BIBLICUM JASSYENSE

Romanian Journal for Biblical Philology and Hermeneutics

INVITAŢIE

N ecesitatea unei reviste de studii biblico-filologice româneşti nu este greu de

argumentat. Pe de o parte, domeniul de cercetare este pe cît de vast pe atît de
bine definit, pe de altă parte, în peisajul publicistic românesc lipsesc periodicele cu
caracter ştiinţific consacrate exclusiv acestui tip de preocupări. Domeniul de cercetare
de care vorbim este reprezentat de tradiţia biblică românească, prin care înţelegem
suma traducerilor integrale sau parţiale ale Bibliei, de la cele mai vechi versiuni
manuscrise româneşti din secolul al XVI-lea pînă la ediţiile cele mai recente. Astfel,
în tradiţia biblică românească sînt cuprinse cca 20 de versiuni ale Bibliei (în
manuscrise şi ediţii) la care se adaugă numeroase alte traduceri parţiale, de la primele
psaltiri cunoscute din secolul al XVI-lea şi pînă la nenumăratele traduceri în fascicule,
periodice şi broşuri moderne cu caracter confesional. Dar tradiţia biblică românească
a mai cunoscut o ramificare de-a lungul timpului, prin inserţiile liturgice ale textului
biblic în literatura cultică: evangheliare, apostol, parimiare etc. Din moment ce nu
numai fragmente întinse din Biblie sînt prezente în mod distinct în cărţile de cult, dar
în textul aproape fiecărei slujbe se regăsesc versete biblice în întregime, o cercetare
completă şi complexă a tradiţiei biblice româneşti nu se poate dispensa de această
literatură secundară.
În egală măsură, se impunea naşterea unei publicaţii care să reunească studiile
privind istoria receptării Bibliei în textele literare, teologice sau filozofice ale culturii
româneşti sau europene. În ultimele decenii, traducătorii izvoarelor patristice şi
moderne s-au confruntat cu dificultatea echivalării unor termeni biblici într-un mod
satisfăcător, menit să împace atât criteriul obiectivităţii ştiinţifice, cât şi cel al
apartenenţei confesionale. Biblicum Jassyense îşi propune să reflecte cu neutralitate
dezbaterile filologice din acest domeniu al culturii române. De asemenea, vom putea
acorda atenţie cercetărilor de istorie literară, istorie a ştiinţei şi istorie a religiilor, care
pleacă de la texte religioase canonice sau apocrife din proximitatea tradiţiei biblice
româneşti. În sfârşit, nu putem neglija componenta hermeneutică a receptării şi
interpretării textelor sacre. Biblia intersectează şi astăzi dezbateri în domeniul
epistemologiei, al biologiei sau al cosmologiei (e.g., intelligent design/creaţionism vs
darwinism). Fenomene precum fundamentalismul religios pleacă aproape întotdeauna
de la un anumit mod (îndeobşte, cel literal) de interpretare a Sfintei Scripturi. Pe scurt,
Biblia rămâne o carte vie, cu impact nu doar în mediile ecleziastice, ci şi asupra
reflecţiei teoretice generale din ştiinţele umaniste. În rubrica de studii şi recenzii a
revistei, vom găzdui acest tip de dezbateri de interes mai larg, dar plecând de la
aplicaţii filologice şi hermeneutice precise.
Cercetarea biblico-filologică a făcut, în continuarea bunei tradiţii a filologiei
româneşti, paşi importanţi. Ultimele două decenii au fost marcate, între altele, de
editarea critică a Bibliei de la Bucureşti şi a manuscriselor 45 şi 4389 (în seria
MONUMENTA LINGUAE DACOROMANORUM ), de ediţia modernă jubiliară a Bibliei de
la Blaj (1795), de o nouă traducere a Septuagintei şi, în sfârşit, de editarea în premieră
a traducerii cvasi-necunoscute a lui Petru Pavel Aron după Vulgata (1760-1761).
Totuşi aceste realizări nu fac decît să ne reamintească ceea ce încă ne lipseşte: ediţii
moderne ale principalelor versiuni ale Bibliei în limba română, lexicoane,
concordanţe, monografii pe teme de traductologie biblică, stilistică, istorie a receptării
şi a circulaţiei textelor biblice etc. La rîndul lor, acestea presupun studii aplicate de
comparare a textelor şi a variantelor, de lingvistică şi istorie literară, de biblistică,
hermeneutică biblică şi teologie, dar mai ales presupun comunicare academică şi
conjugare a competenţelor. În acest spaţiu interdisciplinar îşi află rostul şi obiectivele
revista Centrului de Studii Biblico-Filologice din Iaşi. Oricine se regăseşte în acest
vast cîmp de cercetare este invitat să ni se alăture!

