Buna ziua, onorata comisie, ma numesc _________ si voi prezenta lucrarea cu titlul ASPECTE
COMPARATIVE CU PRIVIRE LA INFRACȚIUNEA DE OMOR ȘI CEA DE
LOVITURI SAU VĂTĂMĂRI CAUZATOARE DE MOARTE. ELEMENTE DE TEORIE
ȘI PRACTICĂ JUDICIARĂ sub indrumarea  dna. Lector univ.dr. Bârsan Maria-Magdalena

Am ales aceasta tema deoarece acest subiect mi s-a parut dificil inca de la primul contact. Am
vrut sa observ mai indeaproape toate diferentele si asemanarile dintre aceste doua infractiuni.
Lucrarea este structurată pe cinci capitole principale, introducere si concluzii.
Primul capitol, intitulat „ASPECTE GENERALE ȘI COMUNE
INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE CONTRA PERSOANEI”, face referire la ocrotirea
penală a vieții umane, dreptul la viață reprezentând un drept fundamental, care, datorită
importanței sale depășește interesul personal, fiind relevant pentru întreaga comunitate.
Cel de-al doilea capitol „INFRACȚIUNEA DE OMOR CALIFICAT”, abordează
conceptul și analizează caracteristicile acesteia. Omorul calificat reprezintă acțiunea individului
care comite această faptă în împrejurări bine definite, special prezăzute de lege. Gradul
pericolului social este mai ridicat față de infracțiunea de omor simplu, fapt care justifică
incriminarea sa prin dispoziții separate și sancționarea ei mai severă.
Un exemplu concludent pentru acțiunea de omor este poate fi atunci când autorul se află
în cunoștință de cauză despre o bolală a victimei și că o emoție suficient de puternică i-ar putea
provoca decesul. În dorința de a-i curma viața, acesta face tot posibilul să cauzeze acea emoție.
Pedeapsa pentru infracțiunea omor calificat este închisoarea de la 15 la 25 ani și
suprimarea unor drepturi sau detenția pe viață, iar pedeapsa pentru infracțiunea de omor este
închisoarea de la 10 la 20 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Al treilea capitol „ANALIZA INFRACȚIUNII DE LOVIRI SAU VĂTĂMĂRI
CAUZATOARE DE MOARTE” abordează problema specifică infracțiunii de loviri
cauzatoare de moarte, concepte, caracterizare.
Lovirea unui individ care prezintă o afecțiune cardiacă (pe care făptuitorul o
cunoaște), din urma căreia rezultă decesul acesteia, cauzat de insuficiență cardiacă, constituie
infracțiunea prevăzută la art. 195 C.pen. Chiar dacă loviturile aplicate victimei sunt de
intensitate redusă, coroborate cu anumite stări precare (boli cardiace, hipertensiune arterială)
pot duce la deces.
În practica juridică sunt evidențiate numeroase cazuri în care moartea victimei se
datorează unor acțiuni violente, fără intenția autorului, cum ar fi: lovirea sau îmbrâncirea
individului în urma căreia acesta cade și se lovește la cap de un corp dur, cu consecința
producerii unor leziuni craniene grave care provoacă decesul sau căderea de la înălțime a
victimei în urma unei agresiuni fizice sau amenințări.
Pedeapsa pentru infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este
închisoarea de la 6 la 12 ani, doar dacă faptele specificate în art.193 și 194 din Noul Cod Penal
au fost finalizate cu decesul individului.
Ultimul capitol al lucrării, „ANALIZA COMPARATIVĂ A CELOR DOUĂ
INFRACȚIUNI”, prezintă infracțiunea de omor calificat în raport cu infractiunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte.
Violențele, lovirile, vătămările integrității corporale sau ale sănătății sunt văzute ca
element material al laturii obiective pentru ambele infracțiuni discutate anterior. Indiferent
despre care dintre aceste infracțiuni discutăm, legătura de cauzalitate reiese din materialitatea
faptei. Această legătură impune ca decesul individului să fie rezultatul acțiunii sau inacțiunii
făptașului, care conturează elementele materiale ale laturii obiective în cazul celor două
infracțiuni
 Deosebirea este reprezentată de latura lor subiectivă, modul subiectiv cu care acționează
individul. Diferența majoră dintre cele două infracțiuni este rezultatul produs, moartea victimei.
În cazul infracțiunii de omor, victima a fost ucisă cu intenție, în timp ce forma de vinovăție în
cazul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este praeterintenția. Conceptual,
cele două infracțiuni se deosebesc doar în ceea ce privește latura subiectivă.
In cadrul STUDIULUI DE CAZ am ales sa prezint o speță de loviri cauzatoare de
moarte, prin care vom înțelege mai bine infracțiunile prezentate anterior.
„În ziua de 08.05.2009, în jurul prânzului, inculpatul s-a dus la o stână de pe raza comunei, iar
când a revenit în domiciliu, a constatat că mama sa era sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
victima D.I. se afla in camera ei”164. Inculpatul a consumat băuturi alcoolice, „după care s-a dus
în casă pentru a discuta cu mama sa. Când a ajuns în camera victimei, inculpatul a fost certat de
aceasta, motiv pentru care a început să o lovească cu palmele şi cu pumnii peste faţă şi pe
membrele superioare, victima D.I., de fiecare dată, căzând în pat şi lovindu-se de acesta”165.
Inculpatul a lovit-o, „in aceeaşi modalitate si pe bunica sa, acţiuni în urma cărora a decedat la
data de 15.05.2009”
Conform concluziilor raportului de constatare, „leziunile de violenţă constatate s-au putut
produce prin lovire repetată, de corpuri şi planuri dure şi au legătură de cauzalitate directă cu
decesul, care poate data din 15.05.2009.
Instant a aplicat condamnatului o pedeapsa de 1 an şi 10 luni închisoare cu executare, inculpatul
fiind la prima încălcare a legii penale”
Recunoscând fapta,„instanţa apreciază că raportat la lipsa antecedentelor penale, la vârsta si
situaţia familială a inculpatului, pot fi reţinute circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 Cod
penal.
Prin fapta comisă este evident pericolul social și buna desfășurare a ordinii publice afectată,
existând un sentiment de indignare în rândul societății, pedeapsa fiind nesemnificativă în raport
cu faptele prezentate.
Pentru existența infracțiunii de omor este necesară existența legăturii de cauzalitate. Sub acest
aspect, la infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte sunt prezenți factorii externi
concomitenți, ulteriori sau preexistenți factorului traumatic declanșator, în timp ce la infracțiunea
de omor, factorul cauzal este reprezentat de inacțiunea sau acțiunea inițială. Astfel, decesul
victimei poate fi produs prin împușcare, pe când îmbrâncirea acesteia nu duce la un astfel de
rezultat, în mod obișnuit.
ÎN CONCLUZIE, lucrarea de față a avut ca scop evidențierea pericolului asupra
societatii, care de multe ori este ignora. Orice persoana vulnerabila poate deveni victima sau
făptașul unei asemenea infracțiuni.
În fața unei jurisprudențe atât de amplă și de diversificată nu este posibilă o luptă împotriva
acestor infracțiuni fără a cunoaște legislația, fără o pregătire doctrinară solidă.