Din dreptul public intern fac parte urmatoarele ramuri de drept

a) drept constitutional
b) drept administrativ
c) drept comercial
d) dreptul muncii si protectiei sociale
e) dreptul procesual civil
f) dreptul financiar

Dreptul public are ca specific

a) subordonarea individului fata de stat
b) egalitatea juridica a partilor
c) faptul ca normele sale sunt aparate si de organului statului din oficiu
d) faptul ca normele sale sunt aparate numai la sesizarea partii interesate

Care din urmatoarele categorii de norme sociale au caracter obligatoriu

a) normele etice
b) normele obisnuielnice
c) normele tehnice
d) normele religioase
e) normele juridice

Ce teorie juridica concepe dreptul ca un minim de morala

a) pozitivismul juridic
b) conceptia moralista despre drept

Ordinea de drept este alcatuita din

a) normele juridice
b) raporturile juridice stabilite prin aplicarea acelor norme
c) actele juridice
Trasaturi ale normei juridice sunt
a) caracter general si impersonal
b) caracter tipic
c) norma juridica implica un raport intersubiectiv
d) norma juridica este facultativa

Normele de trimitere sunt

a) complete
b) incomplete

Normele in alb sunt

a) complete
b) incomplete

Normele imperative pot fi

a) permisive
b) onerative
c) prohibitive
d) supletive

Ce au specific normele supletive

 normele supletive se aplica numai in cazul in care nu a fost exprimata vointa partilor
printr o clauza contractuala, deci normele suplative suplinesc vointa partilor

Normele juridice pot intra in vigoare la

a) data ulterioara publicarii, data prevazuta de actul normativ ce contine norma juridica ( ce
este data considerata data aducerii la cunostinta)
b) 3 zile de la publicare
Sunt modalitati de incetare a activitatilor normei juridice
a) ajungerea la termen
b) caderea in desuetudine
c) abrogarea

Abrogarea expresa poate fi

a) directa
b) indirecta
c) toatala

Regimul juridic al strainilor cunoaste urmatoarele forme de reglementare

a) regimul national
b) regimul special
c) regimul ce rezulta din clauza natiunii celei mai favorite
d) regimul social

Obiectul este un izvor

a) nescris
b) neoficial
c) direct
d) creator

In dreptul nostru (romano-german) sunt izvoare de drept

a) obiectul
b) doctrina
c) practica juridica
d) actul normativ

Drepturile subiective civile formeaza

a) latura activa a continutului raportului juridic civil
b) latura penala a continutului raportului juridic civil
Definiti dreptul subiectiv civil
 dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de lege, subiectului activ in virtutea
careia acesta poate in limitele dreptului pozitiv si moralei, sa aiba o anumita conduita, sa
pretinda o conduita corespunzatoare – sa dea, sa faca sau nu faca ceva de la subiectul
pasiv apeland la nevoie, la forta coercitiva a statului

Sunt absolute
a) drepturile personale nepatrimoniale
b) drepturile de creanta
c) drepturile reale

Sistemul actelor normative este compus din

a) legi
b) decrete
c) hotarari si ordonante ale guvernului
d) regulamente si ordine ale ministerelor
e) decizii ale organelor administrative locale

Trasaturile specifice ale legii fata de celelalte acte normative sunt

a) are procedura aparte de elaborare
b) are totdeauna caracter normativ
c) are competenta de reglementare primara si originara
d) este obligatorie

Scopul interpretarii este

a) sa stabileasca norma juridica aplicabila
b) sa inlature ambiguitatea sau caracterul echivoc al unor reglementari
c) sa incerce eludarea legii
Interpretarea oficiala poate fi realizata de catre
a) organele de stat care au atributii in procesul elaborarii normelor juridice
b) instantele judecatoresti
c) specialistii in drept, in lucrarile lor

Interpretarea ce se regaseste in pledoaria avocatului este

a) facultativa
b) obligativa

Metodele interpretarii sunt

a) gramaticala
b) istorica
c) sistematica
d) logica
e) teleologica
f) neoficiala

Din punctul de vedere al rezultatelor interpretarii normelor juridice, interpretarea

poate fi
a) literala
b) extensiva
c) restrictiva
d) doctrinara
e) cazuala

Raportul al carui continut poate fi evaluat in bani este

a) patrimonial
b) nepatrimonial

Atunci cand o alta ramura de drept nu contine norme proprii care sa reglementeze
un anumit aspect al unui raport juridic, se apeleaza la norma corespunzatoare din
dreptul civil. Aceasta se exprima sintetic in functia dreptului civil de a fi
 a) drept obiectiv
b) drept comun
c) drept pozitiv

Reglementeaza raporturile juridice ce se stabilesc in cadrul procesului civil

a) cadrul familiei
b) dreptul muncii si securitatii sociale
c) dreptul procesual civil

Raportul procesual civil este

a) relatia sociala reglementata de norma de drept
b) manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice

Persoana juridica se numeste si

a) persoana morala
b) persoana fizica

Conditiile cerute de legea civila pentru ca un colectiv de oameni sa aiba calitatea

de persoana juridica sunt
a) organizare proprie
b) patrimoniu distinct
c) scop determinat in acord cu interesele generale
d) cont propriu la banca

Au capacitate de exercitiu restransa

a) minorii sub 14 ani
b) minorii intre 14 si 18 ani
c) persoanele fizice care au implinit 18 ani
Precizati care sunt elementele de structura ale raportului juridic civil
 parti sau subiecte, continut, obiect

In cazul raporturilor civile care au in continutul lor drepturi relative

a) este cunoscut numai subiectul activ, subiectul pasiv este nederminat
b) este determinat subiectul activ, cat si subiectul pasiv

Individualitatea poate avea ca izvor

a) conventia
b) natura bunului
c) legea

Sunt lipsiti de capacitate de exercitiu

a) minorii sub 14 ani
b) alinatii sau debilii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca

Au deplina capacitate de exercitiu

a) persoanele care au implinit 18 ani
b) femeile casatorite inainte de 18 ani

Doctrina si jurisprudenta permit incheierea de catre cel lipsit de capacitate de

exercitiu
a) actele de conservare
b) actelor marunte
c) actelor de administrare
Sunt acte juridice pe care minorul de 14-18 ani le poate incheia valabil, personal si
singur
a) actele de conservare si actele marunte
b) depozitul special la CEC
c) daca a implinit 16 ani poate incheia contract de munca
d) actele de dispozitie

Incetarea activitatii de exercitiu deplina are loc in urmatoarele cazuri

a) odata cu incetarea capacitatii de folosinta, prin moarte
b) prin punerea sub interdictie judecatoreasca
c) prin anularea (desfintarea) casatoriei inainte ca femeia sa fi implinit 18 ani

Ce presupune principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice

fara scop lucrativ?
 persoana juridica fara scop lucrativ poate avea doar acele drepturi si obligatii ce sunt in
acord cu scopul pentru care a fost infiintata

Forme ale reorganizarii persoanei juridice sunt

a) transformarea
b) fuziunea
c) divizarea totala
d) divizarea partiala
e) dizolvarea

O persoana juridica poate inceta prin

a) transformare
b) fuziune
c) diviziune totala
d) dizolvare
e) divizare partiala
Solidaritatea pasiva poate aveea ca izvor
a) conventia
b) natura bunului
c) legea

In raporturile obligationale ave de a face cu pluralitate activa cand

a) exista mai multi creditori
b) exista mai multi debitori

In structura capacitatii civile intra urmatoarele elemente

a) capacitatea de folosinta
b) capacitatea de exercitiu

Definiti capacitatea de folosinta a persoanei fizice

 acea parte a capacitatii civile care consta in aptitudinea omului de a avea drepturi si
obligatii civile. Ea exprima insasi esenta omului de a fi subiect individual de drept civil.

Definiti capacitatea de exercitiu a persoanei fizice

 acea parte a capaticatii civile a omului care consta in aptitudinea acestuia de a dobandi si
executa drepturi civile si de a si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte
juridice civile

Latura activa a continutului capacitatii de folosinta a persoanei fizice presupune

a) aptitudinea omului de a avea drepturi subiective civile
b) aptitudinea omului de a avea obligatii civile

Capacitatea de folosinta a persoanei fizice poate incepe

a) de la nasterea persoanei
b) de la conceptiune dar numai in privinta drepturilor copilului cu conditia ca el sa se nasca
viu
Caracterele juridice ale capacitatii de folosinta a persoanei fizice sunt
legalitate
generalitate
inalienabilitate
intangibilitate
egalitate
universalitate

1. De regulă (de obicei) norma juridică acționează :

a ) numai pentru viitor ;
b ) numai pentru trecut ;
c ) și pentru trecut și pentru viitor ;

2. Elementele structurale ale raportului juridic sunt :

a ) subiectele ;
b ) norma juridică ;
c ) conţinutul ;
d ) obiectul ;

Persoana fizică dobândeşte capacitate de folosinţă :

a ) din momentul concepţiei ;
b ) la naştere ;
c ) la 14 ani ;
d ) la 18 ani ;

4. Capacitatea de folosinţă a persoanei fizice ia sfârşit :

a ) prin deces ;
b ) prin declararea judecătorească a dispariţiei ;
c ) prin declararea judecătorească a morţii ;
d ) prin punerea sub interdicţie ;

5. Persoana fizică dobândeşte capacitate de exerciţiu deplină :

a ) la naştere ;
b ) la 14 ani ;
c ) la 16 ani ;
d ) la 18 ani ;

6. Sunt total lipsiţi de capacitate de exerciţiu :

a ) minorul de 12 ani ;
 b ) minorul de 16 ani ;
c ) interzisul judecătoresc ;
d ) condamnatul penal ;

7. Nu pot fi comercianţi:
a) magistraţii;
b) avocaţii;
c) militarii de carieră;
d) studenţii;

8. Persoanele fizice pot desfășura activități economice :

a ) ca persoană fizică autorizată ;
b ) ca titular al unei întreprinderi individuale ;
c ) ca membru al unei întreprinderi familiale ;
d ) ca membru al unei asociații ;

9. Are personalitate juridică :

a ) asociația ;
b ) fundația ;
c ) societatea comercială ;
d ) persoana fizică autorizată ;

10. Sunt societăți de persoane:

a) societatea în nume colectiv;
b) societatea pe acțiuni;
c) societatea cu răspundere limitată;

1, Cea mai importantă parte a normei juridice este:

a) ipoteza;
b) dispoziţia;
c) sancţiunea;

2 . Elementele constitutive ale persoanei juridice sunt:

a) organizarea de sine stătătoare;
b) sediul şi denumirea;
c) patrimoniul propriu;
d) scop determinat;

3. Trebuie să aibă în mod obligatoriu forma autentică :

a ) donația ;
b ) contractul de vânzare – cumpărare a unui bun imobil ;
c ) împrumutul ;
d ) închirierea ;
4. Chiria este :
a ) fruct natural ;
b ) fruct industrial ;
c ) fruct civil ;

5. Sunt vicii de consimțământ :

a ) eroarea ;
b ) dolul ;
c ) violența ;
d ) leziunea ;

6. Presupune folosirea de mijloace necinstite (frauduloase) :

a ) eroarea ;
b ) dolul ;
c ) violența ;
d ) leziunea ;

7 Sunt elemente incorporale ale fondului de comerț

a ) firma
b ) emblema
b) clientela
d ) vadul comercial

8. Dau naştere la un drept de creanţă faţă de societate :

a ) acţiunile ;
b ) obligaţiunile ;
c ) părţile sociale ;
d ) părţile de interes ;

9. Are capitalul social divizat în părţi sociale :

a ) societatea în nume colectiv ;
b ) societatea pe acţiuni ;
c ) societatea cu răspundere limitată ;
d ) societatea în comandită simplă ;

10. Nu este obligatoriu un capital social minim la constituirea :

a ) societăţii în nume colectiv ;
b ) societăţii pe acţiuni ;
c ) societăţii cu răspundere limitată ;
d ) societatea în comandită pe acţiuni ;
Societățile cu personalitate juridică sunt reglementate
 de Codul civil și alte legi speciale

Sunt personae juridice române

 societățile cu sediul în România

Prin excepție,poate fi constituită prin manifestarea de voință a unei

singure personae:
 Societatea cu răspundere limitată

Obligațiile sociale sunt garantate cu:

 Patrimonial societății

Depunerea la Registrul Comerțului a actului constitutiv,îi conferă:

 Opozabilitate față de terți;

O persoană juridică :
 Poate fi asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată;

Administratorii care au ca atribuție dreptul de reprezentare a societății:

 Pot transmite acest drept,dacă există prevedere expresă în acest sens;

Înregistrarea societății se autorizează prin:

 rezoluția directorului Registrului Comerțului;

Se înmatriculează la Registrul Comerțului:

a. Arhitecții;
b. Avocații;
c. Notarii;
d. Magistrații;
e. Niciun răspuns corect

Contractul de cumpărare a unui teren în intravilan de către S.C. “Solar” S. A. de la

S. C. “București” S.A,este:
a. Act subiectiv de comerț;
b. Act obiectiv de comerț;
c. Act unilateral de comerț;
d. Niciun răspuns corect;

Capitole grile
CAPITOLUL 1..............................................................................................................................................13
SECTIUNEA 1..........................................................................................................................................13
SECTIUNEA 2..........................................................................................................................................14
SECTIUNEA 3..........................................................................................................................................14
SECTIUNEA 4..........................................................................................................................................16
SECTIUNEA 5..........................................................................................................................................17
CAPITOLUL 2 – RAPORTUL JURIDIC DE DREPTUL AFACERILOR..................................................................19
Secțiunea 1 – Noțiunea și trăsăturile raportului juridic de dreptul afacerilor.......................................19
Sectiunea 2 - Subiectele raportului juridic de dreptul afacerilor. Profesionistii....................................20
Subsectiunea 2.2. - Intreprinderea individuala.....................................................................................28
SUBSECȚIUNEA 2.3.ÎNTREPRINDEREA FAMILIALĂ.................................................................................29
Capitolul 2.................................................................................................................................................31
SECTIUNEA 3..........................................................................................................................................31
Persoana juridica...................................................................................................................................31
CAPITOLUL 2..............................................................................................................................................58
SECTIUNEA 4..........................................................................................................................................58
Obiectul raportului juridic de dreptul afacerilor....................................................................................58
Cap. 3 – Contractul(Noțiuni generale).......................................................................................................71
CAPITOLUL 3 SECȚIUNEA 2........................................................................................................................75
Capitolul 3 sectiunea 3..............................................................................................................................80
CAPITOLUL 3, SECTIUNEA 4.......................................................................................................................83
Nulitatea contractului................................................................................................................................83
Sectiunea 5................................................................................................................................................86
Efectele contractului.................................................................................................................................86
Sectiunea 6................................................................................................................................................88
Incetarea contractului...............................................................................................................................88
Contractul..................................................................................................................................................92
Secțiunea 7................................................................................................................................................92
(Răspunderea contractuală)......................................................................................................................92

CAPITOLUL 1

SECTIUNEA 1
1. Dreptul roman al afacerilor:
• Apartine sistemului de drept romano-germanic.
2. Dreptul roman al afacerilor:
• Cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile juridice
stabilite intre profesionisti si relatiile dintre acestia si orice alte subiecte de drept
civil, cu privire la desfasurarea activitatilor economice aducatoare de profit.
3. Afacerea reprezinta:
• Exploatarea unei intreprinderi.
4. Exploatarea unei intreprinderi presupune:
• Activitatea de extragere a resurselor naturale.
5. Dreptul afacerilor este o parte a:
• Dreptului privat.
6. Dreptul privat:
• Se caracterizeaza prin egalitatea juridica a partilor.
7. In dreptul privat:
• Normele juridice sunt aparate la sesizarea partii careia i-a fost incalcat un
drept subiectiv.
8. Relatia dintre dreptul afacerilor si dreptul civil este:
• Sunt ramuri de drept apartinand dreptului privat.

