MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CATEDRA DREPT PROCESUAL

CRIMINALISTICA

Lucrare de laborator nr.2

„ FOTOGRAFIA ȘI AUDIO- VIDEOÎNREGISTRAREA

CRIMINALISTICĂ”

Conducător ştiinţific: GOLUBENCO Gheorghe , dr. în drept, profesor universitar

Autorul:

Chisinau, 2019
 CUPRINS

1. Metodele și procedeele de fotografiat în teren și în încăperi.................................................3

1.1. Metodele fotografiei de fixare...........................................................................................3

1.2. Procedeele de fotografiat..................................................................................................5

2. Fotoanexă cu poze....................................................................................................................6

2
 1. Metodele și procedeele de fotografiat în teren și în încăperi
Metodele fotografice prezintă ansamblu de reguli şi recomandări privind alegerea
mijloacelor fotografice şi a condiţiilor de fotografiere care asigură obţinerea pozelor ce satisfac
anumite scopuri. În funcţie de aceste scopuri se desting două varietăţi: fotografia de fixare
(fotografia operativă) şi fotografia de examinare (fotografia de expertiză).

Fotografia de fixare sunt fotografiile executate de organul de urmărire penală cu ocazia

cercetării locului faptei, percheziției și altor activități de urmărire penală prin care se fixează
acele urme vizibile cu ochiul neînarmat.

Fotografia de examinare se realizează în cadrul expertizelor și constatărilor tehnico-

științifice asupra urmelor și mijloacelor de probă care necesită o examinare specială în cazul
urmelor slabvizibile, invizibile.

Prin aceste fotografii se fixează locul faptei și împrejurimile, precum și probele materiale
existante în perimetrul său. Ele constituie o parte integrantă din procesul- verbal bucurînduse de
aceeași valoare probatorie.

Procedeele de fotografiere cuprind ansambluri de reguli privind alegerea corectă a

poziţiei, direcţiei şi distanţei de fotografiat. În acest sens se cunosc următoarele procedee:
fotografia de orientare, de schiţă, a obiectelor principale (de nod) şi fotografia de detaliu, care se
aplică la realizarea diverselor acţiuni de urmărire penală.

1.1. Metodele fotografiei de fixare

Ca metode a acestui tip de fotografii avem: fotografia panoramică, măsurătoare fotografică,
de reproducere, fotografia semnalmentelor, stereofotografia, macrofotografia

Fotografia panoramică constă în fixarea consecutivă a obiectului sau locului de o întindere

mare în plan orizontal sau vertical, pozele obţinute fiind montate într-o singuă imagine de
ansamblu care este şi panorama fotografică a obiectului.

Fotografia panoramică este de doua tipuri: Circulară și Liniară

Fotografia panoramică circulară se face în cazul cînd locul faptei este atît de întins încît nu
poate fi cuprins într-o singură imagine. În asemenea situație după ce s-a luat poziția cea mai
bună, aparatul fotografic se așează pe un stativ cu cap mobil, pentru a putea fi rotit pe un arc de
cerc de 180 de grade. Apoi, locul faptei se fotografiază pe segmente. Trebuie ca în cămpul delui
de-al doilea segment să fie cuprinsă p fășie din primul, în al treilea o fășie din al doilea și așa mai
departe. Fotografiile astfel create se pot tăia pe margini după anumite puncte de reper și apoi
lipite în ordinea în care au fost executate.

Fotografia panoramică liniară se recomandă cînd obiectul de fotografiat ar fi un imobil de

dimensiuni mari, situat pe o stradă îngustă ce nu permite fotografierea de la o distanță mare.
Aparatul se fixează pe trepied, la aceeași distanță de sol și se mișcă paralel cu obiectul de
fotografiat din mai multe poziții suficiente pentru a cuprinde toată imaginea.

Măsurătorile fotografice sunt de doua tipuri: cu rigla gradată și cu banda gradată.

