot remarca serioase r_eticente in a
parte din limba nu furnizeaza prin sine criterii operante de izolare a gre~elilor. Se interveni in text prin corecturi, dar slnt greu de aratat cauzele aeestei stari de fapt. In principiu,
impun ca atare prin evidenta situatiile in care apar reduplicari sau haplografii, editorul nu ar trebui sa coreeteze aceste gre~eli deoarece este posibil ca respectivele forme sa nu fie
metateze, omisiuni etc., care au la baza diferite cauze (de la intreruperea lucrului ~i cunoscute scriptorului altfel decit a~a cum apar ele, deci acestea ar putea reprezenta limba textului.
(Textul apartine seriptorului.) in unele eazuri, Insa, sub precizare expresa ~i cu 0 motivatie consistenta
reluarea acestuia in mod neglijent, la izolarea cuvintelor prin silabisire). Uneori - din care sa rezulte foloase pentru editia de text-, editorul se afla In situatia de a opera corectii.
149 Cf. Russo Critica, p. 21-23.
ISO De asemenea, trebuie considerate ea gre~eli din punctul de vedere al limbii (a acelor zile),
145 Curios apare aici faptul ea sueeesiunea CHar reda afrieata, sune! pe care alfabetul ehirilie II
nota Intr-o eu totul alta conceptie dedt cea actuala. unele dintre grafiiIe pe care B.P. Hasdeu le-a transcris ea atare ~i care au fost respinse inca de contem-
poranii sai, precum A. Philippide, ca fiind neconforme cu realitatea lingvistica. Pe aceasta baza, Insii,
146 V. ~i grafia ,l,N;HKt$IIh, pentru dfnsul, in BB, imnaratiei 3 XIII 18.
147
CIG,p.7.
r • , , nu se poate rcspinge teza care sustine ea astfel de texte contin ~i notatii fonetice. Pe de alta parte, nu
se poate ignora, spre exemplu, ca In secoL.J! a1 XX-lea exista persoane care pronunta ~i scriu ostatec,

b
LXXXII
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXXXIII

(342/7), pentru cura!iloru, incepe ca 0 forma verbala de infinitiv ~i se incheie ca acceptabile ~i coerente, dar ale caror urme se intrevad pe alocuri. Toate acestea se
forma nominala de genitiv-dativ. Intruci't este mai putin probabil sa fie yorba des- adauga problemelor pe care va trebui sa Ie rezolve autorul unei editii ca aceea de
pre un caz de neatentie, care conduce la confuzia a doua slove (eliminare ce nu fata.
poate fi operata cu ar~umente ~refutabile, de altfel), se poate opina ca scriptorul ~i-a , 3.11.2. Cazul altern ante lor grafice este sensibil diferit. Asupra acestei chestiuni,
corecta~ gre~eala rara a revem asupra punctului care, astfel, pledeaza in favoarea din cele de mai sus se desprind deja unele aspecte. Ca semn al interventiei copis-
faptul.UI ca avem a face cu un copist, probabil temator de cel care i-a dat sarcina de tului , alternantele grafice nu permit extragerea, prin extrapolare, de .concluzii asu- ~152
a copla acest text. Para a cere neaparat interventia editorului, in acela~i fel se poate ,
pra foneticii. Din acest motiv, se poate adera la cele spuse de I. Ghetle care arata
co~enta grafia~ K8KfHHCf (l59~3). "Co:ectarea" grafie.i nu ar avea temeiuri prea cauzele variate care pot sta la baza alternantelor ~i care pot fi reduse la tot felul de
sohde p~ntru ca nu se poate ~tt sensul m care ar trebUI operata (0 corectie din alta interferente pe fondul unei norme grafice nefixate, dar ~i necesitatea de a folosi -
perspe~tn.:.a ~eci't cea a "normei" textului ar fi neavenita; in acest punct, "norma" atunci clnd este cazul - aceasta explicatie in mod adecvat (p. 24-25). Ceea ce tre-
textulu~ ramme necunoscuta). Daca este yorba despre 0 oscilatie reala intrucit buie subliniat este ca, in momentul in care se vorbe~te despre alternante grafice este
transcne~ea urmare~te realitatea, ~ovaitoare, a normei Bratului ~i ~u 0 no~a ideala greu de ~tiut daca acestea reprezinta mereu corespondentul alternantelor fonetice
(fie ea ~l corerent dedusa) a secolului al XVI-lea, atunci 0 optiune intr-o directie (cf. nota 39, p. 34). De aceea, alternantele nu ajuta intotdeauna interpretarii f~ne­
sau alta (cuveni-se: cuvine-se) ar fi mai mult decit riscanta, ar fi gre~ita. ' tice. In felul acesta, probabil ca opinia de mai sus este mai apropiata de cea a lUI O.
U ~ele .corectUl! trade~za ezitari in sensul ca norma copistului (ori cea contem- Densusianu, care, socotita in ansamblu, este ~i astazi de acceptat J53 • Avind mai
porana. 1~1) apare m text Imp~nindu-se stratului mai vechi al "originalului". Nu lip- multe tipuri de cauze, oscilatiile din grafia vechilor texte romane~ti necesita, dinco-
sesc m~1 rezulta~ele unor ratlOnamente lingvistice, fapte care adeveresc presupu- 10 de 0 analiza amanuntita, 0 interpretare diferentiata. Privind din perspectiva dia-
?erea ca un COplst nu p.oate red a fidel un text, ~i aceasta nu datorita gre~elilor cronica felul in care s-a fixat limba romana ~i comparind scrierea de astazi cu cea
I~erente care se produc dm neatentie, ci intrucit textul devine 0 realitate dinamizata (cele) din prima jumatate'a secolului al XX-lea se pot observa destul de multe deo-
~l insufletita de mintea acestuia, care nu este doar un releu fidel intre textul de sebiri care, in unele situatii, au calauzit optiunile editorului. De regula, s-a tinut
copiat. ~i copi~. Pe de alta parte, traditia grafica, factor ce influenteaza rezultatul seama de normele ortografice actuale care au orientat calea pe care s-a efectuat
actulUI de coplere, este 0 variabila ce a fost luata in calcul. Nu tot ceea ce era scris transcrierea. In anumite situatii, insa, apar diferente. Doua sint, in principal, aceste
~vea acoperire. in lim~a. Tex~l slavon era prezent sub ochii copistului ~i-i putea cauze. La nivelul limbii CB exista elemente care indica in mod cert 0 anum ita
lmp~ne a~cestUIa anUI~llte grafil, forme avind valori reale in limba (toponime, antro- dilema in care pare a se afla Bratul 154 . Pe de 0 parte, 0 anum ita traditie grafica
pomme~ lmprumutun etc.). dar putea totodata sa ofere false solutii (pentru aceea~i
(constituita prin scrieri in limba romana, dar ~i orientata dupa texte slavone) care,
categone de elemente lexlcale) .sau sa conduca la mentinerea artificiala a unor
·151 P d I~ ~ , in unele puncte, conducea catre conturarea unui cod scris, deosebit de cel ora1 155 .
grafi11 :. e e a ta parte, m anahzele sale - intreprinse, probabil, mai ales in doua
~ate~of1l ~e forme: ~~~lo unde copistul era nesigur datorita necunoa~terii sau
152 In I. Ghetie, Introducere in dialectologia istoricii romdneascii, Editura Academiei, Bucure~ti,
tnexIsten~el unor n:adlt11 clare in norma sa, precum ~i acolo unde cuno~tea (din
1995.
texte,. ~al ale~) mal mu.lt~ .modele - uneori, se ajunge destul de departe cu analiza 153 Ar fi 0 iluzie sa cautam in cele mai vechi monumente ale limbii noastre 0 transcriere fidela a
fone~~a a cuvmtelor. AICI mco?s~cventa este ridicata, ~i pare firesc sa fie a~a intr-o pronuntirii; 0 asemenea transcriere nu a existat niciodata pentru nici 0 limba .. Daca lips~ un:i pu~er­
epoca m care normele se constltulau tocmai prin astfel de scrieri, lipsite de modele nice traditii literare, a unor deprinderi imp use de speculatii ortografice permltea uneon stramo~llor
no~tri sa ;crie mai fonetic decit 0 facem astazi, alte imprejurari se opuneau. insa unei transcri::i exacte
a sunetelor. Upsa de experienta in folosirea multor litere imprumutate dmtr-un alfabet s~ram. ca c~l
siilbatec, ziinatec, in vr~me ce altele utilizeaza variantele cu i. Si unii, ~i alt ii scriu cer, here, cerere. slav valoarea dubla care se dadea unora dintre ele, imposibilitatea in care se gaseau cel mal putIn
Ar fi 0 eroare a~ urma~llor care ar deduce d!n prime Ie contexte ca e ~i i sint variante ale aceluia~i inst;uiti de a deosebi sunetele intre ele, folosirea anumitor reguli ortografice slave, datorate evolutiei
f~nem - unul avmd un spectru de sunete rna! larg -, doua notatii pentru aceea~i realitate considerata foneti~e speciale a cutarui ori cutarui idiom slav sau ideilor unor reformatori ai ortografiei chirilice,
dm punct de vedere fonetic.
toate acestea aveau sa duca la multe incoerente ~i confuzii" (Densusianu lstoria II, p. 35).
l5~ De ~Itfel, influen!a ~e care v~rsiunea slavona a exercitat-o asupra traducatorului ~i revizorului 154 Observatii judicioase asupra gre~elilor de copist apar lao A. Procopovici, p. 296-2?9. Est~ ~n­
CB, atIt I.~ nJ:el.gr~fic, Cit ~l la alte nJvele, a~a cum se poate constata atit dintr-o serie de elemente ale structiv efortul autorului prin care acesta incearca sa explice, sa deceleze intre ele, dar rna! ales sa m-
traduc~n~, Cit ~l dm unel~ ca~e privesc grafia, nu este neglijabila. Si din acest motiv, studiul atent al telea~a aceste gre~eli ~i apoi sa decida in consecinta. .. ._
textulUJ lmpune concIuzIa ca traducerea este a versiunii intercalate, intregul text fiind scris prin 1. 5 In cadrul factorilor care concura la unitatea textului cores ian, 0 pondere deloc neghJabIla tre-
alternantele slavon / roman ~i nu separat.
buie acordata faptului ca acesta era unul tiparit. Tiparul a conferit 0 mai mare identitate slovei, carac-

b
LXXXIV
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXXXV

Pe acest fond apar 0 serie de elemente de ezitare, date de particulariUiti ale Iimbii traducatori) puteau fi coerenti de-a lungul unui text, nu poate exista siguranta asu-
r~mane, un ~xercitiu insuficient al acesteia, dar ~i al copistului, precu~ ~i de ten- pra situatiilor intre care se poate pune semnul egalitatii atunci. cind este ~orba des~
dmt ~cestUla de a nota vorbirea cu 0 precizie caracteristica transcrierii fonetice.
a
pre doua notatii diferite. Conceptul de 'alternanta' cere 0 defin.lre prude~ta ~ar, ~e.~l
~at ~md ~aptul ca, deseori, chiar pe aceea~i pagina, apare aceea~i forma, ori forme sub aspect teoretic, 0 defini!ie precum "aparitia a doua slove In acela~l cuv~nt ~l In
ld~nt~c~ dm pun~t. de ve~ere al paradigmei, sub notatii diferite, nu s-a apelat la acela~i context grajic (s.a.),,158 este irepro~abila, din punct de vedere practtc poate
pnnclpml deductlel, conslderat pernicios. Fidelitatea fata de textul transcris a im-
pune probleme, intrucit nETP~ (27112; 46/12; 48/5 etc.) ~i nnph 00/3; 16/20; 28116:
pus renuntarea la identificarea nivelului scris cu cel vorbit ~i asumarea raspunderii
54113 etc.) ar permite deduc!ia ca h reda vocala lui, ceea ce este fals. Pe aceea~l
de a nota fo:mele a~a cum apar ele in text, chiar daca a existat convingerea (uneori
linie A. A vram aratase ca grafii de tipul acesta nu reprezinta "un caz de aIternan!a
generata chlar de grafii "fonetice") ca scriptorul rostea altfel 156. A doua categorie
de fapte de grafie care a fost de natura sa induca d~osebiri la transcriere 0 consti-
deci~ daca se poate arata ca literele respective apar in acelea~i ~~nd~{ii .(~dica
deosebirea dintre cele doua grafii nu poate fi pus a in legatura cu pozl!la dlfenta sau
tU.ie acel~ situatii ~are au ~ost avute in vedere ca fiind gre~eli. Intrucit este greu de
cu 0 deosebire originara intre segmentele corespunzatoare)" (s.a.) \i~~~.). I~tre gr~­
~tIut ce lmportanta avea ldeea de 'coerenta' (a carei existenta se face simtita la
~eli ~i altern ante este necesar sa se deceleze cu instrumentele fonettclI Istonce spn-
Bra~l, muIt ~ai put in decit in CV ~i incomparabil cu ceea ce apare in CP) in ~intea jinite pe grafie ~i nu invers. .
celUl care scna, nu s-au adus modificari formelor care, diferite fiind de cele actuale,
Intr-un studiu mai vechi 159, sint prezentate "diferen!e de grafie" intre manuscns
apar in text reprezentind forme viabile din punctul de vedere al evolutiei limbii
~i tiparitura care pot arata ca: a) manuscrisele .erau maio neglije.nt red~cta~e; ~)
romane ~i, in linii generale, nu lezeaza coerenta intern a a Codicelui Bra;ul. Exista
diferentele se refera la gre~eli propriu-zise, dar ~l la fonettsme eXIstente m hmba.
destul de. multe situatii in care aIternantele se explica prin nivelul destul de precar
Astfel, 'confuzia 4 pentru U. ar trebui considerata ca avind baze. pur grafice (in ~n~
al cuno~tmtelor - pe ~are epoca ~~ putea oferi unui co~ist sau revizor _, asupra sis-
mulcea~te-se), in vreme ce 4 pentru 1,1, in anumite cazuri cel pu!m, e;a una.f~n~ttc~
t~me.l.or ortogr~fic~ ~l a modulUl m care acestea funC!lOneaza, prin caracteristicile (in sparce); pe de alta parte, in miniia{i pentru miniiaci, c~re apare .mtr-o ttpant~ra
l~mbl1 no~ate ~l pnn. felul in care aceasta era notata. Nu se poate presupune ca in precum CP (p. 184, r. 6), chiar daca la baza ar sta 0 confuzle ~e o~dm f0n.ettc, chl~r
hpsa unel norme umtare, ferite de oscila!ii, avind la indemina un alfabet cu care daca ar fi una de ordin grafic, sau tipografic, nu se poate neghJa ca aceasta confuzle
lim~a roma~a abi~ pr~n secol~1 al XVIII-lea va ajunge la performan!e, in prezen!a a putut fi facilitata de faptul ca inlocuirea a produs un cuvint existent in limba
unel lupte mtre dlfente tendm!e ce incercau sa constituie 0 norma cu oarecare romana mai mult unul care era compatibil cu contextul.
unitate -: context fav?rabil deschiderii spre influen!ele straine -, un scriptor aflat in In a~este conditii, dupa identificarea ~i corectarea gre~elilor, dupa identificarea
fa!a unUl text157de coplat sau de tradus (care puteau conduce la mentinerea artificiala corecta a alternan!~lor grafice, fonematice ~i fonetice, principiul de transcrier.e va
a unor grafii ), intr-un mediu ce nu constituia 0 ~coala caracteri~ata de un curent cere in continuare, transcrierea cu consecven!a a tuturor inconsecven!elor scnpto-
ferm conturat ~i coerent, ar fi putut scrie un text unitar, cu 0 consecventa care ne-ar rului . In acest sens, 0 interpretare fonetica ar insemna uniformiz~~ea ~rafi.~a a
l60
f~c~ sa. tre.cem in se~ma aItora aIternan!ele din text. De aceea, ap~re necesara textului cu riscul falsificarii sale sub acest aspect, ceea ce ar avea ~I Imphca!1I de
dIS~mC!la dmtre stratunle unui text ~i variatiile grafice ale aceluia~i strat. Plecind de ordin fonetico-fonologic. Este important ca textul in grafie latina sa-~i aduca contri-
la I?eea, indreptatita din punct de vedere ~tiintific, dar nu mereu conforma cu butia la conturarea unei imagini clare asupra textului notat cu slove. Asta inseamna
reahtatea, ca scriptorii secolelor al XV-lea - al XVI-lea (simpJi copi~ti, revizori sau ca ' transcrierea va trebui sa fie 0 imagine fidela a grafiei textului (cu eliminarea
gre~elilor, completarea prescurtarilor, scrierea cuvintelor ca unitati tipografice etc.)
terul fixator, de co~s,ervare ~l tiparului fiind superior mlinii umane, uzul aceleia~i slove In context, ju- in masura in care nivelul fonetico-fonologic nu este lezat.
decare~ contextulUi In fun~pe.de slovele ce-l compun ~i nu In functie de sunete fiind de fapt 0 fonna 3.11.3. Haplografii. 0 prima categorie de gre~eli 0 constituie ~ceea provenita i~
de ~t6mfestare a procesulUl pnn care. merglndu-se de la particular la general, s-a ajuns la notiune.
~ste de remarcat fapt~1 ca nu. se poate exclude, In unele din aceste situatii, posibilitatea ca urma un or omisiuni. Cauzele acestui tip de gre~eala sint multtple, de cele mal
~ra~~1 s~ fi pro.nuntat, cel putIn uneon, a~a cum scria. Totu~i, nu acesta a fost principalul motiv al op-
(mnll edItorulUl.
multe ori fiind greu de distins intre ele. Acestea pot fi constituite de unele deprin-
157 S' .
. - Int Interesante, sub aces! a~?ect, grafii precum: idKOKdl> (3/8) pentru genitivul al lui Iacov, V. CS, p. 144, nota 7.
ICdl>gl> (23/19) pentr~ (a) lUI Israzl: ICd (54/20) pentru Isus, toate aceste cuvinte arhicunoscute ~i cu
158
V. Al. Mape~, 0 nouii psaltire slavo-romdnii manuscrisii din secolul al XVI-lea, In II, p.
nume~?ase ocuren(e I~ text, aflate In contexte ce nu dau loc ambiguita(ii, lntocmai ca In textul slav,
159 SLLF

cazun III care s-a conslderat a fi exagerata calea unei transcrieri ca atare. 259-299.
160 Fire~te, dacii acestea nu au fost identificate ca gre~eli.
LXXXVI
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC LXXXVII

deri grafice, uneori combinate cu cauze de ordin fonetic. Astfel se intimplii, in 4PQJ(
scrierii (contextul fonetic al cuvintului, unele deprinderi de a scrie, suprascrierea,
(300/13), pentru aurul, HolQJ( (42/6) pentru nostru, CEH8, n4pT8 (234117) pentru se nu
alte posibile accidente, etc.). Problema grafiilor de tip HHUO, AOnN., HO etc. este mai
spartu, .. 8.fH8 (339/20) pentru lufndu, rpEwEK8 (323/6) pentru gre~escu, rpN.cK8
complexa dedt cea ridicata de 0 simpla grafie. in unele situa!ii este foarte probabil
(361/6) pentru graescu, AHpnTQJ( (285112) pentru direptu, CQJ(* .. Tc{' (295117) pentru ca alteman!ele grafice sa corespunda unor oscilatii la nivel fonetic, avind felurite
sufletul, npH .... 4 (196/14) in textul slavon, de~i tn cel romanesc apare npHCKH .. 4 CE H8 cauze. Un text precum CS, de pilda, contine nenumarate astfel de forme: 4TOH4E
nHpAEMh (376112) pentru se nu pi(i)ardem, KQJ(MN.HAII.E (412/8) pentru cu blfnd;(a)le, (5 rI16), AOnN. (2 r/2), Ap4KO .. 8H (8 vI15), ropH .. E (4r/5), HO (I v/9), CO* .. ET8 .. (8 V /12),
HEGOHN.CE (267/12) pentru nevoiasca-se, CKN. (306/12) pentru usca, AHnoHQJ("(298/13) Tp8nopE .. E (4r/7) etc. Dificultatea de a stabili in fiecare caz gradul de acoperire in
plan fonetic a grafiei vine din aceea ca 0 asemenea gre~eala, la nivel grafic, era
pentru di~ Pontul, "QJ(M'\t (319/21) pentru lumina, 3HAHHA8E (100118) pentru zidin- u~or de Iacut. Este posibil ca in asemenea situatii sa fie yorba despre 0 omisiune a
du-se, E"~IH (l8~/8) p~ntru e allii, ~:? unele cazuri tn care se uitii suprascrierea unui celei de-a doua paqi a slovei QJ(, de fapt a semnului 1(, fie din QJ(, fie din 8. Din acest
semn, on se omIt .mal multe sl~ve ,situa!ie riimasii definitivii, de~i, in alte cazuri, motiv nu se poate aplica un tratament identic pentru toate grafiile de acest fel. 0
asemenea grup~n au ·fost scnse deasupra cuvtntului: CHiE (68/17) ca tn textul asemenea consecven!a din partea editorului nu ar corespunde consecventei scrip-
slavon pe?tru Slhem, dar la p. ~rm.: r. 2, M apare suprascris, 4EHEKQJ( (14/4) pentru torului. Pe de alta parte, datele oferite de studiul evolutiei fonetice a formelor con-
ce~e~cu ~l .. HIiH (l47/~) ~e~tr:u hmbl, de unde s-au omis w, respectiv M suprascri~i, firma in numeroase cazuri asemenea rostiril 63 . Aceea~i situatie oarecum ambigua,
.fGIEH . 162 pentru znvlenel, CH .. K8 (88/11) pentru silnicu'cnN.HiE
v (44119) A p(297/12)
e ntru fiind greu de ~tiu daca este yorba despre haplografii sau despre grafii influentete de
spas~n:e . Intr-o grafie precum nopQJ(pt (316115), dacii nu este un caz cu acoperire
fonetlca, ceea ~e e~te mal greu de acceptat dacii se are in vedere cii din totalul de 13 rostire, cu implicatii asupra transcrierii apar: *poti (111113), KOGHHTt3N. (319/17),
ocuren!e ale ~lfe:ltelor forme ale cuvintului in discutie II apar cu fonetismul u, nOCEpN. (53121), .fn"oT8 (123115), COMHO (214/16), un10no suprascris (398/20), ppEro
foarte vprob~b!l ca e~te yorba despre 0 gre~ealii prin omisiune, frecventii pentru (316110), cazuri in care copistul pare a omite un semn (V)I64. Tot astfel apar ~i grafii
aceastavsl?va m C?dlCele Bratul, ~l care constii in omisiunea la grafiere a celei de-a
doua paql a slovel QJ(. Acest tip de gre~ealii pare a genera ~i grafiile HHE ..O(274/17) 163 0 grafie precum KO nOpN-H4HT4 (80/2), din CB, arata eomplexitatea chestiunii deoarece lectiu-
.fTp~r~ (316/10), dar ~i. invers, in HQJ(H pentru noi. Se observii cii acest tip d~ nea co pentru cu nu poate fi demonstrata in mod peremptoriu, doar aVlnd In vedere evolutia prepozi-
tiei. La 0 eventual a rostire a Intregii structuri, se poate avea In vedere 0 asimilatie, ori 0 anticipare,
oml~lUne se poate refe~ la 0 sl?Vii ~itu~tii in orice punct al cuvintului ~i, avind la ceea ce ar Intari, pentru acest caz, lectiunea co porincita. De~i grafia poate rezulta dintr-o omisiune a
baza neaten!la, datorata probabll rutmel, este favorizatii de unele caracteristici ale lui I( datorata, probabil, unui soi de anticipare grafiea, nici una dintre cele doua solutii nu se impune
definitiv. Fara a afecta concluziile asupra foneticii secolului al XVI-lea romanesc, problema transcrie-
rii ramlne pe seama editorului, care nu poate opta cu mai multe sau mai grele argumente In nici 0
161 C "
162 urn apare ~l m ~p~ unde se intilne~te .J.1un4lOHt (9/24) pentru intelepciunea. directie ~i care nu se vede Indreptatit nici macar la 0 solutie consecventa eu sine In toate tipurile de
. Termenul de ongme slava pentru conceptul 'mlntuire' apare, in CB CP oi cv sub d'D 't situatii de acest fei. Din acest motiv, In transcrierea CB, In asemenea situatii, s-a optat In mod dife-
vanante grafice o' r. f D - ' . ' y I en e rentiat, In funetie de anumite criterii de ordin fonetic mai ales, unele grafii fiind retinute, altele corec-
. . . yl _ one Ice. aca, m CV, substantJvul apare prescurtat cncHiE (69 r/9), transcris de
autoarea edltJel spasenie, respectl'v cn-C'H' r tate. In general, s-a Incercat sa se respecte nivelul fonetic al limbii scriptorului, dar ~i norma grafica a
, • 14 (53 /4) transcns . spasema,
- . apoi cncHToplO1I8H (84r/3-4),
acestuia, acolo unde ele au fost identificate, ~i Tara a se extrapola cazurile mai putin complicate. Spre
r
transcris spasitoriului, verbul apare scris cnCH (60 /12) transcris spasi <i CE cn-c--, (81r/ll) t . exemplu, alaturi de cazurile ce au ridicat probleme editorului (nu doar cele din aceasta categorie),
- d t:. d . . ' y ltU· , ranscns
~e spasea$te, ar 0 e~m. u-s~ ~l mterpretarea spasii$te, in CB ~i CP transcrierile sint mai explicite acestuia i-a fost dificil sa se hotarasca daca grafia dCKOHCh (453/11-12) trebuia redata cu 0 sau -Intru-
mtr-un sens, ~ar o:era ~l mal multe posibilitati de interpretare fonetica. 0 constanta care insote~te cit dupa primele patru semne se Incheia rIndul ~i, a~adar, era posibil ca scriptorul sa fi omis v - sa op-
nota~eadace~tu~ CUVl~t, prezenta ~i In CV, este aceea ca, de regula, cel de-al doilea C apare suprascris teze pentru u. Dificultatea a fost amplificata ~i de aceea ca, pe rindul 7 al aceleia~i pagini, acela~i cu-
voca a e dl~amt.e fimd de stu I de rar notata ~i numai In formele nominale. In CB apar astfel' s asenii~ vInt, In contextul comoara ascunsii, apare scris 4CK8HC8, ceea ce complica lucrurile, fiind astfel nece-
(147/14): spaseme (3?6/2?-21), sp'asit~riul (363118), dar ~i spasenie (301/10). De asemen~a,PformeJe sar ca ~i ipoteza ca h sa redea un u sa fie cel putin gindita. In astfel de conditii, fire~te ca optiunea edi-
ve~bale m ~are este Imphcat un mfimtv pot fi notate In Intregime, ele continind mereu vocala a' torului se apropie de arbitrar, In sensul ca orice decizie ar fi luat nu putea sa ignore faptul ca mai
sl!asl~~e-~en 006/3). CP prezinta 0 singura ocurenta a formei cu fonetism ~: spasenie (14/1-2) i~ exista cel putin 0 posibilitate de lectiune, ~i aceasta aVlnd oarecare indreptatire. Sub acest aspect, pen-
sltuatll~ l~ care vocal a este notata, atit la substantiv, cit ~i la verb, consemnIndu-se a. Privitor la for- tru istoricul limbii, interesat In a surprinde In mod coreet evolutia limbii, s~tisfaetie deplina nu poate
ma ~er ~Ia~ este de semnalat ca textele studiate nu Inregistreaza cazuri in care in locul siflant' _ oferi decit ace I text care prezinta garantia unor lectiuni de maxima precizie. In conditiile date, editorul
apara ~Uleratoarea: a ne spasi (CB - 38/14), spasi-se-va (CB _ 19/5) _ '_ ( el sa acestui text eonsidera ca acest lucru nu a putut fi obtinut.
spasescu-me (CB _ 177/20) etc. ,se spaseasca-se CB - 37/13), se 164 0 astfel de gre~eala are ca rezuItat 0 forma plauzibila In romana, Insa ar fi abuziv sa se
conchidii de aici ca, daca este yorba despre 0 forma care a existat Intr-un moment al evolutiei limbii

b
LXXXVIII
CODICELE BRATUL
T
STU DIU FILOLOGIC LXXXIX
I
precum~ 4np0nE (113/5), vocativul ~ WAIf (278/20), c$II0Pf (305/21) unde s-ar putea nenotarea unui AI), este posibil ca aparitia ei in prima situatie sa se datoreze con-
crede ca avem a face cu un ° deschIs, ceea ce nu este explicabil decit in masura in fuziei unui AI suprascris cu titla, confuzie provenind tocmai din necunoa~terea topo-
care ace.st. sunet e~i~ta in ?raiul popii Br~tul ~i ar putea fi yorba despre patrunderea nimului. Abia atunci cind textul slavon contine to ate elementele cuvintului scrise in
p~onuntlel acestUla m scns. La fel de bme, insa, ar putea fi yorba ~i despre 0 co- rind, scriptorul noteaza M. Grafii, dupa slavona, precum ie4, pentru [sus (54/20) nu
plere exacta a formelor din manuscrisul pe care acesta il avea in fata 165 despre sim- intra, fire~te, in aceasta categorie, ele demonstrind mai degrabii inertia indusa
ple omisiuni sau 0, W = oa. ' ,
uneori de textul model, de~i este posibil ca, neatent la continut, scriptorul sa nu fi
~ Se pot intilni omisiuni ale mai multor slove, precum in nN-HT8 (90/9) pentru pa- recunoscut numele de sub grafia transcrisa; daca lucrurile stau astfel, este de presu-
mmtu, C4PHUCKN- ~82117) pentru samariiascii, etnonim al carui corespondent slavon pus ca scriptorul era copist. Totodata, acestea intaresc banuiala - generata de alte .
ap~e corect grafIat, sau K4pH4 (99/6) p~ntru Va rnava , in textul slavon corect fiind situatii - ca scriptorul lua cuno~tinta de text treptat, abia in procesul transcrierii
scns num~le care ~pare deseori in text. In asemenea situatii s-au facut completarile, sale. Si din acest motiv, scriptorul nu poate fi creditat de catre editor cu anumite
acestea fimd consl~erat~ indreptatite deoarece era yorba despre cuvinte pe care se cuno~tinte care ne-ar da dreptul de a indrepta formele de acest fel. De altfel, intr-o
putea demonstra ca scnptorul Ie cuno~tea (primul caz este axiomatic, in celelalte situatie asemanatoare se afia ~i scriptorul slav, care noteaza C4Tp4Kh (171116), trans-
formele ap~ in textul slavon, anterior textului romanesc) 166. In situatii pre cum CHlf cris ~a atare de cel roman, de~i in textul grecesc apare 2:a~oepc;XKTJVI68.
(68117), pnma ocurenta a cuvintului in text, notata intocmai in textu'l slavon cores- Existenta unei portiuni comune pentru doua cuvinte succesive poate produce
punzator, s-a transcris prin Sihe, abia la pagina urmatoare (r. 2), unde se afia notat omisiuni, datorate mai degrabii unor cauze grafice decit unora de ordin fonetic.
CH.rf .(in textul sl~v~n CHrf~4), s-a transcris Sihem. Indreptatirea unei astfel de trans- Astfel se petrec lucrurile in FA XX, 5 (213116), unde apare grafia ,,"1;'"84,&.4 (notatie
cnen a fost luat~ dm. conslderarea toponimului ca necunoscut scriptorului, care nu care apare ~i in cV), efect al unei situatii de acest tip ~i nu al unei traduceri In Troa-
~ demonstrat pnn pnma grafie vreo cuno~tin!a in acest sens l67 . Mai mult, intrucit da, caz in care nu s-ar justifica nici slova 8. Citeva rinduri mai sus, acela~i scriptor
tItia nu apare in asemenea situatii in text (pentru 0 prescurtare care vizeaza notase ~ lo~~~ (213/11). . '
oJ., .. • . .. .•
Tot OmlSlUnIl 1 se datoreaza ~l apantia unor prescurtan hpslte de tItla: Cc$HT8118H
romane, inse.amnii cii acest accident triideazii un arhaism, a~a cum ar fi abuziv sii se conchidii din Arh (241116). Fara a fi des intilnite, exista omisiuni care se refera la "cuvinte"

prezenta unel astfel de g~e~eli ~are ar genera 0 formii, caracteristicii secolului al XVII-lea de pildii, cii intregi. 0 astfel de situatie se intilne~te in voi <~i> a1lii (7917)169 pentru sl. KH H H hl
astfel
165s-a detectat un stadlU de hmbii avansat intr-un anumit text. De~i, cum s-a vazut, de regula, este yorba despre segmente foarte mici (prepozitii,
.Alfabetu~ sI~von nu .avea un semn pentru diftongul oa, inexistent in slavonii, ~i se poate consi- conjunctii) ~i, cu to ate ca, uneori, textul se ambiguizeaza sau devine obscur in urma
dera c~, cel pu!m mtr~o pnmii perioad~ a ad~ptiirii alfabetului chirilic se utilizau 0 ~i w pentru a se acestor omisiuni, faptul nu pare a deranja copistul care, oricum, nu recite~te ceea ce
reda dl~ongul m cau~. Notarea acestUIa cu aJutorul slovei d nu a putut curma brusc deprinderile de
grafie ~I nu s-a putut Impune rapid ~i uniform latoli cei care scriau. La pagina urmiitoare (r. 2) apare
a scris. Situatia ramine mai greu explicabila acolo un de textul slavon contine ele-
grafia .$M4pt. mentul respe~tiv, in contextul in care, in alte situatii, apar instrumente gramaticale,
166 Cu ~oate aceste~,. n~ este de neimaginat ca astfel de grafii sii provinii din lectiuni neatente ~i sii cerute doar de limba romana, dar inexistente in versiunea slavona. Datorita acestui
marcheze hpsa de famlhanzare cu respectivele nume.
167 - . ultim fapt, prezentul tip de gre~eala ar putea fi atribuit mai degrabii copistului, dar
.In ceea ce pnve~te unele substantive proprii, in incercarea de a oferi 0 transcriere fidelii a nu se poate inlatura definitiv banuiala ca ~i traducatorul ar putea comite 0 aseme-
textul~1 s-~.~rocedat la n?tarea intocmai, larii refacere, a unor situatii in care nu exista vreun indiciu nea omisiune.
care s~ spnJI~e ~cest act. In unele cazuri, ulterior, scriptorul invatii cuvintul luind cuno~tintii de forma
corecta. D~ca, ~n text~1 slavon, acesta este corect notat iar in traducerea imediat urmiitoare acesta
apare g:e~lt scns (mal ales datoritii omisiunii unei portiuni a cuvintului), atunci transcrierea reface 168 De altfel, situalia numelor proprii riimine 0 problema pentru perioada veche a limbii romane
forma. In mod concret, s-a. transcris prin Co 'Cos' 0 grafie KW (223/2), notatii KO in textuI slavon. Nu- literare, nu atit datorita chestiunilor de transliteralie pe care scriptorii le-ar fi avut de rezolvat, cit
mel.e la:wn, care. apare scns H4KOHd (I 82111), precum in textul slavon, nu a fost notat in consecintii, datorita necunoa~terii in mod absolut a acestora. Multe texte vechi ridica aceasta problema, de care
de~l. abIa la pagma urmiitoare (rindul 5) apare scris dCOH (ca in textul slavon). S-a considerat ~ii nici Biblia de la Bucure~·ti nu este pe deplin ferita. Un text precum Cronica universala a lui Moxa,
!ectlU~e~ !ason este i~dreptiititii, acesta fiind unA exemplu de situatie in care editorul se vede obligat sii autor.ce poate fi creditat cu un nivel de instruqie superior celui ce poate fi presupus pentru Bratul,
~ntervm~ m text.a_ducmd ~ ne~esarii corect~rii. In acest caz avem a face cu 0 confuzie de ordin grat1c reda acuzativele slavone CHMd, X~Md, dljlfO 4 prin Sima, Hama, Afeta (MOXA, p. 102), numele celebrilor
eroi homerici, toponime, precum ~i alte nume proprii suferind tratamente asemiinatoare. De fapt, se
mtre H .~I H, apOi mtr~ c ~I K, toarte probabIl, petrecutii la copierea textului slavon. Aceastii din urmii
poate considera ca este yorba despre 0 perioada In care respectivele substantive straine nu i~i giisisera
co~fuZie atrage a.tentla deoarece este de naturii sii ateste cunoa~terea alfabctuiUI latin de ciitre acest inca un ioc in cultura romana ~i nu capatasera inca forme compatibile cu sistemul limbii romane.
scnptor; eventuahtatea contactului cu texte maghiare riimine ipoteticii.
169 Segment Ilpsa i'n Vulgata.
xc CODICELE BRATUL
i STUDIU FILOLOGIC XCI

Un tip de omisiune nu Iipsit de relatie cu aspectul fonetic este cel in care este probabil fiind ca Bratul se dezobi~nuise de curind de grafii cu e, iar notarea acolo a
implicata 0 consoana nazala. in felul acesta apar grafii precum: ,UIJIHrN.HA8 (339112), slovei H putea genera unele confuzii pe baza asemanarii grafice a slovelor H ~i H.
.f.oI8r8 (34611) pentru in lungu, KHAEKdTt (30/4-5), K8KHTEoIE (159/9), CE ¢'(6""ptCKN. Este 0 explicatie cu unele ~anse, mai ales ca, a~a cum se va vedea, aceasta confuzie
(5017), .f.nHCEPN. (7417), KpEAHHAHU,N. (318/5)170, WCbHAHA¢'( (CV, 66 v17), AHnd<$HoIHN. se inregistreaza in text. Alt caz implica 0 nazala, de aceasta data in alt context ~i
pentru pre lfnga-nsu 172 • Alaturi de situatiile de pin a
(15119) 17I, npEoIN.HrN.ct$ (248116) este foarte probabil ca factorul fonetic (uneori, se pare ca scriptorul rostea ceea ce
acum trebuie avuta in vedere inca 0 categorie de fapte. Grafii pre cum Kt$KN.T8 nota apoi) sa fie implicat in aceasta gre~eala, situatie in care nazala a fost perceputa
(263117), MN.Kdpt (395/9)173 ar putea indreptati ipoteza ca, in acest text, exista ca-
mai degraba ca vibratie armonica a oc1usivei bilabiale sonore dedt ca ton funda-
mental. Sub aspectul cauzei care a generat-o, probabil ca acest tip de gre~eala poate
zuri 5n care N. avea valoarea [in]. Grafia CnN.~¢,(PdTt$ (55/1) tradeaza aceea~i tendinta fi pus pe seama unei particularitati de notare, reperabila la cei mai putin instruiti,
sau mfluenta a textului copiat ~i este importanta deoarece arata ca, atunci cind era prin care 0 vocala, preluind din nazalitatea consoanei precedente, ajunge sa fie
atent, scriptorul nota formele cu destula c1aritate. Daca in cazul unor grafii pre cum suficienta pentru a reprezenta in scris segmentul respectiv. Nefiind foarte incomoda
nptMN.ApiEH (62/9) ~i nptM~piE (60/3) se poate vorbi despre influenta grafiei din
pentru un cititor, nativ al limbii in care s-a scris, gre~eala (sau modalitatea aceasta
textele slave, atunci dnd apar termeni de alte origini, precum primele exemple ale altemativa de notare) a avut 0 oarecare raspindire in vechile texte romane~ti176. In
seriei, este mai greu de sustinut ~i de demonstrat aceea~i ipoteza. Fara a exclude aceasta privinta, nu este de acceptat 0 opinie precum aceea emisa de Ion D. Tica-
definitiv aceasta posibilitate, probabil ca principala cauza a unei asemenea grafii ar loiu 177. Studiul textelor vechi nu demonstreaza ca scriptorii reciteau cele scrise,
putea fi cautata tot in cadrul fenomenului omisiunii nazalei. in acest caz, prin cea dupa care ar fi completat apoi prin suprascriere semne lipsa. Exista slove (01, M, H, C,
de-a doua parte a sa, grafia npEoIN.HrN.c8 ar putea intra in aceea~i categorie. Pe de alta p) a caror suprascriere inregistreaza 0 frecventa foarte ridicaHi, dar nu in urma unei
parte, situatiile in care nazala a fost notata ulterior, prin suprascriere, la umarul ius- revizii. Altfel nu soar inregistra, cu destul de multe atestari, situatii pre cum H4uoIE
f
ului (CB- 392/2, CV- 63 /12 etc.), arata mai degraba ca este yorba despre 0 corec-
(24113),KO~'fHEMN.HT8 (39119-20), rol'1co? (41120) etc • 178

tura necesara. Tot aici trebuie incadrata ~i 0 situatie precum cTpH.l,(432118) pentru 3.11.4. Dittografii. In alte situatii, care par a fi mai numeroase, scriptorul no-
strimpta 174 •
teaza semne in plus. Au fost corectate situatii precum: AOH3E8 (40114), dtiolHoIO (6/1),
Formele acestea grafice cer unele precizari. In primul rind, trebuie spus ca ele
nu sint simple accidente, de~i frecventa lor este destul de redusa la nivelul cncHTgpt$ (55/3), iccoIt$ (70/20) unde apar, in mod inutil, slove suprascrise. Frecvent
intregului text. Cum se observa, grafiile nu prezinta un unic tip de situatie ~i nici 0 apar slove sau silabe in plus, fenomen care este, in majoritatea cazurilor, exc1usiv
cauza unica a existentei lor astfel. Poate fi yorba despre lipsa unui [1)], caz intllnit ~i de natura grafica. Se inregistreaza astfel: CEnpE (42120), KEWEMHHTE (8/10),
mae
A It texte vec h·1175 , despre nenotarea unUl. [n] precedat de un sunet provenit din pN.CN.nt$HcEpN. (40/10), AHHHKdndAOKiN. (15115-16), liolN.HtA tU,EoIE (283/12-13), dlJddCT d
lat. c. Este greu de facut 0 relatie intre faptul grafic ~i cel de natura fonetica, mai (84/2) (pentru acest caz trebuie amintit faptul ca, uneori, scriptorul scrie intr-un
asemenea context -td-), pOdPCdd (220/13) (poate in relatie cu grafiile care contin
170 C azu I este'mteresant, d eoarece, d upa- d'Ittografie, Bratul comlte. gre~eala pe care mai inainte nu odd, in care sint implicate unele forme verbale), Cdt$At$KN. (236120), HElJEddMt$ (218/
o mcuse, ceea c~ arata cit de mari (din punctul de vedere al secolului al XX-lea) puteau fi oscilat iile in 18), oI8wMMt$ (280110), AEnEnTTt$lJE (30212), HMdpE (254118-19), dittografie datorata
asemenea cazun, faptului ca dupa primul .J. se incheie rindul, dar este posibil sa fie yorba ~i despre 0
171 AIn aces t caz, I '
a ngoare, .. d'P
se poate clli I amifil
I iii, cu toate acestea, este mai probabil sa fie yorba
despre dim Pamfilia.
172 Cratima nu marcheaza neaparat 0 taietura silabica, ci locul aferezei. Acest tip de gre~eala se
poate datora ~i deprinderii de a nota sub imperiul rostirii, vocal a velara fiind nazalizata. 176 V. Densusianu Istoria II, p. 84, Petrovici Nasalite, p. 90, Rosetti Istoria, p. 452-453. V. ~i un
173 F t I - • d .. I"
. ap ~ ca, .un nn mal J~S, ace a~1 cuvmt apare scris cu notarea nazalei " impune prudenta fata caz precum <h-HTl\"l\H (Dj XXXI) transcris in text cistitului, in nota de la p. 126 aratindu-se ca 0 "alta
de Ipoteza IUsulUi cu valoare [10]. Totodata, se mai adauga un argument la observatia ca Bratul nu leqiune posibila" ar fi "cinstitului"; am adauga ca nici varianta cu africata dura nu se exclude.
ave a obiceiul de a reveni asupra a ceea ce scrisese deja. ' 177 In Valoareafoneticii a lui /, in "Revista Critica" Ia~i, 1934 (extras).
178 De altfel, autorul exagereaza prin extrapolare ~i necorelare din punct de vedere temporal efec-
174 La p. 432/15 apare grafia CTP~, care confirma lectiunea de mai sus.
175 ' tele fenomenului in urma caruia in limbile romiina ~i latina, in anumite contexte, s-a produs elimina-
V., spre exemplu, CV-dA'hKdT~ (8v/4).
rea nazalei.
XCII
CODICELE BRATUL
T STUDIU FILOLOGIC XCIII