SECTIUNEA 2
9. Norma juridica:
• Este obligatorie.
10. Este intotdeauna obligatorie , ca elemet structural al normei juridice:
• Ipoteza.
11. Normele imperative:
• Sunt norme onerative si prohibitive.
12. Normele onerative:
• Impun o anumita conduita, stabilind rezultatul obligatoriu si modalitatea
concreta de atingere a acelui rezultat.
13. Normele prohibitive sunt norme:
• Imperative.
14. Normele dispozitive:
• Stabilesc doar rezultatul obligatoriu, lasand subiectelor de drept optiunea de
a alege modalitatea de atingere a acelui rezultat.
15. Normele speciale:
• Se aplica unei sfere restranse de relatii sociale dintr-o ramura de drept.
16. Normele de trimitere propriu-zise:
• Fac trimitere la o norma existenta deja.

SECTIUNEA 3
17. Norma juridica intra in vigoare:
• La 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la o alta data
prevazuta in textul ei.
18. Norma juridica produce efecte:
• Pentru viitor.
19. Abrogarea normei juridice inseamna iesirea ei din vigoare ca urmare a:
• Intrarii in vigoare a unei noi norme juridice.
20. Aplicarea in timp a normelor juridice este guvernata de principiul:
• Aplicarii imediate a legii noi.
21. O norma juridical adoptata pentru situatii exceptionale (calamitate, stare de
necesitate) iese din vigoare:
• Prin abrogare.
22. Ultraactivitatea normei juridice:
• Reprezinta supravietuirea legii vechi si aplicarea sa, in anumite situatii, desi
a aparut o noua lege.
23. Formularea “in momentul intrarii in vigoare a prezentului act normativ se
abroga orice dispozitie contrara” reprezinta:
• Abrogarea expresa indirecta a normei juridice.
24. Legea romana se aplica:
• La bordul navelor si aeronavelor romanesti.
25. Imunitatea diplomatica de care beneficiaza membrii misiunilor diplomatice
straine in Romania reprezinta:
• Restrangerea teritorialitatii legii romane.
26. Norma juridica:
• Se aplica pentru viitor.
27. Modificarea si/sau abrogarea Codului civil se pot face:
• Prin lege.
28. O.U.G. nr. 44/2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre
persoana fizica autorizata, intreprinderea individuala si cea familiala:
• Este o norma de drept privat cu vocative speciala.
29. Normele de drept se aplica:
• Tuturor cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul Romaniei.
30. Apatrizii sunt:
• Persoane fara nicio cetatenie.

SECTIUNEA 4
31. Interpretarea normei juridice presupune:
• Transpunerea legislatiei Uniunii Europene in legislatia romana.
32. Interpretarea oficiala a unui act normative se realizeaza de:
• Parlament, prin lege.

33. Interpretarea oficiala a normei juridice:

• Are forta juridical obligatorie si generala.
34. Interpretarea neoficiala a normei juridice:
• Este cuprinsa in literature juridical de specialitate.
35. Interpretarea normei juridice realizata prin lucrari de specialitate juridica
publicate este:
• Facultativa, neavand forta juridica.
36. Interpretarea normei juridice de catre instantele de judecata:
• Se face doar pentru aplicarea ei in cazul dedus judecatii.
37. Interpretarea gramaticala a normei juridice presupune:
• Explicarea sensului unei dispozitii legale prin analiza sintactica si
morfologica a textului.
38. In dreptul afacerilor, normele speciale:
• Sunt de stricta interpretare si aplicare.
39. Atunci cand exista neconcordante intre legislatia romana si tratatele privind
drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte:
• Au prioritate reglementarile international, cu exceptia cazului in care Codul
civil roman contine dispozitii mai favorabile.
40. O norma jurdica neclara:
• Se va interpreta astfel incat sa produca efecte juridice.
41. Argumentul de interpretare conform caruia, atunci cand o norma prevede un
lucru, se prezuma ca ea neaga contrariul este cunoscut in doctrina juridica ca
fiind:
• Argumentul per a contrario.
42. Regula de interpretare logica conform careia exceptia este de stricta
interpretare:
• Se aplica dispozitiile legale care contin enumerari limitative.

SECTIUNEA 5
43. Expresia “izvor de drept” reprezinta:
• Modalitatea de exprimare a normelor juridice .
44. Legea este:
• Actul normativ dezbatut si adoptat de Parlament.
45. Legea devine obligatorie de la momentul:
• 3 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I sau alta
data stabilita in lege.
46. Actul normativ adoptat de Guvern poarta denumirea de:
• Hotarare.
47. Actul normativ adoptat de Guvern in situatii exceptionale care necesita o
rezolvare juridica rapida poarta denumirea de:
• Ordonanta de urgenta
48. Contractul colectiv de munca este:
• O reglementare cu caracter general.
49. Curtea constitutionala:
• Verifica constitutionalitatea legilor.
50. Sunt izvoare de drept:
• Ordonantele emise de Guvern.
51. Obiceiul juridic sau cutuma:
• Devine obligatoriu prin transpunerea intr-un act normativ.
52. Hotararile pronuntate de instantele de judecata:
• Interpreteaza si aplica norma juridica in cazuri specifice.
53. Prin termenul “uzante” intelegem:
• Obiceiul locului.
54. In anumite cazuri, uzantele sunt izvoare de drept si produc efecte juridice:
• Daca sunt recunoscute sau admise expres de lege.
55. Continutul unei uzante se probeaza cu:
• Culegeri elaborate de institutiile abilitate dintr-un domeniu.
56. Daca legea nu prevede o norma expresa de reglementare se vor aplica:
• Uzantele.
57. In cazul in care o institutie juridica nu este reglementata nici de lege, nici de
uzante, se aplica:
• Dispozitiile legale privind situatii juridice asemanatoare.
58. In legislatia romana, dreptul Uniunii Europene:
• Se aplica cu prioritate.
59. La nivelul Uniunii Europene, au caracter obligatoriu urmatoarele acte
adoptate de institutii:
• Regulamentul.
60. Regulamentele adoptate de institutiile Uniunii Europene:
• Sunt obligatorii sub toate aspectele si produc efecte direct in statele member.
61. Regulamentele Uniunii Europene:
• Se adreseaza subiectelor de drept intern din statele membre ale Uniunii
Europene.
62. Directivele adoptate de Institutiile Uniunii Europene:
• Sunt obligatorii numai in ceea ce priveste rezultatul care trebuie obtinut,
statele membre putand alege mijloacele juridice optime de aplicare.
63. Deciziile, ca acte adoptate de institutiile Uniunii Europene:
• Sunt obligatorii sub toate aspectele si se aplica direct si imediat in dreptul
intern, insa se adreseaza doar unui stat sau unor state determinate.
64. Recomandarea si avizul, ca acte ale institutiilor Uniunii Europene:
• Nu au caracter obligatoriu.
65. Elementele comune ale regulamentului si ale deciziei, ca acte ale institutiilor
Uniunii Europene, privesc:
• Aplicabilitatea generala in toate statele membre ale Uniunii Europene.

CAPITOLUL 2 – RAPORTUL JURIDIC DE DREPTUL

AFACERILOR
Secțiunea 1 – Noțiunea și trăsăturile raportului juridic de dreptul afacerilor

66. Raportul juridic de dreptul afacerilor se caracterizează prin:

a. egalitatea patrimonială a subiectelor de drept;
b. egalitatea juridică a obiectelor de drept;
c. inegalitatea juridică a obiectelor de drept;
d. subordonarea reciprocă a subiectelor de drept.

67. Raportul juridic de dreptul afacerilor înseamnă existența unor relații sociale prevăzute
de norma juridică între:
a. persoane fizice și/sau juridice ca subiecte individuale sau colective de drept;
b. oameni și bunuri;
c. bunuri;
d. niciun răspuns corect.

68. Raportul juridic de afaceri are caracter:

a. prohibitiv;
b. imperativ;
c. volițional;
d. facultativ.

69. Raporturile juridice patrimoniale pot avea loc:

a. între profesioniști și alte subiecte de drept;
b. doar între profesioniști;
c. între orice persoane fizice și/sau juridice;
d. doar între neprofesioniști.
70. Prin conținutul raportului juridic înțelegem:
a. drepturile subiective și obligațiile corelative aparținând părților;
b. prestațiile la care este obligat debitorul;
c. părțile raportului juridic;
d. bunurile în legătură cu care se stabilește raportul juridic.

71. Prin obiectul raportului juridic înțelegem:

a. drepturile subiective și obligațiile corelative;
b. prestațiile datorate de subiectul pasiv;
c. averea persoanelor fizice și/ sau juridice;
d. doar drepturile subiective civile care se dobândesc în urma nașterii raportului juridic.

72. Elementul care determină caracterul civil sau de afaceri al raportului juridic este:
a. participarea funcționarilor la aceste raporturi;
b. participarea profesioniștilor comercianți sau necomercianți la aceste raporturi;
c. ținerea evidențelor fiscale;
d. participarea persoanelor juridice la raporturi.

Sectiunea 2 - Subiectele raportului juridic de dreptul afacerilor. Profesionistii.

73. Pot fi subiecte ale raportului juridic de dreptul afacerilor:

a. numai persoanele fizice;
b. numai persoanele juridice;
c. persoanele fizice și persoanele juridice;
d. bunurile.

74. Numele se dobandeste de catre persoana fizica prin:

a. efectul filiatiei;
b. donatie;
c. cererea aprobata de primar;
d. succesiune.

75. Prenumele unei persoane fizice se poate schimba:

a. prin hotarare judecatoreasca;
b. printr-un contract de schimb;
c. prin declaratie notariala;
d. pe cale administrativa.

76. Persoana fizica poate avea simultan:

a. un singur domiciliu si, eventual, o resedinta;
b. mai multe domicilii;
c. un domiciliu in fiecare judet;
d. numai o resedinta.
77. Resedinta persoanei fizice este acolo unde:
a. are locuinta permanenta, principala;
b. are locuinta secundara, temporara;
c. are si domiciliul;
d. a locuit pana la majorat.

78. Are domiciliu profesional:

a. persoana fizica asociat unic intr-o societate comerciala;
b. persoana care a incheiat un contract individual de munca;
c. persoana care exploateaza o intreprindere;
d. niciun raspun corect.

79. Domiciliul persoanei fizice se probeaza cu:

a. certificatul de casatorie;
b. orice mijloc de proba, inclusiv martori;
c. actele de stare civila;
d. cartea de identitate.

80. Persoana fizica isi dovedeste starea civila cu:

a. actele de nastere, casatorie sau deces;
b. actul de identitate;
c. certificatul de cazier judiciar;
d. pasaportul.

81. Capacitatea civila a subiectelor de drept:

a. este inalienabila;
b. poate face obiectul unor tranzactii civile sau comerciale;
c. se transmite, total sau partial, cu titlu oneros;
d. se transmite doar pe cale succesorala.

82. Sunt lipsite de capacitatea civila:

a. persoanele minore;
b. persoanele interzise;
c. persoanele decazute din drepturi;
d. animalele salbatice.

83. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice:

a. este aptitudinea de a avea drepturi si obligatii;
b. este posibilitatea de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii prin incheierea actelor
juridice;
c. este posibilitatea de a detine functii de conducere;
d. niciun raspuns corect.

84. Persoana fizica dobandeste capacitatea de folosinta:

a. de la conceptie, cu referire la asumarea obligatiilor civile;
b. de la nastere;
c. de la implinirea varstei de 14 ani;
d. de la implinirea varstei de 18 ani.

85. Ca exceptie, persoana fizica dobandeste capacitatea de folosinta la momentul:

a. conceptiei, in privinta obligatiilor civile si cu conditia ca persoana sa se nasca vie;
b. conceptiei, in privinta drepturilor succesorale si cu conditia ca persoana sa se nasca vie si
viabila;
c. conceptiei, in privinta drepturilor electorale si cu conditia ca persoana sa se nasca vie;
d. conceptiei, in privinta drepturilor succesorale si cu conditia ca persoana sa se nasca vie.

86. Capacitatea de folosinta a persoanei fizice inceteaza:

a. prin hotararea judecatoreasca declarativa a disparitiei;
b. prin hotararea judecatoreasca declarativa a interdictiei;
c. prin deces;
d. prin hotararea judecatoreasca de condamnare.

87. Declararea judecatoreasca a disparitiei persoanei fizice presupune:

a. trecerea unui termen de 4 ani de la data ultimelor informatii ca persoana ar fi in viata;
b. pronuntarea unei hotarari judecatoresti;
c. obtinerea cazierului judiciar al persoanei;
d. anuntarea disparitiei persoanei in termen de 30 de zile de la momentul producerii acesteia.

88. Capacitatea de exercitiu reprezinta:

a. posibilitatea subirectului de drept de a avea drepturi si obligatii;
b. posibilitatea subirectului de drept de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii prin
incheierea actelor juridice;
c. posibilitatea subiectului de drept de a deveni profesionist;
d. posibilitatea subiectului de drept de a vota.

89. Sunt lipsite de capacitate deplină de exercitiu:

a. persoanele fizice divortate;
b. persoanele fizice date în urmarire;
c. persoanele fizice declarate disparute;
d. persoanele fizice cu vârsta sub 18 ani.
90. Minorul de 17 ani dobandeste capacitatea de exercitiu prin:
a. incheierea unui contract individual de munca;
b. casatorie;
c. instituirea curatelei;
d. instituirea tutelei.

91. Beneficiaza de capacitate de exercitiu restransa:

a. persoanele fizice cu varsta până la 14 ani;
b. persoanele fizice cu varsta peste 18 ani;
c. persoanele fizice cu varsta între 14-18 ani;
d. persoanele fizice cu varsta între 12-14 ani.

92. Minorul casatorit pierde capacitatea de exercitiu daca:

a. este declarat interzis prin hotarare judecatoreasca;
b. decedează celalalt sot;
c. este dat disparut;
d. divorteaza.

93. Minorul cu varsta de 16 ani:

a. este lipsit de capacitate de folosinta;
b. nu poate incheia acte juridice de conservare;
c. poate incheia acte de dispoziție daca este casatorit;
d. poate incheia acte de dispozitie, fara incuviintarea parintilor.

94. Capacitatea de exercitiu incetează urmare a pronuntarii hotararii judecatoresti:

a. declarative a interdictiei;
b. declarative a disparitiei;
c. declarative a divortului;
d. definitive de condamnare.

95. Minorii lipsiti de capacitate de exercitiu incheie actele juridice prin:

a. reprezentantul Autoritătii pentru Protectia Copilului;
b. parinti sau alt reprezentant legal (tutore);
c. reprezentantul primariei in a carei raza teritoriala domiciliaza minorul lipsit de capacitate de
exercitiu;
d. reprezentantul politiei comunitare.

