Sunteți pe pagina 1din 30

Universitatea Transilvania din Braov Facultatea de Drept

Tem referat-

OMORUL CALIFICAT

Disciplina-Drept penal romn. Partea special

Student-Furtun Maria-Mihaela Anul III Grupa a III-a ( 13283)

An universitar 2010-2011 Semestru I

Cuprins
Capitolul I Scurt istoric al infraciunii de omor calificat.Cadru juridic pag. 3 Capitolul II Infraciunea de omor calificat n actualul Cod Penal pag. 5 II.1.Noiune pag.6 II.2.Consideraii generale pag. 6 II.3. Analiza infraciunii de omor calificat din perspectiva actualului Cod Penal pag. 6 II.4. Infraciunea de omor calificat din perspectiva Noului Cod Penal pag. 9 Capitolul III Particulariti juridic-penale ale infraciunii de omor calificat pag.10 III.1. Condiii preexistente. Coninut juridic al infraciunii pag. 10 III.2. Continutul constitutiv n cazul infractiunii de omor calificat pag. 10 III.3. Existena mobilului i a scopului svririi infraciunii pag. 15

III.II Modaliti, forme i tratament sancionator ale infraciunii de omor calificat pag. 17 III.II.1. Modalitati pag. 17 II.1I.2. Forme pag.18 III.1I.4. Sanciune pag.19 Capitolul IV Aspecte controversate ale infraciunii de omor calificat(n raport cu alte infraciuni similare) pag. 19 IV.Omor calificat vs. omor deosebit de grav pag. 20 IV.1.Tentativa la omor calificat vs.vatamarea corporala grava pag. 21 Capitolul V Infraciunea de omor vis--vis de alte coduri penale internaionale pag.26 V.1. Codul Penal francez (2002) pag. 26 V.2. Codul Penal al Republicii Moldova (2002) pag. 28
2

Bibliografie pag. 30

Capitolul I

Scurt istoric al infraciunii de omor calificat.Cadru juridic


Ocrotirea persoanelor mpotriva actelor ndreptate contra vietii s-a impus ca o necesitate obiectiva nca din timpurile cele mai ndepartate. Cei care suprimau viata unui membru al grupului social erau alungati din comunitate si, atunci cnd acest lucru nu prezenta un pericol pentru trib, partile interesate aveau la ndemna posibilitatea razbunarii (initial, nelimitata). Faptuitorul alungat din cadrul tribului si lipsit de protectia grupului era practic, condamnat la disparitie. Treptat, un rol mai mare revine razbunarii limitate ( legea talionului), raul suferit de cel vinovat neputnd sa depaseasca raul pricinuit victimei. n Grecia antica omorul era pedepsit, fie ca era premeditat, fie ca era involuntar. Omorul premeditat se judeca n Aeropag, n complet alcatuit din mai multi arhonti alesi pe viata si prezidat de arhontele-rege. Oratorii erau obligati sa se rezume la expunerea faptelor si sa nu apeleze la pasiuni sau mila, iar sentintele cuprindeau, fie o solutie de condamnare la moarte, fie o solutie de achitare. n caz de paritate de voturi, presedintele adauga un vot n favoarea condamnatului. n Roma antica, exercitarea dreptului la viata si la moarte de catre un ascendent asupra descendentilor supusi autoritatii sale, nu constituia fapta de omucidere astfel ca, pna n epoca mparatului Constantin cel Mare era posibila uciderea fiului supus puterii parintesti de catre acela care era nvestit cu o asemenea autoritate. Era nsa aparat de pedeapsa cel care a ucis pe ruda adulterina. Cel mai vechi cuvnt roman care denumea omuciderea era parricidium si nsemna uciderea intentionata a unei persoane. Numai spre finele Republicii acest termen va denumi
3

exclusiv uciderea unei rude, crima pentru care s-a pastrat vechea pedeapsa pentru omucidere n general. Un aspect care ar putea fi interpretat ca referitor la premeditare, este evidentiat de cuvntul homicidus, care apare n latina clasica pe lnga notiunile sicarius (ucigas platit) si veneficius (otravitor). Legea lui Sylla asupra ucigasilor platiti si otravitorilor (lex Cornelia de sicariis et veneficiis) a ramas fundamentala n aceasta materie, n timp ce legea lui Pompei asupra uciderii unei rude, nu a facut dect sa modifice sanctiunile. n dreptul barbar, spre deosebire de dreptul roman, numai ncepnd cu sfrsitul Evului Mediu, pe lnga omorul simplu se pedepsea si omorul agravat, omorul prin mandat, omorul unei rude, omorul patronului, asasinatul (denumire ce era data initial omorului prin mandat, dar care a fost extinsa apoi si la omorul premeditat). n ceea ce priveste legiuirile romnesti, o deosebire ntre actul spontan de ucidere si actul premeditat s-a facut nca din primele astfel de reglementari, precum Cartea romneasca de nvatatura. Tot aici, paricidul se referea la uciderea parintilor, copiilor, fratilor, sotiei sau sotului si se pedepsea cu moartea, judecatorii hotarnd numai asupra modului n care se va executa pedeapsa. Anterioara Codului penal, Legiuirea Caragea a fost ultima legiuire feudala, ea cuprinznd dispozitii despre omorul cugetat. Legea penala romna n vigoare, dupa cum se stie, incrinimeaza faptele contra vietii ntro sectiune distincta, numita generic: omuciderea. Asa cum se observa, legiuitorul roman din 1969 a simplificat mult aceasta materie, sistematiznd mai bine diferitele ipoteze legislative ale omorului, pe lnga faptul ca a incriminat numai cele mai semnificative fapte care se savrsesc contra vietii. Aceasta a nsemnat un progres evident fata de legile penale romne anterioare. Astfel, Codul penal din 1865 incrimina ca fapte contra vietii:
4

- omorul simplu; - omorul comis cu precugetare sau gndire (asasinat); - parintuciderea; - pruncuciderea; - otravirea; - omorul fara voie. Tot astfel, Codul penal intrat n vigoare n 1936, cuprinde mai multe ipoteze de fapte contra vietii. Astfel, erau incriminate: - omorul simplu; - omorul n forme agravate; - pruncuciderea; - oferta de omor; - omorul din culpa; - omorul la rugamintea victimei; - determinarea la sinucidere; - omorul din mila pentru suferintele victimei; - sinuciderea prin tragere la sorti.