implicare a un.9.! factori de ordin fonetic, .f"'MdPE (254118), Epd gEHHTT~ (246/21- cum 4CE, .f );'I64d (201118), interjectia &44 (179/18), Rd4 (207118), d.4ddP,v, (134/2),
24711), 3HIlEIIEIlf (7/2), EIlIl\1l{ (351112), ddlldllT~ (355118), nd4ECEM~ .f"'~Il1.1, tCK,v,CE .,.. ISO
.k 44
r
(220/8).
(299/2), c$dndTd~ (368118), K~gHHETE (411/11) pentru cuvinte, IiHHEHEc$d4H (278/17) 3.11.5. Confuzii pe baze grafice. Avind drept cauza general a confuzia pe baza
pentru bine jaci, n,v,pHHHI.I,H (30414). imaginii grafice, mai multe subtipuri de gre~eIi se pot orindui intr-o categorie mai
Exista posibilitatea ca grafii precum: "'~Ilt$I.I,HHAt$CE (336/8), 4dlltcn¢l(pt$KdTEIIE larga. Unele gre~eIi se datoreaza imaginii grafice a slovelor, precum ~i a felului in
(385111-12), noX-oTE (388/2), Ct$c$\1I{IlET\1I{ (388/5), Kt$pt$C,v, (407/4) pentru cursii, care aces tea erau percepute din punctul de vedere al celui care trasa semnele pe
MOpt$I.I,HIlOP (415/4) pentru mor/i/or, TOMOHdTE4E (3 85/9) ~i altele sa se datoreze unei hirtie. Astfel de situatii se inregistreaza in: M1ipU (9711) pentru me(a)rse, r,v,HAtwTm
anumite implicari a pronuntiei, nu in sensul unui scriptor care silabisea precum 0 pentru gfndea$te-se (269/4-5), AlwKinH pentru de$chis-ei (172118)ISI, pre cum ~i
persoana neobi~nuita cu scrisul sau una recent alfabetizata, nici in sensul unei cazul izolat din M,v,PhT6pilla (25/5), pentru marturisia. Textul nu permite 0 lectiune
eventuale influente a situatiilor din limbile slave care cunosc fenomenul polnogla- marturie ia, iar 0 varianta fonetica cu r', marturieia, ar putea fi hazardata. Mai
siei 179. Astfel de cazuri reflecta mai curind oscilatiile unui nivel fonetic insuficient apar: .fHH4l14CT4 (321118-19), MHWIHH (275/4)IS2 sau in 4/1HU (33517), gre~eala dato-
de stabil din punctul de vedere al cerintelor fixarii sale in scris. Procesele fonetice rata la aceea ca slova 10 apare de~eori asemanatoare cu slova H, al doilea element
decIan~ate de analogiile operate de catre vorbitor, precum ~i de unele tendinte de fiind destul de slab notat; in .14: (65118), slova 10, trasata;1 a fost scrisa pentru
evitare a succesiunilor de consoane tind, pe de 0 parte, sa echilibreze la ni~elul diftongul io. in aceea~i categorie se incadreaza AP,v,4Il1CH (320/21) pentru drace$ti ~i
sistemului fonetic al Iim~ii cazurile in care astfel de succesiuni exista ~i prezinta n4IKHI.I,II.I,.(287/8) pentru plinget, I.I,HH6H1i pentru ginunea (245/20).
tendinta de a se inmulti. In acest context nu sint de neglijat situatii pre cum sJiirf-
Este mai dificil de judecat 0 situatie precum cea din CP, unde apare M'hHHAI.I,H. Termenul co-
matlsfljrmat, diirimatidiirmat, spre exemplu (cu implicatii complexe deoarece ge-
respunzator din CB este mfniiaci, acesta redind vsl. plKr.sTl4t 'E~.lTIa(KTEC;, qui irridet'. Este dificil
nereaza dar ~i intretin oscilatia, neintemeiata fonologic, ii/f), sau rostirile alternante, de aratat cu certitudine daca acesta este un caz de gre~eala de tipul celei aici discutate - gre~eala
mult mai putin deloc neglijabile ca fenomen existent in limbil, care se cIasifica sub datorata, probabil, "zetarului" -, sau un or cauze fonetice, deoarece nu poate fi exclusa posibilita-
categoria sincopelor. tea ca grafia sa se datoreze optiunii, sau neatentiei revizorului, intrucit forma care rezulta are sens
Dittografii se considera ~i situatiile in care titla apare in mod inutil: CK,v,HT,v, ~i este integrabi\a contextului (v. 2P III, 3). Din acest motiv, transcrierea nu ~i-a asumat responsa-
bilitatea "corectarii" posibilei gre~eli de ordin grafic, dar ~i-a asumat textul a~a cum este el.
(308/21), CKHHI.I,iH (22118) rp~H (88/2). Acest caz po ate fi ilustrat prin cuvinte care,
de obicei, poarta titla intrudt apar prescurtate. Aparitia titlei ~i dnd cuvintul este De asemenea, apar n.sllipt. (198117) pentru pa$terea 1S3 , lIEOl,IlTI (cv 58 v /4) pentru
notat in intregime indica gradul in care copistul devenise dependent de deprinderile lIEOLIITI. Fara a se confunda, prin felul in care se traseaza, cu slova K se as earn ana
sale.
foarte mult succesiunea ic, lucru u~or de constat at la nivelul textelor manuscrise
Un tip de dittografie care apare in cazul anumitor forme verbale de indicativ provenind din secolul al XVI-lea. in KP4H46 (268/2) avem totu~i a face cu 0 confuzie
imperfect atrage atentia in mod special. Acestea prezinta la final a succesiunea -dd. din care rezulta grafia cu K-. Tot astfel, ca 0 consecinta a felului in care se traseaza
S-a considerat ca, urmare a unei influente dinspre slavona, exercitata ~i prin inter- liniile, textele acestui secol pot prezenta 0 mare asemanare intre slovele 4 ~i 4, a~a
mediul textului slavon, scriptorul a notat in aceste cazuri nu 0 pronuntie, ci 0 norma in AU4C.HI.I,iH (34411), sau invers, in lIlM pentru cela (24/2), WH4d6 (38/16) pentru $i
grafica. De~i nu s-a optat pentru redarea acestei grafii, aici se semn~leaza ca ea a a lu. in principal, datorita aceleia~i cauze apar ~i altfel de grafii precum metatezele
fost. considerata nu ca rezultlnd din vreo gre~eala, ci din incercarea de aplicare a din lIHHI (44111; 29311) pentru nice, IC (328113) pentru CI, 4CKPiH (381121) pentru a
unel norme grafice. Astfel de situatii pot fi exempIificate prin: .flilldd (29/8; 17011), scrie, K\1I{WH (438/5), eventual ~i in AIH311'\6 (121/20) pentru Dumnezau, daca nu
MHHt$HddCE (84/20), gHHAEKddCE (83/9), .fg,v,l.I,dd (157 /9), .f~liddCE (20217-8) Add (17012;
173113; 206/1), rp,v,Hl3d (20112), n,v,pHl3d (202/2), c$,v,4dd (202118; 206111), dljHnTdd 180 Acest verb este 0 forma de infinitiv, lipsita de auxiliarul de viitor, omis probabil.
(21311 0). Din perspectiva mai sus enuntata, cazurile care urmeaza constituie ditto- 181 In acest caz nu trebuie complet lnlaturata ipoteza omisiunii unui c, caz in care transcrierea
grafii, extinderi gre~ite sau generalizari ale acestei norme ortografice, forme pre- core eta ar fi dqchibJe ei.
182 Pentru aceasta situatie se poate avea In vedere ~i 0 explicatie prin hipercorectitudine.
183 In textul slavon apare n.sCHOON., in CP: "pascindu-se ce e de Domnul", ceea ce ar putea indica
179 Probabil ca astfel se pot aduce explicatii mai aproape de realitate In multe situatii in care lntre
faptul ca despre 0 astfei de gre~eala este yorba in CB ~i nu despre 0 neintelegere. Pe de alta ~arte, nu
cele ~oua cons,?ane din cadrul succesiunii v + c + c intervine 0 vocala identica sau apr~piata cu ~ea de
este de respins posibilitatea ca Bratul sa fi luat aceasta forma ca atare dm manuscnsul pe care Ii copm,
pe pnmulloc. In cs apar astfel: nop(S4HIIOP(S (55 v/6), cn(Sp(SKh4lOHE (55v/8-9).
gre~e!ilor de acest fel fiindu-Ie supu~i nu doar copi~tii, ci ~i traducatorii.
..
I

I
XCIV CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XCV

cum va in acest caz Bratul s-a lasat in~elat de posibilitatea ocurentei, in text, ~i a succesiunea - nemaiintllnita - -t""-. Pe de alta parte, raportarea la sensu I cuvintului
respectivei succesiuni 184. Fara a exista 0 asemanare prea mare intre slovele K ~i H, se ar putea deschide calea unei noi interpretari. Daca, insa, este yorba despre verbul a
poate constata 0 grafie precum -tHTC'{'H1'.PIH646H (38617-8). In unele cazuri apar con- flgadui, cazul este notabil intrucit etimonul acestuia, magh. fogadni, avea ca sen-
fuzii datorate faptului ca Bratul pare a incepe cuvintul avind in minte 0 forma, dupa suri 'aufnehmen, empfangen, geloben, versprechen' 188, ceea ce ar fi 0 pretioasa do-
care noteaza 0 alta forma a cuvintului, ca in 441'.CT4 (37/3), unde el nu se mai corec- vada a piHrunderii maghiarismului in limba romfma cu ambele valori deoarece, cu
teaza, ori in H6 OpHI06HTHpl CI <$44H (276/19), unde are in minte 0 finala caracteristica acest termen, in maghiara, se exprima nu doar conceptul 'a promite', care este
slavonei (de~i aici se traduce HI Op1'.4106H TIiiOPOWH; mai jos cu doua rinduri acela~i secundar, dar mai ales 'a primi', ceea ce inseamna 'a acorda incredere', apoi 'a per-
cuvint apare corect). Datorita asemanarii grafice (rara, insa, a se exclude ~i un soi mite' In fapt, 'primirea' se petrece ca 'permisiune', urmind unei 'increderi acor-
0

de anticipare) poate aparea 0 grafie precum: ClliphqJ4qJI (325/13-14) pentru svir~a~te. date' (~i onorate). Uzul acesta n-ar fi singular: "Audzi, Doamne, dereptatea mea,
Un cuvint a carui aparitie ar putea rezulta dintr-o eroare de ordin grafic se inre- flgaduia~te rrugaciurea mea!" (ps.s, XVI, 1).
gistreaza in "ceartii intru obicnit" (381/3), unde se incearca astfel redarea vsl. o slova care apare in cel putin trei tip uri de situatii, rara a fi yorba des pre confu-
H4K4361Th llih WUHII4A. zii grafice propriu-zise, este "". Aceasta poate aparea inloculaltorvocale: rn TPEIl""p~
Sub Gal. IV, 8, unde AI prezinta: "ce dupa fire ce fiindu zeilor" este posibil sa (7/4) pentru intrebara, 4CK8'IT~P~H (41117-18) pentru ascultara-i, 4 40""P"" (117/5)
nu fie yorba despre 0 traducere gre~ita, doar despre 0 confuzie de ordin grafic, in pentru a apara, O""K""TUE (310/8) pentru pacatele, WC""H'&' till"" (287/19-20) pentru
urma ciireia sa se fi notat II pentru H, de unde deriva ce fiindu pentru nefiindu. osindea~te, unde s-ar putea admite 0 confuzie a iusurilor.
Gre~ita este, insa, traducerea din CP: "ceia ce den fire omeneasca nu sint". Faptul se Exista 0 categorie de gre~eli in urma carora apar slove de prisos. Situatia aceasta
poate datora dorintei revizorului de a incerca sa echivaleze 'nefiind zeu' cu 'fiind este oarecum diferita de cea obi~nuita, deoarece respective Ie slove apar inaintea sau
om'. dupa slova corect notata ~i dau impresia unei anumite nesigurante. In plus, pe locul
In prima parte a textului, scriptorul CB se manifesta ca ~i cum slova of ar fi al doilea, urmind notatiei corecte apar: IIH'"tIt"" (14/21) pentru limbi, 4W4"" (221118)
reprezentat 0 noutate pentru el. Inrati~area acestei slove este aici identica cu cea a pentru a~a, C~HT8"" (296/2) pentru sintu, 118KP~TOpiIOIIOp8 (285/18) pentru lucratori-
slovei A: ATPl6~p~ (7/4), ATp6 (7/6), Ao.I41'.,. (7/10), AT~ilO (325/18-19)185. In alte loru, poate ~i npH~CE (126/1). In plus, pe primulloc, caz in care ar fi yorba despre
situatii, slova A, de data aceasta, apare in pozitii care cer valorile la/, la/: <$ArAA6HTA
l86 o autocorectare imediata, apar: CT4""T8p"" (42/13) pentru statura, CO(HWC~ (23/21)
(319/4-5) pentru flgaduita , 4HHCTHTA (319/3-4) pentru cinstita 187 . 0 situatie care
merita 0 discutie aparte apare la p. 58116, unde se intilne~te 0 grafie precum pentru unsul, HE<$""U.""PHT8"" (284/16) pentru neja!arita, "'''''~H'''t (295/18) pentru
<$~r~A6Hp~CE in contextul "Ei amu, mergea bucurindu-se, de fata saborului, cii dupa mul!imea. Ilustrative in cel mai inalt grad sint grafiile CK4>HhT8118" (23/3), greu de
numele domnului Iu Isus <$~r~A6Hp~C' rara cinste a priimi". Verbul siavon astfel incadrat in una dintre cele doua subclase de mai sus, la rigoare incadrabila in prima
tradus este C"hOOA06HTH 'KaTa~ LOUY, dignum iudicare" corespondentul din CP fiind subclasa 189, ~i iSCP4i"""op8 (262/5), incadrabila in subclasa a doua. Prima grafie
spodobira-se. Dacii aceasta grafie reprezinta un exemplu al speciei aici discutate, reflecta norma grafica a textului (rara a exclude ~i posibilitatea realizarii, in vorbi-
este un caz care merit a toata atentia deoarece ar insemna ca este yorba des pre re, a succesiunii [sv)), dar contine ~i fonetismul care, foarte probabil, era cel curent,
deoarece era compatibil in cel mai inalt grad cu modul de coarticulare al Iimbii
romane. Cea de-a doua forma se datoreaza, foarte probabil, rostirii cu spiranta so-
. 184 Este posibil sa fie yorba despre 0 inversiune topica in "pina ~i la marginile pamintului", pentru
,,~I pina la ... ", sub 7/21, nesiguranta impunind urmarea fidela a manuscrisului.
nora. Aparitia slovei C ar indica, in acest caz, presiunea normei scrise, coprezenta
185 A - " I' ,
ceasta. reumre m ace a~1 cuvmt a ambelor slove in chestiune arata ca este yorba mai degraba celor doua elemente in cuvint fiind rezultat al lipsei unor norme in acest sens,
despre aproplere grafica data de felul particular in care, uneori, eel care scria trasa semnele.
0 raritatea cu care se corecteaza acest scriptor ~i lipsa mijloacelor de a face 0 corec-
186 Cu toate acestea, nu trebuie exlusa aprioric posibilitatea ca leqiunea sa fie jagadllita, deoarece, tura eficienta fiind evidente la lectura textului. Spre deosebire de grafia precedenta,
la p. 344112, se inregistreaza grafia c$.rh,46HT4. Aceasta s-ar putea datora cunoa~terii de catre scriptor acest caz este singurul care atesta rostirea cu sonora.
a etimonului maghiar.
187 Asemenea grafii ar putea fi ~i consecinta influentelor exercitate de anumite texte, precum
Codex Suprasliensis "copie dupa originale mai vechi bulgare~ti" (Slava veche ~'i slavona romdneascii, 188Vo Tamas sv.
p. 327; dupa A. Zacordonet, Curs de limba slavii veche, Bucure~ti, 1962, p. 77, textul in discutie apar- 189Daca se considera, pe baza numarului de ocurente predominante, ca norma textului este CK- iar,
tine secolului al XI-lea). 0
in acest caz s-a respectat aceasta norma, atunci grafia in cauzii i~i are locul Tn prima subclasa.
XCVI
1
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XCVII

3.11.6. Grafii determinate de rostire. 0 gre~eala care ar putea ave a la baza


cauze de ordin fonetic apare in g,v,HTco,'Th (2011), in dp¢!(rdp,v,CE (254118)190, sau in fiind taiata ~i rescrisa pe r. 22: ,fHC£ Se observa confuzia slovelor T ~i w, dupa
191 anticiparea acestuia din urma, apoi deprinderea de a suprascri~ pe c.
APd4iH (388/8) pentru dragii . Acest tip de gre~eala, care poate fi constatat, in
unele medii, ~i astazi este dificil de explicat dar se pare ca tine de rostirea care Mai greu de comentat sint grafii precum gOIilPS (7717) ~l ,fHWSWh (197/2) .sau
I rpOCE (26417). Acestea ar putea avea 0 baza in vorbire, dar este greu de exphcat
preceda cu put in momentul scrierii, ~i poate fi in relatie cu opozitia fortis/lenis.
'1'
patrunderea lor in scris, in momentul III ~ care se 0 b se~a-'lZO Iarea I0: 197 . De a~em e-
Aproape sigur datorata pronuntiei este 0 grafie pre cum rdMElalilE (15/6), poate ~i
c$HETOpHH (97/8-19)192. Cauze de ordin fonetic conduc ~i la grafii (care nu pot fi nea, s-a! putea ca temeiurile unei grafii precum. cK.lwnH (~3/8) ~a s~. ~fle Illtr:o
considerate mereu gre~ite) precum in AEHHd, c$dP,v, (39217-8), AHH, Hd4dCTd (206119), rostire. In aceasta categorie pot fi incadrate probabii ~l cele clteva sltuatll III care, III
f
·f","d~ (126/3)193, AHH.f4EP¢(339112), A.M'OPu,H (299112). Cum se observa, grafiile CV, se noteaza p pentru II, precum in c$pOdPt. (56'17), sau invers: IIhKlI'hMdu,H (65 /3).

aceslea sint mai degraba fonetice ~i ofera precizari privind asimilatia. Cu toate Este dificil de aratat dad are temeiuri in rostire 0 grafie pre cum ,fMHlICHOKh
acestea analiza lor in vederea transcrierii s-a lacut nuantat. Ambiguitatea domina (249120), pentru fn mijloc. . ..
grafia din H,v,n,v,CTSIaCTE (270/21) deoarece este mai probabil ca aceasta sa se o categorie aparte de grafii care doar la rigoare pot i?tra in ~ategona. aI~l
datoreze unor cauze de ordin grafic (deprinderea de a nota anumite succesiuni sau discutata ~i care nu trebuie considerate rezultate ale unor dlttografil.' ~ conshtUle
cuvinte), dar este foarte probabil ca ~i rostirea sa fi avut 0 anumita contributie la cele care reflecta tendintele de a nota cu rostirea cu acuratete fonehca. Astfel de
producerea unei asemenea gre~eli. notatii trebuie redate in'trucit, chiar dad ele coexista cu cele de tip fopetic ~i
Probabil ca tot aici trebuie prezentate ~i grafii precum c$PdTOiI (21113), din vo- afecteaza coerenta sub acest aspect, a textului, reprezinta 0 realitate. In plus,
pentru studiul lin'g~istic al oricarui text, ele reprezinta punctele cele mai. avansate
cativul Barba{i fra{i!, sau ",,v,TSPHc.iH (59/21-6011)194, care ar putea constitui, in de certitudine. In TOWdTE (162/9), MiHEH (35617), ori WMiHE (345116), alatun de WMHE
mod curios, exemple de analiza a africatei 195 . Exista cazuri in care am putea avea a (345/17), liiH¢!( (75/16), iwniHIaCK,v, (118110)198, cnScSMilaH (2119~, .din CB, avem a face
face cu notarea unor pronuntii reale, ni~te notatii fonetice a~adar, fie ca aces tea cu grafii rezultate din concentrarea copistului asupra pronuntlel sale, de asemene~,
provin de la manuscrisul copiat (caz mai putin probabil), fie ca ele apartin unui in CP (3/19-20): sa fntreba WHSII, unde contactul dintre [a] ~i [u] genereaza, prIll
copist ~ovaielnic, care opera modificari fata de textuI pe care il transcria lara, insa, acomodare a gradului de deschidere, 0 vocala rotunjita semideschisa.
a cunoa~te indeajuns norma
l96
. 0 gre~eala interesanta apare in ~~Hi:~ (324/20), ea 3.11.7. Alte gre~eli. In general, lectura atenta a Codicelui Bratul arata ca preo~
tul nu pre a obi~nuia sa corecltze prin taiere, ~terge~e sau rescriere . ~stfel ~e cazun
apar destul de rar: in WdMiHHII~ s-a inceput sa se scne forma de gemhv dupa care s-a
190 Caz In care se constat:! ~i omisiunea nazalei.
191 Ultima situatie ar putea avea la origine ~i cauze de natura grafica.
192 In acest caz, Insa, trebuie avut In vedere ~i polisemantismul verbului a Ii In acest text, care paradigmele cu care s-a tacut analogia, Inseamna ca este mai pr~b~bil ca formele.l~ discutie sa se I~­
putea avea, contextual, ~i valori precum 'a locui', 'a trai'. cadreze In mai multe categorii: omisiuni grafice datorate neatent1~1, notarea fonetlca ~ uno~ p~onunrl1,
193 Caz banal de precizare a timbrului nazalei, timbru rezultat In urma asimilarii de catre bilabiala oarecum "analizate", apartinlnd scriptorului, precum ~i reve'lin asupra unor grafil, tara ca aceste
urmatoare a finalei prepozitiei. procese sa Inlature rara unne semnul trasat initial. . . •
197 Cf. Ghetie Introducere, p. 25. V. ~i comentariile ~i interpretarea data de Manana Costmescu, m
194 Ultima situatie s-ar putea datora ~i unei simple dittografii, prin notarea unui c suprascris su-
Versiunile din ~ecolul al XVI-lea ale Apostolului. Probleme de filiafie ~i localizare, vol. Cl:., p. 1~7.
perfluu, precum In T~lO.H (313/13). eu toate ca avem a face cu 0 cercetare destul de amanun!ita, trebuie aratat ca, la p. 131-143, m anahza
195 Existenta tendinrelor de a nota sunet cu sunet este reflectata de grafia dHnC4 (cv- 60 v /13). care fenomenelor de limba care ar putea oferi indicii asupra localizarii textului, autoarea nu extr~ge
intra oarecum In contradiqie cu tendinta, mai generala, de a utiliza semnele pe care alfabetul Ie punea premise pe baza corelarii fenomenelor care apar In text cu ~.odificarile aduse a~estuia de ~atre scnp-
la dispozitia scriptorului. tor. De aceea, in ciuda efortului autoarei de a nuanta concluzl1 Ie, nu poate fi ocoht trase~l smuos (~en­
196 Cuvintele cu care s-a exemplificat ~i care apar In alte puncte ale textului ~i nu prezinta tru retinerile pe care Ie exprima 1. Ghetie, v. Originile, p. 194-195) pe care este putm probabil ca
fonetisme care sa ridice probleme. Este yorba des pre exceptii datorate fie traducatorului ori copistului manuscrisul sa Ie fi avut. .•.
anterior, fie preotului. lnsa, daca formele s-ar datora celui de dinaintea lui Bratui, teoretic, aces,a 198 Situatii de acest fel apar des In text nefiind yorba despre ni~te gre~eli, ci doar despre eZltan
trebui sa poata rezolva inconsecventele prin analogii, cu norma constatata de el ca fiind a textului, fie datorate unei norme nefixate Inca. in toate aceste situa!ii s-a transcris intocmai (ljIi4 = ~tia - 1117 -,
cu norma proprie. Daca formele In discutie slnt ale lui Bratul Inseamna ca urmeaza unei neatenrii. CKPHJa = scriia - 1118). La fel s-a procedat In cazuri precum 4/1lE (315/2) (slova lE este extr~m de rara In
intrucit situatile aces tea ,:int variate ~i Intrucit este nefiresc ca cineva care poate opera analogii textul romanesc, dar apare relativ frecvent In cel slavon), sau In 11101114 TN; (280/6), cazun care au fost
(capacitate Cli care trebuie sa creditam orice vorbitor), sa prod:.Jca formele .::a;(O ;cu se ;ncadreaza In transcrise aUe, respectiv maartii.
XCVIII
CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC XCIX

corectat prin taiere ~i suprascriere, in Kpt.A.E, taiat ~i rescris EH 3HCEP"" KptA t 199. La p.
scris, apoi se corecteaza prin notarea fonnei de feminin, c.a~ asemanator cu df3HGd
308/13 apare AEEotQl{, taiat de doua ori. Cele cinci slove fuses era scrise inainte de
(370/4), ori in ,fn""~iH (42/13). Probabil datorita neatentlel apare 0 grafie prec~m
copierea poI1iunii de text slavon care unna. Dupa ce, apoi, textul slavon a fost co-
"""foI(QI{HHAQI{ (9/8), ~i nu asemanarii modului in care incepea Bratul slovele H ~l K
piat, unneaza 0 virgula energic trasata, apoi partea de text romanesc, reinceputa in-
deoarece, in realitate, slova notata in mod gre~it, H, apare intreaga, corectarea
tocmai. Cazul poate fi interpretat ca dovada ca textul este 0 copie sau revizie ~i este
gre~elii efectuindu-se apoi. .
de presupus ca, la rindul sau, textul slavon tocmai atunci se intercala2°O. Catre ace-
Deprinderea de a utiliza slova E in contexte in care. apa~~a vo~ala [e], O~l vocal a
ea~i concluzie conduce ~i cazul de la p. 48, unde CKO este taiat, apoi se noteaza pre
[i] era notata printr-un E cu trema (pe care, in aceste sltuatll, coplstul 0 omlte), face
u~e seaate-te-varu, ceea ce arata ca s-a memorat textul de transcris, dar s-a inceput
sa apara numeroase grafii de tipul: dM""H,\OE (91115), 3HAHHA~E (l00/8), ~E (312/19):
in topica romaneasca, dupa care s-a revenit la ordinea din textul tradus.
rpE4EotOP (218/2) pentru grecilar, cu finala in e pentru i. Acest~ c~zun ~ putea fl
Probabil ca tot acestui tip de gre~eala i se datoreaza ~i prezenta unei grafii
corelate cu acelea in care apar corecturi prin modificarea unm E III H, III cazul l~
precum GptMEt IaCTE (9119) pentru GpEME f, din textul slavon. De data aceasta, care scriptorul s-a sesizat inainte de a trece mai depa.rte, ~i ~nde deprinde~ea (on
gre~eala este dub la, fie ca al doilea t ar fi avut de redat fonna nominala articulata, versiunea copiata) au detenninat, initial, notarea slovel E dupa care s-a foloSlt acest
iaste, ceea ce este mai putin probabil, fie ca acel t trebuia sa redea fonna verbala, semn spre a se nota H: 4(1HE (98/8), HHliMd (4712), KpEAHHU,EEH (61111-12), ~KPEA"Il~
dar copistul a incercat sa scrie fonna lunga. In 4p tPE (370/8-9) se inregistreaza (299120)202. Exista in acest text dteva situatii in care apare tre~a (se~n c~ Illsote~te
intercalat un semn greu de descifrat, care ar putea fi interpretat ca [ea] [e], dupa ce in mod obi~nuit grafemul i). Celalalt ~~p de modificar~ a a~~stel depn~~3en de a n?~a
slova unnatoare fusese notata, mai probabil dupa ce fusese scrisa ~i slova t, notata slova E apare in situatii precum: KEH'M~ (11~!12), I,IIHTQI{piotE ~16?~5! '~""A~"dPEotE
pentru ca Bratul ~tia ca are in cuvint ~i un t, dupa care a observat ca nu acela era (285/4)204, ",dMe'HH (4917), MEHE (64/7) ~i <$E40PEEH (372/13). Mat dlflCIl de Illte.rpret~~
locul sau ~i s-a corectat, caz asemanator cu cel din KEotUTEGpH, unde intre G ~i p, la sint grafiile n; Tpi (53/20), unde se poate crede c.a ~-a ~pcercat corectare~ unel grafll
umarul lui G apare un semn scris ulterior. U~urinta cu care corecteaza (atunci dnd petri in pietri. Mai multe gre~eli apar in HEApn.T""~""E~ (10/21). Dupa nen~tarea
i~i observa gre~elile) tine, in mod firesc, ~i de trasaturile slovelor, adicu de vocalei E ~i notarea intre consoanele n ~i T a unm patenc, apare "". reluat ca. ~l cum
asemanarile fonnale ale slovei notate in mod gre~it ~i cea trasata ulterior. Astfel, am avea a face cu un Il dur (ceea ce nu este imposibil, dar este Improbabll) dea-
cel mai u~or se reu~e~te in acest text sa se corecteze un ier (de regula pe cel mic) supra caruia apare 0 trema. Este posibil sa se aibii in ve?er.e, ~i pentru aceasta s!tu~­
transformindu-se in ~. Se inregistreaza astfel: M\(pH (48115), dlUmT"M~ (347/8-9), tie ca trema ar avea uneori valoarea de a transfonna III I semnul deasupra carma
,fU,EottI,lEM!>' (330114), nETPtf' (9/9). Alteori, se recurge la mici artificii, precum in: ~ta'tea205. In aceea~i directie pledeaza ~i grafii din CV, unde se inregistreaza
,fnhphu,~ (2f/8), qJ~'{~ (41f/8) ~i chiar Kp'EMdT~ (82v/4-5).
KEMdCEW{ (llOI19), MdPHtH (207115) (dativ, feminin, singular pentru adjectivul
mare), 4rf),U (26/3-4?Ol, aceste modificari fiind simple ~i u~or pennise de caracte- Neatentia a putut conduce la grafii pre cum AEot" (360/.6) pentru de la, sa~
risticile slovelor. TOTt4HHEKptE (366/3) pentru tatu cine cre(a)de, unde, probabIl, s-a notat un ", apOl

Mai vizibile ~i mai dificil de corectat sint gre~elile precum in: rpEwl/qJE (354/3), s-a dorit transformarea sa in ~, dar deprinderea altui duct a schimbat efectele 206 sa~
unde apare un .1 corectat din H, semn scris din obi~nuinta ca aparind des in sufixul un caz care i~i gase~te mai greu 0 explicatie pre cum HQI{ lEI'lO,""1a (40617-8). ProbabIl
verbal, in d4(M (319119), unde demonstrativul masculin pare a fi cel care urma a fi
202 Necorectat in KPEAEHHUd (30511), situatie care nu este singulara ~i In car~ a~.ar ambele fone-
tisme deodata, eel vechi ~i cel nou, Tara vreun alt semn ~i, In consecinta, Tara exphca!1l pentru lector.
199 Este interesant de observat in acest caz cum, la rescriere, apare numai slova iati in imperativul
203 V. ~i tremi~ (FA XV, 30). . .
verbului, de~i anterior aparuse E. Cum nu se po ate accepta un imperativ cu diftong, exemplul indica ~i 204 Acest procedeu de a transforma 0 vocala inLcu ajutorul unUl operator (trema), apare ~l cu ~lt:
egalitatea valorilor eel or doua slove.
prilejuri, precum In <$HHA~ (lIoan II, 19) sau in p.v.Kh (lac. V, I?), dar n.u .:e poat~ afirm.~ c~ de~h?a
200 V. ~i p. 429, unde scriptorul schimba instrumentul de scris ~i scrie cu negru (dupa cum era
siguranta ca Bratul il utiliza mereu in mod univoc. Dificultatea Illterpretam acestel notatll ville _~l dill
rindul, caci urma textul slavon), dar scrie In limba romana, apoi taie, dupa care schimba pan a ~i scrie aceea ca In toate aceste cazuri (cu excemia celui din urma), textul prezinta forme alternante, atlt cu E
cu ro~u, tot In romana, iara~i taie, In cele din urma procedind la a relua pana pentru cerneala neagra ~i
a scrie in slavona. cit, ~i cu H. Ca ~i In alte situa!ii, s-a considerat ca forma ultima, cea rezultata In urma modificarii, este
rezultat al unei optiuni.
201 Cf. grafia lIEOAE, din CP (12/7). Probabil ca asemenea grafie tradeaza, mai curind, 0 implicare a 205 V. ~i CB, 85/6. .
deprinderii de a rosti cu e, decit existenta unor cauze de ordin grafic.
206 Un astfel de exemplu ar putea intari, In mod indirect, ipoteza ea b nu ave a valoarea [u].
C CODICELE BRATUL SruDIU FILOLOGIC CI

ca grafia .UM,v,HtU. t (CB- 51/17) apare ca rezultat al unei confuzii pe baze grafice cutumei, ca forma preponderenta de manifestare a seleqiei naturale la acest nivel,
intre t ~i h, a~a cum ~i in CP apare scris Ellt pentru EIIh (20011). ramine singurul regulator, unul imperfect. Acest proces anevoios este marcat prin
Nu prea familiarizat cu termenul de origine maghiara, alaturi de formele co- numeroase oscilatii ale elementelor lingvistice, prin concurenta deschisa a celor
recte, Bratul noteaza MEplpEwtSrg' (114), MEPIpEpwtf (90/2); me~ter apare mereu astfel care pretind statutul de elemente ale normei literare ~i prin mi~cari ce tind spre
(206113,211/6, 283/8)207. coerentizarea sistemului. Ultimul aspect este unul dintre cele care nu pot fi negli-
Sint dificil de aratat cauzele exacte ale un or grafii din CP, precum cele care apar jate, intrudt procesul in discutie presupune, alaturi de actul seleqiei, unul de com-
pentru jurii-se (cu 4> pentru )1(, 10/20), junelui (cu A pentru H, 3217), razele (cu p patibilizare a elementelor selectate in vederea alcatuirii unui sistem. Totodata, este
pentru II, 187/12). Neatentia culegatorului a putut conduce la pastrarea unei gre~eli de subliniat ca intregul proces este lipsit de finalitate, ceea ce inseamna, inca 0
precum A¢'(r,v,HM'(1I (81/18) pentru ducfndu-l. data, ca la inceputuri el nu este guvemat de principii ferme.
4.4. Cele mai mari ~anse de a fi selectate Ie au, in mod obi~nuit, acele elemente
care apartin prin excelenta limbii romane ca sistem, mai cu seama cele care se pot
4. Concluzii constitui in nuc1ee ale sistemului, capabile sa coaguleze elemente supuse unar
reguli compatibile cu sistemul. Sansele cele mai mici de a fi selectate Ie au nu atit
4.1. Studiul comparat al celor patru texte, alaturi de alte texte ale epocii, precum elementele caracteristice in mod ingust unei anumite arii lingvistice, dt cele care,
~i analizele efectuate in paralel cu procesul de transcriere, evidentiaza, prin nume- sub diferite aspecte, nu pot oferi un plus de sistemicitate ansamblului ori nu
roasele situatii intilnite, ca la nivelul secolului al XVI-lea, normele limbii romane prezinta reale posibilitati de a se integra acestuia. Altfel spus, au mai mici ~anse de
din compartimentele fonetic, gramatical ~i lexical erau oscilante, de asemenea, a fi retinute acele elemente care ar impune sistemului un efort de reorganizare, nu
normele ortografice, care erau in curs de constituire. sint c;pabile sa aibii un aport de sistemicitate ori macar de substanta vital a necesara
4.2. 0 limbii care i~i creeaza aspectul ingrijit intimpina 0 serie de dificultat i sistemului.
date, in esenta, de necesitatea de a atinge un grad ridicat de coerenta intema. Com- 4.5. In secolul al XVI-lea, lara ca limba romana sa aibii unitatea afectata de
plexul proces, de obtinere a sistemicitatii la nivel superior, cuprinde 0 activitate de existenta unor deosebiri net trasate pe un domeniu continuu ~i care sa delimiteze in
selectie a unor elemente, din totalul celor existente in limbii, in vederea constituirii mod d~cis diferitele variante geografice ale acesteia, diferitele particularitati, rele-
unel norme.
vante la contactul dintre acele variante, au putut fi, mai mult sau mai putin con-
4.3. In primele momente, aceasta seleqie nu se poate opera pe baza anumitor ~tient, acceptate ca atare sau integrate de catre o alta varianta literara in formare.
criterii, intrudt nu exista un cadru general, favorabil inchegarii acestora, ci doar 0 Cu alte cuvinte, limba romana, diferentiata in sine printr-un proces de evolutie
multime de fapte particulare aflate in concurenta. De aceea, rolul modelului sau al natural, lipsit de aqiunea un or forte centripete ~i petrecut pe un domeniu intins, a
putut ajunge la dezvoltarea unor forme variate de manifestare in toate comparti-
207 Ipoteza poate fi intarita de faptul ca, intr-un text mult mai tirziu ~i mai elaborat, precum BB mentele limbii. Faptul acesta, insa, nu constituie 0 baza suficient de solida care ar
(Parimiile lui Solomon, Ill, 29) apare forma verbal a nu merijterijugui (cu prima vibranta, de asemenea, sustine diviziuni majore ale limbii romane sub forma mai multor norme cu caracte-
suprascrisa), alaturi de mqterijuguiaijte (Parimiile lui Solomon, VI, 14; 18), meijterijugirea (Epistola
catre efeseni, IV, 14), ceea ce ar putea arata eli familia termenului meijter a suferit oscila(ii in cadrul
ristici proprii in toate compartimentele limbii, la nivelul majoritatii elementelar
unui proces de adaptare mai indelungat. De aici se poate deduce caracterul mai degraba sporadic al fiecarui compartiment. Sub acest aspect, actiunea fortei centrifuge nu a putut ge-
contactelor dintre cele doua limbi (pentru majoritatea teritoriului romanesc), ceea ce genereaza nera mai mult dedt ni~te variante particularizate discontinuu, din punctul de vedere
ipoteza ca meijter a fost imprumutat, celelalte elemente fiind derivate pe teren romanesc. Oscila(iile al elementelor implicate, ~i variabile, din punctul de vedere al intensitatii diferen-
apar ca fire~ti nu atit datorita faptului ca vorbitorii erau con~tienli de provenien(a etimonului (sufixele
tel or. Conceptul 'norma literara', cu referire la aspectul literar al limbii romane
utilizate poarta, in mintea vorbitorilor, marca [+ maghiar]), cit datorita contextului fonetic. Faptul ca
succesiunea rij nu este una caracteristica romanei este principala cauza a anticiparii vibrantei. Probabil vechi, poate fi acceptat ca 0 abstraqie, in mod firesc lipsita de unitatea ~i coerenta
acesta este motivul real pentru care meijter nu prezinta 0 asemenea situa(ie. Dificultatea inlan(uirii particulare unor etape de evolutie avansate. Aceasta norma este abstrasa din forme-
celor doua sunete a condus, mai tirziu, la caderea vibrantei chiar ~i in punctul in care era etimologica. Ie de manifestare ale variantelor, in mod fatal diferentiate sub diferite aspecte, in
o forma precum merijteijug (BB, Fapte, XVII, 29; XVIII, 3) prezinta 0 dificultate de ordin articulato- diferite grade, la diferite nivele.
riu (uneori, in cadrul proceselor de adaptare la nivel fonetic, apar forme a caror producere este mult
mai dificila decit obstacolul ce a fost astfel ocolit, ori surmontat) dar reflecta complexitatea ~i carac-
4.6. Toti factorii aici schitati au putut genera in secolul al XVI-lea, prin actiunea
terul inertial uneori al mecanismelor de adaptare fonetica. lor, ni~te texte avind caracteristici generale comune, dar ~i particularitati distincte, a
ClI CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC cm

diror constanta ~i coerenta a pennis deducerea existentei unor variante literare fixata pe principii foarte fenne, dar prezinta ~i importante carente de conceptie ~i
delimitabile in diferite sensuri, texte incarcate cu numeroase caracteristici mai mult de principiu, cu repercusiuni in ceea ce prive~te funqionarea ei, atit ca instrument
sau mai putin oscilante. Fara a ignora aparitia relativ constanta a unor deosebiri, al culturii actuale, cit ~i ca loc ~i fonna de recuperare a culturii inainta~ilor no~tri.
trebuie evidentiate ~i elementele comune, precum ~i elementele de variabilitate fi- 4.8. Studiul comparat al textelor CB, CV, CP, AI ~i al altor texte apartinind
re~ti in cazul chiar al aceleia~i unitati. De~i se intemeiaza, in principal, pe graiurile
secolului al XVI-lea reflecta existenta, in desta~urare, a unui proces anevoios de
populare, pentru care este limpede existenta unor deosebiri suficient marcate, va- fonnare a nonnei literare romane~ti. Acest proces, lips it de modele interne precum
riantele literare in constituire sint mai degraba compatibile intre ele, doar in anu- ~i de aportul unor principii teoretice orientative, se exercita asupra unor elemente

