Curs 1

Drept international privat

RJDIP = RJ (subiecti, obiect, continut) + element de extraneitate
Exemplu: Contractul de asigurare
1. Subiectii asigurator / asigurat
2. Obiectul asumarea riscului
3. Continutul plata daunelor / plata politei de asigurare
Sanctiunea pentru lipsa oricarui element (s, o, c) este nulitatea absoluta;
Sanctiunea pentru lipsa conditiilor de forma este nulitatea relativa;
Elementul de extraneitate (atasament)
-

este specific RJDIP

este o componenta a RJDIP care se afla in strainatate sau sub incidenta unei
legi straine (imprejurare de fapt datorita careia un RJ DIP are legatura cu mai multe
sisteme de drept)
nu constituie un element de structura distinct a RJ, alaturi de subiecti, obiect si continut
si oricare dintre aceste elemente pot constituit elemente de extraneitate

Principalele elemente de extraineitate care pot sa apara in legatura cu cele 3 elemente de

structura ale RJ sunt:
1. Elemente de extraneitate in legatura cu subiectii RJ:
a. Pentru persoane fizice
i. Cetatenia
ii. Domiciliul
iii. Resedinta
iv. Religia in anumite persoane de drept
b. Pentru persoane juridice
i. Sediul
ii. Nationalitatea
iii. Fondul de comert, etc.
2. Elemente de extraneitate in legatura cu obiectul RJ:
a. Bunul mobil sau imobil se transforma in element de extraneitate atunci
cand bunul este situat in strainatate sau desi se aflta in tara, este supus
unei legi straine (exemplu: bunurile unei ambasade straine in Romania)
3. Elemente de extraneitate in legatura cu continutul RJ:
a. Drepturile si obligatiile partilor se materializeaza in elemente de
extraneitate atunci cand sunt plasate sub incidenta unei legi straine;
i. Actele juridice
1. Locul incheierii actului
2. Locul executarii actului
3. Locul prestatiei caracteristice (exemplu: locul instrainarii
bunului mobil la vanzare)
ii. Faptele juridice
1. Locul savarsirii delictului sau producerii prejudiciului
2. Locul producerii evenimentului
4. Elemente de extraneitate in legatura cu procedura:
a. Instanta competenta
b. Hotararea judecatoreasca pronuntata in strainatate

Art. 2557 Cod Civil - norme pentru determinarea legii aplicabile unui raport de drept
internaional privat
Confictul de legi
-

Existenta elementului de extraneitate intr-un RJ face ca in legatura cu acest raport sa

se nasca un conflict de legi;
Conflictul de legi este situatia care apare in cazul in care intr-un RJ exista
un element de extraneitate si care consta in aceea ca acel RJ devine
susceptibil de a i se aplica 2 sau mai multe sisteme de drept apartinand
unor state diferite;
Are o caracteristica metaforica, respeciv o intrebare care se naste in minte
judecatorului sau arbitrului pentru solutionarea litigiului: Care dintre sistemele de
drept in prezenta se aplica RJ respectiv?
Exemplu: S-a incheiat un contract de V-C intre o firma RO si o firma GE;
Contractul s-a incheiat la Bucuresti, iar marfa se livreaza in Germania; Intre parti
a izbucnit un litigiu generat de executarea necorespunzatoare a contractului de
catre una dintre parti; Problema care se pune este care anume dintre
sistemele de drept (roman sau german) se va aplica in cauza !? R: legea
locului unde s-a incheiat contractului sau se poate specifica legea care
sa se aplice intr-o clauza a contractului;

La confictului de legi avem 2 elemente esentiale:

1. Izvorul de legi astfel, simpla existenta a elementului de extraneitate face ca
in legatura cu acel raport sa se nasca un conflict de legi, iar el devine implicit un
RJDIP;
2. Conflictul de legi nu implica in niciun fel un conflict de suveranitate intre
statul roman si cel strain cu care elementul de extraneitate are
legatural;
a. Acest lucru, deoarece judecatorul roman asculta numai de legea tarii sale,
iar conflictul de legi este solutionat de catre norma conflictuala, care
pentru judecator este cea romana (interna sau cuprinsa intr-o conventie
internationale la care Romania este parte)
Exemplu de norme conflictuale: Art. 2572, 2580 (nu exista
sanctiune, spun judecatorului ce decizie sa ia)
Norma conflictuala
-

Specifica DIP, are o structura proprie si solutioneaza conflictele de legi;