Capitolul II

Infraciunea de omor calificat n actualul Cod Penal


II.1. Noiune Omorul calificat este prevzut n actualul Cod Penal la articolul 175, potrivit cruia omorul calificat const n omorul svrit n vreuna din urmtoarele mprejurri:
5

a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra soului sau unei rude apropiate; d) profitnd de starea de neputin a victimei de a se apra; e) prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane; f) n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare ori de la executarea unei pedepse; h) pentru a nlesni sau ascunde svrirea altei infraciuni; i) n public. II.2. Consideraii generale Omorul calificat presupune realizarea coninutului omorului simplu n oricare dintre mprejurrile alternative enumerate n mod limitativ. Dac omorul se svrete n dou sau mai multe dintre aceste mprejurri, fiind vorba de modaliti alternative de realizare a omorului calificat, infraciunea nu si pierde caracterul unitar, ns de o asemenea mprejurare se va ine seama la indidualizarea judiciar a pedepsei. II.3. Analiza infraciunii de omor calificat din perspectiva actualului Cod Penal Pentru a analiza infraciunea de omor calificat, trebuie avute n vedere circumstanele care calific omorul. Vorbim de omor svrit cu premediatre atunci cand sunt ndeplinite cumulativ trei condiii: trecerea unui interval de timp din momentul lurii hotrrii de a svri omorul i pn n momentul svririi infraciunii. Durata acesatui interval de timp nu este fix i nici nu poate fi dinainte stabilit; efectuarea unor acte de pregtire material n vederea svririi faptei, constnd n luarea de msuri procurarea de intrumente sau mijloace; efectuarea unor acte de pregtire material n vederea svririi faptei, constnd n activitatea psihic a fptuiorului de
6

reflectare, de chibzuire asupra modului cum va svri infraciunea. Premeditarea este o circumstan personal care nu s ersfrge asupra celorlali participani. Totui, dac cel care a premeditat svrirea omorului a efectuat acte de pregtire mpreun cu alte persoane care au cunoscut scopul pregtirii, premeditarea devine o circumstan reali, ca atare, se rsfrnge asupra participanilor. n ceea ce privete omorul svrit din interes material , putem afirma c acest interes material poate consta n orice folos, avantaj sau beneficiu de natur patrimonial exprimat n bani, bunuri, avantaje materiale, recunoaterea unui drept, stingerea unei datorii, astfel nct putem conchide faptul cinteresul material este interesul pe care fptuitorul are convingerea c l va realiza pe o cale aparent legal, c acel avantaj i va reveni de drept. La omorul svrit asupra soului sau a unei rude apropiate se ia n considerare calitatea special a fptuitorului i a victimei, aceea de sosau de rud apropiat. Calitatea de so trebuie sexiste n momentul svririi faptei. Dac aceast calitate a ncetat ca urmare a desfacerii cstoriei prin divor, fapta constituie omor simplu. Rude apropiate sunt, porivit art. 149 Cod Penal, ascendenii i descedeni, fraii i surorile, copiii acestora, precum i persoanele devenite prin nfiere, potrivit legii, astfel de rude. Pentru svrirea agravantei ce prevede omorul svrit profitnd de starea de neputin a victimei de a se apra, trebuie ndeplinite cumulativ dou condiii: victima trebuie s se afle n stare de neputin de a se apra, iar fptuitorul trebuie s profite de starea victimei, svrind infraciunea mai usor. Svrete un omor calificat mama care i ucide copilul nounscut imediat dup natere, dac nu sunt ndeplinite condiiile pruncuciderii, deoarece copilul nou-nscut, prin natura situaiei lui, este n neputina de a se apra. n ceea ce prive te a doua condiie, este necesar ca fptuitorul s fi tiut n momentul svririi faptei, c cvictima se afl n starea de neputina de a se apra. Dac fptuitorul a fost n eroare n ceea ce prive te starea victimei, omorul svrit este simplu, i nu calificat. Omorul svrit prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane -agravanta se refer la mijloacele de svrire a omorului mijloace care, prin natura lor, fie datorit mprejurrilor n care sunt folosite n afara morii victimei, creeaz o stare de pericol pentru

viaa altor persoane. Este necesar ca fptuitorul s fi cunoscut faptul c mijloacele folosite pun n pericol viaa mai multor persoane. Privitor la omorul svrit n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei, agravanta se justific prin aceea c fapta nu ncalc dreptul peroanei la via, ci i atributul autoritii cu care sunt nvestite anumite persoane. Pentru aplicarea agravantei este suficient s se stabileasc o legtur ntre omorul svrit i ndatoririle de serviciu ale victimei. Comiterea omorului este motivatde un sentiment de rzbunare, de nemulumire, a fptuitorului cu privire la modul n care victima i-a ndeplinit fa de el ndatoririle de serviciu. Agravanta privitoare la omorul svrit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestareori de la executarea unei pedepse ia n considerare faptul c, prin svrirea omorului se ncalc n secundar i relaiile sociale referitoare la activitatea de nfptuire a justitiei. Situaia premis const n faptul c autorul omorului sau o ter persoan se afla n una dintre urmtoarele trei situaii prevzute alternativ: urmrire, arestare sau executarea unei pedepse. Omorul svrit pentru a nlesni sau ascunde svrirea altei infraciuni- se ia n considerare faptul c omorul este conceput i realizat ca o infraciune mijloc, pentru a nlesni sau ascunde svrirea altei infraciunin cazul nlesnirii comoterii altei infraciuni nu intereseaz dac fptuitorul urmeaz sau nu s participe la acea infraciune, iar dac urmeaz s participe, nu intereseaz calitatea pe care o va avea (autor, instigator sau complice). n cazul ascunderii altei infraciuni, nu intereseaz dac omorul s-a comis dup sau concomitent cu acea infraciune, dac fptuitorul a participat sau nu la comiterea ei, i nici dac, participand a avut calitatea de autor, instigator sau complice.Circumstana are caracter personal. n cazul omorului svrit n public, agravanta ia in considerare periculozitatea sporit a faptei, care este dat de locul svririi, adic de un loc public. Fapta se considercomos n loc public atunci cnd a fost svrit ntr-un loc care prin natura sau destinaia lui este ntotdeauna accesibil publicului, dac sunt de fa dousau mai multe persoane.

II.4. Infraciunea de omor calificat din perspectiva Noului Cod Penal O modificare important cuprins n noul Cod penal, la Capitolul I referitor la infraciunile contra vieii, se refer la reglementarea unei singure forme agravante a infraciunii de omor omorul calificat care regrupeaz att elemente circumstaniale agravante ale omorului deosebit de grav din actuala reglementare, ct i o parte din cele ale omorului calificat. Astfel, potrivit articolului 187, omorul calificat se refer la infraciunea svrit cu premeditare, din interes material, pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la rspundere penal sau de la executarea unei pedepse, pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni, de ctre o persoan care a mai comis anterior o infraciune de omor n form consumat, asupra a dou sau mai multor persoane, asupra unei femei gravide sau prin cruzimi. n noua reglementare s-a renunat ns la o parte a elementelor circumstaniale agravante specifice omorului calificat din reglementarea actual, fie pentru c ele se regsesc n coninutul agravantelor generale (omorul asupra unei persoane n neputin de a se apra), fie datorit reglementrii lor n alte texte (omorul asupra soului sau a unei rude apropiate), fie pentru c nu se justific (omorul comis n public). n acest din urm caz s-a apreciat c nu este n mod necesar mai periculos cel care ucide victima n public (spre exemplu, n cadrul unui conflict spontan ntr-un bar) fa de cel care ucide victima n locuina acesteia, motiv pentru care este preferabil ca evaluarea periculozitii s fie fcut de judector cu ocazia individualizrii judiciare. Astfel, noul Cod penal pstreaz n coninutul art. 187 doar acele mprejurri care justific cel puin in abstracto posibilitatea de a aplica pedeapsa deteniunii pe via . De asemenea, au fost reformulate unele dintre agravantele omorului calificat, astfel nct sfera de inciden a acestora s fie mai corect delimitat.