96. Persoana lipsita de capacitate de exercitiu poate incheia singura, fara acordul
reprezentantului legal:
a. contracte de donatie;
b. contracte de credit;
c. contracte de vanzare;
d. acte curente de dispozitie cu valoare redusa si care se executa la momentul incheierii lor.

97. Sunt profesionisti:

a. regiile autonome;
b. birourile notariale;
c. cabinetele de avocatura;
d. asociatiile de proprietari.

98. Distinctia dintre profesionisti si celelalte persoane de drept privat se realizeaza in

functie de:
a. apartenenta la asociatiile profesionale;
b. scopul urmarit în desfasurarea activitatii;
c. activitatea desfasurata, adica exploatarea unei intreprinderi;
d. forma de organizare.

99. A exploata o intreprindere presupune a desfasura:

a. o activitate organizata, constand in producerea de bunuri indiferent daca are sau nu ca scop
obtinerea de profit;
b. o activitate nepermanenta;
c. o activitate sistematica;
d. o activitate avand ca scop plata de taxe si impozite.

100. Fundatia dobandeste personalitate juridica prin:

a. publicarea în Monitorul Oficial a actului de înfiintare;
b. obtinerea avizelor de functionare;
c. inregistrarea în Registrul Comertului;
d. inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei raza
teritoriala isi are sediul.

101. In raporturile juridice stabilite cu profesionistii, celelalte subiecte de drept au calitatea

de:
a. comercianti;
b. consumatori ai produselor si serviciilor profesionistului;
c. profesionisti;
d. garant.

102. Profesionistii comercianti, în comparatie cu profesionistii necomercianti:

a. trebuie sa aiba deplina capacitate de exercitiu;
b. trebuie sa tina evidentele fiscale;
c. trebuie sa se inregistreze la Oficiul Registrului Comertului;
d. trebuie sa obtina avizele de functionare.
103. Exercitarea profesiilor liberale cu drept de libera practica se face:
a. in regim independent, prin infiintarea de cabinete individuale, cabinete asociate si/sau alte
forme reglementate de legislatia proprie;
b. in parteneriat public-privat;
c. prin incheierea contractelor individuale de munca;
d. prin incheierea actului constitutiv.

104. Are capacitatea de a comerciant, persoana fizica:

a. de 17 ani, titulara a unei intreprinderi individuale;
b. de 17 ani, cu capacitate de exercitiu restransa;
c. de 18 ani, pusa sub interdictie judecatoreasca;
d. de 18 ani si avand capacitate deplina de exercitiu.

105. Poate avea calitatea de membru al intreprinderii familiale:

a. minorul care a implinit 16 ani si face parte din acea familie;
b. cel care a implinit varsta de 18 ani, chiar daca nu face parte din familie;
c. cel care a implinit 18 ani, pus sub interdictie judecatoreasca;
d. minorul de 14 ani, cu acordul reprezentantului legal.

106. Minorul care dobandeste pe cale succesorala un fond de comert:

a. devine profesionist comerciant;
b. devine profesionist, fara a exercita activitati economice;
c. va fi declarat interzis prin hotarare judecatoreasca;
d. nu dobandeste nicio calitate.

107. Pot deveni profesionisti:

a. fostii detinuti politici;
b. politistii;
c. functionarii publici;
d. senatorii.

108. Nu pot face obiectul activitatilor comerciale private:

a. activitatile economice la care participa peste 15 persoane;
b. activitățile care au ca obiect tehnica militara;
c. activitatile care sunt monopol de stat;
d. activitatile de exploatare a resurselor solului si subsolului.

109. Interdictiile conventionale privind desfasurarea unei activitati economice sunt:

a. nelegale;
b. prevazute de normele juridice;
c. produc efecte fata de toti profesionistii;
d. prevazute intr-un contract.

110. Obligatia asumata de un distribuitor de a nu comercializa decat produsele unui

producator este:
a. o interdictie legala;
b. o clauza penala;
c. o clauza de exclusivitate;
d. o clauza de neconcurenta.

111. Pentru datoriile comerciale, profesionistul persoana fizica:

a. raspunde limitat la capitalul social;
b. nu raspunde;
c. raspunde nelimitat, daca nu si-a constituit un patrimoniu de afectatiune;
d. raspunde conform regulilor raspunderii delictuale.

112. Activitatea profesionistului persoana fizica are ca scop:

a. listarea la bursa;
b. obtinerea de profit;
c. neplata impozitelor;
d. desfasurarea activitatilor contabile.

113. In vederea stabilirii sediului profesional, profesionistul persoana fizica trebuie:

a. sa fie proprietarul imobilului;
b. sa aiba un drept litigios asupra imobilului;
c. sa fie mostenitorul imobilului;
d. sa aiba un drept de folosinta asupra imobilului.

Subsectiunea 2.1. – Persoana fizica autorizata (PFA)

114. Cadrul legal care reglementeaza conditiile in care subiectele de drept pot desfasura
activitati economice ca profesionisti comercianti persoane fizice este stabilit de:
a. Legea nr. 31/1990 a societatilor;
b. Codul civil;
c. Legea nr. 82/1991 a contabilitatii;
d. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2008.

115. Profesionistul comerciant persoana fizica autorizata foloseste, in principal, in

realizarea activitatii economice:
a. forta de munca si aptitudinile sale profesionale;
b. clientela;
c. forta de munca a angajatilor sai;
d. publicitatea.

116. Poate deveni profesionist comerciant PFA persoana fizica:

a. avand varsta de 16 ani si capacitate deplina de exercitiu;
b. avand varsta de 18 ani si capacitate deplina de exercitiu;
c. avand calitatea de functionar public;
d. pusa sub interdictie judecatoreasca.

117. Poate deveni profesionist comerciant PFA persoana fizica:

a. care desfasoara o activitate economica aducatoare de profit in nume propriu si pentru sine.

118. Poate deveni profesionist comerciant PFA persoana fizica:

c. cu restante la rambursarea creditelor bancare

119. Profesionistul comerciant persoana fizica autorizata poate detine concomitent si

calitatea de:
d. salariat al unui tert, chiar daca activeaza in acelasi domeniu

120. Persoana fizica autorizata:

c. isi poate schimba statutul juridic, dar trebuie sa solicite autorizarea ca titulara a unei
interprinderi individuale

121. Persoana fizica autorizata poate:

c. sa angajeze cu contract de munca un tert, care la randul sau este autorizat ca persoana fizica
autorizata in acelasi domeniu de activitate

122. Persoana fizica autorizata poate acumula calitate cu cea de:

b. salariat

123. Activitatea economica a persoanei fizice autorizate:

d. inceteaza la decesul persoanei titulare

124. Profesionistul persoana fizica autorizata:

a. isi desfasoara activitatea impreuna cu angajatii sai

125. Pentru a deveni profesionist comerciant, persoana fizica trebuie:

c. sa isi stabileasca un sediu profesional pentru care va obtine avizele de functionare

126. Persoana fizica devine profesionist comerciant persoana fizica autorizata din
moementul:
b. inregistrarii in Registrul Comertului a rezolutiei directorului acestei institutii

127. Caliatatea de profesionist PFA inceteaza:

d. ca o sanctiune pentru nerespectarea Legii nr. 26/1990

Subsectiunea 2.2. - Intreprinderea individuala

128. Intreprinderea individuala:

b. este profesionist persoana fizica fara personalitate juridica

129. Persoana fizica, titulara a unei interprinderi individuale:

a. poate fi salariata a unei persoane care functioneaza in acelasi domeniu de activitate sau in alt
domeniu

130. Persoana fizica titulara a interprinderii individuale devine, la data inregistrarii in

Registrul Comertului:
d. profesionist comerciant persoana fizica

131. Titularul unei interprinderi individuale raspunde pentru obligatiile comerciale

asumate:
b. cu patrimoniul de afectatiune, daca exista, sau cu intregul patrimoniu

132. Interprinderea individuala inceteaza:

a. prin manifestarea de vointa a titularului sau

133. Interprinderea individuala presupune:

c. desfasurarea activitatii economice de catre persoana fizica impreuna cu angajatii sai

134. In cazul decesului persoanei fizice, titular al interprinderii individuale, mostenitorii

sai:
d. au dreptul sa constituie interprinderea, daca isi exprima intentia in acest sens, in termen de 6
luni

135. Persoana fizica, titulara interprinderii individuale, trebuie:

b. sa aiba 18 ani si capacitate de exercitiu

136. Persoana fizica, titulara interprinderii individuale, prin inregistrarea in Registrul

Comertului:
a. dobandeste calitatea de profesionist comerciant

137. Titularul interprinderii individuale este:

b. profesionist comerciant
SUBSECȚIUNEA 2.3.ÎNTREPRINDEREA FAMILIALĂ

138. Întreprinderea familială este:

d) organizată de o persoană împreună cu familia sa.

139. Întreprinderea familială poate fi infiintata:

d) de doi sau mai multi membri ai acelei familii, din care cel putin unul are 18 ani si
capacitate deplina de exercitiu.

140. Întreprinderea familială se infiinteaza in temeiul:

b) unui accord de constituire incheiat in forma scrisa intre membrii familiei.

141. Forma scrisa a acordului de constituire este o conditie de:

b) validitate.

142. Întreprinderea familială:

a) nu are parimoniu propriu.

143. De la momentul inregistrarii in Registrul Comertului, membrii intreprinderii

familiale:
b) devin profesionisti comercianti persoane fizice.

144. Membrii intreprinderii familiale raspund pentru debite:

c) solidar, in limita patrimoniului de afectatiune si cu patrimonial propriu, corespunzator
cotelor de participare
145. Intreprinderea familiala incheie acte de dispozitie cu privire la bunurile din
patrimoniul sau prin hotararea:
b) majoritatii simple a membrilor intreprinderii, inclusiv a propritarului bunului.

146. Intreprinderea familiala:

d) nu are dreptul sa angajeze terte persoane cu contract de munca.

147. Reprezentantul intreprinderii familiale:

c) este desemnat prin acordul de constituire.

148. Reprezentantul intreprinderii familiale va incheia actele de gestiune curenta in

temeiul:
c) unui inscris sub semnatura privata.

149. Inscrisul privind dobandirea de intreprinderea familiala a unui bun a carui valoare
dubleaza valoarea bunurilor afectate activitatii acesteia se incheie de reprezentantul
intreprinderii:
d) in temeiul unei procuri speciale in acest sens.

150. Bunurile dobandite de catre intreprinderea familiala apartin:

b) membrilor intreprinderii familiale, in coproprietate.

151. Intreprinderea familiala isi inceteaza existenta:

b) daca mai mult de jumatate dintre membrii cer incetarea intreprinderii familiale.
Capitolul 2
SECTIUNEA 3
Persoana juridica