În numele redacţiei şi al colegiului editor,

prof. univ. dr. Eugen Munteanu
c.şt. Ioan-Florin Florescu
NORME DE REDACTARE

NORMELE DE REDACTARE SÎNT OBLIGATORII. CONTRIBUŢIILE ACCEPTATE

SPRE PUBLICARE, DAR CARE NU RESPECTĂ NORMELE DE REDACTARE, VOR

FI RETURNATE AUTORULUI PENTRU A FI REFĂCUTE.

Într-o primă fază, revista Centrului de Studii Biblico-Filologice din Iaşi, BIBLICUM
JASSYENSE, va fi o publicaţie cu periodicitate anuală. Primul număr urmează să
apară în februarie 2010. Pentru că racordarea la cercetarea europeană în domenii ale
hermeneuticii textelor biblice şi filologiei biblice este un deziderat al actualităţii,
revista va fi redactată în limbile engleză, germană, franceză şi italiană (recenziile de
carte fiind acceptate şi în limba română). Evident, articolele şi recenziile propuse spre
publicare trebuie să fie inedite. Autorul se angajează, de asemenea, să trimită texte
revizuite de cititori nativi ai limbii de redactare. Contribuţiile se vor trimite pînă la
sfîrşitul anului în curs, pe una din adresele: eugenmunteanu@hotmail.com sau
ioanflorinflorescu@yahoo.com.
La începutul lunii ianuarie 2010, autorii vor primi pentru corectură copia
articolului tehnoredactat în forma în care va apărea în anuar. Autorii au obligaţia de a
efectua corecturile (sunt acceptate doar corecturi ortografice sau mici corecturi
stilistice) şi de a retrimite articolul la redacţie pînă la data de 1 februarie.

I. CONTRIBUŢII ACCEPTATE

a) Studii şi articole. Pînă la 70.000 de semne, inclusiv notele şi bibliografia.

Sunt acceptate şi imagini (fotografii, schiţe etc.), autorului revenindu-i sarcina
de a obţine, dacă este cazul, permisiunea de reproducere (copy-right) de la
instituţiile în drept.
b) Comunicări. Pînă la 20.000 de semne, inclusiv notele şi bibliografia. Prin
„comunicări” se înţeleg articole ştiinţifice de mai mică întindere, fragmente
 autonome din studii în curs de elaborare, informaţii cu caracter ştiinţific,
completări sau corecturi la studiile deja publicate în revistă.
c) Recenzii critice. Pînă la 20.000 de semne.
d) Semnale editoriale (prezentări de carte). Cca 2.000 de semne.

II. STRUCTURA UNUI ARTICOL (în ordinea informaţiilor care trebuie

să se regăsească în revistă)

a) Titlul articolului; b) Numele autorului; c) Statutul sau gradul universitar,

precum şi numele complet al universităţii (instituţiei) la care este afiliat
autorul la data trimiterii articolului (sub forma în care se doreşte să apară în
revistă); d) Adresa de corespondenţă sau e-mail de contact; e) Rezumatul
articolului – cca 700 de semne; f) Cuvinte-cheie (keywords); g) Articolul
propriu-zis; h) Sigle şi Bibliografie; i) Lista abrevierilor (altele decît cele
menţionate în bibliografie: gramaticale, cărţi biblice, signa etc.) – dacă este
cazul.
Model:

TITLU PRINCIPAL

Prenume NUME
grad universitar, Facultatea, Universitatea
e-mail: nume@mail.ro

Rezumat:
.........................................................................................................................................
..........................................................................................

Keywords:
.................................................................................................................
III. TITLURI ŞI SUBTITLURI

Spaţierea între titlu/subtitluri şi text este de un rînd alb. Titlurile şi subtitlurile

vor fi culese cu fontul Times New Roman, corp 14, după modelul următor:

TITLUL PRINCIPAL [capitale corp 14]

Subtitluri de nivel 1 [bold corp 14]

Subtitluri de nivel 2 [ italic corp 14]

Subtitluri de nivel 3 [drept corp 14]

Subtitlurile pot fi numerotate cu cifre romane şi/sau arabe:

I. Subtitluri de nivel 1

I.1. Subtitluri de nivel 2

I.1.1. Subtitluri de nivel 3

IV. FORMATUL TEXTULUI

Fonturi. Textul şi notele vor fi culese cu fontul Times New Roman, corp 12.
Spaţierea între rînduri va fi de 1,5 rînduri (Format  Paragraph  Line
spacing  1,5 lines). Termenii greceşti, ebraici, slavoni etc. vor fi redaţi
întocmai, folosindu-se fonturile puse la dispoziţie pe site-ul Centrului în
 secţiunea „Instrumente de lucru”. În cazul utilizării unor fonturi suplimentare
(siriace, arabe etc.), autorul va trimite redacţiei fonturile folosite.
Format. Pagina va fi setată (File  Page setup Margins) astfel încît să se
obţină margini albe de cel puţin 2,5 cm (dar nu mai mari de 3,5). Alinierea
textului, a titlului principal şi a subtitlurilor se va face la stînga paginii (align
left), deci nu se vor folosi în nici un caz setările center sau justify. Aliniatele se
vor introduce cu comanda enter. Fiecare pagină se va numerota cu cifre arabe.

NU SUNT ADMISE SETĂRILE: bullets and numbering, tab, indent, underline,

outside border.

Notele de subsol. Se vor folosi numai note de subsol (insert reference 

footnotes), numerotate continuu cu cifre arabe. Notele se vor redacta cu Times
New Roman, corp 10. Pentru fluenţa lecturii se recomandă citarea în text a
surselor bibliografice, prescurtate după SIGLE sau după modelul
nume/an/pagină (de ex.: Crouzel, 1999: 12).

V. SIGLE ŞI BIBLIOGRAFIE

Se recomandă întocmirea unei bibliografii în (cel puţin) două secţiuni:

A. Lucrări de referinţă (dicţionare, lexicoane, arhive electronice, ediţii ale
Bibliei, autori antici şi medievali etc.) şi B. Surse secundare (studii, volume).
Lucrările indexate în prima secţiune (lucrări de referinţă) vor fi siglate în
mod obligatoriu şi citate ca atare în text şi în note.

REGULI GENERALE:

- Lucrările citate se vor indexa în ordinea alfabetică a SIGLELOR (în secţiunea

de lucrări de referinţă) sau după numele autorului (în secţiunea de surse
secundare).
- Ordinea informaţiilor pentru lucrări în volum: numele autorului/editorului,
prenumele autorului/editorului, anul de apariţie, titlul, numărul de volume,
oraşul de apariţie, editura (după modelul anglo-saxon, inclusiv pentru
lucrările româneşti; ex.: Iaşi: Polirom).
- Ordinea informaţiilor pentru articole în periodice: numele autorului,
prenumele autorului, anul de apariţie, titlul articolului, titlul periodicului,
numărul, paginile din periodic.
- În cazul mai multor autori sau editori, doar primul nume va fi indexat
bibliografic după iniţiala numelui, celelalte nume urmînd în ordinea de pe
volum.
- Informaţiile de pe pagina de gardă a cărţii trebuie să se regăsească în
totalitate în bibliografie:

Exemplu:
Crouzel S.J., Henri, 1999, Origen. Personajul – exegetul – omul
duhovnicesc – teologul, traducere de Cristian Pop, studii de
Gilles Dorival şi Cristian Bădiliţă, prefaţă de diac. Ioan I. Ică jr.,
Sibiu: Deisis.
Se admit prescurtări (trei puncte între paranteze drepte = [...]) doar în cazul
informaţiilor secundare din punct de vedere bibliografic:
Exemplu:
BIBL. 1914 = Biblia adică Dumnezeeasca Scriptură a Legii Vechi şi a
celei Nouă. Tipărită în zilele Majestăţii Sale Carol I [Regele
României în al 49 an de slăvită domnie]. Ediţia Sfântului Sinod,
Bucureşti: Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1914.
Cuvintele aflate între paranteze drepte pot fi înlocuite cu: [...].
- Lucrările consultate online pe internet se indexează cu menţionarea site-ului
şi a datei de acces:
Exemplu:
Kirkconnell, Watson, 1970, „Translating the Psalter. The problem of
Metre”, in Meta: journal des traducteurs / Translators’ Journal,
 15(1), pp. 10-17. Online: http://id.erudit.org/iderudit/003315ar,
accesat la 31 august 2008.
- Intrările în bibliografie vor fi redactate cu opţiunea hanging indent de 1 cm.
- Titlurile de volum se scriu cu italice.
- Titlurile periodicelor se scriu cu italice.
- Titlurile de articole, introduceri, prefeţe etc. se scriu între ghilimele, cu
caractere drepte.
- Nu se prescurtează prenumele autorului (ex.: Rahlfs, Alfred, şi nu Rahlfs,
A.), cu excepţia cazului în care acesta apare în formă prescurtată pe coperta
cărţii.