mite puncte ale sistemului continind elemente pe baza carora se pot opera anumite insuficient selectate ~i insuficient inchegate in reteaua caracteristica unei nonne
delimitari, in cele din unna, reductibile la 0 singura nonna literara, incluzind literare. Din acest motiv, destul de multe dintre elementele prezente in textele la
aspecte variate, polimorfii, aflata in plin proces de constituire. care se face referire apar sub variate fonne, incarcate de povara oscilatiilor din
4.7. Nivelul grafic poate fi considerat ca lipsit de unitate (conceptul 'unitate' limba, in coocurenta cu alte elemente, concurente. Totodata apare fireasca, in
privit din perspectiva actuala), atit in ceea ce prive~te un text luat singur, cit ~i ca aceste texte, prezenta relativ masiva a elementelor care reprezinta reflexul unor
rezultat al compararii mai multor texte. Faptul acesta decurge, in primul rind, din modele mai puternice, apartinind un or lim~i avansate sub aspectul stadiului de edi-
starea de unitate a compartimentelor limbii, apoi din inexistenta unor nonne ficare a nonnei literare. Pe de alta parte, acest ultim fenomen a putut fi determi-
ortoepice ~i ortografice care ar fi caliiuzit scriptorul. La toate nivelele limbii, mai nant, nu 0 data, provocind, in ambele sensuri, reactii ale limbii, 'in ceea ce prive~te
ales la cel fonetic ~i la cel gramatical, apar grafii interpretabile ~i care reflecta, in atitudinea fata de resurse ale limbii care, initial, aveau mai putin ~anse de a fi selec-
principal, caracterul labil al nonnelor in fonnare, concurenta dintre fonetisme ~i tate sau a caror patrundere in nonna in constituire parea compromisa. In sfir~it, nu
fonne, influenta unor modele straine, din care decurg tentatii contrare de notatie: se poate neglija aici faptul ca acei traducatori ~i revizori se aflau in situatia de a
fonetica ~i fonematica. opera oarecum concomitent, in cadrul aceluia~i proces, cu doua sisteme lingvistice
In plus, trebuie mentionat ca lucrul la prezenta editie a obligat de multe ori pe diferite ~i pe care, se poate spune, Ie cuno~teau insuficient. Afinnatia are in vedere
autorul editiei la unele oPtiuni care pot parea subiective. Datorita unui complex de faptul ca, in adevar, limba romana pe care 0 utilizau ace~ti carturari era, de fapt, un
cauze, situatia este fireasca. Prezenta editie nu po ate servi de ghid celor lipsiti de aspect al romanei care, in mare parte, se plamadea ca varianta literara tocmai prin
cuno~tinte de fonetica istorica ~i de paleografie. Rigoarea ~i maxima consecventa actul traducerii. Era, a~adar) 0 nonna in curs de edificare, singurele fundamente
sacrifica limba. Unnarea exagerat de fidela a aspectului fonetic, sacrifica in m~d fiind varianta populara de la baza ~i, eventual, vorbirea celor mai instruiti, printre
inutil nivelul grafic, atit cit exista. 0 transcriere fonetica interpretativa, fidela textu- care se puteau numara traducatorul ~i, eventual, revizorul. In acest context, biling-
lui, vazut ca produs al relatiei dintre nivelul fonetic, dar ~i celelalte nivele ale lim- vismul care se producea la nivelul uneia ~i aceleia~i persoane (traducator, revizor)
bii, ~i complexul proces de notare grafica a limbii in scris, nu poate fi decit conducea in mod inerent catre diferite presiuni, inclusiv la nivel sintactic ~i lexical,
eclectica. De aceea, secventele de tipul e$i, muere, trebue etc., pot fi redate ca presiuni care nu i~i aveau punctul de plecare doar intr-o singura limba. Fie ~i numai
atare, fiind un punct in care respectul pentru nivelul grafic al textului nu defor- studiul unor asemenea traduceri, alaturi de cel al limbii documentelor scrise de
meaza realitatea fonetidi a limbii acestuia. Totodata, corectarea feluritelor gre~eli, catre romani in slavona arata ca, in primul caz, presiunile se exercita, mai cu sea-
evidente pentru cel care cunoa~te in profunzime un text ~i un secol, nu se constituie rna, dinspre slavona, respectiv dinspre romana 208 •
intr-un act de sacrificare a nivelului grafic - intrucit ele nu tin de acesta decit ca 4.9. Rezultatele la care limba romana literara a ajuns in secolul al XVII-lea nu
"patologie", prezentarea ~i studierea lor revenind unui paragr~f special al Studiului ar fi fost posibile tara eforturile la care s-a supus secolul precedent, ceea ce
filologic -, ci in unul de intelegere profunda a acestuia ~i de redare, pe baza acestei inseamna ~i ca 0 mare parte a muncii traducatorilor ~i revizorilor acestui secol -
experiente, a nivelului de limba al textului. care au lasat posteriHitii incercari pe portiuni reduse ale textului biblic -, fiind
In sfir~it, nu de putine ori, dificultatile intimpinate, care au obligat editorul la indreptata in directia transpunerii acelor continuturi in limba romana, a solicitat
concentrarea asupra mai multor chestiuni de fonetica ~i gramatica istorica, de
208 in mod firesc., In ambele cazuri, cu cit stiiplnirea celor douii sisteme lingvistice In contact este
ortoepie ~i ortografie, ~i acestea privite din perspectiva diacronica, au putut sa ne
mai pu!in avansatii (idealul ar fi ca sistemele In contact sii se constituie In mintea bilingvului ca douii
convinga de faptul ca actuala nonna literara romaneasca, prezinta nu doar serioase entitiili diferite, cu identitate proprie clar delimitatii), cu atlt mai mult predominii sistemul limbii ma-
oscilatii ~i inconsecvente din punct de vedere ortografic ~i ortoepic, ea nefiind terne.
crv CODICELE BRATUL STUDIU FILOLOGIC cv

limba conducind la evolutii accelerate, nu doar domeniul sintaxei ~i lexicului, ci ~i dentei limbii fata de modelul strain. Lucrul acesta se petrece, Insa, pe terenul unor
la nivelul compartimentelor inferioare ale limbii, precum ~i la nivel grafic. La nivel texte la al caror continut nu se putea ajunge decit pe calea oferita de ele. Cel de-al
lexical-semantic, analiza amanuntita a textelor comparate arata ca idiomul de doilea proces se refera la faptul ca ceea ce poate fi considerat ca servil In secolul al
traducere care se dezvolta - In amanunt, caracteristic fiecarui text In parte, XVI-lea, In secolul urmator reprezinta exagerari ale modelelor, acolo unde, de cele
reductibil, Ins a, la anumite con stante, principii de ordin general, care apaqin epocii mai multe ori, limba romana literara ar fi putut opera deja cu forme proprii.
- se constituie mai putin ca 0 consecinta a traducerii literale a celor tematori de a 4.11. La nivel lexical, servilismul reprezinta mai mult 0 impresie generata de
nu sminti textul sacru 269 , cit datorita imposibilitatii de a accede altfella complexele eclectismul evident, care se reflecta In felul In care se raceau astfel de traduceri
continuturi sintactice ~i lexicale, redate prin forme superior organizate, apte pentru (deoarece ar fi greu sa se vorbeaseli despre 0 conceptie asupra acestui act). Tradu-
un asemenea proces ~i care, ~i acestea, lipseau limbii romane. Tendinta (dar ~i catorul sau chiar revizorul oscileaza adeseori Intre traducere literal a ~i interpretare,
necesitatea) de a nu nesocoti, sub acest aspect, formele limbii de cultura din care se are dificultati In a selecta solutia optima ~i, In esenta, In a da coerenta ~i unitate
traduce ramlne manifesta In cazul anumitor pasaje obscure. Cu toate acestea, aspectului literar, care se edifica prin actul sau. Alteori, nevoia ori vointa de a evita
respectivele fragmente probabil ca se datoreaza mai curlnd momentelor - adesea repetitia ori chiar de a Imbogati textul duce la dezvoltarea de relatii sinonimice.
repetate in istoria procesului - caracteristice fenomenului asimilarii treptate a Este remarcabil faptul eli nu slnt rare situatiile In care traducatorul sau revizorul
formelor care vehiculau acele continuturi conceptuale complexe. Momentulln care roman opteaza con~tient In favoarea traducerii prin serii sinonimice a cite unuia ~i
limba este capabila sa genereze forme proprii cu ajutorul carora sa acceada la aceluia~i term en slavon, des reluat In textul de tradus.
respectivele continuturi va fi cel al maturita!ii autosuficiente. De fapt, caracteri stica 4.12. Traducerile In limba romana a textelor religioase din secolul al XVI-lea
unei limbi situate in inferioritate din punct de vedere al mijloacelor sale de pot fi considerate ca prezentlnd anumite caracteristici prin care se situeaza Intr-o
exprimare ~i al capacitatii de a cuprinde notiuni complexe ~i aflate in contact cu categorie identificabila pe baza anumitor trasaturi comune. Pre cum In cazul celor-
limbi superior organizate este tocmai urmarea apropiata a modelului, forma de lalte limbi, ~i In limba romana se pot constata manifestari ale Imbinarii cerintelor
manifestare a procesului de transfer fiind imitatia. Faptului ca imaginea acestor date de respectarea textului religios, necesitatea de a urma anumite tipare existente
continuturi, reflectata In limbi particulare, precum greaca sau slavona, constrlngea, in cadrul modelului lingvistic ce asigura accesul limbii romane la textul sacru,
In actul traducerii, la formarea unui instrument de exprimare asemanator perfec- aparitia con~tiintei superioritatii modelului cult ~i a dorintei de edificare pe aceasta
tionat - ceea ce aducea cu sine fidelitatea imitarii plna la asimilarea modelelor -, i baza a unui aspect literar romanesc, necesitatea ca textele ~i continuturile sa se
se adauga acela ca ea constrlngea catre aceasta imitatie ~i datorita neputintelor unei difuzeze in rindul publicului largo Acest ultim aspect, conjugat cu inexistenta unui
limbi de care nu doar Dimitrie Cantemir, dar chiar ~i Veniamin Costachi, ori Ion aspect literar propriu limbii romane, face ca, in procesul de edificare a normei
Budai Deleanu, mult mai tirziu, se vor plinge. literare romane~ti, sa nu poata fi copiat modelulliterar slavon - 0 imposibilitate, de
altfel -, ci doar sa se Incerce a fi adoptat, pe fundamentul solid allimbii vii.
4.10. Cladita pe limba graiurilor, limba literara va fi nevoita, In drumul catre
In ciuda barierelor geografice, politice, socio-culturale ori de alta natura ~i a
atingerea scopurilor sale (~i, In fapt, In propriul proces de constituire) sa se Indepar-
variabilitatii naturale a limbii, limba romana vorbita pe teritoriul dacoroman a
teze de acestea. Imposibilitatea abandonarii totale a graiurilor, intr-un proces prea
evoluat de-a lungul timpului rara a se scinda. Strabiituta de diferite ~i numeroase
brusc de edificare a normei literare, tine ~i de comunitatea de origine cu acestea ~i particularitati regionale (care pot crea, In cazul In care se identifica unitatea cu
se manifesta mai ales prin retinerile care apar fata de cadrele pre a strinse ale 'uniformitatea', 'monotonia', 'identitatea (dintre aspectele diatopice, diastratice,
modelului strain. Evolutia aceasta nu a fost destul de Inceata pentru a nu aparea chiar diacronice) perfecta' cuforfmilarea), adica variabila, vie, evoluind necontenit
Inca din secolul al XVI-lea semne de autonomizare, dar nici destul de rapida pentru Intre propriile limite, limba romana s-a aratat toleranta fata de prezenta diferitelor
ca, In secolul urmator, sa dispara complet un anume servilism. Exista aici doua variante intr-un sistem generos, dar lips it de un caracter proteic ori polimorf. Dife-
procese: In secolul al XVI-lea, dificuItatile limbii In a asimila anumite modele, apoi rentele reale dintre texte slnt, mai curind, cele generate de indivizii care Ie scriau,
cazurile In care apar obscuritati reprezinta, In fapt, forme de manifestare a indepen- In sensul fie al urmarii apropiate a modelului fumizat de graiul local - uniformizat
doar de Intllnirea cu litera ~i cu cerintele textului tradus -, fie al ocolirii particula-
209 0 buna parte din scrupu\e\e cu care pornea \a drum Hieronim, mai bine de 0 mie de ani mai ritatilor Inguste ale graiului local, conjugat cu eliberarea pe hlrtie a limbii romane -
devreme, disparusera in mod firesc. De aceea, se poate crede cii binecunoscuta comparatie a lui Lu- sistem comun tuturor romanilor, diferentiat doar la nivelul unor zone punctiforme
ther, care apeleaza la imaginea unui izvor, are, in adevar, un alt sens dedt acela de indemn in a urma din diferitele compartimente.
slugarnic 0 limba careia limba vernaculara tocmai incerca sa i se substituie.
SIGLE SI BIBLIOGRAFIE eVIl

DR = "Dacoromania", Buletinul Muzeului Limbii romane, Cluj,


1920-1949
GS = "Grai ~i sufIet", revista Institutului de Filologie ~i Folclor, Bucu-
re~ti, 1923-1937
LL = "Limba ~i literaturii", Bucure~ti, 1955 ~.u.
LR = "Limba romiina", Bucure~ti, 1955 ~.u.
PLG = "Probleme de lingvisticii generala", Bucure~ti, 1959 ~.u.
Rosetti Melanges = Alexandru Rosetti, Melanges de linguistique et de philologie,
Copenhague- Bucure~ti, 1947
Sigle ~i bibliografie l RRL = "Revue roumaine de linguistique", Bucure~ti, 1956 ~.u.
RS = "Romanoslavica", Bucure~ti, 1958 ~.U.
SCL = "Studii ~i cercetiiri Iingvistice", Bucure~ti, 1955 ~.u.
scst ="Studii ~i cercetiiri ~tiin!ifice", Ia~i, 1950-1969
SLLF = "Studii de limbii literarii ~i filo1ogie", Bucure~ti, vol. I, 1969, vol. II,
1. EditH ale Bibliei 1972, vol. III, 1974
TCLP = "Travaux du Cercle Linguistique de Prague", 1-8, Prague,
B. Jer. = La Bible de Jerusalem traduite des textes originaux C... ) par B. et L. 1929-1939
Hurault, J. Van Der Meersh, Paris; 1994
B. magh. = Biblia C... ), Budapest, 1976
B.Ort. 3. Editii de texte
= Biblia ( ... ), Bucure~ti, 1968
N.T. Cath. = Noul Testament, tradus ~i adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal, Paris, 1975
N.T. eng I. = The New English Bible New Testament, Oxford, Cambridge, 1961 AI = Apostolul Iorga, In Nicolae Iorga, Cateva documente de cea mai
Segond = La Sainte Bible traduite sur les originaux hebreu et grec par Louis veche limbii romdneascii. (Sec. al XV-lea ~i al XVI-lea), In AA XXVIII
Segond, avec les paralleles chaInes de references, notes explicatives et CI905-1906), p. 99-115
commentaires de C.I. Scofield, Paris, 1989 BB = Monumenta Linguae Dacoromanorum. Biblia 1688, vol. I Genesis,
Vulgata = Novum Testamentum Graece et Latine. Textum graecum post E. Ia~i, 1988, vol. II Exodus, Ia~i, 1991, vol. III Leviticus, Ia~i, 1993, vol.
Nestle et E. Nestle C... ), Stuttgart, 1984 IV Numerii, Ia~i, 1995, vol. V Deuteronomium, Ia~i, 1997
BB 1988 = Biblia, adecii Dumnezeiasca Scripturii a Vechiului !ji Noului Testa-
2. Publicatii periodice ment, tipiiritii intiia oara la 1688, in timpul lui $erban Vodii Cantacu-
zino, Domnul Tiirii Romiine~ti, retipiiritii dupii 300 de ani in facsimil ~i
AA = "Analele Academiei Romiine", Bucure~ti, 1880 ~.u. transcriere, cu aprobarea Sfintului Sinod ~i cu binecuvintarea Prea
ALIL = "Anuarul de lingvisticii ~i istorie literarii", Ia~i, 1966 ~.u. Fericitului Piirinte Teoctist, Bucure~ti, 1988
AUI = "Analele $tiin!ifice ale Universitii!ii «AI.I. Cuza» din Ia~i", seC!. III, BB 2002 = Biblia 1688, editie intocmitii de V. Arvinte, I. Capro~u, AI. Gafton,
1957 ~.u. Laura Manea, N.A. Ursu, 1a~i, vol. I, 2001, vol. II, 2002
AUT = "Analele Universitii!ii din Timi~oara", seria $tiin!e filologice, 1963 CB = Codicele Bratul Cmanuscris)
~.u. cd = Coresi, Carte cu inviitiiturii (1581), pUblicatii de Sextil Pu~cariu ~i
BIFR = "Buletinul Institutului de Filologie Romiinii «Alexandru Philippi- Alexie Procopovici, vol. I, Textul, Bucure~ti, 1914
de»", Ia~i, 1934-1945 Cipariu Elemente = Timotei Cipariu, Elemente de limba romdnii dupii dialecte !ji monu-
BL = Bulletin linguistique, pubJie par A. Rosetti, Bucure~ti, 1933-1948 mente vechi, In T. Cipariu, Opere I, editie de Carmen Gabriela Pamfil,
CL = "Cercetari de Iingvisticii", Cluj, 1956 ~.u. Bucure~ti, 1987
Coresi, Tetraevanghelul tipiirit de Coresi. Bra~ov, 1560-1561, comparat cu Evangheliarul
1 Au fost mention ate aici doar acele scrieri des citate sau care au influentat concepti a autorului lui Radu de la Miinice~ti, editie alciituitii de Florica Dimitrescu, Bucu-
asupra prezentei cercetari. re~ti, 1963
CVIII CODICELE BRATUL SIGLE SI BIBLIOGRAFIE CIX

CP = Texte de limbii din secolul XVI reproduse in facsimile ingrijite de I. 4. Atlase lingvistice ~i diction are
Bianu, membru al Academiei Romane. IV. Lucrul Apostolesc. Aposto-
lui tipiirit de diaconul Coresi la Bra$ov in anu11563, Bucure~ti, 1930 = Atlasul linguistic roman de Muzeul Limbii romane din Cluj, sub
Crestomafia limbii romdne vechi, Volumul I (1521-1639), alciituit de Emanuela Buzii, conducerea lui Sextil Pu~cariu, Partea I, (ALR I) vol. I, Piirlile corpului
Magdalena Georgescu, Alexandru Mare~ (coordonator), Florentina omenesc $i boalele lui, de Sever Pop, Cluj, 1938
Zgraon, Bucure~ti, 1994 ALRh = Atlasul linguistic roman de Muzeul Limbii romane din Cluj, sub
CS = Codex Sturdzanus, Studiu filologic, studiu lingvistic, editie de text ~i conducerea lui Sextil Pu~cariu, Partea I, (ALR I), vol II, Familia, Na$-
indice de cuvinte de Gh. Chivu, Bucure~ti, 1993 terea, Botezul, Copiliiria, Nunta, Moartea, de Sever Pop, Si-
CV = Codicele Voronefean, editie criticii, studiu filologic ~i studiu lingvis- biu-Leipzig, 1942
tic de Mariana Costinescu, Bucure~ti, 1981 ALRII = Atlasul linguistic roman, de Muzeul Limbii romane din Cluj, sub
DI = Documente $i insemniiri romdne$ti din secolul al XVI-lea, text stabi- conducerea lui Sextil Pu~cariu, Partea II, (ALR II), vol. I: A. Corpul
lit ~i indici de Gheorghe Chivu, M. Georgescu, M. Ionitii, AI. Mare~, omen esc, boale ($i termeni inrudili) B. Familia, Na$terea, Copiliiria,
Alexandra Roman-Moraru, Bucure~ti, 1979 Nunta, Moartea, Viala Religioasii, Siirbiitori C. Casa, Acareturile,
Documente privitoare la istoria ora$ului Ia$i, vol I acte interne (1408-1660), editate de Curtea, Focul, Mobilierul, Vase, Scule, de Emil Petrovici, Si-
loan Capro~u ~i Petronel Zahariuc, Ia~i, 1999, vol. II acte interne biu-Leipzig, 1940
(1661-1690), vol. III acte interne (1691-1725), Ia~i, 2000, vol. IVacte Bailly = A. Bailly, Dictionnaire Grec-Franr;ais, edition revue par L. Sechan
interne (1726-1740), vol. V acte interne (1741-1755), Ia~i, 2001, et P. Chantraine, Paris, 1996
editate de loan Capro~u CADE = I.-Aurel Candrea, Gheorghe Adamescu, Diclionar enciclopedic ilus-
DRB = Documente romdne$ti reproduse dupii origin ale sau dupii fotograjii, trat, Bucure~ti, 1931
I. Bianu, p. I, tomul I, fasc. 1-2 (1576-1632), Bucure~ti, 1907 CDDE = LA. Candrea, Ovid Densusianu, Diclionarul etimologic al limbii
Gaster Moses, Crestomafie romdnii, texte tipiirite ~i manuscrise (sec. XVI-XIX) dialectale romane. Elementele latine, Bucure~ti, 1914
~i populare ( ... ), Leipzig, Bucure~ti, vol. I-II, 1891 Chantraine = Pierre Chantraine, Dictionnaire etymologique de la langue grecque.
GN = Graiul nostru, culegere de LA. Candrea, O. Densusianu, Th. Spe- Histoire des mots, Paris, 1983
rantia, vol. I, Bucure~ti, 1906 Cihac I = A. de Cihac, Dictionnaire d'etymologie daco-roumain. Elements la-
Hasdeu Bogdan Petriceicu, Cuvente den biitrfni, editie ingrijitii, studiu introductiv ~i note de tins compares avec les autres langues romanes, Francfort sIM, 1870
G. Mihiiilii, I-III, Bucure~ti, 1983-1984 Cihac II = A. de Cihac, Dictionnaire d'etymologie daco-romane. Elements
LEGI = Legi vechi romdne$ti $i izvoarele lor, vol. I, Pravila Moldovei din slaves, magyars, turcs, grecs-modeme et albanais, Francfort sIM,
vremea lui Vasile Lupu insotitii de izvoarele sale, de varianta munte- 1879
neascii fntrupatii in indreptarea legii lui Mateiu Basarab, Bucure~ti, Constantinescu N.A., Dictionar onomastic romfnesc, Bucure~ti, 1963
1912 DA =Dictionarullimbii romane, Bucure~ti, 1913-1949
Dictionarul elementelor romdne$ti din documentele slavo-romane (1374-1600) (red. res-
LIT.COR. = Liturghierul lui Coresi, text stabilit, studiu introductiv ~i indice de
ponsabil Gh. Bolocan), Bucure~ti, 1981
Alexandru Mare~, Bucure~ti, 1969
Dictionarul enciclopedic al Bibliei (trad. Dan Slu~anschi), Bucure~ti, 1999
MOXA = Mihail Moxa, Cronica universalii, editie criticii insotitii de izvoare,
DLR = Diclionarullimbii romdne, serie nouii, Bucure~ti, 1965 ~. U.
studiu introductiv, note ~i indici de G. Mihiiilii, Bucure~ti, 1989
DER = Alejandro Cioranescu, Diccionario Etimol6gico Rumano, Laguna,
PO = Palia de la Ora$tie 1581-1582, text-facsimile-indice, editie ingrijitii
1958
de Viorica Pamfil, Bucure~ti, 1968
Ernout-Meillet = A. Ernout, A Meillet, Dictionnaire etymologique de la langue laline.
PS.H = Psaltirea Hurmuzaki, transliteratie, prefatii ~i note de C. Ciuchindel,
Histoire des mots, Paris, 1932
Bucure~ti, 1979
Etymologicum = B.P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae. Dictionarullimbei
PS.S = Psaltirea scheianii comparatii cu celelalte Psaltiri din sec. XVI $i istorice $i poporane a Romanilor, 1. I-IV, Bucure~ti, 1887, 1889, 1893
XVII traduse din slavone$te, editiune criticii de I.-A. Candrea, Bucu- Gesenius W. Hebrdisches und chalddisches Handworterbuch aber das Alte Testament, von
re~ti, 1916 (pentru trimiterile la Studiullingvistic, la Indice ~i a Text).
-, Leipzig, 1825
S-a consultat ~i ed. I. Bianu, t. I, Textul fn facsimile $i transcriere, Bu- Liddell & Scott = A Greek-English Lexicon compiled by Henry George Liddell and
curesci, 1889 Robert Scott, revised and augmented throughout by sir Henry Stuart
Varlaam, Cazania (1643), editie ingrijitii de J. Byck, Bucure~ti, 1965 Jones, with the assistance of Roderick Mckenzie ( ... ), Oxford, 1996
,
CX
! SIGLE SI BIBLIOGRAFIE CXI
CODICELE BRATUL

Mihiiilii Dictionar = G. Mihiiilii, Dictionar allimbii romane vechi (sfir$itul sec. X - ince- Dicu1escu Constantin, Originile limbii romane. Studii critice - Rezultate noua, in AA XXIX
putul sec. XVI), Bucure~ti, 1974 (1906-1907),p.513-673
Miklosich = Fr. Miklosich, Lexicon palaeoslovenicum-graeco-latinum, emenda- Driiganu Nicolae, Istoria sintaxei, Bucure~ti, 1945
tum et auctum, Vindobonae, 1862-1865 ELR = Sextil Pu~cariu, Etudes de linguistique roumaine, Cluj-Bucure~ti,
Pa~ca = Stefan Pa~ca, Glosar dialectal, Bucure~ti, 1928 1973
PEW = Sextil Pu~cariu, Etymologisches Worterbuch der rumiinischen Spra- Friincu Geneza = Constantin Francu, Geneza limbii $i a poporului roman, la~i, 1999
che l. Lateinisches Element, Heidelberg, 1905 Friincu Limba = Constantin Francu, Limba Cazaniei lui Varlaam in comparalie cu
Scriban = August Scriban, Dictionaru limbii romane$ti, la~i, 1939 limba celorlalte cazanii din secolele al XVll-lea - al XVllI-lea, SLLF
Tamas = Lajos Tamas, Etymologisch-historisches Worterbuch der ungari- III (1974), p. 47-80
schen Elemente im rumiinischen, Budapest, 1966 GO = Ion Ghetie, Alexandru Mare~, Graiurile dacoromane in secolul al
The New Bible Dictionary, London, 1962 XVI-lea, Bucure~ti, 1974
TROW =H. Tiktin, Rumiinisch-Deutsches Worterbuch, Wiesbaden, 1985 ILRL = Istoria limbii romane literare Epoca veche (1532-1780), de Gheor-
Viciu Alexiu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului roman din Ardeal, in ghe Chivu, Mariana Costinescu, Constantin Francu, Ion Ghetie (coor-
AA XXIX, (1906-1907), p. 59-163 donator), Alexandra Roman Moraru ~i Mirela Teodorescu, Bucure~ti,
1997
5. Lucrari teoretice ~i aplicate Iviinescu Istoria = Gheorghe Iviinescu, Istoria limbii romane, la~i, 1980
lviinescu Problemele = Gheorghe Iviinescu, Problemele capitale ale vechii romane literare,
Arvinte V., Studiu lingvistic asupra cartii a cincea (A doua lege) din Biblia de fa Bucure$ti in BIFR XI-XII (1944-1945), p. 1-412
(1688), in comparatie cu ms. 45 $i cu ms. 4389, in MLD V, p. 1-69 Iviinescu Storia = Gheorghe Iviinescu, Storia delle parlate popolari e storia delle
Arvinte V., Studiu lingvistic asupra cartii a doua (/e#rea) din Biblia de fa Bucure$ti lingue letterarie, in "Philologica", II, 1972, p. 5-25
(1688), in comparatie cu ms. 45 $i cu ms. 4389, in MLD II, p. 1-51 Iviinescu Studii = Gheorghe Iviinescu, Studii de istoria limbii romane literare, editie
Arvinte V., Studiu lingvistic asupra cartii a patra (Numerii) din Biblia de fa Bucure$ti ingrijitii ~i postfatii de AI. Andriescu, la~i, 1989
(1688), in comparatie cu ms. 45 $i cu ms. 4389, in MLD IV, p. 1-44 Kelemen Bela, Cu privire la valoarea fonologica a litere/or chiri/ice, in CL IX (1964),
Arvinte V., Studiu lingvistic asupra cartii a treia (Preotia) din Biblia de fa Bucure$ti p. 183-186
(1688), in comparatie cu ms. 45 $i cu ms. 4389, in MLO III, p. 1-41 LGR = Gheorghe lviinescu, Lingvistica generala $i romaneasca, Timi~oara,
Arvinte V., Studiu lingvistic asupra primei carti (Facerea) din Biblia de fa Bucure$ti 1983
(1688), in comparalie cu ms. 45 $i cu ms. 4389, in MLD I, p. 47-119 Meillet Introduction = Antoine Meillet, Introduction a l'etude comparative des langues
Biilan loan, Limba carli/or biserice$ti, Blaj, 1914 indo-europeenes, Paris, 1924
Biirbulescu Fonetica = Ilie Biirbulescu, Fonetica alfabetului chirilic in textele romane din Mihiiilii Studii = George Mihiiilii, Studii de lingvistica $i jilologie, Timi~oara, 1981
veacul XVI $i XVII in legatura cu monumentele paleo-, sfrbo-, bulga- Munteanu Stefan, Vasile Tara, Istoria limbii romane literare (secolele al XVI-lea - al
ro-, ruso- $i romano-slave, Bucure~ti, 1904 XVIII-lea), Timi~oara, 1972
BOLR = Ion Ghetie, Baza dialectala a romanei literare, Bucure~ti, 1975 Munteanu Stefan, Vasile Tara, Istoria limbii romane literare. Privire generala, Bucure~ti,
Bernstein S.B., Gramatica comparata a limbi/or slave, trad. G. Mihiiilii, Bucure~ti, 1965 1983
Bogdan loan, Scrieri alese, prefatii de Emil Petrovici, editie ingrijitii, studiu introductiv ~i Omagiu Iordan = Omagiu lui Iorgu Iordan cu prilejul implinirii a 70 de ani, Bucu-
note de G. Mihiiilii, Bucure~ti, 1968 re~ti, 1958
Chivu Gheorghe, Alternanla AI' - AI in textele vechi romane$ti, in LR XXV (1976), Omagiu Rosetti =Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, Bucure~ti, 1965
p. 181-185 OR = Alexandru Philippide, Originea Romfnilor, la~i, vol. I 1925, vol. II
CIG = A vram Andrei, Contributii la interpretarea grajiei chirilice a prime- 1927
lor texte romane$ti, in SCL XV (1964), fasc. 1-5, Bucure~ti, 1964 (ex- Pascu Stefan, 1storiea literaturii $i limbii romane din secolul XVI, Bucure~ti, 1921
tras) . Petrovici Unitatea = Emil Petrovici, Unitatea dialectala a limbii romane, in SOT,
Costinescu Mariana, Biblia lui Luther, unul din izvoarele Apostolului coresian, in LR p.90-103
XXVIV (1980), p. 127-138 Philippide Principii = Alexandru Philippide, Principii de istorie a limbii, in Alexandru
Densusianu Istoria = Ovid Densusianu, Istoria limbii romane, editie de 1. Byck, Bucu- Philippide, Opere alese, editie Ingrijitii de Gheorghe Iviinescu ~i Car-
re~ti, 1961, vol. I-II men Gabriela Pamfil, Bucure~ti, 1984
CB
[Spunerea la Faptele apostolilor]
Aeeastea dirti Luerarea Apostoleasdi ziee-se, insa toata Luerarea
Apostoleasea tinu eela ee spusu-le-au, iaste Luea Evangh.elist, an-
tiohianin, amu, era eu gintul e vraei-i eu mer~te~ugul. Imbla eu
apostolii, mai virtosu eu Pavel ~i ~tia ~i adevar seriia'. Spuserii
cum ingerii podmirii Isus ~i na-

CP
Spunerea. Lucrul Aposto!esc, serisu e de Luea Evanghelist, dupa
ani multi de munea Domnului.
Aeeaste'a earti Lueru Apostolese eheama-se, insa toate Luerurile
Apostole~ti tinu-se, spus iaste, de Luea Eyanghelist, antiohianin,
amu, aeesta ruda-i, vraei me~ter~ugu lui. Imbla eu apostolii, mai
virtos eu Pavel ~i ~tiu ~i adeverit serise. Spuse cum ingerii luara
Isus, inalta-se

1 Fragmentul Muratori sus\ine ca Luca este autorul celei de-a treia Evanghelii,
precum ~i al Faptelor apostolilor. Informatia se aflli ~i la Tertulian, Irineu, Cle-
ment Alexandrinul, precum ~i in alte texte ~i la alti autori din secolele II-III. Plin
de sensibilitate (FA XX, 18-38) ~i dotat nu doar cu darul observatiei, dar ~i cu 0
capacitate de filtrare care ii permite sa atinga un anum it echilibru superior (FA
XXVIII, 4-6), Luca, martor ocular (FA XVI, 10, II, 16; XX, 5, 13; XXI, I etc.)
ofera cititorului un text limpede ~i convingator. Aici se afla ~i una dintre cauzele
pentru care, in toate textele studiate, Faptele apostolilor, in comparatie cu Epis-
tolele, reprezinta un text mult mai bine tradus, reflectind un grad mai ridicat de
intelegere, nu intotdeauna datorat continutului propriu-zis. Luca era din Antiohia
~i, probabil, fusese convert it prin actiunea ciprio\ilor ~i cirenienilor risipiti in Uf-
rna prigoanei de dupa martiriullui Stefan, precum ~i prin activitatea lui Bamaba
~i Pavel (FA XI, 19-24). Asupra profesiunii de medic a evanghelistului, cel care
da marturie este insu~i Pavel, (Col. IV, 14) alaturi de care Luca a mers cu fideli-
tate pina la capat. De altfel, multe dintre intimplarile din partea a doua a Faptelor
sint enumerate ori amintite pe scurt in Epistolele paulinice.
1
CB
Ita-se Domnul ~i cum fu varsarea Svintului Duh, intru Rusalii, ~i
spre apostoli ~i spre toti ceia ce fost-au aciia, ~i de tocmirea Ma-
t~iei intru al ludei loc vinzatoriu ~i de tocmealele a ~apte diaconi
~1 de alegerea lu Pavel ~i cite chinui ~i cite feacera ciude apostolii

pt
f:'~:,'" ,'".',
cu ruga ~i cu credenta lu Hristos, D Apostoliloru numel[ e] [Ia]
[s]tntu acestea: Simon ce zicea
'''''"JiI
.' ',:
CP
Do.m~ul ~-a~ fost varsarea Sfintului Duh, intru Rusalii, spre apos-
toh ~1 spre cme fusease atunce aciia, tocm[ea]la lu Matie in locul
Iudei vi[nza]toriul ~i tocmeala a ~apte d[iaco]ni ~i alesullu Pavel
(, . ,) ~e-au muncit ~i cite-au (,',) de apostolii cu rugaciu(,.,) dinta
lu Hnstos, Apostohlor numele Ie sint aceastea: Simon, zice-se

CB
Petru ~i Andrei, fratele lui, lacov ~i loan, Filip ~i Vartolomea, To-
rna ~i Matei Vame~ul ~i lacov lu Alfeov ~i Simon Cananit ~i luda
lacovl ~i Matia, insotitul cu cei unsprazeace, ~i de tocmirea diiaco-
.. 11 ...... /

IHr{'r'" HAI1t1rfH !'PA'f"hH"O. lIIu.tnM"


