Sunteți pe pagina 1din 8

1

Universitatea virtuală a statului Guanajuato

Modulul: Procesul Amparo I

Denumirea contestației: Provocarea 3 Controlul de


constituționalitate, legalitate și proces în amparo

Licenta: Drept

Consilier: Sophia Pérez Fuentes

miercuri din decembrie 2021

INDEX
2

No table of contents entries found.5.


Referințe……………………………………………………………………………………
7.

1. Introducere

Obiectivul acestei lucrări este de a obține cunoștințe despre terminologia de bază


și contextul procesului de amparo prin contextul istoric al apariției acestuia, precum
și în cadrul legal și de reglementare, vor fi abordate și sistemele de control de
constituționalitate și legalitate. precum și procesul de protecție directă și indirectă
în baza cadrului legal de reglementare.

Subiectele care vor fi abordate vor fi mijloacele de control constituțional stabilite


de Constituția Politică a Statelor Unite, baze stabilite de articolul 107 din
Constituția Politică a Statelor Unite Mexicane și care trebuie urmate cu privire la
controversele indicate în articolul 103 din aceeași ordine, cauzele de origine ale
celor două tipuri de proceduri de amparo, ale acțiunii de neconstituționalitate și ale
controversei constituționale, cu o diferență între diferitele controale de
constituționalitate, cu privire la originea acestora, protecția lipită, acțiunea de
amparo și care. cerinţele pe care trebuie să le conţină.

2. Dezvoltare
3

2.1 Mijloacele de control constituțional stabilite de Constituția Politică a


Statelor Unite

Mijloacele de control constituțional stabilite de CPEUM sunt importante, întrucât


mijloacele de control constituțional în statul mexican dezvoltă, printre alte aspecte,
entitățile legitimate să le promoveze, efectele sentințelor și organele competente
pentru prelucrarea acestora, mijloacele de control constituțional.se referă la
mecanismele juridice prin care este garantată păstrarea regularității constituționale,
se traduce pur și simplu în mijloacele de apărare a acesteia prin protejarea
normelor generale și a actelor de autoritate ca vârf al statului democratic. sistemul
juridic prevede șapte mijloace de control constituțional care se caracterizează în
funcție de autoritatea în fața căreia se prelucrează resursele pentru originea
exercitării acestora, subiecții legitimați să opereze mijloacele de control și efectele
acestora sunt clasificate după natura organului care le exercită în mijloace de
control de natură jurisdicțională și mijloace de natură nejurisdicțională controlul
constituțional care este contemplat în constituția noastră federală a căruia prevede
procesul de amparo controversele constituționale acțiunea de neconstituționalitate
puterea instanței supreme de justiție a națiunea, procesele jurisdicționale în
materie electorală, protecția drepturilor omului și punerea sub acuzare nu sunt
altceva decât un mijloc de apărare prevăzut de constituție care are scopul de a
răscumpăra nemulțumirile generale împotriva persoanelor care sunt comise în
detrimentul constituției sau al binelui cei guvernați. ( Ferrer, 2018) (Peter , 2003)

2.2 Că articolul 107 din CPEUM stabilește că acestea trebuie urmate cu


privire la litigiile indicate la articolul 103 din același sistem.

Controversele la care se referă articolul 103 din prezenta Constituție, cu excepția


celor în materie electorală, vor fi supuse procedurilor stabilite de legea de
reglementare, în conformitate cu următoarele baze: procesul de amparo va fi urmat
întotdeauna la cererea partea vătămată. , având un astfel de caracter care pretinde
a fi titularul unui drept sau al unui interes legitim individual sau colectiv, cu condiția
să pretindă că fapta reclamată încalcă drepturile recunoscute de prezenta
Constituție și, prin urmare, îi afectează sfera juridică. , fie direct, fie în virtutea
situației sale speciale față de ordinea juridică. (Gobierno de México, 2016)

Sentințele pronunțate în procesele de amparo se vor referi numai la reclamanții


care au solicitat-o, limitându-se la ocrotirea și ocrotirea acestora, după caz, în
cazul special asupra căruia se referă cererea, când organele Puterii Judiciare a
Federației. stabilirea jurisprudenței prin reiterare în care se determină
neconstituționalitatea unei norme generale, Curtea Supremă de Justiție a Națiunii
va sesiza autoritatea emitentă. Odată trecută perioada de 90 de zile calendaristice
fără a fi depășită problema de neconstituționalitate, Curtea Supremă de Justiție a
4

Națiunii va emite, cu condiția aprobării cu o majoritate de cel puțin opt voturi,


declarația generală de neconstituționalitate, în care domeniul de aplicare și
condițiile acestuia în termenii legii de reglementare. (Gobierno de México, 2016)

2.3 Temeiurile celor două tipuri de proceduri de amparo, acțiunea de


neconstituționalitate și controversa constituțională.