MODEL DE BIBLIOGRAFIE:

A. Reference works

ABD = David Noel Freedman, ed., 1992, The Anchor Bible Dictionary,
6 vols., New York: Doubleday.
BIBL. 1914 = Biblia adică Dumnezeeasca Scriptură a Legii Vechi şi a
celei Nouă. Tipărită în zilele Majestăţii Sale Carol I [...]. Ediţia
Sfântului Sinod, Bucureşti: Tipografia Cărţilor Bisericeşti, 1914.
CALVIN, INST. = Calvini, Ioannis, Institutio Christianae Religionis cum
brevi annotatione atque indicibus locupletissimis ad editionem
amstelodamensem accuratissime exscribi curavit A Tholuck,
Berolini, 1834 (15341).
ORIGEN, LEV. = Origen, Omilii şi adnotări la LEVITIC, ediţie bilingvă,
studiu introductiv, traducere şi note de Adrian Muraru, Tradiţia
Creştină 3, Iaşi: Polirom, 2006.

B. Secundary sources
 Burkett, Delbert, 2002, An Introduction to the New Testament and the
Origins of Christianity, Cambridge: Cambridge University Press.
Goehring, James E., 2001, „The Provenance of the Nag Hammadi
Codices once more”, in Studia Patristica 35, pp. 234-256.
Kirkconnell, Watson, 1970, „Translating the Psalter. The problem of
Metre”, in Meta: journal des traducteurs / Translators’ Journal,
vol. 15, nr. 1, pp. 10-17. Online: http://id.erudit.org/iderudit/003,
accesat la 31 august 2008.
Malina, Bruce J., Richard L. Rohrbaugh, 2003, Social-Science
Commentary on the Synoptic Gospels, Minneapolis: Fortress Press.
Patte, Daniel, 1976, „What is Structural Exegesis?”, in: Jack Smith and
William Ors, eds., Guides to Biblical Scholarship, Philadelphia:
Fortress Press, pp. 120-137.
Theissen, Gerd, 2003, Fortress Introduction to the New Testament,
translated by John Bowden, Minneapolis: Fortress Press.

SIGLE

- SIGLELE se scriu cu small caps (ctrl + shift + k): SMALL CAPS.

- SIGLELE trebuie să fie simple, cît mai „transparente” şi să nu genereze
confuzii.
- Pentru tradiţia biblică românească se recomandă siglarea după anul de
apariţie ( BIBL. 1688, NTB 1648, BIBL. 1819 etc.) sau, în cazul ediţiilor de
autor, după numele traducătorului/traducătorilor (ANANIA, RADU-GAL., MICU
etc.).
- Pentru ediţiile biblice străine se recomandă siglarea internaţională
consacrată:
Exemple:
AB (= Anchor Bible), ARV (= American Revised Version), ASV (=
American Standard Version), BA (= La Bible d’Alexandrie), BHS (=
Biblia Hebraica Stuttgartensia), BJ (= La Bible de Jérusalem), HB (=
Hebrew Bible), KJV (= King James Version), NCB (= New Century
 Bible), NETS (= A New English Translation of the Septuagint), NIV
(= New International Version), NRSV (= New Revised Standard
Version), RSV (= Revised Standard Version), LXX (= Septuaginta)
TEV (= Today's English Version), TOB (= Traduction Oecuménique
de la Bible), WEB (= World English Bible) etc.
- Pentru autorii antici şi medievali se recomandă siglarea după nume şi operă:
BEDA, IN LUCAE (Beda Venerabilis, In Lucae evangelium expositio);
DOSOFTEI, PAR. (Dosoftei, Parimiile) etc.
- Pentru periodice şi lucrări de referinţă atît din bibliografia internaţională, cît
şi din cea românească, este obligatorie folosirea SIGLELOR consacrate (liste
exhaustive cu sigle internaţionale se pot găsi pe site-urile academice, de ex.
http://www.ehsoc.org.uk/WebAbbreviations.pdf ):

Exemple de sigle internaţionale consacrate:

ANET (= J. B. Pritchard, ed., Ancient Near Eastern Texts), APOT (=
R. H. Charles, ed., Apocrypha and Pseudepigrapha of the Old
Testament), BIOSCS (= Bulletin of the International Organization for
Septuagint and Cognate Studies), CBC (= Cambridge Bible
Commentary), CCSL (= Corpus Christianorum Series Latina), ICC (=
International Critical Commentary), LSJ (= Liddell-Scott-Jones,
Greek-English Lexicon), PG, PL (= Migne, Patrologia graeca / latina),
SC (= Sources chrétiennes), WBC (= Word Biblical Commentary) etc.