.f.~A'''; Mt\!<"1 • ,,,,,Will,
iW4'NtU" if,II~IlL~' nilor ~i numele la sintu aceastea: Stefan, Filip, Prohor, Nicanor,
Timon, Parmena, Nicolai. Dupa acia luat fu Pavel, ale sui vas, Ale
~~~I;'~' ·.~!.,b· q:,fIAf1n-nh, Mf:o.WI\OMtH . acestora, apostolilor seamnele ~i ciudele ce feacera
th':,i:"':"
"'t"' _
[:f~':
,-t
pwo/aw' ,.tOM"'A~"'r" , . "
"
..t~"MHrrrA" ,./.(\',", :.1\' ~, ,',f" '·.~1HII.'\' CP
,.." I "r..."., t .
Petru ~i Andrei, fratele lui, lacov, loan, Filip, Vartolomei, Toma,
JAI<UIH"AA~.J....fW{j!i""~"'fi-': ·;\1···. i,!(r.'
....... I '"t-',....,., . ,:' ~,: Matei Vame~ul, lacov a lu Alfei ~i Simon Cananit, luda a lu lacov
"t.,MOMbKt\H4HH·
r'O I ,.. .," /
'fln'" Ji7' <'it \'
... •

~i Matia, incetit catra unsprazeace, E tocmeala diaconilor, numele
IO\f~1\ 'AI~UB"II' r~r;"':,(,'~' (('.~!; '. 'HM'" le sint aceastea: Stefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena,
m:t-: A, nrWHlf"'fHM"'" Id€~HIitM'ti~f,~: Nicolai. Dupa ace~tea luat fu ~i Pavel, vas ales, Ace~ti apostoli
1Jl1I~'\,1"i~~ ( ' i " t. ."",.~ (.It; ;.::f"··~'t't· seamnele ~i ciudesele ce-au Iacut
... , l t..~ •

Of,rhOftfft?Kff',itU(O"A.' t:.. ' ICC! ,:;. ..t.


H- r' 4.. "~II
I1MtNt1t)f,rt'"ACI H 'fiJ~:.'·~
,"
;';1,'.'
(
.:C .,
, w·
.~

_~~/~~ (" .':ft4<m • . 'mE ~<1" .r


,+.'A ·4>IIAHtTftJlt:¢. I • nroX~fl ' i ("',

:T~(l.i·': ' rtHI(~NO .r-~!; .~'jJ 'TT"HMONh'


rrn~A' (
. "
n"fMfH4"
"
f(,'('! ~. NHI<0.14'"
- /
Tl oCfnf i',inTb li~ ,(TI<\ aT, tl~P.\ ,.
i' II" .-A-
i
M"h\(IlC~' '" :,~{fl,~.{l·,"~ ({'(i
'":)C .. ~ "..I '"
"::, cff*.4rr1!!!()A·StiA~trf'<I
'(
i1 . . H)hH4j(t6TTT80fHw~'i<;'I1. \.;: j" r:Clp'\
~ ,
4" t:'l if 'f.
,

,I't, (, . , ' ( ,:" r1: l!!:, 'r J.' ~ 'if


CB
'! • sintu aciastea:

CP
sint aceastea:

",

l
,""~:<
,
.. . CB
[Faptele apostolilor]
, ~':.iIl"~""'" I lIntiiu, amu, cuvintu feciu derep-tuti, 0, Teofilii2, de carele ince-
pu Isus a face ~i a invata, 2pina la zilele cealia ce pori-

CP
I Intiiu fec[iu] cuvintu de toate, 0, Teofile, 0, de cealea ce incepu a
face Isus ~i a invata, pina in zua ceaia ce incepu

~/ ~ ~

>ft1l1HHflV;·me lH
, II -..., ,,/ • tf""'w r

'trMh ~ no CF(ToM:l€ ~;1t1(.ro-i\ il~()"" 2 Misteriosul Teofil, pe cit se pare amic al lui Luca, pentru care acesta scrie 0
., .- ~ I ,... .c- II carte, ~adar destinatarul principal - cel pu\in aparent - al Fapteior apostolilor,
~.Hfi\:lf''''t1\ 'NE -n A' ~1iI ' 'tNAd5f1 ft~"'E ar putea fi un inalt personaj al Imperiului. Ipoteza ar fi sprijinita printr-o constan-
P'rtf· VilAS""', cf· i.:·.~·.; ~ .. .. ,·:{·,:t ta a scrierii. Dintre toate textele neotestamentare, acesta este, de departe, cel care
- -, - , • r:><;~.. :~ face referirile cele mai numeroase ~i frecvente la diferite contacte ale apostolilor
t~6~~r£O(A06 o(lrpB~ f·",o~lii/; cu autorita\ile Imperiului. Reprezentate sub diferite forme ~i aflate la diferite ni-
vele, situate in diferite zone ale Imperiului, autorita\ile se manifesta fa\a de noua
O..,H.JCPHAt' !."it.q' K'AAA""·· . religie ~i fata de agentii ei, cu toleranta, cu simpatie sau chiar cu increderea care
a,l'lfmOl' <pr'i:i-(J -:·I~UI.~Cl(j '{Iff I duce la convertire. Dupa cum Isus predicase cerind sa se acorde Cezarului ceea
ce-i apartine, apostolii vor continua spiritul acestui indemn. Atitudinea autoritati-
-tHLtPH{: h' U M~* ~ tI4'ft~nb ,T lor va fi in consecinta. dintr-o anumita perspectiva, inca mai toleranta decit in
~H"'ttior~':I"!H , r ;'~·'f.~f;i'1m~ i vremea lui Isus, Fata de gestul lui Pilat, atitudinea de nepasare ~i u~or dispret a
l .,.. II
lui Lucius lunius Gallianus, fata de gilcevile religioase ale evreilor, reprezenta un
4'f=1.-i'tf lll :,:; i £L1'\.""- f,0NfrO/1\f pas inainte, Simetric, cea care se va radicaliza va fi atitudinea evreilor, care pre-
~ 't:,4noatf,.)i.-t,,4rt~r&0A"A zinta coerenta intema prin intransigenta falii. de membrii sectei eretice, Nu sur-
prind intrigile care merg pina la a sustine ca noua religie se opune Cezarului (FA
(,'lTtHMb .... Tf'A.'i'A..'\\t :: . to -f'Jf.\ ~!i" "i~~;;M~ XVII, 7) - singura cale pentru ca reprezentantii acestuia in teritoriu sa ia masuri
iii .... ! contra noii religii -, intrigile deghjzate (FA XV, I) sau incrincenarea evreilor din
Antiohia ~i leonia (FA XIV, 19), In acest sens, este semnificativ faptul cii. Pavel

I
~y sufera prigoana din partea neevreilor doar in doua rinduri (FA XVI, 19; XIX, 25),
.,
cind Ie afectase interesele economice!
,
I 5
,.. ••" ... 4L
, ,-... ..
.«', ,I...... / -1
CB
• nei apostolilor eu Duhul SVlntu ~i de eeia ee alease, Inalta-se
n'KdnAtJ.HAo.l 1('tir~'k<,,1hl K· "q"-1\f~ 3de-naintea lor ~i puse de sine~ viu, dupa ehinul sau, intru multe
~ rAIU.~1~~HH}" TTp.f('; NHA1H,1' ~ • Uti-(: }. seamne in patruzeei de zile, iviia-se lor ~i graiia eeia de Imparatiia
·- "~~"'!E.4k:·"" f\N("{~.!JbCE-d' fH"~rrr~ Domnului. 4Si eu nu~i mincindu zieea lor de lerusalim sa nu im-
,,\~ ~ "no cm.taHU~ t~H' /J~no,rrrrA6'\ ' parta-se, ee ea a~teapte ragaduita Tatalui "Ce auzit-ati de la mene,
ea loan, amu, botezat-au eu apa, e voi a va boteza ~i aveti eu Du-
N ~'( 40 fM'& 'W £-fl q..: (( f; ~ Ci' ;'f~' ,', t a-i;;')..o hul SVlntu, .
y 'It: - ./ 'I~ ~L "~HI H •
! ~,' L. H~C" cllb'
Orr ,.r.. S-hA.1HWS ':I"rlf'1A-\
If '" I

'\ m( tq~,;:re. (~Al"c1t. c'7M.AH1'-.'TTlfP~ CP


~i Invata apostolii eu Duhul SVlntu, ee-i alease, ~i sa Inalta lnain-
~ t,,( ~ "'"D. ' r,..n" t~f);r;,1'1~~f r):;; 1~;Jzt 8Arlro tea lor, sa pus a pre sine viu, dupa ehinurile sale, intru multe seam-
-:: t 'fM1~A4t"oMf!\~lU.l1"mlf'~IF.,.. j',., J:le, patruzaee de zile ~i sa arata lor de Ie grai eealea ee simtu de
c' I' A
!i~Kt-\(1: '~6~ flli1f'f£t;f''i 1 'H 1'. :(:' { 'r.!\~~, lmparatiia l.ui Dumnezau. Si eu nu~ii minea ~i-i invata pre-n~ii
r ;'.\.~ ~~'rt\, 'M' HCblfHMH M~.\nOt\rt"'~ " "De lerusahm sa nu va despartiti, ee a~teptati juruirea Parintelui,
eiaia ee ati a[u]zit de la mene, ea loanu, amu, iaste de boteaza eu
B"AilHHM~z:r'~f'M4"HAb 'I'H ~;(A\ 'lliH,\': apa, iara voi Yeti avea a boteza eu Duhul Sventu,
:;; , J..{!',""
_\oct p "
'~
• -
,.. 14,'
,.,...." ~
U " ' ....
- ", ." '{,
,"" ' ','
~ . tl,\
f.~'
« ;. ;
", H~'{' rt" ," .. , ~l!',', 'M)rrH w..-rli:modAIt'iE
,/ f •

w"lH' tt ... :; _ ,Hit r ~:"~,,.,,~. HI'??! •

.
". IT' I
~:i iF!~. \ ,{ I ~""\CAJ.\U!l\crrrfiJ,"tr1t •
.. ..'"
'l~".h "'It (rh~ L.!~ " ,: .\h"-\ r«: t' /1\1,,0 i~·1 NNlI
Of~o'~~'l(TTl M~~~'( m1t66l"1 0}f. '/~ .>,-)wtlr7" .
.;\\), ;;O';l\".\'l,~~' 1; .... ('1rrh~1J";;:f\tK~k
"", - . r-,
.
9

mH(~ :'HM).rnfaXOMbC,m,IMJo: '2:C()h .'IT

[. ~",'" u, i'.'· W'f4Ml_d "(~f \' {(",rrr'\..


' '

=
CB
nu dupa multe zilelor aeestor", 6Ei, amu, adunara-se,lntrebara elu
f1'fh~Mff';5Jn~~ICM'~XhlTr""'H"6
graindu: "Doamne, au intru vara aeeasta toemi-veri lmparatiia lu
.. ,<4.,
'
....' . ~ A ~ /~....
lsrail?" 7Zise eatra-n~ii: "Nu voao iaste a inteleage vremilor ~i
Amf 'i;i11HA.tAO' ~'(f(mo" l.l N&'".. lOrn [a]nilor, eealea ee Tatal puse intru al sau despus, 8ee lua-vreti vir-
<;~w::-w~, bln,4W~-1X"'fr(Jm!pE 'EI~ tutea de~tinsului, a Svintului Duh spre voi ~i fi-mi-vreti marturisi-
tori intru lerusalim ~i intru toti iudeii ~i-ntru samareii plna ~i la
J\J\.\~4f'~H~fME ",: er "-f'~ l~' A~, rJL marginile pamintului". 0
ii~!s ~"~ lflt .e1,~~ ~o (~, oY"mp~ h1~W H1F
&I..fl "CAM: fH'<'tt; ,'" m~~, f.il.f,1.:'1'r;gJ! ,Tl1Q CP
I~KlH~fI fn ~,F ¥, I , ". q.u. r!..~~}~J. nu dupa multe zele aeeastea". lara ei, deaea sa stringea, sa Intreba
onul eu altul de graia: "Doamne, au intr-aeesta an vei sa toeme~te
HH • "!Hfi-t.rnt·f"'1~;,;rll(' t1"6(\UJ(-€'f'd~~
Imparatiia ere~tineasea?" Si zis[ e] eatra-n~ii: "Nu iaste voo dat a
I\:;'{m~ &prkMfrt4t1A.f~~ Ilf~ 60,«(..\,:. ,/(t'fFt., inteleage vreamea ~i ai eeia ee au toemit Parintele eu putearea sa,
!:~Lt.fAitf} ffJ'~M 11:'( _~.l t1J' fA3· t~~f ee luati putearea Duhului Svintu pre voi ~i sa-mi fiti martorie in
t.:J1\
hQOAo",", "JUt 60tItW!,"'~'mH .Y~:,r·(f lerusalim ~i intru toti, jidovie ~i in Samariia ~i toema ~i pina la
svir~itul pamintului".
J I'.
m~",rn.\ .. ,1:( ~(t .. , f• ,,,.,;,:'O.:;:\tl;,
A' 'L,c,- L "
...~:,.', r(~.• L4

ttlf-np' ttM.,mHf1A~I1A~lLlk".Y~ 'f~{f


'~~..~Ji~E1m~~lcrrt, f~~~':r-:(,-t:~ (. CmJ\1Y'
f'lX O\Pf':\SH . q ([ 1 ~ .,~,,,:'~'!, i \~elf"t
'6011' ii1i~f'lf mHMHC4t'l'tIIH€~4ifpT~~rt,
lIJ.t( ~,.
J. H /A J " "i', ,. '"!' ,), ~ "-~f' ~ '11 -;, ',,/""'
-1.~
!. "(" '. ':

''- 1\ t- ''''{"..
. . .:. _ <"

',... '. '


.
rr:f~ I E ~,U'\b • HBlolte tk , M"" &~ H 11 CA,t\c\
~IH iU/i.-(\TC1~\. ~ ::HJ'" ('~'r ~f~ 1 lli..;l'd,".
I

<,W.ME I{', \ f,~~t~onO("~Hrt.c<fMAlI' . ;


n~N"" !UftAI~M t'::f' ,; II • i~ [:':.J..' ~t: I(C

7
CB
9Si aceastea zise, previndu ei, luo-se nooru, podmi elu de la ochii
lor. IOSi ca previndu era spre ceriu mergindu elu ~i adeca, barbati
doi, nainte stindu intre ei intru ve~minte albe, I 1ceia ce ~i zisera:
"Barbatii galilee~ti, ce stati previndu spre ceriu? Acesta Isus, ce
inalta-se dintru voi spre ceriu, a~ijdere veni-va in ce chipu viizut
elu mergindu spre ceriu". 12Atunce intoarsara-se intru Ierusalim

CP
Si aceastea deaca zis[eJ lor, pravindu ei, sa luo la ceri ~i on nuor
cuprinsa-I pri-nsul dent[rJu ochii lor. Si cumu era pravindu ei la
ceri marg[in Jdu el, adeca doi barbati statura inaintea lor intru ve~­
minte. albe, ce ei~i gicea: "Barbatii Galileiului, ce stati de cautati
la cen? Acesta Isus sui-se den voi la ceri, a~ijderea va veni in ce
obrazu-I vedeti el ducindu-se la ceri". Atunce intorsera-se intru
Ierusalim

CB
:' r- de la magura ce zice-se Eleon, ceaia ce iaste aproape de Ierusa-
,

'r~~~!~ .E.!.l1'~f~~~4,:'1f<;H.,~ \ lim a simbeteei aibindu cale. D I3Si cindu intrara, suira spre co-
ma:nic iuo era lacuindu Petru ~i lacov ~i loan, Andrei ~i Filip' ~i
~(~~ffl', f.\lf\~..~ S':'~~.I fc (MA ',,"ri~ !Yfftffl
roma, 'Yartolomeiu ~i Mateiu ~i Iacov lu Alfeu ~i Simon Ziloe ~i
~nto'<l(n~ ~6!!.~f.t1M~. (t..li"Omd'fL\-t rk <~ f1: . .
Iuda allu Iacovl. 14Ace~tea toti era rabdindu cu un suflet, cu ruga-
:"n~m.lt.· .\('l\&'EmH:H )~HA~~Y,(''''"f' 1<0 'G/{(i' • c.iiunile ~i cu rugarile, cu muerile ~i cu Maria, cu mum a lu Isus,
/11.........<1- -r '" ~
H~f""8AffH.l"J OLUf :U1Htc: ~tf~ ~({[;4;;i,.. ~ ~,', l' I,
CP
Bbt.,H6°~~ ~"rOft1f1~"'" OfH'P", , ~J[r~ den codru ce se chema Eleon, ce iaste aproape de Ierusalim, de 0
I<'OA~4ft.t~<'· H,,~*,rr:rA,'" 'n~~S"HB4"'~ simbata au cale. D ~i cind vinera, dusedi-se la casa unde era de .Ia:
cuiia Petru ~i Iacov ~i loan ~i Andrei, Filip ~i roma, Yartolomel ~I
~f"U...lft~· A~H<GrHttt10r' nEmt~t Matei Iacov a lu Alfei ~i Simon Zilot ~i Iuda a lu Iacov. Ace~tea
..... "1<' 086 ~ H;""; nIL ' 1T4mp~' .wlthil( 06A~lUH toti er~ de rabda intru un suflet, cu ruga ~i cu rugaciunile, cu mue-
"nim .·~ti&df:H
, 4t1AH ,"f'O • . -4~(Uff"U;
_ Ir
~ / rile ~i Mariia, muma lu Isus,
. :.tHt1t1nlt. oW" +OM4 . B Ae..,mM6MfH MA
Jf!f1ifj·.i ;ii~wl~.;-1 ~ H~ . RA,mOAtlMfH.
. ulf1MA.A.~ WH 141(W81l"
" '" " ' ,
f;Q , , I ..
'r"
4:"<l/...f >I.'~
'~~MO!"b 5H
"tl'f"" -,W..H (H~Ort"? ~J1(1 mit .
.' i~r!1A.1~'<~8"h.' ~H U"I"7~- A"")('A!..~OK/U.
'~1J"flli1"'Am::~Tr~h n ELJI f ,~I1H"'O~ UJI1 ~ '.
A'Ulprfi mO'1 ri • .c- ~ 4 P'" b(t,..K f1~)(: ,~·>t"rA\ .
c¥'t,t1ErP! - ~Am60",HMMffi'tMJ. 'K¥r~~
"1'~H""E, tllHK~i~lftfl\f' C~*trl4MIf'HMA
f~·.;f..M.tm.f;~~ US~ ":~i',HAf~_~HI<''-M~
f'~I«MYM4. AYt (Oy- IH1bfAmttAHro
.' Zelolii, probabil cei mai pUlin rad.ical.i fala de .cre~ti~is."?, ~Iaturi de alte facliuni,
I
J
. precum fariseii, Taceau parte din Bisenca cre~ttna pnmltlva.
CB,
"" ~
~i cu fratii lui. 0 15Si intru zilele acelea sculii-se Petru in mijloc de
.' / • ... ...... ;#1 r--... ,....,.". --.

wtt'<!r4-fA~;'H'~' I~~~ 4nA •.,H~fJ~IlI'4CM\ ucenici ~i zise - era niirod cu numele impreunii ca la 0 sutii ~i doao
'(1t-~~"Otprk'Y'''rttfM/<.It .Cliff. ·1JJ.~~fl'fY zici -: I "Biirbati frati, cade-se se sfir~ascii-se Scripturiei ce main-
.;~~~~ "tEArt" cl<'~~Cf JTfnr~6 /f\~l. te zise Duhul Sfintu cu rostul lu Davidu de Iuda, cela ce fost-au
purtiitoriu celora ce prinserii pre Isus. 17Cii numiiratu era cu noi ~i
1"l\l"~'1Jf~"t ~r1H'I'H J ~H<If(!.:.. i'j"~fH4rO. luo soartea slujiriei ace~tia. a 18Acesta, amu, ci~tigii satu dintru
~HmH~11<!rn1'l~/(OJ ,~/< 'Er.t· N;?\ pretu l nedir[e]ptiitiei
fc;1{~j(~'(~fA' 7~nffOr~:", I(~A~JJ,~, CP
L,U.f1t'rO"t.I~f1,{H' M~*"£r"~' ~ i'''fIl., . ~~ cu fratii lui. Si in zilele aceastea stiitu Petru in mijloc de ucenici,
4~',~fALf~' ~".wfC '(O';'t4mHa~~c4 / ZlSe - era niirod cu nume impreunii ca la 0 sutii ~i doao zeci _:
"Biirbatilor fratilor, cade-se sii se sfir~ascii Scripturile ce mai
.~,,~. ~""t J H(~tA#,4~"'~,e'5f!nm){ de-nainte zice Duhul Sfint rostului lu David de Iuda, fost-au pur-
f~ , Elkt r:!ff~' f' f7;f~ ~ma.'1!!rCrrrH tiit?riu celora ce prinserii Isus. Ca fu incetit cu noi ~i luo soartea ~i
sluJba aceasta. Acesta, amu, ci~tigii sat den pret nederept
. ~&""~M4Htfm~ ~Htft1;fOy '~rtmk""~
l(~O(rrO"'b" Ak""r7aM~ i.J '~(),(f'frtJ;"awHI1
i'"
a~~. €M&Ui'~, '~f,'Or"'~Jlfil4"'/~O
Ctrr4{, Tt§ ~Crr JF...m.!l'#. 'tfA"fA'tfrTfHtf'eEflk,
J

ltft I(~' ~"'~ntH'I't rI~Ji~f!IfH,ftH' 1(,1rtoy~~


~4mS, <i:f41(.OYHOH, '!.PP ,€ m,'*rt fll f:l "",V

~Hii~C'ft..o '~AVc.J, COp m1, CI\Y*"t;'~


,H4'fW i'.\ :+-rr;,t. ME'~. Orb;-ocm.?P'~.1 :
~.o\O' ~Etm4~'~H'=~'(4m~
t.JM/~t;~1 rtf~fAfJfH/~)f••:r(1HA\~'~ff1fOr J

tf~t1 HfrTl{f)f..~ "'-f It· H N H.ttt.lllalSJ. • ",oil;


10

CB
~i cu fata in josu fu, crepa pre mij~oc ~i .varsa-se tot~ maruntai~l
luiu. 19Si inteles fu tuturoru vietonlor dmtru Ierusahm ca se Zl-
ca-se satul acela cu ale sale loru~ limbi Alcheldamului, acesta zisu
Satul Singelui. 2°Scrie, amu, intru Cartile Cintarilor: Sa fie curtea
lui pustie §i sa nu fie vietori intru elu ~i Vliidicia lui sa priimeas-
ca-o altur. a 2ICade-se, amu, de ce~te ce adunatu-se-au cu noe,

CP
~i josfu, sparse-se pre mijloc ~i se viirsarii toate matele lui. Si in te-
les fu a tuturora cine lacuiia intru Ierusalim ca cheama-se satul
acela pre a lui limba Acheldama, acest cuvint Sat de Singe. Scrisu
e, amu, in Cartea Psalomilor: Sa fie curtea lui pustie ~i sa nu fie sa
lacuiasca intru ia ~i Despusullui lua-l-va altul. Cade-se, amu, sa
se adune cu noi,

4 Ps. 69 26· 109 8. in PS.S, sub 68, 26, respectiv \08, 8, apare: "Fie curte loru
pustinie' ~i isatel~ lorn nu fie eire se vie", "Se fie dzilele lui miei, ~i piscupia lui
se preimesca altu".
11
CB
3$i ivi-se l~ry. i~Piirti~ul lim?ilor ca focul, ~izu spre unul ce-
ne[~]cu ~e el . ~I Implura-se tot I de Duhul Sfin\u ~i incepurii a griii
c~ alt~ 1.I[m]bl, cum Duhul deade lor a vorovi. Era intru Ierusalim
vleton lU.dei6 biirbati buni go vi tori de toate limbile ce sintu pre
suptu cenu; ~ u~de fu gla~ul ace la, ad~nii-se niirodul ~i mestecii-se.
E dec a aUZira cite unul cme~ cu a sa hmbii graindu-~i ei,

CP
$i ~e ivi l~r liI!lbile impiirtite ca focul ~ezind in~i~i cine~i de el ~i
se Imp lura totl de Duhul Sfint ~i incepurii a grai intr-aIte limbi,
~um. Duhul dedease lor sii riispunzii. Era intru Ierusalim lacuitori
I~del, biirbati dulci-govitori den toate limbile cite-s pre supt ceri;
~I deca fu acest glas, aduna-se gloata ~i se mestecara. Ca auzirii
cite unul cine~i cu a lui limbii griiindu-~i lor,

CB
7mira-se toti ~i ciudia-se graindu clitra sine~: "Au nu ace~tea to\i,
ace~tea sintu ceia ce griiia gal[i]leia~te? 8$i cum noi auzim, cine~­
cu a sa limba, cu a noastrii intru carea niiscumu-ne? 9Parteani ~i
mideani ~i elamiti ~i de vietorii dintre rriure ~i dintru ovreai ~i din
Capadochiii, dintru Pontu ~i dintru Asia, IOdi[n]tru Frighie ~i dim
Palm]filiii, dintru Eghipetu ~i dintr[ u] laturile liviite~ti

CP
mirarii-se ~i se ciudiia, graiia catra sine~i: "Au nu ace~tea toti sint
cei ce graiia galileia~te? $i cum noi auzim acmu, cine~icu a lui
limba, a noastra intru care am nascut? Parteane ~i mideane ~i ela-
mite ~i cine viia intre riuri, intru iudei ~i Capadochiia, in Pont ~i
intru Asiia, intru Frighiia ~i Pamfiliia, intru a Eghipetului, partea
Liviei
CB
biirba!~ i~t:u toat~ verile, intru. care intra ~i e~i5 intru noe Domnul
lsus, sa mceapa dentru boteJunea lu loan pina la zioa ceaia ce
nalta-se spre ceriu dintru noe, marturie a fi inviereei cu noi unul
dintru ace~tea". 23Si pusera doi: losifu, eel a ce lu cheama Va;sava
cela ce zisu fu Dereptul 6, ~i Matia. 24Si rugara-se zisera: Tu'
Doamne, in inimile ~tiutoriule tuturor, arata care Ie 'alese~i di~t~
ace~ti doi unul,

CP
biirbati intru toti aii, de un de intra ~i e~i dentru noi Domnul lsus
inceputu eden botejunea lu loan pina in ceaste zile sui-se dent~
nOi: m~rturi~ invierea lui fost-au cu noi, unul den ce~tia". Si pu-
sera ~OI: .los~f, ce-I cheama Varsava ~i zis fu lust, ~i Matia. Si se
rugara, Zlsera: "Tu, Doamne, ~tiutori de inimi a toti arata de ce
am ales den ce~ti doi unul, '

5 Formula ac.easta este un ebraism. Se rcfera la activitatea cuiva intr-un interval


oarecare de !Imp.
6 Se pare ~a unele dintre vers!unile occidentale confunda acest personaj cu losif,
supranumlt. Ba':laba, yarnl lUI loan Marcu, cel care il introduce pe Pavel in cer-
c~1 a~ostohlor, II sustIne cu caldura ~i contribuie din plin la primirea strainilor in
Blsenca.

CB
25se priimeasca numarul slujiriei ace~tia ~i trimeaterea dintru carea
cazu luda, sa mearga intru locul sau". 26~i deadera surti lor ~i cazu
soartea spre Matia ~i numarat fu catra unsprezeace apostoli. (l
II lSi cindu fu se fir~asca-se zilele Rusaliiloru 7, era toti apostolii
cu un suflet depreuna. 2~i fu de naprasna den ceriu hreamat ca
purtatu de suflare cu bura ~i implu toata casa iuo era ~ezindu.

CP
sa priimeasca ceata slujbeei ace~tiia ~i trimesul, dentru ia cazu
luda, sa mearga in locullui". Si deadera sortile lor ~i cazu soartea
la Matia ~i incetit fu catra unsprazeace apostoli. (l
~i cindu se sfir~ira zilele Rusaliilor, era toti apostolii intru un su-
flet impreuna. Si fu de naprasna den ceri hreamat ca 0 bura purtata
de vint ~i implu toata casa unde era ~ezind.

7 Savuot a fost statomicita de Moise (Ex. XXXIV, 22; Lev. XXIII, 10-16; Deut.
XVI, 10, 16) ~i este 0 mare sarbatoare a multumirii. intrucit are loc la ~apte sap-
tamini plus 0 zi dupa Pa~ti, se mai nume~te ~i "Siirbatoarea saptaminilor" sau
"Cinzecimile". Cum este ~i firesc, pe vremea apostolilor inca, ceremoniile, ofran-
dele agricole, pelerinajul, adunarea comunitatii ~i toate practicile legate de Cin-
zecimi reflecta dimensiunile multiple pe care sarbatoarea aceasta Ie avea, printre
care aceea de sarbatoare a recoltei ~i cea de evocare a teofaniei de la Sinai. A~a
cum in timpul sarbatorii Pesah, lsus a suferit patima ~i invierea, ceea ce a t'acut
ca intre Pesah-ul ebraic ~i Pa~tele cre~tin sa existe 0 suprapunere, tot astfel, intre
Cinzecimi ~i Coborirea Sfintului Duh, datorita coincidentei sarbatorii cu, eveni-
mentul care urma sa fie sarbatorit de cre~tini, s-a produs 0 suprapunere. In plus,
in aceea~i perioadii avea loc 0 veche sarbatoare romana, de comemorare, ocazie
cu care se aduceau ofran de florale (roze) sufletelor celor morti. (De altfel, de Sa-
vuot, evreii aveau obiceiul sa impodobeasca sinagogile cu flori ~i plante oma-
mentale, in general.) Suprapunerea dintre Cinzecimi, Coborirea Duhului Sfint ~i
Rusalii nu reprezintii un fenomen propriu-zis de sincretism decit strict la nivelul
numelui pe care credincio~ii in dau siirbiitorii: denumirea de origine ebraica (Cin-
zecimi reprezintii un calc perpetuat din ebraica) sau cea de origine latina, in vre-
me ce continutul este reflectat de cea de -a doua denumire, mai putin raspindita.
13
CB
~i de eeia de dupa Chirinie ~i de ee venia de rimleani "dintru
uvreai ~i de eei venili, ereteani ~i aravleni, auzimu graindu ei eu a
~oastra limba marirea Domnului?" a 12Mira-se tOli ~i nu domi-
na-se, unul eatra altul graindu: "Ce, amu, va aeeasta se fie?" I3E
?jlii, amu, oearindu graiia eumu ea "de mustu impluli sintu". a
Seula-se Petru eu unsprazeaee, radiea-~i glasul

CP
~i po C~!rinii .~i ven~lii ~i ~imleanii, iudeii ~i venilii, eriteanii ~i
aravleanll, auzlm gramdu-~I lor ale noastre limbi mariia lu Dum-
nezeu?". a Mirara-se toli ~i nu se domiriia, unul eatra alalt graiia:
:,Ce, aI?~' ~~ sa fie aeeasta?" E allii batjoeuriia, graiia ea "de must
Imp lull smt . Statu Petru eu unsprazeaee, inalla glasul

ill

CB
sau ~i zise: "Barbalii iudee~ti, vietorilor dintru lerusalim toV~ iaea-
ta voao a inleleage se fie ~i luati aminte graiurele meale. Nu ia
cumu va pare, aee~tea ca beati sintu: iaste, amu, ceasul alu treile
in zi; 16ee aceasta iaste zicerea prorocului, lu loil: 17«Fi_va: intru
ponile zile», grai Domnul, «varsa-voiu dintru Duhul mieu spre
toata pelila ~i proroci-vor jiilor vo~tri ~i jielor vo-

CP
lui ~i zise lor: "Barbali iudee~ti, cine vie intru lerusalim toti, iata
voao in ~tire sa va fie ~i socotili cuvintele meale. Nu cumu va sa
pare voo, acea~te ea simtu beati: iaste, amu, al treile ceas de zi; ce
aceasta iaste zieerea prorocului, lu loil: «!ji va ji in zilele de apoi,
grait-au Dumnezau, viirsa-voi den Duhul miu spre foate trupurele,
~i vor proroci leciorie vo~fri # leatele voastre

17
CB
astre §i jiunii vo§tri vederi vedea-vor §i biitrinii vo§tri vise ve-
dea-vor, 18ca, amu, spre §erbii miei §i spre §arbele meale var-
sa-~oiu den~ru Duhul miu §i proroci-vor. 19Si da-voiu ciuda spre
emu, 2~US, §l seamne spre pan;intu, jos: singe §i foe §i incindere de
f~m, so~rele p~eca-~e-~a mtru-ntunearec §i luna intru singe,
A

amte mea de vemtul zzleel Domnului celuia marele

CP
§i tineri: vo§tri vedeare vor vedea §i biitrinii vo§tri visuri vor
vedea,' §l, amu, spre robii mie §i spre roabele meale in zilele acea-
lea varsa-voi den Duhul miu §i vor proroci. Si da-voi ciudese la
ceri, sus, ~i se~mne Ie: pamint, jos: singe §i foe §i para de fum,
so~rele p,r:mem-sa-va. l~tru untunearec §i luna intru singe, mai de
namte pma nu va vem ZLOa Domnului, marea

18

CB
§i luminatulul'. 21~ifi-va: totu cela ce chema-va numele Domnului
spasi-se-va>t 0 2Barbati israile~ti, aseultati euvintele aeeastea:
,
Isus Nazoreiul era, amu, de Dumnezeu vestit intru noi eu sile ~i eu
ciude ~i eu seamne, eealea ee feaee eu elu Zeul pre mijloe de voi,
cum ~i in~iva ~titi; 23aeela, eu zisa sveatului ~i eu intelepeiunea
Domnului,

CP
§i luminata. Si vor fi: toti cine va chema numele Domnului min-
tui-se-vor». 0 Barbati izraililor, auziti euventele aeeastea: Isus Na-
zareaninul, barbat de la Dumnezau spusu-i intru voi eu tarie ~i eiu-
dese ~i seamne ee Iaeu lor Dumnezau pre mijloe de voi, cum ~i
voi in~iva ~titi; aeesta, eu zisa svatului ~i eu inte[le]pciunea lui
Dumneziu,

8 Conforma cu textul bilbic este traducerea din CB, deoarece determinantele se


refera la Dumnezeu ~i nu la ziua in care acesta va veni.
9 Ioel III, \-5.
CB
vindut luarii-Iu cu minile ceia farii-Ieage, giivozditu-I, ucesetu-I,
24ce _1 Dumnezeu Invise, dezle~ii-Iu din durerea mO'1ii lui, cii nu
era puteare tinutii a fi lui de ia. 5Davidu griiia~te de elu: Ainte va-
zui Domnul naintea mea pururea cite a direapta de mine iaste sa
nu ma clatescu. 26Dereptu aceaia, mai veselea!jte-se inima mea !ji
mai bucura-se limba mea,

CP
vindut prinsiirii-I cu miinile farii-de-Iegiuitori, giivozditu-I ~i-I uci-
set, ce elu-I Dumneziiu-Ilnvis[e] ~i dezlegii boala cu moartea lui,
cii nu e puteare a fi tinut de ia. David, amu, griiia~te de el: Vazui
Domnul ca nainte iast[e] pururea ca de-a dereapta mea iaste sa
nu ma clatesc. Derept acia, isveselia!jte-se inima mea !ji bucura-sa
limba mea,

,. .• r ~

20

r '. '
CB
1
inca !ji trupul mieu mai veselea-se spre upovaintii, 27 Cii nu liisa!ji
sujletul mieu intru lad, nici dat-ai Preapodobitului tau a v~dea
putredirea. 28Spusu-mi-iai caile vietiei !ji implu!ji-mii de ve~ehe cu
Jata ta lO • 29Biirbati frati, cade-se a zice cu ~utezar~ ciitrii ~~l de ~a­
tria[r]hul David cum muri ~i ingrupat fu ~l murmllltullUl laste Ill-
tru noi pinii

CP
incii !ji trupul miu salii!jui-se spre upoviiintii. Cii nu liisa!ji sujletul
miu intru lad, nice dai preacuviosului tiiu a vedea potrejune._ Spu:
su-mi-i calea de viata !ji implu!ji-ma de veselie cu Jata tao Barba!l
fra!i, cade-se a zice cu cutezare ciitrii voi de patriarhul David cii
muri ~i Ingrupat fu ~i mormintullui iaste intru noi plnii

10 Ps. 16, 8-11. in pS.s, sub 15, 8-11, apare "Ainte vadzuiu pomnu! Intre Tere
purure; ea de-derepta me iaste se nu me .clate~eu.J pe~ept-aea ~esele~te-s~. m!e-
rna me i bueura-se limba me ~i rutes pehta me (sala~U1a~te-se) mtru upuvamta. !
Ca nu' lasa~i sufletul mieu Intru iadu, ~i nu dede prepodob~ieul sau se vadza
putredire. / Spusu-mi-ai eale de viata, ~i Implu~i-me In vesehe eu fata ta; frum-
sete In derepta ta In eumplit."
• 21
CB
la zua de astiizi. 30~i proroe, amu, fiindu ~i ~tia ea eu juramintu ju-
rii-se lui Domnul dintru plodul malelor lui a riidica Hristos ~i a-I
pone spre scaunullui 11 , 31mainte vazu de invierea lui, grai ea Nu
liisa-se-va sufletul lui in lad, nici pelila lui a vedea putredirea 12 •
32Aee la Isus invise-l Zeul, ee lui toti noi semu marturie.

CP
in zua de astiizi; proroe era aeela, ~tia ea eu blastam jurii-se lu[i}
Domneziiu dentru plodul zgiiu- (... ).

II Citat adaptat din Ps. 132, II, in PS.S (131, II): "Giurii-se Domnullu Davidu
dedevaru, ~i nu lepada-se de elu: de plodul malelorul tale pure-voiu in scaunul
tau."
12 Ps. 16, 10, in PS.S 15, 10 (v. mai sus).

11

CB
33CU direapta, amu, Domnului inalta-se, rngadoita Sfintului luo de
la Piirintele ~i varsa aeiastea ee Ie voi aemu vedeti ~i leoti auzitu.
34Nu , amu, David sue-se spre eeriu, ee graia insu~i David: lise
Domnul Domnului mieu: «$ezi de-a dereapta de mene 35pinii voi
pune vriijma~ii tiii dedesuptu picioarelor tale!» I3 36Virtos, amu, se
inteleaga toatii easa lu Israil ca ~i Domnul ~i unsul lui Dumnezeul
feaee

13 Ps. 110, I, in ps.s 109, I "Dzise Domnul Domnului mieu: ~edzi den-a-derepta
mere para voiu purre vrajma~ii tai podnojie picoareloru tale".
13
CB
acesta Isus, cela ce-I voi rastignit". 0 37Unde auzira milcuira-se cu
inima, zisera catra Petru ~i apostolilor: "Ce sa facem, barbati
frat i?" 38E Petru zise catra in~ii: 0 "Pocaiti-va, amu, ~i se bote-
zati-va cine~icu de voi~i intru numele lu Isus Hristos, intru lasarea
pacatelor luati darul Sfintului Duh, 39ca voao, amu, iaste ragaduita
~i feciorilor vo~tri ~i tuturoru celora de departe,

24

CB
40 . .
,
ca se amu chemaret Dumnezeul nostru". Cu alte cuvmte cu mal
mu1t~ marturisia ~i ruga ei, graiia: "Mintuiti-va de gintul intortu
acest~". 41Unii~ amu, cu .dra~oste luara cuvi~tul.~ui 11 botezar~-se;
~i adausera-se mtru aceala Zl suflete ca la trel m~le. E~a ~~b.~I~d~
. invataturile apostole~ti ~i intru impreunarea fnmtulUl pnnnel ~I
intru rugaciune.

2S
CB
43Fu, amu, a totu sufletul frica; multe, amu, ciude ~i seamne de
ap?stoli fura intru lerusalim. a ~rica mare era spre tOli. 14 44E toti
cela ce crezuse era depreuna ~l avea tot impreuna , 5~i agonisi-
rea-~i ~i avutiia-~i vindea ~i impartia tuturor de ce se va cine ce
trebuiia; 46prespre to ate zilele rrabdindu cu un suflet intr'u besea-
reci ~i fringindu pren case piine

CP
'" pine

14 in !'u!gata nu apare "i~tru Ierusalim", nici propozi(ia urmatoare care, se pare.


constltUle 0 reluare a pasaJului anterior.
.. . .....
.. ...;. 26

- CB
~i lua hrana intru bucurie ~i intru tinsul inimiei, 471audlndu Dum-
nezeu, aibindu bunatate catra toti oaminii. Domnul adaugea ceia
ce spasia-se prespre toate zilele intru beseareci. a
III Ipetru ~i loan mergea intru beseareca depreuna spre ruga Iinga
al noaole ceas. 2$i [u]n om, ~chiuop dentru matele muminiei sale~i
fiindu, purtatu era elu, punea-I prespre to ate zilele

CP
~i priimiia hrana in bucurie ~i in liirgamintul inimiei, laudind
Dumnezeu ~i avind bunatate catra toti oamenii. Domnul adauge sa
spaseasca pres pre toate zilele in beseareci. a
Patru ~i loan mergea in beseareca sp[r]e rugaciune in al noaole
ceas. $i un biirbat ce era ~c[hi]op dentru matele mumini-sa, purta-I
~i-I punea prespre toate zilele
CB
naintea portilor besearecilor, ceale ce zicu-se Frumoasele, a ceare
milostenie de la ceia ce intra intru beseareca. 3De-ci vazu pre Pe-
tru ~i pre loan intrindu in beseareca, cer~u milostenie. 4Cauta Pe-
tru spre-nsul cu loan, zise: "Cauta spre noi!" 5E elu 15 parea-i-se
ceva de la ei a lua. 6Zise Petru: "Argintu ~i aur nu e la mine, ce de
ce amu de acea eti voi da: intru numele lu lsus Hristos dintru Na-
zaretu,

CP
inaintea u~ilor besearecilor, cealea ce zicu-se Frumoasele, sa ceara
milostenie de la ceia ce intra in beseareca. Si viizu Patru ~i loan ca
vor sa intre in beseareca; de-ace cer~u milostenie. Cauta Patru
spri-nsul cu loan, zisera: "Cauta spre noi!" EI apropie-se de ei,
paru-i ca va ceva lua de la ei. Zise Patru: "Argintu ~i aur nu e la
mine, ce de ce am aceaia-ti dau: in numele lu lsus Hristos Nazare-
neanul,

15 Lipsi'i intendebat in eos (~i in st.).


28


CB
~I','" ",' ..; .. I'.l'''''J;;' f...
1,
"'
scoala-te ~1 imbla!" 7Si-1 prinse elu de mina ~irea~ta ~i-l radi~a: ~i
acia intarira-se lui talpele ~i gleznele sale, 8~1 san de statu, ~l Im-
bla, ~i intra cu nu~ii in besearec[a], imbla ~i sariia ~i lauda Dum-
nezeu. 0 9Si-1 viizura elu toti oaminii imbl.indu ~! laudindu Dom-
nul. lOStia-Iu elu ca acela era dereptu mllostema cela ce ~edea
- naintea Frumoaselor u~i ale besearecilor ~i implura-sa

CP
scoaHi-te ~i imbla!" Si-I p~inse el de ~in~ dereapt~'A radica-~; Aaci-
ia~i intarira-se lui talpele ~l gleznele ~l san, statu, ~l 1mb la, ~l mt!a
cu nu~ii in beseareca, imbla ~i sariia ~i lauda Dumneze.u. 0 Sl-!
vazura el toti oamenii imblind ~i laudind DumnFzeu. Stla-I el c~
acesta era ce derept milosteniia ~edea pre linga Infrimsetatele U~l
ale besearecilor ~i se implura

'j ; '
.
... .,
.....
'
29
CB
de ciuda ~i de spaima de ce timpla-i-se lui. [J I'Tiindu-~ cela
vi[n]decatul, ~chiupul, Petru ~i loan, cursera catra-n~ii toti oami-
nii, intru tinda ceaia ce zice-se a lu Solomonu, spamintati. 12ya_
zu-i Petru, raspunse catra oamini: "Barbatii israilteani, ce ciudi-
ti-va de aceasta sau spre noi ce greviti? Au cu a noastra tarie sau
cu bunatate feacem elu a imbla. Zeullu Avraam ~i

CP
de ciude ~i de spaima de ce se timpla lui. [J Tinea-se cela vendeca-
tul de ~chiop cu Patru ~i cu loan, cursera catra ei toti oamenii, in
tinda ce se zicea a lu Solomon, infrico~ati. Yazu-i Patru, raspunse
catra oameni: "Barbati izraile~ti, ce va mirati de aceasta sau spre
noi ce privili? Au cu a noastra sila sau cu a noastra bunatate fea-
cern el a imbla. Dumnezeullu Avram ~i

30

CB
allu Isac ~i allu lacov, Zeul parintilor no~tri trimease proncullui,
Isus, cela ce-I voi, amu, vindut ~i lepadatu-va de elu denainte fea-
teei lu Pilatu, ~i judecindu aceluia a lu lasa, 14voi de Sfintul ~i de
Direptul lepadatu-va ~i cer~ut barbatul ucigatoriu sa dea voao,
15incepatoriul viateei ucisetu; ce elu Dumnezeu invise dintru
morti, cela ce noi marturie-i semu. 16Si de credinta

CP
a lu Isaac ~i a lu lacov, Dumnezeul parintilor no~tri proslavi-s[e]
feciorul sau Isus, ce el voi-I pridadit ~i va lepadat de el dentre fata
lu Pilat ~i judeca ace- (... )

31
CB
numelui lui, acesta ce lu vedeti ~i lu ~titi intari-I numele lui ~i
cr~dinta ceaia ce e der[ e]gtu elu dead~ lu! toata vindecarea aceasta
namtea tuturoru voao. a Acmu, fratl, ~tlmu ca dupa ne~tiutu fea-
cetu, ca ~ijudecii vo~tri, 18Domnul, ce vesti cu rosturile tutu[ro]ru
prorocilor lui, chinui Hristos ~i sfir~i a~a. a

32

CB
,
19Pocaiti-va, amu, ~i intoarceti-va intru aceaia se amistui\i-va den-
tm ale voastre pacate, 20cum sa viie vremile cealea linele de la fata
Domnului ~i tremite-va cela prorocitul voao, Isus Hristos, 21cela
ce cuvine-se, amu, ceriului a-I priimi pina la anii tocmealeei tutu-
roru celora ce grai Dumnezeu cu rosturele tuturor sfintilor cei de
veacu, prorocii lui. 16 «Cii proroc voao rMica-va Domnul Dumne-
zeul vostru dentru fra/ii vo~tri, ca ~i mine;

16 Lipsa Moyses quidem dixit (~i in sl.).


33
CB
de acela ascultafi de tot de cite se zice-va catra voL 23Fi-va: totu
s~fletul cel~ ~e ~e .nu ~scultar~. de prorocul acela cumpli-se-va
dl~~:U oa'!llnl.» .S~ to!1 ~roroCl1 de la ~tm~il~ ~i ~e ~a alal!i ci!i
g.raua ,!lla~nte vestlra de zllele aceastea. VOl smte!1 til prorocilor
~I pormclta ce puse Dumnezeu catra parin!ii vo~tri grai catra
Avraamu ca: «de saminfa ta blagoslovi-se-va

CB
toata ocina paminteasca.» 26Voao mainte Dumnezau radica prun-
cui sau Isus, tremease elu blagoslovindu voi cindu va se lntoar-
ca-se cene~icu dintru raul sau". 0
IV IGraindu~i elu catra oamini, sosira spri-n~ii preo!ii ~i voivozii
besearecilor ~i saducheii 2jeluindu-~i dereptu ce invata ei oaminii
~i vestescu de invierea mortiloru. 3Si-~i pusera spri-n~ii minile ~i

! 35
CB
posera ei intru prevegheare pina demineata, era, amu, seara atun-
ceo 4Multi, amu, dintru ceia ce auzira Cuvintul crezura ~i fu numa-
rul barbati ca la cinci mie. 5Si fu spre demineata a se aduna loru ~i
judea!e\or ~i batrinilor ~i ciirtularilor intru lerusalim, 6~i Aneei,
maimarelui preotu, ~i Caiiafeei, ~i lu loanu, ~i lu Alexandru, ~i a
ci!i era de gintul preo!escu 7~i pus era ei in mijloc, intrebara:

CP
(... ) seara atunce. Multi de citi auzira cuvintul crezura ~i fu numar
de barbati ca pina la cinci mie. Si ca fu deminea!a, adunara-se ju-
deatele ~i batrinii ~i cartularii intru lerusalim ~i Anea, intiiul preut
~i Caiafu ~i loan Alexandru ~i ci!i era de saminta preutilor ~i puse-
ra ei a mijloc de-i intrebara:

36

"1 CB
Cu care sila sau cu care nume fecet aceastea voi?" 8 Atunce Petru
i~plu-se de Duhul Svintu ~i zise catra-n~ii: "Judeci omine~ti ~i
biitrinii israile~ti17, 9se noi, amu, astazi, intreba\i sintem de bune
lucrure, omul neputincios de ce se spaseascil.-se, °a-nteleage sa fie
tuturor voao ~i tuturor oaminilor israililor ca cu numele lu lsus
Hristos, cela ce-I voi rastignitu, ce lu Zeul invise dintru morti,

CP
Cu a cui sila sau cu care nume feacet aceastea voi?" Atunce
Patru implu-se de Duhul Stint ~i zise cil.tra ei: "Judeci omene~ti ~i
batrinii izraililor, sa noi intrebati sintem de bune lucrure ~i d~
omul acesta neputincios de ce se mintui, inteles sa va fie voao ~l
tuturor oamenilor izraili ca in numele lu lsus Nazareaninul, cela
ce voi rastignit, elu-I invise Dumnezeu den morti,

17 Lipsli audile (de asemenea in versiunea sl.).


37
CB
de acela acesta sta intre voi sanatos. 0 Acesta iaste Ilpiiatra eeaia
oearita de voi, ziditorilor, eeaia ee fost-au in eapul unghiului l8 .
12Si nu e de altul, ee de unul e spasenia ~i nece iaste nume care-
yare pre suptu ceriu datu intru oamini de carele cade-ni-se a ne
spasi noi". 0 l3Unde vazura a lu Petru eutezare ~i a lu loan, ~i inte-
leasera ea oamini neeartulari sintu ~i pro~tii; mira-se, ~tiia ca ~u
Isus

CP
de acela acesta sta inaintea voastra sanatos. 0 Aeela iaste piatra
~eaia oearita de voi, zi~itorii, eeaia ee fu in eapul unghiului . Si nu
~aste de la al.tul spaseme, nece nume varecarele sa fie supt ceri dat
mtru oamem, ce de el cade-ne-se a ne spasi noi". Vazind ei a lu
patru. e,uteza~e ~~ a lu .~oa? !nteleasera ea oameni necartulari ~i
pro~h smt; mlrara-se, ~tl1a-l ca au fost eu Isus.

18 Ps. 117,22, in PS.S: "Piatrli ce nu 0 socotirli ziditorii, ia fu in capul unghiului".


38

CB
fost-au. 140mul vazindu-l cu nu~ii stindu, cela vindecatul, nemica
avura improtiva a zice. 15Zisera lor afara dintru gloata sa iasii, in-
treba-se di sine~i 16graindu: "Ce sa faeem oaminilor acestora? Ca,
amu, inteles fu seamnele lor tuturor vietorilor dintru lerusalim aia-
yea ~i nu putem a ne lepada; 17ee sa nu mai multu tinza-se intru
oamini, cu eontenemintu se euntenim [eif9

CP
E omul eela vindeeatul vazura-I stind eu nu~ii ~i nemica nu avura
improtiva a zice. Ce zisera lor afara den gloata sa iasa, piriia-se
unul catra alalt graind: "Ce sa facem acestor oameni? Ca intelea-
sera seamnele lor toti vietori dentru lerusalim aiave ~i nu-i putem
intoarce; ee mai mult sa nu se intinza intru oameni, eu oprire sa
oprim ei

19 in versiunile greacli ~i latina nu apare 0 astfel de exprimare (ClTT£lt.'law!lE9a,


comminemur); versiunea slavona reda forma greceasca prin nptwTlHiJ Mh
34nptTHM HM.
39
CB
mai multu sa nu graiasca de numele acesta nice unuia dintru oa-
mini". ISSi chemara-i, zisera lor: "De acmu se nu ~i va mai spu-
neti, nece sa invatati de numele lu lsus!,,2o 19E Petru ~i loan ras-
punsera catra-n~ii, zisera: "Se dir[ e]ptu iaste naintea Domnului de
voi asculta mai virtos decit ee Dumnezeu, judeca~i! 2<Nu putemu,
amu, noi ce vazut-amu ~i ce auzit-amu a nu grai". IE ei mai virtos
cuntenira lor, lasara-i,

CP
de acmu sa nu graiasca de acest nume nece unuia dentru oameni".
Si-i chemara ei de zisera lor: "De acmu sa nu cuvintati, nece sa in -
vatati de numele lu lsus!". Patru cu loan raspunsera catra-n~ii zi-
cind: "De sa iaste dereptate intre Dumnezeu de voi sa ascultam
mai virtos decit Dumnezeu, judecati! Nu putem noi ce-am viizut
~-am auzit sa nu graim". Ei mai virtos contenira lor, lasara ei,

20 in Vulgata abia 0 data cu versetuI 17 se incheie sfatuI preoti1or.


40

r
CB
·1 nemica nu aflara ca de a-i muncire der(e]ptu oaminii, ca tot i sHi-
. via Dumnezeu de ce fost-au lor. 22E de ani era mai de multi de
" f_at~z~ci_om~l.d~ c~ri~e ~UIC~U?~ aceas~a_a ~inde_ci:i:iei .. ~ 23E u?d~

~
: aSa\1 ura, van~ra catra al Ul~1 e vestlra cIte catra-n~ll preutll ~1
biitrinii zisera. Ei ascultara-i, cu un suflet ri:idicara-~i glasul catra
Dumnezeu ~i zisera:

41
CB
"Despunetoriule, Tu Doamne, eel ee lapt-au eeriul ~i pamfntulu ~i
marea # tot ee e fntru ia,21 25ee Duhul Svintu eu rostul parintelui
n.ost~u, I~ Dav!d ..p~un~ulu! tau zis-ai: derEffftu ee fmpruorarii-se
lzmbzle ~l oammll mvatara-se de~artelor? Nainte staturii fmpa-
ratii pamfntului # judeeii adunara-se depreuna spre Domnul ~i
spre Hns. tosu Iu Ior. 22 27Ad unara-se,
- adevaru,
- ,mtru eetatea aeeas-
ta, spre Svintul pruneiul tau Isus, eela ee-I unse~i,

CP
"Despoetoare, Tu Dumnezeu, eela ee-ai lapt eeriul # pamfntu/ ~i
marea ~i toate ee-s fntr-fnsa, ee eu Duhul Sfint ee eu rostullu Da-
vid feeiorului tau zise~i: derep ee fmpruorarii-se limbile ~i oame-
nii fnvatfndu-se de~artelor? Inainte statura fmpiiratii pamintului
~i judeatele adunara-se depreunii spre Domnul ~i spre Hristosul
lui. Adunara-se, amu, deadevar, in eetatea aeeasta spre Sfintul fe-
eiorul tau, Isus, eela ee unse23

21 Ps. 146, 6, in PS.S 145, 6: "eel ee feee eeriul ~i piimiintul, mare ~i toate
ee-intr'iinsii".
22 Ps. 2, \-2, in PS.S: "Derep-ee incetirii-se limbile, ~i oamerii inviiliindu-se de~ar­