Capitolul III

Particulariti juridic-penale ale infraciunii de omor calificat


III.1. Condiii preexistente. Coninut juridic al infraciunii

Analiza condiiilor preexistente -n ceea ce priveste obiectul juridic, infractiunile contra persoanei, fiind inclusa si infractiunea de omor calificat, au ca obiect juridic comun relatiile sociale referitoare la drepturile indisolubil legate de existenta fizica si de personalitatea omului. Obiectul juridic generic l constituie relatiile sociale care privesc apararea persoanei, privita sub totalitatea atributelor sale. Obiectul juridic special l constituie relatiile sociale referitoare la fiecare dintre atributele esentiale ale persoanei privite ca drepturi absolute ale acesteia, opozabile tuturor ( erga omnes). Aceste drepturi, denumite si drepturi personale nepatrimoniale, sunt inseparabil si indisolubil legate de persoana omului, prin ele este garantata si se ocroteste personalitatea omului, att sub aspect fizic, material, mpotriva faptelor care aduc atingere existentei fiintei umane ori integritatii sale corporale, ct si sub aspectul drepturilor persoanei de a se manifesta n mod liber n societate cu respectarea atributelor personalitatii sale (libertatea de a actiona, demnitatea, inviolabilitatea sexuala, inviolabilitatea secretului, etc.). n cazul omorului calificat, obiect material, const n corpul victimei infractiunii.Sunt cazurin care legea cere o calitate a fptuitorului, fie pentru existenta infractiunii n forma simpla, fie pentru existenta unor forme mai grave: calitatea de sot sau de ruda apropiata, n caz de omor calificat. De regula, infractiunile contra persoanei se pot comite si n participatie, fie ca este vorba de participatie proprie, fie improprie. Subiectul activ al infractiunii Subiectul activ nemijlocit (autor) al infractiunii de omor calificat, poate fi orice persoana care savrseste un omor n vreuna din mprejurarile enumerate de art.175 din Codul penal. n raport cu una dintre aceste mprejurari, subiect activ nemijlocit nu poate fi dect o persoana care are o anumita calitate (art.175 lit.c.): sot sau ruda apropiata cu subiectul pasiv. De asemenea, subiectul activ, fara a fi calificat, trebuie sa ndeplineasca anumite conditii pentru ca fapta savrsita de el sa mbrace elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat. Astfel,
10

subiectul activ trebuie sa fi premeditat fapta, sa urmareasca un interes material, sa foloseasca mijloace care pun n pericol viata mai multor persoane, sa aiba interesul de a se sustrage sau de a sustrage pe altul de la urmarire, arestare sau de la executarea pedepsei, sa urmareasca nlesnirea sau ascunderea unei alte infractiuni sau sa comita fapta n public. Aceste conditii ndeplinite, infractiunea poate fi savrsita de orice persoana care ndeplineste conditiile generale psihofizice ale raspunderii penale. La savrsirea faptei pot contribui si alti subiecti activi (coautori, instigatori, complici). Subiectul pasiv al infractiunii Subiectul pasiv special si imediat este persoana a carei viata a fost suprimata, n una din mprejurarile prevazute de art.175 din Codul penal (n cazul faptei consumate) sau a carei viata a fost pusa n pericol de catre cel ce a avut intentia de a ucide (n caz de tentativa). Aceeasi persoana nu poate fi si subiect activ si subiect pasiv al infractiunii de omor calificat. Pentru existenta subiectului pasiv al infractiunii de omor calificat este suficient sa se constate ca: - persoana titulara a valorii ocrotite penal a suferit raul produs prin savrsirea infractiunii, adica moartea sau punerea n pericol a vietii; - sa ndeplineasca cerintele speciale cerute de lege pentru ncadrarea faptei n art.175 C.p., si anume: sa fie o persoana prin a carei ucidere faptuitorul sa fi urmarit un interes material (lit.b), sa fie sot sau ruda apropiata cu persoana asupra careia se ndreapta actiunea distructiva (lit.c), sa fie o persoana n stare de neputinta de a se apara (lit.d), sa fie o persoana ucisa n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor sale publice sau de serviciu (lit.f) ori n legatura cu sustragerea de la urmarire, arestare sau de la executarea unei pedepse, a faptuitorului sau a unei alte persoane (lit.g). Dupa consumarea omorului, subiectul pasiv nu mai este o persoana, ci o victima.

11

III.2. Continutul constitutiv n cazul infractiunii de omor calificat Latura obiectiv Ca de altfel n cazul tuturor infractiunilor, si n cazul celei de omor calificat, analiza laturii obiective implica analiza elementelor componente ale acesteia. Elementul material se realizeaza, din punct de vedere obiectiv, prin uciderea unei persoane, adica prin orice activitate materiala care are ca rezultat moartea unui om. Elementul material poate consta ntr-o actiune (comisiune) sau ntr-o inactiune (omisiune). n oricare dintre ipotezele mentionate, aceasta se refera la incriminare, nu la fapta concreta, fiind vorba de un act care sa posede o anumita forta distructiva, respectiv, sa fie apt obiectiv sa provoace moartea persoanei n conditiile date. O asemenea forta distructiva exercitata asupra victimei se poate manifesta sub forma unor actiuni fizico-mecanice (sugrumare, lovire, taiere, mpuscare, ntepare, electrocutare, etc.), actiuni chimice (otravire), actiuni psihice (socuri psihice), etc. Aceeasi forta distructiva este prezenta si n cazul inactiunii, atunci cnd faptuitorul avea obligatia (legala, contractuala, sociala) de a face sau de a ndeplini actiunea prin care s-ar fi putut mpiedica sau nlatura desfasurarea unor procese de natura sa provoace moartea victimei. De exemplu, prin omisiunea intentionata de hranire a copilului, a unui bolnav sau neputincios, prin lasarea lor n frig, prin neadministrarea medicamentelor, prin neaplicarea tratamentului necesar unui bolnav, s-a dat posibilitatea sa actioneze procesele naturale care au condus la moartea victimei. Actiunea ucigatoare poate fi savrsita n mod direct sau nemijlocit asupra victimei, dar si n mod indirect, mijlocit, prin folosirea sau antrenarea unor forte sau energii neanimate sau animate (asmutirea unui cine, folosirea unui animal salbatic, a unei reptile veninoase) sau chiar prin folosirea energiei fizice a victimei, constrnsa fizic sau moral la aceasta (de exemplu, prin constrngerea acesteia sa se mpuste sau sa se arunce de la naltime).