Solutioneaza conflictele de legi in sensul ca stabileste care dintre sistemele de drept
in prezenta se aplica cu privire la raportul juridic respectiv;
Elemente:
1. Continutul este ipoteza normei conflictuale, adica acea
categorie de raporturi juridice (materia) la care norma
respectiva se refera (domeniul);
2. Legatura normei este dispozitia normei conflictuale care
indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul normei;
- Legatura normei conflictuale se materializeaza prin
punctul (elementul) de legatura, care constituie
criteriul concret prin care se stabileste legatura dintre
RJ si un anumit sistem de drept care constituie legea
aplicabila (lex causae)

 Exemplu: Art. 2585, conditile de font cerute pentru incheierea

promisiunii de casatorie sunt determinate de legea nationala a
fiecaruia dintre soti, la data incheierii promisiunii;
- Continutul: conditiile de fond
- Legatura : legea nationala

Curs 2
Punctele

de

legatura

(fixe

si

mobile)

1. Cetatenia (lex patriae) punctul de legatura pentru urmatoarele categorii de RJ;

a. Starea civila
b. Capacitatea persoanei fizice
c. Relatiile de familie ale persoanei fizice
d. Mostenirea mobiliara
e. Jursdictia competenta
f.
2. Domiciliul/Resedinta (lex domicilii) punctul de legatura pentru:
a. Starea civila
b. Capacitate
c. Relatiile de familie ale persoanei fizice
d. Conditiile de fond ale actelor juridice
e. Conditiile de font ale contractului de vanzare
f. Jursdictia competenta
3. Sediul social (lex societatis) punctul de legatura pentru:
a. Statutul organic al persoanei juridice
b. Conditiile de fond ale actelor juridice
c. Contracte de intermedieere, de munca sau alte contracte speciale
d. Jurisprudenta competenta
4. Fondul de comert - punctul de legatura pentru:
a. Condtiile de fond ale actelor juridice
caracteristice este un comerciant
b. Jursdictia competenta
5. Locul
a.
b.
c.

atunci

cand

debitorul

prestatiei

situarii bunului (lex rei sitae) - punctul de legatura pentru:

Regimul juridic al bunurilor imobile si mobile
Mostenirile imobiliare
Jursdictia competenta

6. Pavilionul navei/aeronavei - punctul de legatura pentru:

a. Mijlocul de transport respectiv
7. Vointa partilor (lex voluntatis)
8. Locul inchierii contractului (lex laci contractus) - punctul de legatura pentru:
a. Conditiile de fond ale contractelor
b. Jursdictie competenta
9. Locul executarii contractului (lex laxi executionis) - punctul de legatura pentru:
a. Modul de executare a contractelor
10.

Locul intocmirii actului (lex locus regit actum)

a. Conditiile de forma ale actelor juridice

11.
Autoritatea care examineaza validitatea actelor juridice (lex autor regit
actum) - punctul de legatura pentru:
a. Conditiile de forma ale actelor juridice
12.
Locul unde are loc faptul juridic (ilicit) (lex laci delicti commissi) - punctul de
legatura pentru:
a. Regimul juridic al delictului
13.

Locul producerii prejudiciului (lex laci laesionis) - punctul de legatura pentru:

a. Cazul in care prejudiciul se produce in alt stat decat cel al savarsirii delictului

14.

Instanta sesizata (lex fori) - punctul de legatura pentru:

a. Aspectele de procedura
b. Administrarea probelor

Calificarea art. 2558

Este de 2 feluri:
1. Calificarea este operatiunea logico-juridica de determinare a sensului exact si
complet al notiunilor juridice care exprima continutul si legatura normei conflictuale
pentru a vedea daca un raport juridic se include sau nu in aceste notiuni.
2. Calificarea este interpretarea unui raport juridic pentru a vedea in continutul si
legatura carei norma conflictuale intra.