teloru? / Inrainte stiiturii impiiralii piimiintului, ~i boiarii adurarii-se depreurii spre
Domnul ~i la hristosullui".
23 i~ CP s~ pare cii s-a inleles eii Irod, Pilat ~i gloata I-au uns pe Isus ~i nu cii im-
potma lUi Isus, eel uns, s-au coalizat Irod, Pilat ~i gloata. Chiar dacii este absurd
felul in care este scris textul, mai ales persoana perfectului simplu nu permite ~
altii lec!iune. '
42

CB
~i Irod ~i pontiiseul Pilat eu limbile ~i eu oaminii izraile~ti 28feace-
ra cite min a ta ~i sveatul tau mainte zise se fie. 29Si acmu, Doam-
,
ne, eauta spre euntinimintul lor ~i da ~erbilor tai eu eutezare tutu-
roru a grai Cuvintul tau 3°cindu mina ta tinde-!e-veri intru vinde-
care, ~i seamne, ~i ciude a fi eu numele Svintului prunciului tau, lu
Isus". 31Si unde rugara-se ei

CP
Irod ~i pontianul Pilat eu limbile ~i eu oamenii izraili sa faea ~i
cite mina ta ~i sveatul tau ainte zise sa fie. Si aemu, Doamne,
eauta spre eontenirea lor ~i ~erbilor tai eu eutezare tuturor sa
graiasea euvintul tau cind min a ta veri intinde spre vindeeare, ~i
seamne, ~i ciude a fi in numele Sfintului feeiorului tau Isus". Si
deaea se rugara

43
CB
legana-se loeul iuo era adunati ~i implura-se de Duhul Svintu ~i
graiia Cuvintul Domnului eu eutezare. D 32Gloata eeaia ee erezu
er~ e~.~nima-~! ~~ ~ufletul intr-una ~i nice unul eeva dintru avutia
lUI grana allUl ea laste, ee era lor tot depreuna. 33Si eu mare tarie
radica marturie apostolii inviie[rie]i Domnului, lui Isus Hristos, e
bunatate mare era spre toti ei.

CP
le~~.na-se.loeu~ iuo era adunati ~i se implura toti de Duhul Sfint ~i
grana totl euvmtul lu Dumnezeu eu eutezare. D Gloata eeaia ee
erezura era intru 0 inima ~i intru un suflet ~i avutiia una ~i neee
unul de avutul sau eeva nu graiia ea "al mieu iaste", ee era lor tot
depreuna. Si eu mai mare sila marturie de apostoli invieriei Dom-
nului Isus ~i bunatate mare prespre toti ei,

44

CB
34Nu era, amu, mi~el nice unul intru ei, c1\i, amu, domni eu sate-
le-~, sau eu easele-~ era vinzindu-~ adueea preturele vindutelor 3s~i
punea-le linga pieioarele apostolilor, da-la earuia ee se va ee-i tre-
buiia. 36E Iosie, eela ee-i zicea Varnava, dintru apostoli, eela ee
iaste de se spune Fiiul Mingieriei, livitu, ehipreanul di gintul,
37avea satu, vindu-l, aduse pretul ~i puse-l naintea pieio-

CP
ea nu era mi~el neee unul intru ei ~i citi domni de sate sau case
avea, vindea-le ~i adueea preturele vindutelor de Ie punea linga pi-
eioarele apostolilor ~i impartiia tuturora, earuia de ee-i lipsiia. 10-
sie, eel a ee-l meniia Varnava, de apostoli, ee iaste spus Fiiu Min-
giiariei, lev it ehiprianin ruda-i, avea un sat ~i-l vindu, aduse pretul
~i-l puse inainte la pieioarele

45
CB
arelor apostolilor. 0
V IE barbatu oarecarele, Anania cu numele, cu Samfira, cu muia-
rea sa, vindu-~ satul 2~i tagadui dem pret, ~tiindu ~i muiarea lui, ~i
aduse parte oarece naintea picioareloru apostolilor. 3Zisie Petru
Ananiei: "Printru ce implu Satana inima ta a minti Duhului Svintu
~i ascunde dim pretul satului? 4Au nu ce fost-au al tau~ iaste ~i a-I
vinde intru al tau despusu era?

CP
apostolilor. 0
Barbat ne~tine, numele-i Ananiia, cu Samfira, muiarea sa, vindu-
ra-~i satul ~i tagaduira den pret, ~tiind ~i muiarea lui, ~i aduse 0
parte ~i 0 puse inaintea apostolilor. Zise Patru: "Ananie, derep ce
implu Satana inema ta a minti Duhului Sfint ~-ai tagaduit den pre-
tul satului? Au nu era al tau ~i a vinde intr-al tau despus era?

46

,. == z

CB
Ce cum pusa~e intru inima ta cu lucrul acesta? Nu minti~i oamini-
lor, ce Domnului!,,24. 5E unde auzi Anania cuvintele aceastea cazu
~i muri. Si fu frica mare spre toti cine auzira aceaste. 6Sculara-se
giunii, adunara elu, scoasera-I, ingrupara-l. 7Fu ca pina la al treilea
ceas trecindu ~i muiarea lui ne~tiindu ce fost-au, intra, raspunse
catra ia Petru:

CP
Deci cum puse~i intru inema ta acesta lucru? Si nu minti~ oameni-
lor, ce lu Dumnezeu!" Si deaca auzi Anania cuvintele aceastea,
cazu de muri. Si fu frica mare spre toti ce auzira aceastea. Scula-
ra-se junii de adusera el ~i-I scoasera de-I ingrupara. Si fu pina la
al treilea ceas ~i muiarea lui nu ~tiia ce fu, intra ~i raspunse catra
ia Patru:

24 Se pare ca pacatul, de moarte, allui Anania ~i al soliei sale, nu deriva din sim-
pIa tainuire a unei sume de bani, ci din minciuna ~i necomuniunea de care au dat
dovada in urma nedec1ararii intregii sume oblinute pe lotul vindut. Aparent, pe-
deapsa pare dispropor\ionata, insa, in perioada constituirii Biseri~i! al c1ir~i mo-
del este schi(at aici, Comunitatea, intemeiata pe comuniune, pe partlclpare ("mtr-un
sutlet" este 0 sintagma care revine des in FA) avea nevoie vitala de incredere re-
ciproca -liant ~i garant al existenlei Bisericii.
47
CB
"Spune-mi, au spre atita satul vindut-ati?" E ia zise: "Ee! Spre
atita". 9E Petru zise catra-nsa: "Ce cum in~elatu-va voi a ispiti Du-
hulu Domnului! Adeca, ingrupatorii barbatului tau pre u~e scoa-
te-te-voru." IOSi cazu aci~e linga picioarele lui, ~i ~i muri. intrara
~iunii, aflara-o moarta ~i scoasera-o ~i ingrupara-o la biirbatul ei.
lSi fu frica

CP
"Spune-mi s-ati dat satul intr-atita?" Ia zise: "Adevar, intr-atita".
Patru zise catra-nsa: "Ce cumu va grait a ispiti Duhul Domnului!
Aceastea picioarele acelora ce ingrupara biirbatul tau, linga u~e
scoate-te-vor". Cazu aciia~i la picioarele lui ~i muri. intrara junii
~i aflara-o moarta ~i scoasera de 0 ingrupara ia linga barbatul ei.
Si fu frica

48

- CB
mare prespre toate besearecile ~i prespre toli ~ei~ ce ~uziia ace~s~
tea. 0 12CU minile apostole~ti fura seamne ~I clUde mtru oamml
multe. Si era intru un suflet toti intru tinda lu Solomon. I3E de
alalti nemica nu cuteza a se apropiia de ei, ce-i mari.ia ei o~minii.
14Mai virtos adaugea-se de ceia ce credea DomnulUl, multlme de
biirbati ~i de mueri, 15cumu se ~i la raspintiile lor

CP
mare prespre toate besearecile ~i spre toti ce auziia aceastea. ~ Cu
miinile apostolilor fura seamne ~i ciude intru oameni multe. SI era
intr-un suflet toti in tinda lu Solomon. E de altii nimene nu se cu-
teza sa se apropie de ei, ce-i mariia ei oameni. Si mai virtosu se
adaugea, crezind Domnului, multime de biirbati ~i mueri, cum in
raspintiile lor

49
CB
a-~ipurta lIngezii ~i a-i pune spre a~temuture ~i spre pature, eumu
se viindu Petru in eaile eu umbra se u[m]breasea vreunul dintru ei.
16Adunara-se multime de prim prejurul eetatiei intru Ierusalim
adueindu lingezii ~i eeia ee ehinuiia de duhure neeurate' ee-i vin-
deea toti. 17Seula-se maimarele preot ~i toti eei ee eu nu;ufs sadu-
eheeseu ~i implura-se de uri-

CP
purta lingezii, punea-i pren a~temute ~i in pature cum viend Patru
in eai, eu umbra sa umbreasea vreunul de ei. Si se adunara mul-
ti~e de ei .de~-prejurul eetatilor intru Ierusalim adueind lingezii ~i
eela ee ehmma eu duhure neeurate ~i-i vindeea toti. Seula-se in-
tiiul preut ~i toti cine era eu nusul intru eresul sadueheilor ~i se
imp lura de zavist

25 Trad ' erant, quae est haeresis. In


ucerea omlte ' sl. apare c.\\wTi.\\ epec'h.

50

.....
CB
eiuni 18~i pusera-~ minile sale spre apostoli ~i pusera ei intru pre-
vegheare depreuna. 19E ingerul Domnului noaptea de~ehise u~ile
temniteei ~i seoase ei, zise: 20"Pasati, stati de graiti intru beseareea
oaminilor de toate graiurele viateei aee~tia". p 21 Aseultara ~i intra-
ra dupa demineata intru beseareea ~i invata. Inde veni inteiul preot
~i eeia ee era eu nusul, ehemara gloata

CP
~i-~i pus era miinile spre apostoli ~i-i pusera ei intru paza impreu-
na. E ingerul Domnului noaptea de~ehise u~ile temnitei ~i-i seoase
ei, zise: "Pasati de stati ~i graiti oamenilor in beseareea toate gra-
iurele vietiei aee~tiia!" a Auzira ~i intrara dupa demineata intru
beseareea ~i invata. Vine intiiuI preut ~i eei ee era eu nusul, ehe-
mara sabor

":l
··\·t 51
CB
~i toti biitrinii di fii lu Israil ~i tremeaserii intru legiituri se aducii
ei. 22E slugile mearsiirii ~i nu aflarii ei intru temnitii; intoarserii-se,
vestirii griiindu: 23"Decii, amu, temnita afliimu-o incheiatii cu toatii
tiiriia ~i piizitorii stindu naintea u~ilor, de~chiserii, inliiuntru nice
unul nu afliim". 24Deca auzirii cuvintele aceaste

CP
~i biitrinii fii lu Israil ~i tremiserii intru legiitoare sii-i aducii ei. E
slugile mearserii ~i nu-i aflarii ei in temnitii ~i se intoarserii de spu-
serii griiind cii: "Amu, temnita afliim incheiatii cu toatii tiiriia ~i pii-
zitorii stind inaintea u~ilor ~i de~chisem, inliiuntru nece unul nu
afliim." Deaca auzirii cuvintele aceastea,

52

CB
preutii ~i voivozii besearecii ~i potropopii nu domiria-se de ei~i ce,
amu, fi-va aceaia. 25Veni ne~tine spuse lor: "Decii, iatii biirbatii ca-
rie-i biigatu intru temnitii sintu intru besearecii, stindu ~i inviitindu
oaminii". 26Atunce mearse voivodii cu slugile-~i, aduse ei, nu cu
greatii, temea-se, amu, de oamini se nu ucigii ei cu pietri. 27Aduse-
rii ei, poserii-i

CP
preutii ~i voivozii beseareciei ~i vliidicii nu se precepea de ei ce,
amu, va aceasta sii fie. Vine oarecarele de spuserii cii "Biirbatii
ceia ce biigat in temnitii sint in besearecii stind ~i invatii oamenii".
Atunce mearse voivodii cu slugile ~i-i aduse, nu cu greatii cii se
temea de oameni sii nu-i ucigii ei cu pietri. Si deaca-i aduserii, pu-
serii-i

53
CB
la gloata ~i intreba ei protopopa, 28grai: "De nu cu continimintu
au, cuntinim voi a nu imvata de numele acestu? Si iata, implut Ie-
rusalimulu de invataturile voastre, ~i vreti aduce spre noi singele
omului,,26. 29Raspunse Petru ~i cu apostolii, zisara: "A creade
cade-se Zeului mai virtos decit ee oaminii. 30Zeul parintilor no~tri
radica Isus, cela ce-I voi rastignit

CP
intru gloata ~i-i intreba ei intiiul preut, grai: "Dara nu cu oprire
oprim voi sa nu invatati de numele acesta? Si cum, amu, adeca,
implut Ierusalimul cu invataturile voastre, ~i vreti sa plecati spre
noi singele omului aceluia". Raspunse Patru ~i apostolii, zisera:
"Lu Dumnezeu se cade mai virtos a creade decit oamenilor. Dum-
nezeul parintilor no~tri radica Isus, ce elu-I voi prinset cu miinile

26 Lipsa istius, In versiunea sl. apare CEro.

CB
spinzuratu spre leamne. 31 A~ela Zeul.ln~epator ~i :pasitoru3ia~ie~
eu direapta sa sa dea poeaame lu Israll ~l lasare~ paeatelor, ~l no:
A

aceluia semu marturie eu graiurele aceaste ~l Duhul Svmtu da


Dumnezeu credincio~ilor lui". 33Ei auzira, Imflara-se ~i sIatuira se
uciga ei. a 34Scula-se ne~tine dintru gloata, fariseiu cu numele Ga-
maliil,

CP
~i-I spinzurat spre leamne ~i-I uciset. Acela Du~nezeul i?cepa.to!i •
~i spasitori inalta-I cu derea~ta sa a d.a 'po~aame lu Israil ~~ lasa:
ciun[ e] pacatelor ~i noi acelUia martur1S1ton cu aceastea gra~~re ~l
Duhul Sfint cela ce-I da Dumnezeu celora ce-au crezut lUi . El,
deaca auzira, imflara-se ~i se sIatuira sa-i uciga. a Scula-se ne~tine
den gloata, fariseiu ce-i era numele Gamaliil,

55
r CB
Leage-invatatoriu, einste tuturoru oaminilor, zise afara putinelu
eev~ apo.stolilor sa pa~asea, 35zise eatra-n~ii: "Barbati israilteani,
~~av ammte de voi~iva, d~ oaminii aee~ti, ee vreti se faeeti!
Amte aT?u, de aeeast~a. zIle seula-se Tevda, graiia a fi oareee
mare ?e sme~~; ~e ,e~u hplra-se. eu numarul barbati ea patru sute.
Ce uelsu fu ~I totl eltl erezura lUi

CP
de Lea~e invatatoriu, einstit tuturor oamenilor ~i zise afara putinel
~po~tohl?r sa pa~asea ~.i. zise eatra-n~ii: "Barbati izrailteani, 'Iua-
!I-va aml~te de oamenn aee~tea ee vreti sa faeeti; ea ainte de
aeeastea zIle seula-se Tevda, graiia a fi eeva in sine ~i de el, lipi-
ra-se ~um~r de barbati ea pina patru sute. Ce el ueis fu ~i toti eiti
erezura lUi

CB
izidira-se ~i fura de nimiea. 37E dupa aceaia scula-se luda Galileia-
ninul intru zilele Scripturiei ~i intoarsiira-se oamini destui Rre ur-
rna lui; ~i acela peri ~i toti citi ascultara de elu rasipira-se. 38Deci
acmu graeseu voao: delungati-va de oamenii ace~tea ~i lasati ei'3~a
se fure de la oamini sveatul sau cu lucrul acesta sparge-se-va, e
se de la Dumnezeu fure nu-I

CP
izidira ~i fura intru nemica. Dupa aceaia seula-se luda Galileanul
intru zilele Serieriei ~i intoarse multi oameni pre urma sa; ~i acela
peri ~i toti citi ascultara el rasipira-se. Si acmu graesc voao: delun-
gati-va de oamenii ace~tea ~i-i lasati ei ca sa fure sfeat de om sau
lucru acesta sparge-se-va, iara sa iaste de la Dumnezeu nu-I

57
CB
putet i sparge ace la, doara cumva ~i lu Dumnezeu luptatoriu
afla-va-vreti". Crezura lui 4°~i chemara apostolii, batura-i, cuntini-
ra ei se nu graiasca de numele lu Isus ~i dezlegara ei. 41 Ei, amu,
m~rgea bucurindu-se de fata saborului ca dupa, numele 27 Domnu-
lUi, lu Isus, lagaduira-se, lara cinste a priimi. 42In toate zilele intru
beseareci ~i intru case apristuiia invatindu

CP
puteti sparge, doara cumva spre Dumnezeu luptatori afla-va-vreti".
Crezura lui ~i chemara apostolii de-i batura ei ~i contenira sa 'nu
graiasca de numele lu Isus; de-ci-i dezlegara ei. Ei mergea bucu-
ri?du-se de la fata zborului ~a dupa numele Domnului Isus spodo-
blra-se lara cinste a priimi. In toate zilele in beseareci ~i pren case
nu inceta [in ]vatind

27 Probabil ca apostolii au fost pedepsili prin biciuire. Numarul maxim allovitu-


rilor era de 40 (de obicei, insa, ultima lovitura nu se executa). in acest caz "pen-
tru n~m.ele" ar putea fi 0 aluzie la numele Hristos (HP), iniliale care aveau valoa-
rea clfnca 40. In 2Cor., XI, 25, Sfintul Pavel, la rindul sau, va spune: "de cinci
ori am luat patruzeci de lovituri de bici Tara una" (B.Ort.).
58

~i du1ce-vestiia de Isus Hristos. 0


CB
,
VI 'E-ntru zilile aceastea inmulti-ni-se ucenicii, fu murguire elini-
lor28 catra ovreai ca trecute era intru slujba prespre toate zilele va-
duole lor. 2Chemara, amu, cei doisprazeace multime de ucenici,
zisera: "Neugodinta este noao a lasa Cuvintul Domnului a sluji
measelor. 3Socotiti, amu, fratii miei, ~apte barbati dintru noi, mar-
tu-

CP
~i du1ce-vestind Isus Hristos. 0
In zilele acealea inmultindu-se apostolii, fu murguire grecilor spre
evrei, derep ce viiduole lor dodei-se-Ia prespre toate zilele intru
slujbe. Si chemara, amu, doisprazeace multimea, ucenici lor zise-
ra: "Nu iaste ogoada noao a las a cuvintul lu Dumnezeu a sluji
measelor. Ce socotiti, amu, frati, ~apte barbati dentru noi, marturi-
sit i

28 Este yorba despre iudeii nasculi in afara Palestinei, in lumea elenica, a~a cum
se observa ~i dupa numele celor ale~i in FA VI, 5.
59
CB
risit i ~i plini de Duhul Svintu ~i de preami[n]drie. Aceaia se pu-
nem spre slujba aceasta, 4e noi intru ruga ~i intru slujirea Cuvintu-
lui se a~teptam". 5Si ogoada fu cuvintului naintea a tot norodul ~i
al.e~se~a Stefan,. ba:batu in:Plut de credinta ~i de Duhul Svintu, ~i
FIlIp ~I Prohor ~I Nlcanor ~I Parmen ~i Nicola venitul, antiohiiscul.

CP
~i ~mpluti de Duhul Sfint ~i de preamindrie, de sa-i punem spre
sluJba aceasta, e noi intru rugaciuni ~i intru slujba sa a~teptam". Si
pre ugoada fu cuvintul intre toate gloatele ~i aleasera Stefan biir-
bat implut de credinta ~i de Duhul Sfint, ~i Filip ~i Prohor ~i Nica-
nor ~i Timona ~i Parmena ~i Nicolae, venitul antiohiesc,
29

29 Aces nume t ' d'In CB. Este greu de aratat cu hotarire cauza gre~eii de-
este omls
oarece, in textul slavon din CB apare CHMOH4 pentru THMOH4.
60

CP
Cei ce pus era inaintea apostolilor ~i se rugara, de-ci-~i pusera mii-
nile spri-n~ii. Si Cuvintul lu Dumnezeu cre~tea ~i se inmultia nu-
mar de ucenici intru Ierusalim foarte, ~i multa gloata de preuti as-
culta de credinta. a Stefan era implut de credinta ~i de sile, Iacea
seamne ~i ciude mari intru oameni. Si se sculara oarecarei de gloa-
ta ceaia ce se graia~te Livertinsca

30 Numele pare a arata ca membrii sinagogii erau evrei, liberti ai romanilor.

61
CB
~! dintru Ch~rineis~a ~i dintru Alixandrisea ~i eei dintru Chiliehia
~I dentru ASia, s: mtre.a?e-~e eu Stefan. IOSi nu putea im rotiva-i
se stea,. a preaml[n]?nel ~! a d~hului eu earele graiia. RAtunee
seoasera. ~ar?atu gramdu ea "auzlt-am elu graindu graiure de hula
spre .~O~SI ~I spre Domnul". 12Si radieara oamini ~i batrinii ~i ear-
tularn, ~I, amu, seulara-[s]e31 ~i rapira elu

CP
~i Alexan?reasea ~i eeia den Chiliehia ~i den Asia intrebindu-se eu
Stefan. S~.?U putea improtiva sa stea in preamindrie ~i duhului
ea~~le gra.l1a. Atunee seoasera-l barba!ii, zisera e-"am auzit el
g!amd gr?lU~e ~e ?~!a ~p~e Moi~.i ~i spre Dumnezeu". Si se ra diea-
ra oamenl1 ~I batrml1 ~I eartularn, statura de apueara el

31 Opliunea editorului este dificila, deoarece in textul slavon din CB apare


CHEWE. "

62

- ~
- ~
" ill"
;~~~,
~.' ...... ;, ,. ., ',t.

At1r"~E pi.. ~ € 1\ ¥. t1A r'A O~ "!-",,;, no


frnAltHUlf~1,~rrfi1h~E rl1ELtJE' ~
#
CB
~i adusera elu la gloata l3~i pus era marturii mineinoase sa graiasea
cum cii "omul aeesta nestatut ~raiure de hula graia~te spre loeul
sventu aeestu ~i spre Leage-ne. 4Auzit-am elu graindu ea Isus Na-
t1:"'~ M~ Pmip i'H, M,t1r1'tH""
uuinXu r.., zoreiul aeela sparge-va loeul aeesta ~i sehimba-va naravurele eea-
" ~ ,-' lea ee deade noao Moisi". 15Si ciiutara spri-nsul to!i eeia ee ~edea
.~,.~ l(i\~}kMC!i('" ~1("~,(A~b. , " ~. in gloata, vazura fa!a lui ea fa!a de ingeru.
~., .np~c~-1trrh rAf1 x"'p1nlA rtlf~I'Or I

~." ,tCkWMOr,'P1fCmA ru(m~mOr.Jr~A CP


~i-l dusera in gloata, pus era marturie mineinoasa, graira ea "omul
~1.EI,t,·~(/y,,~rp"'r4lf:'E' !JAM~iTO aeesta nu-~i oprea~te eu graiure hule graind spre loeul sfint aeesta
. t'lmoCl~f15AI(o, Cn~f"OI~Or .C6~nt{!V ~i spre Leage. Auzit-am, amu, d graind ea Isus Nazareaninul va

f"
~f' rr-.,'i ,:.m ~ (n~ ~ YErf E:.!:'~I,LU ~ ,
~():.WO,frOrl\fpA· A~5 .. m", €"Jv.-::' .
sparge loeul aeesta ~i va sehimba naravurile ee-au dat noao Moi-
si". Si eautara spri-nsul to!i ~ezatorii dentru gloata ~i vazura fata
lui ea fata de Inger.
r'(>tl\Hr1r'L y. n\ ,("0 IeA r1A)O~fM~
.' ~p.A<Or}1mtiMrf(tr~(Yf' I ('it N~S~PE-!~ le,
~~, A':1E Al1 ) CnA1 'fl. ~ (i~ A 0 ~'.'11, A!4-
I

(~~:. HSM:E nt1m b. ~'(f'" e~fnp


" ,",Al1AMOHCH' UJf1(((t1~A6~f1ihPA_
&Ypfl1f "iAI1rt'tf ",rk(t,fJiOAW . MOH
7

:~'H;' Jil.sp1iHtUf rfAMb.slc;''it,1 fL¥fH ~.


Bl.(..-~nMHf..H' UJ]1I('1 ~rn AP~' (n,pH
rf(},(, mo ,-/11 ,''U M'i ~' '!-l E,1~"~ t.:"()~fr",.
6tt,irl:"!,"" ~ Lf t1 fro]A l'd"f1~nArr,,).
615 ip~ ~ A '-fA, "~H: "A~~Lf)t\''''f
;f\ rut E~ t· 63
I.. CB
VII Zise malmarele preotu: "De insa, amu, aee~tea a~a sintu?"
2Elu la zise: "Barbati frati ~i parinti, ia aseuItati mine! Domnul
slav~ei i~i-se p,arintelui nostru, lu Avraam, fiindu i[n]tre riure, mai
d~ amte mea ~m~ nu muta-se-sa intru Haraaniu, 3~i_i zise lui: «E#
dzn teara ta ~l dzn neamul tau ~i din casa tatului tau ~i vino intru
(eara ceaia ce-Ii voiu arataf»32

CP
Ce zise intiiul preut: "Au doara sint aeealea a~a?" EI zise: Bar-
bat i frati, ~i parinti, aseuItati! Dumnezeul slavit ivi-se pari~telui
nostru Avraam, fiind intre riure, ainte pina nu se muta-se el intru
Haraan, ~i zise eatra-nsul: «E~i den fara ta ~i den ruda ta ~i vino
in pamintul acesta ce sa-fi aratf»

32 Gen. XII, I.
64

CB
'. .' " .' .c.. 4Atunee e~i din teara haldeiasea ~i sala~ui intru Haraan. ~i de aco-
10, dupa moartea tatini-sau, muta-se intru teara aceasta ee spri-nsa
voi acmu vieti. 5Si nu deade lui urmire intru ia citu e urma de
33
picior, D ~i fagadui sa dea lui ~i seminfeei lui dupa elu , nefiindu
lui fecior. 6Grai a~a Dumnezeu ca: «Fi-va saminfa lui vani-

CP
Atunce e~i den tara haldeilor ~i se muta in Haran. Si de acolo, du-
pa moartea tatini-sau, muta-se el intru aceasta teara ce spri-nsa voi
acmu vieti. Si nu deade lui urmire intra-nsa nece 0 urma de picior,
D ~i jura-i sa 0 dea lui in {inutul ei ~i sementeei lui dupa el,
neavind el fecior. Grai a~a Dumnezeu ca «Va fi samin(a lui venita

33 Gen. XII, 7.

6S
CB
ta intru teara striina §i §erbi-vor ei # amari-i-vor patru sute de ai,
7«§i limbiei ceiia ce §erbi-va judeca-o-voiu eu», zise Dumnezeu,
«§i dupa aceaia e§i-vor §i sluji-mi-vor spre locurele aceastea»34.
Si deade leage ratezarea. De-ci feace Isac ~i lu rateza elu a opta zi,
e Isac, Iacov e Iacov dentru doisprezeace patriar~i. 9Si patriar~ii
rlvniia lu Iosif, vindu-

CP
in tara striina §i vor robi ei §i Ie vor face rau patru sute de ani «§i
limbiei aceiia ce lucra judeca-i-voi eu», zice Dumnezeu, «§i dupa
aceaia e§ira §i ma vor sluji spre locul acesta». Si deade lui leage
taetura. Si a~a nascu Isaac ~i tae el intru a opta zi, ~i Isac Iacov
doisprazeace patriar~i. Si patriar~ii rlvnira lu Iosif, vindura

34 Gen. XV, 13.

CB
ra elu intru Eghipetu ~i era Dumnezeu cu nusul, IO~i luo elu dintru
toate scirbiile lui ~i deade lui bunatate ~i preamindriia naintea lu
Faraon, imparatul dentru Eghipet, ~i puse elu purtatoriu spre
Eghipet §i spre toate ale caseei lui. liCe veni foamete spre toata
teara Eghipetului # spre hananei35 ~i scirba mare ~i nu aflara satiu
parintii no~tri. 12Auzi Iacov ca iaste grinu intru Eghipet,

CP
el intru Eghipet ~i era Dumnezeu cu nusul, luo-I el den toate scir-
bele lui ~i-i deade lui dulceata ~i preamindrie naintea lu Faraon
Eghipetului §i puse el purtatori spre eghipteani §i spre toata casa
lui. Si vine foamete spre toata tara Eghipetului §i Hanaanului ~i
scirba mare, ~i nu aflara satiu parintii no~tri. Auzi Iacov ca iaste
griu intru Eghipet,

35 Discursul acesta, orientat pe doua planuri, contine frecvente citate din Tora, In
intentia de a oferi 0 garantie a bunei cunoa~teri a acesteia de catre Stefan, dar ~i a
caracterului ortodox al credintei sale.
67
CB
tremise parintii no~tri mainte. I3~i a do-oara cunoscut fu Iosif de
fratii lui ~i aiave fu lu Faraon neamul lu Iosif. 14Tremise IosiE
chema. tata-sau Iacov ~i toata ruda, suflete ~apte zeci ~i cind 6:
:~D.e~tms~ Ia~o~ intru. Egh~pet ~i sfir~!-se insu~ ~i parintii no~tri.
~l adu~l fura mtru Slhe ~l pU~1 fura mtru murminte ce cumpara
Avraam cu pretu de argintu

CP
tr~m~se ,Parintii no~tri intii. ~i a do-ara cunoscut fu Iosif de fratii
lUi ~l alave fu lu Faraon ruda lu Iosif. Tremise Iosif de chema
tata-sau Iacov ~i toata ruda 75 de suflete. ~i de~tinse Iacov intru
Eghip~t: ~i sfi:~~-se insu~i ~i parintii no~tri. ~i du~i fura intru Si-
hem ~l-l pusera mtru mormmtul ce cumpara Avraam de la feciorii
lu Emor intru Sihem cu pret de argint.

36 Acest n~r.na~. este luat din G~n. XL VI, ,27 ~i_ se refera l~ casa lui Iacob, la toli
descen~enlll sal, fapt sugerat ~l de gr. TTJV rraaav aUyyEv£lav, in lat. omnem
cognatlOnem.
68

CB
de la feciorii lu Emor de Sihem37 . 17~i deca apropie-i-se vreame
ragaduiteei ceaia ce jura-se Domnul lu Avraam, crescura oaminii
~i inmultira-se intru Eghipet, 18pina statu altu imparat ce nu ~tia de
Iosif. 19Acela cugeta de ruda n9astra a amari parintii no~tri, a
omori tinerii lor ~i nu a imvie. 2°Intru care vreame nascu Moisi ~i
era bun lu Dumnezeu.

CP
~i ca se implu vreamea juramintului ce-i jura.lui Dumnezeul lu
Avraam, crescura oamenii ~i se inmultira intru Eghipet, pina statu
alt imparat ce nu ~tiia Iosif. Acela cugeta in ruda noastra sa raias-
ca parintii no~tri ~i sa omorasca tinerii lor ~i sa nu fie vii. intru
vreamea aceaia ce nascu Moisi ~i era bun lu Dumnezeu.

37 V. Gen. XII, 6; XVI, 6-7; XXIII, 2-20; XXXIII, 18-19.


69
CB
Ce hriinit fu In trei luni Intru easa tiitlni-siiu38 . 21 Lepiidat elu fu,
luo-I elu fata lu Faraon ~i-I hriini elu ei~i In loe de fecior. 22Si Invii-
tat fu Moisi toate mlndriile Eghipetului era silnieu Intru euvinte ~i
Intru luerure. 23E ea Implu elu 40 de ani vreame, sui spre inima lui
a eereeta fratii lui, fii lu Israilu. 24Si viizu unul obi-

CP
Si hriinit fu In trei luni In easa tiitini-siiu, ~i lepiidat fu el, luo-I fata
lu Faraon ~i-I hriini ellntru fiiu. Si Inviitat fu Moisi toatii preamln-
driia Eghipetului, era silnie In euvlnt ~i Intru luerure. Si deaea se
Implu lui vreamea de 40 de ani, e~i spre inema lui sii eereeteaze
fratii siii, fiii lu Izrail. Si viizu unul io-I obidiia

38 A~a cum, sub FA VII, 8, ~tefan anitase continuitatea prin circumcizie semn al
leg~~lntului c~ I~we, aici subliniaza ca Moise era circum cis, In urm; unei ~e­
den In casa tatalUl sau, ~edere care II fl!cuse sa devina, indiferent de ce ar urma
fiu al tatalui sau, al celui care II recunoscuse ca atare. '
70

r~
CB
dit ~i ajutii lui ~i feaee izblndire obiditului, ueise eghipteanul.
25Cugetii a Intelege fratilor siii eii Domnul eu mlna lui da-va lor
spiisenie' e ei 'nu Inteleaserii. 26intru demineatii zua lor plrrindu-se,
~i triigea~se ei Intru'paee Iii zise: «Biirbati frati, seti voi, dereptu ee
obiduluiti a siii?» 27Cela ee obidea~te veeinul

CP
~i-i ajutii ~i feaee izblndii obiditului, ucise eghipteaninul; eii eugetii
a inteleage fratilor siii eii Dumnezeu eu mina lui da-va lor mintui-
re; ~i nu intel~aserii. Si intru demineatii zio ivi-se lor io se pir1ia,
~i-i triigea ~i intru impiieare, zise: «Biirbati, frati vii seti voi, derep
ee vii obiditi?» E eela ee-~i obidia veeinul

71
CB
impinse elu, zise: «Cine te puse jude sau judetu spre noe? 28Doara
ucide-ma-veri in ce chip ucise~i asara eghipteanul?» 29Fugi Moisi
de cuvintele aceastea, ~i fu venitu in tara Madiiamului iuo feace
doi feciori. 3°Si implindu-se patruzeci de ani ivi-i-se lui fntru pus-
tinile codrului Sinaiei fngerul Domnului intru viipae de foe intru
~. 39
capznu .

CP
impense-l. ~i-i zise: «Cine te puse jude sau judecatoriu spre noi?
Au doara veri tu sa rna ucizi cum ucise~i aseara eghipteaninul?»
Si fugi, amu, Moisi de acealea cuvinte, ~i fu venit el in tara Ma-
diamului io nascu doi fii. Si implundu-se 40 de ani ivi-se lui intru
pustiia codrul Sinaei ingerul Domnului intru viipae de foe in rug.

39 Ex. III, 2.
72

31E
en
Moisi vazu, mira-se vederiei, apropiindu-se elu a-nteleage fu
glasul Domnului catra-nsul: 32«Eu_s Domnulu piirinlilor tiii, Dom-
-1
nullu Avraam, $i allu !sac, $i allu Iacovu»4o. Tremurat fu Moisi,
nu cuteza sa caute. Zise lui Domnul: 33 «Dezleagii ciil{unii licioa-
relor tale, locul ce spre elu stai piimintul svintu iaste! 3 Viizuiu
amiirire oamini/or miei, celora dentru Eghipet

CP
Moisi vazu ~i se mira vederiei ei apropiindu-se el a inteleage fu
glasul Domnului catra el: «Eu sint Domnul piirin{ilor tiii, Dumne-
zeullu Avraam, $i Dumnezeullu Isaac, $i Dumnezeullu Iacov».
Cutremurat fu Moisi ~i nu cuteza previ. Zise lui Domnul: (<f)ez-
leagii-li zgarburele picioarelor tale, cii locul cela ce spre el stai
piimintul sfint iaste! Viizuiu riiirea oamenilor miei, celora den
Eghipet

40 Ex. III, 6.
73
CB
~i suspinile lor auziiu, ~i dqtin~u se iau ei; ~i aemu vino, ~i tre-
. .In tru Egh'
m,ea t:-.te-vo~u 41 35
.lpetu». Aee1M"
a OISI, ee lu Impi[n]sera,
zlsera-I: «Cme te puse Jude sau judetu?» Aeela lu Dumnezeu jude
~i izbavitoriu tremease eu mlna ingerului ee ivitu-se-au intru ea-
pi? .36Aeela seoase ei ~i feaee ciude ~i seamne intru tara Eghipetu-
lUI ~I-ntru Mohoreta Mare ~i-ntru pustini patruzeei de ai.

CP
~i suspinile lor auzii, # de~tin~i sa-i iau ei; ~i aemu vino, # te voi
tre'!lite intru Eghipetf» Aeela Moisi, ee-I Impinsera ~i-i zisera:
«Cme te puse jude sau judeeatoriu?» Aeela-I tremise Dumnezeu
jude ~i izbavitoriu eu mina ingerului ee se ivi lui In rug. Aeela
seoase ei facind ei ciude ~i seamne in tara Eghipetului ~i intru Ma-
rea Mohorita ~i in pustie in 40 de ani.

41 Ex. III, 5-10.


74

CB
37 Aeela iaste Moisi eel a ee zise fiilor lu Israil: «?roroeul voao ra-
dica-va Domnul Zeul vostru dentru Fafii vo~tri ea ~i mine; de
aeela aseultatif»42 38Aeesta iaste eela ee fost-au intru beseareea ~i
intru pustini 'eu ingerul eela ee grait-au lui ~i intru eodrul Sinaei
parintilor no~tri, eela ee luo Cuvintul viiu se dea noao. 39Aeela nu
vrura se aseulte parintii no~tri, eela ee lepadara ~i intoarsara-se eu
inimile

CP
Aeela e Moisi ee zise fiilor lu Israil: «Proroe voao va riidiea
Dumnezeul vostru dentru Fafii vo~tri ea ~i mine; de aeela sa as-
eulta/if» Aeela iaste eela ee-au fost in beseareea In pustie ~i eu in-
gerul au grait in eodrul Sinaei ~i parintilor no~tri, eela ee luo Cu-
vint viu sa dea noao. Ce el nu vrura parintii no~tri sa-I aseulte, ee
se lepadara ~i se intoarsera eu inimile

42 Merita observat ca ultima propozilie, indemnul, nu se atla in Faptele Apostoli-


lor, in Vulgata sixtina, in Segond, B. Jer., B. magh. etc. dar apare in B. Ort. Citatul
evidentiat apar(ine Deut. XVlll, IS, unde se atla ~i aceasta ultima parte. Aparilia
indemnului in Faptele Apostolilor indica mai curind ca traduciHorii ~i revizorii
versiunilor, orientale s-au servit de alte versiuni decit cele de la baza ediliilor mai
sus citate. Respectivele versiuni au introdus, probabil, indemnul, consultind
Deut. Segmentul in disculie, insa, apare in Vulgata clementina: ipsum audietis.
75
CB
4
sale intru Eghipet. 0Si zisera lu Arono: «Fa noao dumnezei de
ceia ce mearge-vor naintea noastra; Moisi, amu, acesta scoase
noi din teara Eghipetului, nu ~timu ce fu lui»43. 41Si vitel feacera
intru zilele acealea radicara comindare cealaului ~i veseliia-se
intru lucrul minilor lor. 42fntoarse Dumnezeu ~i deade lor a sluji
voinicilor ceriului, cum scrise intru carte prorocul: «Doara jun-
ghearea

CP
sale in Eghipet. Zisera lu Aaron: «Fa noao dumnezei cei ce nainte
mearge-vor inaintea noastra; Moisi, amu, acela ce scoase noi den
tara Eghipetului, nu ~tim ce fu lui». Si vitei feacera in zilele acea-
lea ~i nldicara jirtva idolului ~i se veseliia intru lucrul miinilor
sale. fntoarse ei Dumnezeu ~i-i pridadi ei a sluji voinicii ceriului,
ca scrie in Cartea prorocului: «Doarajungheare

43 Ex. XXXII, I.

76

~ - -.~- - -- -.~
CB
comindariei adusetu-mi in patruzeci de ai fntru pustine cas a lu Is-.
1
rail? 43$i rGdicatu poperemintui lu Molohov ~i st~ao~ ~omnuluz.
4
vostru, lu Remfan , obrazele ce !eacet~5 s~ mchmafl:va ~o~. $1
muta-va-voiu mai departe de Vavdonul»: ~mbra ~~rtunel ~ra
parintilor vo~tri intru4fuNie; cum porinci ~l gral.lu .MOISl: se facl-o
dupa chipul ce vazu~ ; cela ce ~l adusera luara pa-

CP
~i jirtve aduset mie 40 de ani in pusti~ Casa lu Israil? $i priimit
crovullu Moloh ~i steaoa dumnezeuluz vostru Remfana, ~b~azele
ce feacem a va inch ina lor. Mu~a-.va-voi m~iA departe ~eclf m Va-
vi/on». Umbra marturie era parmttior no~tn mtru pustJe, c~m po:
rinci ~i grai lu Moisi: sa faca ia dupa chip ce vazu§i; ceala ce ~l
dusera ~i priimira parintii

44 Cei mai multi comentatori considenl ca pUlin probabila identificarea cu Saturn;


v. The New Bible Dictionary, London, 1962, sv Remphan.
45 Amos Y, 25-27.
46 in Vulgata nu apare stilul direct.

77
'" . 47
CB
nnt ll no~tn cu Isus ~n~ru. tinutul I.imbilor ceale ce Ie Impir n]se
Dumnezeu de la fata parmtllor no~tn pin a la zilele lu David 4bcela
ce af1a bunatatea naintea Dzeului ~i cer~u se af1e mutarea 'Zeului
IUA I~cov. a 47E Solomon zidi lui casa. 48Ce Cela de sus nu Intru de
mml fapte. b~seareci vie, cum prorocul graia~te: 49«Ceriul mie
scaun, e pamzntul dedesuptul picioarelor taleN 48 .

CP
no~tri cu Isus Naviin .I~tr~ tinerea limbilor cealea ce Impense
Dumnezeu de la fata pannttlor no~tri pina In zilele lu David cela
ce af1a bun~tate Inaintea lu Dumnezeu ~i cer~u sa af1e m'utare
~ut;:nezeuIUl lu Iacov. a Solomon, amu, zidi lui casa. Ce Susul nu
~Ie mtr~ beseareci fa~te de mlini, cum prorocul graia~te: «Ceriul
LGste-mz scaun, e pamzntul podnojie picioarelor mea/eN.

~---

CP
((Care casa zidi{i mieN, grai Domnul, ((sau ce locu e rapaosul
mieu? Au nu miinile meale feacera aceastea toate?» Iuti voi ~i
altii ~i netaiate inimi ~i urechi, voi pururea Duhul Sfint protivi-
ti-va, ca ~i parintii vo~tri, a~a ~i voi. Carele de prorocii nu gonira
parintii vo~tri? Si-i uciset ceia ce-au vestit venitul Dereptului,
celuia ce ~i voi acmu pridaditori ~i ucigatori seti,

--
~.
c----
49

79
Is. LXVI, I.


CB
53ee luat leage eu porineita ingerului ~i nu 0 pazitu,,50. 54E eeia ee
auziia aeeastea despiea-se eu inimile ~i ser1ciniia eu dintii
spri-nsul. 55 Aeeasta implut de Duhul Svint eauta spre eeriu, vazu
slava Domnului "... 51 ~i Fiiul Omeneseu stindu de-a dereapta
Zeului". 57Strigara eu glas mare, astupara ureehile sale ~i pomi-
ra-se intr-un suflet spri-nsul 58~i_1 seoasera afara din eetate, eu
pietri-I ueidea ~i marturie poserii 2

CP
eei ee priimit leagea porineiteei ingerului ~i nu 0 pazit". Si eeia ee
auzirii aeeastea despiea-se eu inimile ~i seri~niia eu dintii
spri-nsul. E aeesta plin de Duhul Sfint eiiutii spre eeriu ~i viizu
slava lu Dumnezeu ~i Isus stind de-a dereapta lu Dumnezeu ~i
zise: "Adeea, viiz eeriul de~ehis ~i Fiiul Omenese stind de-a de-
reapta lu Dumnezeu". Ei strigara eu glas mare, astupa-~i ureehile
sale ~i se pomirii intru un suflet spri-nsul ~i-I seoaserii afara den
eetate ~i eu pietri-I ueidea ~i miirturii-~i pusera ve~mintele

50 A~a cum se vede pe tot parcursul FA, incheind cu ultimul cap (v. 25-28), cele
mai serioase acuze ~i aprecierile cele mai dure la adresa caracterului poporului
evreu Yin din partea evreilor. 0 sinteza a acestora indica existenla unui set de
observalii comune care alcatuiesc un portret coerent, ale carui trasaturi apar clar
conturate inca in Vechiul Testament, mai ales la profeli.
51 Lipsa et Jesum stantem a dextris Dei, 56 et ait: Ecce video caelos apertos.
52 Lipsa vestimenta sua.

80

CB
lingii pieiorul giunelui ee-I ehema Savlu. 59Si eu pietri ueidea Ste-
fan. Stefan ruga-se ~i griiiia: "Doamne Isuse, priime~te duhul
mieu!" 6° Pleea genuehele ~i strigii eu glas mare: "Doamne, nu
pune lor paeat aeesta!,,53 0
VIII ISavl era aeesta ee vrea ueiderea lui. Fu, amu, intr-aeeaia zi
gonire mare spre beseareeile Ierusalimului. Toti, amu, rasfirara-se
prin laturile ovree~ti ~i samarie~ti,

CP
linga pieioarele judelui eela ee-l ehema Savel. Si eu pietri ueidea
pre Stefan. Ruga-se ~i graiia: "Doamne Isuse, priimea~te duhul
mieu" ~i-~i pleca genuehele, striga eu glas mare "Doamne, nu pu-
ne lor paeatul aeesta!" Si a~a zise, de-aci adurmi. 0
Savel era eel a ee vrea ueiderei lui. Fu atunee intr-aeeaia zi gonire
mare spre beseareei in Ierusalim. Si toti, amu, riisfirarii-se pren
laturile iudeilor ~i samariilor,

53 Lipsa et cum hoc dixisset, obdormivit.


81
CB
nu~ai a~ost.ol~i nu rasfir~ra-se. 2Adusera-l, amu, Stefan barbati
b.~m govlton. ~I fea~era plmsu mare spri insu. 3E Savel, amu, am a-
:lIa besear~~Ii~, prm case, in~ra, .~ragea barbatii ~i. muerile, baga-i
mtru temmta. EI, amu, raspmdlla-se, mearsera bmevestindu Cu-
ventul Domnului: a 5Filip de~tinse intru eetatea sa[ rna ]riiasea,
spunea lor de Hnstosu. 6Lua aminte gloatele graitelor de la Filip
eu un su-

CP
numai apostolii nu se rasfirara. Si adusera Stefan barbatii dulci-
govitorii ~i feaeera plingere mare spre el. E Savel, amu, ~ scirbiia
bese~r:ea ?i intra pren case de prindea barbati ~i mueri ~i-i baga in
temmta. ~I, a~u, rasfirara-se, treeea dulce-vestind Cuvintul. Filip,
aI?u, de~tJ~se mtru eetatea de Samaria ~i propoveduiia lor Hristos.
SI-llua ammte gloatele graiurile lu Filip intru suflet

82

cs .
. ,
r;;:;; , -,....., / .. I flet, auzindu ~i vazindu seamnele ee faeea. 7Mu1ti, amu, de eeia ee
~/U' ,,, •• UJ~lfI f t..fHHri!'flE'5 "~,~·\fnlf' ~ avea duhure neeurate strigindu eu glas mare e~iia, multi, amu,
~f T6oprk'AWf' A}(SHrt""X: U1HK,~?,I1~~ slabi ~i sehiopi vindeea-se. 8Si fu bueurie mare intru eetatea
,rI;MNf"f, "1 fL},.l(,"1A· MftG rOM7fi;'f " Mflr" aeeaia. 9E biirbatu oareearele, eu numele Simon, mai deinte era 'in-
tru eetate vrajindu ~i minuna limba samariiasea, graiia a fi oareee
A.nl "~'fH't"'"i·)'f..·,'~'
rll'
M}('t1·lIt1.AM~Af"1Eh\"1E l
v........-. ,. ~ de sine mare, IOelu_1 lua aminte de la mieu
&~, 0¥~x~ fJ~'tA rn f;!1 n I ~lfI,f \"t\A~~
f , "/
KMI fMb}HX'!.i1'AA7\:t' . C?H('A:flt1XI~~ \.~~ CP
M A ~ E,'(; UJllIA . M f1 Of' 1121' f PA ellA b A f rt ~t1 auzind ~i invatind seamnele ee faeea. Multi de eeia ee avea duhure
neeurate striga eu glas mare ~i e~iia dentru ei, multi raslabiti ~i
FroMH. ~'f ~lfi"f~'" ' ~}(AIJ.tI;~Mj~~b" , ~e[hi]opi vendeeara-se. Si fu bueurie mare in eetatea aeeaia. Si un
lUtH .,';<.un H. lH1rt(', f" AA CE' ,.1:"1 PA t1 oR e- biirbat, numele-i Simon, era ainte 'in eetate vrajind ~i se mira limba
t\1M' . iA \"PAr'Jrk'1"O:-w ~~~ li"Or~,)(p~'E ,
samariasea in sine, oareee a fi mare, ee elu-l soeotiia de la mie
MAPf .~'1"pY~i rrAiii~'A,(A/A ·MJl..m'E7f'E
_y <- .... / .. t

H,gl(h'", HMfrtfMh ("Morth.· Eli'.l.pb"A


",::, ", .J.J /
1{' 3 ,~APf ,~a p(~f ,j,)(nx Mf~E' (H~Or1h;
npif'E brk s, \"PA~rk SA1~6Xi. MA".4f H
,.t::f,fpA,,j\_mp~:ffm~mf,' SP~.~""px'· ~
orr't18t14;Af.' ~SHI{~CAMA~I, ~CI~I'UJ~
MHM~rtA. t1Hi1\Ml> A . CAMAP'1A(I'lh. r'..1E_
b"H'mHNrirfGff"OCfl:f KMH',A .rp"'HIA·
t\~H • w/an'ff' ~E,cI1_rtf.~A~ Ii ~GMi~f
l\lrlItMA7\.J. W MA.1t1 ~ AtR f "<1 0 &fAHI(J-;
~. GI10YAh"n(A, AMHrlrt'f . ('ifliAMHI<A .(
I1,LAr1;'". 1\'i'(~At- '
83
CB
/ ;;;- .'--- - .....' '"':- ~i pin a la marele lor graindu: "Aceasta iaste sila Domnului, ceaia
WH~"'!!~"A' MAPM E'" ~ ...rAf9'-f~" e marea". IISocotiia-l, amu, elu dereptu ciice prespre multa vreame
C""A b<1\1f K M"t~A . rpx.HI1"'~'A'fAA'''''A· cu vrajiile minuna ei. 12E dndu crezura ale lu Filip, ale
h('''''f' Ui"A 116ri,,\1, ,''t4M.MA prJ;. ilnH bun-vestitoriului de-Mparatia Domnului ~i cu de numele lu Isus
Hristos, boteza-se barbati ~i mueri. 13E Simon, ~i elu crezu ~i bote-
. MAXJf.1f<i;fEMV· CO',~n:"niAh 'AM~€I\~ za.-se; era lacuindu la Filip, e unde vede sile ~i seamne 54 fiindu,
5A f~E t1GK?,,'~OE'~~Mf' ~fPfrltrk'~~(A:f; mmuna-se.
n pfCnf'M~'l""'.
..L ""'X.
SPME' fV'LA'OAAMJUr
,, .. CP
I'1ftr.A:~ '1"'111 . J(}(gp~1 H"f ;M HI1Yr1A EM. pina la mare graind: "Acesta iaste sila lu Dumnezeu, ceaia ma-
e~l1~flUp06.AUJf ~"H'EI(l";t1)(' / rea". Si socotiia el derep ce in multa vreame cu vraji minuna ei. E
}1\'~S~~:4'''!j1~' f !,1"~' IlM"?IPtC":KA
deaca crezura lu Filip, eel a ce binevestia de Imparatiia lu Dumne-
zeu ~i numele lu Isus Hristos, boteza-se barbati ~i mueri. Simon
~ LfL H W'!prr;&',-t.. Ili'k,f . AA f·ll0Y-rib. Sf acela inca crezu ~i se boteza; era lacuind la Filip, vedea sile ~i
~~~~OPI4_A::l!.: ~!M nJF.'.¥.'1iA. ~Orti"X.1' seamne ~i se mira.
HWHMFl1H ICY~llt· WJ1f~)(.1fr1YMEAE­
Itl("ieVXr· "~h.'fA,X~,f A1}f..J1'\~I!Hi'PIt"!"
1i"~~f9\!E J ..~~pJlA ~~:WI1M~~'P!1' c~_
MOi1'E HTrx".1; pO SA H I~Phlf'Cf '6CHM~
LUH(;'''i,r\"~£S~''WHIlOf{''fSIl\( f· hflt\E
~p1;J'HK'" Or~ Hit t1nA 'EPA ·J\ihl<YH
~t1~"AfH~H' gH~f~~~H "SMAMff1'j
A J;f1 SAfMA.., "/g"rf; A UJ~· E }{rt.1 f Rft,fr
CH"E7 W" C~Mr1f. 4-7,Hr1.4~MHrfXrfAACE'
C""WAg"Wf~fHmffiUipT~ A~I.
54 Lipsa magnas.
84

