Dali Ouai Draft

Beneficiar:Organizatia utilizatorilor de apa pentru irigatii OUAI Baneasa - Giurgiu Faza: D.A.L.I.
Nume proiect: Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de irigatii aferente plotului SPP2 OUAI Baneasa - Giurgiu
.
PROIECTANT GENERAL
S.C. VEST INSTAL S.R.L.
J51/527/04.09.2006 str. Dropia,nr. 104, mun. Calarasi
Tel.: 0727.701.916
Pr. Nr. :133/2017
Titlu proiect:
REABILITAREA SI MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII DE IRIGATII AFERENTE PLOTULUI SPP2
OUAI BANEASA - GIURGIU
FAZA: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A

LUCRARILOR DE INTERVENTIE (D.A.L.I.)
BENEFICIAR: ORGANIZATIA
UTILIZATORILOR DE APA PENTRU
IRIGATII OUAI BANEASA - GIURGIU
Director,
ing.dipl. DIMA VALENTIN
1
.
COLECTIV ELABORARE
I.Contract nr.: . din ..
II.Semnatura si stampila proiectantilor de specialitate:
Semnatura si stampila:
1.Sef de proiect:
ing. Cuprinsu Lucian
2.Proiectant lucrari imbunatatiri funciare:

ing. Cuprinsu Lucian
3.Proiectant instalatii electrice:

ing. dipl. Valentin Dima
4.Proiectant arhitectura:
arh. Tinu Alexandru
5.Proiectant rezistenta:
ing. Serbanescu Mihai
2
.
CUPRINS
CAPITOLUL A. Piese scrise
1. INFORMAII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIII:

1.1. Denumirea obiectivului de investiii
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
1.3. Ordonator de credite (secundar/teriar)
1.4. Beneficiarul investiiei
1.5. Elaboratorul documentaiei de avizare a lucrrilor de intervenie
2. SITUAIA EXISTENT I NECESITATEA REALIZRII LUCRRILOR

DE INTERVENII:
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaie, acorduri relevante,
structuri instituionale i financiare
2.2. Analiza situaiei existente i identificarea necesitilor i a deficienelor
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiiei publice
3. DESCRIEREA CONSTRUCIEI EXISTENTE

3.1. Particulariti ale amplasamentului:
a) descrierea amplasamentului (localizare - intravilan/extravilan, suprafaa
terenului, dimensiuni n plan);
b) relaiile cu zone nvecinate, accesuri existente i/sau ci de acces posibile;
c) datele seismice i climatice;
d) studii de teren:
(i) studiu geotehnic pentru soluia de consolidare a infrastructurii conform
reglementrilor tehnice n vigoare;
(ii) studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de
stabilitate ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, dup caz;
e) situaia utilitilor tehnico-edilitare existente;
f) analiza vulnerabilitilor cauzate de factori de risc, antropici i naturali,
inclusiv de schimbri climatice ce pot afecta investiia;
g) informaii privind posibile interferene cu monumente istorice/de arhitectur
sau situri arheologice pe amplasament sau n zona imediat nvecinat; existena
condiionrilor specifice n cazul existenei unor zone protejate.
3
.
3.2. Regimul juridic:

a) natura proprietii sau titlul asupra construciei existente, inclusiv servitui,
drept de preempiune;
b) destinaia construciei existente;
c) includerea construciei existente n listele monumentelor istorice, situri
arheologice, arii naturale protejate, precum i zonele de protecie ale acestora i n
zone construite protejate, dup caz;
d) informaii/obligaii/constrngeri extrase din documentaiile de urbanism,
dup caz.
3.3. Caracteristici tehnice i parametri specifici:
a) categoria i clasa de importan;
b) cod n Lista monumentelor istorice, dup caz;
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcie;
d) suprafaa construit;
e) suprafaa construit desfurat;
f) valoarea de inventar a construciei;
g) ali parametri, n funcie de specificul i natura construciei existente.
3.4. Analiza strii construciei, pe baza concluziilor expertizei tehnice i/sau ale
auditului energetic, precum i ale studiului arhitecturalo-istoric n cazul imobilelor
care beneficiaz de regimul de protecie de monument istoric i al imobilelor aflate n
zonele de protecie ale monumentelor istorice sau n zone construite protejate. Se vor
evidenia degradrile, precum i cauzele principale ale acestora, de exemplu:
degradri produse de cutremure, aciuni climatice, tehnologice, tasri difereniate, cele
rezultate din lipsa de ntreinere a construciei, concepia structural iniial greit
sau alte cauze identificate prin expertiza tehnic.
3.5. Starea tehnic, inclusiv sistemul structural i analiza diagnostic, din
punctul de vedere al asigurrii cerinelor fundamentale aplicabile, potrivit legii.
3.6. Actul doveditor al forei majore, dup caz.
4. Concluziile expertizei tehnice i, dup caz, ale auditului energetic, concluziile

studiilor de diagnosticare2):
2) Studiile de diagnosticare pot fi: studii de identificare a alctuirilor constructive ce
utilizeaz substane nocive, studii specifice pentru monumente istorice, pentru monumente de for
public, situri arheologice, analiza compatibilitii conformrii spaiale a cldirii existente cu
normele specifice funciunii i a msurii n care aceasta rspunde cerinelor de calitate, studiu
peisagistic sau studii, stabilite prin tema de proiectare.
a) clasa de risc seismic;
b) prezentarea a minimum dou soluii de intervenie;
4
.
c) soluiile tehnice i msurile propuse de ctre expertul tehnic i, dup caz,

auditorul energetic spre a fi dezvoltate n cadrul documentaiei de avizare a lucrrilor
de intervenii;
d) recomandarea interveniilor necesare pentru asigurarea funcionrii conform
cerinelor i conform exigenelor de calitate.
5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPIUNILOR TEHNICO-

ECONOMICE (MINIMUM DOU) I ANALIZA DETALIAT A ACESTORA
5.1. Soluia tehnic, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,
funcional-arhitectural i economic, cuprinznd:
a) descrierea principalelor lucrri de intervenie pentru:
- consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;
- protejarea, repararea elementelor nestructurale i/sau restaurarea elementelor
arhitecturale i a componentelor artistice, dup caz;
- intervenii de protejare/conservare a elementelor naturale i antropice
existente valoroase, dup caz;
- demolarea parial a unor elemente structurale/nestructurale, cu/fr
modificarea configuraiei i/sau a funciunii existente a construciei;
- introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;
- introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea rspunsului seismic
al construciei existente;
b) descrierea, dup caz, i a altor categorii de lucrri incluse n soluia tehnic
de intervenie propus, respectiv hidroizolaii, termoizolaii, repararea/nlocuirea
instalaiilor/echipamentelor aferente construciei, demontri/montri,
debranri/branri, finisaje la interior/exterior, dup caz, mbuntirea terenului de
fundare, precum i lucrri strict necesare pentru asigurarea funcionalitii construciei
reabilitate;
c) analiza vulnerabilitilor cauzate de factori de risc, antropici i naturali,
d) informaii privind posibile interferene cu monumente istorice/de arhitectur
condiionrilor specifice n cazul existenei unor zone protejate;
e) caracteristicile tehnice i parametrii specifici investiiei rezultate n urma
realizrii lucrrilor de intervenie.
5.2. Necesarul de utiliti rezultate, inclusiv estimri privind depirea
consumurilor iniiale de utiliti i modul de asigurare a consumurilor suplimentare
5.3. Durata de realizare i etapele principale corelate cu datele prevzute n
graficul orientativ de realizare a investiiei, detaliat pe etape principale
5.4. Costurile estimative ale investiiei:
5
.
- costurile estimate pentru realizarea investiiei, cu luarea n considerare a

costurilor unor investiii similare;
- costurile estimative de operare pe durata normat de via/amortizare a
investiiei.
5.5. Sustenabilitatea realizrii investiiei:
a) impactul social i cultural;
b) estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei: n faza de
realizare, n faza de operare;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra biodiversitii
i a siturilor protejate, dup caz.
5.6. Analiza financiar i economic aferent realizrii lucrrilor de intervenie:
a) prezentarea cadrului de analiz, inclusiv specificarea perioadei de referin i
prezentarea scenariului de referin;
b) analiza cererii de bunuri i servicii care justific necesitatea i dimensionarea
investiiei, inclusiv prognoze pe termen mediu i lung;
c) analiza financiar; sustenabilitatea financiar;
d) analiza economic; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, msuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
6.SCENARIUL/OPIUNEA TEHNICO-ECONOMIC() OPTIM(),

RECOMANDAT()
6.1. Comparaia scenariilor/opiunilor propus(e), din punct de vedere tehnic,
economic, financiar, al sustenabilitii i riscurilor
6.2. Selectarea i justificarea scenariului/opiunii optim(e), recomandat(e)
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici afereni investiiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea total a obiectivului de investiii,
exprimat n lei, cu TVA i, respectiv, fr TVA, din care construcii-montaj (C+M), n
conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performan - elemente
fizice/capaciti fizice care s indice atingerea intei obiectivului de investiii - i,
dup caz, calitativi, n conformitate cu standardele, normativele i reglementrile
tehnice n vigoare;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare, stabilii
n funcie de specificul i inta fiecrui obiectiv de investiii;
d) durata estimat de execuie a obiectivului de investiii, exprimat n luni.
6.4. Prezentarea modului n care se asigur conformarea cu reglementrile
specifice funciunii preconizate din punctul de vedere al asigurrii tuturor cerinelor
fundamentale aplicabile construciei, conform gradului de detaliere al propunerilor
tehnice
6
.
6.5. Nominalizarea surselor de finanare a investiiei publice, ca urmare a

analizei financiare i economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaii de la
bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri
externe nerambursabile, alte surse legal constituite
7. URBANISM, ACORDURI I AVIZE CONFORME

7.1. Certificatul de urbanism emis n vederea obinerii autorizaiei de construire
7.2. Studiu topografic, vizat de ctre Oficiul de Cadastru i Publicitate
Imobiliar
7.3. Extras de carte funciar, cu excepia cazurilor speciale, expres prevzute de
lege
7.4. Avize privind asigurarea utilitilor, n cazul suplimentrii capacitii
existente
7.5. Actul administrativ al autoritii competente pentru protecia mediului,
msuri de diminuare a impactului, msuri de compensare, modalitatea de integrare a
prevederilor acordului de mediu, de principiu, n documentaia tehnico-economic
7.6. Avize, acorduri i studii specifice, dup caz, care pot condiiona soluiile
tehnice, precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizrii unor sisteme alternative de eficien
ridicat pentru creterea performanei energetice;
b) studiu de trafic i studiu de circulaie, dup caz;
c) raport de diagnostic arheologic, n cazul interveniilor n situri arheologice;
d) studiu istoric, n cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare n funcie de specificul investiiei.
7
.
Documentatia de avizare a lucrarilor de interventie (D.A.L.I.) este structurat si

redactat in conformitate cu Hotararea Guvernului Romaniei, Nr.907 din 2016, anexa
nr.5.
1. INFORMAII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIII
1.1. Denumirea obiectivului de investiii:
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de irigatii aferente plotului SPP2

OUAI Baneasa - Giurgiu
1.2. Ordonator principal de credite/investitor
Ordonatorul principal de credite/investitor este ORGANIZATIA

UTILIZATORILOR DE APA PENTRU IRIGATII OUAI BANEASA GIURGIU.
1.3. Ordonator de credite (secundar/teriar)
Nu avem ordonator de credite (secundar/tertial).
1.4. Beneficiarul Investitiei:
Beneficiarul investitiei este ORGANIZATIA UTILIZATORILOR DE APA

PENTRU IRIGATII OUAI BANEASA GIURGIU.
1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie:
Proiectant general: S.C. VEST INSTAL S.R.L.