152. Perosana juridical, subiect colectiv de drept:

a) Are o forma de organizare proprie
b) Nu are personalitate juridical
c) Nu este titulara de drepturi si obligatii
d) Nu are un patrimoniu propriu
153. Vointa persoanei juridice se exprima prin:
a) Organele de conducere
b) Salariatii persoanei juridice
c) Cenzorii si auditorii persoanei juridice
d) Adunarile generale
154. Patrimoniul persoanei juridice este format:
a) Doar din obligatii
b) Doar din drepturi reale
c) Din drepturi reale, drepturi de creanta si obligatii
d) Doar din drepturi reale, drepturi de creanta
155. Patrimoniul persoanei juridice reprezinta:
a) Sunma patrimoniilor propria ale persoanelor care constituie persoana juridical
b) Capitalul social
c) Fondul de comert
d) Niciun raspuns correct
156. Sunt personae juridice de drept public:
a) Regiile autonome
b) Banca Nationala a Romaniei
c) Societatile comerciale
d) Partidele politice
157. Sunt persoane juridice de drept privat:
a) Societatile nationale
b) Ambasadele
c) Academia de Studii Economice din Bucuresti
d) Guvernul Romaniei
158. Sunt persoane juridice de nationalitatea romana:
a) Cele care isi au sediul in strainatate, dar sunt constituite cu capital romanesc
b) Cele al caror sediu se afla in Romania
c) Cele al caror sediul se afla intr-un stat membru al Uniunii Europene
d) Cele care nu au sediul social
159. In cazul neindeplinirii formalitatilor de inregistrare a persoanei juridice, pentru
prejudiciul cauzat raspund:
a) Membrii organului de administrare al societatii
b) Doar primul reprezentant legal al persoanei juridice
c) Divizibil si proportional cu culpa fiecaruia, membrii primelor organe de conducere,
administrare si control
d) Nelimitat si solidar, primii membri ai organelor de conducere
160. Persoanele juridice supuse inregistrarii dobandesc capacitatea de folosinta din
momentul:
a) Autentificarii actelor constitutive
b) Depunerii actelor constitutive la Registrul Comertului
c) Inregistrarii la Registrul Comertului
d) Publicarii In Monitorul Oficial
161. Capacitatea de folosinta anticipate ii confera persoanei juridice:
a) Drepturile si obligatiile privind legala sa constituire
b) Toate drepturile si obligatiile civile
c) Drepturile si obligatiile legale de obiectul sau de activitate
d) Doar dreptul de proprietate imobiliara
162. Capacitatea de folosinta a persoanei juridice este guvernata de aplicare:
a) Principiului aplicarii legii noi
b) Principiului specialitatii capacitatii de folosinta
c) Principiului retroactivitatii legii
d) Principiul aplicarii legii mai favorabile
163. Sanctiunea care intervine in cazul incheierii unui act juridic cu incalcarea dispozitiilor
privind continutul capacitatii de folosinta a persoanei juridice este:
a) Amenda civila
b) Amenda contraventionala
c) Nulitatea absoluta
d) Nulitate relativa
164.Persoanele juridice cu scop patrimonial:
a) Pot dobandi toate drepturile si isi pot asuma toate obligatiile
b) Nu pot dobandi drepturi si obligatii
c) Pot dobandi doar drepturi nepatrimoniale
d) Pot dobandi numai acele drepturi si obligatii necesare realizarii obiectului de activitate
165. Ca exceptie, principiul specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice poate fi
incalcat prin:
a) Libertatile primate in conditiile dreptului comun
b) Contractele de vanzare incheiate
c) Hotararea judecatoreasca pronuntata in acest sens
d) Deciziile adunarilor generale ale persoanei juridice
166. Persoana juridical isi exercita capacitatea de exercitiu prin:
a) Salariatii persoanei juridice
b) Organelle de administrare
c) Adunarea generala a membrilor
d) Organelle de control al gestiunii
167. Relatia dintre persoana juridical si organelle ei de conducere este supusa regulilor:
a) Contractului de comodat
b) Cesiunii de creanta
c) Contractului de mandat
d) Novatiei
168. Pana in momentul desemnarii organelor de administrare, drepturile si obligatiile
persoanei juridice sunt exercitate de:
a) Judecatorul delegate
b) Notarul care a autentificat actele constitutive
c) Directorul Registrului Comertului
d) Fondatori
169. Poate deveni administrator al persoanei juridice:
a) Persoana cu capacitatea de exercitiu deplin
b) Persoana cu capacitatea de exercitiu restrans
c) Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca
d) Persoana declarata incompatibila prin decizia instantei
170. Actele incheiate de administratorul cu capacitate restransa de exercitiu al unei persoane
juridice sunt sanctionate cu:
a) Nulitatea absoluta
b) Nulitate relativa
c) Amenda penala
d) Amenda contraventionala
171. Poate deveni administrator al unei personae juridice:
a) O persoana fizica pusa sub interdicite judecatoreasca
b) O persoana juridica avand scop nelucrativ
c) O persoana juridica
d) O persoana juridica de drept public
172. Administratorul persoanei juridice este desemnat prin:
a) Legea nr. 31/1990 a societatilor
b) Hotararea judecatorului-sindic
c) Hotararea judecatorului delegat
d) Actul constitutiv al persoanei juridice
173. Sunt obligatorii hotararile organelor de conducere ale persoanei juridice:
a) Pentru toti membrii organului de conducere care a adoptat hotararea
b) Doar pentru cei care au participat la sedinta respectiva
c) Doar pentru cei care au votat in nume propriu
d) Doar pentru cei care au votat In favoarea adoptarii lor
174.Hotararile adoptate de catre organele de conducere ale persoanei juridicepot fi invocate
fata de terti:
a) De la data la care au fost inregistrate In Registrul Comertului
b) De la data publicarii lor in Monitorul Oficial
c) De la data cand tertii fac dovada ca le-au cunoscut, ulterior publicarii
d) De la data executarii lor
175. Administratorul unei personae juridice poate:
a) Dispune de profitul obtinut de persoana juridica pentru sine
b) Actiona impotriva intereselor persoanei juridice
c) Folosi in interes propriu informatiile obtinute in exercitarea mandatului de administrator,
daca este autorizat in acest sens
d) Actiona doar in folosul unor membri ai persoanei juridice
176. Actele juridice incheiate de administratorul persoanei juridice in limitele mandatului
apartin:
a) Doar administratorului
b) Fondatorilor
c) Cenzorilor
d) Persoanelor juridice insesi
177. Pentru prejudiciile cauzate tertilor de catre administrator, in executarea mandatului sau,
raspund:
a) In solidar, administratorul si persoana juridical
b) In solidar, administratorul si fondatorii persoanei juridice
c) Exclusive cei care I-au dat mandat administratorului
d) Administratorul, personal
178. Pentru prejudiciile cauzate prin fapta ilicita a administratorului persoanei juridice de
drept public raspunde:
a) Persoana juridica, limitat
b) Persoana juridica, in aceleasi conditii ca si persoanelel juridice de drept privat
c) Autoritatea ierarhic superioara
d) Niciun raspuns correct
179. Pentru obligatiile institutiilor publice, raspunderea revine:
a) Statului
b) Reprezentatului acestora
c) Institutiilor debitoare si statului, in subsidiar
d) functionariilor institutiilor respective
180. Persoana juridical se identifica prin:
a) nume
b) clientela
c) codul de inregistrare fiscala
d) nationalitate
181. Proba sediului si a denumirii persoanei juridice se face:
a) cu mentiunile din registrele de publicitate sau evidenta prevazute de lege
b) cu declaratiile martorilor
c) cu procesul-verbar al politistului de proximitate
d) cu orice mijloc de proba
182. O persoana juridica poate avea:
a) un singur sediu
b) un sediu principal si sedii secundare
c) un domiciliu
d) resedinta
183. Locatia unde o persoana juridica exploateaza o intreprindere este:
a) resedinta
b) domiciliul
c) sediul profesional
d) sediul principal
184. Firma profesionistului persoana juridical este:
a) sediul unde isi desfasoara activitatea
b) semnul graphic care ii diferentiaza de alte personae juridice
c) semnul graphic care diferentiaza un comert de alt comert
d) un atribut de identificare a comerciantului
185. Folosirea unei embleme sau a unor ambalaje care produc confuzie cu cele folosite legal
de un alt profesionist este:
a) infractiune de concurenta neloiala
b) practica comerciala uzuala
c) publicitate ascunsa
d) incalcarea dreptului de autor
186. Reorganizarea persoanei juridice este:
a) o actiune publicitara
b) o operatiune juridical
c) o procedura de schimbare a sediului social
d) un sediu de piata
187. Reprezinta modalitatea de reorganizare a persoanei juridice:
a) schimbarea sediului social
b) cesionarea drepturilor litigioase
c) fuziunea
d) numirea presedintelui consiliului de administratie
188. Fuziunea persoanei juridice se realizeaza prin:
a) impartirea persoanei juridice in doua noi entitati
b) transmiterea unei parti a patrimoniului persoanei juridice catre o persoana fizica
c) transmiterea obligatiilor persoanei juridice catre un alt subiect de drept
d) absortia unei persoane juridice de catre o alta persoana juridical
189. Contopirea unei persoane juridice in vederea fuziunii se realizeaza prin:
a) unirea mai multor persoane juridice pentru a crea un nou subiect colectiv de drept
b) angajarea de catre mai multe persoane juridice a aceluias avocat pentru a le reprezenta in
istanta
c) stabilirea sediului social de catre doua sau mai multe persoane juridice in acelasi imobil
d) inregistrarea a doua persoane juridice distincte la acelasi Oficiu al Registrului Comertului
190. Absorbtia:
a) are drept consecinta aparitia unei noi persoane juridice
b) are drept consecinta incetarea unei persoane juridice
c) nu are nicio consecinta juridicaare
d) are drept consecinta limitarea activitatii persoanei juridice absorbate
191. Procedura absorbtie consta in:
a) transferal in patrimonial persoanei juridice care absoarbe doar a drepturilor persoanei
absorbite
b) transferul in patrimonial persoanei juridice care absoarbe doar a obligatiilor persoanei
absorbite
c) transferal patrimoniului in integralitatea sa de la persoana absorbita la cea care absoarbe
d) transferal numai a drepturilor si obligatiilor nepatrimoniale
192. Reorganizarea a doua persoane juridice prin unirea acestora si aparitia unui nou subiect
colectiv de drept reprezinta:
a) cesiune
b) absorbtie
c) divizare partiala
d) contopire
193. Prin efectul contopirii:
a) isi inceteaza existenta doua persoane juridice
b) se infiinteaza doua noi persoane juridice
c) se infiinteaza un holding
d) se infiinteaza un grup de interes economic
194. Prin efectul contopirii:
a) sunt preluate doar drepturilor persoanelor juridice contopite
b) se realizeaza un transfer universal de patrimonii
c) sunt sterse datoriile persoanelor juridice contopite
d) sunt preluate doar obligatiilor persoanelor juridice contopite
195. In cazul divizarii totale, patrimoniul persoanei juridice:
a) isi reduce valoarea la jumate
b) este lichidat, iar sumele de bani obtinute sunt impartite membrilor fondatori in cote egale
c) se imparte persoanelor dobanditoare in cote egale sau in functie de cotele stabilite in actul
constitutive
d) se imparte proportional cucapitalul social al persoanelor dobanditoare
196. In urma divizarii totale:
a) este declansata procedura lichidarii
b) debitele persoanei devizate sunt preluate de stat
c) inceteaza contarctele de munca ale salariatilor persoanei juridice
d) persoana juridical dizivata inceteaza samai existe ca subiect de drept
197. In cazul divizarii totale, patrimonial persoanei juridice:
a) este preluat, cu titlul universal, de alte persoane juridice
b) este preluat de alte persoane juridice, in limita activului
c) este preluat de administratorii persoanei juridice divizate
d) este preluate de angajati, proportional cu vechimea in munca
198. Transformarea persoanei juridice are drept consecinta:
a) divizarea persoanei juridice
b) incetarea existentei persoanei juridice
c) numirea altor organe de conducere pentru persoana juridica
d) schimbarea denumirii persoanei juridice
199. In caz de reorganizare, transmiterea drepturilor si a obligatiilor persoanelor juridice
supuse inregistrarii are loc:
a) de la momentul intocmirii actului de reorganizare
b) de la momentul publicarii in Monitorul Oficial a planului de reorganizare
c) de la momentul inregistrarii opreatiunii
d) de la momentul autentificarii planului de reorganziare
200. Noul subiect colectiv de drept creat in urma contopirii a doua persoane juridice
dobandeste drepturile reale imobiliare ale persoanelor juridice contopite:
a) de la momentul autentificarii actului de contopire
b) de la momentul inscrierii la Registrul Comertului a mentiunilor privin actul de contopire
c) de la momentul publicarii in Monitorul Oficial a actului de contopire
d) de la momentul inscrierii in Cartea funciara a actului de contopire
201. Impotriva procedurii de reorganizare pot face opozitie:
a) auditoria sau alte persoane interesate
b) judecatorul-sindic
c) directorul Oficiului Registrului Comertului
d) tertele persoane
202. Persoana juridical isi inceteaza existenta prin:
a) decizia cenzorului
b) divizare totala
c) divizare partiala
d) reorganizare
203. Dizolvarea voluntara produce efecte in baza hotararii:
a) comisie de cenzori
b) pronuntate de instanta de judecata
c) organelor care exprima vointa persoanei juridice
d) administratorul persoanei juridice
204. Dizolvarea legala produce efecte juridice ca urmare a:
a) hotararii instantei de judecata
b) decesului fondatorilor
c) neintelegerilor ireconciliabile dintre membri
d) realizarii scopului pentru care a fost constituita persoana juridica
205. Implinirea termenului pentru care a fost constituita persoana juridical are drept
consecinta:
a) dizolvarea legala a persoanei juridice
b) dizolvarea judecatoreasca a persoanei juridice
c) prelungirea duratei persoanei juridice
d) dizolvarea voluntara a persoanei juridice
206. Diminuarea activului net al persoanei juridice la mai putin din jumatatea din valoarea
capitalului social subscris are drept consecinta dizolvarea persoanei juridice in temeiul
deciziei:
a) angajatilor
b) adunarii generale extraordinare
c) administratorului
d) cenzorilor
207. Lichidarea persoanei juridice reprezinta:
a) o consecinta a fuziunii
b) o procedura alternative a dizolvarii
c) principala consecinta a dizolvarii
d) vanzarea sediului principal al persoanei juridice
208. Prin lichidarea patrimoniului persoanei juridice:
a) inceteaza contractele de munca ale angajatilor prin concediere
b) sunt casate bunurile persoanei juridice
c) sunt transferate conturile bancare ale persoanei juridice pe numele fondatorilor sai
d) este valorificat activul si este platit pasivul persoanei juridice
209. Bunurile persoanei juridice care au ramas dupa lichidare:
a) vor fi distribuite conform actului constitutive
b) trec in proprietatea statului
c) sunt distruse de catre lichidatori
d) sunt donate institutiilor de protectie a copilului
210. Procedura lichidarii se realizeaza prin:
a) prezentarea unui raport membrilor persoanei juridice
b) inregistrarea in Registru Comertului a mentiunilor privind finalizarea lichidarii
c) primirea avizului favorabil din partea Ministerului Finantelor
d) prezentarea de catre lichidatori a raportului de activitate
211. In urma lichidarii, persoana juridical:
a) isi va continua existenta ca persoana fizica autorizata
b) isi va continua existenta sub o alta forma de organziare cu subiect colectiv
c) se radiaza din Registrul Comertului, incetandu-I calitatea de subiect de drept
d) niciun raspuns corect

Sectiunea 3.1
Continutul raportului juridic de dreptul afacerilor. Dreptul
subiectiv civil
212. Latura activa a raportului juridic civil este reprezentata de:
a) bunuri
b) obligatii civile
c) actiuni in instanta
d) drepturi subiective civile
213. Latura pasiva a raportului juridic civil este reperezentat de:
a) obligatii civile
b) drepturi subiective civile
c) nunurile cu privire la care se incheie raporturi juridice
d) actiunile in instanta
214. Persoana titulara a dreptului subiectiv civil:
a) poate face apel la forta de constrangere a statului pentru apararea dreptului altei persoane
b) ii poate solicita dreptului pasiv sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva
c) se poate substitui forte de constrangere a statului pentru protejarea dreptului sau
d) poate angaja, contra cost, resursele administrative ale statului pentru apararea dreptului
sau
215. Dreptul subiectiv civil absolut:
a) are cunoscut atat subiect activ, titularul dreptului, cat si subiectul pasiv, titularul obligatiei
corelative
b) rezulta din conventiile incheiate de o persoana fizica sau juridical
c) este opozabil erga omnes
d) este o obligatie particulara de a face ceva
216. Este drept subiectiv civil absolut:
a) dreptul cumparatorului de a cere predarea bunului
b) dreptul persoanei prejudiciate de a cere repararea prejudiciului suferit
c) dreptul de a face opozitie la reorganziarea persoanei juridice
d) dreptul de servitute asupra unei cai de acces catre o proprietate
217. Titularul dreptului subiectiv civil relative:
a) ii poate cere subiectului pasiv determinat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva
b) este opozoabil tuturor persoanelor fizice si/sau juridice
c) beneficiaza de solidaritatea unui numar neteterminat de debitori
d) nu poate solicita concursul fortei de constrangere a statului pentru realizarea dreptului sau
218. Dreptul relativ:
a) este nepatrimonial
b) este opozabil unui subiect pasiv determinat
c) face parte dintr-o categorie de drepturi limitate ca numar, prin lege
d) este opozabil erga omnes
219. Este drept subiectiv civil relativ:
a) dreptul la domiciliu
b) dreptul de proprietate
c) dreptul creditorului de a-I cere debitorului executarea obligatiei asumate
d) dreptul proprietarului unui bun de a-l instraina
220. Dreptul patrimonial este:
a) dreptul care se naste dintr-un contact unilateral
b) dreptul care se naste din realtiile de familie
c) dreptul care nu are un continut evaluabil in bani
d) dreptul care poate fi evaluat in bani
221. Este dreptul relativ:
a) dreptul de creanta
b) dreptul de a alege sau de a fi ales
c) dreptul de gaj
d) dreptul de proprieteate
222. Este dreptul personal nepatrimonial:
a) dreptul de uzufruct
b) dreptul la domiciliu
c) dreptul de creanta
d) dreptul de autor
223. In cazul drepturilor reale, titularul:
a) trebuie sa-si exercite prerogativele asupra bunului respectiv
b) isi exercita prerogativele asupra unui bun cu ajutorul celorlalte persoane
c) poate exercita prerogativele asupra unui bun fara a avea nevoie de concursul celorlalte
subiecte de drept
d) poate pretinde debitorului o anumita prestatie
224. Dreptul de creanta:
a) este un drept cu titularul necunoscut
b) este un drept neevaluabil in bani
c) este un drept opozabil tuturor subiectelor de drept
d) este acel drept in virtutea caruia titularul sau ii poate cere debitorului sa dea, sa faca sau sa
nu faca ceva
225. Drepturile reale si drepturile de creanta se aseamana deoarece:
a) ambele sunt patrimoniale
b) ambele sunt drepturi nepatrimoniale
c) ambele rezulta din lege
d) ambele au cunoscut subiectul pasiv
226. In cazul dreptului de creanta, debitorul:
a) are obligatia generala negativa de a nu face
b) are obligatia de a da, a face sau a nu face ceva
c) nu are nicio obligatie
d) are o obligatie facultativa, executarea acesteia fiind lasata in latitudinea sa
227. In cazul drepturilor reale, prerogativa urmaririi presupune pentru titular:
a) posibilitatea de a-si realiza dreptul cu prioritate
b) posibiitatea de a a urmari persoana in mana careia se afla bunul
c) posibilitatea de a urmari bunul in mainile oricarei persoane se gaseste bunul
d) posibilitatea de a urmari executarea actului juridic incheiat
228. Urmarirea de catre creditorul ipotecar a bunului ipotecat, cu intaietatea fata de alti
creditori, este consecinta:
a) prerogativei urmaririi ce insoteste un drept real
b) prerogativei preferintei ce insoteste un drept real
c) dreptului de preemtiune al creditorului
d) niciun rasouns corect
229. Sunt drepturi subiective principale cele:
a) care nu au existenta de sine statatoare, ci depind de alte drepturi subiective mai importante
b) care au o valoare mai mare de 10.000 lei
c) prevazute de Constitutia Romaniei
d) care au existenta de sine statatoare, existenta exercitarea lor nedepinzand de alte drepturi
subiective
230. Sunt drepturi nepatrimoniale drepturile:
a) principale
b) accesorii
c) de creanta
d) reale
231. Dreptul de gaj este un drept:
a) principal
b) accesoriu
c) negative
d) relativ
232. Este drept real principal:
a) dreptul de creanta
b) dreptul la nume
c) dreptul de proprietate
d) dreptul de gaj
233. Dreptul de creanta este un drept:
a) nepatrimonial
b) absolut
c) negativ
d) relativ
234. Dreptul privind accesul liber la justitie este un drept:
a) personal nepatrimonial
b) patrimonial
c) negativ
d) relativ