-------- - -- -- ----------

CB
14E un de auzira ~i aceia dentru lerusalim apostolii ca luat-au Sa-
mariia Cuvintul Domnului, tremeasera catra-n~ii Petru ~i loan 15~i
de~tinsera, rugara-se de ei ca se priimeasca Duhul Svintu. I~U,
amu, era nice spre unul de ei cazutu, numai ce botezati era intru
numele Domnului, lu Isus. 17Atunce pus era minile spri-n~ii ?i prii-
mira Duhul Svintu. 0 18Vazu Simon ca cu prepusul minilor5 apos-
tole~ti da-se Duhul Svintu

CP
Auzira ceia ce era intru lerusalim apostoli c-au priimit Samaria
Cuvintul lu Dumnezeu ~i tremisera catra-n~ii Patru ~i loan, cei ce
de~tinsera ~i se rugara de ei cum sa priimeasca Duh Sfint, ca nu
era spre nece unul cazut, numai ce era boteza!i in numele lu Isus
Hristos. Atunce-~i pusera miinile pri-n~ii, ~i priimira Duh Sfint. 0
Vazu Simon ca punerea miinilor apostolilor da-se Duhul Sfint,

55Impunerea, ca act ritualic, simbolizeaza comunicarea ~i co~uniu~e~ cu ~~m­


nezeu sau marcheaza consacrarea unei persoane Intr,un anumlt serVlCIU religlos.
Ca gest de invocare, el Insole~te rugaciunea ditre Divinitate. Pe parcursul FA,
gestu I apare In momente precise.
85
CB
l' 1"--- ,1 • v:: /-
~"y •, . ~i aduse lor avutia-~i, 199rai: "Dati ~i mie despusul aeesta, de spre
N'A r:,H' u.l t1~rroJf, 1\ (3, tHl.~ Lf'A ~l 11 ' earele se-a~u pune minile se priimeasea Duhul Svintu". 2°E Petru
~f""t1· r7A~frrf HMM~,a~ACrrb."A'~~ . zise eatra-nsul: "Argintul tau eu tine se fie intru perire, eaee darul
Domnului pare-ti eu argintul a-I c1~tiga! 21Nu ti-e parte, neee soar-
IfH' tf' H M('E (jHnO'f'.;r, ~r'( H~A' ,14
1
te intru euvintele aeeastea; eaporu inima ta nu e direapta naintea
,!A C1 ~_r~~E1'ff llh)/lOmf pif-ll4. nfi' lu Dumnezeu. 22Poeaia~te-te, amu, de realele sale aeeastea ~i roa-
HMf rr~!1,t hC'f"1l . ~ECrrpf!,4 "1 Et1 f ,(rkuni. ga-
n~tf1f, M"-r1t1"-ErJ ~ n9IHM~C!~jf.. M~' CP
'~~~nTJii~f ~', &/1f~~' ~nE'f'p)/r. aduse lor avutie, grai: "Dati ~i mie putearea aeeasta, cum spre ea-
(. H tf· 1\-~7i$11 C~. ~fJ;~ttrrHOf' '~D Jl'~;h rele voiu pune miinile sa priimeasea Duh Sfint". E Patru zise ea-
/' CTY "'\ "'A tra-nsul: "Argintul tau eu tine sa fie in perire. Au parutu-te-au ea
,(',4b,f.c1~g'11l"rrl1 h ~h .t\p¥Hf1~xrri darullu Dumnezeu eu argint a-I eWiga? N-ai tu parte, neee soarte
-~ I~XT!1r1~'.~f~YE,' 1- mp~nEpl-1}f ,'z(. in euvintele aeeastea ea, amu, inima ta nu iaste dereapta inaintea
,~O ~APh Ii" i1'\'_H fiE Hfffi.!'; PE"ptt crrf= lu Dumnezeu. Poeaia~te-te, amu, de raul tau aeesta ~i te roaga

* A,;'1 . 'f.6,!}. 6~P~ (',0 r1")(~.. nAp~lf,~


"~ApL,'HHrror.' ~~,,~ tpl1 rzt 'jrilm ~:£'
(m rl t11f' ~ 7; lil/J\ af. ,It
11 .. N~'-Ilf' l) IUCE •
fTAprrfJ Neff, CO~"f,~mp~,/~Xgt1tt~
~~~. ~CTr/;:'; b,O iP1ET&Of ri'inp4
KO flrrt bAth. . '~A nGP~1 11 rfHMA 1 m A,
r-n(~ )I'7~HP~~ rr lh • nA~~,trtk:~6MNfYi.
or
n 0 r'~H" b.o wS'" O,fiH ello f ' Elf.. ·n"
l~lhM'P~m~ ,AMK, ~Epi"~/\E. cttl\f"
A'11;crr'r/:· H nOMO/HtCf i"6T' U111ptJA'ri
86

CB
te lu Dumnezeu, doara, amu, lasa-se-voru eugetele inimiei tale;
23intru fiare amara ~i eu legaturi nedireapte vazu-te fiindu". 24Elu
raspunse, Simon zise: "Mai rugati-va voi dereptu mine eatra
Domnul ea se nimica soseasea spre mine de earele zisetu!" 25 E ei
marturisiia ~i graiia Cuvintu Domnului, intoarsera-se intru Ierusa-
lim, a multe sate samarie~ti binevestira. 0

CP
lu Dumnezeu, doara ti se vor lasa gindurile inimiei tale ea intru
fiiare amara ~i eu legaturi nedereapte vazu-te ca e~ti". Raspunse
Simon ~i zise: "Rugati-va ~i voi de mine eatra Dumnezeu cum sa
nu nemiea sa vie spre mine de aeealea ee ziset!". Ei, amu, deaea
marturisira ~i graira Cuvintul Domnului intoarsera-se in Ierusalim,
a multi ~i tuturora samareaneanilor dulce-vestiia. 0

87
CB
26ingerul Domnului grai eatra Filip, zise: "Seoala ~i pasa spre
~~t<·-l ~11~l1nYr4t'1\¥yfA~~~ Amiazazi, spre eale ee de~tinge de la Ierusalim intru Gazat, aeela
iaste pustine!" 27Si s[ e]ula-se ~i mearse. Si adeea, barbatu sara-
~p.¥-tf '\~lJ"tK .--P.!.fAH 'S}-;C(. g'1crANt1 "- einu, famen sil[ni]eu a Candaehiei 56 , imparateasa etiopsea ee era
Hnf-t ~4,r:~t1~~NH' (I\d~~,~;f,..-UH1 n4'~ spre toata gaza aceaia, ee vine a se inehina intru Ierusalim. 28 Era
',':P f 1~-(!~'f..~t . Nllnli; ,1 X()(',i'fiiH intoarea-se ~i ~edea spre earutul sau ~i eetindu proroeul Isaia.
H~1lfPAMfll ,r~S'A<.~r:~rfi~h'(n ~
K4M ,1f r\f,.Lf'I1Ntt~~~'I1t1 r~ P1t)1b/J'.)jI CP
Ingerul Domnului grai eatra Filip, zise: "Seoala ~i pasa spre
{~4 )~~!7~'fft1Xh~iTf't. nG'f'1\t1tf<.~. Amiazazi, pre calea eeaia ee de~tinge den Ierusalim intru Gaza ~i
~g~':ASb H~f' WI1!}('''~tE'U1I1Mt aeela iaste pustiiu!" Seula-se de mearse. Si adeea, un biirbat sara-
pc~· Hc1MI~i1J6. M~Pf(1h 6'gnd~ 7
cin, silnie famanul Candaehiei, imparateasa saraeinilor, ce era
spre toate gazele aeealea, ~i venise a se inehina intru Ierusalim.
CH tH Nil . 111HA,4 fl'Ji". b'~P 114rr-X:S~
Deaci era intordndu-se ~i ~edea in caruta sa de eetiia proroeul
1

r~.'JJ1~·1~MEn,": '~t1I\_¥·/(ArTn.f ) Isaia.


I~!'!'UJNJ[..· E Tf'/H.Unt"',II· A!'1M'~4
t.~lfJ1.~M,n"'p""Tf'rk'4 . fTf'Hwnu,,,,, _
H~f ft~ ~i,l~ rAS.Hrc:~.f.. :'1Ef fA;
04
,:~~frrOt"T',¥;,.· ~45~' ~"'t~ft\_ . rt)f\m~1
~~f rO'~"ONI)TH g ~H!~MIl' '1fLH1r1f.
AC~1"'~,!4 :£S~'fPt1M,b. bt~1f5-A
t;8PALf'4~CE "!',~~.~f1A "O/HCtrNf14f1'
. CSOHt· Se.A'l'T~(""'~~ 'l.LlHUlF!'S:b;
Enp ~,~p lLr)('''''' ~"'x. ~('!,f rr!'-eA~!l'(!-; 56 Dupa unii comentatori, acest nume este mai curind un titlu dedt un onomastic
al reginei nubiene. EI apare ca antroponim in vechile documente romane~ti: "Eto
IC4Hh(· WH'1fr["Hr1r1x'.n~r,,·of.r(AIA' ' az, Lupul Neagic ~i fe[m]eaia mea Candachiia, fata Crastinei, nepoata Canda-
chiei de Balaceani[i]" (ORB, 112/6-7); "Eu Candachiia, batrina de Balacean[i],
'; '~(-4'N~~ . /o(;(f4.t fata Petrei" (ORB, 29115), documente, probabil moldovene~ti (primul provine din
judo Bacau, celalalt se refera la vinzarea unui teren din ,,!anutul Sucevei"), datate
in primul patrar al veacului al XVII-lea.
88

CB
29Zise Duhul lu Filip: "Pa~a~te ~i lepea~te-te earutului aeestul"
30Curse Filip auzi elu eetindu proroeul Isaia ~i zise: "Amu, inte-
,
leage eealea ee . ,,31
eete~tI? E eIu Zlse:"
. Curn, amu, sa.poelU
" a m,e-t
leage se nu ne~tine dereptare-me?" Ruga-se lu Filip, eela ce ~edea,
se ~aza eu nusul. 32E euvintul ee lu eetia era aeesta: Ca aaia spre
jangheare aduse-se ~i ca mie-

CP
Si zise Duhul lu Filip: "Apropie-te ~i te lipea~te ?e .earut~ aeeas.-
tal" Curse Filip ~i auziia-I eetind proroeul Isala ~I ZlSe: "Intelegl,
amu, ee eete~ti?" E el zise: "Cum sa poeiu inteleage sa nu I?a
ne~tine nastavire?" Ruga Filip ~i se sui, ~edea eu nusul. E euvm-
tele Seripturilor ee eetiia era aeeastea: Ca a aae spre jungheare
purta-se ~i ca mielul

- - 1/ 1 ' I

Ef,A,/1,{Hf{"'4' M'~o ~'Uf~ HA5Al~O"E


~{f. 6f~Hf:.I<'lI ~A M; cn~!-~OrfrrlapE~
A(,X(ECE' tiM ~('(\ A rrf f,J fb n tMoC'~p~
r""lfl OM ~F {"O ~:srl\A Cf rih· WJ1I<AM'f

89

-- ;;
CB
lu~ intre tunzatoriul elu fora glas, a$a nu dqchide-va rostul lui.
A ~~~ ~ ~r~': )s>f1 Sr, r(Yop4~€.:~ >4A~)E.t~
o
33lntru plecaciunea lui judefullua-se-va, Ruda lui cine se spune?
~"A' 'rt1K"6 rtEW 5p ~AF'l"~.rCTBCKO~. Ca- Iua-se-va despre palmljntu
- r ~7 '
vlGfa ·57 34Raspunse
IUl. - . I Iu
seopltu
AUlA ,NX'~fUJ"tff, f SA, Pc)CF{')(Ah ItXH,. Filip, zise: "Ruga-te-voi, de earele proroeul graia~te aeeastea? De
elu~i, au de altu ne~tine?" 35De~ehise Filip rostullui ~i ineepu den-
~7t CMrk PfN"frO__ '~f"',U r-O .,i""l,f'f'U" tru eartea aeeasta binevesti lui de lsus. 36Care
fJ>XnArkg;"~k1 Nrk ~~f1' ?'kX'~f~~:~)(
ACfK,A "'~~te rOf('r'Ot1'nGK~ (Ira, P~A CP
~11' 'f tHtH! Cn¥rH ·Mt\'O~~SfM.~fltlf.. ~naintea tunzatoriului fora glas, a$a nU-$i de~chidea rostul sau.
lntru smerenia sa $i judefullui luo-se, $i saminfa lui cine va spu-
w>fM~i m~Hs.G'f'~ f PO . '('~t\ ¥ACfKA, ne? Ca lua-se-va den pamint viafa lui. Raspunse famanullu Filip
(.lHnpE njt"-H rrl(, HI t1 If'" ttk"f1' r.t'LHrk lv4 ~i zise: "Rogu-ti-ma, de cine proroeul graia~te aeeastea? De sine,
~2f;f "-1~nl'!jffl <p'11t1HJlX!' .p'f .p~'[~
> au de altul oareearele?" De~ehise-~i Filip rostul sau ~i ineepu den
eartea aeeasta dulce a vesti lui de lsus. Si ea
H C~ ',~"6~t1~~0 Y4>trAII~,t1 (f 'McMH
rrE..;::OJ'('OfMh "PPI("brttfT1d-. . px'rATPE
BOt1~ 11! "'It pME: ryffr"~~r: Ppa..MtpiA'it
WCU;"~mf HA"wrfl1'Mh, l1i,,"o
Ctt"rli.
EMh; ~f€"~W!2.A l?'~E#i"rr~'I'1E'LfH1Nc.
~Sp·5m_f f.HItH, 'r'T'~'86~ 'N_~~ili
w~ttVHClJh - r1fW_'("HU'~H"tlpO'
,~/./ , '. r--r-./ • f-
'~rr 1S. ,i1M1, ~~-1',(f rv~, (lff! ~,~ ,{Atrt'n
A'1A'~1( ·1i·1l(?OIi~'[")(f'M~liA' L~nNf'
6f C~I1'~,)(~' <1f ie· fA'~CJ~E H(Jr[A~nlf.:
'f'fM~np't1(} tJ1U~ NAl1rkl\"OEH 0t4~"'Mt/

~ri"? ';1'6I~dl
-~
. 57 Is. LIII, 7-8.
90

CB
mergea spre eale, venira la oareeare apa ~i zise seopitul: "lata apal
Cine apara-me se nu botezu-me?" 37Si grai lui Filip: "Se erezi eu
toata inima ta, vreamea iaste", Raspunse seogitul, zise: "Crezu
intru Fiiul Zeului, eela ee iaste lsus Hristos" . 38Si zise sa stea
earutul ~i e~ira amindoe la apa, Filip ~i seopitul, ~i boteza elu. 39E
c1nd~ e~ira de la apa, Duhul Svintu eazu spre seopitul

CP
°
mergea pre eale, sosira la apa ~i zise famanullu Filip: "Adeea
apal Si cine m-ara mine apara a nu rna boteza?" Grai Filip: "Sa
erezi eu toata inima, vreamea-ti iaste?" Raspunse famanul ~i zise:
"Crez eu toata inima mea in Fiiullu Dumnezeu, eela ee iaste lsus
Hristos". Si zise sa stea earuta ~i de~tinsera amindoi intr-apa, Filip
~i famanul, ~i-l boteza el. Si deaea e~ira dentr-apa Duhul Sfint

58 Acest verset este caracteristic versiunilor occidentale.


91
CB
e ingerul Domnului rapi pre Filip59 ~i nu-l vazu elu de-aciia scopi-
'P~"n~ ~~N'rHP~ ~Ni>!r1' p~nl1' tul; mergea, amu, intru cale a sa bucurindu-se. 0 4°E Filipu afla-se
npf~~n . HMf~gHtilrt~r,~'(~OMV~ intru Azotu ~i urdina, binevestiia cetatilor tuturor pina a veni intru
Chesarie.
UH1 t1~ 6tt{5XE~ r1* . (t/A. '~A~M"
IX 1E Savel inca-~i sufla cu minie ~i cu ucidere spre ucenicii
H.1~lJlfh24aA~jf:; cg~~ ~"'~~~f.Ct'() Domnului, apropie-se catra maimarele preotu 2~i cer~u de la dinsul
TI"rr'Y,M~p.".rI;,A MX 7-1'2~ t{,Mf, "'A" tremitatoare intru Damascu
'y",!rr)b}(,~)(p''f..ri~YCE-:·l(,l1~t ..;f: 5fi<A.
' . ~HA,..n~f WRprfTLECf &'!AS01f"1t. CP
rapi Filip ~i de-aciia nu-l vazu el famanul; ~i se ducea pre calea sa
.~€'ftil\t1n)/7l~AA'.' f '1'Y}('AS~6rrX' , ~ bucurindu-se. 0 Filip aflii-se intru Azotea, imbla ~i dulce-vestiia
n pOX" ..fE Ii'I\VO 6 rI; Crr 6() ~A A ill f t"P4~~ cetatilor tuturor pin a c1nd vine el intru Chesariia.
E Savel inca-~i sufla cu lauda ~i cu ucidere spre ucenicii Domnu-
t:.~C1L"Ut.. W»OfPI1HNA, bt1rte,IV Cr("'(,J( -:", lui ~i se apropie catra intiiul preut ~i cer~u de la el carte intru
~frr~Lt!,i~' mlimdfop6.. ~CH1~f;ftfn~l Damasc
~ ~/ "7 t' '1
t;mH,.EM& flO. r(fCAp'JF... n"'rt)f.'A6f /
!,M . 1\?~~p't'E 'r~~(a"l~E-'3~f~~~
.......
lh r'rtr/i
11
lfu
_
. ~Ca6f
-- 1.
'~I~U111'C)(fAA''',{
...-.L-::;' _

:~ ~N'f" "OY6"'_ltH't"flD C1A'r'Cf~",".~I".


,;' ~r11 . JlJP1I'¥Or"ft1~f'E.CnpfX~frll"W1
~ ~W~rt. npH'JtY~lllib "~X~'fpfor"
'~1- ~'~:t"'.~A nM" pE~. E, npfW~~ if if cnpo I
't1~N¥O_nO'~ANtA' L1!W1fPLll~ t1EAJ I
<7~rf(dr· lTlpfM~L~m~A Pf' eI
!"'tAM A
59 '
In V~lgata ~u apare un core~pondent pentru "cazu spre scopitul", ceea ce, insa,

"(Ill~"('& ~o pH Lf'CI 'iJ;"


r}4M4 CI~}(.
~pa:e .In verSlUnea slavona. In Cp textul este precum in Vulgata, Filip fiind
InvalUlt ~e Duhul Sfint, fa~a a se preciza dad acesta din urma coboara asupra
eunuculUJ. De ~semenea, In Vulgata, cel care rape~te pe Filip este Spiritul
Domnului ~i nu Ingeru!.
92

CB
catra zborure ca sa vr-unii aflara pre cai60 , barbati ~i mueri, legati
. 'rK7[p.)1f:~drf(· IAH'O ~A~If'E t1~ KI~" se-i aduca intru Ierusalim, 3E c1ndu mergindu fu lui a se apropia
WJ:P'!Lf1frtA,nlh'!:ii".',AS'A H~i'::,~, A catra Damascu, de naprasna straluci lui lumina den ceriu 4~i cazu
la pamintu, auzi glas graindu lui: "Savle, Sayle, ce rna gone~ti?"
~~Af-!,~n!.f")F.H' M~A~m!.--ff~f / 5El zise: "Cine e~ti, Doamne?" E Domnulu zise: "Eu sintu Isus,
N! C:~&fSArt! npt1~fr"~" KA!fP"~!.:b)k cela ce-l tu gone~ti!61 6Ce scoala ~i intra in ce-
pr>Alf!!' UlH..M---¥E pt1 ,,'If f"~.L~. C!H AI'4¥
1~~'1'?:t1Ep"~b' K~nf\~H1t1"'lfJr. CP
catra zborure, cum sa ara afla vreunii pre cale, fie barbati, fie
€.1<'l rt t1"f' M fpr.t\rtA X:. );"""_EM~fnpH mueri, legati sa-i aduca intru Ierusalim, Si ca era ~ergind el ,a s~
. h:dHlf'Arrt1(f 8'1(',AMACLJtt"· ~~'f "x't1~ apropiia catra Damasc, de naprasna streluci-l lumma den cenu ~l
cazu spre pamint, auzi glas graind lui ~i zise: "Savle, Sayle, ce rna
ACf AnpOn~A ,'~Arr~A. ~~ MAC~~' ilNf gone~ti?" Si zise: "Cine e~ti Doamne?" E Domnul zise: "Eu sint
5~~n}F. WbdHCtf"A~{",O CWl-wtH;C~' ~E Isus Nazareaninul, cela ce tu rna gone~ti", E el lntru spamintare
H~npa,"", . ,rc-~~t1o'(;"'" }{11.;J'"~t1 cutremurindu-se zise: "Ce rna veri face, Doamne?" Si zise Dom-
rf~t10,(EP~' H~A'r1,4SfM,"tCA!JlLlA nul: "Scoala-te ~i pasa in cetate
~t1.4 fdf41ffMof_'Ul HIS ~Si(,t1A~~M?F­
t-liT'X. ~ 'It.:; 11 f"~:c ("" p:" 1111~ V' A 'X ~. ,~
::;;~f CAS~"""";'"'t\"'ON~f ~ (A S~~E'~
~&tt_f 1 'ff~~ \"M~..'~~ , rf~E ",!.O.f (~C:H' 60 Aceasta versiune face 0 confuzie deoarece este yorba despre Cale, cu referire
la invatatura lui Isus (cf" de exemplu, Evanghelia dupii loan, XIV, 6; FA XVIII;
. ~A6. 'SHCE "~,!!~f~ lfl~J<'T~rtf; [Yt, ~f~! / 25~
61
, .
B. magh., N,T. Cath, ~i B, eng!. redau aceste versete mtocmal pre~um apar ~Ie
·ASb!..'Mk H,e t"O!",f ~a' {"'! .,:,!!,wn ·E In CB, aceea~i fiind traducerea ~i din rulgata sixtina, cea. care a s~rvlt drept pr~n­
tJ"tf1". .
~5,Ht f , ~ ~.lf..11 rrl1f ~'! fA A,
y. r cipal reper al prezentei editii de text. In Vulgata c1ementma, sfir~ltul :,erset~IUI 5
este durum est tibi contra stimulum calcitrare, fragment care apare m CB, In FA
'"(~"X~Nftp-H . ~ ~H'l CT'A,Nn 19~/NJ1 XXVI, 14, in evocarea pe care insu~i \avel 0 fa<;e. inaint~~ lui ~grip~. ~, O~,
incheie versetul 5 ~i in cepe versetul 6 pnn: "Greu 1(1 este sa Izbe~tl cu plclOrul m
~H &'1 fp4 -. 'f EC"OAA,¥., UlH1''l''p~,t1'~i lepu~a, Si el, tremurind ~i inspai~intat fiind a. zis:". Traducerea ~o~corda cu cea
din Segond, unde apare: ,,11 sera It dur de reg Imber contre les algUlllons, Trem-
blant et saisi d'effroi il dit:", Cf, cp,
93
CB
"'ry- , -..~ ...,-- tate, ziee-ti-se-va ee ti se eade se faci!" 7E barbatii margatorii eu
rrA,!"E' If pl fPlU E"fT6TIf n61:A f1fYh'T"60 nusul stindu eiudindu-se, auzindu, amu, glasul, nemiea vazindu,
P,!-TH ')H'ff , LfI1Gf 9 4 .'ffLf'!C} I'At1f' 8Seula-se Savel dim pamintu, eu oehii lui de~ehi~i neee unul ve-
'~4A'H ~M~7!'i~ Hf,~1f1E Hci 11" dea; porta elu de mina, adusera elu intru Damaseu, 9Si era trei zile
7

de nu vazu, ~i nu mine a, ~i nu bau, 0 IOEra ne-


":'(~CrrO~lffE ,/Of",1~41 Hit .E~"'P'hA
Lf'f1; 1"~pr~rrOp~H" 1\"rN~C""'h.­ CP
C~~rt~ :k)rl,!{r1~ XCE· C~ "WfLpf ~i ziee-ti-se-va ee se va eadea sa faci!" E barbatii eeia ee mergea
eu nusul sta eiudindu-se, auzia, amu, glasul, nimea nu-I vedea,
.~'C~ ~ f'A1 r1~/(,~ ,() jf' ~? ~ ~~rklPf . Seula-se Savel den pamint, de~ehise oehii lui, nemiea nu vazu;
44r5~r1t1~r' AMcJr~rJ'MC~ N~_MHJ~lf.. purta-I de mina, dusera-I in Damase, Si era in trei zile, nu vedea ~i
1il5'~nt1)(" S~ CrrA6?f'f CdIlE"bwr~ neee minea, neee bau, 0 Era ne~tine
, .MA-E:: C~"(Jr~J'C,f'" CAIHA,~~f1Mr1;F/.
, M~rfrr~'c W'"tnA!A~EE~()7~gp"'TA
~·A? r1H6At1NOf"'O;NE KI1~tiiA'Wf'''~
'''}~ 111,..., ¥,~, ~EUJI~f'!.U16. 'Nf~E OfN*:
r

, A
l1-;f
f{
(7f' gO~E ~H 5 p~"lf..· ~Dl
ipf
(-,,~ ~E~,''kN'''' S(AHE~OLU#fl"O.
,0 A

" K% ~AMA C'~h :...A", ~c!J~~11 J»)( )(.f


r7A~Atl''l( . _Hr;1:3H~NI1 NfI~';~rk.
l!1I1'f-P,!1' tfAf. !1 f /'1~B~5~' ~nf
Yre.f!1 S
hl(~!, IJnEnl1·'w HN?<MJi..1"~/'f.' UHt-_
~ Tl"'~'~"-L fi:t?NE
EN:;
,!r/i"rro' 0Y.l
gA~AMi\tKb' HMfNf7NANi~. €:fAHf'
.:

~,
". ,.... '
,
, 94

- --- --- -----------

r:~~~<~;~i::,F;~
~ "' ,; . .:
: ~tine
CB
ueenie intru Damaseu, eu numele Anania ~i zise Domnul ea-
":~~~rl~"'f~~(1t~ ~p~AM)C~;rc}( tra-nsul intru vedeare: "Ananie!" Elu zise: "lata-ma eu, Doamne!"
IIDomnul eatra-nsul zise: "Seoala de pasa spre ulita ee eheama-o
,;,:tc iM f;1 f~,~,t.fAt1hl· if p"f t"It.I('111 f~l(SA Ceaia dereapta ~i eauta in easa ludeei, Savlu eu numele, tarseani-
" ,!.~-tt1i·zitf'At:fYA"Ult15Ifl6f~W ~ ,,~ nul; aeela, amu, rugaeiune luereaza", 12Si vazu intru somnu bar-
.:.~if~dtwt~ ~('/t.:p,fiatfAJ.1·,·~H. . bat, numele-i Anania, intrat-au ~i pusu-~-au spri-nsul min a ea se
vaza. I3Raspunse Anania:
,~rt 71't:~ff' Ch\s!!.rH· EI\}('{H~,f,F~rr."
:\ . ~j"" ""tNf:r~L"E J'~"f'Mbrp~~O CP
'" M~~.JJ''A~~'''r.tcor, 5HCf· ~'k'.r~s~no_, ueenie in Damase, numele-i Anania ~i zise ciitra el Domnul intru
"~·.'"'A1t t1*,1J"~ l"(1},;;'NA Pn ~ A,f M)F.! ntA&"" . vedeare: "Ananie!" E el zise: "Adeea eu, Doamne!" Domnul zise
;.~,~'~.~i~v. ,: f7 t,nA C,h , '~Pf' or,A ~1l!~. :f_ eatra el: "Seoala-te de pasa pre ulita ee se zice De-a Dereapta ~i
eauta in easa ludei, Savel numele-i, tarseanin; ~i aeela, amu, ruga-
';',' i~~t:J, ~A!.A,tr f ~rtnrr:A' 11 &'1. f 1l1H1,i?, eiuni face". Si vazu intru vedeare barbatul ee era numele-i Anania
_',:~.dilrrtr0 ~ ),(.,.~t1I" A 6f'r;'" '1'1,/1!k1Of ~i sa mearga a pune miinile spre-ns ea sa vaza, Raspunse Anania:

~}~:Af~~: GA6"4 "Mfrtf,~AP(rkrtAttrtA: _~A


;:,::;;lgJd*'~}('rt"~f'H, .~Apc·krH1rt ~ Cf 'bO .
\r~"/,~6'~ ",i-f'rll' A'1 fAA, A M,(, r'ir-A'.."f,?
~;,.rf1~:~~~r\"P~5~' 6t1 ~rI;: ;.&&t.'Arti. ~~ 5
:: 1«A "Mfl1rfMh,-~ NANIA' W t1 S'hSYt Jl'lf,
'('(,Mrir-i. blh Pr.A· rt XM t'" f).1· Art" ni"A'
; ';~-:tLlA ng'1511_G~UlA rtA~~ pJf..I<"i/
;~ '~'Ij'f,·Anpo5PI1~~..:1''t"'AWA~._wHn)(
,)! C')(JJJA~' ,npHr1(~,_'\1""r1A.'(,ACf8AS~.·
.~iZt_'f'A-&mt ~NAr1~A • '.'kcn"";(f,~MI1I1/
.~: , .

~.
~, 95

----'---------~
CB
"Doamne, auziiu de multu de barbatul acestu citu rau feace svin-
tilor tai in.tru !erusalim. 14~i cicea ar~ ~~sPps. de la maimarii preot i
a lega tot I ceia ce cheama numele tau. Zise catra elu Domnul:
"Pasa, ca vasu alesu mi-iaste, acesta purta-va numele mieu naintea
limbilor ~! imparatilor ~i fiiIor israililor. 16Eu spune-voiu lui cit
cade-se lUi dereptu numele mieu a chinui".

CP
"i?oamne, auzit-am de multi barbatul acela cit riiu feace sfintilor
t~I.1ntru Ierusa~im. Si cicea are despus de la arhierei sa leage'toti
CI!I vor ?~menI numele.tau". Zise ciitra el Domnul: "Pasa, ca v~s
aIesu-m~ Ia:te ~c~sta. ~I va pu~a numele mieu prentre limbi ~i
prentr~ Impara!I ~I fillor lu Izrail. Eu, amu, spune-voi lui cite se
cad lUi derept numele mieu a chinui".

96

CB
17Si mearse Anania ~i intra In casa ~i puse mlnile spri-nsu, zise:
:. J!1lft\l\~}U.! ANAN}A' ~H' i'T'p.f...,t I{'AC"", "Savle, frate, Domnul tremease-ma, cela ce ivi-ti-se spre cale In
, "'H&"5~O~fL I!ANIl p;F.Lf.t;r~· WHn)('!~ care merge ai, ca se vezi ~i su implu-te de Duhul Svintu". 18Si acie
n f111 f., cnpHl1cx"5'1Cf. eAlll1f Df~'J"E r"1L cazura de la ochii lui ca solzii, cauta de naprasna. Si scula-se ~i
boteza-se 19~i luo-~i hrana ~i intari-se. 0 Fu Savlu cu fietorii intru
n.OC"AM~. C~6t1f'~fPA"'f·bON~Terk Damascu ucenici zile oarecite 2°~i aciia spu-
MECfMA' 'M&J1rkf1rr'Htf t1An~I"["Ht1M
~:E ftT.tiUJ~', MI,ot"JAn,oS!Hl!Jt1.'1~ CP
Mearse Anania ~i intra in cas a ~i-~i puse miinile spri-nsul, zise:
"1f,H&HL./I"Cf· 'n~fl~AAE> 1
" tlPf. ,4AfP "Savle frate, Domnulu rna tremease, cela ce se ivi tie pre calea ce
'T1r1r't1, J, A (.f,. Sf5f1 . HHcn.1lt N t1UJl1if",,:X-4 mergeai, cum sa vezi ~i sa te impli de Duhul Sfint". Si aciia~i ca-
• C~A' illHCG~ ¥n"i~f'l4f~~C8N~--:' zura despre ochii lui ca ne~te solzi, vazu. Si se scula de se boteza
H"."E nA~G w EW~'fiH fr"4 MI,d''fEWr ~i priimi hrana de se intari. 0 Fu, amu, Savel cu ceia ce era in
Damasc ucenici in ne~chite zile ~i aciia~i in gloata lor spunea
, ~. 'LLll1tt"(,'f, f,'! )lIp~. t1f,,;'w","'H
"~'17/"ACOAS'fH' np6~prk 6f~t1fS'An;F.:"
.t<'1l{Y{".T.'-~fttt¥.npACt1}h. nG'1trrAK&H
'I~p;in". wnc,<: )(AJkCd... UlHnOflfS""Cti\·
. Hnp'.'E'MknH..p*- t131(I('prtITl't CE ' Ult1"i~
- ... ,. , --.,/ ~:r. .,.- y
IL
UL,!;!X:,f4n~, 1l!.t11'1{""'~~~Cf~' f"'fUIE.ff(rr.~:
Val~I~~AgE"h 'r.1C~ ~.t1~J1 g~~A~:\"I('><
~('f,f,~"1fnJ1'(,"t ,~,~ CA6Ak', ",)( f'f
'l"otH,i~.l~t1AMM,~;t. Or,,!fr111'f~. ~
-A'i'1" ""',""'" '),HAE,WAPf 1~}hrf"f·HA ,
, , l' ..L I'-- '7 ... I /
~'fnpOnoQ'lic',Amf7\4' Wt1A"(tM,cn~
r;;--
cR.... F no nAlqt, <: r1"H z...; rcn,iH 'Nl~.t ',~: •

't'/'"
t",· .....
71
.I

CB
62
nea de Hristos ca acesta iaste Fiiul Zeului. 2l Mira-se toti cine
auzia ~i graiia: "De nu acesta, au, iaste cela ce rasipiia int~ Ieru-
salim cine meniia numele acesta, ~i cicea spre aceia vine se legat i
ace~tea duca catra maimarii preoti?" 22E Savel intariia-se ~i turbu-
ra ovreaii vietorii intru Damascu, preapiriia ca acesta iaste Hris-
tos. 23Deaca implura-se zile destule svetuira ovreaii a ucide

CP
Hristos ca acesta iaste Fiiul lu Dumnezeu. Mirara-se toti ceia ce
auzia ~i graiia: "De nu acesta iaste cela ce spargea bese~recile in
Ierusalim ceia ce meniia numele acesta, ~i acicea spre aceaia vine,
cum legati sa aduca aceia catra arhierei?" E Savel intariia-se ~i
turbura iudei ceia ce era intru Damasc, preapiriia ca aceasta iaste
Hristos. Si deaca se imp lura zilele pina la voe, sfatuira-se iudeii sa
uciga

62 in Vulgata, inceputul acestui verset este: et continuo in synagogis praedicabat


Iesum. Traducerea din CB este reflex al versiunii slavone.
98

~
elu. 24Stiutu fu de Savel sveatullor. Paziia poarta zioa ~i noaptea,
~
"'.... r1 / ~ , ---c-- I' ' rx "'" cumu acela ucise. 25Luara elu ucenicii noaptea, spinzurara-Iu pre
8t1'l('· 4rafl1mf'hh' (46AOr~UE~I1·1fL1 pareate intru co~nita. 26Veni Savel intru Ierus:lim, i.spitiia~se. a se
_.~~~. <ptr, ~fC~gfi1lt, (~rfir{"~~;: ';:pi I~i ucenicilor ~i toti temea-se de elu, nu cr~z~ndu ca ucentc laste.
',",AAl~BPA~A tTNh ",Nb' n"')'':1'~~r'f'~' 2 E Vama[va] luo elu, duse-Iu catra apostoh ~I spuse lor cumu pre
cale ~i vazut-au Domnul ~i cum grai,
Si'WA . .uJ~Ndan~~ 'IA!"O~4Tf'~\O"ra'!""".
"liM)(·.;t'ffAA 'OY-"CI1CE·, nO~MU1f~ff:'~f CP
oy"1ft1it..H NOtp;~ ." )(ttplf.. , €t1 ~Or'1f NI'flh eL Si ~tiu Savel sfeatullor. Ei strej.u!~ poarta zi~a ~i ~oaptea. cum
rto;n~·rk· Cgrit (f~B[Uf n"C'i.[Nf, &",~o acela sa-I uciga. E el luara-I uCentCl1 noaptea ~l-I spm~ura~a ~re
pareatele cetatiei intru 0 co~nita. Si vine Savel in Ierusahm ~~ ~C1fa
Wr1tftt'" . tn,,, ~)}s/pAp~/~np!n~7t~f' sa se lipeasca ucenicilor ~i toti se temea de el, nu c~ed~a ca laste
'~'l"'~~()Wrftl Lf~' nptt ~f71",f~"'~..1h ucenic. E Vamava priimi el ~i-I aduse catra apostoh ~I spuse lor
S.-a'ii~..1Mh' tUm1, CA6f.1ll, .j\rrpYlEfAMI1' cum pre cale vazu Domnul ~i cum grai lui,
nO;"'fUJAAulf. npl1 ",1!#'Hf ,r''ffNI1,Trk.
,,' .. _ ., t, I ., l'
cnlt rr tVA U, A (EM1 Oli. 0r~fNI'1I11"c)Ph.
H
(~6"(~hOA~~Cff(~D: Wt~mo~:,'l"FM./;C€'
.6fE A'tt,. r1/lS.~pOrfo// M"'6 f 0r·U"'11~~.
rtl<'I'P~S~r1t1~· "r~ 0t'f~ffl~Il'IAC'l'~ : gA~
NA~A~f np,!.EMh(-ro. ~ SA,r1A. M'Wf"~,
np,H6f/1~,~..t~~t·no l3'kf"l~;M'" ri ~M~
Iv~rr~"'A rT,\ b{ ~ UJ ~H n ~f. I\d . "'AI~Ot1ATl~
t,
;'

1(';;tgt1~rk{"'A ifl'<\I'~ rl'1A ~~)(. r<iM)(:


npE I~AI1 f;1lJ t16'~S ¥~A;(. f,(;r,~: LlJ 11 ,\")(,Ml>. ,
q,~tl"il~AI"O Sit'lAMAC'l.JrIi t7f65A4Uli

99
f ...
CB
~IfM.f:_I1~, i~gr/;· HI/11~~;,t.}>Y(i, AMACI\h, ~i cum intru Damasc cuteza intru numele lu Isus. 28Si era cu nu~ii
K ~r{'fSA 'l'?~rI~Mf;H· t\'}/{C-' Hb"rk'w f C'A de intra in Ierusalim ~i cuteza intru numele Domnului lu Isus.
29Graiia ~i intreba-se cu grecii; ei incepura elu a-I bat~. 30Un de
rtJ1M'H K~XG~rks1iifrM.' WHEPA' I(Y
.' ,,' ".." _ ,,'
N~W~ H;.A,~rrpA 1''' EpAMll'
....... _
H~ Ph)'A.t- w';
~/ in!eIeasera fra!ii, dusera elu intru Chesarie ~i lasara-Iu intru Tarsu .
31E besearecile, amu, de prespre to!i iudeii ~i galileii ~i samarii
~.!I1J1 f".If ICA', ~HI~rrISA ,-t.rrp~r1 ~MfM' avea pace zidindu-[s]e ~i imblindu [in] frica Domnului ~i cu min-
giiarea Svintului Duh inmuItiia-se.
~o~'I~,~.")(i~. ~AWf~E Hcrr.:i)AAw)
l?€~~~ . rp~Hf'" ~H1'rrp:,,~~~. ,;It-PE CP
'fl~1'~r1m1q NI1;Hn:~!'''''' f:O 0'r6"H1J"'f1' ~i cum intra in Damasc, cuteza de numele Iu Isus. Si era cu nu~ii
in Ierusalim ~i indrazniia de numeIe Domnului Isus. Graiia ~i se
E!t, 1';~~';p,f..· ft\~, ~~II~Tf'PA}iM-k6WE
i~treba cu elinii; e ei incepura spre el sa-I uciga. Inteleasera fratii
"!'fl.·tA'f"'i, C18_f ...,OW H lr~c1 K'A l<"iCAtif' of ~l-I dusera el in Chesaria ~i-Ilasara intru Tars. E besearecile, amu
.~"'f 'l"ffA~f Ee:'" . ~ ptt LJ 11\ , () ic fp"" flo y: pren toli iudeii ~i galileanii ~i samareanii avea pace zidindu-se ~;
l'TP}(.lqt~P'f .. "wn 0 'TH~f B'1'f"A; CA •11m' imblind in frica Domnului ~i cu mingiiarea Sfintului Duh muI-
!iia-se. 0
1\~'Ap~"y, .1'3¥':4fcDf· ~PKfH1~fOrJ;O
n()S~Cff1'!or~ft1' ~Iiicipf'1I1/lf.AMY.
1fnpfCn~~.'l"~1j f-1 ',~&r~E ~f~I' MrAM1Af"
"LCAMA~'t1. t1Mi A~A.Mt1'h' UlH{"AI\HM
~~:.. W~CA~Ap'/H' ~'k. ,!-A'H' C'A~I1~Aftpf a
Cf "~0t'Jf~Jf 8_'A('f'"PA,tt~~ • )~(,I1~)(f',
ill 11-1'b~)k""')(. ~ PHI, A . ,{~Io'¥1'1 • "Or''rr f
" ,-.............. , \7
LUfnl,;;fMhC;VO f",XA 'MNomAW.f.Cf: ill H'~~
M~rwA'lApi. 'irt'f"~"l!t1"~~'~M~lf;it\'f:'~
r'>.lJt1j c;;;bi 1n~ , A }(;~f1t'8~'f""~"j~:_
100

p..,

CB
o 32Fu Petru cercetindu to!i a de~tenge catra svin!ii ceia ce viia
., intru Lida. 33 Afla aciia om oarecarele.; Eneia cu numele, de optu
~/t'f npr'p4f no,.klUA;LfJ~ g'bfrk. ~".,Y <ll ani in patu zacindu, ce era raslabit. 3 Si zise lui Petru: "Eneiule,
hO f rr ,)(, 'f fP'-' (f rr/f.., N'IA, )/, q~o lilt· C'!11111f"11 vindeca-te-va Isus Hristos, scoala-te dintr-a~temutul sau!" Si aciia
,,,!,..;;-If''.; K;t; I fJ', 'H'M h. ~~AMO-;"".t. t1!1f tpf scula-se. 35Si vazura elu toti vietorii intru Lida ~i in Samu, ce in-
toarsara-se catra Dumnezeu. 36Intru lop era oarecarea
"N'H' ,,;-~;p,¥... ~ Rr(lf~ 't~~ 'f f}..A'1f. ",'I't1M ·t7'(
At1A A· WL:::t"f ~.J<r0r '11\,('A 11'* I,Of,O t;:: CP
\! .- PJ , . . . . . ,., " ~ 7 J., I

nEtA ,t1Mfl1fMIl t\ A'1IM.UJMh.:., wA4""'· Fu Patru cercetind toti a de~tinge catra sfintii ce via in Lida. Si
afla aciia om ne~tine, in nume Enea, de opt ani zacind in pat, era
p1f(APfM' e~f~.,,-Ir1'l(~~J\f. w-,?:~-;t .. F
slabit. Si zise lui PlUru: "Enea, vendeca-te Isus Hristos, scoala-te
NAW~p,k t1,E~f,(~A' s1 fw r:-rr x"f1"1' 1- ~i te intinde!" Si aciia ~i se scula. Si-I vazura toti ce via in Lida ~i
nArr}/. ~",,,·.¥-nt1)/:11 <f';'fI.·,k ~M AA h'J1fl1h' intru Asaronea, ceia ce intoarsera catra Domnu!. E intru lopea era
~
"" .

'1fcc:pt1·p"'CI1~bt1'Pb. l1.t,.ffMOrnt."'ph ~
,/f ..., -9

o
EMff. Hu4;,.,,f; E~"f J\(' 11111) I1CE 1\{,1. ic
nfPL i;~fI1iM.gH~t"rfl'AlT'fKI1' f;-~c .i.~
,';411;-' ';snO(,nA" ci..-rk, ~A~;A6~('I"~' CI,O
i,A.'W\e, ~ t1rttrpa lfl i pN¥'T"~' t-6~: llfl11
-rIA. CI" }(,,"" ct· f(&I1(',rkW un' If1tt1~Hg*,
'fif" R""H'~i-.i4-c;PtHif' "'r-r-./
WH HX:SXPA" ,
G ,1, x' ·.n~() 1111: 1\ H ~:o pi t1 .. .f'.t_~ . M'Q t1, tll!1
fI

1,rHApnx· tlrRfOJI.'PAFf'I1I11d-I('h"'r' ,,!f,


1-IOA ~'C}f..p.. (( , IC(:?..¥.'.I1ori5, n/~ (n 100
nHH?R E h~. n,tl<AA, 0r'fE MIliA HMff1E7

tAgH+kiti{~nll. ~PA' o.,P,pil\'Apt.


~rt·I:~. ,1¥'(~1rt.
101
CB
/ .'y /./ ucenita cu numele Tavita, ce spuindu graia~te-se Caprioara63 ;
a'f,'!ENJ~lf~' '50I(:!.~fllf;+AEH1.tA' h~ aceaia era impluta de bunele lucrure ~i de milostenie ce Iacea.
i1'\f "~~SA~MA T"'APr'~ CpllNA 'l[cnYHN'~¥" 37Fu intru zilele acealea a Iingezi ei ~i ia muri. Laura-o, pusere-o
intru comarnicel. 38Aproape fiindu Lideei de [I]opie, e ucenicii au-
~p~ {~IffC~•.~'h npt1 w "fA ~.Jn~r;rlrluf zira ca Petru iaste intru ia; tremeasera catra elu biirbati doi rugin-
IHT1Al.l1h"~nl~,.kl1'" tl'1A1A ipA',j.nM/ du-I se nu leneasca-se a veni pina la din~ii. 39Scula-se Petru
If"~¥, • ~£
llor0ft1 f."
y"p k"p f . HMlirr'tf(1-f it .
~~~ WliOp,fAUlf ',~/{t1f .M;,rr-:E,N; E.'tf1if,1L CP
ucenita ce-i era numele Tavita, ce se spune graia~te-se Caprioara;
bbl~f,~~(',rftfrr/.-¥. IiM~8UlfH1 ',H'f~% aceaia era plina de bune lucrure ~i de milostenie ce Iacea. Fu in
".~ .f.'i1'T-ri-5HMIIE' ~,'11k 1'11k '411~N'rlf zilele acealea, razboli-se ~i muri. Scaldara-o ia ~i pus era intru °
\1fI1' /1111 IIf· MOrpH . CJrMHlS·UJI1Rf~nO. '
't ...., .( I
gornita (zice-se casa de sus). Aproape era Lida de Iopia, ~i uceni-
itO ~,nR'!1Etf\ g~ r'pmH/I1 . ~ ~¥'P"'W .nd cii auzira ca Patru iaste intru ia; de-aci tremisera catra el doi bar-
bati ~i-I rugara sa nu se leneasca a veni pina la din~ii. Scula-se Pa-
'frm , '1''r~~ l~O~,l<..P':l/tI1. FiI1H5bh;ECK
fw
tru
tt ,11 ~~.ft, I ~~' f·, MIPGn~ •c.p 11I1'f1<~ ,-(',
,~1111 ~~fl. rjfW!f!. f· X'ffN I1UI1;1'\ E, Cl1tfWA·
Ii,UlE 1~'~On(Fb f ~~t1fH . ~ ffNi ' 1: 0r:- n.
~~)Hp~, /\'6._nU"Y'/~C,-n'~'lp'14'. n6
CI1A~l f\1m Moy-. M)f.7t'\A ABA - rrprk M-1
I ~ / (1/
Cfp;r:..'~\'b.'1~P~~t1~, 1l"~pb"tHftf.~OH'
MOllfl"f~HNbl1'tNflrr:"Cf- nf;f'T'tf, ~A/
'. p~r-f..fj'r4~'!: CfN){/lfkwfH/\,If-. Identitatea dintre numele ebraic Tabitha ~i gr. LlopKC1<; este confirmata in Deut.
f
7f<i:' r1
0Il11 63
XII, 15 (v. The New Bible Dictionary, London, 1962, sv Dorcas). A~a cum nu-
',E ',tfHfNM' ~~~'¥"'/lA(~nriw;;f' 8'AcrrA mele a fost tradus de greaca, de aici de slavona, el a fost tradus ~i pentru cititorul
S W f nf'l"f b HHr4 E C~ 11M-"C /n(II'" Cf, n f'f"Ph ' roman. De~i procedeul traducerii unor substantive proprii, trecindu-se de simpla
glosare ~i utilizindu-se apoi corespondentul, pare a fi indraznel, dintr,o ,anum ita
perspectiva, el este de inleles, apropiindu-I pe cititor de firul povestirii. In v. 39,
Coresi va utiliza termenul slavon, indreptindu-se a~adar, catre limba sfinta, ~i de
cultura, in spaliul romiinesc.
102