Conflictul de calificari
Conflictul de calificari este situatia care apare atunci cand notiunile din continutul si/sau
legatura unei norme conflictuale au intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a i se
aplica unui raport juridic (definitie)
Exemplul 1
Conflictul de calificare privind continutul normei conflictuale;
Speta Testamentul olandezului solutionata de instantele franceze in sec. al XIX lea
Un cetatean olandez a facut in Franta un testament olograf (puncte de legatura pana aici
1, 8, 11). Codul Civil olandez interzicea atunci cetatenilor sa faca acest tip de testament si se
aplica si testamentelor olografe efectuate in strainatate.
In fata instantei franceze investite cu solutionarea cauzei, problema care s-a pus a fost de
a califica notiunea de testament olograf. Cele 2 sisteme de drept (olandez si francez) interpretau
diferit aceasta notiune, dupa cum urmeaza:
a. Dupa dreptul francez, notiunea era calificata ca o problema de forma si in
consecinta in continutul normei conflictuale exprimata prin locus regit actum
(Locul guverneaza actul) trimitea la dreptul francez si rezulta ca testamentul era
valabil;
b. Dupa dreptul olandez, insa, testamentul olograf era calificat ca o problema de
capacitate a cetateanului olandez
si in consecinta, conform normei
conflictuale lex patriae in continutul careia intra, testamentul era sub imperiul
legii olandeze si rezulta invaliditatea testamentului;
Exemplu subiect III examen: Dati exemplu de speta in care sa aveti ca punct de legatura lex
personalis !

Ex. 1: X, cetatean francez a achizitionat un bun impobil impreuna cu Y, cetatean roman,

pe teritoriul Germaniei pentru a desfasura o activitate de vanzare de apartamente;
Ex. 2 din practica arbitrala a DIP
S-a incheiat un contract de V-C intre o firma RO si o societate in comandita simpla cu
sediul in Germania (3,4,8). Conform dreptului german, societatile in comandita simpla NU au
personalitate juridica (asta nu inseamna ca nu are capacitate). Societatea germana a actionat
firma romana in fata instantei arbitrale de comert international pentru pretentii legate de acest
contract (14,7);
Firma romana a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a societatii germina,e
invocand faptul ca in conformitate cu dreptul roman, o entitate fara personalitate juridica nu
poate actiona in justitie.
Conform dreptului german societatile in comandita simpla, desi lispsite de personalitate
juridica, beneficiaza totusi de capacitate procesuala;

Exceptiile chestiuni prealabile care trebuiesc lamurite inainte de judecarea fondului

Conditia referitoare la capacitate sa indeplineaza conditia de a sta in fata instantei
Conditia referitoare la calitate (activa/pasiva) sa aiba un interes

R: Problema care s-a pus in fata instantei arbitrale a fost aceea a calificarii institutiei capacitatii
procesuale.
Daca aceasta institutie este calificata ca a problema de procedura, ea ar fi supusa
normai conflictuale lex fori care in speta era dreptul roman, conform caruia respectiva
societate nu ar fi avut capacitate procesuala, fiind lipsita de personalitate juridica;
Daca, insa, capacitatea procesuala este calficiata ca o problema de capacitate, ea
intra in continutul normei conflictuale lex societatis care se refera la statutul organic, inclusiv
a S.C. si care in speta trimite la dreptul german, deoarece sediul social era in Germania. Conform
dreptului german, societatea avea capacitate procesuala desi nu are personalitate juridica.
Instanta arbitrala a facut calificarea conform dreptului roman care interpreteaza
capacitatea procesuala ca ao problema de capacitate si deci, a introdus-o in continutul normei
conflictuale lex societatis care trimite la dreptul german conform caruia societatea avea
capacitate procesuala pe cale de consecinta, exceptia lipsei calitatii procesuale a societatii
germane invocate de partea romana a fost respinsa.
Ex. 3: Celebrarea religioasa a casatoriei este calificabila ca un aspect ce tine de conditiile
de fond ale casatoriei (de capacitatea viitorilor soti), situatie in care se aplica legea personala
(lex personalis) a acestora sau poate sa apara ca o problema de forma a incheierii casatoriei
supusa legii statului pe teritoriul caruia se inchieie. Calificarea, in acest caz, prezinta o deosebita
importanta pentru aprecierea valabilitatii casatoriei. In situatia in care e s-a incheiat intre un
cetatean strain si unul roman (sau intre doi cetateni romani) intr-o tara in care efectele juridice
ale casatoriei religioase sunt admise (de exemplu Grecia), in conditiile in care legea romana nu
recunoaste efectele juridice, decat casatoriile laice.
R: Art. 2586 continut: condtiile de forma, legatura: legea nationala
Legea dupa care se face calificarea

Dupa legea forului (instanta sesizata lex fori)

Argumente:
i. Normele conflictuale apartin structurii de norme nationale fac parte din
sist. de DIP al instantei; calificarile sunt tot ale sist. de drept national;

legiutorul in formularea normelor de DIP are in vedere sau precizeaza

sensul notinilor si a termenilor juridici din sistemul sau de drept

Exemplu: Art. 2570 legiuitorul roman califica notiunea de resedinta obisnuita

Conflictul de calificari privind legatura normei conflictuale

Exemplul 1: Sediul social poate fi calificat ca fiind sediul real sau sediul statutar al
persoanei juridice - art. 2571 (3), (4)
Exemplul 2: Domiciliul persoanei fizice in dreptul roman este la adresa din localitatea unde
isi are locuinta statornica privind evidenta populatiei si cartea de identitate. In dreptul englez
domiciliul este locul unde persoana are intentia de stabilire permanenta si de aceea se apropie
de cetatenie ca stabilitate.