235. Dreptul real de garanție este accesoriu:

a. dreptului la domiciliu

b. dreptului de creanță

c. dreptului de proprietate

d. dreptului de autor

236. Ipoteca este:

a. un drept de creanță

b. un drept real exclusiv asupra bunurilor mobile

c. un drept real, accesoriu, care poartă asupra bunurilor imobile

d. un dezmembrământ al dreptului de propietate

237. Dreptul subiectiv afectat de mobilități este:

a. dreptul reglementat de un act normativ, dar nepublicat în Monitorul Oficial al României

b. dreptul care poate fi exercitat de la data dobăndirii capacității de exercițiu

c. dreptul succesoral al moștenitorilor legali

d. dreptul a carui existență sau exercitare depinde de un eveniment viitor

238. Dreptul de proprietate:

 a. este posibilitatea subiectului activ de a avea o anumită conduită asupra unui bun constând în a da, a
face sau a nu face ceva, de a solicita o conduită corespunzătoare din partea subiectului pasiv si de a
solicita sprijinul forței de constrângere a statului în vederea protejării dreptului încălcat

b. este posibilitatea titularului dreptului de a face ce vrea el, fără excepție

c. este posibilitatea persoanei fizice de a vinde un bun scos din circuitul civil

d. niciun răspuns corect

239. Dreptul de proprietate este:

a. relativ

b. absolutzz

c. nepatrimonial

d. accesoriu

240. Dreptul de proprietate este:

a. principal

b. patrimonial

c. absolut

d. real

241. Dreptul proprietarului de a culege fructele bunului său este consecința:

a. dispoziției juridice

b. dispoziției materiale

c. posesiei

d. folosinței

242. Este atribut al dreptului de proprietate:

a. dispoziția

b. distrugerea

c. repararea
d. conversia

243. Dreptul de proprietate:

a. nu are un conținut evaluabil în bani

b. este opozabil erga omnes

c. este accesoriu

d. poate fi exercitat doar împreună cu alte subiecte de drept

244. Dreptul de proprietate asupra unui bun:

a. cât trăiește proprietarul

b. 15 ani, iar apoi se stinge prin neuz

c. atâta timp cât există bunul in materialitatea sa

d. 50 de ani

245. Coproprietatea este excepția de la:

a. caracterul absolut al dreptului de proprietate

b. caracterul patrimonial al dreptului de proprietate

c. caracterul perpetuu al dreptului de proprietate

d. caracterul exclusiv al dreptului de proprietate

246. Dreptul de proprietate privind bunurile imobile se dobândește prin:

a. înscrierea în Cartea Funciară de la judecătoria în a cărei rază teritorială se află bunulz

b. încheierea unui contract de vânzare

c. încheierea unui contract de donație

d. încheierea unui contract de schimb

247. Calitatea de propietar al unui bun imobil se dovedește cu:

a. certificatul de contribuabil emis de ANAF

b. extrasul de Carte funciară

c. contractul de vânzare

d. certificat de moștenitor

248. Posesia înseamnă:

a. posibilitatea de a înstrăina bunul

b. posibilitatea proprietarului de a se folosi de bun, în sens material

c. posibilitatea de a stăpâni efectiv bunul, prin putere proprie și în interes propriu

d. posibilitatea de a ipoteca bunul

249. Conform Codului civil, posesor de bună-credință al unui bun mobil se prezumă ca este:

a. detentorul bunului

b. depozitarul bunului

c. hoțul bunului

d. proprietarul bunului

250. Conform Codului civil, uzucapiunea este o modalitate de:

a. dobândire a dreptului de proprietate prin exercitarea posesiei asupra unui bun

b. stingere a dreptului de proprietate

c. dobândire a calității de posesor

d. dobândire a calității de contribuabil

251. Posesorul unui teren neînscris în nicio Carte funciară poate zi uzucapat după exercitarea unei
posesii de:

a. 3 ani

b. 10 ani

c. 15 ani

d. se dobândește instantaneu

252. Nu se dobândește prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra bunurilor:

a. imobile

b. mobile

c. declarate prin lege inalienabilez

d. corporale

253. Superficia este dreptul de a ridica o construcție pe terenul:

a. propriu

b. dobândit prin succesiune

c. cumpărat cu credit bancar ipotecat

d. altei persoane care are calitatea de proprietar al terenului

254. Superficiarul dobândește asupra construției edificate:

a. un drept de proprietate

b. un drept de servitute

c. un drept de uz

d. un drept de uzufruct

255. Superficiarul dobândește asupra terenului pe care se ridică o construcție un drept de:

a. proprietate

b. folosință

c. copropietate

d. abitație

256. Dreptul de superficie:

a. se poate constitui cât timp proprietarul clădirii este în viață

b. durează atâta timp cât durează construcția

c. se poate constitui pentru maximum de 99 de aniz

d. se poate constitui pentru maximum 10 ani

257. Dreptul de superficie se dobândește prin:

a. posesie de bună-credință

b. preluare abuzivă a terenului

c. uzucapiune

d. încheierea unui act juridic

258. Uzufructul reprezintă:

a. posibilitatea titularului de a se folosi de bunul altei persoane și de a-i culege fructele

b. posibilitatea titularului de a folosi și de a culege fructele bunului propriu

c. posibilitatea de a edifica o clădire pe terenul altei persoane

d. posibilitatea de a uzucapa bunul altei persoane

259. Uzufructul:

a. nu se poate constitui în beneficiul unei persoane juridice

b. poate avea ca obiect o masă patrimonială

c. poate avea ca obiect numai bunuri mobile

d. se poate transmite pe cale succesorală

260. Dacă nu s-a stabilit un termen al uzufructului constituit în beneficiul unei persoane fizice:

a. se prezumă că este constituit pentru cel mult 5 ani

b. se prezumă că este perpetuu

c. se prezumă ca este viager

d. actul de constituire este lovit de nulitate

261. Uzufructuarul are dreptul:

a. de a înstrăina bunul respectiv

b. de a distruge bunul respectiv

c. de a constitui o garanție asupra bunului respectiv, fără acordul proprietarului

d. de a închiria bunul respectiv, cu acordul proprietarului

262. Uzufructuarului:
a. trebuie sa depună o garanție pentru îndeplinirea obligațiilor

b. poate schimba destinația bunului, fără acordul proprietarului

c. nu suportă plata primelor de asigurare, această obligație revenindu-i nudului proprietar

d. suportă sarcinile proprietății

263. Dreptul de abitație:

a. este dreptul persoanei de a locui în imobilul altei persoane

b. este dreptul soțului supraviețuitor de a locui timp de un an în locuința soțului decedat

c. este dreptul soțului supraviețuitor de a vinde imobilul soțului decedat

d. este dreptul soțului de a-și moșteni soțului decedat

264. Dreptul de abitație:

a. îi conferă titularului dreptul de a-l transmite altei persoane

b. îi conferă titularului dreptul de a vinde bunul respectiv

c. îi conferă titularului dreptul de a culege fructele naturale si industriale ale bunului

d. îi conferă titularului dreptul de a închiria bunul respectiv

265. Dreptul de servitute este:

a. un drept având ca obiect bunuri mobile

b. un drept de creanță

c. un drept real principal

d. un drept real imobiliar, accesoriu, perpetuu si indivizibil care ii conferă titularului său anumite
prerogative asupra bunului aparținând altei persoane

266. Servitutea încetează ca urmare a:

a. dispariției utilității acelei servituți

b decesului proprietarului fondului aservit

c. decesului proprietarului fondului dominant

d. exproprierii fondului dominant

267. Servitutea se stinge:

a. prin neuz timp de 3 ani

b. prin renunțarea proprietarului fondului dominant

c. prin decesul proprietarului fondului aservit

d. niciun răspuns corect

268. Obligația civilă reprezintă:

a. îndatorirea subiectului pasiv de drept de a executa o anumită prestație datorată subiectului activ

b. o prezumție relativă

c. o îndatorire morală, a cărei executare este lăsată la aprecierea debitorului

d. un înscris autentic

269. Obligația de “a da” reprezintă:

a. îndatorirea subiectului pasiv de a remite material un bun

b. îndatorirea subiectului pasiv de a construi sau transmite un drept real

c. îndatorirea subiectului pasiv de a executa o activitate determinată

d. îndatorirea subiectului pasiv de a presta un serviciu

270. Obligația de “a da” este o:

a. obligație morală

b. obligație nescrisă

c. obligație pozitivă

d. uzanță

271. Îndatorirea vânzătorului unui bun de a transmite dreptul de proprietate din patrimoniul său în
patrimoniul cumpărătorului prin încheierea unui contract este o obligație:

a. de a face

b. facultativă

c. de a nu face
d. de a da

272. Îndatorirea de “a nu face” corespunzătoare unui drept de creanță reprezintă:

a. obligația debitorului de a nu face ceva ce ar fi putut face, dacă nu s-ar fi obligat la abținere

b obligația de a presta un serviciu

c. obligația de a nu face nimic care ar putea aduce atingere dreptului creditorului

d. obligația a nu desfășura nicio activitate juridică

273. Îndatorirea vânzătorului de a preda cumpărătorului bunul vândut reprezintă o obligație:

a. de a da

b. de a face

c. de a nu face

d. de diligență

274. În cazul obligațiilor de diligența, subiectul pasiv:

a. se obligă să convingă o altă persoană să încheie un contract

b. își asumă un rezultat obligatoriu bine determinat

c. se obligă să depuna toate eforturile și să-și folosească

d. nu are nicio obligație

275. Este o obligație de diligență:

a. obligația locatarului de a folosi bunul închiriat ca pe un bun proprietar

b. obligația deținătorului unei păduri de a respecta legislația la domeniu

c. obligația vânzătorului de a preda cumpărătorului bunul vândut

d. obligația medicului de a-l face bine pe pacient

276. Plata în rate a prețului unui bun este o obligație:

a. de rezultat

b. de diligență
c. negativă

d. reală

277. Obligația reală este o obligație:

a. care există în realitate

b. care revine oricărui deținător al bunului, conform legii

c. care îi revine debitorului față de care s-a născut

d. care nu există, fiind doar o îndatorire morală

278. Obligația cumpărătorului unui bun închiriat de a respecta locațiunea făcută de fostul proprietar
înainte de vânzare este:

a. o obligație simplă

b. o obligație de diligență

c. o obligație opozabilă si terților (scriptae in rem)

d. o obligație reală (propter rem)

279. Obligația de asigurare obligatorie a clădirilor este:

a. o obligație cetățenească

b. o obligație contractuala

c. o obligație opozabilă ți terților

d. o obligație reală (propter rem)

280. Modalitatea obligației civile este:

a. un eveniment sau o situație de a cărei realizare depinde nașterea sau executarea obligației civile

b. un eveniment sau o situație care nu poate influența nașterea sau executarea obligației civile

c. o obligație de diligență

d. o formă alternativă de executare a obligației civile

281. Termenul, ca modalitate a obligației civile, este:

a. momentul la care instanța stabilește soluționarea unei cauze născute din neexecutarea culpabilă a
clauzelor contractuale

b. un eveniment viitor și sigur, de a cărui realizare depinde momentul executării sau stingerii unei
obligații

c. un eveniment viitor și nesigur că se va produce, de a cărui realizare depinde desființarea obligației

d. perioada pe care o are la dispoziție debitorul pentru a-și îndeplini obligațiile asumate

282. Termenul de 6 luni de la închirierea unui contract pe care cumpărătorul îl are la dispoziție pentru
a plăti prețul este:

a. un termen legal

b. un termen extinctiv, în favoarea debitorului

c. un termen suspensiv, în favoarea debitorului

d. un termen în favoarea creditorului

283. Decăderea din beneficiul termenului are drept consecință:

a. stingerea obligației

b. acordarea unui nou termen debitorului

c. rezilierea de drept a contractului

d. exigihilitatea obligației

284. Debitorul obligației, beneficiar al termenului, poate:

a. renunța la beneficiul termenului, fără acordul celeilalte părți

b. renunța la beneficiul termenului, cu acordul celeilalte părți

c. proroga termenul, unilateral

d. încălca termenul la care obligația devine exigibilă

285. Va fi decăzut din beneficiul termenului debitorul care:

a. a divorțat si patrimoniul său a fost partajat

b. se află în procedura judiciară a insolvenței

c. a decedat, iar patrimoniul său se află în dezbatere succesorală

d. a fost condamnat penal prin hotărâre definitivă

286. Nu are consecințe juridice:

a. condiția suspensivă

b. condiția rezolutorie

c. condiția pur potestativă

d. condiția imposibilă

287. Clauza contractuala care contravine legii sau bunelor moravuri are drept consecință:

a. ineficacitatea clauzei

b. înlăturarea clauzei

c. decăderea din beneficiul contractului

d. nulitatea absolută a actului juridic, după clauza este si cauza juridică a contractului