-Date contact: Str. Dropia, nr. 104, mun. Calarasi; J51/527/206; RO 18991887
-Tel.: 0727.701.916
Proiectant de specialitate: P.F.A. CUPRINSU LUCIAN
8
.
2. SITUAIA EXISTENT I NECESITATEA REALIZRII

LUCRARILOR DE INTERVENTIE
2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaie, acorduri relevante,

structuri instituionale i financiare
2.1.1. Politici si strategii:

Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale (MADR) a elaborat Programul
Naional de Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigaii din Romnia (denumit, n
continuare Programul) care vizeaz adaptarea agriculturii la schimbrile climatice i
reducerea efectelor acestora asupra produciei agricole, n principal dar i asupra altor
factori de mediu i a populaiei, prin reabilitarea infrastructurii principale de irigaii
existente.
Programul vine n ntmpinarea unor msuri din sectorul irigaiilor din cadrul
Programului Naional de Dezvoltare Rural (PNDR), att din perioada de programare
2007 2013, ct i din actuala perioad de programare financiar european 2014
2020.
n procesul de elaborare a Programului au fost consultate i solicitate informaii
din partea instituiilor cu responsabiliti n domeniu, la nivel naional i teritorial i
au fost analizate propunerile organizaiilor i federaiilor constituite pentru aplicarea
irigaiilor (OUAI/FOUAI).
Programul a fost elaborat de Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale pe
baza datelor i informaiilor puse la dispoziie de Agenia Naional de mbuntiri
Funciare, Agenia pentru Finanarea Investiiilor Rurale precum i de Direcia
General Dezvoltare Rural - Autoritatea de Management pentru PNDR.
Analiza viabilittii economice a amenajrilor de irigatii propuse pentru
reabilitare s-a efectuat n cadrul studiului Actualizarea strategiei investitiilor n
sectorul irigatiilor expertiza privind viabilitatea economic a sistemelor de irigatii
raport final elaborat de ctre SC Experco ISPIF SRL.
Scopul expertizei a constat n reanalizarea viabilittii unor sisteme de irigatii
lundu-se n considerare caracteristicile din agricultura Romniei la nivelul anului
2015, dup cum urmeaz: tendinta de comasare a terenurilor, dezvoltarea OUAI-
urilor, preturile produselor agricole, tendinta fermierilor de a se orienta spre culturi cu
valoare adugat mare si cu rspuns bun la irigatii si din punct de vedere tehnic ctre
achizitionarea unor agregate de pompare cu parametrii superiori, instalatii de udare
moderne, automatizate cu randamente de functionare superioare, etc.
9
.
Obiectivul general vizeaz reabilitarea infrastructurii principale de irigatii care

va conduce la cresterea suprafeei funcionale din suprafata viabil i marginal viabil
economic pentru irigaii la 70% n anul 2020 i 90% la orizont 2030, si const n
reabilitarea infrastructurii principale de irigaii din 86 de amenajri viabile, n
suprafa de aproximativ 1,8 mil. ha, pn la sfrsitul anului 2020.
Obiectivul specific al Programului l reprezint cresterea randamentului
statiilor de baz (fixe si plutitoare) si repompare, eliminarea pierderilor de ap prin
infiltratie din canalele de irigatii si eliminarea degradrilor aprute la constructiile
hidrotehnice de pe acestea.
Restabilirea capacitilor existente de irigaii reprezint o msur de baz
pentru dezvoltarea sectorului agricol n Romnia. Reabilitarea infrastructurii
principale de irigaii va conduce la creterea randamentelor de funcionare ale
amenajrilor de irigaii cu reflectare direct n reducerea tarifului/1000 m 3 ap
pompat, ceea ce va crea posibiliti mai mari fermierilor pentru utilizarea apei pentru
irigaii.
Prin efectuarea investiiilor n reabilitarea infrastructurii principale de irigaii se
are n vederecreterea ponderii suprafeei funcionale din suprafaa viabil i marginal
viabil economic pentru irigaii (%) de la 50% ct este nivelul actual, la 70% n anul
2020. inta pe termen lung (orizont2030) va fi de 90%.
Exploatarea amenajrilor de irigaii supuse reabilitrii se va face n corelare cu
lucrrile de gospodrire a apelor, hidroenergetice, silvice, de gestionare a cilor de
comunicaie, n acord cu interesele proprietarilor de terenuri, innd seama de
cerinele de protecie a mediului.
Exploatarea amenajrilor de irigaii supuse reabilitrii se va face astfel nct s
se previn folosirea ineficient a apei, excesul de umiditate, eroziunea i poluarea
solului i s se promoveze protecia mediului n conformitate cu standardele de
mediu.
In condiiile accenturii competiiei ntre folosinele de ap, irigaiile sunt
forate s reduc pierderile de ap i s mreasc eficiena utilizrii ei.
Intruct performanele financiare de rentabilitate sunt mai bune n cazul
amenajrilor private dect al celor publice, se propune s se mearg pe linia
perfecionrii exploatrii amenajrilor colective prin adoptarea unor elemente
specifice gestiunii private /suportarea cheltuielilor de exploatare i ntreinere a
amenajrilor de nivel local - staii de punere sub presiune i reele de distribuie
interioare - de ctre beneficiarii de ap.
10
.
2.1.2.Legislatie, acorduri relevante, structure institutionale si financiare:
Legislaia european:
-Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 de stabilire a unor dispozitii comune privind
Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de
coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rural si Fondul european pentru
pescuit si afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind
Fondul european de dezvoltare regional, Fondul social european, Fondul de coeziune
si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a Regulamentului
(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului, cu modificrile i completrile ulterioare;
-Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rural acordat
din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR) si de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificrile i completrile
ulterioare;
-Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului
privind financiarea, gestionarea si monitorizarea politicii agricole comune si de
abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE)
nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 si (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului, cu modificrile
i completrile ulterioare;
-Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de
stabilire a unor norme privind pltile directe acordate fermierilor prin scheme de
sprijin n cadrul politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentului (CE) nr.
637/2008 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului, cu
modificrile i completrile ulterioare;
-Regulamentul (UE) nr. 1310/2013 al Parlamentului European si al Consiliului de
stabilire a anumitor dispozitii tranzitorii privind sprijinul pentru dezvoltare rural
acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural (FEADR), de modificare
a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului n
ceea ce priveste resursele si repartizarea acestora pentru anul 2014 si de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului si a Regulamentelor (UE) nr.
1307/2013, (UE) nr. 1306/2013 si (UE) nr. 1308/2013 ale Parlamentului European si
ale Consiliului n ceea ce priveste aplicarea acestora n anul 2014, cu modificrile i
completrile ulterioare;
-Regulamentul delegat (UE) nr. 807/2014 de completare a Regulamentului (UE) nr.
1305/2013 al Parlamentului European si al Consiliului privind sprijinul pentru
dezvoltare rural acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rural
(FEADR) si de introducere a unor dispozitii tranzitorii, cu modificrile i completrile
ulterioare;
-Regulamentul de punere n aplicare (UE) nr. 808/2014 al Comisiei de stabilire a
normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European
11
.
si al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rural acordat din Fondul european
agricol pentru dezvoltare rural (FEADR), cu modificrile i completrile ulterioare;
si al Consiliului n ceea ce priveste sistemul integrat de administrare si control,
msurile de dezvoltare rural si ecoconditionalitatea, cu modificrile i completrile
ulterioare;
si al Consiliului n ceea ce priveste agentiile de plti si alte organisme, gestiunea
financiar, verificarea conturilor, normele referitoare la controale, valorile mobiliare
si transparenta, cu modificrile i completrile ulterioare.
Legislaia naional:
-Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020, aprobat prin Decizia
Comisiei de punere n aplicare nr. C(2015) 3508 / 26.05.2015, cu modificrile i
-Programul Naional de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigaii din
Romnia aprobat prin H.G. nr. 793/26.10.2016.
-Hotrrea Guvernului nr. 226/ 2015 privind stabilirea cadrului general de
implementare a msurilor programului naional de dezvoltare rural cofinanate din
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural i de la bugetul de stat, cu
-Ordinul MADR nr. 763/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare al procesului de selectie si al procesului de verificare a contestatiilor
pentru proiectele aferente masurilor din PNDR 2014-2020, cu modificrile i
copletrile ulterioare;
-Hotrrea Guvernului nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare
i coninutul-cadru al documentaiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiii finanate din fonduri publice ;
-Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale Republicare, cu modificrile i
-Ordonana de urgen a Guvernului nr. 6/2011 pentru stimularea nfiinrii i
dezvoltrii microntreprinderilor de ctre ntreprinztorii debutani n afaceri, cu
-Legea nr. 36/1999 privind societatile agricole si alte forme de asociere in
agricultura;
-Legea nr 82/ 1991 a contabilitii Republicare, cu modificrile i completrile
ulterioare;
-Legea nr. 227/ 2015 privind Codul Fiscal ;
12
.
-Legea nr. 138/ 2004 a mbunttirilor funciare, republicat, cu modificrile i

-Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenei i de insolven, cu
-Legea nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziiile publice ;
-Hotrrea nr. 395 din 2 iunie 2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziie
-public/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziiile publice ;
Ordonana Guvernului nr. 27/ 2002 privind reglementarea activitii de soluionare
a petiiilor, cu modificrile i completrile ulterioare;
-Ordonana Guvernului nr. 92/ 2003 privind Codul de procedur fiscal -
Republicare, cu modificrile i completrile ulterioare;
-Ordonana de urgen a Guvernului nr. 66/ 2011 privind prevenirea, constatarea i
sancionarea neregulilor aprute n obinerea i utilizarea fondurilor europene i/sau a
fondurilor publice naionale aferente acestora, cu modificrile i completrile
ulterioare.
2.2. Analiza situaiei existente i identificarea necesitilor i a deficienelor:
2.2.1.Date generale:
Romnia prezint un risc considerabil fa de schimbrile climatice, efectele
acestora fiind n mod clar reflectate de modificrile n regimul de temperatur i
precipitaii, n principal, ncepnd din anul 1961 i pn n prezent, zonele cele mai
afectate conform rapoartelor internaionale relevante i analizelor irurilor de date
climatologice pentru perioada 1901-2010 efectuate de Administraia Naional de
Meteorologie fiind situate n partea de sud, sud - est i est a rii.
Secetele, inundaiile i alte probleme legate de schimbrile climatice au un
impact semnificativ asupra stabilitii produciei i a securitii alimentare naionale,
iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunitilor de
dezvoltare economic n pofida existenei potenialului din agricultur.
S-a estimat c din 1980 pn n 2011, Romnia a suferit pierderi anuale medii
legate de vreme n sum de 8.452 milioane $SUA (0,26 procente din PIB), din care 34
de procente au fost legate de secet. Riscurile principale cu care se confrunt
Romnia pe termen scurt i mediu constau ntr-o cretere semnificativ n temperatura
anual medie, o scdere a precipitaiilor i o ocuren general de evenimente
climatice extreme. Sectorul agricol ar fi afectat cel mai mult de inundaii, secete sau
alte evenimente climatice adverse. Modelele meteorologice extreme vor declana o
mai mare volatilitate n producia agricol, preurile alimentelor i veniturile fermelor.
13
.
Seceta pedologic extrem i sever din zonele de sud i est ale Romniei,
coroborat cu consumul ridicat de ap n perioada iulie-august, conduc la o rezerv de
ap din sol, situat de multe ori, sub punctul de ofilire pe ntinse suprafee agricole. n
aceste zone seceta agricol complex este un fenomen climatic de hazard care induce
cele mai grave consecine care s-au nregistrat vreodat n agricultur.
Secetele pot dura de la cteva zile pn la cteva luni, avnd ca rezultat o
variabilitate ridicat aproduciei agricole, mai ales n regiunile cu vulnerabilitate
accentuat, n prezent, i cu un potential de adaptare redus, afectnd rezultatele
ntregului an de producie agricol i avnd consecine negative asupra aprovizionrii
cu alimente i economiei naionale.
O parte semnificativ din suprafaa agricol a Romniei resimte efectele
negative ale secetei, ale rezervelor de ap insuficiente i ale amenajrilor de irigaii
slab funcionale. Absena sau gradul mare de degradare al infrastructurii de irigaii a
fcut ca, aproximativ 48% din suprafaa agricol total (7,1 mil ha, n 2006) s fie
afectat de aceste fenomene (cele mai afectate zone au fost Cmpia Romn, sudul
Moldovei i Dobrogea).
Producia de cereale a fluctuat mult n perioada 2000-2012, anul 2007 (an
secetos) este asociat cu una din cele mai sczute performane, n vreme ce 2012 (an
favorabil) a nregistrat opusul. n anul 2012, producia a fost cu 1,5 - 3 ori mai mare
comparativ cu anul 2007, indicnd magnitudinea impactului climatic.
Volumul de ap utilizat pentru irigaii a crescut cu 52,65%, de la 212.979 mii
m3 n 2010, la 325.127 mii m3 n 2012 ns agricultura romneasc continu s fie
dependent de factorii climatici. Efectele negative ale acestui fenomen se reflect, n
principal, n randamentele sczute nregistrate la principalele culturi (35-60% din
potenial).
Amenajrile vechi de irigaii genereaz un consum mare de ap i energie, ceea
ce are un impact negativ asupra rezervelor de ap ale Romniei, ar ncadrat n
categoria rilor cu rezerve reduse deap (cantitatea medie de ap disponibil pe
locuitor este de 2660 m3 ap/loc/an, inclusiv Dunrea, puin peste jumtate din media
europen 4230 m 3 ap/loc/an).
Amenajrile de irigatii sunt ntr-un stadiu avansat de degradare i pe 75 % din
suprafaa acestor amenajri, irigaiile nu sunt funcionale, iar cele funcionale sunt
ineficiente din punct de vedere al consumului de ap i energie i costisitoare pentru
fermieri.
2.2.2.Analiza situatiei existente:
14
.
Distrituia apei n interiorul plotului de irigaii se realizeaza prin intermediul

statiei de punere sub presiune, a conductelor principale, secundare si tertiale
(denumite si antene sau conducte de sector)
Pe ultimele elemente sunt amplasai hidranii (guri de ap) la care se cupleaz
instalaiile de udare.
Plotul se incadreasa la limita dintre zona arida si semiarida, cu precipitatii sub
300-350 mm / an, irigatia fiind principala sursa de apa pentru asigurarea consumului
plantelor. Drenajul terenurilor irigate si splarea solurilor sunt frecvent utilizate pentru
a prevenii salinizarea secundara.
In prezent plotul deserveste o suprafata de:

- suprafata neta = 936 ha.
Plotul este compus din:

o statie de punere sub presiune care are in compenenta ei:
-6 (sase) electropompe cu debitul Q=540 [mc/h] = 150 [l/s] / pompa, Pi= 143
[KW], Hp=74 [mCA], cu 5 etaje - nefunctionabile;
-2 (doua) electropompe cu debitul Q=792 [mc/h] = 220 [l/s] / pompa, Pi=
36[KW], Hp=12 [mCA], cu 5 etaje - nefunctionabile;
-tablourile electrice aferente instalatiilor hidromecanice in star avansata de
degradare, necesitand reabilitare;
-trei hidrofoare cu capacitatea de 10000 litri ce necesita reabilitare;
-casa pompelor ce necesita reabilitare;
-instalatii si constructii hidrotehnice aferente statiei de pompare ce necesita
reabilitare;
-un post de transformare de 630 [KVA] aferent statiei de pompare ce necesita
inlocuirea cu unul mai mare de 1000 [KVA];
-un post de transformare de 63 [KVA] aferent serviciilor auxiliare -
functionabil;
-un by-pass a conductei de apa
retea de conducte de transport a apei de irigat, compusa din:

15
.
Centralizator situatie existenta retea de udat, aferent invetitiei:
Lungimea totala a retelei de conducte de transport a apei de irigat este de 29299

ml.
16
.
Conductele sunt executate din AZBO.
2.2.3. Identificarea necesitatilor si a deficientelor:

Principalele deficiente ale plotului sunt urmtoarele:
-casa pompelor este intr-o stare avansata de degradare;
-pompele pentu irigat sunt depasite din punct de vedere fizic si moral, avand
randamente scazute;
-cele trei hidrofoare sunt depasite din punct de vedere fizic si moral;
-postul de transformare existent de 630 este sub dimensionat;
-retele de irigat (conductele) sunt depasite din punct de vedere fizic si moral;
-caminele de vane sunt intr-o stare avansata de degradare;
-vanele de ramuri sunt depasite din punct de vedere fizic si moral, si nu mai sunt
functionabile;
-vanele de golire sunt depasite din punct de vedere fizic si moral, si nu mai sunt
functionabile;
-vanele de distributie sunt depasite din punct de vedere fizic si moral, si nu mai sunt
functionabile;
-clapetele antisoc sunt depasite din punct de vedere fizic si moral, si nu mai sunt
functionabile;
-robinetii de purjare (de aerisire) sunt depasiti din punct de vedere fizic si moral, si nu
mai sunt functionabile;
-hidrantii sunt depasiti din punct de vedere fizic si moral, inregistrand pierderi si
baltire, produc imense dificultati in manevrarea instalatiilor pe drumurile de
exploatare cu sleauri pline cu apa.
Statia de pompare avea o fractionare mare a debitelor pompate, astfel ca in
situatii cu cu cereri mici de apa, foarte frecvent la inceputul si sfarsitul campaniilor de
irigare , o parte din apa pompata fie ca era by-passata, fie era returnata in evacuare, cu
mari repercursiuni asupra consumului de energie si asupra costurilor.
Necesitatile plotului sunt urmtoarele:
-reabilitarea casei pompelor;
-inlocuirea pompele pentu irigat;
-repararea celor trei hidrofoare;
-inlocuirea postul de transformare existent;
-reabilitarea retele de irigat (conductele);
-reabilitarea caminele de vane;
-inlocuirea vanelor de ramuri;.
-inlocuirea vanelor de golire;
-inlocuirea vanelor de distributie;
-inlocuirea clapetelor antisoc;
-inlocuirea robinetilor de purjare (aerisire);
17
.
-inlocuirea hidrantilor;
2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiiei publice:
Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice sunt:

1.Reducera pierderilor de apa;
Prin reabilitarea statiei se va face o economie de apa de 21 %. mai cercetez!!!
2.Obtinerea unui spor de venit net comparativ cu situatia dinainte de
reabilitare ca urmare a:
-mbunttirii productivittii terenurilor, n prezent cu deficit de umiditate, srturate,
acide etc.;
- mbunattirii structurii planului de cultur, prin utilizarea de plante valoroase si
rentabile;
-sporirii productiei medii la hectar.
3.Creterea randamentului amenajrilor interioare de irigaii cu reflectare
n micorarea tarifului pentru 1000 m3 ap pompat pentru irigaii.
4.Reducerea consumului de energie electrica;
5.Aplicarea unui management eficient.
3.DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE
3.1. Particularitati ale amplsamentului:
a)descrierea amplasamentului (localizare intravilan/extravilan, suprafata

terenului, dimensiuni in plan):
Obiectivul de investitii se afla amplasat in extravilan.

Teritoriul propus este ampalasat in com. Gostinu, jud. Giurgiu si apartine unei
singure amenajari de imbunatatiri funciare, respectiv, Sistemul hidroameliorativ
,,Gostinu-Greaca-Arges, cod 229 si cuprinde intreaga suprafata de teren deservita de
statiile de pompare SPP 1, SPP 2, SPP3, SPP 4 si SRP 1 si infrastructura de ultim
ordin ce poate functiona autonom. Teritoriul organizatiei este continuu, contiguu, nu
contine enclave si nu se suprapune altor federatii sau organizatii.
18
.
Configuratia, marimea si amplasarea teritoriului propus asigura exploatarea

eficienta a infrastructurii de imbunatatiri funciare.
Total suprafata aferenta SPP 1, SPP 2, SPP3, SRP 1 si SPP 4 este:
-suprafata bruta = 3380 ha.;
-suprafata neta = 3225 ha.
OUAI BANEASA - GIURGIU, administreaza si exploateaza infrastructura de

irigatii de 2908,43 ha, proprietatea membrilor sai ce face parte din amenajarea
hidroameliorativa ,,Gostinu-Greaca-Argescare a fost proiectata de catre ISPIF
Bucuresti in anul 1973 si data in exploatare in anul 1975.
Din total suprafata, (conform Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare,

Filiala de Imbunatatiri Funciare Giurgiu) plotul SPP2 are suprafata de:
-suprafata neta = 936 ha.
Suprafata deservita de prezentul proiect este de 900 ha.
Plotul are in componenta sa urmatoarele :

- statia de pompare SPP 2, in suprafata de cca. 1070 mp , conform planului de
situatie anexat.
- retele de conducte de transport a apei de irigat in lungime de 29299 ml.
Suprafata ocupata de reteaua de conducte de transport a apei de irigat este de:
- 29299 ml. X 1,2636ml = 37024 mp;
Total suprafata ocupata de instalatiile aferent SPP2 este de 38094 mp.
b) Relatiile cu zonele invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile

Investitia este amplasata in comuna Gostinu, jud. Giurgiu care este situata pe
versantul de trecere dintre Lunca Dunarii si Campia Burnazului, care fac parte din
marea unitate de relief Campia Romana, situata in sudul judetului Giurgiu.
Comuna se afl la marginea de sud a judeului, pe malul Dunrii, la grania cu
regiunea Ruse din Bulgaria. Este deservit de oseaua judeean DJ507, care o leag
spre est de Oinacu i Giurgiu (unde se termin n DN5)
c) Date seismice si climatice

Datele seismice si climatice sunt prezentate in studiul Geotehnic, parte anexata
prezentei documentatii.
d) Studii de teren
19
.
Au fost realizate studii de teren, conform cerintelor din Certificatul de

Urbanism.
e) Situatia utilitatilor tehnico-edilitare existente:
1.Alimentarea cu energie electrica:

In prezent statia de pompare este alimentata cu energie electrica de la reteua de
energie electrica din zona, prin intermediul unui post de transformare existent de 630
[KVA].
2.Alimentarea cu apa pentru irigat:

Sursa de apa pentru sistemul de irigatii exploatat de OUAI Baneasa-Giurgiu o
reprezinta canalul de irigatii pe care este pompata apa de catre ANIF prin SPA
Dumescu. Sursa primara de apa pentru SPA Dumescu este fluviul Dunarea.
SPA Dumescu este o statie de pompare plutitoare amplasata pe canalul de
aductiune alimentat cu apa din Dunare de SPA Km 473+000, la est de localitatea
Gostinu.
In prezent aceasta statie este functionala, putand asigura debitul de apa necesr
functionarii statiei de punere sub presiune.
f) Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factori de risc, antropici si naturali,

inclusiv de schimbari climatice ce pot afecta investitia
Romnia prezint un risc considerabil fa de schimbrile climatice, efectele
acestora fiind n mod clar reflectate de modificrile n regimul de temperatur i
precipitaii, n principal, ncepnd din anul 1961 i pn n prezent, zonele cele mai
afectate conform rapoartelor internaionale relevante i analizelor irurilor de date
climatologice pentru perioada 1901-2010 efectuate de Administraia Naional de
Meteorologie fiind situate n partea de sud, sud - est i est a rii.
Secetele, inundaiile i alte probleme legate de schimbrile climatice au un
impact semnificativ asupra stabilitii produciei i a securitii alimentare naionale,
iar lipsa unei infrastructuri adecvate contribuie la limitarea oportunitilor de
dezvoltare economic n pofida existenei potenialului din agricultur.
S-a estimat c din 1980 pn n 2011, Romnia a suferit pierderi anuale medii
legate de vreme n sum de 8.452 milioane $SUA (0,26 procente din PIB), din care 34
de procente au fost legate de secet. Riscurile principale cu care se confrunt
Romnia pe termen scurt i mediu constau ntr-o cretere semnificativ n temperatura
anual medie, o scdere a precipitaiilor i o ocuren general de evenimente
climatice extreme. Sectorul agricol ar fi afectat cel mai mult de inundaii, secete sau
alte evenimente climatice adverse. Modelele meteorologice extreme vor declana o
mai mare volatilitate n producia agricol, preurile alimentelor i veniturile fermelor.
20
.
Seceta pedologic extrem i sever din zonele de sud i est ale Romniei,
coroborat cu consumul ridicat de ap n perioada iulie-august, conduc la o rezerv de
ap din sol, situat de multe ori, sub punctul de ofilire pe ntinse suprafee agricole. n
aceste zone seceta agricol complex este un fenomen climatic de hazard care induce
cele mai grave consecine care s-au nregistrat vreodat n agricultur.
Secetele pot dura de la cteva zile pn la cteva luni, avnd ca rezultat o
variabilitate ridicat a produciei agricole, mai ales n regiunile cu vulnerabilitate
accentuat (cazul nostru), n prezent, i cu un potenial de adaptare redus, afectnd
rezultatele ntregului an de producie agricol i avnd consecine negative asupra
aprovizionrii cu alimente i economiei naionale.
g) informaii privind posibile interferene cu monumente istorice/de arhitectur

condiionrilor specifice n cazul existenei unor zone protejate.
Descoperirile arheologice din zona atesta ca aceste meleaguri au fost locuite din
cele mai vechi timpuri, indeosebi partea estica a comunei ( satul Pietrele ), fiind
cunoscuta ca domeniu domnesc din timpul domniei lui Mihai Viteazu. Vechimea
asezarilor omenesti pe teritoriul actual al comunei Baneasa este demonstrata de
prezenta unor descoperiri arheologice importante, semnalate ca situri arheologice :
-Dealul lui Coada " - asezare din EPOCA FIERULUI - sec.IX - X;
-Gorgana " - asezare TELL NEOLITIC , locuita cu 4.200 de ani inainte de Hristos ;
-In satul Sf.Gheorghe , pe valea Cacovei, la 1,5 km inainte de intrarea in sat, dinspre
Baneasa - asezari din EPOCA BRONZULUI si EPOCA FIERULUI.
3.2. Regimul Juridic:
a) natura proprietii sau titlul asupra construciei existente, inclusiv

servitui, drept de preempiune:
Plotul de irigatii SPP2, compus din amplasamentul statiei SPP2 si reteaua de
conducte ingropate, apartine ICITID Baneasa care cedat dreptul de folosinta a
sistemului de irigat, prin protocol.
b) destinaia construciei existente:

Plotul SPP2 are destinatia de sistem de irigatii.
21
.
c) includerea construciei existente n listele monumentelor istorice, situri

arheologice, arii naturale protejate, precum i zonele de protecie ale acestora i
n zone construite protejate, dup caz:
Investitia nu este inclusa in listele monumentelor istorice, situri arheologice,
arii naturale protejate, precum i zonele de protecie ale acestora i n zone construite
protejate.
d) informaii/obligaii/constrngeri extrase din documentaiile de

urbanism, dup caz.
Beneficiarul are obligatia sa respecte totate conditiile impuse prin certificatul
de urbanism.
3.3. Caracteristici tehnice si parametrii specifici:
a)categoria i clasa de importan:

In conformitate cu: H.G. nr. 766/1997, constructia existenta face parte din
categoria constructiilor de importanta redusa (D).
In conformitate cu P100-1/2013, fac parte din clasa constructiilor de
importanta-expunere IV, cu I=0,80.
b) cod n Lista monumentelor istorice, dup caz:

Investitia nu este inclusa in listele monumentelor istorice.
c) an/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcie:

-pentru SPP - 2 ani si 5 luni;
-pentru retelele de transport apa pentru irigat - 2 ani si 5 luni;
d) suprafaa construit:
-suprafata plotului este de 936 ha
-din care SPP 1070 mp.
e) suprafaa construit desfurat:

-suprafata plotului este de 936 ha
-din care SPP 1070 mp.
f) valoarea de inventar a construciei:

22
.
- Valoarea de inventar a SPP este 3707,33 lei (nr. inventar 1030);

- Valoarea de inventar a instalatiei electrice automatizate este de 74,24 lei (nr.
inventar 2107);
- Valoarea de inventar a hidroforului nr. 1 este de 763,94 lei (nr. inventar 2106);
- Valoarea de inventar a conductelor de irgigat ingropate este de 257269,48 lei (nr.
inventar 2124);
Total valoare de inventar = 263252,95 lei.
g) ali parametri, n funcie de specificul i natura construciei existente.