Conflictul in spatiu al normelor conflictuale si Retrimiterea

Exista un conflict in spatiu al normelor conflictuale atunci cand sistemele de drept in

prezenta contin norme conflictuale care au puncte de legatura diferite;
Conflictul se numeste in spatiu deoarece normele conflictuale din sistemele de drept in
prezenta coexista;
Conflictul in spatiu al normelor conflictuale este de 2 feluri:
1. Pozitiv atunci cand fiecare norma conflictuala trimite la propriul sau
sistem de drept
a. Conflictul pozitiv de norme conflictuale nu conduce la
Retrimitere;
- Acest conflict se solutioneaza prin aplicarea normei
confloctuale a forului, de catre instanta competenta
b. Exemplu: Se pune problema starii civile a unui cetatean
roman cu domiciliul in Anglia. Daca problema apare in fata
instantei engleze, se va aplica norma sa conflictuala (lex
domicilii), care va trimite la sistemul de drept englez. Daca,
insa, problema va apare in fata instantei romane, se va aplica
norma conflictuala romana (lex patriae)
2. Negativ Atunci cand niciuna dintre normele conflictuale in prezenta
NU declara aplicabil propriul sau sistem de drept, ci:
a. fie trimite fiecare la sistemul de drept al celuilalt stat,
b. fie trimiterea se face la dreptul unui stat tert.
- Aceasta este prima conditie a retrimiterii;
- Pentru a exista retrimitere trebuie sa existe si a doua
conditie care tine de sensul trimiterii: trimiterea de
catre norma conflictuala a forului la un drept strain se
poate face in 2 sensuri:
1. Numai la normele materiale ale sistemului de drept
strain (in acest caz se vor aplica aceste norme fara
sa existe retrimtere)

2. La intregul sistem de drept strain, deci inclusiv la

normele sale conflictuale (in acest caz poate exista
retrimitere)

Pentru a exista retrimitere trebuie indeplinite cumulativ 2 conditii:

1. Sa existe un conflict negativ intre normele conflictuale de drept in prezenta cu
privire la un anumit raport juridic;
2. Norma conflictuala a forului (lex fori) sa admita retrimiterea, adica sa triita la
intregul sistem de drept strain.

Retrimiterea
Retrimiterea este situatia juridica aparuta in cazul in care norma conflictuala a forului
trimite la un sistem de drept strain in intregul sau (deci inclusiv la normele sale conflictuale), iar
acesta din urma prin norma sa conflictuala in materie, NU primeste trimiterea ci:
1. Fie trimite inapoi la dreptul statului forului
2. Fie trimite mai departe la dreptul unui stat tert;

Retrimiterea este operatiunea logico-juridica care are loc exclusiv in minte judecatorului
(arbitrului), ea NU trebuie confundata cu declinarea de competenta sau transmiterea dosarului la
o alta instanta.
Speta FORGO solutionata de instantele franceze;
Cetatean bavarez, Forgo, traieste cea mai mare parte a vietii sale in Franta, unde nu
indeplneste domiciliul legal pentru ca nu indeplineste conditiile prevazute de legea francez, are

insa domiciliu de fapt. Conform legii franceze, Forgo era cetatean francez cu domiciliul in
Bavaria. La moarte, lasa o succesiune mobiliara importanta, iar rudele colaterale dupa mama
(Forgo copil din afara casatoriei) introduc o petitie de ereditate in fata instantei franceze.
Potrivit normei conflictuale franceze lex patriae succesiunea mobiliara era carmuita de
legea nationala a defunctului (bavareza), care acorda drept de succesiune rudelor colaterale
dupa mama. Instantele franceze au constatat ca norma conflictuala bavareza, privind
succesiunea mobiliara, trimite inapoi la legea franceza, deci
Norma conflictuala bavareza NU accepta trimiterea, ci retrimite la dreptul francez care
accepta retrimiterea. Instanta franceza a aplicat legea franceza conform careia rudele colaterale
dupa mama NU aveau dreptul la mostenire, succesiunea fiind vacanta, a fost culeasa de statul
francez;

Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine

Legea straina se incalca in urmatoarele situatii:
1. Daca incalca ordinea publica de DIP roman;
2. Daca a devenit competenta prin frauda;
3. Daca se incalca principiile fundamentale de drept ale statului
roman aplicabile in RJ cu elemente de extraneitate;
In consecinta se aplica legea romana;
A. ORDINEA PUBLICA DE DIP ROMAN este formata din ansamblul principiilor
fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in RJ cu elemente de extraneitate;
- Sub aspect procedural ordinea publica de DIP se materializeaza prin exceptia
_____________________________________________________________________________ .
i. Aceasta exceptie reprezinta mijlocul procedural aplicabil de catre instanta
forului pentru a inlatura efectele legii straine normal competente sa se aplice
unui raport juridic de DIP atuni cand aceste contravin principiilor
fundamentale de drept ale statului forului urmatoarele elemnte definitorii:
1. Continutul notiunii de ordine publica de DIP il constituie principiile
fundamentale de drept ale statului forului aplicabile in RJ de DIP;
- De regula continutul se determina de catre instante de judecata,
asadar aceasta va stabili cand o norma dub sistemul de drept
roman consacra un principiu juridic fundamental statului nostru
astfel incat incalcarea lui de catre legea straina competenta in
speta poate sa justifice inlaturarea acestei legi de la aplicare.
- In anumite cazuri, legiuitorul roman stabileste explicit prin
normele juridice a caror incalcare constituie un temei de
invocare a ordinii publice de DIP si deci de inlaturare a
aplicarii legii straine contrare;
2. Exceptia de ordine publica se exprima pe plan procedural, aceasta
institutie fiind o exceptie de fond care poate fi invocata de orice parte
interesata sau de instanta de judecata
3. Exceptia de ordine publica, in cazul in care este admisa, impiedica
pe teritoriul tarii producerea efectelor unei legi straine;
- Legea straina nu poate fi afectata de aceasta exceptie;
4. Legea straina ale carei efecte sunt impiedicate sa se produca
pe teritoriul tarii, ar fost normal competenta se aplica RJ respectiv,
deoarece norma conflictuala a trimis la ea;
Ordinea publica de DIP constituie o exceptie de la aplicarea legii
straine normal competente

Efectele aplicarii ordinii publice de DIP:

1. Efectul negativ inlatura de la aplicarea legii straine art. 2565(1) CPC
2. Efectul pozitiv in cazul inlaturarii aplicarii legii straine, se aplica legea romana art.
2564(1) CPC teza a II-a;
Exemplu: efectul unei casatorii religioase incheiate in strainatate intr-un stat in care
aceasta procedura produce efecte juridice (Grecia), intre 2 cetateni ai statului respectiv, vor fi
recunoscute in Romania, desi o casatorie incheiata doar religios in Romania nu produce efecte
juridice;

B. FRAUDAREA LEGII APLICABILE IN DIP

Definitie: Exista frauda la lege in DIP atunci cand partile unui RJ folosid in scop fraudulos (ilicit)
un mijloc de DIP au facut aplicabil acelui RJ un alt sistem de drept decat cel normal competent sa
fie aplicat
Modalitati de fraudare a legii:
a. Intr-un RJ de drept intern se introduce in mod fraudulos un element de
extraneitate care declanseaza in mod artificial un conflic de legi, iar prin
aplicarea normei conflictuale normal competente pentru ipoteza creata se
trimite la un sistem de drept la altul decat dreptul intern care ar fi fost in mod
firesc aplicabil acelui RJ;
- Exemplu 1: La o SC legata in mod normal prin elementele sale
definitorii (nationalitatea sau sediul asociatilor, provenienta, capitalul
social) de dreptul roman, partile prevad sediul in strainatate in scopul
de a eluda legile fiscale romane rezulta ca se creaza artificial un
conflic de legi (elementul de extraneitate fiind esdiul social in
strainatate), iar prin aplicarea normei conflictuale normal competente
lex societatis se face aplicabil acelei societati, dreptul strain, in locul
dreptului roman.
- Exemplu 2: un bun mobil de valoare (facand parte din patrimoniul
cultural national) care nu poate fi instrainat in tara, este trecut in mod
fraudulos frontiera romaniei si vandut intr-un stat in care
comercializarea lui este posibila;

in acest caz, proprietarul bunului, schimband frauduls

locul situarii acestuia, a facut aplicabil bunul respectiv un
regim mai favorabil pentru proprietar, dat de legea straina
a noului loc de situare a bunului (lex rei sitae)
b. intr-un RJ care are deja un element de extraneitate (deci, este un RJ de DIP)
partile schimba in mod fraudulos puncte de legatura, facand aplicabil acelui
raport juridic prin intermediul normei conflictuale aplicabile pentru noul punct
de legatura un alt sistem de drept decat cel normal competent conform
normei conflictuale initiale;