288. În cazul cesionării dreptului afectat de condiție:

a. dreptul dobânditorului este afectat de aceeași condiție

b. condiția este înlăturată

c. contractul își va înceta efectele juridice

d. condiția va fi negociată

289. Clauza din contractul de închiriere, care prevede încetarea contractului și stingerea obligației de
restituire a bunului, dacă intervine un caz de forță majoră este:

a. o condiție suspensivă

b. o condiție rezolutorie

c. o condiție pur protestativă

d. un termen în favoarea debitorului

290. Momentul când care loc un caz de forță majoră având drept consecință plata despăgubirilor
prevăzute în contractul de asigurare a unui imobil reprezintă:
a. un termen suspensiv

b. un termen în favoarea debitorului

c. o condiție suspensivă

d. o condiție rezolutorie

291. Clauza prevăzută într-un contract de donație, conform căreia donatorul va primi o sumă de bani
la data căreia donatorul va primi o sumă de bani la data nașterii primului său copil, reprezintă:

a. o obligație simplă

b. o condiție contrară legii

c. o condiție pur potestativă

d. o condiție suspensivă

292. Persoana în folosul căreia s-a prevăzut o condiție poate:

a. să renunțe la ea, cu acordul celeilalte părți

b. să o înlocuiască cu o alta mai favorabilă

c. să renunțe, unilateral, la ea

d. niciun răspuns corect

293. În cazul obligațiilor conjuncte între mai mulți creditori:

a. există mai mulți debitori

b. există unui singur debitor comun

c. există doi debitori, care răspund solidar

d. există un singur garant al obligației

294. În cazul obligațiilor conjuncte între mai mulși debitori:

a. există mai mulți creditori comuni

b. există doar doi creditori comuni

c. există un singur creditor comun

d. există solidaritatea debitorilor față de creditorul lor

295. Pentru obligațiile complexe se aplică prezumția Codului civil de:

a. indivizibilitate

b. solidaritate

c. divizibilitate

d. nu este stabilă nicio prezumție

296. În cazul indivizibilității active sau pasive a obligațiilor:

a. aceasta trebuie expres prevăzută, având caracter de excepție

b. aceasta reprezintă regula în materia obligațiilor complexe

c. aceasta nu este permisă de legea civilă

d. aceasta este o posibilitate la dispoziția creditorului

297. Solidaritatea pasivă:

a. se prezumă în orice raport juridic cu mai mulți debitori

b. este prezumată între debitorii unei obligații asumate prin încheierea aceluiași act juridic

c. este un beneficiar al debitorilor

d. este interzisa de legea civilă

298. În cazul solidarității active:

a. fiecare creditor are dreptul să-i ceară debitorului executarea părții de obligație corespunzătoare
creanței sale

b. creditorii au dreptul de a cere doar împreună debitorului să-și execute obligația

c. oricare creditor are dreptul să-i ceară debitorului executarea întregii obligații

d. nu se conferă niciun drept creditorilor

299. Creditorii solidari au un drept de regres împotriva creditorului față de care debitorul și-a executat
integral obligația:

a. afectat de condiție, rămânând la latitudinea creditorului care și-a satisfăcut creanța de a le permite și
lor realizarea creanțelor
b. nelimitat

c. pentru cel mult jumătate din suma plătită creditorului, indiferent de valoarea creanțelor și de cotele
procentuale

d. proporțional cu partea fiecăruia din creanță

300. Dacă debitorul solidar a efectuat plata către creditor:

a. va solicita codebitorilor doar partea din debit are revine fiecăruia dintre ei

b. se va subroga în drepturile creditorului său și va avea beneficiul solidarității codebitorilor săi

c. rămâne despăgubit

d. va solicita codebitorilor săi întreaga sumă plătită creditorului

CAPITOLUL 2
SECTIUNEA 4
Obiectul raportului juridic de dreptul afacerilor

301. Obiectul raportului juridic este reprezentat de:

a. participantii la incheierea raportului juridic
b. conduita, prestatia partilor
c. dreptul subiectiv civil
d. obligatia corelativa dreptului subiectiv civil

302. Bunurile , in materialitatea lor, constituie:

a. drepturi subiective civile
b. continutul raportului juridic
c. obiectul derivat al raportului juridic
d. subiectele raportului juridic

303. In cazul vanzarii unui bun, obiectul raportului juridic este:

a. obigatia vanzatorului de “a da”
b. obligatia cumparatorului de “a face”
c. bunul
d. prestatia vanzatorului constand in predarea bunului

304. Patrimoniul reprezinta:

a. totalitatea drepturilor si a obligatiilor evaluabile in bani care apartin unei personae fizice
sau juridice
b. totalitatea drepturilor si a obligatiilor evaluabile in bani care apartin unei persoane cu
capacitate deplina de exercitiu
c. totalitatea bunurilor unei persoane
d. totalitatea drepturilor prevazute de lege

305. Creditorii care nu au creanta garantata cu o garantie reala, ci doar cu o garantie generala
asupra patrimoniului debitorului sunt:
a. creditori ipotecari
b. creditori chirografari
c. creditori gajisti
d. creditori alternative

306. Patrimoniul este:

a. garantia creditelor imobiliare
b. o universalitate juridica netransmisibila
c. o universalitate de fapt
d. transmisibil prin acte intre vii

307. Bunurile mobile prin natural lor:

a. sunt bunurile care se deplaseaza doar singure
b. sunt doar corporale
c. bunurile care mobileaza o locuinta
d. sunt bunurile care, prin natural lor sau printr-o actiune externa , pot fi deplasate dintr-
un loc in altul

308. Energia electrica:

a. este bun mobil
b. nu este considerata un bun
c. este un bun imobil
d. este o utilitate publica

309. Actiunile unei persoane cotate la Bursa de Valori sunt:

a. bunuri mobile prin natura lor
b. bunuri mobile prin determinarea legii
c. bunuri imobile prin destinatie
d. bunuri mobile prin anticipatie

310. Actiunea imobiliara prin care se revendica un bun imobil:

a. este bun mobil prin natura sa
b. este bun mobil prin anticipatie
c. este bun mobil prin determinarea legii
d. este bun imobil

311. Autoturismul este un bun:

a. scos din circuitul cuvil
b. imobil prin destinatie
c. accesoriu
d. mobil prin natura sa
312. Telefonul este un bun:
a. determinat generic
b. imobil prin natura sa
c. mobil prin destinatie
d. individual determinat

313. Recolta de grau neculeasa de pe camp este:

a. bun imobil prin destinatie
b. bun mobil prin anticipatie
c. bun imbil prin natura sa
d. bun mobil prin determinarea legii

314. Bunurile imobile prin natural lor se pot transforma in bunuri mobile prin anticipatie:
a. prin hotarare judecatoreasca
b. prin declaratie notariala unilaterala in acest sens din partea proprietarului lor
c. prin vointa partilor
d. prin inscrierea in Cartea funciara a intelegerii dintre parti

315. Cursul unei ape este:

a. bun mobil prin natura sa
b. bun mobil prin anticipatie
c. bun mobil prin determinarea legii
d. bun imobil prin natura sa
316. Platformele petroliere sunt:
a. bunuri imobile prin natura lor
b. bunuri imobile prin destinatie
c. bunuri mobile prin natural or
d. bunuri scoase din circuitul civil

317. Bunurile mobile prin natura lor devin imobile prin destinatie:
a. cand sunt separate de un bun imobil in vederea instrainarii
b. cand sunt incorporate intr-un bun imobil prin natura sa
c. cand sunt cumparate de proprietarul unui imobil
d. cand asupra bunurilor au fost constituite garantii

318. Cel care poseda un bun mobil se prezuma a fi:

a. profesionistul comerciant care desfasoara activitati economice
b. detentorul precar
c. proprietarul bunului
d. cel care are o garantie reala asupra bunului respective

319. Posesorul unui bun mobil isi dovedeste buna-credinta:

a. doar cu inscrisuri
b. cu orice mijloc de proba
c. cu proba testimonial
d. prin invocarea prezumtiei legale de proprietate
320. Este considerat de buna-credinta posesorul bunului care:
a. nu cunostea si nici nu trebuia sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a instrainatorului
b. se comporta ca un bun proprietar
c. incheie un antecontract de vanzare
d. declara public ca este proprietarul bunului

321. Posesorul unui bun mobil trebuie sa fie de buna-credinta:

a. pe toata durata posesiei
b. la data efectivei intrari in posesie asupra bunului
c. ulterior intrarii in posesia bunului
d. la momentul inscrierii in Cartea Funciara

322. Lipsa calitatii de proprietar a posesorului unui bun mobil se prezinta :

a. numai cu martori
b. cu prezumtii
c. cu orice mijloc de proba
d. numai cu inscrisuri notariale

323. Conform Codului civil , posesia este o modalitate de dobandire a dreptului de proprietare:
a. doar privind bunurile imobile
b. doar privind bunurile mobile
c. doar privind fructele bunurilor mobile sau imobile
d. privind bunurile mobile si imobile
324. Garantiile reale au drept scop:
a. executarea unei obligatii patrimoniale
b. executarea unei obligatii nepatrimoniale
c. dobandirea dreptului de proprietate prin posesie
d. conservarea unui drept real

325. Dreptul de ipoteca este un drept real care poarta asupra:

a. bunurilor mobile, in exclusivitate
b. bunurilor imobile, in exclusivitate
c. bunurilor mobile si imobile
d. intregului patrimoniului, ca universalitate juridical

326. Dreptul de gaj este un drept real care poarta asupra:

a. bunurilor imobile si asupra bunurilor mobile corporale
b. bunurilor imobile prin natural or
c. bunurilor mobile corporale sau titlurilor negociabile emise in forma materializata
d. bunurilor imobile prin destinatie

327. Ipoteca are drept consecinta juridica:

a. preluarea in posesie a bunului ipotecat de catre creditorul ipotecar
b. indisponibilitatea fizica , in mainile unei terte persoane, a bunului ipotecat
c. incetarea oricaror operatiuni juridice ale debitorului asupra bunului ipotecat
d. pastrarea in posesia debitorului ipotecar a bunului ipotecat
328. Incheierea unui contarct de ipoteca avand ca obiect un bun imobil prin natura sa:
a. se realizeaza obligatoriu in forma autentica, la notar
b. se realizeaza sub forma unui inscris sub semnatura private
c. se poate dovedi cu orice mijloc de proba
d. este urmata de remiterea materiala a bunului

329. Trebuie sa respecte regulile de publicitate imobiliara:

a. contractul de ipoteca privind instrumentele financiare
b. contratul de ipoteca privind un bun imobil
c. contractul de ipoteca privind un bun imobil
d. contractul de ipoteca privind actiunile unei societati pe actiuni

330. Nerespectarea conditiei privind forma autentica a contractului de ipoteca privind un bun
imobil prin natura sa atrage sanctiunea:
a. rezilierii contractului de ipoteca
b. nulitatii relative a contractului de ipoteca
c. nulitatii absolute a contractului de ipoteca
d. caducitatii contractului de ipoteca

331. Ipoteca presupune:

a. inregistrarea bunului in Arhiva de Garantii Reale Mobiliare
b. preluarea in administrare a bunului ipotecat de catre un tert
c. predarea bunului creditorului ipotecar
d. pastrarea bunului de catre debitorul ipotecar
Atunci cand are ca obiect o suma de bani, constituirea gajului se realizeaza prin:
a. Remiterea materiala a acesteia catre creditor
b. Pastrarea sumei si emiterea unei chitante in acest sens
c. Inregistrarea gajului in Arhiva de Garantii Reale Mobiliare
d. Consemnarea sumei de bani la CEC Bank

Atunci cand are ca obiect titluri negociabile, gajul se constituie prin:

a. Predarea titlurilor negociabile catre emitent
b. Remiterea materiala a titlurilor negociabile catre creditor sau andosarea lor
c. Intocmirea unui inscris sub semnatura private
d. Incheiereea unui inscris authentic

Lipsa inscrisului constatator al contractului de ipoteca are ca fect:

a. Stingerea cu effect retroactive a obligatiei principale
b. Anularea contractului de ipoteca
c. Constatarea nulitatii absolute a contactului de ipoteca
d. Lipsa opozabilitatii fata de terti

Imobilele apartinand domeniului public al statului:

a. Pot fi dobandite prin uzucapiune
b. Pot face obiectl incheierii unor contracte de vanzare
c. Pot face obiectul incheierii unor contracte de donatie
d. Nu pot fi instrainate si nu pot fi dobandite prin uzucapiune, fiind inalienabile si imprescriptibile
Actele juridice translative de proprietate avand ca obiect bunuir apartinand domeniului public sunt:
a. Lovite de nulitate absoluta, pentru incalcarea unui interes general, public
b. Valabile doar intre parti, fara a putea fi opozabile tertilor
c. Lovite de nulitate relativa pentru incalcarea unui interes particular
d. Sunt valabile si isi produc efectele juridice, daca u este invocate exceptia de neexecutare
Sunt bunuri fungibile:
a. Bunuri mobile in totalitatea lor
b. Bunuri determinate dupa greutate, numar sau masura
c. Bunuri supuse inmatricularii
d. Bunurile apartinand domeniului public al statului

Sunt bunuri nefungibile:

a. bunuri mobile necorporale
b. bunuri mobile prin destinatie
c. bunuri care se particularizeaza prin trasaturi specific
d. substante stupefiante
Banii destinati achizitionarii unui imobil sunt:
a. bunuri nefungibile
b. bunuri immobile prin destinatie
c. bunuri neconsumptibile
d. bunuri mobile prin natura lor

Pot face obiectul imprumutului de consumatie:

a. numai bunuri consumptibile
b. numai bunuri nefrugifere
c. numai bunuri neconsumptibile
d. bunurile immobile prin determinarea legii

Pot face obiectul imprumutului de folosinta (comodat):

a. bunurile consumptibile
b. bunurile neconsumptibile
c. bunurile frugifere
d. bunurile scoase din circuitul civil

Iesirea din indiviziune asupra unui bun se poate face prin:

a. partajarea bunului si distribuirea catre coproprietari a partilor bunului conform cotelor procentuale care
le revin acestora
b. exercitarea dreptului de folosinta asupra bunului conform unui graphic convenit de coproprietari
c. atribuirea bunului catre unul dintre coproprietari, cu obligarea acestuia la plata unei sulte catre ceilalti
coproprietari
d. atribuirea bunului catre unul dintre coproprietari, fara vreo obligatie a acestuia fata de ceilalti
coproprietari

Principiul de drept accesorium sequitur principale presupune ca:

a. bunul accesoriu are un regim juridic diferit de cel al bunului principal
b. bunul principal este mai important financiar decat cel accesoriu
c. proprietarul comun nu poate separa cele doua bunuri, principal si accesoriu
d. bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal

Autoturismul este un bun:

a. indivizibil
b. consumptibil
c. accesoriu
d. divizibil
Produsele alimentare sunt bunuri:
a. scoase din circuitul civil
b. consumptibile
c. indivizibile
d. aflate in domeniul public

Bunurile necorporale:
a. nu pot fi evaluate in bani
b. pot fi identificate prin forma, dimensiune si greutate
c. nu pot fi percepute direct, avand o existenta abstracta, legea conferindu-le caracterul mobil
d. nu se bucura de protective juridica

Inmultirea animalelor domestice reeprezinta:

a. fruct industrial
b. product
c. fruct civil
d. fruct natural
Fructele industraile reprezinta:
a. produsele directe ale unui bun obtinute in urma interventiei omului
b. produsele directe si periodice ale unui bun, obtinute fara interventia omului
c. veniturile realizate din vanzarea bunurilor
d. produsele finite obtinute intr-o ramura industriala

Fructele civile sunt:

a. sumele de bani obtinute din instrainarea unui bun
b. veniturile obtinute din utilizarea unui bun de catre o alra persoana decat proprietarul, in baza unui act
juridic
c. veniturile obtinute din utilizarea unui bun in scop patrimonial
d. veniturile obtinute din utilizarea unui bun de catre proprietarul acestuia

Plantele medicinale culese de pe camp sunt:

a. fructe industriale
b. producte
c. fructe naturale
d. fructi civile
Lemnul obtinut prin defrisarea unei paduri este:
a. fruct civil
b. fruct industrial
c. fruct natural
d. product

Fructele si productele unui bun pot fi culese de catre:

a. proprietarul bunului, in lipsa de stipulatie contrara
b. chirias
c. stat
d. creditorii proprietarului

Fructele civile se dobandesc:

a. prin culegere, in momentul in care apar
b. prin ajungerea la scadenta
c. la momentul stabilit, unilateral, de catre creditor
d. la momentul stabilit de catre proprietar

Dividendele unor actiuni cotate la Bursa de Valori sunt:

a. fructe naturale
b. fructi industrial
c. fructi civile
d. diminueaza valoarea actiunilor

Persoana care exercita dreptul de uzufruct asupra unui bun poate alege:
a. atat fructele, cat si productele bunului
b. doar fructele industriale, nu si cele civile
c. doar productele
d. doar fructele

Exercitarea de catre posesor a possie de buna-credinta are ca efect juridic:

a. dobandirea doar a fructelor
b. dobandirea fructelor si a productelor bunului
c. dobandirea doar a productelor
d. imposibilitatea dobandirii fructelor si productelor

Sunt insesizabile bunurile:

 a. proprii ale sotilor
b. aflate in domeniul public al statului
c. dobandite cu titlu de donatie
d. dobandite pe cale succesorala

Bunurile care fac obiectul proprietatii private:

a. sunt insesizabile, neputand face obiectul executarii silite
b. sunt inalienabile, fiind scoase din circuitul civil
c. pot fi instrainate, aflandu-se in circuitul civil
d. sunt imprescriptibile, neputand fi uzucapate
Pot face obiectul proprietatii private:
a. bunurile immobile aflate in domeniul public al statului
b. Marea Neagra
c. Resursele subsolului si ale platoului continental
d. Bunurile mobile si imobile aflate in domeniul privat al oraselor si judetelor

Arcul de Triumf din Bucuresti este:

a. Bun scos din circuitul civil
b. Imobil prin destinatie
c. Determinat generic
d. Consumptibil
Un computer marca X, model 2016, este un bun:
a. Accesoriu
b. Individual determinat
c. Divizibil
d. Imobil prin natura sa
O sticla de apa plata este un bun:
a. Insesizabil
b. Indivizibil
c. Consumptibil
d. Frugifer

Cap. 3 – Contractul(Noțiuni generale)

363. Contractul este, conform Codului Civil:

  un acord de voință între două sau mai multe părți cu intenția de a naște, modifica sau
stinge un raport juridic.