12

Infractiunea exista si se pedepseste ca atare si atunci cnd faptuitorul, stiind ca victima sufera de cord si ca o emotie puternica i va provoca moartea, n dorinta de a o ucide, i provoaca o asemenea emotie. Fapta ucigatoare poate fi savrsita prin orice mijloace sau instrumente (iar n cazul prevazut la lit.e, prin mijloace care pun n pericol viata mai multor persoane). Acestea pot fi clasificate n: - mijloace fizice: corpuri contondente, arme albe, arme de foc, materiale explozive, instrumente taietoare, ntepatoare, taietor-ntepatoare, etc. - mijloace chimice: substante chimice care exercita o actiune toxica sau coroziva cauzatoare de moarte asupra organismului uman. - mijloace psihice prin care se provoaca un soc psihic sau stari emotive intense care produc moartea victimei: amenintarea grava, surpriza, sperierea, intimidarea, durerea psihica profunda, stresul psihic, etc. Mijloacele sau instrumentele ntrebuintate trebuie sa fie apte pentru savrsirea unei activitati ucigatoare, fie prin ele nsele, fie prin ntrebuintarea lor n anumite moduri, mprejurari sau conditii. Chiar mijloacele aparent inofensive ar putea fi folosite pentru provocarea mortii unei persoane (de exemplu, numai faptul de a da o bautura ndulcita cu zahar unei persoane care sufera de diabet pentru a-i provoca treptat agravarea bolii si, n final, moartea).. Ceea ce caracterizeaza n principal subgrupa infractiunilor contra vietii, constituie valorile sociale ocrotite, care privesc existenta si securitatea fizica a persoanei.

13

Infractiunile care alcatuiesc aceasta subdiviziune, se caracterizeaza apoi prin elementul lor material, care consta ntr-o activitate (actiune sau inactiune) prin care se aduce o atingere valorilor sociale ocrotite. Aceasta atingere poate avea ca urmare consecinta cea mai grava: stingerea vietii si desfiintarea fizica a persoaneidar poate avea si consecinte mai putin grave (n ipoteza faptei ramasa n forma de tentativa): vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii. Aceste fapte pun n primejdie nu numai securitatea fiecarei persoane, ci implicit, a ntregii colectivitati, avnd n vedere ca fara respectarea vietii si a celorlalte drepturi ale persoanelor nu este posibila o linistita convietuire sociala. Desi toate faptele de omucidere aduc atingere acelorasi relatii sociale si au ori sunt susceptibile de a avea ca rezultat moartea unei persoane, gradul de pericol social pe care l prezinta fiecare fapta difera dupa mai multe criterii: forma de vinovatie, modul savrsirii, relatiile ntre faptuitor si victima. Aceste deosebiri se rasfrng nu numai asupra sanctiunii, ct si asupra continu. Sub aspectul laturii obiective, de asemenea nu sunt deosebiri esentiale, ambele infractiuni putndu-se savrsi att printr-o actiune, ct si printr-o inactiune, cu conditia ca acestea sa fie apte a produce moartea. ntre infractiunea de vatamare corporala grava prin punere n primejdie a vietii persoanei si tentativa la infractiunea de omor, exista deosebiri de esenta n ceea ce priveste latura subiectiva ce caracterizeaza activitatea ilicita a autorului faptei. Latura subiectiva a tentativei de omor calificat consta n intentie directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul a urmarit moartea victimei (rezultat care nu s-a produs nsaintentie directa) sau doar a acceptat posibilitatea producerii rezultatului (intentie indirecta). Avnd n vedere teoria sustinuta n doctrina, potrivit careia tentativa la omor calificat nu se poate savrsi cu intentie indirecta, autorii acesteia au sustinut ca, n cazul n care, prin actul de primejduire a vietii, s-a acceptat posibilitatea producerii mortii persoanei, ncadrarea juridica corecta este n art.182 din Codul penal. Tot n sustinerea acestei opinii, punerea n primejdie a vietii persoanei constituie tentativa la infractiunea de omor calificat, numai n cazul intentiei directe, cnd prin actul de primejduire a vietii s-a urmarit rezultatul mortal.
14

La stabilirea intentiei cu care actioneaza autorul, trebuie avute n vedere toate mprejurarile concrete ale savrsirii faptei: natura obiectului vulnerant folosit (apt sau nu de a produce moartea), regiunea corpului n care s-au aplicat loviturile , precum si cea vizata de faptuitor (zona vitala sau nu), numarul si intensitatea loviturilor, raporturile dintre autor si victima anterioare savrsirii faptei sau atitudinea faptuitorului dupa comiterea faptei. De asemenea, mai trebuie tinut seama de persoana faptuitorului, de constitutia sa fizica n raport cu cea a victimei, precum si de sistarea de catre acesta a actelor vatamatoare din proprie initiativa. Aceste mprejurari trebuie avute n vedere mpreuna, iar nu separat, deoarece unele mprejurari care ar fi apte prin ele nsele sa produca moartea, totusi, privite izolat, pot duce la o ncadrare juridica gresita a faptei. n privinta laturii subiective, cele mai multe infractiuni contra persoanei se savrsesc cu intentie directa sau indirecta. Unele dintre acestea se savrsesc nsa, si din culpa. n sfrsit, sunt infractiuni contra persoanei care se savrsesc si cu praeterintentie sau numai cu praeterintentie. Stabilirea formei de vinovatie cu care a actionat faptuitorul si a modalitatilor corespunzatoare fiecarei forme, prezinta importanta pentru ncadrarea juridica a faptei si uneori pentru individualizarea pedepsei. De regula, mobilul cu care a actionat infractorul sau scopul urmarit de acesta, nu prezinta relevanta pentru existenta infractiunii, ci doar pentru dozarea pedepsei. Ele sunt cuprinse, fie ca cerinta a continutului incriminarii, fie ca circumstanta agravanta. O exceptie de la aceasta regula exista n cazul omorului calificat, cnd att scopul, ct si mobilul sunt prevazute ca cerinte n continutul incriminarii. III.3. Existena mobilului i a scopului svririi infraciunii Mobilul Mobilul este cel de-al doilea element al laturii volitiv-intentionale a infractiunii si formeaza, alaturi de scop, continutul legal al omorului calificat, exprimnd unul dintre elementele de circumstantiere si n acelasi timp, de agravare, care determina ncadrarea juridica a faptei. Desi la omorul simplu, latura subiectiva nu include cerinta savrsirii faptei dintr-un anumit mobil, n cazul omorului calificat, mobilul (motivul) infractiunii este esential legat de
15