Pe conductele de transport apa pentru irigatii sunt montate:
-camine de vane = 37 bucati;
-camine de aerisire = 11 bucati;
-camine de golire = 12 bucati;
-vana 150 mm = 12 bucati;
-vana de aerisire = 11 bucati;
-vana de golire = 12 bucati;
-anti lovitura de berbec = 3 bucati;
-hidranti irigat DN 100 = 273 bucati.
3.4. Analiza strii construciei, pe baza concluziilor expertizei tehnice i/sau

ale auditului energetic, precum i ale studiului arhitecturalo-istoric n cazul
imobilelor care beneficiaz de regimul de protecie de monument istoric i al
imobilelor aflate n zonele de protecie ale monumentelor istorice sau n zone
construite protejate. Se vor evidenia degradrile, precum i cauzele
principale ale acestora, de exemplu: degradri produse de cutremure, aciuni
climatice, tehnologice, tasri difereniate, cele rezultate din lipsa de
ntreinere a construciei, concepia structural iniial greit sau alte cauze
identificate prin expertiza tehnic.
3.4.1. ANALIZA STARII DIN PUNCT DE VEDERE SRUCTURAL SI

ARHITECTURAL :
23
.
1.Analiza constructiei existente :

In urma deplasarii la fata locului, inspectarii si vizualizarii cladiri existente,
propuse spre expertizare a fost identificat corpul de constructie cu regim de inaltime
P+1E cu functiunea tehnica , de statie de punere sub presiune (ce inglobeaza un
spatiu tehnic subteran cu destinatia de cuva umeda)
Constatari:
Corpul existent, a fost executat in baza unui proiect tip de interes national,
pentru dezvoltarea sistemelor de irigatii pentru agricultura intocmit de ISPIF
Bucuresti, in anul 1973. In acea perioada existaprimul normativ de proiectare in
Romania P13 63.
Regim de inaltime: P+1E (partial) cu subsol tehnic cuva umeda;
Configuratia in plan: forma geometrica dreptunghiulara;
Configuratia in elevatie: cadre de beton armat, cu inchideri perimetrale din
zidarie cu caramida in principal de 25 cm grosime si compartimentarile interioare din
zidarie cu caramida de 25cm (grosimile de zidarie pot fi variabile in functie de
plastica fatadelor). Se continua la nivelul inferior/fundatiei cu elemente din beton
armat de tip grinzi de fundatii continue si blocuri de beton armat in dreptul stalpilor.
Inchiderile exterioare s-au realizat din zidarie, cu zona vitrate cu tamplarie
metalica si geam din sticla simpla clara la primul rand de spatii vitrate ale parterului,
respectiv caramizi din sticla la cel de-al doilea rand de spatii vitrate ale parterului. La
nivelul etajului sunt utilizate grile metalice de ventilatie.
Acoperisul: Pentru cladirea edificata P+1Epartial, a fost realizata inchidere la
partea superioara prin sistemul clasic de terasa necirculabila (planseu din beton armat
cu streasina/consola din beton iesita la exterior fata de planul fatadei) cu strat
hidroizolant montat pe un strart de beton de panta. Colectarea apelor meteorice se
realizeaza prin burlane si jgheaburi ce descarca spre spatiile verzi.
Constructia executata este amplasata independent, aceasta neavand
structura de rezistenta comuna cu nici o alta constructie, astfel incat nu exista
pericolul de a influenta alte constructii.
NOTA : Constructia existenta studiata se va reabilita, moderniza,
retehnologiza si isi va mentine functiunea initiala (statie de punere sub presiune).
2.Descrierea cladirii existente din punct de vedere arhitectural

Constructia studiata (SPP) cu destinatia tehnica de statie de punere sub presiune,
este de forma rectangulara in plan cu lungimea de aproximativ 15.16 m si latimea de
aproximativ 5.58 m. Constructia are regimul de inaltime parter si etaj partial (tehnic).
Suprafata construita la sol este de 84.59 mp (suprafata parter), iar suprafata etajului
partial este de 20.65 mp, rezultand o suprafata desfasuratade 105.24mp.
24
.
Parterul inglobeaza zona principala a cladirii in care sunt montate in linie

electropompele (sala pompelor) cuprinsa intre axele A-D si 1-2 si lateral dreapta o
zona (camera tehnica) ce adaposteste echipamentele de alimentare cu energie
electrica, mecanisme de actionare electropompe, de masurare, control si automatizare,
cuprinsa intre axele D-E si 1-2, spatiile fiind separate printr-un perete din zidarie in
care este montat panoul de automatizare si o usa pietonala metalica. Camera pompelor
are o inaltime libera de aprox. 6,10 m. prevazuta cu planseu din beton armat si grinzi
transversale si longitudinale. La interior, paralel cu zidurile exterioare din axele 1 si 2
sunt realizate doua grinzi din b.a. (ce reazema pe vutele stalpilor) pentru calea de
rulare a podului rulant. Planseul de peste spatiul tehnic din parter este realizat din
beton armat prevazut cu grinzi. Pardoseala camerei tehnice din parter este de tip
flotant (realizata pe structura metalica la o inaltime de ~45 cm fata de cota generala a
parterului) sub care sunt montate cabluri si retele electrice (zona tehnica).
Accesul in zona de parter se realizeaza prin intermediul unei usi duble (pentru
echipamente agabaritice) cu deschidere exterioara ce inglobeaza o usa peitonala.
Pentru accesul facil al echipamentelor se va reface rampa de accces in cladire. Aceasta
se va realiza din beton armat si va face legatura intre cota generala aparterului cota
terenului amenajat (trotuar de garda din pavele prefabricate).
Etajul partial (tehnic) ingobeaza spatii in care sunt montate echipamentele si

racordurile de alimentare cu energie electrica. In functie de cerintele de amplasare a
echipamentelor tehnice au fost realizate diferite compartimenti cu zidarie din
caramida pentru separarea acestora. Accesul in zona de etaj se realizeaza din exterior
prin intermediul unei scari metalice si a podestului din beton armat (balconul de etaj).
Scara metalica si parapetul sunt realizate din elemente metalice, in prezent degradate.
Usile de acces in camerele tehnice sunt de tip metalic. Pentruu ventilarea patiilor din
etaj au fost pevazute in partea superioara a peretilor exteriori goluri cu grile metalice.
Constructia este prevauta cu plansee din beton armat, fiind acoperita in terasa
necirculabila. Hidroizolatia cladirii este deteriorara prezentand fisuri care permit
infiltrarea apei, necesitand inlocuirea totala.
Tencuielile interioare si exterioare prezinta degradari locale (datorate lipsei
jgheaburilor si burlanelor, a degradarii invelitorii etc), zone de tencuiala cazuta,
exfolieri, impunandu-se reparatii la nivelul finisajelor.
Repatii sunt necesare si la trotuarul de garda, realizat din placi prefabricate din
beton. Placile existente se vor demonta si se va realiza o umplutura cu pamant
compactat (dupa caz, in locurile in care este necesar) si se vor monta noile placi
pentru trotuar. Hidroizolarea se va realiza cu mastic bituminos.
Cota + 0.00 a constructiei (cota finita a pardoselii) existente este situata la cca.
45 cm deasupra terenului natural.
25
.
Arhitectural: Inchiderile exterioare si compartimentarile sunt realizate din

caramida, ziduri cu grosime variabila. Zonele vitrate au tamplarie metalica iar usile de
acces sunt metalice.
Inaltimile de nivel sunt de aproximativ:
-parter H ~ 6.10m - pe zona camerei pompelor;
-parter H ~ 3.50m - pe zona camerei tablourilor electice si automatizate;
-etaj 1 H ~ 4.20m - pe zona camerei de racorduri electice;
S construita la sol = 84.59mp ; Sutila desfasurata = 105.24mp ;
Constructia este libera pe cele 4 fatade si este de tip corp independent.
Finisajele exterioare la fatade:

Tencuieli exterioare clasice si vopsitorii pentru fatada culoare alba.
Tamplaria din profile metalice cu geam de sticla clara (registrul inferior) si
caramizi din sticla (registrul superior) iar pentru etaj grile metalice de vetilatie
Usi de acces metalice (usi simple sau duble, dupa caz) si balustrade metalice cu
vopsitorii tip marcaj cul. negru si galben.
Finisaje interioare:
Pentru pereti vor fi prevazute zugraveli pe baza de var si vopsitorii cul. gri,
realizate dupa repararea zonelor degradate (mentinand aspectul initial)
Pentru tavene zugraveli pe baza de var, realizate dupa repararea zonelor
degradate (mentinand aspectul initial)
Pentru pardoseli repararea pardoselii de tip mozaic si refacerea completa a
paroselilor de tip flotant (realizata pe structura metalica) sub care sunt montate cabluri
si retele electrice (zona tehnica). Pentru zonele de spatii tehnice (canivouri etc) sunt
prevazute chepenguri metalice.
Usile de acces in spatiile tehnice sunt de tip metalic
3.Descrierea cladirilor din punct de vedere structural

Infrastructura:
Este reprezentata de fundatii de tipul grinzi continue de fundare din beton armat
dispuse pe ambele directii ce sprijina pe blocuri izolate de beton armat, in dreptul
stalpiilor.
Constructia este prevazuta cu un subsol partial (de tipul cuva umeda cu
avancamera, realiate din beton armat) din care sunt alimentate electropompele.
Avancamera si implicit cuva statiei poate fii izolata de canal in cazul unei interventii
prin intermediul batardourilor metalice.
Placa de beton armat, de la cota -0.10m, cu rol de suport al pardoselii de la
nivelul parterului este in grosime de min. 15cm, prevazuta cu un canivou local.
Cota 0.00 a constructiei se situeaza la cca. +0.45m fata de CTN.
26
.
Suprastructura:
Parterul si Etajul partial:
Structura de rezisten a cldirii este constituita dintr-un sistem din cadre din b.a:
stalpi si grinzi de beton armat monolit, dispuse pe doua directii ortogonale, dupa cum
urmeaza:
-stlpi de beton armat cu dimensiunile de 30x40cm (stalpii principali dispusi la o
distanta de ), respectiv 25x40cm;
-grinzile de pe cele doua directii principale cu dimensiunea 30x55cm (pentru
grinzile principale), respectiv 20x45cm (pentru grinzile secundare);
-planseul peste parter si peste etajul partial este din beton armat realizat cu placa
de ~ 12 / 15 cm grosime in functie de dimensiunea ochiurilor de placa si tipul de
rezemare al acestora. Planseul este realizat dintr-un sistem de grinzi principale si
secundare ce alcatuiesc un tip de planseu casetat;
-este astfel realizata o retea deasa de cadre din b.a., intr-o dispunere ortogonala
regulata si echilibrata. Ochiurile retelei sunt de 2.20m cu 3.50m.
-pe zona camerei pompelor la o inaltime aproximativa de 4.70m masurata de la
nivelul cotei 0.00, in dreptul fiecarui stalp principal (30x40cm) exista un capitel de tip
vuta pentru a putea asigura rezemarea grinzii de beton armat pe care este amplasat
podul rulant.
Acoperisul: este de tip terasa necirculabiala, fiind realizat din planseul (placa +
grinzi) de beton armat de peste parter pe zona camerei pompelor, respectiv de peste
etaj partial in zona camerei de racorduri electrice. Planseul de beton armat este
realizat cu streasina in consola de care au fost montate jgheaburile. Peste planseele
din b.a. a fost turnat un strat de beton de panta pe care a fost dispusa hidoizolatia.
3.4.2. ANALIZA STARII DIN PUNCT DE VEDERE AL LUCRARILOR

HIDROEDILITARE SI AL INSTALATIILOR :
Infrastructura de irigatii aferenta plotului, cuprinde in prezent

urmatoarele:
I.Statia de punere sub presiune:
Sursa primara de apa pentru statia de punere sub presiune este fluviul Dunarea.
Apa este pompata de electropompele statiei de punere sub presiune in
conductele de transpor apa pentru irigatii.
Statia este prevazuta cu:
-6 (sase) electropompe cu debitul Q=540 [mc/h] = 150 [l/s] / pompa, Pi= 143 [KW],
Hp=74 [mCA], cu 5 etaje - nefunctionabile;
-2 (doua) electropompe cu debitul Q=792 [mc/h] = 220 [l/s] / pompa, Pi= 36[KW],
Hp=12 [mCA], cu 5 etaje - nefunctionabile;
27
.
-trei recipiente hidrofor cu capacitatea de 10000 litri / buc. ce necesita reabilitare;

-sase vane de 250 mm, pe fiecare pompa ce necesita a fi inlocuite;
-sase calpete de retinere 250mm ce necesita a fi inlocuite;
-sase manometre ce necesita a fi inlocuite;
-un electrocompresor pentru recipentele de hidrofor ce necesita a fi inlocuite;
-conducte si armaturi aferente ce necesita a fi inlocuite;
-tablouri electrice si instalatii electrice aferente ce necesita a fi inlocuite;
Utilajele si instalatiile din statia de punere sub presiune sunt uzate fizic si
moral, piesele de schimb se procura foarte greu si sunt foarte scumpe, iar in unele
cazuri datorita scoaterii din fabricatie a unor utilaje este imposibil de procurat piesele
necesare. Din punct de vedere al functionarii, echipamentele statiei nu sunt prevazute
cu instalatii de automatizare, care sa reduca consumurile energetice si sa evite
pierderile de apa din plot.
II.Retea de conducte pentru irigat:

Accesul apei din conductele principale si antene se asigura prin intermediul
vanelor de linie (de distributie), montate in caminele de vane.
In cadrul plotului au fost folosite vane ovale, care la aceasta data nu mai pot fii
folosite.
Dupa aproximativ 40 ani de la punerea in functiune, reteaua de conducte
ingropate trebuie adusa la starea de functiune initiala implicand schimbarea unor
conducte, a armaturilor metalice , a vanelor si montarea unor hidrnati noi.
Infrastructura de irigat este formata din:
-teava AZBO, D=150 mm = 12119 ml;

Total retele = 29299 ml.
-camine de vane = 37 bucati;

-camine de aerisire = 11 bucati;
-camine de golire = 12 bucati;
28
.