364. În literatura de specialitate, contractul este o:

 convenție;

365. Scopul încheierii unui contract este de:

 b. constituire, modificare sau stingere a unui raport juridic;

366. Elementul care distinge contractul de un act juridic unilateral este:

 c. acordul de voință;

367. Contractul sinalagmatic:

 dă naștere unor obligații reciproce și interdependente, corelative

368. Contractul de împrumut este:

 unilateral;

369. Contractul unilateral:

 b. naște obligații numai în sarcina uneia dintre părți;

370. Este contract unilateral:

 c. contractul de donație;

371. Este aleatoriu contractul:

 care, prin natura lui sau voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig
și o expune riscului unei pierderi, ce depinde de un eveniment viitor și incert.
372. Contractul de asigurare a unui autovehicul este:
 un contract aleatoriu;

373. Contractul de sponsorizare este:

 b. un contract dezinteresat;

374. Se prezumă caracterul intuitu personae în cazul:

 c. contractelor cu titlu gratuit;

375. Pentru incheierea valabilă a unui act juridic,din punctul de vedere al formei sale, Codul
Civil impune:
 regula consensualismului.

376. Pentru validitatea actelor juridice solemne:

 manifestarea de voință sau acordul de voință trebuie să îmbrace o formă specială, impusă
de lege;

377. În cazul contractelor reale, pentru a produce efecte juridice, înțelegerea părților trebuie
însoțită de:
 b. remiterea materială a bunului;

378. Dacă acordul de voință al părților nu este însoțit de remiterea materială a bunului, în cazul
contractului real:
 c. contractul nu se consideră valid;

379. Este contract real:

  contractul de transport.

380. Nerespectarea formei cerute de ad validitatem la încheierea unui act juridic atrage nulitatea
absolută a:
 contractelor solemne;

381. În funcție modul de executare, există:

 b. contracte cu executare imediată și contracte cu executare succesivă;

382. Distincția dintre contractul cu executare imediată și contractul de executare succesivă

privește:
 c. sancțiunea aplicată pentru neexecutarea obligațiilor;

383. Sancțiunea pentru neexecutarea obligațiilor în cazul contractului cu executare succesivă

este:
 rezilierea contractului.

384. Sunt contracte numite:

 cele reglementate prin dispoziții exprese de lege și având un regim juridic propriu;

385. În cazul contractelor nenumite, pentru a stabili regimul juridic aplicabil, se ține cont de:
 b. regulile speciale aplicabile contractului cu care se aseamănă cel mai mult;

386. Conctractele principale:

 c. au o existență de sine stătătoare, iar executarea lor nu depinde de alte contracte;

387. Este contract principal:

 contractul de vânzare.
388. În cazul desființării contractului princiapl:
 își încetează efectele și contractul accesoriu;

389. Contractul în care destinatarul unei oferte comerciale acceptă pur și simplu este:
 b. contract nenegociat;

390. Contractele de furnizare a utilităților sunt:

 c. contracte de adeziune;

391. Principiul conform căruia stipulațiile se interpretează împotriva celui care le-a propus este
specific contractelor:
 negociate.

CAPITOLUL 3 SECȚIUNEA 2

1. Conform Codului Civil, in negocierea unui contract partile trebuie sa tina cont de:
a. buna-credinta
b. bunele maniere
c. jurisprudenta privind contractul care se negociaza
d. literatura de specialitate in acel domeniu

2. Confidentialitatea negocierilor presupune ca partile nu au voie sa divulge si sa foloseasca in interes propriu:

a. informatiile comunicate de cealalta parte pe parcursul negocierilor si considerate ca neconfidentiale
b. informatiile confidentiale puse la dispozitie de cealalta parte in timpul negocierilor
c. intentia celeilalte parti de a incheia contractul
d. informatiile publice de notorietate comunicate in timpul negocierilor

3. Conventia privind organizarea negocierilor, obiectivele si conditiile de desfasurare a acestora, tratativele și

posibila implicare a tertilor este:
a. contract-cadru
b. convenție de preferinta
c. acord de negociere
d. acord final

4. Pactul de referinta este un contract:

a. real
b. solemn
c. unilateral
d. sinalagmatic

5. Întelegerea prin care o persoana ii promite alteia ca nu va incheia un anumit contract cu o terta persoana
inainte de a-i propune incheierea, in aceleasi conditii, a contractului respectiv poarta denumirea de:
a. pact de referinta
b. pact de opțiune
c. promisiune de contractare
d. acord de negociere

6. Prevederea cuprinsa intr-un contract prin care o parte se obliga sa ofere beneficiarului conditii mai
avantajoase decat acelea consimtite unui tert in acelasi tip de contract este:
a. clauza ofertei concurente
b. clauza clientului celui mai favorizat
c. pact de preferință
d. pact de opțiune

7. Termenul „antecontract” folosit în doctrina și în practica judiciara se regaseste în Noul Cod Civil sub
denumirea:
a. pact de preferință
b. pact de opțiune
c. promisiunea de a contracta
d. acord de negociere
8. Oferta reprezinta:
a. o clauză contractuală
b. o prezentare a unui produs în scopul vânzării sale
c. un acord de voință
d. o manifestare de vointa in scopul incheierii unui contract in conditii determinate

9. Pentru a produce efecte juridice, oferta trebuie:

a. sa fie clara, ferma si completa
b. sa fie adresată oricăror persoane și limitată în timp
c. să fie secretă
d. să fie întocmită în formă autentică

10. Oferta trebuie sa cuprinda, obligatoriu, date privind:

a. situația financiară a ofertantului
b. obiectul si natura contractului
c. identitatea și capacitatea civilă a părților
d. starea civilă a ofertantului

11. Pentru a produce consecințe juridice, oferta trebuie:

a. să fie întocmită în formă autentică
b. să fie întocmită în prezența a doi martori
c. sa fie intocmita in forma impusa de lege pentru incheierea valabila a contractului
d. să fie exprimată verbal

12. Are efecte juridice ale ofertei:

a. manifestarea de voință făcută fără a avea un destinatar cunoscut
b. schimbul de e-mail-uri privind posibilitatea de a stabili o întâlnire în vederea discutării unui plan de afaceri
c. invitația de a formula oferte, adresată mai multor persoane determinate
d. propunerea adresata unei persoane nedeterminate, cand, conform uzantelor comerciale, acceptarea acesteia de
catre orice persoana duce la incheierea contractului

13. Persoana prezenta careia i-a fost facuta o oferta:

a. poate sa o accepte imediat
b. poate să o accepte pe loc sau într-un termen rezonabil
c. poate să o accepte la un termen stabilit unilateral de ea
d. poate să o accepte într-un termen conform cu uzanțele

14. Ofertantul raspunde pentru revocarea ofertei:

a. în temeiul răspunderii contractuale
b. in temeiul raspunderii delictuale
c. în temeiul teoriei antecontractului
d. în temeiul teoriei actului juridic unilateral

15. Ofertantul îsi retrage, unilateral, oferta:

a. oricand, indiferent dacă a ajuns sau nu la destinatar
b. oricând, până la momentul ajungerii la destinatar
c. inainte sau dupa ajungerea ei la destinatar, insa intr-un termen de 15 zile
d. doar după ajungerea ei la destinatar

16. Revocarea ofertei reprezinta:

a. o formă de stingere a obligațiilor rezultate din ofertă
b. un act juridic bilateral
c. un act juridic unilateral prin care ofertantul își retrage oferta făcută
d. o contravenție

17. Caducitatea ofertei reprezinta:

a. o cauza de anulare a ofertei
b. o cauză de nexecutare a ofertei, din cauza unui caz fortuit sau de forță majoră
c. o cauză de imposibilitate a executării drepturilor corelative ofertei
d. o cauză de ineficacitate a ofertei, din cauza producerii unui eveniment independent de voința ofertantului
18. Acceptarea ofertei reprezinta:
a. un act juridic unilateral
b. un act juridic bilateral
c. un contract unilateral
d. nu are nicio semnificație juridică

19. Pentru a produce efecte juridice, acceptarea ofertei:

a. trebuie să conțină toate modificările acceptantului
b. să concorde cu oferta, adică să fie pură și simplă
c. sa imbrace forma unui inscris autentic
d. să fie făcută oricând

20. Modificarile sau completarile aduse ofertei si comunicate de destinatarul ofertei ofertantului constituie:
a. respingerea ofertei
b. acceptarea tacită a ofertei
c. lansarea unei contraoferte
d. acceptarea expresa a ofertei

21. Pana cand oferta este acceptata, contractul este:

a. anulat
b. caduc
c. suspendat
d. inexistent

22. Fac exceptie de la regula conform careia contractul se incheie cand acceptarea se intalneste cu oferta:
a. contractele solemne
b. contractele unilaterale
c. contractele cu titlu oneros
d. contractele cu executare imediata
23. Contractele solemne se incheie în mod valabil:
a. la momentul lansării ofertei de către ofertant
b. la momentul îndeplinirii condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru validitatea lor
c. la momentul acceptarii ofertei de catre destinatar
d. la momentul realizării acordului de voință

24. In cazul contractelor incheiate prin corespondenta, acestea se considera incheiate la momentul la care:
a. destinatarul acceptă oferta, chiar dacă acceptarea nu a fost expediată ofertantului
b. destinatarul comunică expeditorului acceptarea ofertei prin modalitatea aleasă de el
c. acceptarea ofertei ajunge la ofertant, chiar dacă acesta nu află de ea din motive neimputabile
d. oferta se intalneste cu acceptarea acesteia

25. Este determinata de momentul la care se considera incheiat contractul:

a. intinderea efectelor contractului fată de terti
b. natura juridică a contractului
c. valoarea patrimonială a contractului
d. legea aplicabilă contractului

26. Contractele incheiate prin corespondenta se considera incheiate:

a. în locul în care ofertantul a primit acceptarea ofertei
b. in locul in care destinatarul a primit oferta
c. în locul în care a fost emisă oferta
d. în locul în care domiciliază ofertantul.

Capitolul 3 sectiunea 3

1. Pentru incheierea valabila a unui act juridic trebuie respectate:

c. conditii de forma;

2. Este conditie de fond pentru validitatea unui act juridic

d. cauza sau scopul incheierii actului juridic;
3. Capacitatea de a contracta este:
a. capacitatea de exercitiu deplina a subiectului de drept

4. In cazul nerespectarii unei incapacitati de a incheia un contract, sanctiunea consta in:

b. nulitatea contractului;

5. Consimtamantul, ca o conditie de validare a actului juridic, reprezinta:

c. exteriorizarea intentiei ferme de a incheia actul juridic;

6. Pentru a fi valabil exprimat, consimtamantul trebuie:

d. Sa nu fie afectat de vicii de consimtamant

7. Comportamentul din care rezulta clar intentia de a incheia un act juridic reprezinta:
a. Consimtamantul tacit.

8. Lipsa discernamantului la incheierea unui act juridic are ca efect juridic:

b. Nulitatea relativa a actului juridic;
c.
9. Consimtamantul la incheierea unui act juridic, exprimat sub conditie pur protestativa:
d. Nu este valabil, nefiind exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;
e.
10. Viciile de consimtamant reprezinta:
f. Imprejurari determinate pentru incheierea actului juridic care afecteaza caracterul
constient si liber al consimtamantului;

11. Viciul de consimtamant al erorii este:

a. Falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic;

12. Nu este esentiala eroarea, ca viciul de consimtamant, daca priveste:

b. Solvabilitatea contractului;

13. Eroare esentiala, ca viciu de consimtamant, are drept consecinta:

c. Anularea contractului;

14. In cazul unui contract afectat de viciul de consimtamant al erorii care poarta asupra unor
elemente esentiale, alternativa anularii sale este:
d. Adaptarea contractului;

15.Contractul viciat de o eroare esentiala poate fi adaptat prin:

 a. Inlaturarea clauzei cu privire la care partea s a aflat in eroare;

16. Consimtamantul este afectat de dol ca viciu de consimtamant daca:

b. O parte a fost pacalita de catre cealalta parte, pentru a o determina sa incheie
contractul;

17. Introducerea voita in eroare a unei persoane printr-o omisiune poarta denumirea de:
c. Dol prin reticenta;

18. Pentru ca o situatie, pacaleala, sa fie calificata dol, viciu de consimtamant, aceasta
trebuie sa provina:
d. De la cealalta parte sau presupusul acesteia;

19. Sanctiunea civila in cazul vicierii consimtamantului prin dol este;

a. Nulitatea relativa a contractului;

20. Reprezinta violenta viciu de consimtamant:

b. Amenintarea, fara temei de drept, a unei persoane pentru a o determina sa incheie un
contract;

21. Sanctiunea civica in cazul existentei violentei ca viciu de consimtamant:

c. Nulitatea relativa a contractului;

22. Leziunea constituie viciu de consimtamant si atrage sanctiunea anularii actului juridic
atunci cand este:
d. Niciun raspuns corect;

23. Cand o parte contractanta, profitand de lipsa de experienta si de starea de nevoie a

celeilalte parti, prevede in beneficiul sau o prestatie de o valoare vadit mai mare ca
valoarea propriei prestatii, consimtamantul este afectat de viciul:
a. Leziunii;

24. Constituie obiect al contractului:

b. Operatiunea juridica rezultata din totalitatea drepturilor si obligatiilor contractuale;

25. Pentru a produce efecte juridice, obiectul contractului trebuie sa fie:

c. Posibil;

26. Daca obiectul unui contract nu este determinat sau determinabil, sanctiunea care
intervine este:
 d. Nulitatea absoluta a contractului;

27. Cand obiectul contractului este reprezentat de bunuri de gen, obiectul:

a. Este determinat cand se precizeaza cantitatea de bunuri sau criteriile de determinare a
ei

28. Vanzarea unui teren aflat in proprietatea publica a statului este nula deoarece obiectul:
b. Nu se afla in circuitul civil

29. Instrainarea unui teren ipotecat fara acordul prealabil al creditorului ipotecar este nula
deoarece obiectul:
c. Nu este indeplinita formalitatea ceruta de lege;

30. Cauza contractului este:

d. Scopul urmarit de parti la incheierea contractului

31. Pentru a produce efecte juridice, cauza actului juridic trebuie:

a. Sa fie licita si moarala;

32. Lipsa cauzei actului juridic atrage sanctiunea:

b. Nulitatii relative a contractului

33. Actul juridic avand ca scop eludarea normelor imperative este lovit de nulitatea absoluta
pentru:
c. Caracterul ilicit al cauzei actului juridic;

34.Forma pe care trebuie sa o imbrace manifestarea sau acordul de vointa este reglementata
de:
d. Principiul consensualismului;

35. Exceptiile de la principiul consensualismului sunt:

a. Stabilite expres de lege;

36. Forma ad validitatem ceruta de lege priveste:

b. Numai clauzele privind natura actului juridic incheiat;
CAPITOLUL 3, SECTIUNEA 4
Nulitatea contractului

454. Nulitatea contractului are ca efect juridic:

c) lipsa efectelor care contravin normelor juridice stabilite pentru incheierea valabila a contractului

455. Nulitatea si rezolutiunea se deosebesc deoarece:

d) nulitatea este o sanctiune aplicabila tuturor contractelor, iar rezolutiunea se aplica doar contractelor
sinalagmatice cu executare imediata.