Măsurătoarea fotografică cu rigla gradată

3
 Obiectele sunt fixate astfel încît după fotografie să li se poată stabili dimensiunile în
lungime și lățime. Aceasta constă în așezarea alături de obiectul fotografiat, paralel, a unei rigle
gradate în centimetri care este fotografiată împreună cu obiectul respectiv. La executarea acesteia
trebuie să se respecte următoarele condiții: obiectivul aparatului de fotografiat trebuie să cadă
perpendicular pe mijlocul suprafeței obiectului de fotografiat; a doua condiție ca rigla gradată să
se găsească în același plan cu obiectul respectiv.

Măsurătoare fotografică cu banda gradată

Se aplică la fotografia de schiță și mai rar la cea a obiectelor principale, cînd trebuie
fixată distanța dintre obiectele găsite și perimetrul locului faptei, dimensunea și poziția pe care o
au unele față de altele. La baza acestei metode de fotografiat stă regula: dacă este cunoascută
distanța dintre obiectul de fotografiat și obiectivul aparatului fotografic se poate afla și scara
imaginii acelui obiect, distanța dintre diferitele obiecte de la locul faptei, mărimea reală a
obiectelor respective. În calitate de bandă gradată se folosesc materiale plastice sau pânze cu
elemente dimensionale în formă de pătrate colorate alternativ în alb şi negru, dimensiunea laturei
fiind strict determinată de distanţa focală a obiectivului aparatului (50mm sau dublul acesteia -
100 mm).

Stereofotografia

Se aplică la executarea fotografiei schiță dacă se dispune de aparate special construite în

acest scop. Prin ele se obțin imagini spațiale ale obiectelor, dimensiunile lor și distanța dintre ele.
Aparatele fotografice stereo au două obiective și doua camere obscure, spre a reliza simultan
două fotografii din unghiuri diferite, ale aceluiași obiect ori ale aceluiași spațiu. Distanța dintre
cele două obiective este de 62mm, adică distanța medie dintre ochii omului, iar altele ating chiar
120cm.

Fotografia Semnalmentelor

Are ca scop înregistrarea persoanelor care au săvîrșit o faptă penală, urmărirea și

identificarea infractorilor, precum și identificarea cadavrelor necunoscute, prin fixarea
trăsăturilor exterioare. Dacă acesta este necunoscut se realizează fotografia anfas, profilul drept
şi stâng, pavilionul urechii şi semnele particulare de pe tot corpul lui. Două din fotografiile
signalitice ale persoanelor în viaţă se execută până la brâu la scara 1:7 (profilul drept şi din faţă).
A patra fotografie fixează ţinuta întregului corp a persoanei din poziţia anfas.
Fotografia de reproducere

Constituie un sistem de procedee ce permit obţinerea unor fotocopii de pe obiecte plane

(înscrisuri, schiţe, dactilograme, desene, fotografii, etc.). O astfel de fotografiere se realizează cu
respectarea regulilor fotografiei la scară, folosindu-se diverse instalaţii

Macrofotografia

metodă de fotografiere a obiectelor mărunte la mărimi naturale sau cu o mărire neînsemnată fără
a utiliza microscopul (urme digitale, tub-cartuşe, glonţi etc.)

4
 1.2. Procedeele de fotografiat

Procedeele de fotografiere sunt: de orientare, de schiță, a obiectelor principale, a detaliilor

Fotografia de orientare

Cuprinde tabloul general al locului faptei, cu toate împrejurimile sale, astfel încît după ea
săs se poată face cu ușurință orientarea în teren. Ea se face în faza statică a cercetării locului
faptei, cînd nu se mișcă nimic în perimetru acesteia.

Cînd locul faptei este în interiorul unui imobil, fotografia de orientare trebuie să cuprindă
întreaga clădire în care a fost comisă fapta, dacă-i posibil fațada ei, cu intrarea principală,
clădorole din imediata apropiere, strada sau măcar o parte din aceasta, anumite obiecte fixe de pe
stradă, stîlpi telefonici.

Această fotografie se face de obicei în condiții obișnuite de timp, la lumina naturală a

zilei.