CONDITIILE FRAUDEI LA LEGE IN DIP

pentru a avea frauda la lege in DIP trebuie indeplinite cumulativ 4 conditii:
1. sa existe un act de vointa al partii (partilor) in sensul deplasarii punctului de
legatura privitor la un RJ

frauda la lege implica activitatea volitiva frauduloasa a partilor de schimbare

efectiva a punctelor de legatura privind un RJ;
frauda la lege poate intervenii numai in RJ la care sunt aplicabile norme
conflictuale cu puncte de legatura mobile (cetatenie, domiciliu, sediul social,
pavilionul navei)
2. partile sa foloseasca un mijloc de DIP, care prin el insusi este LICIT;
exemplu: persoana fizica isi schimba legal cetatenia/domiciliul dintr-un stat
in altul;
3. scopul urmarit de parti sa fie ILICIT;
frauda la lege presupune in mod esential intentia frauduloasa a partilor;
scopul urmarit de par este inlaturarea sistemului de drept normalcompetent sa se aplice RJ respectiv si atragerea ca aplicabil unui alt
sistem de drept;
frauda la lege reprezinta o incalcare indirecta a normei conflictuale a forului si
deci a sistemlui de drept normal competent sa se aplice prin determinarea
acestei norme de la scopul ei firesc;

4. rezultatul realizat de parti sa fie ILICIT;

prin aplicarea in RJ respectiv a unui alt sistem de drept decat cel normal
competent trebuie sa fie mai favorabil partilor, decat cel care s-ar fi
obtinut daca s-ar fi aplicat sistemul de drept normal competent in caz
contrar nu ar exista ratiounea (motivatia) pentru parti de a savarsii o
asemenea frauda la lege;

SANCTIUNEA FRAUDEI LA LEGE IN DIP

pentru analiza sanctiunii fraudei la lege in DIP-roman, trebuie facut distinctie in functie de
obiectul fraudei:
1. situatie in care este fraudat dreptul roman in favoarea unui drept strain;
art. 2564 C.Civ. alin. 1 aplicarea legii straine se inlatura daca ... legea
straina respectiva a devenit competenta prin frauda
in cazul inlaturarii aplicarii legii straine se aplica legea romana
sanctiunea fraudarii dreptului national in favoarea unei legi straine
implica 2 efecte:
NEGATIV inlaturarea de la aplicarea legii straine. Pe planul AJ
fraudulos incheiat de parti, acest efect se materializeaza prin:
1. inopozabilitatea actului in fata autoritatilor romane:
exemplu: actele de stare civila ale cetatenilor romaniei
intocmite la autoritatile straine au putere doveditoare in
tara numai daca sunt transcrise in registrele de stare
civila romane
2. constatarea nulitatii actulu de catre instantele judecatoresti
romane
POZITIV aplicarea legii romane in golul ramas prin inlaturarea legii
straine

In legatura cu sanctiunea fraudei la legea romana se impun urmatoarele

observatii:
a) Frauda la lege trebuie sanctionata chiar daca sistem de drept roman era
competent sa se aplice in temeiul unei norme conflictuale care nu este
imperativa

b) Sanctiunea fraudei la lege in DIP roman are un caracter subsidiar fata de alte
sanctiuni de DIP si in special fata de inlaturarea legii straine pentru incalcarea
ordinii publice de DIP roman;

EXEMPLU FRAUDA LA LEGE:

starea civila
capacitatea
relatiile de famlie ale persoanei fizice consta in faptul ca isi schimba in mod
fraudulos cetatenia, domiciliu ori resedinta;

SPETA BERTOLA:
In speta, sotii Bertola, cetateni italieni, care au domiciliul in Bucuresti, au introdus o
actiune de divort in fata instantei romane;
Aplicand norma conflictuala lex patriae prevazuta de Cciv roman in vigoare la acel
moment, instanta romana le-a respins actiunea deoarece legea italiana din acea perioada nu
permitea divortul;
In aceasta situatie, sotii au indeplinit conditiile care potrivit legii italiene duceau la
pierderea cetateniei italiene, devenind apatrizi; Apoi au introdus actiunea de divort in fata
instantei romane, care le-a fost admisa deoarece fiind apatrizi, instanta le-a aplicat legea romana
ca lege a domiciliului lor comun care permitea divorul;