existenta unor modalitati normative ale acesteia. Astfel, savrsirea faptei din interes material (art.175 alin1 lit.b) sau n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei (art.175 alin.1 lit.f), confera omorului un caracter calificat. n ceea ce privete agravanta de la art. 175 lit. b) Cod Penal, svrirea infrac iunii poate avea ca scop dobndirea unui folos de ctre fptuitor, a unui avantaj sau beneficiu de natur patrimonial, i poate consta n bani, bunuri, avantaje materiale, recunoaterea unui drept, stingerea unei datorii etc. De asemenea, comiterea omorului prevzut de art. 175 lit. f) Cod Penal, poate fi motivat de un sentiment de rzbunare, de nemulumire, justificat sau nu, a fptuitorului cu privire la modul n care victima i-a ndeplinit fa de el ndatoririle de serviciu. Agravanta de la art.175 lit. g) Cod Penal prevede ca scop sustragerea fptuitorului sau a altei persoane de la urmrire sau arestare, ori de la executarea unei pedepse. Agravanta de la lit.h) a aceluiai articol prevede omorul calificat ce are drept scop nlesnirea sau ascunderea svririi altei infraciuni. n toate celelalte cazuri, omorul poate s intervin ca urmare a conflictului funest dintre lumea vazut din prisma fptuitorului i universul n care troneaz relaii sociale ocrotite de lege, a cror nclcare genereaz consecine nefaste asupra victimei, sfrind cu moartea acesteia. Scopul Ca si n cazul mobilului, omorul, n forma sa simpla, nu este conditionat nici de savrsirea faptei ntr-un anumit scop. Nu este cazul nsa, al omorului calificat, care exista prin nsasi existenta unor circumstante de agravare a faptei. ntruct scopul, ca si mobilul, influenteaza periculozitatea sociala a faptei si a faptuitorului, organele de urmarire penala si instantele de judecata vor fi preocupate sa-l stabileasca n fiecare caz, att n vederea ncadrarii faptei n art.175 din Codul penal, ct si n vederea unei juste individualizari judiciare a pedepsei. Astfel, un anumit scop care, potrivit aprecierii legiuitorului confera un grad de pericol social mai ridicat omorului, este prevazut ca circumstanta agravanta (alin.1 lit.gpentru a se sustrage sau a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare sau de la executarea unei pedepse si alin.1 lit.hpentru a nlesni sau a ascunde savrsirea unei alte infractiuni).

16

III.II.Modaliti, forme i tratament sancionator ale infraciunii de omor calificat

III.II.1. Modalitati Faptele contra persoanei pot fi incriminate sub numeroase modalitati normative: simple sau calificate (atenuate sau agravate). n cazul omorului calificat este vorba numai de modalitati normative agravate. Infractiunea nsasi este un cumul de modalitati normative, o specie a omorului prevazut la art.174 din Codul penal. Omorul calificat se consuma ca si infractiunea de omor prevazuta la art.174, n momentul n care, datorita actiunii de ucidere, victima a decedat. Ca forma agravata a infractiunii tip, omorul calificat pastreaza componentele esentiale ale omorului simplu, la care se va alatura una sau mai multe dintre mprejurarile prevazute n dispozitia incriminatoare la literele a)-h) din art.175 C.p., ca elemente de circumstantiere. n afara de aceste modalitati normative, n raport cu fiecare dintre acestea, omorul calificat poate prezenta numeroase si variate modalitati faptice, determinate de mprejurarile concrete n care a fost savrsita fiecare fapta.

Ca si infractiunea de omor prevazuta n art.174, fapta prevazuta n art.175, fiind o infractiune comisiva (care poate fi realizata att prin actiune ct si prin inactiune) si o infractiune materiala conditionata de producerea unui rezultat distinct de actiune n timp si spatiu si determinat de aceasta, este susceptibila de desfasurare n timp si deci, de forme imperfecte, cum ar fi actele preparatorii si tentativa. Actele preparatorii nu se pedepsesc, n schimb, potrivit art.175 alin.2 din Codul penal, tentativa se pedepseste, ea fiind posibila n toate formele sale.

17

II.II.2. Forme Tentativa-Ca forma de activitate infractionala incriminata si pedepsita, tentativa este, n esenta, o infractiune. Aceasta rezulta din art.144 Cod Penal., care arata ca prin expresiile savrsirea unei infractiuni si comiterea unei infractiuni se ntelege savrsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa (astfel ca, n cazul n care s-ar retine o circumstanta atenuanta, reducerile de pedeapsa pe care le prevede art.76, trebuie raportate la pedeapsa prevazuta de lege pentru tentativa). Potrivit art.21 din Codul penal, tentativa se pedepseste numai cnd legea prevede expres aceasta. Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa cuprinsa ntre jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumata, fara ca minimul sa fie mai mic dect minimul general al pedepsei. n cazul cnd pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica pedeapsa nchisorii de la 10 la 25 de ani. Tentativa la infractiunea de omor calificat poate fi ntrerupta atunci cnd activitatea autorului a fost oprita si mpiedicata sa se desfasoare din cauze exterioare vointei faptuitorului. Spre exemplu, n practica judiciara s-a retinut tentativa ntrerupta la infractiunea de omor calificat n varianta normativa prevazuta la lit.a, n sarcina unei persoane care a aplicat victimei doua lovituri de cutit n zona toracelui, dupa care a fost imobilizata de catre cei prezenti. Infractiunea de omor poate mbraca si forma tentativei perfecte, care se realizeaza atunci cnd actiunea tipica a fost executata n ntregime, dar rezultatulmoartea victimei, nu s-a produs. Exista o asemenea modalitate cnd faptuitorul a aruncat victima de la etajul 5 al unei cladiri, actiune care nu s-a soldat cu moartea victimei datorita faptului ca a cazut ntmplator pe un sol afnat si acoperit cu vegetatie. De asemenea, s-a retinut frecvent tentativa perfecta la infractiunea de omor calificat, n cazurile n care, prin modul n care a actionat asupra victimei, infractorul a pus intentionat n pericol viata acesteia, dar rezultatul socialmente periculos, respectiv moartea, nu s-a produs datorita interventiilor medicale prompte si calificate.

18

Tentativa la infractiunea de omor calificat poate mbraca si forma tentativei relativ improprii, care se caracterizeaza prin caracterul impropriu sau inapt al mijloacelor folosite, precum si prin lipsa obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla. n practica judiciara s-a retinut aceasta modalitate a tentativei n situatia cnd faptuitorul, pentru a suprima viata victimei, i-a administrat o doza de otrava insuficienta sau atunci cnd, n vederea uciderii unor persoane, infractorul a folosit o cantitate insuficienta de explozibil, pe care a plasat-o defectuos sub cladirea n care se afla victima (facndu-se ncadrarea juridica a faptei n dispozitiile art.175 alin.2 cu aplicarea art.175 alin.1 lit.e). Tentativa poate fi comisa si cu intentie indirecta, daca inculpatul a aplicat sotiei sale mai multe lovituri, cu obiecte grele, din care unele asupra capului si cu intensitate. n acest caz, inculpatul, prevaznd posibilitatea mortii acesteia, nu a dorit producerea acestui rezultat, dar l-a acceptat. Este nsa discutabil daca tentativa se poate comite cu intentie indirecta. ntr-o opinie s-a motivat ca, n cazul tentativei exista acelasi continut subiectiv ca si n cazul infractiunii consumate, deoarece tentativa nu este dect un fragment dinamic din actiunea tipica susceptibila sa duca la consumarea infractiunii; deci, ca si infractiunea consumata, si tentativa poate fi comisa cu intentie indirecta. Infractiunea de omor calificat se consuma n momentul n care activitatea de ucidere a produs urmarea imediata, adica moarte victimei. Pna la producerea rezultatului, care poate surveni la un oarecare interval de timp dupa efectuarea activitatii de ucidere, fapta constituie o tentativa de omor calificat si va fi urmarita si sanctionata ca atare, sub rezerva schimbarii ncadrarii n cazul cnd, ulterior, se va produce consumarea. III.III.4.Sanciune-nchisoare de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi.