456. Nulitatea si caducitatea se deosebesc deoarece:

a) caducitatea intervine indepenndent de culpa partilor, iar nulitatea se bazeaza pe dovedirea vinovatiei
acestora.

457. Intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa exista deosebiri privind:

b) interesul protejat

458. Nerespectarea normelor care ocrotesc un interes general, public, la incheierea contractului atrage:
c) nulitatea absoluta

459. In sistemul roman de drept, clauzele nule trebuie inlocuite cu:

d) dispozitiile legale corespunzatoare.

460. Atrage sanctiunea nulitatii absolute a contractului:

a) lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice

461. Atrage sanctiunea nulitatii absolute a contractului:

b) nerespectarea formei cerute ad validitatem

462. Atrage sanctiunea nulitatii relative a contractului:

c) lipsa discernamantului partii la incheierea contractului

463. Atrage sanctiunea nulitatii relative a contractului:

d) consintamantul viciat prin dol

464. Nulitatea relativa poate fi invocata de:

a) partea al carei interes a fost incalcat, exclusiv

465. Nulitatea relativa este:

b) prescriptibila, pe cale de actiune

466. Confirmarea contractului lovit de nulitate relaltiva presupune:

c) validarea contractului confrimat cu efect retroactiv

467. Nulitaea absoluta a contractului poate fi invocata:

d) de oricine are interes, inclusiv instanta judecatoreasca sau Ministerul Public

468. Nulitatea absoluta este:

a) imprescriptibila pe cale de actiune si pe cale de exceptie.

469. Actul juridic lovit de nulitate absoluta:

b) nu poate fi acoperit prin confirmare, interesul protejat fiind public, general

470. Acordul de vointa nul ca contract de vanzare este valid ca promisiune de vanzare, datorita:
c) aplicarii principiului conversiunii actului juridic

471. Pentru a se putea realiza conversiunea contractului nul trebuie:

d) conditiile de validitate ale contractului ce urmeaza a fi solicitat valabil sa se regaseasca chiar in
contractul nul.
472. Daca pana la declararea nulitatii contractului acesta a fost executat deja, consecinta este:
a) desfiintarea contractului cu efect retroactiv, repunerea partilor in situatia anterioara si restituirea
prestatiilor.

473. Cand bunul dobandit printr-un contract declarat nul a pierit total si nefortuit:
b) debitorul de buna-credinta este obligat sa plateasca contravaloarea bunului, apreciata la momentul
primirii sale sau la cel al pieirii bunului, in functie de cea mai mica dintre valori.

474. In urma desfiintarii unui contract declarat nul, contractul subsecvent cu executare succesiva:
c) se va desfiinta doar pentru viitor.

Sectiunea 5
Efectele contractului

475. Conform principiul pacta sunt servanda:

d.contractul valabil incheiat este obligatoriu pentru parti, precum legea.

476. Constituie exceptie de la aplicarea principiului fortei juridice obligatorii a contractului:

a. Incetarea contractului urmare a pieirii totale sau partiale a bunului;

477. Conform art. 1.271 C. civ., teoria impreviziunii vizeaza:

b. contractile care se executa in timp, putandu-se modifica circumstantele in care s-a incheiat contractual

478. Imprejurarea care duce la aplicarea teoriei impreviziunii trebuie sa aiba loc:

c. Dupa incheierea contractululi, fiind imposibil de anticipat la acel moment;

479. Daca renegocierea contractului esueaza, creditorul poate cere, in mod unilateral, conform teoriei impreviziunii:

d. adaptarea contractului
480. Poate fi denuntat unilateral contractual cu executare imediata:

a. pana la inceperea executarii contractului;

481. Poate fi denuntat unilateral contractual cu executare succesiva:

b. si dupa inceperea executarii contractului, dar cu efect numai pentru viitor

482.Refuzul unei parti dintr-un contract sinalagmatic de executare a obligatiei care-I revine pentru neexecutarea de
catre cealalta parte a propriei obligatii reprezinta:

c. exceptia de neexecutare a contractului

483. Aptitudinea creditorului de a solicita desfiintarea contractului pentru neexecutarea obligatiilor esentiale de catre
cealalta parte reprezinta:

d. rezolutiunea contractului.

484. Dobanditorul unei universitati de bunuri are, fata de contractual incheiat de autorul sau, in legatura cu acele
bunuri, caliatatea de:

a. avand-cauza, successor universal

485.Creditorul care are propria creanta garantata cu intreg patrimonial debitorului sau este:

b. creditor chirografar

486. Este o exceptie aparenta de la principiul relativitaiii efectelor contractului:

c.promisiunea faptei altuia

487. Dispozitia dintr-un contract prin care o persoana stabileste cu o alta persoana ca aceasta din urma indeplineasca
o prestatie in favoarea unui tert, care nu a participat la conversatia celor doi, este:

d. stipulatia pentru altul

488. Constituie o aplicatie a stipulatiei pentru altul:

a. contractual de asigurare, cand asiguratul solicita asiguratorului sa plateasca indemnizatia unui tert.

489. Situatia juridical a tertilor fata de incheierea unui contract este guvernata de:
b.principiul opozabilitatii;

490. Actiunea prin care un creditor solicita ca un contract, intentionat incheiat de debitor in dauna creantei sale, sa ii
fie inopozabil poarta denumirea de:

c. actiune pauliana;

491. Incheierea unui act juridic public, dar neadevarat, ale carui efecte sunt modificate sau inlatuarate de un alt act
juridic, secret, dar adevarat, poarta denumirea de:

d.simulatie

492. Simulatia este o operatiune juridical avand in cuprinsul sau:

a. trei acte juridice;

493 Actul juridic nereal, mincinos, in cadrul simulatiei apartine:

b. actului public

494.In cadrul simulatiei, contractual secret:

c.produce efecte intre parti si succesorii lor unversali;

Sectiunea 6
Incetarea contractului

495. Contractul inceteaza, in mod natural, in urma:

a. rezolutiunii contractului

b. executarii silite a contractului

c. pronuntarii nulitatii contractului

d. executarii voluntare a contractului

496. Denuntarea unilaterala este o cauza de incetare a contractului:

a. ca efect al vointei partilor

b. judiciara

c. care priveste validitatea contractului

d. in urma aparitiei unor imprejurari exterioare partilor

497. Rezolitionarea contractului vizeaza:

a. contractele cu titlu oneros

b. contractele cu executare dintr-o data

c. contractele cu executare succesiva

d. contractele unilaterale

498. Rezilierea contractului vizeaza:

a. contractele cu titlu generos

b. contractele cu titlu gratuit

c. contractele cu executare succesiva

d. contractele cu executare dintr-o data

499. Reprezinta cauza justificata de neexecutare a obligatiilor contractuale:

a. refuzul explicit al debitorului de executare a obligatiilor

b. imposibilitatea economica de executare

c. schimbarea conditiilor generale socioeconomice:

d. imposibilitatea fortuita de executare

500. Imposibilitatea fortuita de executare a unei obligatii contractuale:

a. trebuie dovedita de catre debitor

b. trebuie dovedita de catre creditor

c. este prezumata in mod relativ de lege

d. este prezumata in mod absolut de lege

501. Pactul comisoriu reprezinta:

a. declaratia unilaterala de rezolutiune

b. rezolutiunea conventionala

c. tranzactia prin care se stinge un litigiu in instanta

d. executarea benevola a contractului

502. Pactul comisoriu produce efecte:

a. daca este incheiat in forma autentica

b. daca prevede, expres, cuantumul despagubirilor ce se cuvin creditorului in caz de neexecutare culpabila a obligatiilor
contractuale

c. in favoarea creditorului sau debitorului, in functie de vointa partilor, daca sunt precizate expres obligatiile a caror
neexecutare atrage incetarea contractului

d. niciun raspuns corect

503. Contractul care a incetat prin rezolutiune:

a. este considerat nul

b. este desfiintat pentru viitor

c. este inopozabil tertilor

d. este considerat ca nu a fost incheiat niciodata

504. Rezolutiunea produce efecte juridice asupra:

a. clauzelor referitoare la obligatiile contractuale principale

b. clauzelor referitoare la scadenta obligatiilor

c. clauzelor de alegere a unei jurisdictii

d. clauzelor ce privesc obligatiile conditionale

505. Imposibilitatea fortuita de executare unui contract:

a. este cauza de invaliditate a contractului

b. este cauza generala de incetare a unui contract

c. este cauza de nulitate absoluta a contractului

d. este cauza de anulare a contractului

506. Imposibilitatea fortuita de executare il libereaza pe debitor de executarea obligatiei contractuale, daca
evenimentul care a cauzat imposibilitatea a avut loc:

a. anterior incheierii contractului

b. concomitent cu incheierea contractului

c. ulterior incheierii contractului

d. dupa punerea in intarziere a debitorului

507. Imprejurarea externa imprevizibila si absolut invincibila care afecteaza executarea obligatiilor contractuale
poarta denumirea de:

a. stare de necesitate

b. caz fortuit

c. exceptie de neexecutare

d. forta majora

508. Imprejurarea neprevazuta si invincibila pentru un debitor care il impiedica sa-si execute obligatia este:

a. cazul fortuit

b. forta majora

c. starea de necesitate

d. impreviziunea

509. Nu se aplica imposibilitatea fortuita de executare:

a. obligatiei de a da bunuri individual determinate

b. obligatiei de a da bunuri determinate generic

c. obligatiei de a da bunuri nefungibile

d. obligatiei de a face

510. Daca imposibilitatea de executare este totala si priveste executarea unei obligatii importante, contractul:

a. isi produce efectele pana la incetarea situatiei care a generat imposibilitatea de exeutare

b. se desfiinteaza de plin drept, in urma formularii unei notificari

c. se desfiinteaza de plin drept, fara a necesita vreo notificare prealabila

d. se desfiinteaza dupa implinirea termenului de gratie oferit, printr-o notificare, debitorului

511. In situatia imposibilitatii temporare sau relative de executare a contractului, dreptul de optiune intre efectul
extinctiv si cel suspensiv al imposibilitatii ii revine:

a. instantei de judecata

b. mediatorului

c. debitorului

d. creditorului

512. Suporta riscul contractului:

a. debitorul obligatiei imposibil de executat

b. creditorul obligatiei imposibil de executat

c. debitorul obligatiei care poate fi executata

d. ambele parti ale contracului, in mod egal

513. Pana la predarea bunului, in cazul contractelor translative de proprietate, daca bunul piere fortuit inainte de
predare riscul apartine:

a. vanzatorului, indiferent de situatie

b. cumparatorului

c. ambelor parti, in mod egal

d. vanzatorului, cu exceptia situatiei cand l-a pus in intarziere pe cumparator privid preluarea bunului, situatie in care cel
din urma preia riscul

Contractul.
Secțiunea 7
(Răspunderea contractuală)

514. Îndatorirea debitorului de a repara patrimonial prejudiciul cauzat creditorului, urmare a neexecutării sau
executării necorespunzătoare, reprezintă:

c. răspundere contractuală

515. Prin angajarea răspunderii contractuale se urmărește:

d. repararea materială a prejudiciului cauzat prin neexecutarea contractului

516. Pentru angajarea răspunderii contractuale, condiția obiectivă este:

a. raportul de cauzalitate intre fapta ilicită și prejudiciu;

517. Pentru angajarea răspunderii contractuale, prejudiciul trebuie să fie:

b. cert;

518. Legătura de cauzalitate dintre prejudiciu și neexecutarea obligației contractuale:

c. se prezumă, relativ, de norma juridică;

519. Se angajează răspunderea debitorului contractual:

d. în orice situație, indiferent de forma vinovăției sale.

520. Se angajează răspunderea și pentru culpa contractuală cea mai ușoară, în cazul:

a. profesioniștilor;

521. Culpa debitorului pentru neexecutarea unei obligații contractuale:

b. este prezumată relativ, prin simplul fapt al neexecutării;

522. Posibilitatea de a opta pentru plata daunelor-interese, ca alternativă la executarea silită în natură:

c. este un drept discreționar al creditorului;

523. Pentru acordarea daunelor-interese trebuie indeplinite toate condițiile:

d. răspunderii contractuale.

524. Despăgubirile în bani echivalente cu cuantificarea prejudiciului cauzat creditorului prin întarzierea
executării obligației asumate prin contract sunt:

a. daune moratorii;

525. Debitorul contractual datorează despăgubiri pentru:

b. prejudiciul pe care l-a suferit creditorul;

526. Daunele moratorii privind neexecutarea obligației de plată a unei sume de bani încep să curgă:

c. de la data scadenței;

527. Clauza prin care părțile contractante stabilesc obligația debitorului de a executa o anumită prestație în
cazul neexecutării obligației principale reprezintă:

d. clauza penală.

528. Clauza penală compensatorie presupune:

a. executarea necorespunzătoare sau neexecutarea obligațiilor contractuale;

529. Clauza penală devine exigibilă:

b. când sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale;

530. Clauza penală se poate cumula cu:

c. executarea în natură a contractului, dacă a fost stipulată pentru executarea necorespunzătoare sau cu întârziere
a contractului;