2. frauda la lege in materia stabilirii filiatiei copilului din afara casatoriei;

SPETA MIHAILESCU:
O doamna de cetatenie romana, pe nume Mihailescu, a avut un copil din afara casatoriei
cu un cetatean francez, ea introduce actiunea in stabilirea paternitatii in fata instantei franceze;
Actiunea era posibila dupa legea franceza, dar interzisa de legea romana din acel
moment;
Instanta franceza, aplicand legea personala a copilului, deoarece era vorba de stabilirea
paternitatii copilului din afara casatoriei a respins actiunea deoarece copilul a figurat in timpul
procesului ca cetatean roman;
Inainte ca procesul sa ajunga in fata instantei superioare franceze, mama copilului sa
obtina potrivit dispozitilor legii franceze, cetatenia franceza a copilului;
In acest fel, instanta superioara franceza a aplicat legea franceza, deoarece si pretinsul
tata si copilul aveau aceasi cetatenie (franceza) si a admis actiunea.

3. frauda la lege consta de cele mai multe ori in mutarea sediului social pe teritoriul
statului forului considerat paradis fiscal , in scopul evaziunii legilor fiscale ale forului cu
precizarea ca persoana juridica respectiva continua sa functioneze pe teritoriul statului forului ca
persoana juridica noul sediu social nu este serios, adica are un caracter fraudulos;

I. COMPARATIE INTRE FRAUDA LA LEGE SI SIMULATIE

ASEMANARI:
1. ambele implica un act de vointa comna a partilor
2. prin acest act de vointa, in ambele cazuri se creeaza/modifica in mod artificial un conflic
de legi
3. mijloacele folosite prin ele insele, sunt licite
4. consecinta fata de terti este in principiu acelasi si anume: inopozabilitatea actului
fraudulos, respectiv contrainscrisul fata de acestia;
DEOSEBIRI:

1. frauda la lege presupune existenta unui singur act juridic - cel fraudulos, in timp ce
simulatia implica prin definitie 2 acte unul ascuns (dar real) si actul aparent (dar mincinos);
2. frauda la lege implica o operatiune efectiva, materiala de deplasare a punctelor de legatura,
dintr-un sistem de drept in altul, in schimb ce, la simulatie operatiunea este fictiva, adica este
exprimata prin actul aparent, dar contrazisa prin contrainscris;
3. frauda la lege presupune existenta unui scop ilicit si a unui rezultat ilicit, la simulatie, scopul
poate fi si licit;
4. cele 2 institutii juridice implica consecinte diferite fata de parti

in caz de frauda, daca se pronunta nulitatea actului juridic fraudulos, acesta nu

produce efecte nici intre parti
la simulatie, contrainscrisul este valabil intre parti si fata de succesorii lor universali
o la simulatie sunt terti succesori si creditorii chirografari
o simulatia este nula, numai daca operatiunea este nula

II. COMPRATIE INTRE FRAUDA LA LEGE VS ORDINEA PUBLICA DE DIP

ASEMANARI
1. asemanarea esentiala: in ambele cazuri nu se aplica sistemul de drept normal
competent ambele constituie exceptii de aplicarea legii firesc competente pentru RJ respectiv

DEOSEBIRI:

La ordinea publica, cauza este de natura obiectiva si anume legea straina, prin
continutul sau incalca principiile fundamentale de drept ale statului forului;
La frauda la lege, cauza este de natura subiectiva si anume legea forului (sau legea
straina) este inlaturata de la aplicare prin activitatea frauduloasa a partilor
Cu privire la sanctiunea aplicabila :
o La ordinea publica, sanctiunea consta in inlaturarea efectelor legii straine si
aplicarea in locul acesteia a legii forului
o La frauda la lege, sanctiunea rezida in faptul ca se inlatura legea (romana sau
straina) pe care partile au facut-o aplicabila prin frauda si in lcul ei se aplica
legea corect competenta
Cu privire la rolul instantei de judecata:

o
o

In cazul invocarii exceptiei de ordine publica in dip, instanta trebuie sa

cunoasca continutul legii straine normal competente, pentru ca numai asa
poate sa-si dea seama daca ea incalca sau nu principiile fundamentale ale
dreptului forului;
In schimb, la frauda la lege, nu este neaparat necesar acest lucru deoarece
ceea ce se sanctioneaza este insasi activitatea frauduloasa a partilor;
Frauda la lege poate fi sanctionata si atunci cand in urma fraudei se aplica lex
fori in lcul legii straine;