19

Capitolul IV

Aspecte controversate ale infraciunii de omor calificat(n raport cu alte infraciuni similare) IV.1.Omor calificat vs. omor deosebit de grav
Omorul calificat se deosebete de omorul deosebit de grav prevzut de articolul 176 Cod Penal, prin prezena uneia sau unora dintre circumstanele agravante enumerate n mod limitativ. Astfel, pentru ca omorul s fie calificat( art.175 Cod Penal) , acesta trebuie s fie svrit ntruna din urmtoarele mprejurri: a) cu premeditare; b) din interes material; c) asupra soului sau unei rude apropiate; d) profitnd de starea de neputin a victimei de a se apra; e) prin mijloace ce pun n pericol viaa mai multor persoane; f) n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei; g) pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmrire sau arestare ori de la executarea unei pedepse h) pentru a nlesni sau ascunde svrirea altei infraciuni; i) n public.

n schimb, pentru a se ncadra n prevederile articolului 176 Cod Penal, omorul trebuie s ndeplineasc una din urmtoarele mprejurri, care l calific: a) omorul s fie svrit prin cruzimi;

20

b) asupra a dou sau mai multe persoane; c) de ctre o persoan care a mai svrit un omor; d) pentru a svri sau ascunde svrirea unei tlhrii sau piraterii; e) asupra unei femei gravide; f) asupra unui magistrat, jandarm ori asupra unui militar,n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora; g) de ctre un judector sau procuror, poliist, jandarm sau militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. Obiectul juridic al ambelor infraciuni de omor analizate const n relaiile sociale referitoare la dreptul la via, drept recunoscut i ocrotit prin norma penal oricrei persoane. n ceea ce privete sanciunea, pentru omorul deosebit de grav, este prevzut deteniunea pe via alternativ cu nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi, n timp ce pentru omorul calificat este prevzut nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. Privitor la calitatea subiectului activ, acesta poate fi orice persoan, dar poate avea si o calitate precum, n cazul omorului deosebit de grav, judector sau procuror, poliist, jandarm sau militar, n timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale acestora. Subiectul pasiv, de asemenea, poate avea, conform art. 176 lit f) calitatea de magistrat, jandarm ori militar, femeie gravid. n schimb, la omorul calificat, subiectul activ al infraciunii poate fi orice persoan,ns poate fi i calificat, avnd calitatea de so sau rud apropiat n raport cu victima infraciunii [art 175 lit. c) Cod Penal]. Subiectul pasiv poate fi de de regul, orice persoan, dar n acelai timp, n funcie de agravanta, subiectul pasiv poate avea calitatea de so sau rud apropiat [art 175 lit c)]. Pentru ambele infraciuni de omor, att calificat ct i deosebit de grav, tentativa se pedepsete.
21

IV.2.Tentativa la omor calificat vs.vatamarea corporala grava n multiple cauze ajunse pe rolul instantelor judecatoresti, s-a pus problema distinctiei ntre tentativa la infractiunea de omor calificat (n fapt, tentativa la infractiunea de omor) si infractiunea de vatamare corporala grava, n varianta punerii n primejdie a vietii persoanei (art.182 alin.2 C.p.). Se cunoaste faptul ca cele doua infractiuni au un obiect material comun, care este corpul persoanei (n viata) asupra careia faptuitorul exercita actiunea socialmente periculoasa. n ceea ce priveste subiectul activ si cel pasiv nu se ridica probleme deosebite, deoarece fapta de omor calificat si cea de vatamare corporala grava, pot avea, deopotriva, aceiasi subiecti (de exemplu, poate fi subiect activ al infractiunii de vatamare corporala grava oricare dintre subiectii circumstantiati de la art.175, cum de altfel, poate fi si subiect pasivsotul sau ruda apropiata poate fi subiect activ sau pasiv, att n cazul unei infractiuni, ct si n celalalt). Sub aspectul laturii obiective, de asemenea nu sunt deosebiri esentiale, ambele infractiuni putndu-se savrsi att printr-o actiune, ct si printr-o inactiune, cu conditia ca acestea sa fie apte a produce moartea. ntre infractiunea de vatamare corporala grava prin punere n primejdie a vietii persoanei si tentativa la infractiunea de omor, exista deosebiri de esenta n ceea ce priveste latura subiectiva ce caracterizeaza activitatea ilicita a autorului faptei. Latura subiectiva a tentativei de omor calificat consta n intentie directa sau indirecta, dupa cum faptuitorul a urmarit moartea victimei (rezultat care nu s-a produs nsaintentie directa) sau doar a acceptat posibilitatea producerii rezultatului (intentie indirecta). Avnd n vedere teoria sustinuta n doctrina, potrivit careia tentativa la omor calificat nu se poate savrsi cu intentie indirecta, autorii acesteia au sustinut ca, n cazul n care, prin actul de primejduire a vietii, s-a acceptat posibilitatea producerii mortii persoanei, ncadrarea juridica corecta este n art.182 din Codul penal. Tot n sustinerea acestei opinii, punerea n primejdie a vietii persoanei constituie tentativa la infractiunea de omor calificat, numai n cazul intentiei directe, cnd prin actul de primejduire a vietii s-a urmarit rezultatul mortal.

22

n ceea ce priveste latura subiectiva caracteristica infractiunii de vatamare corporala grava, nu exista deci, un punct de vedere unitar n literatura de specialitate. Astfel, ntr-o prima opinie s-a sustinut ca n forma de baza prevazuta n alin.1 al art.182 anterior modificarii prin legea 169/2002, cnd aceasta modalitate normativa a fost prevazuta la alin.2 al aceluiasi articol, vinovatia cu care s-a comis infractiunea se traduce numai prin praeterintentie, iar forma agravata prevazuta n alin.2 (anterior modificarii), putea fi comisa numai cu intentie directa. ntr-o alta opinie, s-a afirmat ca forma de baza a infractiunii de vatamare corporala grava n varianta punerii n primejdie a vietii persoanei, putea fi comisa cu praeterintentie, iar forma agravata, att cu intentie directa, ct si cu intentie indirecta. Alti autori sunt adeptii punctului de vedere potrivit caruia, forma infractiunii prevazute n art.182 alin.1 C.p.,anterior modificarii, putea fi comisa, fie cu intentie indirecta, fie cu praeterintentie, iar forma agravata se poate comite numai cu intentie directa. Potrivit unui alt punct de vedere, forma de vinovatie cu care poate fi comisa

infractiunea de vatamare corporala grava, nu este aceeasi n cazul tuturor modalitatilor prevazute n art.182. Astfel, daca fapta prin care s-a pricinuit punerea n primejdie a vietii persoanei, a fost comisa cu praeterintentie, ea va fi ncadrata ca infractiune de vatamare corporala grava, iar daca a fost comisa cu intentie indirecta, fapta va constitui tentativa la infractiunea de omor calificat (daca sunt ndeplinite conditiile vreunei modalitati normative prevazute la art.175), deoarece faptuitorul prevede posibilitatea punerii n primejdie a vietii persoanei, ceea ce presupune faptul ca faptuitorul prevede si posibilitatea producerii mortii acesteia si, desi nu o urmareste, accepta posibilitatea producerii acestei urmari. Autorii adepti ai acestei opinii sunt deci, de parere ca forma agravata a infractiunii de vatamare corporala grava n varianta punerii n primejdie a vietii persoanei (prevazuta la actualul alin.2 al art.182), poate fi comisa numai cu praeterintentie sau cu intentie directa. Se pune astfel ntrebarea, cum se justifica prezenta alin.3 al aceluiasi articol, care se refera la savrsirea faptei cu scopul (deci cu intentia directa) de a produce urmarile prevazute n alineatul precedent (deci, si punerea n primejdie a vietii persoanei). Asupra acestei probleme vom reveni n final.
23