-vana de aerisire = 11 bucati;
-vana de golire = 12 bucati;
-anti lovitura de berbec = 3 bucati;
-hidranti irigat DN 100 = 273 bucati.
NOTA : infrastructura de irigat existenta studiata se va reabilita, moderniza,

retehnologiza si isi va mentine functiunea initiala (statie de punere sub presiune).
3.5. Starea tehnic, inclusiv sistemul structural i analiza diagnostic, din

punctul de vedere al asigurrii cerinelor fundamentale aplicabile, potrivit
legii.
3.5.1. STAREA TEHNICA DIN PUNCT DE VEDERE SRUCTURAL SI

ARHITECTURAL :
Stabilirea starii tehnice (fizice) a cladirii la data expertizarii

Corpul de cladireP+1E partial, existent de aproximativ 40 45 de ani, in
momentul expertizarii cladirii se regaseste intr-o stare fireasca in concordanta cu
vechimea acesteia:structura de rezistenta nu prezinta avarii, deteriorari sau semne de
slabiciune / oboseala, in schimb pe partea de finisaje s-au constatat deteriorari /
degradari locale generate din lipsa de intretinere periodica pe parcursul exploatarii,
dupa cum urmeaza:
- la nivelul tencuielilor interioare si exterioare ale cladirii: tencuiala cazuta,
exfolieri, mucegai, igrasie in special pe zonele de pereti pozitionate spre Nord;
- deteriorarea hidroizolatie cat si abetonului de panta pentru zona de terasa,
aceasta prezentand fisuri care faciliteaza infiltrarea apelor meteorice;
- jgheaburile si burlanele existente din tabla galvanizata, ce dirijeaza apa de la
nivelul terasei catre sol prezinta zone / portiuni unde lipsesc, permitand apelor
meteorice sa afecteze finisajele fatadelor;
- usile metalice de acces atat la nivelul parterului, cat si la nivelul etajului partial,
prezinta pe suprafete mari coroziunea materialului metalic, necesitand inlocuirea.
Tamplaria metalica a zonelor vitrate prezinta degradari iar ochiurile din sticla sunt
sparte sau crapate;
- trotuarul perimetral cladirii, este realizat din placaje / dalaje de beton
prefabricat, care datorita vegetatiei, prezinta crapaturi si decalaje fata de planul
29
.
orizontal, acest fapt poate produce infiltratii de apa catre fundatiile cladirii.
Hidroizolatia de tip mastic bituminos este degradat integral;
- balustrada / mana curenta a scarii exterioare de acces de la nivelul solului la
etajul partial, cat si balustrada consolei / balconului ce realizeaza podestul scarii, se
prezinta intr-un stadiu avansat de degradare, putand prezenta un pericol real pentru
utilizatorii acesteia;
- zone de pardoseala unde lipsesc capacele metalice de tip chepenguri pentru
canivouri; lispa pardoselii flotante realizata in spatiul tehnic din parter.
- lipsa rampei din beton armat de acces pentru echipamentele agabaritice propuse
a se realiza.
In urma examinarii vizuale privind nivelul de uzura, functionalitate si
comportarea la cutremur si alte actiuni nu au fost observate degradari vizibile ale
elementelor structurale existente si nici tasari diferentiate, desprinderi / ruperi ale
malurilor de pamant perimetrale imobilului, astfel incat expertul concluzioneaza ca
starea tehnica (fizica) a cladirilor este satisfacatoare, sub cerintele din normativele in
vigoare din punct de vedere structural.
Se apreciaza prin examinarea cladirii la stadiul fizic al acesteiaca nu sunt
necesare lucrari de consolidare, dar necesita obligatoriu lucrari de reparatii si
intretinere pentru buna functionare a acesteia pentru inca o perioda considerabila de
timp.
3.5.2. ANALIZA STARII DIN PUNCT DE VEDERE AL LUCRARILOR

HIDROEDILITARE SI AL INSTALATIILOR :
Echipamente, instalatii electrice si automatizari:
Statia de punere sub presiune alimenteaza cu apa pentru irigatii suprafata de
936 ha a intregului plot, din care 900 ha proprietatea a membrilor OUAI baneasa-
Giurgiu, destinata culturilor cerealiere si furajere. Din cauza exploatarii indelungate,
utilajele de pompare de baza, auxiliare, precum si electrice ce compun liniile
tehnologice ale pompelor prezinta grade diferite de uzura si nu mai prezinta siguranta
in exploatare. Consumul mare de energie datorat uzurii agregatelor de baza, care
functioneaza cu randamente scazute, conduc la cheltuieli importante , care se rasfrang
asupra pretului de cost al apei pompate.
Analizand situatia actuala a statiei de punere sub presiune s-au constatat
urmatoarele:
-structura de rezistenta a constructiei statiei de punere sub presiune este
corespunzatoare ;
-agregatele de baza si cele auxiliare necesita inlocuiri intrucat prezinta un grad
avansat de uzura;
-aparatajul de comutatie si de protectie cu care sunt realizate circuitele de forta
pentru actionarea electropompelor de baza si auxiliari necesita inlocuirea intrucat nu
30
.
mai prezinta siguranta in functionare, componentele de protectie fiind decalibrate

nemaiputand asigura reglajul necesar bunei functionari.
-cablurile de alimentare a electropompelor de tip ACY-ABY au izolatia
imbatranita si nu mai prezinta siguranta in exploatare necesitand inlocuirea ;
-neexistand instalatii de automatizare (decat blocaje pe nivel si presiune
maxima) functionarea instalatiilor trebuie urmarita in permanenta de personalul
deservent, factorul uman putand produce grave avarii, impunandu-se automatizarea
tuturor instalatiilor si asigurarea cu echipamente de protectie de ultima generatie.
-instalatiile electrice de compensare a factorului de putere necesita inlocuirea
deoarece nu mai sunt functionale, acest lucru conducand la cheltuieli substantiale
prin plata energiei reactive.
-instalatiile de punere la pamant de la statii asigura deocamdata rolul de
protectie contra unor evenimente nedorite de electrocutare, dar necesita a fi
vizualizate prin dezgolire pentru a constata gradul de corodare datorat timpului si
eventuala inlocuirea electrozilor.
-consecintele uzurilor fizice se manifesta prin scaderea randamentelor de
functionare si prin cresterea consumului de apa si energie electrica, ducand implicit la
cresterea costului apei pompate.
-cheltuielile de intretinere si reparatii au devenit an de an tot mai mari neputand
fii suportate de catre beneficiarii de apa.
Deoarece amenajarea are o vechime de cca. 40 de ani, iar lucrarile de
intretinere si reparatii anuale nu au putut fi executate in totalitate din lipsa de fonduri,
starea amenajarii a influientat negativ activitatea de aplicare a udarilor si a condus la
cresterea cheltuielilor de exploatare.
Reteaua de conducta ingropata:

Reteaua de conducta ingropata, este formata din:
Total retele = 29299 ml.
Se recomand in aceasta faza ca lucrrile de modernizare si

retehnologizare a statiei de pompare s se execute in intregime, iar reabilitarea retelei
de conducte sa se faca prin reparatii curente prin masnonari, acolo unde sunt spargeri
de conducta.
31
.
Realizarea acestor lucrri va permite punerea in functiune a infrastructurii de

irigatii, va crea premizele cresterii performantelor de exploatare a instalatiei de irigat
prin reducerea consumului de energie electric cu 20% si de ap cu peste 20%, ca
efect al corelrii dintre necesarul de ap pentru irigat la un moment dat si puterea
absorbit n instalatii.
Prezenta investitie nu va trata inlocuirea acestor conduce.
-toti hidrantii de pe antene trebuiesc inlocuiti, deoarece sunt depasiti din punct de
vedere fizic si moral, iar o parte din acestia lipsesc;
-toate vanele de linie, golire, aerisire, sistemul anti lovitura berbec, se vor inlocuii.
3.6. Actul doveditor al forei majore, dup caz.
Nu exista act privind forta majora.

Amenajarea, desi din punct de vedere al conceptiei de proiectare, nu este
depasita, echipamentele hidromecanice si electrice fiind uzate datorita functionarii
indelungate, nu se invoaca actul de forta majora.
4. Concluziile expertizei tehnice i, dup caz, ale auditului

energetic, concluziile studiilor de diagnosticare2):
2) Studiile de diagnosticare pot fi: studii de identificare a alctuirilor constructive ce utilizeaz

substane nocive, studii specifice pentru monumente istorice, pentru monumente de for public, situri
arheologice, analiza compatibilitii conformrii spaiale a cldirii existente cu normele specifice
funciunii i a msurii n care aceasta rspunde cerinelor de calitate, studiu peisagistic sau studii,
stabilite prin tema de proiectare
4.1.CONCLUZII SI RECOMANDARI DIN PUNCT DE VEDERE

SRUCTURAL SI ARHITECTURAL :
Construcia existenta, analizata nu necesita o urmrire speciala a comportrii in
timp.
Beneficiarul trebuie sa asigure doar urmrirea curenta, conform legislaiei in
vigoare si sa efectueze la timp lucrrile de intretinere si reparaii necesare, in
conformitate cu Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si post utilizare a constructiilor, aprobat cu HGR nr.
766/21.11.97, precum si cu Normativul P 130/99 Norme metodologice privind
comportarea constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora.
32
.
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date, privind starea

tehnica a constructiei, care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, are ca
obiectiv mentinerea constructiei in parametrii proiectati.
Urmarirea curenta are caracter permanent si se realizeaza prin grija
proprietarului.
Constatarile facute se inregistreaza in cartea tehnica a constructiei de persoana
mentionata mai sus, iar in cazul constatarii unor degradari, se stabilesc masurile de
interventie in timp.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa, cu mijloace
simple de masurare.
Iata o lista exemplificativa a fenomenelor ce se pot constata la urmarirea curenta
a comportarii constructiei:
-desprinderea trotuarelor de soclul cladirii;
-umflarea sau scufundarea pardoselilor;
-deformatii vizibile ale elementelor de constructie;
-tasari diferentiate, vizibile ale stalpilor;
-desprinderea betonului de acoperire a armaturii in elementele de beton armat;
umezirea suprafetelor;
-infiltratii de apa sau infundarea instalatiilor de canalizare;
-schimbarea culorii suprafetelor, urmare a aparitiei condensului, ciupercilor sau
mucegaiului;
-ruginirea partilor metalice ale constructiei;
La aparitia unor degradari care se considera ca pot afecta exploatarea in conditii
de siguranta a constructiei, proprietarul va solicita o consultatie de specialitate, care
va preciza masurile de remediere si, daca va fi cazul, va hotari instituirea unei urmari
speciale a comportarii constructiei, dupa efectuarea remedierilor.
Prezenta documnetatie nu a tratat si nu a facut referire la incadrarea in
clasa de risc seismic a constructiiei. Expertiza tehnica s-a rezumat exclusiv la
analizarea starii tehnice a cladirii si la necesitatea unor interventii pentru buna
functionare a acesteia, in continuare.
Pe baza constatarilor si concluziilor obtinute prin expertizarea cladirii
existente P+1E partial, cu functiunea de spatiu tehnic, expertul tehnic a constatat
ca nu sunt necesare lucrari de consolidare, dar sunt obligatorii lucrarile de
reparatii, de reabilitare, de intretinere descrise in prezenta documentatie, pentru
prelungirea duratei de functionare in parametrii doriti.
4.2.CONCLUZII SI RECOMANDARI DIN PUNCT DE VEDERE AL

LUCRARILOR HIDROEDILITARE SI AL INSTALATIILOR :
33
.
CONCLUZII:
Demontarea utilajelor i instalaiilor vechi se va face de ctre personal calificat
respectndu-se normele de protecie i igiena a muncii aflate n vigoare.
Utilajele i instalaiile noi se vor amplasa n constructiile existente, n locul
celor demontate.
Operaiunile de reabilitare se vor executa n afara perioadei de irigaii.
Utilajele i armturile care se nlocuiesc vor fi scoase din amplasamentul staiei
i depozitate n spaii special amenajate n vederea valorificrii.
Lucrrile de reabilitare nu vor afecta mediul nconjurtor i sntatea
oamenilor.
Expertizarea efectuat la teren si analiza tehnic au condus la urmtoarele

concluzii :
- agregatele de baz fabricate in anul 1975 au funcionat pn in anul 1990
avnd un ciclu periodic de revizie si intretinere strict, dupa care acest lucru s-a
efectuat doar in situaiile de avarie. Acest fapt a condus la uzura accentuata pe
ansamblu a utilajului de pompare.
- armaturile pompelor de baz, respectiv vanele de serviciu, clapetii de retinere
si compensatorii de montaj sunt in aceiai situaie.
- instalaia electrica de actionare, comand, protectie, semnalizare
electromotoare, instalaia electric de iluminat interior-exterior si for este alctuita
din echipamente care in majoritatea lor nu se mai gsesc in fabricatie, ele fiind
depite tehnologic.
- instalaiile de ridicat se regsesc in aceiai situaie, necesitand refacerea.
- conductele de irigat sunt vechi si au depit durata de via.
Deoarece sistemul de udare necesit presiuni mari (5-6 bari), apar deseori
spargeri ale conductelor, care pun n pericol furnizarea de ap si produc pierderi de
ap care conduc la un consum energetic sporit n sistem.
Se recomand in aceasta faza spre adoptare si detalierea de ctre proiectant a

variantei 1 n care se prevede ca lucrrile de modernizare si retehnologizare a statiei
de pompare s se execute in intregime, iar reabilitarea retelei de conducte sa se faca
prin reparatii curente de masnonari, acolo unde sunt spargeri de conducta.