CONFLICTUL DE LEGI IN TIMP SI SPATIU

DEFINITIE: exista un conflict de legi in timp si spatiu in cazul in care ef. unui RJ nascut, modificat
sau stins sub incidenta sistemului de drept al unui stat, se cer ulterior a fi recunoscute intr-un alt
stat;

Potrivit prin prisma dreptulu roman, conflictul de legi in timp si spatiu pune problema
respectarii in Romania a drepturilor dobandite (castigate) intr-o tara straina
Conflictul este in SPATIU deoarece cele 2 sisteme de drept in prezenta, respectiv cel
strain, sub incidenta carui s-a nascut drepul si cel roman, in urma caruia dreptul se cere a
fi recunoscut coexista din punct de vedere spatial;
o Conflictul este in TIMP, deoarece intre momentul nasterii RJ, deci a dreptului, sub
incidenta legii straine si momentul cand efectele acestuia se cer a fi recunoscute in
Romaniaexista un interval de timp;

I. COMPARATIE A CONFLICTULUI DE LEGI IN TIMP SI SPATIU VS CONFLICTUL DE LEGI

(DOAR) IN SPATIU

Conflictul de legi in spatiu este cel care apare in momentul nasterii, modificarii sau
stingerii unui RJ atunci cand datorita elem. de extraneitate pe care respectivul unui RJ il
contine, asupra lui sunt susceptibile de aplicare in acelasi timp 2 sau mai multe sisteme de
drept apartinand unor state diferite cele 2 forme de conflic de legi se aseamana prin
faptul ca ambele sunt in spatiu in sensul ca sistemele de drept in prezenta coexista
spatial;
o Ele se deosebesc prin faptul ca la conflictul de legi in timp si spatiu cele 2 sisteme
sunt deopotriva posibile de aplicare simultan asupra RJ, pe cand la conflictul de
legi in timp si spatiu ele se aplica succesiv in sensul ca dreptul nascut intr-un stat
este apoi recunoscut in alt stat

Exemplu:
Daca un cetatean roman si unul francez s-au casatorit in Franta, iar sotia (cetatean roman)
vine apoi in Romania si cere pensie de intretinere de la sot ne aflam in fata unui conflic de legi
in timp si spatiu
Daca un cetateean roman si unul francez doresc sa se casatoreasca in Romania si se pune
problema ce lege se aplica casatoriei, aceasta tine de conflictul de legi in spatiu;

FORMELE CONFLICTULUI DE LEGI TIMP SI SPATIU

- se prezinta sub 2 forme:

1. RJ (dreptul ) se naste (modifica sau stinge) in dreptul intern a unui stat strain si apoi se
invoca in Romania;
a. In acest caz, la momentul nasterii lui, in strainatate dreptul nu avea nicio legatura
cu tara forului;
b. 2 cetateni greci se casatoresc in Grecia, apoi vin in Romania si cer sa li se
recunoasca efectele acestei casatorii;
2. RJ (dr) se naste(modifica sau stinge) in DIP, iar ulterior se invoca in Romania;
a. In acest caz, cu privire la respectivul RJ exista succesiv un conflict de legi in spatiu
(in momentul nasterii sale) si un conflic de legi in timp si spatiu, atunci cand
efectele sale se cer a fi recunoscute in Romania;
i. Aceasta forma a conflictului de legi in timp si spatiu prezinta la randul sau 2
situatii:
1. In momentul nasterii sale, RJ de DIP nu avea nicio legatura cu tara
forului (Romania)
a. Exemplu: un cetatean grec si unul francez se casatoresc in
Grecia, apoi vin in Romania si cer sa li se recunoasca efectul
acestei casatorii;
2. Chiar din momentul nasterii sale, RJ respectiv avea legatura tara forului
prin faptul ca cel putin unul dintre elementele sale de extraneitate
avea legatura cu tara forului si priveu dreptul roman;
a. Exemplu: se pronunta o hotarare judecatoreasca in strainatate
privind divortul dintre un cetatean roman si unul strain, iar apoi
se cer recunoscute (sau executarea) acestei hotarari in Romania;
CONFLICTUL MOBIL DE LEGI

DEFINITIE: exista un conflic mobil de legi atunci cand un RJ este supus usccesiv la 2 sisteme de
drept diferite ca urmare a deplasarii punctelor de legatura al normei conflictuale aplicabile;
Exemplu: 2 soti cetateni francezi isi schimba cetatenia devenind cetateni romani;