DOUA INSCRIPŢII ROMANE DIN ZONA CARANSEBEŞ

Lotul impunător de inscripţii şi cărămizi romane cu stampile din importantul

centru T ibis cum a fost îmbogăţit cu noi descoperiri epigrafice fragmentare.
Una a apărut în urma acţiunii sistematice de revizuire a întregului material
epigrafie de pe teritoriul Banatului de sud-est în vederea publicării volumului II
din culegerea de inscripţii InscTiptiones Daciae Romanae, Dacia SuperioT, fasc. 1
(pars occidentalis), în curs de apariţie, iar cea de a doua reprezintă o descoperire
fortuită, făcută într-un context arheologic semnificativ.

CARANSEBEŞ

1. - Placă votivă, din marmură albă-gălbuie, stare fragmentară cu dimen-

siunile 38 X 32, litere înalte, r. 1 = 43 mm, r. 2-4 = 40 mm (fig. 2 ,a-b). Repre-
zintă colţul stîng de sus al unei piese încastrată acum în zidul de la intrare
(sub poartă) la casa proprietarului Ion Nanu (str. Retezat nr. 9) din Caransebeş.
Inscripţia fragmentară identificată în 16 martie 1976 şi degajată de stratul gros
de mortar a fost zidită în peretele casei încă pe la sfîrşitul veacului trecut de
fostul proprietar prof. Ilie Orzescu împreună cu alte materiale litice din zona.
Ar fi deci de presupus că inscripţia fragmentară a provenit din apropiatul Ti-
biscum (Jupa); dar menţionarea unui adiutoT tabularii în textul epigrafei ne
îndeamnă mai degrabă să căutăm locul ei de provenienţă în capitala Daciei
(Ulpia Traiana) situată la 78 km est de Caransebeş.
Cîmpul inscripţiei (colţul stîng de sus) este încadrat de o profilatură co-
rectă, de tipul c1asic la monumentele bune ale Daciei, executată la fel ca şi
literele cu multă măiestrie şi eleganţă. In rîndul 1 se poate citi numele divini-
tăţii Apollo 1, căruia îi este dedicată inscripţia, după care ar fi putut să fie scris şi
un epitet Augusto sau Aug(usto) Sac(Tum) sau vreo altă formulă ori zeitate, ca
Diana; rîndul 2 poate fi întregit eventual au[g lib(ertus)]:

Apollini [et Dianae ?]

Optatus au[g(usti) n(,ostTi) vem(a) ?]
[a]diut(or) t[abul(aTii) prov. Dac. ?]
[? pro] se [et suis ------ ?]

1 Apollo, vechiul zeu grec (devenit şi roman) al sănătăţii şi forţei, apoi al soarelui
etc. ; este cunoscut în Dacia din cîteva dedicaţii şi reliefuri ; inscripţiile cunoscute pînă la a.
1900 se află în CIL, III, cele descoperite ulterior: Materiale, VI 1959, p. 884-885; nr. 22
,,Apollini aus. sac." la Albumus Maior (Roşia Montană); ProblMuz, [1964], p. 31 = CongrEpi-
grV, p. 350-351 = AnnEp, 1972, 454: ,,Deo Forti Apollini Parthico", Potaissa (Turda) ;
Apulum, X 1972, p. 165-171 = AnnEp, 1972, 456 la Apulum etc.

https://biblioteca-digitala.ro
 Caransebeş
o 2 3 4 5 Km

Fig. I - Harta teritoriului Caransebeş şi împrejurimi, scara I : 25.000; cu indicarea locului de descoperire a inscripţiei nr. 2 (X)
şi a drumului roman (linii duble întrerupte).
https://biblioteca-digitala.ro
INSCRIPŢII DIN ZONA CARANSEBEŞ
165

, ·: ~ ,S 2;,te,Afi',_ _.....,....,_ _,..

- ...
- ..... -1--- - - - - - - - - -- -- --
, -.·.•;..
·

L r ,~~~:~-~ ~ ~,,.._ - - --- --------~

tf1~ rcSI LIN t' ro 1ANAE

1 :-0PTATV GNVERN
-r'f\'QIV P BVL
PRO VI S
Fig. 2 a- b - Plac ă votivă, Caransebeş, Str. R etezat , nr. 9.