Exemple de sigle româneşti consacrate:

BRV (= Bibliografia românească veche), DEX ( = Dicţionarul
explicativ al limbii române), DLR (= Dicţionarul limbii române),
CADE (= I. A. Candrea, Gh. Adamescu, Dicţionar enciclopedic
ilustrat), MLD (= Monumenta linguae Dacoromanorum), PSB (=
Părinţi şi Scriitori Bisericeşti) etc.
VI. ABREVIERI ŞI REFERINŢE BIBLICE

- Referinţele biblice se vor face potrivit versiunii/ediţiei în context. Spre

exemplu, este improprie referinţa la 1-2 Samuel (după textul masoretic) pentru
o trimitere la cărţile 1-2 Regi din Septuaginta sau din traducerile acesteia
(BIBL. 1688, BIBL. MICU etc.), chiar dacă e vorba de cărţi biblice
corespondente. La fel de improprii sunt şi abrevierile Cron. (= Cronici) sau
Ios. (= Iosua) cînd referinţa se face la cărţile septuagintale denumite
Paralipomenon, respectiv Iisus Nave.
- Trebuie avut în vedere şi faptul că numerotarea anumitor versete şi chiar a
unor capitole diferă de la textul masoretic la Septuaginta (de ex. psalmului 10
din LXX îi corespunde în textul masoretic psalmul 11) şi uneori de la o ediţie
la alta (de ex. Gen. 1,5 în BIBL. 1688 corespunde Gen. 1,4 în RAHLFS). Dacă
nu reiese din context, autorul va preciza versiunea de referinţă: Ps. 10 (LXX)
sau Ps. 10 (11 TM); Gen. 1,5 (= 1,4 LXX).

CITAREA CARTE/CAPITOL/VERSET :
Punctuaţia sistemului de citare trebuie concepută în aşa fel încît să nu creeze
confuzie în nici o situaţie. Se vor evita spaţiile albe de prisos. Un sistem de
citare larg răspîndit în literatura internaţională (şi pe care îl recomandăm) este
următorul:
1Cor. 2:1 = cap. 2, v. 1
1Cor. 2:1,8 = cap. 2, vv. 1şi 8
1Cor. 2:1-8 = cap. 2, vv. de la 1 la 8 inclusiv.
1Cor. 2:1-8,10 = cap. 2, vv. de la 1 la 8 inclusiv, v. 10.
1Cor. 2:1; 3:11 = cap. 2, v. 1; cap. 3, v. 11.
1Cor. 2:1-3:11 = de la cap. 2 v.1 pînă la cap. 3 v. 11 inclusiv.
1Cor. 1-2 = capitolele 1 şi 2.
 ABREVIERI PENTRU CĂRŢILE BIBLICE:

Engleză / Română

Gen Gen. Ex Ieş. Lev Lev. Num Num. Deut Deut. Josh Ios.
1-2 Sam / 1-2 1-2 Kgs / 3-4
Kgdms Kgdms 1-2 Chron Ezra
Judg Jud. Ruth Rut
1-2 Sam. / 1-2 1-2 Reg. / 3-4 1-2 Paralip. Ezra
Reg. Reg.
Neh Neem. Esth Est. Job Iov Ps(s) Ps. Prov Prov. Eccl Ecl.
Cant Cînt. Isa Isa. Jer Ier. Lam Plîng. Ezek Iez. Dan Dan.
Mic
Hos Osea Joel Ioil Amos Amos Obad Avd. Jonah Iona
Mih.
Hab
Nah Naum Zeph Sof. Hag Agh. Zech Zah. Mal Mal.
Avac.
1-2-3-4 1-2 Esdr
Odes 4 Ezra
Kgdms Bar Bar. Bel Bel [LXX!]
Ode 4 Ezr.
1-4 Reg 1-2 Esdr.
Ep Jer 1-2-3-4 Macc Song of Three Pr Man
Jdt Iud Sir Sir.
Ep. Ier. 1-4 Mac. Cînt. celor trei Rug. Man.
Luke
Sus Suz. Tob Tob. Wis Înţel. Matt Mat. Mark Marc.
Luc.
Acts
John Ioan Rom Rom. 1-2 Cor 1-2 Cor. Gal Gal. Eph Efes.
Fapt.
1-2 Thess 1-2 Phlm
Phil Flp. Col Col. 1-2 Tim 1-2 Tim. Titus Tit.
Tes. Flm.
1-2-3 John 1-3 Rev
Heb Evr. Jas Iac. 1-2 Pet 1-2 Petr. Jude Iuda
Ioan Apoc.