Potrivit unei alte pareri ntlnite n literatura juridica, vinovatia cu care a fost savrsita infractiunea n discutie, poate consta fie n intentie indirecta (atunci cnd, lovind victima sau vatamnd cu intentie integritatea corporala sau sanatatea unei persoane, faptuitorul prevede posibilitatea cauzarii vreuneia dintre urmarile grave enumerate n art.182 si, cu toate ca nu doreste, accepta posibilitatea producerii oricareia dintre ele), fie n praeterintentie (atunci cnd, actionnd n acelasi mod, faptuitorul nu prevede rezultatul ce caracterizeaza infractiunea de vatamare corporala grava, desi trebuia si putea sa-l prevada sau, cu toate ca-l prevede, spera fara temei ca el nu se va produce). Ca urmare a intrarii n vigoare a legii 169/2002, art.182 din Codul penal a suferit unele modificari, n sensul ca alin.1 incrimineaza fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii persoanei o vatamare care necesita pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile. n aceasta forma de baza, consideram ca fapta se poate savrsi fie cu intentie directa, fie cu intentie indirecta, fie cu praeterintentie, n acest din urma caz, faptuitorul urmarind sa loveasca victima ori sa-i cauzeze o vatamare corporala, nsa actiunea sa are un rezultat mai grav dect cel doritcauzarea unei vatamari corporale grave pentru a carei vindecare sunt necesare mai mult de 60 de zile de ngrijiri medicale, consecinta care depaseste intentia sa si n raport cu care se afla n culpa. De asemenea, trebuie acceptata posibilitatea ca fapta care a avut urmarea prevazuta n acest alineat, sa fie savrsita si cu intentie indirecta deoarece, n situatia n care o persoana, prin actiunea sa vatamatoare asupra alteia, are reprezentarea rezultatului faptei sale (rezultat pe care, desi nu l urmareste, l accepta)doar o vatamare corporala, fapta sa nu va putea fi ncadrata ca tentativa la omor calificat atta timp ct aceasta nu a avut reprezentarea pe plan psihic, a posibilitatii producerii mortii persoanei. n ceea ce priveste fapta care a avut ca urmare punerea n primejdie a vietii persoanei (prevazuta la alin.2 al art.182), pentru a putea fi ncadrata n art. 182 C.p., esential este sa se stabileasca faptul ca autorul infractiunii nu a actionat cu intentia de a ucide victima, ci cu aceea de a produce o vatamare corporala, nsa prin modul n care actioneaza, el creeaza posibilitatea concreta ca victima sa nceteze din viata. n cazul n care, actionnd violent asupra victimei, faptuitorul are reprezentata posibilitatea producerii mortii acesteia, urmare pe care o doreste sau, desi nu o doreste, o accepta, fapta va fi ncadrata ca tentativa la omor calificat, savrsita cu intentie

24

directa, respectiv, indirecta. Daca nu are aceasta reprezentare, fapta constituie infractiunea de vatamare corporala grava, n varianta punerii n primejdie a vietii persoanei. ntr-o opinie personala si n consideratia exacta a textului de lege, ratiunea pentru care legiuitorul a vazut necesara reglementarea de la alin.3 al actualului art.182 C.p. si divizarea alin.1 n doua alineate, este tocmai sistematizarea laturii subiective a infractiunii. Astfel, plecnd de la textul alin.3 (cnd fapta a fost savrsita n scopul producerii consecintelor prevazute n alin.1 si 2) si avnd n vedere ca infractiunea de vatamare corporala din culpa este incriminata separat, se poate trage concluzia ca faptele prevazute la alineatele 1 si 2 ale art.182 se pot savrsi numai cu praeterintentie sau cu intentie indirecta (n ambele cazuri, faptuitorul avnd n reprezentare si intentionnd faptele prevazute la art.180 sau la art.181), n timp ce, daca acestea se vor savrsi n scopul producerii acelor urmari, se va face aplicatia alin.3, considerndu-se ca au fost savrsite cu intentie directa. n sfrsit, se impune a analiza o problema de terminologie. Astfel, expresiile moartea persoanei si punerea n primejdie a vietii persoanei, nu pot fi confundate, ele necaracterizndu-se prin identitate, fiind folosite din ratiuni diferite. Deci, prevederea de catre faptuitor a faptului punerii n primejdie a vietii persoanei, nu nseamna si prevederea de catre acesta a faptului mortii acesteia. Faptuitorul poate actiona cu intentia (directa sau indirecta) de a pune n primejdie viata persoanei, nsa aceasta intentie nu poate fi interpretata depasit astfel nct sa se poata afirma ca faptuitorul a pus n executare hotarrea de a ucide, hotarre care a fost ntrerupta sau nu si-a produs efectul. Pentru a diferentia cele doua fapte, organele judiciare trebuie sa stabileasca n mod corect pozitia subiectiva a autorului n momentul comiterii infractiunii. La stabilirea intentiei cu care actioneaza autorul, trebuie avute n vedere toate mprejurarile concrete ale savrsirii faptei: natura obiectului vulnerant folosit (apt sau nu de a produce moartea), regiunea corpului n care s-au aplicat loviturile, precum si cea vizata de faptuitor (zona vitala sau nu), numarul si intensitatea loviturilor, raporturile dintre autor si victima anterioare savrsirii faptei sau atitudinea faptuitorului dupa comiterea faptei. De

25

asemenea, mai trebuie tinut seama de persoana faptuitorului, de constitutia sa fizica n raport cu cea a victimei, precum si de sistarea de catre acesta a actelor vatamatoare din proprie initiativa. Aceste mprejurari trebuie avute n vedere mpreuna, iar nu separat, deoarece unele mprejurari care ar fi apte prin ele nsele sa produca moartea, totusi, privite izolat, pot duce la o ncadrare juridica gresita a faptei. n literatura de specialitate s-a subliniat ca, pentru clarificarea pozitiei subiective a faptuitorului, mai trebuie sa se stabileasca si pna la ce limita ar fi continuat el sa exercite actele de violenta daca nu ar fi fost dezarmat sau imobilizat (de exemplu, daca loviturile nu au putut fi continuate datorita interventiei unui tert). Tot n raport cu pozitia subiectiva a faptuitorului si cu mprejurarile concrete ale savrsirii faptei, se face distinctia si ntre infractiunea de omor calificat si cea prevazuta la art.183 C.p. loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. n cazul lovirii sau vatamarii cauzatoare de moarte, legiuitorul foloseste expresia daca vreuna din faptele prevazute n art.180-182 C.p. a avut ca urmare moartea victimei, deci avem pe de o parte o lovire (vatamare), cu caracteristicile prevazute de articolele precedente, care nu provoaca, n mod obisnuit, prin ea nsasi, rezultatul letal, iar pe de alta parte, moartea (conditie specifica pentru existenta acestei infractiuni), elementul sau circumstantial.