Traducere : ,, (Zeu)lui Apollo [şi Dianei? închinare?] Optatus sclav (ori libert ?) al
împăratului, ajutor al tabulariu-lui (Daciei ?) pentru sine ( ?) şi ai săi ( ?) __ . (a
pus prinosul ?) sau a făcut clădirea ", pe al cărui frontispiciu era î ncastrată placa
înscrisă.
Dedicantul Optatus, ca sclav (sau libert ?) al casei imperiale din Roma poartă.
un singur nume, care în sistemul tria nomina avea funcţia de cognomen. Pentru
acest nume m ai cunoaştem din Dacia un exemplu: ,,Optatus praef(ectus) leg(ionis)

https://biblioteca-digitala.ro
 L. GROZA - V. WOLLMANN
166

M(acedonicae) c(onstantis)" dintr-o altă inscripţie votivă 2 • Acest general avea de-
sigur praenomen şi nomen gentilicium, pe care nu le mai scrie, la fel Optatus
al nostru, dacă era libertus, avea sau va fi avut cele două elemente antropo-
nimice luate după împăratul - ,,patronus" al său care l-a făcut cetăţean: Marcus
Ulpius - , Publius Aelius - , Marcus Aurelius - , etc. Funcţia de adiutor tabu-
larii3 şi-a exercitat-o mai curînd la Ulpia Traiana, chiar dacă placa votivă pu-
tea să fie pusă la Tibiscum (unde el se va fi aflat în vreun interes oficial sau per-
sonal).

IAZ (corn. Obreja)

2. -Placă de construcţie, din marmură gălbuie, fragment, compus din 2-3

bucăţi, cu dimensiunile 37X42X3 cm, litere înalte, 45 mm. Fragmentul epigrafie
nu se păstrează în forma iniţială, ci tăiat în formă rotundă, fiind reutilizat pro-
babil încă în antichitate ca masă (?); se pot distinge litere şi cuvinte numai din
ultimele 5 rînduri ale părţii centrale a cîmpului inscripţiei; nici o urmă de
chenar sau de cadru ornamentat (fig. 3 a-b). Fragmentul a fost descoperit îm-
preună cu cărămida nr. 3 şi un vîrf de suliţă în arătură la 22 februarie 1976
de către învăţătorul P. Patrichie Puraci în hotarul satului I a z (vezi harta, fig. 1)
la cca. 1,5 km spre est de ruinele castrului şi aşezării Tibiscum, în locul numit
de localnici „Satul Bătrîn mare", nu departe de drumul care ducea spre castru
şi de punctul arheologic numit „Troian". Din cîmpul inscripţiei lipsesc cel puţin
3-4 rînduri şi din textul păstrat pot fi întregite numai ultimele trei rînduri.
Dacă întregirea [pe)r din r. 3 este valabilă, urmează după el la cazul acuzativ
numele, indicînd pe un tribun (posibil din cohorta de garnizoană de la Tibiscum)
cu numele Publius Aelius Gemellus (Gemellinus ? ), care a făcut (sau s-a îngrijit
să fie executată vre-o construcţie sau monument) în cinstea unui împărat (?)
etc. Din r. 1-2 ale fragmentului nu putem face nici o întregire sigură:

----ARI-----
----COT-----
[pe]r P(ublium) Ae[lium]
Gemel[l(in)um]
tribu[n(um)]

3. - Cărămidă, fragment cu dimensiunile 130X90X65 mm, litere înalte de

23 mm, ştampilă liberă: CI S, C(ohors) I S(agittariorum), fig. 4 a-b. O cărămidă
cu aceleaşi litere, imprimate invers (sinistrorsum ?) s-a descoperit în ruinele
castrului Tibiscum\ aparţinînd foarte probabil trupei auxiliare care a staţionat

2 CIL, III 892 = E. Groag, Die romischen lnschriftensteine der Hofbibliothek, extras din

Oster- u. Pfingstbeilage 1913 der Wiener Montagsrevue, p. 31, nr. XXVI.

