Definiție – când se cere recunoașterea unui raport juridic născut, modificat sau stins sub incidența unui

sistem de drept.

Art. 2567- Recunoașterea drepturilor câștigate

Art. 2567: Recunoaşterea drepturilor câştigate

Drepturile câştigate în ţară străină sunt respectate în România, cu excepţia cazului în care sunt
contrare ordinii publice în dreptul internaţional privat român.

Conflictul de legi în spațiu se naște odată cu întrebarea clasică ce lege va guverna nașterea, stingerea sau
modificarea unui raport juridic în timp ce conflictul de legi în timp și în spațiu are ca întrebare de bază
aceea de a ști dacă efectele născute sub incidența unei legi vor fi recunoscute pe teritoriul unui stat.

Ex. cetățean englez dorește să se căsătorească cu un cetățean român în România – conflict de lege în
spațiu dar dacă cetățeanul român căsătorise deja cu un cetățean străin iar soția, cetățean român, vine în
România și cere presnsie de întreținere de la soț (recunoașterea efectelor) – conflict de legi în timp și în
spațiu.

2 forme

Raportul juridic se naște în sistemul de drept intern al unui stat străin, apoi este
invocat în România.
Raportul juridic are un element de extraneitate 1.Raportul juridic are un element de extraneitate
chiar din momentul nașterii sale, chiar din momentul nașterii sale,
iar ulterior efectele sale sunt invocate în România. iar ulterior efectele sale sunt invocate în România.
2. chiar din momentul nasterii raportlului juridic
respectiv exista un element ce făcea legătură cu
dreptul român.

Condițiile recunoașterii în România a drepturilor câștigate

În primul rând, dreptul trebuie să fie legal născut în străinătate, în sensul că trebuie să fi respectat în
totalitate dispozițiile legii străine care îi era aplicabilă. Per a contrario, un drept ce nu este valabil în ţara
unde s-a născut, nu va putea fi recunoscut nici în România.
1. un drept valabil născut în străinătate va produce, în principiu, în România toate efectele pe care legea
străină i le recunoaște. De exemplu, unei societăţi constituite pe teritoriul unui stat străin, cu
respectarea legislaţiei competente, i se vor recunoaşte pe teritoriul României, toate calităţile şi
atributele consacrate de legislaţia statului sub incidenţa căreia s-a născut;
2. un drept dobândit în străinătate nu poate produce în România mai multe efecte decât în țara de
origine. De exemplu, reprezentanța unei firme străine în România nu va putea să săvârșească mai multe
acte juridice decât cele pe care societatea mamă le poate face în țara de sediu chiar dacă legislaţia
românească ar conferi, de principiu, unei reprezentanţe mai multe aptitudini.

În al doilea rând, drepturile dobândite în străinătate să nu fie contrare ordinii publice.

Dacă un drept dobândit în străinătate este contrar ordinii publice de drept internațional privat, efectele
vor fi împiedicate a se produce pe teritoriul României.
Aceasta a doua condiţie reiese cu claritate din teza a doua a articolului 2567 C. Civ. Legea română este şi
mai drastică atunci când raportul juridic născut în străinătate a avut încă din momentul naşterii sale o
legătură cu dreptul român. Drepturile dobândite în străinătate nu vor fi recunoscute în România dacă
privesc starea civilă şi capacitatea unui cetăţean român căruia i s-a aplicat altă lege decât cea română,
iar drepturile diferă de cele care s-ar fi acordat conform legii române.
Cu alte cuvinte, dacă dreptul s-a născut sub incidenţa unei legi străine care nu a aplicat dreptul român
în ceea ce priveşte starea şi capacitatea persoanei fizice, acel drept nu va fi recunoscut în România.
Totuşi, drepturile dobândite sub incidenţa unei legi străine vor fi recunoscute dacă nu
diferă de ceea ce însăşi legea română ar fi acordat.
- se înlătură doar efectele care contravin ordinii publice

Conflictul mobil
- apare ca urmare a deplasării punctului de legătură – raportul juridic la care norma conflictuală
respectivă se aplică este supus succesiv la două sisteme de drept diferite.
De exemplu, doi cetățeni străini (soțul francez, soția suedeză) se căsătoresc în Germania în 2005, trăiesc
în acea țară până în 2008, când vin în România, dobândind cetățenia română. Efectele căsătoriei, de
după schimbarea punctului de legătură, vor fi guvernate de legea germană sau de legea română?