..~
CB
~i mearse cu nu~ii; cela ce venit-a~ sulra-Iu l.ntr~ ~omam!c ~i ~ain~
"WHMJ'p'Cf'.
~ ~
1~)('t'iX"'U1~ff.
- , €l"GlR'f rr~t1~, te sculara-se lui toate vaduele plmgmdu ~l aratmdu cama~lle ~l
ve~mintele cite feace-se cu nus: fiin?~ Caprioara .•4°~i mina. a~ar~
:~' '~'~A ~5&f~~LUfg.:'r~t"t1(f~·,,{f~A,(f"H toti Petru, pleca genuchele, ruga~se ~l m~.oa~~e-~e c.atra trup ~l ZlSe.
111'1\'1\ 'i, C)(ffp~")('l'y'){I{OMApNHI(b. "Tavito, scoala-te!" E ia de~chlse ochn Sa! ~l vazu Petru, ~ezu.
,~nrrcTAlUffM,lt.B.'iCf~OlUiLfE mtA;f 41Deade mina ei, radica-o,
if! ff~ , eI( KI1t1 p.v..U ,11~11. ..
ill t1 NA f1WiE,
CP
7f"<,A"'f. 6~t4x'~'A,~' nl1~~ f'~ri~( "fn'8~(7 ~i mearse cu nu~ii; ~i deaca vine, suira·1 in casa su~ ~i ina.intea lui
?,(~tpf't15H f1Wl1f!:,¥.· ~I1AP~~'~Jf(} • statura toate vaduole plingind ~i arata-~i cama~ile ~l ve~mmtele ce
"'&M}f-.l1!f1AE. WH ~rfUJMH!1rr{t1.f,' €Atn'7 Iacuse Sirna fiind cu nusele. Goni-i afara Patru toti ~i pled genu-
chele de se ruga ~i se intoarse catra trupu-i, zise: "Tavit~, scoa-
't"Ur.tAUlECI NHMt1 C'llf"'~ 'tfr .','h I Nil -
la-te!" E ia de~chise ochii sai ~i vazu Patru, de-acl ~ezu. Sl deade
ro!~ ~~,!f!f. I~~~ )fCE. f i'frf!4)(" /')l:. T7fl1 / °
ei mina de radica ia,
WAPA ·t(")'f"NAWf Ei~NU\'1C,J.nff..' W.W
. M~rf;'" tf~A p.x •'Pc) ~11 . n f]J}(. hP""ortl.
'- 1t:6~.fjN.J; T} O:.,~,n.., nl\fl\"~.: Y-. E~~'fI1.f. 7

~~\~ cfHwb'A~jCf ''''%'I'''rkltO t1~f' WHl' /


HT/IA'r'CECf, 1(,r.&'T'~~~nl., ~115"C f·,tA,f."
+A 6'1 C'f"A "tt '+Agt1Jf'"~ ,C!, 0 a"}IC.'l"f· W~A~E
W6Ph~f W"'1f1C60H' E}~:r1 fw',nH f, W'("II1,
'~H- H6Ht14sWf n'[P~(,f;~f- UJ~H~SX
n,T>i,Ul~Si. nO~A I~f plF.f~;f. En~'AC~'7
K,,f.· r1r1tr1f. M.l'rfa€l1- p~t1 H '('~W.1T'
" r- ,t
. 51.A8 1Rf crrl""l1~ 0 ((Hll'" 11 nocrrAgl"J.i'fI;'Il)k'
I ~ I'; . h

~f1i7 . Xlcfj(
A
103
[ CB
ehema svintele vaduo ~i puse-o via. 42Stiut fu prespre toata Iopiia
~i multi erezura intru Domnulu. 0 43Pura zile pina la voe a fi lui
!~
0>',
• "'.;''t1-
intru Iopie la oareeare Simon Ciubotaru. 0
X 'Barbat oareeare era intru Chesarie, numele-i Comilie Sutatul,
:,~,:
de gloata ee ehema-se italiiasea, 2bunu-eredineios ~i temea-se de
Dumnezau eu toata easa lui ~i faeea milostenie a multi oamini ~i
ruga-se Domnului pururea,

CP
ehema sfintele vaduo ~i 0 puse ia vie. Stiut fu pren toata Iopia ~i
multi erezura in Domnul. 0 Pu in zile pin a la voe el laeuind el
intru Iopia la ne~tine Simon Batu~ariul.
E un barb at ee era in Chesaria, numele-i Comilie, suta~ den gloata
ee se eheama Talia, dulce-eredineios ~i se temea de Dumnezeu eu
toata easa sa ~i faeea milostenie a multi oameni ~i se ruga lu Dum-
nezeu pururea,

104

,
CB
3vazu intru vedeare aiavea ea intru al noaole eeas de zi 'ingerul
i~ g~~~/ ;1("r~/~f(l,~~f AIA'fi*'~H:oil Domnului de~tens-au eatra elu ~i zis-au lui: "Comilie!" 4El~ eaut~
spre-nsul ~i preainfrieat fu, zise: "Ce iaste, Doamne?" ~lu zlse lUI:
yt''fA-<',"H' ,(,A t'iPX A" r1dAw/H·'1A· trf~tI·,
"Rugaeiunile ~i milosteniile tale suir~ spre pa~e.te namt:a I?om-
ArTAAi1'i'f~ c1 lu1wA C,( NfMO~' tyfp~ nului. 5Si aemu tremeate intru V]opla barbatl ~I .eheama Slm?n
.~.r0~~1 ~f~H1'~5~: 1(~rrp;f.,'~"J~ tlPf eela ee-i zieu Petru, 6aeela holtela~te la oareeare SImon Curelanu,
I(JLl~fM'r '~~p."I1At f· LLl ~1S If (t1 ~. ,.,)(H 1 ee lui iaste pri linga
/4i:O,MtIIlCE. W"~ffl1:),tSI1 r1A~ fl~~ CP
I\A ~1("~. tn~fC1'~~ Hnft<jfAUJ~b~lf' vazu intru vedeare aiave ea-n al noolea eeas de zi ingerul Domnu-
WHilty~1f liArr~, ~)(.~tHf' '1....,E r~ lui de~tinse eatra el ~i zise lui: "Comil~e!" E. el eaut~ ~pr~-ns ~i in:
~n~~f;f€M~:'1EM '~f' r'!~f' ~,,~ytC.~. frieat fu, zise: "Ce iaste, Doamne?" Zlse lUI: "RugaelUlllle tale ~I
milostenia ta e~ira spre pomeana inaintea lu Dumnezeu. Si aet?u
A¥r1'~KH tfM"rfYHrtf "S/lf' pk'l.¥-'1W11
tremeate intru Iopia ne~te barbati ~i eheama Simon, eela ee se z.lee
IIf, UHfM H~O'1l"H1~M . rr".4~f_.<fASH·I14) Patru, ea aeela laeuia~te la un om ee-I eheama Simon Batu~anul,
UJ.E N~'nAM?nfi;I."~~. ~ ,(.~p~. cnpfn~ ee a lui easa iaste linga
. Mfrr~ ,nAI1f1'r'i', ~6N"A't1 • Hnn4tnOCAt1
~ 'iW'ni:"', M)f.~ .... . W 11 AI, ""x'. ~~fMr
1("E'iyiw'n~Jt.. n~pti~ALft1·· Hnp"S08ft
CHMltrtA, ,(1_14 f"lJA'iM~ n!J'4.' UHf/f,Ji A'
M~' C'IM~:'1fA~:fH 'SH~I~!. nf~p'i~a'~~1
t1i'1Urrll,!f'lf"h 'CtrN~'~O ~roc HM,',r1AW/
CMApYk· A'ffAA, ~411"H.1lPJ· I\AW~~A
pL 01M~' 1\'x'Pfl~;1~!". fCMOr7f'E€nf
M' fH ~rA Mil· '1 f" ,,'t 1 . ItH'T" f . n p~11'." l' f'')f,

105
CB
mare casa (ce zice-va tie graiure intru carele spasi-te-veri tu ~i
toata casa ta),,64. 7Deca se duse ingerul cela ce grai lu Cornilie,
striga doi de ~erbii sai ~i voinici buni, c}1rati, de slujitorii lui 8~i
spus~ loru totu, tremease ei intru Iopia. 9Intru demineata, mergin-
du el pre cale ~i cetatiei aprof,iindu-se, sui Petru spre comarnic a
se ruga intru al ~aselea ceas. I Fu linga-flamindu ~i vrea se guste.

CP
mare". Si ca se duse ingerul ce graiia lu Cornilie, chema doi ~erbi
ai sai ~i un voinic dulce-civstit de slujitorii lui ~i spuse lor tot, de-
aci tr~~ise ei intru Iopia. Intru demineata, mergind ei pre cale ~i
apropllndu-se de cetate, sui-se Patru in gornita a se ruga intr-al ~a­
selea ceas de zi. Fu-i foame ~i vrea sa guste.

64Textul dintre paranteze Iipse~te din edilia sixtina Nestle-Aland, dar nu ~i din
Vulgata c1ementma, unde apare hie dicet tibi quid te oporteat Jacere.
106

;
.,,,
,,-~~-.~'
........
/
-- -
~ _/
. ,/ '
.....
,
CB
65
Gatindu-se in aceaia, cazu spri-nsul spaima II ~i vazu ceriul de~­
~: .~~~'f!/itf~ x C f: l' rla~a 1~~JlL1A(JA~ t NAn"", chisu ~i de~tingindu spri-nsul oarecare ca pinza mare de patru
.;;' ';~A'" ;...If)f..S It}npHl1'}(.' (n"~M'" - 11 margini legatu ~i in jos spinzuratu spre pamintu; 12intru elu era de
:.' -CHtJ1; Nta6 w",.t rr •. ~t18:"\X~~.yt01h. toate cu patru picioare de gre pamintu ~i fiara ~i gadine ~i de
pasarile impanate cere~ti. I Si fu glas catra-nsul: "Scoala, Petre,
-:~,.l'tE 41" Ht..f· "C'AA () ~ Elf It r1Ar1~,,~ ';~' ~.t'(Jt. junghe ~i maninca!" 14E Petru zise: "Badecum, Doamne, ca nice
WHr1Elfft~r~H~" (nptH~C i(,WAP/~V\~f' di-
MI~6nMiflAr1t1!1Af.IUA~I<"~· T«'A n"'If\~s. ,
CP
MApf' UhfrrttfHI(pAA)T1f"~f5~"'~ I rtf Gatindu-se aciia, cazu spre el spaima ~i vazu ceriul de~chis ~i de~­
TIA'l"'plt.MAlv t1fH1 'A.El·A.~~ t1r1.r1~~ &r1 tingindu-se spri-ns ca un vas de pinza mare de patru laturi legat ~i
,,*q,lltfA5fM"~ 4~"'~()' ~n;f.If')~A jos spinzurind spre pamint; intru el era de toate in patru picioare,
-yr,)/. 'npEn~..wiArrl{. gtl rH~*f ~.t,(~ ale pamintului ~i fieri ~i gadine ~i pasari cere~ti. Si fu glas ca-
tra-ns: "Scoala, Petre, de junghe ~i maninca!" Patru zise: "Nece cu
.:S'.1crk"'pr6otO ".rA) f.41"'1 . t'l"fif.~i(. ErA' un chip, Doamne, ca nece dinioara
. t1 f IT"OA";t, 1~~nArr,k,;,n~'f6~pf' t1fnPf'
n":'M<l-rt,\Y. Hfo8ri~lf. HrAAn,. t1n't'"~E',
nfrM4't'"r1FNt.I~. ,~H~iAfA.' Wt1rA~J1
Mf'- UJ",d!.' n A'~P'" f,'1- T~)f...rfA~~Fr:
1f111. HIi':. t"1t'AW.& nfMi. WH4~ ritA, Irl
rrpJf.rlc ~ 8"'1 C1f'A 8., nEW,E, >Jtr~6lttHh\
65 Urcat, conform unui obicei semitic, la nivelul superior al locuinlei, In vederea
~1'1 ~ : C 1~ 11 ;{ i\.r... n! '!JE' ~ XT1 r f ~ ~M"':' rugaciunii de la ora prlnzului, Petru are 0 viziune. "Cazu spaima" sau alte formu-
Ie asemanatoare redau prin traduceri destul de fidele acest concept care, nu de
rf8. l' Ir.r..· nf~p~*E,f rttf~Ar~~f:.n­ puline ori a trecut de traducator Tara a fi inleles pe deplin. Starea de extaz este in
G nfJri.)HtE, b~A, ",1=1«r1 0rrE ' tAI(G , legatura cu somnul (propriu-zis sau la limita cu veghea) ori cu postul, atit in ,Ve-
chiul Testament mai cu seama in cazul prorocilor, cit ~i in Noul Testament. Dupa
- /?<' -.L' 'J
NH'("(JAtf~f, iA~o slc'Il'u, ,u t1l1'tE, i1" convertirea etiopianului de catre Filip, lui Petru i se dezvaluie planul divin ~i i se
vorbe~te in termeni imperativi des pre 0 noua distinclie pur I impur (pentru aceas-

~{J-/ (;r~, A..,(,<fi( ,in'1'" ta din urma V., printre multe alte locuri din Biblie, Gen. IX, 4; Ex. XXII, 31; Lev.,
XVII, IS).
,----/
107
1 I J ........ .,
CB
. {1_'"~{J.JA ~lf:.. . M ~ r1/<'1f~? • t4 E '{"04 rr-f· C 1, Itt' naoara mincaiu de toate spurcatu ~i necuratu", 15~i iara glas ca-
110 HNf"1t1''':tt :....£.n'lt.·p 1<".4 rr'¥' W f1 Nfl~)(pA' tra-nsul a do-oara: "Ce Dumnezau curatit-au, tu nu spurca!"
~k", Hn~~'h' rlA 1('A~f~k'6",o~~l1f"':{~H 16Aceasta fu de trei ori ~i iara luo-se vasulin ceriu. D 17Ca mira-se
Petru intru sine~66: "Pi-va vedeare ce vazuiu?", ~i adeca barbatii
M P,l' . r t1A ' 1\';\ '1P'" r{ C~/, ;1 -40 w,' 114 ·ht~f
I"'" ..... ., / ""=-":::' .. / \ \ . ceia treme~ii de Comilie intrebara ~i ~tiura casa lu Simon' statura
bbtr"fH':H.11l € ... hl rtfW (I'~PA nH· 'ff (1)( naintea portilor 18~i glasira ~i intrebara: '
J\.HHl'.)::.
~ ),-
~ . '" }/'~I ,¥dfW['~ ~-: ry'x'rn(I ,.~' "·h~.!'
{

Sf~f!il JPP;t'llH' t\~l1crl~' >iX'r1~t·rflt. CP


n-am min cat spurcat ~i necurat!" ~i glas iara fu catra el a do-oara:
wrIt. H 11.( I.(~' K'!$f't'U , .. ,"''''' .. NA""O • Wfl "Ce-au Dumnezeu curatit e tu nu spurca!" Aceaia fu de trei ori ~i
-1.. • , u. ~
/Ap.Y-. ," 0'rUJ' f " s tlC}( 'l',"(f P10 3< I-<Dfff.nINf. iara luo-se vasul in ceriu, D ~i ca se mira intru sine Petru ce va sa
H"~7f'\EAHHArkuU.. nf;"'ph H'1Cf.4. /\'AMH fie acea vedeare ce vazu, ~i adeca barbatii ceia tremi~ii de Comilie
i~t~e~~ra ~i ~ti~ra casa lu Simon; ~i statura inaintea port i1or, gla-
J-'1P~Cf' ••n 0-~'1-~f:(.
-- / "X'"
Ctf Nf.'f7f'C"r1l6~"'.d.f:
rl SIra ~l Jntrebara:
llt1~fl1lf.~~EBI1.1f· ~ t1 Rt1. Elf 1rkptJ'ff
~
&!l:'5 ./ " " 'J).
IHO 'H~EM;i.1'~'fn.OC"A~.'NW"'PNH .
A'", . £.Un A ~ f I\".'f.. '1l "-P1>AY' 11 ,'1 EtA rrpt
" 1{ t I ., , I
M £ WI It, r1 f 1('0 pHI ~f E . WIt 11fDCI16Wfl1C1f
s,J;""iAWfrJ OM~ CHMONClBA' ~T~EFAe.'f..'
ill IfIp', Vp", /\ ~ CA," ~'t1MO rill, ,rrAwfriPi.

gPA~". (T';"rr'~'r'" NA11r1rr'J,nOPLJl1jO'·


HH1t)T"AAJ1l~Ul f it 8'1 n~A!:UAA~JI.'!Li'~ {"J1.i
CHp '" • Wlf if. 't"P €Itiipl""'f. . ALf'H I1MON.hIfA'
PHIJAfMHttnf§1l5t1f ("'PAffN"fi'''''BDff"l'la.

66 In Vulgata apare quidnam, In textul slavon 'ITO ~60.


108

"
~ Doara Simon, cela ce cheama.~BPetru acicea ho1teia~te?" 19 E Pe-
t~u cugetindu de vedere ~i zise lui Duhulu: "Adeca, barbati trei
cau,ta ti~e, 20ce scoala, ~e~tinfle ~i rasa cu nu~!i Ji ~imi~~ s~ nu
:~ razJudec1 ca eu treme~ ed' D De~tJnse Petru catra barbatn t~lme­
.~ ~ii de Comilie ~i zise catra-n~ii: "Eta, eu sintu cela ce cautatI! Ce
i iaste vina ce dereptu ia venit-ati?" 22E ei zisera: "Comilie Sutatul,
\ biirbatu direptu
j,
CP
"Simon ce se zice Petru aciia sala~uia~te?" E Patru cugetlnd de
vedeare ce vazu zise lui Duhul: "Adeca, trei barbati cer tine, ce te
scoala de pasa catra-n~ii ~i nemica-i judeca ca eu i-am tremis ei!"
D De~tinse Patru catra biirbatii ceia treme~ii de la Comilie ~i z,ise
catra ei: "Adeca, eu sint cela ce ceareti!" Ei zisera: "Ce iaste vma
ce derept ia ati venit?" Ei zisera: "Comilie Suta~ul, ce iaste barbat
derept

109
CB
~i teame-se de Dumnezeu, marturisitu de toata limba iudeiasea
• graitu lui fu de ingerul Lumineei se eheame-te intru cas a lui ~i s~
auza graiure de la tine". 23Chema ei de-i ospata. E demineata Petru
e},i eu nu~ii ~i unii den frati ee era den 1[0]pia mearsara e~ nusul.
2 Si demineata intrara intru Chesarie. Comilie era a~teptindu ei;
ehemase ~i rudele lui ~i mai dragi soti. 25 Deea

CP
~i se teame de Dumnezeu, marturisit de toata limba iudeilor
gra!tu-i fu lui de ingerul Sfint sa te eheame in easa sa ~i sa auz~
graIUr~.de. la ~!ne". Si-i ~hema de-i uspata. E demineata Patru e~i
eu nU~1I ~l unlI dentru el ee era de intru Iopia mearsera eu nusul.
Si dem.ineata intra intru Chesaria. E Comilie era a~teptind ei; ehe-
mase ~l rudele sale ~i sotii eeia iubitii. Si ea

; 110
t:------

CB
fu a intra Petru timpina elu Comilie, eazu la pieiorul lui, inehi-
na-se. 26E Petru elu-I radiea ~i grai: "Seoala, ~i eu insumi om sin-
tu". 27Si eu nusul dumaindu intra. Si afla de eeia ee adunase-se
multi; 28 zise eatra-n~ii: "Voi ~titi ea nu from os iaste a barbatu
ovreeseu a se lipi sau a urdina de alta saminta. Si mie Dumnezeu
arata neee unul spureatu sau neeurat a grai omul;

CP
fu a intra Patru timpina-l Comilie, eazu la pieoarele lui ~i se
inehina. E Patru-l radica ~i-i zise: "Seoala, ea ~i eu om sint!" Si eu
nusul beseduind intra. Si afla adunati, ~i zise eatra ei: "Voi ~titi ea
nu iaste frumos a barbat iudeanin a se lipi sau a imbla eatra eela ee
e de alta saminta. Si mie Dumnezeu mi- arata ea nu e neee unul
spureat sau a grai ea e neeurat omul;

111
CB

i/ ,
(~Mr1'AN"A • Af'(tf· Llltf L~."P''f.' rr'OA'r,.¥.·
' 29deci ~i rara toata pirirea veniiu chemat ~i intreba-voiu, amu, cu
L .. ) 4 ~ / \I care cuvintu tremeasetu dereptu mine?" 3 E Comilie zise: "Din a
n'A p,y...prs· nplll""" npH)'KArfh -IHnHG,I,E patra zi pin a la acesta ceas fuiu ajunindu ~i intru al noolea ceasu
M;r HsTAnfAWA~,y:liO' llif1.f.TPi Ti"~lSd~' rugaiu-me intru casa mea. Si iacata, barbatu statu naintea mea
AM'll· '(6~M1l7 '''080 nOC,1ACrrf{Ah'f' intru ve~minte luminate 31~i zise: «Comilie, auzita fu rugaciunea
~~ ~i milostenia ta pomenira-se naintea lu Dumnezeu», ~i zise 67 :
p d<' lIH~c1'~ 3 ~ rr'p f/"vk CErr j . ..i.E df
,(')(I('A t
«Tremeate, amu, intru lop
, ./ 1'/ " •• y..... '111,
--
\1 J
nTx ,MHftt· '\Dfn'''lf2f\f~f'~ 1'~()pml'lf
- ,.-- ,
~H~. ~"1f~~p.""'A(~~7Wffln H~~Amt~o,", CP
CHfiO .... A -.:.;~ t,!,QN~(n~~'tI.;- 11, n;t..~·flf"M' 7 deci, rara de toata parearea venii chemat. Intrebu-va, amu, cu care
cuvint tremiset dupa mine?" E Comilie zise: "De-a patra zi pina in
'fEC'T"A~'fA . 1)1 nfCrr'"U' cP)(/1l 'A~~nlf­ acest ceas era postindu-ma ~i intr-al noolea ceas ruga-rna intru ca-
r1fi~/ HSr.i +.-trMOAf,J['J('fM-;'MOfMh' sa mea. Si adeca, u[ n] barbat stind inaintea mea intru ve~mintele
LUHtf\Tr-pi"A~'NOW~rfl7'1A(~: pYt"A/~Mf > luminate ~i zise: «Comilie, auzita fu rugaciunia ta ~i milostenia ta
1-rrp..('I~ AtA ,,,,,1-. HCfM"'n.--;'C~ "16M pomeni-se inaintea lu Dumnezeu. Tremeate, amu, intru lopia

"Of S~W'~f1t?H CK~"'.t • IU 11 fA I{, if;.rr'.l-., li'~


; f7 Arr x· C"~rf.T("'~ MM1r1'V1l ,M-rk.,p'r'PX',8f'
.., ..' ,..,~ {" 1, ."
UJMHNTt"E' t1~;'\I1nrtA1{"'f·Hpfl~.,n'.1IUr
/0 rc-,-- .....
CIIHUJ4I1AabIM.1rr.BArrS'A· Wtf)tf'. 1('0
> II ., ' , / . , / '
Zt< t1rr~4>K' p~~A\'1'O Nrt·~·.:l·
ftill1,f A
IfM~"Mf~gOfn'M~l1,wJ4-.nrrJ.T,,~.
.' \ ( . .
WtfMt(MPt"fff lA'T"A' nDMfrme,l\U. Nl!'f
n1t"rK,J1¥r1 ;"rt S
f't/' if p)no Ct1H Sl,Z,nl . arJl;;
H'
.UJt1S f ' rr~rkMrk'r't, ~MX< 1'T"f~< J·i.J~!\.

67 De data aceasta formula lipse~te din Vulgata, dar nu ~i din versiunea slavonli.
112

CB
~i cheama Simonu, cela ce zice-se Petru, acela lacuia~te intru casa
lu Simon Curelariul, aproape de mare! (Ce veni-va, grai-va tie.)>>68
33 Acie, amu, treme~ catra tine, e tu bine fece~ ce veni~. Acmu,
amu, toti noi naintea Domnului venimu se auzimu toata porincita
tie de la Zeul". 0 34De~chise Petru rostul, zise: "E mai de-adevaru
intelegu ca nu spre fata cauta Zeul, 35ce intru toate limbile [ce]
temu-se de

CP
~i cheama Simon ce se zice Petru, ca acela lacuia~te in casa lu
Simon Batu~ariul, aproape de mare! Cela ce de va veni grai-va
tie». Si aciia~i, amu, tremi~i la tine, e tu amu bine-ai fapt c-ai ve-
nit. Acmu, amu, toti noi intre Dumnezeu vrem cum sa auzim toate
cealea ce-s zise tie de la Dumnezeu". 0 De~chise Patru rostul ~i
zise: "Dupa de-adevar inteleg ca nu in ratarie cauta Dumnezeu, ce
in toate limbile ce se tern

68 Fragmentul dintre paranteze nu existli In Vulgata, dar apare In versiunea slavo·


nli.
113
CB

· E~)(. ~?t'trtMfnp~I(""np;f~A€M~. UlH elu ~i lucreaza dereptate tagaduita lui iaste. 36Cuvintul cela ce tri-
mease fiilor israililoru binevestescu- pace cu lsus Hristos, acela
o n
,\ -/rq.l- 5f\ ,- f pfn_'r:1 ';rf' <~ t~'~Ji 'ktf;~. • .,.. iaste tuturoru Domnu. 37Yoi ~titi graiul ce fost-au prespre tot i
"~ft tlaCrr-E' '''060 E:m"fnoCAACNOMA'CA ovreaii inceput, din Galileiu, dupa botejunea ce spuse loan 38de
lsus cela din Nazaritu, ca lu unse elu Zeul cu Duhul Sventu ~i cu
;' 86Mb. !(Or (j'~r1rr:':"~ 'f~A.1'1(. rrpHMicf' tarie, cela ce vine bine-tacindu vindecindu toti cee silitii de Dra-
A~'~O"b' i C~Ht1"~Y' I.""'A?"Bi~~f'AA;M~~'7 cuI, . .