Neconstituționalitate Acțiuni precum Controversele constituționale sunt un


mijloc de control al regularității constituționale; De asemenea, ele sunt procesate în
fața Curții Supreme de Justiție a Națiunii pentru ca Plenul să soluționeze asupra
probabilei contradicții a unei norme generale sau a unui Tratat Internațional și
Constituția Politică a Statelor Unite Mexicane, spre deosebire de Controversele
Constituționale, fac aluzie la controlul abstract de constituționalitate, ceea ce
înseamnă că pentru promovarea acestora nu este necesar să existe o plângere
anume, acest mijloc se depune împotriva reglementărilor nou create iar termenul
de depunere a acestuia este de 30 de zile de la publicarea regulii generale sau a
Regulamentului Internațional. Tratat care este atacat, dacă ultima zi a termenului
nu este zi lucrătoare conform Legii organice a puterii judiciare a Federației, cererea
poate fi depusă în prima zi lucrătoare următoare, procedura de introducere a
acțiunilor de neconstituționalitate. este similar cu cel al Controverselor
constituționale, cu excepția faptului că acțiunile pot viza legi electorale. (Cajiga
Calderón, 2013)

Controversa constituțională este un mijloc de control al regularității


constituționale care este cunoscut ședinței plenare a curții supreme de justiție a
națiunii, are ca obiectiv soluționarea conflictelor de jurisdicție care apar între
puterile și organele federale și reprezintă primul mijloc de control constituțional.
înainte chiar de la procesul de amparo. (Cajiga Calderón, 2013)

2.4 Diferența dintre diferitele controale de constituționalitate, în ceea ce


privește originea acestora

Atunci când o autoritate îndeplinește un act sau emite o prevedere generală și,
prin urmare, exercită funcții care corespund unei alte puteri de guvernare, comite o
încălcare a sistemului de repartizare a puterilor prevăzut de constituția politică a
Statelor Unite Mexicane, care poate fi contestată. printr-o controversă
constituțională, în plus, prin controverse constituționale, Curtea Supremă de
Justiție a națiunii poate efectua examinarea tuturor tipurilor de încălcări
constituționale federale în virtutea diferitelor mijloace de control al regularității
constituționale menționate la ordinele Sistemele juridice federale și locale ,
municipale și federale, printre care se numără controversele constituționale, au ca
scop primordial întărirea federalismului și garantarea supremației Constituției în
virtutea căreia acțiunile autorităților trebuie să adere la ordinea constituțională
5

menționată. (Torres Cofiño , 2017)

De reținut că ramura judiciară a federației nu este împuternicită să le inițieze în


calitate de parte. De asemenea, nu este posibilă inițierea de controverse
constituționale împotriva ramurii judiciare a federației și a organelor care o
compun, întrucât la soluționarea problemelor supuse la jurisdicția lor aceștia Ei nu
exercită puteri obișnuite ale unei sfere de guvernare, ci mai degrabă puteri
extraordinare de control constituțional. (Torres Cofiño , 2017)

2.5 Protectie adeziva

Protecția adezivă se prezintă astfel ca un mijloc juridic extraordinar de apărare


care se acordă părții care a obținut ceea ce a solicitat în procesul inițial, dar
afectată de nereguli de formă care nu depășiseră rezultatul pronunțării, pentru a
îmbunătăți sau corecta argumentele. .sau raționament care întărește nu numai
considerentele care au beneficiat-o de sensul sentinței, ci și să exprime noi
nemulțumiri care tind să conteste considerentele care provoacă prejudiciu.
(Senado de la Republica , 2007)

2.6 Acțiunea de amparo și cerințele acesteia pe care trebuie să le conțină

Potrivit lui Burgoa, acţiunea de amparo este acel drept public subiectiv care
vizează revendicarea serviciului public jurisdicţional; adică acţiunile organelor
jurisdicţionale. Acțiunea respectivă aparține unei categorii de persoane în care
intervin anumite împrejurări sau modalități (2001, p. 320) Cerințele pe care trebuie
să le îndeplinească acțiunea de amparo sunt: 1.- Reclamant, 2.- autoritate
responsabilă, 3.- Actul revendicat, 4.-Autoritatea care va soluționa procesul
conform competenței sale, 5.-Precepte constituționale încălcate, 6.-Protecția
justiției federale. (Fuentes Valle, Octubre )