34
.

RECOMANDARI:
Beneficiarul trebuie sa asigure urmrirea curenta, conform legislaiei in

vigoare si sa efectueze la timp lucrrile de intretinere si reparaii necesare;
Expertiza tehnica s-a rezumat exclusiv la analizarea starii tehnice a plotului de

irigatii si la necesitatea unor interventii pentru punerea in functiune a acesteia.
a) clasa de risc seismic:

Datele privind seismele mari din zona Vrancea, arat o periodicitate a
cutremurelor mari de circa 40 ani, cutremure de magnitudine(M), cuprins intre 6,0 si
7,4 grade pe scara Richter.
Potrivit Normativului P100-1 / 2013, amplasamentul se afla in zona seismica de
calcul caracterizata prin acceleratia terenului pentru proiectare ag = 0,25g si o
perioada de colt Tc=1.0 sec
b) prezentarea a minimum dou soluii de intervenie:
b1)Solutia de interventie nr. 1 :
Din punct de vedere arhitectural si structural - Cu recuperare si refolosire

de materiale:
-La exterior:
1.Se vor reface tencuielile si zugravelile in zonele degradate;
2.Se va incerca indepartarea ruginii, prin sablare / slefuire a usilor metalice, apoi
vopsirea sau grunduirea acestora. In situatia in care in urma evaluarii starii de
degradare sau dupa procesul de curatare / indepartare a ruginii, se constata ca usile se
pot reutiliza acestea se vor vopsii. In cazul in care se constata o coroziune profunda /
agresiva a tamplariei metalice, ce nu mai permite refolosirea aceleiasi usi, se va
proceda la inlocuirea usilor prin montarea unor alte usi metalice;
3.Inlocuirea tamplariei ferestrelor si usilor, unde este cazul;
4.Se va decoperta hidroizolatia existenta la nivelul acoperisului de tip terasa
necirculabila, se va repara betonul de panta daca este si acesta degradat si se va reface
hidroizolatia acoperisului; Hidroizolatia va acoperi toate zonele teraselor (inclusiv
35
.
zone de atic, pe zona de intersectie cu peretele etc, dupa caz) ce pot fi afectate de
scurgera apelor meteorice.
Se vor monta jgheaburi si burlane metalice noi, prevazute perimetral pe cornisa
din beton armat;
5.Se va reface trotuarul de garda prin montarea placilor prefabricate si realizarea
de umpluturi compactate dupa caz;
6.Se va reface rampa de acces din beton armat.
-La interior:
1.Reparatii la nivel de finisaje tencuieli pariale, zugraveli si vopsitorii;
2.La usile metalice vopsitorii ale tamplariei sau inlocuirea acestora in functie de
gradul de degradare (coroziune);
3.Refacere pardoseli, capace metalice (chepenguri canivouri);
4.Montare balustrada de protectie metalica;
5.Inlocuirea mecanismului de ridicare al pompelor (scripetele);
6.Modernizare, refacere capace, balustrade de protectie etc.
Din punct de vedere al lucrarilor hidroedilitare si al instalatiilor:

A. Reabiltarea statiei de punere sub presiune:
Echipamente si instalatii electrice si automatizari:
- Inlocuirea celor 6 agregate de baz cu agregate de baz cu puteri mai mici si
cu randamente si fiabilitate crescut;
- Montarea de echipamente de masur (debitmetre si manometre) pe conducta
de refulare de la statie;
- Inlocuirea si modernizarea echipamentului electric si de automatizare pentru
agregatele care se inlocuiesc din statir, inclusiv echiparea cu convertizor de frecventa ,
pentru optimizarea functionarii agregatelor de pompare;
- Lucrari pentru dispecerizarea statiei de punere sub presiune.
B. Echipamente si instalatii hidromecanice:

- Inlocuire conducte si instalatii hidromecanice (vane, clapeti, compresori, etc.)
aferente electropompelor inlocuite din statie;
- Montarea de gratare la intrarea in cuva statiei ;
- La instalaia de ridicat se vor reabilita cile de rulare existente si se va procura
si monta palanul de 3 tf. cu acionare manual.
C. Conducte:
- Reparatii curente la conductele ingropate, prin mansonari ;
- Inlocuirea instalatiilor hidromecanice (compensatori,vane,etc) aferente retelei
de irigatii;
36
.
- Refacerea constructiilor accesorii pe reteaua de distributie (camine, vane,

masive de ancoraj);
- Inlocuirea hidrantilor distrusi si furati.
b2)Solutia de interventie nr. 2 :
Din punct de vedere arhitectural si structural Fara recuperare si refolosire

de materiale:
La exterior:
1.Se vor reface in totalitate tencuielile si zugravelile;
2.Se va incerca indepartarea ruginii, prin sablare / slefuire a usilor metalice, apoi
3.Inlocuirea in totalitate a tamplariei ferestrelor si usilor;
4.Se va face un acoperis de tip sarpanta;
5.Se va reface trotuarul de garda prin turnare beton;
6.Se va reface rampa de acces din beton armat.
La interior:
1.Reparatii la nivel de finisaje tencuieli in totalitate, zugraveli si vopsitorii;
2.Inlocuirea usilor metalice, fara a incerca refolosirea lor;
3.Refacere pardoseli, capace metalice (chepenguri canivouri);
4.Montare balustrada de protectie metalica;
5.Inlocuirea mecanismului de ridicare al pompelor (scripetele);
6.Modernizare, refacere capace, balustrade de protectie etc.

Echipamente si instalatii electrice si automatizari :
- Inlocuirea a 3 agregate de baz cu agregate de baz cu aceleai caracteristici
de pompare dar cu fiabilitate crescut;
- Montarea de echipamente de masura (debitmetre si manometre) pe conductele
de refulare de la statie.
toate agregatele din stati, inclusiv echiparea cu convertizoare de frecvent a
electropompelor , pentru optimizarea functionarii statiei de pompare ;
37
.
- Se vor reface cile de rulare existente ale instalaiilor de ridicat care

deservesc avancamera si platforma agregatelor si se vor procura palane cu acionare
manuala de 3 tf.
- Se va realiza dispecerizarea statiei de punere sub presiune.

aferente electropompelor inlocuite din statie;
- Montarea de gratare cu autocuratire la intrarea in statie;
C. Conducte:
- Inlocuirea in totalitate a conductelor de distributie apa existente;
de irigatii;
masive de ancoraj);
- Reparatii la hidrantii distrusi sau furati.
c) soluiile tehnice i msurile propuse de ctre expertul tehnic i, dup caz,

auditorul energetic spre a fi dezvoltate n cadrul documentaiei de avizare a
lucrrilor de intervenii:
Din punct de vedere arhitectural si structural:
In urma vizitelor din teren, a masuratorilor de tip releveu si investigatiilor

efectuate, dar mai ales in baza experientei proprii in domeniul constructiilor civile,
agricole si industriale, sunt necesare lucrari de reparatii locale sau de inlocuire pentru
imobilul expertizat / analizat, dupa cum urmeaza:
La exterior:
Se vor reface tencuielile si zugravelile in zonele degradate;
Se va incerca indepartarea ruginii, prin sablare / slefuire a usilor metalice, apoi
Inlocuirea tamplariei ferestrelor si usilor, unde este cazul;
38
.
Se va decoperta hidroizolatia existenta la nivelul acoperisului de tip terasa

Se vor monta jgheaburi si burlane metalice noi, prevazute perimetral pe cornisa
din beton armat;
Se va reface trotuarul de garda prin montarea placilor prefabricate si realizarea
Se va reface rampa de acces din beton armat.
La interior:
Reparatii la nivel de finisaje tencuieli, zugraveli si vopsitorii;
La usile metalice vopsitorii ale tamplariei sau inlocuirea acestora in functie de
Refacere pardoseli, capace metalice (chepenguri canivouri);
Montare balustrada de protectie metalica;
Inlocuirea mecanismului de ridicare al pompelor (scripetele);
Modernizare, refacere capace, balustrade de protectie etc.

cu randamente si fiabilitate crescut acestea se vor demonta de pe pozitia actuala si
vor fi inlocuite cu alte pompe noi, cu caracterisitici similare;
de refulare de la statie - acestea se vor demonta de pe pozitia actuala si vor fi
inlocuite cu altele noi, cu caracterisitici similare;
agregatele care se inlocuiesc din statir, inclusiv echiparea cu convertizor de frecventa ,
pentru optimizarea functionarii agregatelor de pompare instalatia electrica si de
automatizare se va executa in totalitate nu se pastreaza nimic din ce exista ;
- Lucrari pentru dispecerizarea statiei de punere sub presiune instalatia de
automatizare va fi conectata prin internet la utilizatorii acesteia.

aferente electropompelor inlocuite din statie se vor inlocuii ansamblurile vana,
clapeti, compensatori montaj, prin taierea de pe pozitia existenta;
39
.
- Montarea de gratare la intrarea in cuva statiei se monteazagratare noi la

intrarea in cuva ;
C. Conducte:
- Reparatii curente la conductele ingropate, prin mansonari - aceste masonari
se vor face cu piese speciale colier reparatie dublu sau triplu inox;
de irigatii se vor inlocuii ansamblurile vana, clapeti, compensatori montaj, prin
taierea de pe pozitia existenta;
masive de ancoraj) se vor face reparatii la placa de pe camine, se vor inlocuii
capacele de acces in camine;
- Inlocuirea hidrantilor distrusi si furati cei exitenti se vor desface de la cotul
cupicio si vor fi inlocuiti cu altii noi.
d) recomandarea interveniilor necesare pentru asigurarea funcionrii

conform cerinelor i conform exigenelor de calitate:
Din punct de vedere arhitectural si structural:

Beneficiarul trebuie sa asigure doar urmrirea curenta, conform legislaiei in
vigoare si sa efectueze la timp lucrrile de intretinere si reparaii necesare, in
conformitate cu Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare,
interventiile in timp si post utilizare a constructiilor, aprobat cu HGR nr.
766/21.11.97, precum si cu Normativul P 130/99 Norme metodologice privind
comportarea constructiilor, inclusiv supravegherea curenta a starii tehnice a acestora.
Urmarirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date, privind
starea tehnica a constructiei, care, corelata cu activitatea de intretinere si reparatii, are
ca obiectiv mentinerea constructiei in parametrii proiectati.
Urmarirea curenta are caracter permanent si se realizeaza prin grija
proprietarului.
Constatarile facute se inregistreaza in cartea tehnica a constructiei de persoana
mentionata mai sus, iar in cazul constatarii unor degradari, se stabilesc masurile de
interventie in timp.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinarea vizuala directa, cu mijloace
simple de masurare.
Iata o lista exemplificativa a fenomenelor ce se pot constata la urmarirea
curenta a comportarii constructiei:
40
.
- desprinderea trotuarelor de soclul cladirii;

- umflarea sau scufundarea pardoselilor;
- deformatii vizibile ale elementelor de constructie;
- tasari diferentiate, vizibile ale stalpilor;
- desprinderea betonului de acoperire a armaturii in elementele de beton armat;
- umezirea suprafetelor;
- infiltratii de apa sau infundarea instalatiilor de canalizare;
- schimbarea culorii suprafetelor, urmare a aparitiei condensului, ciupercilor sau
mucegaiului;
- ruginirea partilor metalice ale constructiei;

Se recomand in aceasta faza spre adoptare a variantei 1 n care se prevede ca
lucrrile de modernizare si retehnologizare a statiei de pompare s se execute in
intregime, iar reabilitarea retelei de conducte sa se faca prin reparatii curente de
masnonari, acolo unde sunt spargeri de conducta.
Dupa realizarea investitiei actuale beneficiarul va avea un sistem complet
functional pentru desfasurarea activitatii de udare.
Beneficiarul trebuie sa asigure urmrirea curenta, conform legislaiei in
vigoare si sa efectueze la timp lucrrile de intretinere si reparaii necesare;
Expertiza tehnica s-a rezumat exclusiv la analizarea starii tehnice a plotului de
irigatii si la necesitatea unor interventii pentru punerea in functiune a acesteia.
5. Identificarea scenariilor/opiunilor tehnico-economice

(minimum dou) i analiza detaliat a acestora
Identificarea scenariilor/optiunilor tehnico-economice:

Pentru indeplinirea obiectivului s-au identificat urmatoarele scenarii:
Scenariul / optiunea 1 - A nu se face nimic - aceasta varianta nu ar duce la
indeplinirea obiectivului propus;
Scenariul / optiunea 2 Sa se reabiliteze doar Statia de pompare

41
.
Scenariul / optiunea 3 Sa se reabiliteze statia de pompare si reteaua de

irigat
Scenariul / optiunea 4 Sa se construiasca de la zero o statie de pompare si o

retea de irigat noua;
Criteriu Variante propuse

Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3 Scenariul 4
Social 3 2 1 1
Tehnic 3 2 1 1
Financiar 1 1,5 2 3
Total 7 5,5 4 5
Propunerea
Scenariului Scenariul 3
Pentru selectarea optiunilor propuse descrise anterior s-au luat in calcul criterii
de tipul:
- Social si de mediu;
- Tehnic;
- Financiar.
Fiecare din variantele alternative propuse au fost evaluate comparativ tinand
cont de parametrii sociali si de mediu, tehnici si financiari. Pentru fiecare din criteriile
de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3
puncte (1 optiune recomandata; 2 optiune functionala; 3 optiune
nerecomandata); varianta care intruneste punctajul cel mai scazut va fi considerata cea
optima.
Propunerea scenariului / optiunii tehnico-economic:

In urma evaluarii alternativelor se propune Scenariul 3, ca fiind varianta
optima, corespunzatoare celui mai bun punctaj.
Avantajele scenariului recomandat:

Rezultatul obtinut in urma analizei multicriteriale este intarit si de urmatoarele
avantaje ale utilizarii scenariului 3:
-Statia de pompare devine functionabila;
-Reteaua de irigat devine functionabila;
-Costul investitiei cel mai scazut pentru functionalitatea sistemului.
42
.
5.1. Soluia tehnic, din punct de vedere tehnologic, constructiv, tehnic,

funcional-arhitectural i economic, cuprinznd:
a) descrierea principalelor lucrri de intervenie pentru:
OBIECTUL 1: STATIA DE PUNERE SUB PRESIUNE:
Din punct de vedere arhitectural se vor face urmatoarele lucrari:

La exterior:
-Se vor reface tencuielile si zugravelile in zonele degradate;
-Se va incerca indepartarea ruginii, prin sablare / slefuire a usilor metalice, apoi
-Inlocuirea tamplariei ferestrelor si usilor, unde este cazul;
La interior:
-Reparatii la nivel de finisaje tencuieli, zugraveli si vopsitorii;
-La usile metalice vopsitorii ale tamplariei sau inlocuirea acestora in functie de
-Refacere pardoseli, capace metalice (chepenguri canivouri);
Din punct de vedere al lucrarilor edilitare si al instalatiilor:

cu randamente si fiabilitate crescut acestea se vor demonta de pe pozitia actuala si
vor fi inlocuite cu alte pompe noi, cu caracterisitici similare;
de refulare de la statie - acestea se vor demonta de pe pozitia actuala si vor fi
inlocuite cu altele noi, cu caracterisitici similare;
agregatele care se inlocuiesc din statie, inclusiv echiparea cu convertizor de frecventa,
pentru optimizarea functionarii agregatelor de pompare instalatia electrica si de
automatizare se va executa in totalitate nu se pastreaza nimic din ce exista ;
- Lucrari pentru dispecerizarea statiei de punere sub presiune instalatia de
automatizare va fi conectata prin internet la utilizatorii acesteia.
43
.

aferente electropompelor inlocuite din statie se vor inlocuii ansamblurile vana,
clapeti, compensatori montaj, prin taierea de pe pozitia existenta;
- Montarea de gratare la intrarea in cuva statiei se monteazagratare noi la
intrarea in cuva ;
OBIECTUL 2: IMPREJMUIRE STATIE:

Statia se va imprejmuii pe o lungime de 141 ml.
Imprejmuirea se va realzia cu panouri de plas de srm cu nlimea de 2 m,
montate pe stlpi metalici fixai n fundaii din beton i porti de acces pietonal i auto.
OBIECTUL 3: RETEA IRIGAT:

- Reparatii curente la conductele ingropate, prin mansonari - aceste masonari
se vor face cu piese speciale colier reparatie dublu sau triplu inox;
de irigatii se vor inlocuii ansamblurile vana, clapeti, compensatori montaj, prin
taierea de pe pozitia existenta;
masive de ancoraj) se vor face reparatii la placa de pe camine, se vor inlocuii
capacele de acces in camine;
- Inlocuirea hidrantilor distrusi si furati cei exitenti se vor desface de la cotul
cupicio si vor fi inlocuiti cu altii noi.
b) descrierea, dup caz, i a altor categorii de lucrri incluse n soluia

tehnic de intervenie propus, respectiv hidroizolaii, termoizolaii,
repararea/nlocuirea instalaiilor/echipamentelor aferente construciei,
demontri/montri, debranri/branri, finisaje la interior/exterior, dup caz,
mbuntirea terenului de fundare, precum i lucrri strict necesare pentru
asigurarea funcionalitii construciei reabilitate;
La exterior:
-Se va decoperta hidroizolatia existenta la nivelul acoperisului de tip terasa
-Se vor monta jgheaburi si burlane metalice noi, prevazute perimetral pe
cornisa din beton armat;
44
.
-Se va reface trotuarul de garda prin montarea placilor prefabricate si realizarea

-Se va reface rampa de acces din beton armat.
La interior:
-Montare balustrada de protectie metalica;
-Inlocuirea mecanismului de ridicare al pompelor (scripetele);
-Hidroizolarea bazinului de aspiratie / cuvei umede, lucrari de decolmatare,
impermeabilizare, modernizare, refacere capace, balustrade de protectie etc.
c) analiza vulnerabilitilor cauzate de factori de risc, antropici i naturali,

Inclzirea climei este un fenomen unanim acceptat de comunitatea tiinific
internaional, fiind deja evideniat de analiza datelor observaionale pe perioade
lungiimulrile realizate cu modele climatice globale complexe au artat c principalii
factori care au determinat acest fenomen sunt att naturali (variaii n radiaia solar i
n activitatea vulcanic) ct i antropogeni (schimbri n compoziia atmosferei
datorit activitailorumane).
Riscuri pentru flor i fauna:

Schimbrile climatice se produc att de rapid nct supravietuirea multor specii
de plante si animale este amenintat.
Multe specii terestre au migrat deja. Unele specii de plante si animale risc s
dispar dac temperaturile medii globale vor continua s creasc necontrolat.
Riscuri pentru sntatea uman.:

Schimbrile climatice au deja un impact asupra snttii:
A crescut numrul deceselor cauzate de cldur n unele regiuni si a sczut numrul
celor cauzate de frig n altele.
Modificarea distributiei unor boli transmise prin ap sau vectori.
Costuri pentru societate i economie:

Daunele cauzate bunurilor imobile si infrastructurii, dar si snttii umane
antreneaz costuri ridicate pentru societate si economie.
Sectoarele care depind mult de temperatur si precipitatii, cum ar fi
agricultura, silvicultura, energia si turismul, sunt n mod special afectate.
Utilizarea padurilor si terenurilor agricole joac un rol important n lupta

mpotriva schimbrilor climatice. Plantele absorb si stocheaz dioxid ce carbon,
eliminndu-l din atmosfer.
45
.
n general, se estimeaz c, n UE, aceste activitti elimin din atmosfer o

cantitate de carbon echivalent cu aproximativ 9% din totalul emisiilor de gaze cu
efect de ser generate de alte sectoare.
Pe de alt parte, anumite activitti agricole precum exploatrile forestiere si
agricole sau drenarea zonelor umede si aratul psunilor reduc absorbtia de carbon sau
chiar o inverseaz, putnd transforma pdurile si agricultura n surse de emisii.
Tinnd cont de acest aspect, legislatia adoptat n 2013 oblig statele membre
s contabilizeze anual cantitatea de dioxid de carbon absorbit si respectiv emis de
pdurile si suprafetele agricole proprii. Acesta este primul pas spre integrarea acestui
tip de utilizare a terenurilor n eforturile UE de reducere a emisiilor.
Msuri de adaptare n domeniul agriculturii:

-selecia varietilor cultivate prin corelarea condiiilor locale de mediu cu gradul de
rezisten al genotipurilor fa de condiiile limitative de vegetaie (secet, excese de
umiditate, temperaturi ridicate, frig/ger, etc.);
-administrarea culturilor i utilizarea raional a terenului sunt msuri obligatorii
pentru pstrarea potenialului produciei, meninnd n acelai timp un impact redus
al practicilor agricole asupra mediului i climei;
-cultivarea unui numr mai mare de varieti/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, n
fiecare an agricol, cu perioada de vegetaie diferit, pentru o mai bun valorificare a
condiiilor climatice, ndeosebi regimul de umiditate i ealonarea lucrrilor agricole;
-alegerea de genotipuri rezistente la condiiile limitative de vegetaie, cu o toleran
ridicat la ari, secet i excese de umiditate;
-selectarea unor varieti de plante cu rezisten natural la boli specifice determinate
de agenii patogeni;
-la nivelul fermelor, se recomand practicarea asolamentului i stabilirea unei structuri
de culturi care s includ cel puin trei grupe de plante, respectiv cereale pioase 33%,
pritoare plante tehnice 33% i leguminoase 33%. n producia vegetal se pot utiliza
urmtoarele tipuri
de asolamente: agricole, furajere, speciale i m
d) informaii privind posibile interferene cu monumente istorice/de

arhitectur sau situri arheologice pe amplasament sau n zona imediat
nvecinat; existena condiionrilor specifice n cazul existenei unor zone
protejate;
Descoperirile arheologice din zona atesta ca aceste meleaguri au fost locuite din
cele mai vechi timpuri, indeosebi partea estica a comunei ( satul Pietrele ), fiind
cunoscuta ca domeniu domnesc din timpul domniei lui Mihai Viteazu. Vechimea
asezarilor omenesti pe teritoriul actual este demonstrata de prezenta unor descoperiri
arheologice importante, semnalate ca situri arheologice :
46
.
-Dealul lui Coada " - asezare din EPOCA FIERULUI - sec.IX - X;

-Gorgana " - asezare TELL NEOLITIC , locuita cu 4.200 de ani inainte de Hristos ;
-In satul Sf.Gheorghe , pe valea Cacovei, la 1,5 km inainte de intrarea in sat, dinspre
Baneasa - asezari din EPOCA BRONZULUI si EPOCA FIERULUI.
e) caracteristicile tehnice i parametrii specifici investiiei rezultate n

urma realizrii lucrrilor de intervenie.
-reabilitare statie de punere sub presiune (din punct de vedere arhitectural si al
instalatiilor) = 1 bucata;
-inlocuire pompe din statia de punere sub presiune, inclusiv armaturile aferente = 6
buc.;
Pompele vor avea debitul Qp = 152,7 l/sec/buc. Hp = 60-70 mCA, Pi = 160
[KW].
-reabilitare hidrofoare existente 10000 litri = 3 bucati;
-rabilitare camine de vane de pe retea = 37 buc.;
-rabilitare camine de aerisire de pe retea = 11 buc.;
-rabilitare camine de golire de pe retea = 12 buc.;
-inlocuire vana inchidere (sectorizare) D=150 mm = 12 bucati;
-inlocuire vana aerisire = 11 bucati;
-inlocuire vana golire = 12 bucati;
-inlocuire sisitem antilovitura berbec =3 bucati;
-inlocuire hidranti = 273 bucati;
5.2. Necesarul de utiliti rezultate, inclusiv estimri privind depirea

consumurilor iniiale de utiliti i modul de asigurare a consumurilor
suplimentare
1.Alimentarea cu energie electrica :

In prezent statia are prevazut un post de transormare de 630 [KVA]. In urma
inlocuirii pomplor, rezulta ca ar fi necesar un post de transformare de 1600 [KVA].
5.3. Durata de realizare i etapele principale corelate cu datele prevzute n

graficul orientativ de realizare a investiiei, detaliat pe etape principale: 47
.
Durata de realizare este de 3 (trei) ani, din care 29 luni pentru executia lucrarii.
48
.
49
.
5.4. Costurile estimative ale investiiei:
- costurile estimate pentru realizarea investiiei, cu luarea n considerare a

costurilor unor investiii similare;
50
.
51
.
52
.
53
.
54
.
55
.
56
.
- costurile estimative de operare pe durata normat de via/amortizare a

investiiei.
A. COSTURI CU ENERGIA ELECTRICA:
1.Costuri actuale, cu energia electrica ajustarea presiunii se face prin

reglajul vanei de pe refulare:
Puterea electrica instalata in prezent la statie este:
-Pi pompa = 160 [KW];
Total Putere Instalata = 160 [KW].
Putere absorbita = 160 [KW].
Durata de udare pe an se aproximeaza la 2000 ore/an.
Costurile pe an cu energia electrica este:
160 [KW] x 2000 ore = 320.000 [KW].
320.000 [KW] x 0,3663 = 117216 lei / an/ pompa.
2.Costuri dupa reabilitare, cu energia electrica ajustare presiunii se face cu

convertizoare statice de frecventa, softstartere si baterii de condesatoare:
Se estimeaza o economie de putere de 20 % = 28,60 [KW].
57
.
-Pi pompa = 160 [KW] 32 [KW] = 128 [KW]

Durata de udare pe an se aproximeaza la 2000 ore/an.
Costurile pe an cu energia electrica este:
128 [KW] x 2000 ore = 256000 [KW].
256000 [KW] x 0,3663 = 93772,80 lei / an/ pompa.
Economie de 23443,20 lei/an/ pompa
Investitie = 93647.33 / pompa
Durata de amortizare (de recuperare) = 4 ani.
Se considera o durata de viata a pompelor de 20 ani.

Cost energie / an = 93772,80 x 6 pompe = 562.636,80 lei / an;
Cost energie 20 ani = 11.252.736 lei.
B. COSTURI DE OPERARE:
a)Costul motorinei lei/ha si udare:
-20 l x 4,7 lei/ l: 2,5 ha = 37,6 lei /ha si udare
-6 udari x 37,6 lei/udare = 226 lei/ha si an
b)Costul personalului de exploatare al instalatiei:

-3 muncitori x 2000 lei/luna x 3 luni = 18000 lei;
-18000 lei : 900 ha = 20 lei/ha
c)Costul de intretinere al pompelor:

-3luni/an x 750 lei/luna = 2250 lei / an;
-2250 lei/ an : 900 ha = 2,50 lei/ha / an
d)Costul de intretiere al instalatiilor:

-3 luni / an x 10000 lei/luna = 30000 lei / an;
-30000 lei : 900 ha = 33,33 lei/ha.
a)+b)+c)+d) = 281,83 lei / ha / an.