O astfel de fotografie se realizează prin panoramă liniară sau circulară, locul faptei
plasându-se în partea centrală a panoramei. În cadrul acestor fotografieri uneori se folosesc
obiective cu distanţe focale scurte, realizate din puncte îndepărtate de locul fotografiat, sau de la
înălţimi

Fotografia de schiță

Oglindește locul săvîrșirii faptei, cu toate particularitățile sale, fără împrejurimi, avînd în
prim plan obiectul asupra căruia s-a îndreptat nemijlocit acțiunea infractorului. Aceasta se
realizează la fel în faza statică,se realizează de la o distanţă mai mică comparativ cu fotografia de
orientare.

Fotografiile schițe pot fi unitare, cînd obiectivul aparatului fotografic cuprinde dintr-o
singură poziție întregul loc al faptei, realizînd o singură fotografie schiță, și fotografii schițe în
serie, cînd locul faptei este fixat prin mai multe fotografieri din poziții diferite. Cele în serie se
realizează cînd apartamentul unei locuințe sau cînd locul faptei are forma de L, U, T.

Fotografiile schiță pot fi: panoramice, pe sectoare, contrară și încrucișată

Panoramică- se realizează prin aplicarea metodei de realizare a fotografiei panoramice de

orientare. Pe sectoare- se împarte în prealabil întregul perimetru în zone, încît fiecare în parte să
poată fi fotografiată dintr-o singură poziție. Aceste fotografii nu pot fi unite una cu alta pentru a
obține o imagine unitară. Contrară- constă în fixarea locului faptei din doua poziții diametral
opuse. Încrucișată- constă din fixarea aceluiași loc din patru extremități ale sale, două cîte două
din extremități opuse.

Fotografia obiectelor principale

Ca obiecte principale de la locul faptei sunt considerate obiectele corpuri- delicte, cele
care au suferit modificări de poziție ori deteriorări în procesul săvîrșirii infracțiunii, precum și
toate urmele create cu această ocazie. Spre deosebire de fotografia schiță, această fotografie
5
cuprinde numai o parte din locul faptei. Fiecare obiect nu se fotografiază izolat, ci în corelație cu
obiectele și urmele din imediata lui apropiere, astfel încît după imagine să se poată stabili poziția
sa în raport cu celelalte obiecte. Scopul acestei fotografii este de a imprima aspectul general al
obiectelor principale, formele sale, poziția pe care o are la locul faptei, raportul în care se află cu
obiectele și urmele din jurul său.

Fotografia detaliilor

Se efectuează în scopul fixării unor detalii şi obiecte izolate (unealta infracţiunii, glonte,
tub-cartuş, urmă de încălţăminte etc.) ce necesită o examinare deosebită, realizându-se, după
regulile fotografiei la scară. Ea trebuie să redea detaliile urmelor și ale obiectelor fotografiate
fiecare separat. Obiectul de fotografiat se poate mișca și așeza într-o poziție cît mai bună pentru
fotografiere; obiectivul aparatului se fixează perpendicular pe suprafața obiectului și la o distanță
ce permite scoaterea în evidență a detaliilor vizibile cu ochiul liber.

2. Fotoanexă cu poze

Foto. Nr.1- Curtea USM. Săgeata roșie indică biserica din curtea USM „ Biserica Întîmpinarea
Domnului”. Poziţionată între străzile Mihail Kogălniceanu, str.Alexandr Puşkin, str.Alexei
Mateevici şi str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni.

6
Foto.nr. 2 – Curtea USM fotografiată în direcția nord. În imagine se obsrvă biserica „Biserica
Întîmpinarea Domnului”

Foto. Nr. 3 - Locul faptei pozat din față- stînga. Bancheta din curte.

7
Foto. Nr.4 – obiectele principale.

Obict nr.2- muc de țigară amplasat la distanța de 53 de cm de la bancă și 48cm de la pistol.

Obiect nr.8- Pistul de model TT (mulaj) amplasat la 49cm de la bancă și 48cm de la mucul de
țigară. Orientat cu țeava spre drum, poziționat pe stinga.

8
Foto. Nr.5 - Obiect nr.2-
muc de ţigară. Depistat la
locul săvîrşirii
faptei. Scara: 1:2.

Foto. Nr.6 - Pistol TT Mulaj. Depistat la locul săvîrşirii faptei. Scara 1: 3