Omul Vitruvian -.

1485
Veneția

Rafael Sanzio,

Sandro Botticelli

Albrecht Dürer

Milano
 Renaşterea şi
umanismul

,, omul măsura tuturor lucrurilor”

Protagoras

• Reprezintă o nouă concepţie ideologică, socială, economică şi culturală.

• Marchează amurgul culturii feudalo-bisericeşti
• Are un caracter laic,raţional şi critic
• Este centrată în jurul omului şi valorilor sale(umanism)
• Termenul Renaştere a fost introdus de istoricul francez Jules Michelet (1789-1874)
• A apărut în republicile orăşeneşti italiene:Veneţia,Milano,Genova Florenta ş,a
• Este o cultura urbana
 Renaşterea şi umanismul

• Este rodul preocupărilor ample ale unor intelectuali

• Îşi propune înlocuirea vieţii contemplative (specifică
Evului Mediu cu spiritul activ)
• Omul înobilat cu raţiune renunta la dictonul „Crede si
nu cerceta ” inlocuindu-l cu „ Inteleg pentru a crede”
• Renaşterea domină istoria secolelorXV-XVI
(quattracento, cinquecento) în Italia devenind ulterior
un fenomen european

Lorenzo de Medici 1449 - 1492)

 Factori favorizanţi ai apariţiei şi
răspandirii ideilor renascentiste
• Dezvoltarea şi prosperitatea
economică a oraşelor
italiene
• Inventarea şi răspândirea
tiparului (1455 Guttenberg)
• Interesul pentru latină,
greacă şi ebraică
• Marile descoperiri geografice
ce stimuleaza inspiraţia şi
tematica literară
 Domenii predilecte de
manifestare
• Literatură
• Artă
• Ştiinţă
 umanismul s-a manifestat în toate
domeniile culturii şi ştiinţei:
– istorie
– filozofie
– critica societăţii
– literatură, artă (arhitectură, sculptură,
pictură)
– ştiinţă (matematica, fizică, medicină,
astronomie etc.)
 Reprezentanţi ai umanismului
literar
• Dante Aligheri (1265-1321)
• Francesco Petrarca (1304-1374)
• Giovanni Boccaccio (1313-1375)
• Francois Rabelais (1494-1553)
• William Shakespeare (1564-1616)
• Miguel de Cervantes (1547-1616)
 Umanismul artistic
• Impune inovaţii tehnice
• Dezvoltă spiritul de observaţie şi abstractizare
• Se inspiră din modelele antice
• Redescoperă formele şi proporţiile corpului uman
• Este o artă profană caracterizată prin frumuseţe
şi simetrie
• Sintetizează elementele antice romanice şi gotice
• Glorifică forţa şi frumuseţea corporală-nudul fiind
o invenţie a renaşterii
• Se inspiră din teme laice şi biblice
• Cuprinde: palate, domuri, monumente funerare,
biblioteci, clădiri municipale, statui, picturi,
mozaicuri
 Şcoli italiene de pictură
• Florentină:
• Sandro Botticelli, Perugino
• Veneţiană:
• Veronese Correggo, Tiziano Vecelio
• Romană:
• Raffaello Sanzio, Michelangelo
Buonarotti
 Reprezentanţi
• Michelangelo Bonnarotti (1475-1564)
– Lucrări: David, Moise, Sclavii, Geneza (capela sixtină), Pieta
• Leonardo Da Vinci (1452-1519)
– Lucrări: Gioconda(Mona Lisa), Fecioara din grotă,
Cina cea de taină
• Raffaello Sanzio (1483-1520)
– Lucrări: Madona del Prato, Madona cu pruncul, Madona sixtină
• Tiziano Vecellio (1457-1576)
– Lucrări: Bachus şi Ariadna, Răpirea Europei
• Sandro Botticeli (1445-1510)
– Lucrări: Madona cu pruncul şi doi îngeri, Buna Vestire,
Punerea în mormânt, Primăvara
 Renaşterea artistică în
afara Italiei
• Spania:
• El Greco
• Diego Velaszquez
• Esteban Murilio
• Germania:
• Albrecht Durer
• Hans Holbein cel Tânăr
• Ţările de Jos:
• Jan Van Eyc
• Pieter Bruegel cel Bătrân
•
Ştiinţa Renaşterii
Preocupari ample de matematică fizică, astronomie,medicină,
mecanică, botanică, e.t.c.
• S-au studiat; legile mişcării şi căderii corpurilor, alchimia, sistemul
solar, corpul uman
• Heliocentrismul
• Reprezentat de
• Nicolaus Copernic
• Galileo Galilei
• Giordano Bruno
• Filosofia
• Inlocueşte viaţa contemplativă cu spiritul activ
• Omul este dotat cu raţiune şi har divin devenind “măsura
tuturor lucrurilor
• Reprezentanţi:
– Erasmus de Rotterdam – Elogiul nebuniei
– Thomas Morus – Utopia (1516)
– Francis Bacon – Noul Organon (1620)
– Nicolo Machiaveli – Principele (1513)
– Tommaso Campanela – Cetatea Soarelui
 Umanismul in Tarile Romane

Dimitrie Cantemir Nicolaus Olahus

Ion Neculce

Miron Costin

Cantemir C-tin Cantacuzino

(Descrierea Moldovei) Letopisetul Tarii Moldovei
 Concluzii
• Ceea ce caracterizeaza spiritul vremii este
curiozitatea fara limite.
• Independenta intelectuala a fost confundata
adeseori cu erezia.
• Redescoperirea Antichitatii exalta spiritul liber,
cultiva interesul pentru stiinta si ratiune.
• Renasterea afirma individualismul si dorinta de
redescoperire a corpului uman.
• Renasterea a fost o cultura urbana cu reverberatii
europene.