Comparație între conflictul mobil și conflictul de legi în timp și în spațiu

Asemănări: ambele presupun coexistența în spațiu a două sisteme de drept și incidența succesivă în
timp a acestora cu privire la același raport juridic.
Deosebiri: în cazul conflictului de legi în timp și spatiu nu există o schimbare a punctului de legătură și
nici a legii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute efectele unui raport juridic născut într-o țară
străină. La conflictul mobil are loc o deplasare a punctului de legătură, ceea ce indică o schimbare a legii
aplicabile raportului juridic.

Conflictul mobil și conflictul în timp al legilor interne ale unui stat

Asemănări: În ambele situații cu privire la un anumit raport juridic se aplică succesiv două legi.
Deosebiri: conflictul de legi din dreptul intern apare atunci când o lege internă dispare, iar aceasta este
înlocuită cu altă lege internă. La conflictul mobil se schimbă sistemul de drept, cele două sisteme de
drept continuând să existe.

Domeniile în care poate apărea conflictul mobil de legi

- unde norma conflictuală are punct de legătură mobil: cetățenie, domiciliu, sediul PJ, locul situării
bunului mobil
- nu poate părea referitor la regimul juridic al imobilelor și delictelor

Soluționarea conflictului mobil de legi

- de la caz la caz: legea veche ultraactivează sau legea nouă retroactivează, legea nouă se aplică până
la momentul schimbării punctului de legătură, se aplică legea mai favorabilă
Legea veche ultraactivează 2596
Art. 2596: Schimbarea reşedinţei obişnuite sau a cetăţeniei
(1)Legea reşedinţei obişnuite comune sau legea cetăţeniei comune a
soţilor continuă să reglementeze efectele căsătoriei în cazul în care
unul dintre ei îşi schimbă, după caz, reşedinţa obişnuită sau
cetăţenia.
(2)Dacă ambii soţi îşi schimbă reşedinţa obişnuită sau, după caz,
cetăţenia, legea comună a noii reşedinţe obişnuite sau a noii
cetăţenii se aplică regimului matrimonial numai pentru viitor, dacă
soţii nu au convenit altfel, şi, în niciun caz, nu poate prejudicia
drepturile terţilor.
(3)Cu toate acestea, dacă soţii au ales legea aplicabilă regimului
matrimonial, ea rămâne aceeaşi, chiar dacă soţii îşi schimbă
reşedinţa obişnuită sau cetăţenia.

În materia stabilirii filiației copilului din căsătorie

Art. 2603: Legea aplicabilă
(1)Filiaţia copilului din căsătorie se stabileşte potrivit legii care, la
data când s-a născut, cârmuieşte efectele generale ale căsătoriei
părinţilor săi.
(2)Dacă, înainte de naşterea copilului, căsătoria părinţilor a încetat
sau a fost desfăcută, se aplică legea care, la data încetării sau
desfacerii, îi cârmuia efectele.
(3)Legea arătată se aplică, de asemenea, tăgăduirii paternităţii
copilului născut din căsătorie, precum şi dobândirii numelui de
către copil.

Filiaţia copilului din afara căsătoriei

Art. 2605: Legea aplicabilă
(1)Filiaţia copilului din afara căsătoriei se stabileşte potrivit legii
naţionale a copilului de la data naşterii.
Legea nouă retroactivează moștenirea – legea ultimului domiciliu al defunctului

În majoritatea cazurilor, soluţia este cea similară rezolvării conflictului de legi în timp al normelor interne
ale unui stat, în sensul că până la schimbarea punctului de legătură, raportul este guvernat de legea
veche, legea nouă urmând a reglementa respectivul raport din momentul schimbării punctului de
legătură.
De exemplu, în materia uzucapiunii, art. 2.616 C. civ. arată că uzucapiunea este cârmuită de legea
statului unde bunul se afla la începerea termenului de posesie, prevăzut în acest scop.
În cazul în care bunul a fost adus într-un alt stat (are loc schimbarea punctului de legătură), unde se
împlineşte durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere să se aplice legea acestui din urmă
stat, dacă sunt reunite, cu începere de la data deplasării bunului în acel stat, toate condiţiile cerute de
menţionata lege.
Legea mai favorabilă – filiația copilului din afara căsătoriei care are mai multe cetățenii, apartenența
persoanei la o altă lege națională nu aduce atingere majoratului dobândit potrivit legii care îi era
anterior aplicabilă.
Dacă apare o situaţie de conflict mobil pe care noul Cod civil nu o reglementează, se consideră că acel
conflict trebuie soluţionat prin aplicarea prin analogie a dispoziţiilor privind rezolvarea conflictului de
legi în timp din dreptul intern român: până la momentul schimbării punctului de legătură se va aplica
legea veche, iar după schimbare, legea nouă.