I~YMO~1t. '!:flr1~. 6 f C'Pf(I('K'. ntt~HI<~lCN' CP


C~ fB%C;Jr ~ll' ~~UJ1;l;1 'rr:f.~'(rrXp~ror' de Dumnezeu ~i lucreaza dereptate priimite lui sint. Si Cuvintul
()~~~y'. 8t18..frrE T"J11l TlH SW 111 n06'1Cf cela ce tremise fiilor lu Izrail binevestesc pace cu Isus Hristos,
acela iaste tuturor Domn. Si voi ~titi graiul cela ce-au fost prentru
IfftiEH ; (30H' 'flf~l/ff' f"'~.HMli ·'1i t c) prA'<, tot i iudeii inceput den Galilei, dupa botejunea ceaia ce spunea
npftnpf rr'dJ{H. W6 ~I~ ltH· MA"1Frfl. wt"A,u loan. lsus cela den Nazaret cumu-I pomazui el Dumnezeu cu Du-
... " ,,---. hul Sfint ~i cu sila, cela ce vine dulce-marturisind ~i vindecind tot i
lI"f~ . ~'1fn'l('rr-h.,.!, f1f! r:A ~'tH h1. nOl<"ptp.f silitii de Diavolul.
rflf*f,npon06iA,A'~W,ANh ~d.~nx.~~ /
T("'F~'KNrf;·'tE(n'li'E' IwArfb·JCAE;-WfWNA
~AP"'I"A. r-7fiC:-1E."1A' r1'f';NA<".:tPH1f"~i1I{
... ,- r- """""~ "'7 .

nOM-ASAfrlhT1I1.1'x0""1I '''fH 7 Ii C)f.U",·


"i,,~ OfN"f'E,"Or;~E~' J~~,A;,~~'6f
rt''l'X' lllH'(,~FI".l.~i'f' H~fnp~II1"'f h'Al"iit
~ ~ ~ /
'l"fJ1t'f'"SOY:..T.· '1 EI\A'1f'£H1NE .Il.H1f"i\.~
, ,/ " -L ....-1- -J, / ., ..-
t1
1{A\ N 3 ,,;111('" "''Ii R~C'11 nA 'NAdgANlA W
~rA80M' gHrffr4f,~\'6rj{~x',rrOlff1'''''~f' CM
t? f (" ~A J(, y. fA J, clJ\~h1J'I{LlJ fC'ltrfJ1 .
rl ,. ,1 .. r- .... ~

If'
,I ,I

111 t1 •

114

CB
cace ca leul era cu nusul. 39Si noi semu marturisitori. a ~oat~
carele feace in laturea ovreiasca ~i intru lerusalim; ce lu ?I u~ls.era
spinzuratu spre leamne. 40 Acela lu, a~nu Zeul r~dic~ ~ tr~!a Zl ~.I lu
deade elu aiave, nu tuturo~'u oammilor, ce, m~rtur~slt~nlor, amt~
menitilor de Zeul noao, cela ce cu nusul mmcam ~I baum, e dupa
invie~ea lui dintru'morti. 42Zise noao a spune oamenilor
CP
Si nu e69 marturisitori tuturor ce feace in laturea iudeilor ~i In
lerusalim; ce elu-l ucisera spinzurat spre leamne. Acesta Du~ne­
zeu-I didica a treia zi ~i deade lui aiavea a fi, nu tuturor oamemlor,
ce marturiilor de ainte ce e zis de la Dumnezeu, noao, ce cu ~u~ul
am mincat ~i baut-am cu nusul dupa invisullui den moarte. SI zlse
noao sa spunem oamenilor

69 Este probabil 0 gre~ealii datoratii ne1nlelegerii .~anuscrisului roman esc revi-


zuit. ~i care putea conIine 0 grafie HOE (care apare ~l In CB) pentru no/.

115
CB
~i a marturisi cum ca acela iaste menitul de Zeul, judetul viilor ~i
_. h" , .7 , •
mortilor. 43De acela prorocii toti marturisescu lasaciun~ pacatelor
W· 111!f~ M,-':- ',".l frlttl. '(~A1b' If'lA'fMA'M
.• 1, ,,- .... ~ ~" a lua cu numele lui a totul cine creade intru elu". a 44Inca grain-
cq~~/1rrY ~ r~ f< f1~': c~~2_nmHIIHM"~ du-~i Petru graiurele aceastea cazu Duhul Svintu spre tot i cine
MfTIH1 .•~:-(~f.; .. ,B';tHt10' WHM4pJIHJ10. auziia Cuvintul. 45Si ingrozira-se cine era de obreazanie credincio-
c:.:CEMh,n'i;)t~1 ~~'HClt.r~~t'rBi~'r". ~ii de citi venise cu Petru ca ~i spre limbi darul Svintului Duh
varsa-se;
r;,f tfUI14 f.~~e~! 'l:...TI'~l)1f' M~r)(p Ii Cf C/,)(,
W C't"4 It " f N. f l'Pj\O 11, ''''''roM HMfrtf"",Ef'O. CP
4
,1.)\C.¥.1'I()f1f· rl.)..h·,1 r rMo.i"x"tt /n(rt~ ~i sa marturisim ca acela iaste menit de Dumnezeu a judeca
.q f,' (. II\H . ~ Crl/~'M'Y.. 81 porJf.tp OM'Xltb'fJ•. mor!ilor ~i viiI or. De acesta toti prorocii marturisesc lasaciuni pa-

~.ll(~
r;-
"!1tnN O
4.1t)'I
g -- . , /
.~ 'l'd rr.~,1b . 'H1f1f . 1~~iT1 f ·l''l''P}/E.' A)(:.~~ .. :
r---,'
1 'f f~f ~lIf Lf1 ~ n f~~X {'""",Ie rr.f- :1'\~"'
~atelor a priimi cu numele lui toti cei ce vor creade intru el". a
Inca-~i era graind Patru graiurele aceastea, e Duhul Sfint cazu spre
toti cine auziia Cuvintul. Si se spamintara ceia de intru obreazanie
L L!.' \'p.'htf (11'10 Wh' r~,:) x· f"PA ~Pfllf 'A'f.wrI credincio~ii cJti veni-se cu Patru, ca ~i la limbi darul Duhului Sfint
.'tri -,.....,~ ,- -- rx / varsa-se;
.'; ~I'IAnAr1f.1~1I CT'b1 ~_ ~~~'!c1i t~l1Ul"''r~
~ ("0 ~~ . ,',':~~~AA x" r~i,(/ T~( cnpfrc"~r
~1~~5.~.1 ~I ::' If\l·i.f.tl'r X .110r~~COL1JA\
wwr.-t)ttNiA ~~P,rtl1. Wt11' rp4~HpJF..a.
~ :!MrH.(. fA· (t,fC.)i,·!)'tt {f'/f' "ff", 1H1'10W;'I1'
t: /I~LJit np.j;1~'~f ,C'X~ OMIo '11 f '<",l;Ii/l
~f~'f ~ r1f ~,i(. lAl(O rt4h\\111f1~APIo
C "(' \~~~()r;4 tiS t1 lA'(f· l.\·~/il ff. ! n ~(,1H '>i'eff,
r}~ Pk; (btl.,,:, , (' ~~1 (V, b • fH.pCJt\ Ci. '''''1/
-J J '_ -.: rx ."-- ....' _/ / 11 .,

.. , ... 1\,{~ is~" C.l'l:'ll't.IA~"""I.I1KfAH"ft1)F,.

~.~ ~-'-I)~: l~n c..: Nt1. ~ffl'trnfJ)('


116

....
"

CB
46 auz ira, amu, ei graindu Iimbi ~i marindu D?mnulu. Atunce ras-
punse Petru: 47"Doara apa a apara poate ne~tme se nu boteaze-se
acestora ce Duhul Svintu luara ca ~i noi", 48Zise loru se boteaze-se
intru numele Domnului. Atunce rugara elu se fie zile citeva. .
XI IAuzira apostolii ~i fratii citi era in!ru o.vr:,ai ~i in~ru IerusAalIm
ca ~i Iimbile luara cuvintul DomnulUi. 2S! cmdu SUi Petru mtru
Ierusalim

CP
auzi-i amu, ei graind Iimbi ~i mariia Dumnezeu. Atunce raspunse
Patru:' "Au doara cu apa potu-i opri cineva ce sa nu se botea:e
ace~tea ce Duhul Sfint luara ca ~i noi?" Zise lor ~a se boteaze m
numele Domnului. Atunce rugara el sa fie c~teva ~!I~.. ... ..
Auzira apostolii ~i fratii carii era intru iude! ca ~! lIr:tbile pmm!ra
cuvintullu Dumnezeu. Si cind e~i Petru intru Ierusallm

117
CB

Wi:I)Arfi~~'(lfE .-ntn/F.p/i.JA~E. J(Yrt~~~.~,


... , ,,' ~. <) •
preapiriia-se eu nusul eei dintru ratezare 3griiindu eii ,eiitrii biirbat ii
ee riitezare neaibindu intrii ~i miinineii eu nu~ieo. 4Ineepu Petru,
"'If ~'~I1t1'L ~ A, P;f.·!'f\, It Ph rp~ ~1rf,4}(. hU~() spunea lor pre rindu griii: s"Eu era intru eetatea iopiiiaseii rugin-
1~'1M~~f' ~i:~A Ni~: l1EHMfltJ11nMh. du-mii ~i viizuiu intru bliiguit vedeare de~ting'indu un vasu ea 0
pinzii mare de patru margini spinzuratii den eeriu ~i vine plnii la
'~."f.'~y~"', hJo\~.art1LJ(H.
.. J
'ffp.'F.'rfrApi...., fHtl
1/ _ ____ ,.. mine; 6intr-insul eiiutaiu, soeotiiu ~i viizuiu eu patru pieioare
Hb'"~ 11r1 l\/' 8~r1H~f HIA.4f ~~NnM1f 'iJi~.
ill J1M,y;,H)f.NI',f,., 1~¥'N}(Ul"1. NA"1Frfllm-f CP
preaplrlia-se eu nu~ii eeia den obreazanie, griiiia eii "eiitrii biirbati
rgph ('(A~4/W(;;nOPf~~~. 1'1E;;~.nf obrezuiti nu aviim a Intra ~i sii mineiim eu nu~ii". Ineepu Piitr~,
Tf"Pt- CTT~f11.1; ~11! p~~. nm_Jf..l1rpl r~-"'" 'AS6 spuse lor pre r'ind, griii: "Eu era 'in eetatea Iopiei rugindu-mii ~i
viizui intru dueere-vedeare de~tingind un vas ea 0 pinzii mare de
.~1;~'1,r~t4rk IU?~H~;~ M'''~ G~€ pA' patru piirti spinzuratii den eeriu ~i vine pinii la mine; intru ia eiiu-
J "....~qfrr~'l·t, l~ m H IJ1 '''JF.. ·~~r-;:t1}(M,*,. tai, soeotiu ~i viizui eeale eu patru pieioare
Hg~t1""b s.~ "CJ{"'~ TJAf~" . ill}lS';{)X'~,;P"p~(
n 1\ b\'~H'l"". SI1r1tn~f CW~'x0.1 !'Ph C~C~.CO
"1; '(tt 11 • IS frrk P(. r/ 'fHft r"lf\ rfl"1){' >it S4t/.
~1~.,nMt.pA~"t1lf"'!lfAnI~. f(,A~.n)f.
~". MApi· ~"'f f'l"t1P~ I("PAIf\ SHci tphcl
NFCJ. • r'7~r~t1 ~'. ~ M~'p'rIf1NH . ~nlF-N(>(,a4
Fr.'" r1 fN'1fP~' Hnplf1c1f c1Amf~OMft1f.
~11 gf1Nf.n~N~t\A·.1ilrir I!.FfJNf'7f\fg~9
Kh C'~~A~/AJ\~ 1'y'~N_C ~ I\r~ :/rrM~, '0 '/
'~Orpl HI· H S"c1"* "1-f'l"KO prlanOV'A, i1und~ 70Versiunea slavona ~i, pe urmele ei, cea din CB, prezinta tendinla de a opera
~ ,. J ) modificari care merg In dinspre stilul direct catre cel indirect liber (dar ~i invers,
P )FMl1'~' WI1S'ls~~,'r.l~;y~m1'tOApl. uneori) - foarte probabil, mai degraba datorita ne1nlelegerii dedt datorita unor
adaptari cerute de traducere.
118

CB
~i de fiariile piimintului ~i gadine ~i de pasiirile ceriului. 7Auziiu
glasu griiindu mie: «Scoalii, Petru, junghe ~i miinincii!» 8Z i?u:
«Badecum, Doamne, cii de totu ce e spureatu sau necuratu nIce
dinioarii intrii intru rostul mieu!». 9Riispunse-mi glasu a doaoarii
din eeriu: «Ce Dumnezeu svintu e tu nu spurea!» IOE aeeaia fu de
trei ori. Si rutesu luarii-se toate spre eeriu. 0 \lSi adecii, acie trei
barbati stiitu-

CP
~i fieri Ie piimintului ~i gadinele ~i pasiirile ceriului. Si auzi~ g.la.s
griiind ciitrii mine: «Scoaiii, Petre, de junghe ~~ miinincii!» Sl Zl~l:
«Neee intr-un chip, Doamne, cii in rostui mlell tot necuratui ~l
spureatul nece dinioarii n-au intrat!» Si riispunse-mi gias a do-ara
den ceri graind: «Ce-au Dumnezeu euratit e tu nu spurca!»
Aceasta fu de trei ori ~i iarii iuarii-se toate in ceri. 0 Si adeeii, trei
barbati stiitura

119
CB
, • I J ' ra naintea caseei intru carea era eu, tremi~i din Chesarie catra
f:-
p~ : H~A H N 'T"'A, "~C E 11 'l,~p 'xl(,~ P' ~ . mine. 12Si zise-mi Duhul se mergu cu nu~ii nemica razjudecindu;
E- fA· t~.. n O'''~t1!l W"'~~A PI'" l\iMwt . venira cu mene ~i ~ase frati ace~tea ~i intram in casa barbatului.
':!f ~n H : U: !1
Htlt(f'AP' f· ,{'A rrp-"Mtft(f. I3Spunea noao cum vazu ingerul intru cas a lui, statut-au ~i zis-au
lui: «Tremeate intru lop barbati ~i cheama Simonu cela ce-l me-
H r~Jt,\J::1 !~XIlIt'l·M ""'1I1M'1' WrtS'ICf.VU1. nescu Petru, 14ce zice-va graiure catra tine, ce intru iale spa-
~X~:ACfMf~r'l!-: In!o/N\'W'ltt. n"'1~Co"'f si-te-veri
rA~?t..A.f\' N fMH ~,l\i.1'\~~fl\.~tf())(.
'("II' '
nt!Ht1o/llf~E ('iMnO~. HI1llt\,,r,III~'rAJf'i'J 1 CP
inaintea caseei ce era eu, tremi~i de Comilie la mine. Si zese-mi
thlH· ~ft1H~~ : 1~:<'Mft1f~H~~CI1r" I Duhul Sfint: "Sa mergi cu nu~ii ~i nemica-i judeca!" De-aci mear-
LJt1',~'if'f1~' ~''ArtHr1-''f:'0 !'Ar10M''']1\'A. / sera cu mine ~ase frati de ace~tea ~i intram In casa acelui barbat.
Wt1,iP~& '1"~~'A' h"~PK"ATf'".k"AX'I1'CI(,~ Si spuse noao cum au vazut ingerul in casa sa stind ~i au zis lui:
SAAUlfNA "\~'O IliHr,f Ael-IIA g~I1--;CHo.€~h7 «Tremite intru Iopia ne~te barbati ~i cheama Simon ce-l cheama
Patru ~i zice-t-va graiure catra tine, cealea ce Intru iale spa-
~m('r1rt, NtJAw, 1<)('''1&, sras)('.J.1fff~ si-te-veri
~'T"py" AC~. 1\ KI1 . C'T"41W4 r1rfl~ILlA(Mk<
~:~:l('Ff"At: LUP1(H CA i(.I1¥H' no (I\Hl'.b '
HU~b M"";~AYfM.fTf T p)(iun6. ,1-
~~pJ1A L~t1 . r1 n PH$OHH CHMONA. NAptt'j,ff"
"~4rd~A' LU'1i~.-kM.". Cl1M0t1~.'ff"t~Y
.,. f,1 h 'M EN ECI r '6' n Err- fA: t1itHPf 'l'uS1"I1'
"~'T"f.4. . 'f f~Hl f ~4..: f"PMO pf, /(')f..rlTf,
1T" t1 ~ f· f6A ~ Hi* f ~ rhuu f1 (f J{" h~ Hi'fAo
ltlhHf_ . 'H·1'T'PJt. ht"f· en"" nrrfBfpH'

120

-------------.tI
CB
tu ~i toata casa tat». 15E dndu inceRuiu a grai cazu Duhul Svintu
spre ei, ca ~i noi dentru inceputu. 1 Inde pomeniiu graiul Domnu-
lui cum graiia: «loan, amu, boteza cu apa e voi boteza-va-vreti cu
Duhul Svintu». 17Doara, amu, tocmitu daru deade loru Dumnezeu
ca ~i noao, crezatorilor intru Domnulu lsus Hristos. lara eu, cine
fuiu, silnicu a apara Dumnezeu?" 18E_nde auzira aceastea tacura ~i
slaviia Dumnezeu graindu: "Pre Zau, ~i limbilor Dumnezau po-
cainta deade intru viiati'i". 0

CP
~i toata casa tat» Si cind incepui a grai napadi Duhul Sfint spre ei,
ca ~i spre noi intru inceput. Si pomenii graiul Domnului cum zise:
«loan amu boteza cu apa e voi boteza-va-vreti cu Duhul Sfint».
De-aici, amu, sa seamene darul ce deade lor Dumnezeu ca ~i noao,
credincio~ilor intru Domnul lsus Hristos. E eu, ce puteamicu-s, sa
apar Dumnezeu?" Auzira ei acealea, de-ci tacura ~i slaviia Dum-
nezeu graind ca ,,~i limbilor deade Dumnezeu pocainta intru via-
ti'i".

121
CB
I~E ~n~i, am~, ~iisy.irat! fU!ii de scirbie ce fost-au intre Stefan, veni-
ra pma la FmlChua ~l pmii la Chipru ~i la Antiohiii nice unuia
griiind~ C~vi?tul,. n~mai sin~~r~ ovreailor. 2°Era unit dintr-in~ii,
o~menI chlprme~tJ ~l den ChmnIa, de ceia ce intrarii intru Antio-
hlii, griiii~ ciitrii W.ec.i binevestindu de Domnulu Isus. 21Si era min a
DomnulUl cu nu~u ~l multu numiiru crezu, intoarserii-se cii-

CP
~n~i, amu? ~iis~rat.i !Urii d:rept scirbi ce furii intre Stefan ~i vinerii
pma, la Flhchl~ ~l l~ Chlpra ~i ..Antiohia, ~i nimunui nu griiirii
Cuvmt~l: ~~m~l ,lUdel!o:. Era un~l d~ntru ei, biirbati den Chipra ~i
~~n Chmnna ~l mtrara mtru AntlOhla, griiia ciitrii elini dulce-ves-
tua D~~nul Isus: Si era min a Domnului cu nu~ii, multii seamii
crezura, mtoarsera-se ciitrii

1Z2

, '"'"
..-.ro '''i' / ~.,
CB
trii Domnulu. 22 Auzitu fu Cuvintul intru urechile beseareciei carea
, ., 1.0~ _C~~~MO~~bh1C"OK,O,,~~ e intru Ierusalimu de ei ~i tremeaserii Varnava se treacii pinii la
HtO~p'~Af' A~wrx.4l(', I(i'a~rt~ Antiohiii, 23ce veni ~i viizu buniitatea Domnului, mai bucurii-se ~i-i
rr-p'lt. ~Pf'~f1"'E' b'fCi,E 'fi'fH . t1?kfr.'1ifff mingiia toti cu blindeatile inimiei a riibda intru Dumnezeu, 2 cii
era om dulce ~i implutu de Duhul Svintu ~i de credintii. Si aduse
, Wi1~ "AprkE) il'll· ;'f2\MY.<4f/ niirod pinii la voia Domnului. 25Si e~i intru Tars Varnava, ciiuta
. i1n'l.1~ 00;' KA i'riA laif., nt.rI;: M::H
/X~lt:... Wt1TrpfM.,.tu,~ . . SAPrfA 6 4· /'
t1°7 Savelu

CP
;J.,(,,'k'
, ' 1 If ~

n~tU.· AAA 11rr'11l..J}\(}f. • f11f':' fn r" Domnul. Ce auzit fu Cuvintul intru urechile besearecilor den Ieru-
f ""&t\~.t (Ii. ,b~'r'T'. ti*t~...:'f f tHO" UH1 >
salim de ei ~i tremeaserii Varnava sii treacii pinii la Antiohia, ce vi-
ne ~i viizu dulce-data lu Dumnezeu, bucurarii-se ~i se mingfiarii
'\'Y. IS¥r1;k'l·A ..... rk, t16~x'11' 6~PAr}O/ Iingii riispunsul inimiei riibdare de Domnul, cii era biirbat dulce ~i
, (E t1 or"
fillAAUJ f 1l'l(rf·~JA.1 "~I\1('~if. implut de Duhul Sfint ~i de credintii. Si se adauserii niirodure des-
tule Domnului. E~i in Tars Varnava sii caute Savel
UlMJf, M"'~ r-... iA . rt"'O L'~' np" r.~".07,
~pfln~'l"H c.:., n1' 1~"b")f.,M~rklf!'AE7
if~, A,)(.~~ ·iF~~fi. ~'~O
M~~"~' . \(.1O€PA.WMhJ f,Y"'ff.
(~~NILr1~ c,rAA,1 6~P" 'Jll~~n~Off"'7
,.t'Jf~X~ (6~Tf' "~t1r}f(~Pf~"::r~' Nn!" /
.'':':f~'·'''*"U rfA~O~" AOIlOAfr1hl'IIH' Ul~~}(
<';,(fy rtrl'\P"t1". n.¥.r1;' i1A 80/~'. f/~()'"7,~ ¥l1 ~
_'";<";~f 1%;" PC!. ~r.AirtAllA·('~S""~AJ'f""
fA&J\A' lLIf1E Wt1, ~I. YT'APCb, 6A,rtASA ~
.d~'" ){1T"A? (A IH"~' i1w'b'p1.J'f' h fro. npt1~f

123
-:- ~ .. f I 1/. > '"
CB
~Et1 S~A"'T'Hc."ALf,.· L1JHA(p"~E")t,.1 26~i aiM elu, aduse-Iu intru Antiohia. Fu loru anu intregu a se adu-
f"i< 1-
..,}r;- C T("r}{' ANrr-f1(~~~t,-'h' Ilhli1'f ~Il na intru beseareei ~i a imva!a narod muItu a meni mainte intru An-
Nx.i41ffl1o ..-t.:i.t1~ p~. AN~';;: T("P f ("~ ''1 tiohia, ueeniei hristoseani. 0 27E intru aeealea~ zile de~tinsera den-
- - ~'X-" "', .... ~ ......-- tru Ierusalim proroeii intru Antiohia, 28seula-se unul dintru ei, nu-
~H ~~rrH(f g~LJP/~r.H t16'f"H1'T"t1 MA pOMrt.r. mele-i Agav, semna eu duhul foamete mare vrea se fie prespre
ACfA!1~r1~ "rrr-p¥~b~Hipf'ti1, Wt1A;f\MHJF.. toata lumea ee fu intre Clavdie ehesareseul. 0 29 E ueenieii, se avea
1M· rtlf.-p;.M'X-;"'l'V. riA PflUM""'f np;[ ~6i emeva
~ 4 " / '11. J .< '
A~;r~C~0/''''' :~Mfr1":MA~r"~~~"~>~Ar1 CP
ml c..J7\'If..', 0'(; fr1t1~(t1 ~Pt1C'T'IAr1~. O~ ~i-I afla el, aduse-i intru Antiohia, Ce fu lor intru an intreg, adu-
r1M't!;'~fHerro ~krt!1::·'-. n1 Crr.lf-r:rl!,NE . na-se in beseareea ~i inva!a narod muIt ee meni!ii de ainte intru
Antiohia ueeniei boteza!i. De intr-aeealea zile de~tinsera den Ieru-
S'l.Yf"'hI ~7N'E 11~t1: ~l'~"r: A'1A"~:<~~f.: salim proroei intru Antiohia, seula-se unul di-n~ii, numele-i Agav,
'~NHr1<(JW~W (Ef~M~ n PPLJH B'1AI1~IWA~' semna eu duhul foamete mare ee vrea sa fie prespre toata lumea
~f~.f1NtfP"" rA, fN'T"P~· ifi~b,np7.f1~'~ ee ~i fu linga Clavdie Chesar. E ueenieii sa vrea avea ne~tine
( ~
/" r /-k .... r-

,!:P A.~r:t W.A ,,,-. K '& err'A g 11'\ f~~t1 nr11l Wrt~ ,
t1Mf':1f. Af"AB ... CI('Y",,"Cf' ~t1}01"N-;;Y.EH.
~Mf~~':A8b. NA{t1A~~A~~.1,xGA'U
T""A KMI1. CfMN~~ 1(')(r4~~ f'AMP'C"f.
MApf. xli'rrTtp'h 1.~";T'11 nOG'ACfI161.CfMnij,.
~e:!'
,
(i+~f. n,fCTTpf
., " 'T"OA 'f",'h'''}{MrJi .Hif\(f
, . ~

b'.... ~p~,'('''A8r1~I1. ''--fj~P~;'1f~':i.~7''PE~ ~


f''' AIS ff
, '!.fl}f.rfC'n,~.: Ot("1frtl1~fi'PfH
t1
Mi'AWf(.C'r6 'f¥"ffNi:",H.CfASi-. 'HNfS4.no

124

,
CB
porineiia eine~icu de-ai loru~. in sluj~a a tremea!e _vi:tor!l~r~
dintru ovreai fratiloru. 301 aeeaIa feaeera; tremeasera eatra batnm
eu mina Varnav~lui ~i a lu Savel. 0
.'{ XII lSi intru aeeaia vreame puse lrod imparatu minile, amari unii
eei de beseareea, 2ueise pre Iaeov, pre fratele lu loan, eu spata, 3Si
vazu ea ogodinta iaste ovreailoru, aduse a prinde ~i Petru - era
Zilele Azimelor~l. 4Ci_

CP
zieea fie~iearuia di-n~ii spre slujbe-i tremeate vietorilor intru iudei
fratilor' eealea ee feaeera' tremisera eatra batrini eu min a Varna-
ve~i ~i ~ lu Savel. 0 '
Intru 0 de-aeealea vremi radiea-~i lrod imparat miinile sa raiasea
vreunul de eeia den beseareea, ueise Iaeov, fratele lu loan, eu
spata, Si vazu ea pre ogoada iaste iudeilor, adause, prinse ~i Patru
- era in Zilele de Azimite. Ca prinsera-I,

. -

71 Pentru aceasta sarbatoare v. Lev. XXVIII, 6.


125
CB
ndu elu-l prinse, baga-lu intru temnita, deade-l a patru im patru
zile se preveaghe elu; vrea dupa Pa~ti se lu scoata elu oaminilor.
5Si amu, Petru paziia intru temnita e ruga pururea fiindu de la
beseareca catra Dumnezeu dereptu elu. 6E cindu vru elu se-l
scoata Irod, e-ntru noaptea aceaia era Petru durmindu intre doi
voinici legatu de fieru cu doao legaturi, e paznicii naintea u~ilor
paziia temnita.

CP
bagara-l in temnita, deadera-l a patru voinici in patru zile sa pa-
zeasca el; vrea dupa Pa~ti sa-l scoata oamenilor. Si amu, Patru-l
strajuiia in temnita, rugaciuni era in prileju de ceia den beseareca
racind catra Dumnezeu derept el. Ce cind vrea sa-l scoata el Irod,
in noaptea aceaia era Patru durmind intre doi voinici legat cu cite
doao funi de fier, pazitorii inaintea u~iei strejuiia temnita.

126

CB
7Si adeca, ingerulu Domnului vine ~i lumina straluci intru casa,
impinse in coaste Petru, ridica elu, grai: "Scoala intru curindu!" Si
cazura lui legaturile de fieru despre mini. 8Zise ingerul catra-nsul:
"Incinge-te ~i postimpea~te intru talpele sale!" Feace a~a. Si grai
lui: ,Jnve~ti-te intru camea~a sa dupa urmele-mi ~i preurmea~­
te-mi!" 9Si e~i, intru urma mergea lui,

CP
Adeca, ingerul Domnului vine ~i lumina rasari in casa, batu in
coastele lu Patru, radica-l el, grai: "Scoala-te curind!'~ Si-i cazura
lui funile de fier den miini. Zise ingerul catra-nsul: "Incinge-te ~i
sta in talpele tale!" Si racu a~a. Si grai lui: ,Jmbraca-te in ve~min­
tele tale ~i vino pre urma-mi!" Si e~i pre urma-i mergind lui,

127
CB
~inu ~tia ca de-adevaru iaste ce fost-au de la ingerul· parea-i-se
visu vedea. IOE-nde trecura intinia paze ~i a doao, veni~a la poarta
de fieru ce duce in cetate, ceaia ce de ia~i de~chise-se loru, e~ira,
trecura ulite unele ~i aciia delunga-se ingerul de elu. II E Petru
fost-au de sine~, zise: "Acmu ~tiu de-adevaru ca trimease Domnul
ingerul sau ~i luo-ma dintru minile lu Irod

CP
~i nu ~tiia ca de-adevar iaste fiind de Inger; parea-i ca in somn
veade. Ce trecura intiia straje ~i a do a, vinera intru poarta de fier
purtlndu-I pren cetate, aceaia de sine~i se de~chise lor ~i e~ira, tre-
cura pre ulita ~i aciia~i se duse ingerul de la el. Si Patru se pomeni
intru sine, zise: "A emu ~tiu, amu, cu de-adevar ca tremise Domnul
ingerul sau ~i rna luo den miinile lu Irod

128

CB
~i dintru toata adastarea oaminilor ovree~ti". 0 12Socoti de veni
intru casa Mariei, muminiei lu IOba]n, celuia ce-i zicea Marco, iuo
era multi adunati ~i rugindu-se. E-nde batu Petru poarta curtiei
apropie-se ~arba se auza, numele gintulu, 14~i cunoscu glasul lu
Petru. De bucurie nu de~chise u~a, curse de spuse: "Petru stlndu
naintea portiei". 15Ei

CP
~i de toata a~teptarea oamenilor iudee~ti". 0 Socotiia sa vine in
casa Marineei, muma lu loan ce se zicea Marco, io era multi adu-
nati ~i se ruga. Ce batu Patru In poarta de-afara, apropie-se 0 ~arba
sa auza, numele-i Rodi, ~i cunoscu glasullu patru. De bucurie nu
de~chise poarta ce curse de spuse "Patru sta naintea portiei". E ei

129
CB
cat~~-ns~ zisera: "Dracu~e~ti-ti!" E ia intariia-se a~a a fi. E unii
grana: "Ingerul lui iaste". 16 E Petru preablindiia batindu. E-nde
de~chlsera vazura elu, spamintara-se. 17Mata hai loru cu mina se
taca, sp~se loru cu~ D~mnul elu scoase din temnita, zise: "Se
povestJ~~ lu Iacovu ~I fratilor de aceasta!" Si e~i, mearse intru altu
locu. 0 E-nde fu ZIllO era voroava nu putina intru voinici

CP
zis~ra ca!ra-nsa: "Turbat-ai!". E ia ~i se intariia ca a~a va fi. Unii
g~alra~ "In~eru I~i i,aste". E Patru-~i era batlnd. Ce de~chisera,
vazura el ~I se spammtara. EI arata cu mina sa taca, de-aci spuse
lor ~um Domnul ~I d~n t~n;nita scoase ~i zise: "Vestiti lu Iacov ~i
fratilor aceastea! SI e~lra de se dusera intr-alt loc. 0 Fu in-
tr-acealea zile, era voroava nu put ina intru voinici

130

CB
ce, amu, Petru fu. 19 Iro d cauta elu ~i nu-I afla72 , Intreba pazitorii,
zise se lu aduca. Si de~tinse Petru den ovreai, intru Chesarie viia.
2°Era Irod miniindu-se spre tireani ~i spre sidoneani; intr- un suflet
venira toti catra elu ~i rugara despunetoriul, postealnicul impara-
tului, cer~ura pace se fie a se hrani in laturi de la imparatiia lui.

CP
ce fu lu patru. Elrod cerea el ~i nu-I afla ~i stringea strajnicii,
zicea-Ie sa-I aduca. Si se de~tinsera den iudei intru Chesarie. Era
Irod minios spre tireani ~i sidoneani, intru un suflet vinera catra el,
rugara postelnicul imparatului sa ceara pace de sa la fie a se hrani
laturile lor dentru imparatiia lui.

72 Aceastii parte a versetului lipse~te In textul slavon, pe locul respectiv fiind un


rind golit prin ~tergere.
131
CB
73
21intru ~arocita zi e lrod inve~ti-se intru ve~minte imparate~ti ~i
~ezu la ]udecatoare, grai catra-n~ii. 22E gloata glasiia: "Glasul lu
Dumneza~ e nu ominescu". 23De naprasna framinta elu ingerul
Domnulm, dereptu ce nu deade slava Zeului ~i fu de viermi min-
cat ~i muri. 24E Cuvintullu Dumnezeu cre~tea ~i multia-se. 0 25 E
Vamava ~i Savlu intoarsara- '

CP
Ce intru 0 zi narocita, lrod imbraca-se intru un va~mint impara-
tesc, de-ci ~ezu la judecata, grai catra-n~ii. E gloatele glasira:
"Glas du~nezeescu e nu omenesc". De naprasna ucise-I el ingerul
Domnulm, derep ce nu deade slava lu Dumnezeu ~i fura viermi
~i-I ~incara e1 ~i ~uri. E Cuvintullu Dumnezeu crescu ~i se in-
multI. 0 Vamava ~1 Savel intoarsera

73 D •
upa cum se 0 b · textuI
serva, nuea lost'mte Ies, •mceputul versetului fiind consi-
derat ca fiicind parte din sfir~itul celui anterior. Cazul nu este singular, de altfel.
132

t~~"'-~
CB
"'j' '- c-
se intru Ierusalim, sfir~ira slujba, luat-au cu sine~ loan, cela ce-I
. (A'&~:~-rTT'Xifr~·MtL'..'~rbLJ1/:!fA" t:X~~. menia Marco.
XIII 1Era unii intru Antiohiia fiindu intru beseareca proroci ~i
~ nIfM!~.1A C--I..COli"~.r W ,\ t1t1A ':!~~;' , invatatori: Vamava ~i Simon, cela ce-I chema Neghir, ~i Luchie
" ;·MA ..... 'MAP!~A. ;\!Am~X~I\lCl1tH, I do( Chir~ianul, Manain, lu Irod A-patra-parte despunetoriul, sotu lu
. ;;tiA, '"tEAA, --("MEN' t\',~1~/,eJ: ii1i"'~~~ 1XI'I Savel. 2SIujindu ei Domnului ~i ajunindu, zise Duhul Svintu:
~f ~fLf;;6~~t1~t\ cJt'..! ~ ''A,'r!!.6~tf~'" "Despartiti-mi Vamava ~i Savl spre lucru
all\, ~~A,~riHtf, 1'm~~At1mtiC:Xhlr' CP
.
C£~ HH/r)'fmjX,AfCrfsrr I, "'.
~'fLft~i1 in Ierusalim, sfir~ind slujba luara cu nu~ii loan ce se zice Marco.
Era altii intru Antiohia fiind beseareci prorocind ~i inva!ind:
H'r~HTI1,fl\f!:!, &A,rMIiAit'" ti CHM~.• Vamava ~i Simon ce se zice Nigher ~i Luchie Chirianinul, Manail
.tfAft1Jf~uW~!ttV1f {,", ti f'" nr dfo.... t1 ,Wl-i1'· lu Irod AI patrul deregatoriu sot, ~i Savel. Slujind ei Domnului ~i
B~J.t!SmOrt1~ 6A~tiAaA.LiJttC~N1Ctt1/b,"'1f postindu-se, zise Duhul Sfint: "Delucreaze-mi Vamava ~i Savel
"A,..ff .('(MA, tHr'~rh, 11" ~!~}f, }<t1p t1,,!f spre lucru
~r"Hti~. Wt1/\~I(,'lf, '("l1pth\HX, M~HI-V
. "HtK!:" f~t\""f:mll.ph:mO AA~!I"~h,J<) rJ
A{?XrAIi.1Ia., ;\I1~t1AI1";,A)(I'~, ATT~l
nAfmf, A' ~nX.{\!mo,~ (d~~, If>i'CAtJf",
• CA)''''f't'tMIfH HMJrKH t1nOCmf~"
'~("" 'A~:t't\ ~~H, d."~I'1~}(t1, £liM
A~¥"A;tt~¥. fl(\}:llfTrlMI1 W,A..~t1.~ ,
M t\ llAp I1AIl~ t1 C~ 1[/\1\, ~f1 Cf, ~ (1$; C61'1 m)(
(\'Cnb,1l'ff1'-fHA1 11, ~~HAIi', W tH'AaA~
"Aj\' At l~f71'" '>- ;("H: '"' 1II",(<Jp)(
. t .. ,/ .
133
CB
ee, e.hemai~ ei.!." 3~tunee flaminzirl-se ~i mai rugara-se ~i pus era
mmIle spn-n~I1, tnmeasera aee~te. Amu, trime~i fust-au de Duhul
Svintu, de~tinsera intru Selevsehiie, de aeolo inotara intru Chipru
5~i fura.in.tru Salamin, vestia C~vintullu Dumnezau Intru gloatele
ovree~tl ~l avea pre loan sluga. Unde treeura ostrovul totu plna la
Pafa aflara oareeare

CP
ee am chemat ei!" Atunee postira-se ~i se rugara ~i radieara mli-
nile spre-n~ii tremeasera-i aceia. Tremi~i fura de Duhul Sfint de~-
· •
t msera-se ,mtru SeIeveh'la 74 , de aeolo notara In Chipru ~i fura
' In
'(
Salaminea vestind Cuvintul lu Dumnezeu Intru gloatele iudeilor'
avea loan sluga. De-ci treeura ostrovul pina la Pafa, aflara un '

74~ste foarte ~robabil ca forma aceasta sa se datoreze omisiunii, la tiparire, a


unUl c suprascns.
134

-----~
CB
vraj itor mineinos, proroe ovreeseu, e al lui nume Vari lsus 7S, 7ee
era eu Antipat allu Serghie ~i Pavel, eu barbatii eeia Intregii. Aee-
la ehema pre Vamava ~i pre Savelu, Intreba se auza Cuvlntul
Domnului; 8protivia-Ia-se Elima Vrajitoriul (a~a, amu, spunea-se
numele lui), vrea se intoarca Antipat de credinta. 9E Savel, eela ee
e ~i Pavel, implu-se de Duhul Svintu ~i eauta spri-nsul, IOzise:

CP
vrajitoriu mineinos, proroe iudeese, ee lui era numele Vari lsus, ee
era eu Antipat Serghie, Pavlu, barbati intelepti.' Aceia ehemara
Vamava ~i Savel, eerea sa auza Cuvintul lu Dumnezeu; prot i-
viia-se lor Elima Vilhva (a~a se spune numele lui), soeotiia sa raz-
vrateasea antipatii den eredinta. E Savel, eel ce e ~i Pavel, im-
plu-se de Duhul Sfint ~i eauta spri-nsul, zise:

75 Pentru explica(ii asupra acestui nume v. A. Negoi(a, Manuscrisele eseniene de


fa Marea Moartii, Editura Stiin(ifica, Bucure~ti, 1993, p. 341 ~i urm., The New
Bible Dictionary, London, 1962, sv. Bar-Jesus.
135
CB
,,0, imp lute de toate hitlen~ugurile ~i de toate realele fecior dra-
. '
cescu, vraJma~ a toata direptate, a~ristuit, amu, stai a intoarce Cai-
Ie Domnului
. cealea direaptele! I Si acmu' iata, mina Domnului
spre tme ~i fi-veri orbu nevazindu soarele pina la 0 vreame!" De
naprasna cazu sprinsul negura ~i intunearec ~i pipaiia ~i cerea tra-
ga-t.OrlU.
. 76 12Atunce vazu
- Antlpatu
. ce fu ~l.crezu,
' .
mlra-se de invata-
tUrlle Domnului. 0

CP
,,0, plinul de tot hicle~ugul ~i de toate realele, fiiul Dracului, vraj-
ma~ul a toata dereptatea, nu ~Hi inceti razvratind Calea Domnului
ceala dereapta! Si acmu, adeca min a Domnului spre tine ~i sa fii
orb sa nu vezi soarele pina la vreame!" De naprasna cazu spri -nsul
untunearec intunecat ~i deade a pipai, cerea purtatoriu. Atunce va-
zura ce fu antipatii' ~i crezura, mira-se de invataturile Domnului. 0

76 Se pare cii Pavel aplicii acelui mag acela~i tratament de care beneficiase el in-
su~i, caz in care ar fi yorba despre 0 leclie ajutiitoare in vederea convertirii ~i nu
despre 0 pedeapsii cumplitii.
136

- CB
J3Dezlegara-se din Pafa cei de Pavel ~i vinera intru Perghiia pam-
fileeneasca. E loan desparti-se de ei, intoarsera-se intru lerusalim,
14e ei trecura de Perghia ~i vinera intru Antiohia pisideiasca ~i
intrara In.gloata In zi de slmbata, ~ezura. 15Dupa cetitul Legiei ~i
Prorocilor trimeasera incepatorii saborului catra ei graindu: "Bar-
bati frati,

CP
$!Carara-se den Pafa aceia de la Pavel, vinera in Perghiia Pamfiliei.
~ loan imparti-se di-n~ii, intoarse-se in lerusalim, e ei trecura den
Perghiia, vinera intru Antiohia Pisidiischiei ~i intrara in gloata in
zi de simbiita, ~ezura. Dupa cetenii Legiei ~i Proroci tremisera in-
cepatorii zborului catra-n~ii graind: "Barbati frati,

. 137
CB
se iaste euvintu intru voi al mingieriei eiitrii oamini de graiurele
aeealea". 16Seulii-se Pavel ~i miitiihiii eu min a, zise: "Biirbati is-
r~ilteneani ~i cine teame-se de Ziiul, aseultati! 17Dumneziiu o~mi­
~Ilor aeest~ra alea.se. tiitinii no~tri ~i oamini riidieii intru pri~le!ire
m tara EghlpetulUl ~l aeesta eu bratul eela naltul seoase ei dintru
elu 18~i pinii la patruzeci de ani hriini ei intru pustine ~i jos

CP
s~ iaste euvi~t intru voi de mingiiare eiitrii oameni, griiiti!" Seu-
la-se P~vel ~l feaee eu mina, zise: "Biirbati izrailteani, ~i eei ee vii
teametl de Dumnezeu, auziti! Dumnezeul oamenilor aeestor alea-
se. p~rintii no~tri ~i oameni riidieii intru venitelor in tara Eghipetu-
lUi ~l eu brat malt seoase ei dentru ia ~i pinii 40 de anii hriini-i in
pustie ~i

138

CB
19puse limbi ~apte intru teara hananeaseii ~i ?e~de loru in ~rmii
teara loru 2°~i dupii aeeastea, ea la patru sute ~l emzeee de am, de-
de-se luru judeate, pinii la Sauf7 Proroe. 21Si de-acia eer~urii im-
piirat ~i deade loru Dumneziiu Saula feeiorul Sieului, om de nea-
mul lu Veniamin, patruzeei de ani. 2zSi mutii elu ~i riidieii lur Da-
vid Impiiratu lui ~i zise de miirturisi: «Ajlaiu David al lu Ieseiu,
om
CP
riisipi ~apte limbi in tara hananeilor ~i deade lor in dobindii tiirile
lor ~i dupii aeeaia ea la patru sute ~i einei zeci de ani deade lor
judeate, pinii la Samoil Proroe. Si de-aeiia eer~urii impiirat ~i Iii
deade lor Dumnezeu Saul, fiiul lu Chis, biirbat de siiminta lu
Veniamin, 40 de ani. Si treeu el, de-ei riidieii David impiirat ~i lui
zise miirturie: «Ajlai David a lu Iesei, biirbat

77 in textul romanesc apare Cdl1'(Ah, in eel slavon Cdl1'(Ad. Este foarte probabil ca,
in textul slavon tradus, sa fi fost un '" suprascris; prin omiterea acestuia ~i lectura
succesiunii 0 v ca 11'( a rezultat gre~eala Saul pentru Sam oil. Observind di numele
revine dar este yorba despre 0 alta persoana, scriptorul va nota numele lui Saul
intoc~ai cum apare el in textul slavon, de~i anterior numele lui Samuel aparea in
rind tot astfel, a~adar nu avea temeiuri pentru a produce diferenlierea.

139