3. Capturi de ecran

3.1 Captură de ecran a feedback-ului făcut în Forum


6

4. Concluzie

Consider că în calitate de viitori avocați este de maximă importanță să cunoaștem


importanța controlului de constituționalitate, legalitate și a procesului de amparo în
statul mexican, putem menționa că protecția constituțională a procesului este un
mijloc judiciar de control al constituției. , obiectivul său principal este protejarea
celor guvernați de acte de autoritate sau de legi care le afectează protecția
personală, adică apărarea drepturilor fundamentale ale anumitor persoane de
încălcări ale puterii.

Litigiile constituționale sunt proceduri obișnuite de control.Legea constituțională


este propusă sub forma unui proces de către Curtea Supremă a țării, părțile, fie ca
7

actori, inculpați sau terți interesați, pot fi: federal, de stat, district federal sau
municipalitate. , agenție administrativă federală; Congresul Federal sau oricare
dintre camerele sale sau comitetele permanente, puterile de stat sau agențiile
guvernamentale ale districtului federal, care propun norme generale sau proiecte
de lege specifice care pot fi neconstituționale și necesită invaliditatea acestora,
susținând că astfel de norme sau comportamente nu sunt conforme cu prevederile
constituționale. .

5. Referințe

Ferrer, E. (5 de Febrero de 2018). Enciclopedia Jurídica Online. Obtenido de Tipos de Juicios de


Amparo: https://mexico.leyderecho.org/tipos-de-juicios-de-amparo/

Cajiga Calderón, J. (5 de Marzo de 2013). CÁMARA DE DIPUTADOS DEL H. CONGRESO DE LA


UNIÓN . Obtenido de “VENTAJAS Y DESVENTAJAS DE LOS INSTRUMENTO DE CONTROL
CONSTITUCIONAL” : file:///C:/Users/Hp/AppData/Local/Temp/CRV-VI-11-13.pdf

Carbonell, M. (18 de Agosto de 2020). 22 Casos Practicos sobre el Juicio de Amparo . Obtenido de
Centro de Estudios Juridicos Carbonell: https://miguelcarbonell.me/2020/08/18/22-casos-
practicos-sobre-el-juicio-de-amparo/

Fuentes Valle, L. M. (2021 de 4 de Octubre ). Unidad 2 La jurisprudencia, los sistemas de control


constitucional y la competencia para conocer del juicio de amparo. Obtenido de Lección 6.
Las herramientas de control constitucional:
https://avalicmod19c.uveg.edu.mx/course/view.php?id=240&mainsection=3&chall=7

Gobierno de México. (29 de Enero de 2016). CONSTITUCIÓN POLÍTICA DE LOS ESTADOS UNIDOS
MEXICANOS . Obtenido de Artiuclo 107 Capítulo IV Del Poder Judicial :
file:///C:/Users/Hp/AppData/Local/Temp/1_280521-1.pdf

Larrea Maccise, R. (16 de Julio de 2013). Nexos El juego de la Suprema Corte. Obtenido de ¿Qué es
una acción de inconstitucionalidad?: https://eljuegodelacorte.nexos.com.mx/que-es-una-
accion-de-inconstitucionalidad/

Peter , H. (2003). El estado constitucional . Mexico: Instituto de Investigaciones Jurídicas - UNAM .

Senado de la Republica . (18 de Octubre de 2007). COMISIÓN DE JUSTICIA COMISIÓN DE ESTUDIOS


LEGISLATIVOS, PRIMERA. Obtenido de Gaceta: LX/2PPO-138/14309:
https://www.senado.gob.mx/64/gaceta_del_senado/documento/14309

Silos Rodríguez, J. S. (13 de Febrero de 2019). Hechos y Derechos . Obtenido de Medios de control
constitucional: https://revistas.juridicas.unam.mx/index.php/hechos-y-derechos/article/
view/13194/14672

Torres Cofiño , M. (15 de Junio de 2017). Centro de Estudios Sociales y de Opinión Pública.
Obtenido de EL CONTROL DE CONSTITUCIONALIDAD:
file:///C:/Users/Hp/AppData/Local/Temp/CESOP-IL-72-14-Constitucionalidad-20170629.
(1).pdf
8

p. 8

S-ar putea să vă placă și