3 Despre tabularium, serviciu fiscal (departament de finanţe) imperial sau al provinciei

şi tabularius (un fel de contabil şef în serviciul procuratorului financiar al provinciei şi care
era de fapt un „ministru de finanţe" al districtului) în RE, IV A (1932), col. 1962-1984.
Un alt adiutor tabularii la Ampelum (Zlatna), cf. I. Igna, Cultul lui Esculap şi al Higiei cu
specială privire la Dacia superioară, în Biblioteca istorică, Cluj, nr. 104, 1935, p. 92 ş.a.
4 Cf. M. Moga, Ion I. Russu, Lapidarul Muzeului Banatului, Timişoara, 1974, p. 92,
nr. 55; unitatea este atestată şi epigrafie în inscripţia publicată pentru prima dată în acest
catalog, p. 8-10, nr. 2.

https://biblioteca-digitala.ro
Fig . 3 a- b - Placă de construcţie descoperit ă la Iaz (corn. Obreja).
https://biblioteca-digitala.ro
 L. GROZA - V. WOLLMANN
168

Fig. 4 a- b - Cărămidă cu ştampila C{ohors) I S(agittariorum) descoperit ă la Iaz (corn .

Obreja).

aici cîtăva vreme în timpul împăra tului

Marcus Aurelius (la anul 165), fie că a
participat la vreo expediţie milita ră
în sud-estul provinciei Dacia, fie la lu crări
de construcţi e de ceva m ai lungă durat ă, î mpreună cu Cohors I Vindelicorum
şi Numerus Palmyrenorum T ibiscensium. Această unitate pare să fie aceea cu n 06 c u tă
şi la Drobeta în sec. III 5.

LIVIU GROZA - VOLKER WOLLMANN

ZWEf ROMISCHE INSCHRIFTEN AUS DEM STADTGEBIET

CARANSEBEŞ

(Z usammen fassung)

Die erste, der beschriebenen Inschriften stellt eine Widmungstafel dar, welch e
als Bruchstiick in der Toreinfahrt eines Hauses in Caransebe ş eing-ema u erţ war
und erst nach Freilegung von Mortelbewurf gelesen werden konnte. N achdem
der Stifter dieser Inschrift ein adiutor ta bularii ist, muss angenommen werden ,
dass der Inschriftstein aus Ulpia Traiana stammt, wo sich der Sitz des Provinz-
prokurators befand , in dessen Diensten sich Optatus wahrscheinlich befand.
Der zweite Inschriftstein, als auch der Ziegelstempel nr. 3, stammen aus
dem an dem Ruinen feld Tibiscum's angrenzenden Dorf I a z. Aus den zwei letzten
Zeilen ist der Name des Tribunen (wahrscheinlich einer hier befindlichen . Co-
horte angehorend) Publius Aelius Gemellus oder Gemellinus ermittelt worden ,
welcher diesen titulus operis pu blici, oder das Gebăude an dem er angebrach t
war, errichten liess. Die Buchstaben des Ziegelstempels CIS konnten aufgrund
eines gleichen schori bekannten (in Spiegelschrift eingeprăgten Stempels) von
Tibiscum als C(ohors) I S(.agittariorum) gedeutet werden, Hilfstruppe welch e auch
aus einer Inschrift im selben Sta ndlager bekannt ist.

6 Cf. Arhivele Olteniei, 1934, p. 99 ( = OltR 3 , p. 482 - 3, nr. 7), CIL, III 6279 ( = ILS,
3154), 80 18 ( = ILS, 7847 = Monumenti della Dacia Inferior, p. 38), Arhivele Olteniei, 1938,
p . 49 ( = AnnEp, 1939, 19 = OltR 3 , p. 492, 58) ş. a. inedite, ca şi în cărămizi COR I SAC
(CIL, III 8074, 23) şi altele inedite la Muzeul Porţilor de Fier din Drobeta Turnu -Severin.
Cîteya aserţiuni eronate în l egătură cu data staţion ării acestei trupe în Dacia: SGI V, 26,
p . 426, care nu se bazează pe descoperiri sigure.

https://biblioteca-digitala.ro