Capitolul V Infraciunea de omor vis--vis de alte coduri penale internaionale


V.1.Codul Penal francez( 2002) Codul Penal francez reglementeaz infraciunea de omor n Cartea a II-a, Titll II, denumit Atingeri aduse persoanei umane, Seciunea I intitulat Atingeri voluntare aduse vieii. Reglementarea cuprinde o form simpl a omorului( art. 221-1), patru forme agravante ale omorului(art.221-2, art. 221-3,art. 221-4,art. 221-5), o incriminare a instigrii neurmate de
26

executare la svrirea unui omor svrit prin nceracre de corupere ( art.221-5-1), dispoziii privind rspunderea persoanei juridice pentru infraciunea de omor (art. 22-5-2), precum i o cauz de nepedepsire i una de reducere a pedepsei (art.221-5-3). Art. 221-2 Omorul care precede, nsoete sau succede o alt crim se pedepse te cu recluziune criminal perpetu. Omorul care are ca obiect fie pregtirea, fie nlesnirea unui delict, fie de a nlesni scparea sau de a asigura nepedepsirea autorului sau complicelui unui delict se pedepsete cu recluziune criminal perpetu. Primele dou alineate ale art. 132-23 privitoare la perioada de siguran sunt aplicabile infraciunilor prevzute de prezentul articol. Art.221-3 Omorul comis cu premediatare constituie un asasinat. El se pedepsete cu recluziune perpetu. Primele dou alineate ale art 132-23 privitoare la perioada de siguran sunt aplicabile infraciunilor prevzute de prezentul articol. Totui, atunci cnd victima este un minor de 15 ani i asasinatuleste precedat sau nsoit de un viol,de torturi sau alte acte de barbarie, curtea de jurai poate, prin decizie special, sa mreasc perioada de siguran pn la 30 de ani, fie, dac pronun recluziunea criminal perpetu, s decid c niciuna dintre msurile enumerate la art. 132-23 nu va putea fi acordat condamnatului; n caz de comutare a pedepsei, i afar de cazul cnd decretul de graiere dispune altfel, perioada de siguran este atunci egal cu durata pedepsei rezultate din msura de graiere. Premeditarea rezult din reprezentarea format de autor, naintea aciunii, de a atenta la viaa victimelor. Art.221-4 Omorul este pedepsit cu recluziune criminal perpetu cnd este comis: 1 asupra unui minor de 15 ani; 2 asupra unui ascendent legitim sau natural ori asupra tatlui sau mamei adoptive;

27

3 asupra unei persoane a crui vulnerabilitate deosebit, datorat vrstei, unei boli, unei infirmiti, unei deficiene fizice sau psihice sau a strii de graviditate este aparent sau cunoscut de autorul ei; 4asupra unui magistrat, jurat, funcionar public sau ministerial, asupra unui militar din jandarmeria naional, al vmilor, al adminstraiei penitenciare, asupra unui agent al unei reele de transport public de pasageri sau asupra oricrei alte persoane nsrcinate cu o misiune de serviciu public, n exerciiul sau cu ocazia funciilor sau a misiunii sale atunci cnd calitatea victimei este aparent sau cunoscut de autor. 5 asupra unui martor, o victim sau o parte civil, fie pentru a mpiedica denunarea faptelor, de a depune plngere sau depune mrturie n justiie, fie n legtur cu denunul su, plngerea sa ori depoziia acestuia. Primele dou alineate ale art. 132-23 privitoare la perioada de siguran sunt aplicabile infraciunilor prevzute de prezentul articol. Totodat, dac victima este un minor de 15 anii dac omorul este precedat sau nsoit de un viol, torturi sau acte de barbarie, curtea de jurai poate, prin prin decizie special, fie s mreasc perioada de siguran pn la 30 de ani, fie, dac pronun recluziunea criminal perpetu, s decid c niciuna dintre msurile enumerate la art. 132-23 nu va putea fiacordat condamnatului; n caz de comutare a pedepsei, i afar de cazul cnd decretul de graiere s dispun altfel,perioada de siguran e atunci egal cu durata pedepsei rezultate din msura de graiere.

V.2.Codul Penal al Republicii Moldova(2002) Codul Penal al Republicii Moldova incrimineaz omorul n cadrul capitolului II al prii speciale denumit Infraciuni contra vieii i sntii persoanei , n art. 145 sub denumirea de omor intentionat. Incriminarea cuprinde o form simpl, de baz, n art. 145 alin (1) i dou forme agravante, alin(2) i (3). Articolul 145-omorul intenionat (1) Omorul unei persoane se pedepsete cu nchisoare de la 12 la 20 de ani;
28

(2)Omorul svrit cu premeditare; din interes material; cu intenii huliganice; n legtur cu ndeplinirea de cre victim a obligaiilor de serviciu sau obteti; profitnd de starea de neputin a victimei; cu rpirea sau luarea persoanei n calitate de ostatic, se pedepsete cu nchisoare de la 16 la 25 de ani. (3) Omorul svrit asupra a dou sau mai multe persoane; asupra soului (so iei) sau a unei rude apropiate; cu bun-tiin asupra unei femei gravide; cu bun-stiinasupra unui minor; asupra unui reprezentant al autoritii publice sau asupra unui militar n timpul sau n legturcu ndeplinirea de ctre acetia a obligaiilor de serviciu; de dou sau mai multe persoane; de ctre o persoan care a ami suferit un omor intenionat prvzut la alin (1) sau (2); cu deosebit cruzime precum i din motive sadice; cu scopul de a ascunde o alt infraciune sau de a nlesni svr irea ei, precum i nsoit de viol; din moitive de dumnie sau ur social, naional, rasial sau religioas; prin mijloace periculose pentru viaai sntatea altor persoane; cu scopul de a preleva i/sau utiliza ori comercializa organele sau esuturile victimei; la comand, se pedepsete cu nchisoare de la 20 la 25 de ani sau cu deteniune pe via.

29

Bibliografie

1. Prof.univ.dr.Tudorel Toader, Drept penal romn. Partea special, Editura Hamangiu, Bucureti, 2010 2. Code Pnale.Nouveau Code Pnal-Ancien Code Pnal, Dalloz, dition 2002 3. Codul Penal romn 4. Noul Cod Penal romn

Webografie 1..http://www.scritube.com/stiinta/drept/

30