=>Cost operare = 281,83 lei/ha / an x 900 ha = 253.647 lei an.
Pe 20 de ani => 253.647 an x 20 ani = 5.072.940 lei
C. COSTURI TOTALE - ENERGIE ELECTRICA SI COSTURI DE

OPERARE:
Cost energie / an + Cost intretinere / an = 562.636,80 + 253.647 = 816.283,80 lei/an
Cost energie / 20 ani + Cost intretinere / 20 ani = 11.252.736 lei.+ 5.072.940 lei =
16.325.676 lei/20 ani
58
.
5.5. Sustenabilitatea realizrii investiiei:
a) impactul social i cultural;

Mentinerea comunittilor rurale viabile, pentru care agricultura este o activitate
economic important, care creeaz locuri de munc la nivel local, fiind generate
astfel numeroase beneficii economice, sociale, de mediu si teritoriale.
,,Agricultura social este un termen nou, derivat dintr-un concept traditional,
dezvoltat din sistemele de auto-ajutor existente n mediul rural european nc
dinaintea modernizrii agriculturii si a dezvoltrii sistemului de protectie social. Ca
orice idee nou, are nevoie de timp pentru a fi nteleas si implementat pe scar
larg.
Agricultura social este, n acest sens, o abordare care mbin inovaia cu
activitile tradiionale din cadrul exploataiilor agricole.
Aceasta se refer la toate activitile care utilizeaz resurse agricole pentru a
promova ori pentru a genera servicii sociale n mediul rural de tipul: reabilitare,
terapie, crearea de locuri de munc la nivelul comunitilor rurale, educaie pe
tot parcursul zieii, ori alte activiti care contribuie la incluziunea social.
Astfel, agricultura social propune dezvoltarea unei exploataii agricole, astfel
nct s se permit participarea, n activitile cotidiene ale fermei, a unor
persoane cu nevoi speciale i care s conduc la dezvoltarea acestor persoane.
Pe de alt parte, agricultura social reprezint i o oportunitate pentru fermieri,
de a oferi servicii suplimentare care duc la diversificarea domeniului de
activitate i la dezvoltarea rolului multifuncional al exploataiilor agricole n
societate.
Integrarea activitilor sociale n cadrul activitii agricole curente asigur
noi surse de venit pentru fermieri. Paleta este extrem de ampl, iar
scopul absolut generos.
n zonele rurale din Romnia exist o serie de decalaje majore n ceea ce
priveste calitatea vietii n mediul rural.
Acestea se reflect prin prisma tuturor componentelor socio-economice:
economie rural, servicii, infrastructur edilitar si recreational, formare si
educatie, capacitate administrativ, potential demografic, sntate, cultur etc.
Aceste nevoi evaluate ca un ntreg, se materializeaz ntr-o nevoie principal,
cea de reducere a srciei si a riscului de excluziune social. Astfel, n mod
specific, mediul rural este caracterizat prin decalaje importante fat de mediul
urban n ceea ce priveste infrastructura de baz si servicii, oportunittile de
angajare si antreprenoriat, guvernanta local, accesul la credite pentru investitii.
59
.
n plus, este din ce n ce mai evident nevoia unei abordri locale integrate,
articipative, de jos n sus, cu posibilitatea de a identifica nevoile locale si de a
gsi solutii viabile si inovatoare pe care o abordare conventional de sus n jos
nu le poate realiza.
Agricultura social adopt un caracter multifunctional. Produsele
principale ale acesteia sunt: suplimentarea produselor andabile, contributia la
dezvoltarea snttii, terapia, educatia si cresterea numrului locurilor de
munc. Acest tip de agricultur integreaz activittile legate de cresterea
animalelor si cultivarea plantelor cu activitti sociale dedicate persoanelor
dezavantajate social, cu dizabilitti fizice, psihice sau emotionale. Valoarea
adugat a agriculturii sociale este dat de posibilitatea persoanelor
dezavantajate de a fi integrate ntr-un context viu, abordabil, unde capacittile
lor sunt apreciate
si mbunttite. Prezenta fermierilor, contactul si relatiile cu alte fiinte vii
(animale si plante), asumarea unor responsabilitti specifice sunt cteva dintre
caracteristicile cheie ale practicilor de reabilitare generate de agricultura social.
b) estimri privind fora de munc ocupat prin realizarea investiiei: n

faza de realizare, n faza de operare;
Prin realizarea investitiei se estimeaza ca forta de munca ocupata va fi:
In faza de realizare:
In faza de realizare se estimeaza ca forata de munca ocupata va fi de 20 locuri
de munca, din care:
-un inginer constructor;
-un inginer instalatii;
-un sef de santier;
-un responsabil tehnic cu executia;
-16 muncitori.
In faza de operare:
In faza de operare se estimeaza ca forata de munca ocupata va fi :
-trei muncitori intretinere statie pompare si instalatii de irigat.
-un inginer agronom;
c) impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra

biodiversitii i a siturilor protejate, dup caz.
60
.
Evaluarea impactului a pus in evidenta cauzele si consecintele efectelor

negative si benefice asupra factorilor de mediu datorate implementarii investitiei si a
avut in vedere urmatoarele elemente:
-reglementarile in vigoare elaborate de autoritatea centrala de protectie a mediului;
-datele puse la dispozitie de catre beneficiar;
-normele impuse de autoritatea locala pentru protectia mediului;
-informatii culese din teren;
-date din literatura de specialitate, ghiduri, indrumatoare, normative, enciclopedii.
Principalele aspecte privind poluarea factorilor de mediu se refera la poluarea
apelor, solului, aerului, a asezarilor umane ca si la degradarea peisajului.
Impactul prognozat produs asupra apelor:

In timpul executiei:
In aceasta perioada se vor executa lucrari de constructii, iar sursele posibile de
poluare a apelor pot fi: traficul de santier, organizarile de santier; lucrarile de
manipulare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si altor lucrari
specifice de constructii.
Posibilele surse de poluare a apelor sunt uleiurilesi carburantii care se pot
scurge accidental de la autovehiculele sau utilajele implicate in executia constructiei.
In timpul exploatarii:
Dupa terminarea lucrarilor de executie, problema poluarii apelor este minora
deoarece nu exista procese prin care acest lucru sa se produca.
Apele menajere vor fi colectate si conduse catre reteaua publica de canalizare.
Pe amplasamnet nu se prevede acces auto sau parcare, ceea ce nu implica posibilitatea
infestarii apelor pluviale cu hidrocarburi.
Impactul prognozat produs asupra aerului:

Lucrarile desfasurate in perioada de executie a investitiei pot avea un impact
notabil asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele adiacente acestora.
Emisiile de praf, care apar in perioada de executiea a lucrarilor, sunt asociate
lucrarilor de manipulare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si
altor lucrari specifice de constructii.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta,
depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile
meteorologice.
Natura temporara a lucrarilor de constructie, specificul diferitelor faze de
executie, diferentiaza net emisiile specifice acestor lucrari de alte surse nedirijate de
praf, atat in ceea ce priveste estimarea, cat si controlul emisiilor.
61
.
Lucrarile implica o serie de operatii diferite, fiecare avand propriile durate si

potential de generare a prafului. Cu alte cuvinte, in timpul lucrarilor, emisiile au o
perioada bine definita de existenta (perioada de executie), dar pot varia substantial ca
intensitate, natura si localizare de la o faza la alta a procesului de constructie.
Obiectivul propus pentru executare nu prezinta nici un impact asupra aerului.
Singura sursa posibila de poluare a aerului o constituie centrala termica.
Aceasta este prevazu ta pe cosul de evacuare cu filtre de retinere a compusilor din
gazele arse. Se vor face masuratori perioadice pentru monitorizarea emisiilor.
Impactul prognozat produs asupra solului:

Exista un potential minor pentru poluarea solului prin realizarea lucrarilor de
executie a investitiei.
Se apreciaza ca vor interveni modificari in calitatea solului si subsolului, care in
prezent nu prezinta deteriorari. O problema ar putea fi depozitarea ilegala pe sol a
deseurilor rezultate de la activitatile desfasurate in perioada de executie .
Impactul asupra solului este produs de lucrarile de manipulare si punere in
opera a materialelor de constructie, precum si altor lucrari specifice de constructii.
O alta modalitate de poluare a solurilor ar fi scurgerile de combustibili sau
uleiuri de la utilajele folosite in timpul executiei lucrarilor.
- se vor folosi utilaje de constructie moderne, dotate cu motoare ale caror
emisii vor respecta prevederile legislatiei in vigoare;
- respectarea vitezei de circulatie pe drumurile publice a vehiculelor grele
pentru transportul materialelor;
- se va stropi cu apa pamntul excavat si deseurile de constructie depozitate
temporar pe amplasament, in perioada lipsei de precipitatii;
- se va diminua la minimum inaltimea de descarcare a materialelor care pot
genera emisii de particule;
- se vor utiliza betoane preparate in statii speciale, evitndu-se utilizarea pe
amplasament de materiale de constructie pulverulente;
- se vor curata rotile vehiculelor la iesirea din santier pe drumurile publice;
- se vor opri motoarele utilajelor in perioadele in care nu sunt implicate in
activitate;
- se vor opri motoarele vehiculelor in intervalele de timp in care se realizeaza
descarcarea materialelor;
62
.
Geneza si evolutia tipurilor de sol sunt legate in mod direct de substratul

geologic, conditiile de clima si vegetatie, de etajarea reliefului, de influenta apelor
freatice precum si de interventia omului.
Poluarea solului poate fi consecinta nerespectarii normelor de igiena sau a unor
practici necorespunzatoare privind indepartarea si manipularea reziduurilor solide si
lichide in cadrul activitatilor de gestionare si depozitare ale acestora.
Pe amplasamentul obiectivului analizat au fost identificate urmatoarele
potentiale surse de poluare a solului si subsolului:
- infestarea istorica a solului;
- deseurile depozitate necorespunzator;
- deversarea accidentala pe sol diverselor substante chimice.
Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes major

Prin specificul obiectivului propus nu se poate aprecia un impact negativ asupra
asezarilor umane sau a unor obiective de interes major, ci mai degraba un impact
pozitiv
prin crearea de noi locuri de munca si dar mai ales prin crearea unui spatiu destinat
invatamantului prescolar tinand cont de numarul mare de cereri privind locurile in
gradinite si numarul redus al acestora.
Sursele de zgomot nu au frecventa si intensitate majora. Ele sunt generate de
circulatia autovehiculelor din zona. In zona obiectivului nu exista o zona industriala
care sa genereze zgomote peste baremurile admise. Populatia din zona nu va fi
afectata negativ de realizarea obiectivului analizat cu atat mai mult cu cat se creeaza
un mediu mai sigur.
Surse de zgomot si vibratii:

Procesele tehnologice de executie a obiectivului implica folosirea unor grupuri
de utilaje cu functii adecvate. Fiecare utilaj in lucru reprezinta o sursa de zgomot.
Toate instalatiile si utilajele folosite sunt omologate conform normelor in vigoare,
asigurand in acest fel incadrarea in normele europene privind zgomotul.
Pentru o prezentare corecta a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de
diferite instalatii, trebuie avute in vedere trei niveluri de observare:
- Zgomot de sursa;
- Zgomot de camp apropiat;
- Zgomot de camp indepartat.
Fiecaruia din cele trei niveluri de observare ii corespund caracteristici proprii.
Utilajele folosite au puteri acustice asociate ce se incadreaza in limitele maxime
admisibile.
63
.
A doua sursa principala de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de

circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul materialelor (pamant, balast,
prefabricate, beton, asfalt etc.) se folosesc basculante, autovehicule grele.
Pentru evaluarea valorilor traficului de santier, s-a apreciat capacitatea medie
de transport a vehiculelor de 10 t.
In timpul exploatarii nu au fost identificate surse de zgomot.
Protectia impotriva radiatiilor:

Nu exista surse de radiatii.
Impactul si evaluarea impactului asupra conditiilor de viata, mediului

natural si economic:
Obiectivul analizat conduce la crearea de noi locuri de munca si nu va avea
efecte asupra sanatatii umane. Sursele de zgomot nu au frecventa si intensitate
majora. Ele sunt generate de circulatia autovehiculelor si a utilajelor folosite la
sapaturi si la transportul materialelor necesare executiei obiectivului. In zona
obiectivului nu exista o zona industriala care sa genereze zgomote peste baremurile
admise.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut tinand cont de cateva criterii
organizate in tabelul de mai jos si structurate pe urmatoarele doua domenii:
-modificari asupra factorilor de mediu;
-efectele modificarilor factorilor de mediu asupra populatiei.
64
.
Analiza evaluarilor din acest tabel permite formularea concluziei ca impactul

asupra mediului este nesemnificativ si nepersistent.
Masurile ce ar trebui luate de catre beneficiar pentru a se incadra in exigentele
impuse de legislatiade mediu, asa cum rezulta ele din concluziile prezentei analize,
pot fi realizate printr-o buna organizare a lucrarilor de executie si exploatare,
respectarea normelor tehnice specifice activitatilor desfasurate. Acolo unde a fost
cazul s-au propus masuri suplimentare, considerate ca eficiente in minimizarea
impactului.
Proiectul ca atare reprezinta prin dotarile si functiunile sale o masura cu importante
efecte economice si sociale.
In final, se poate concluziona ca efectele negative aparute ca urmare a activitatii
desfasurate in cadrul obiectivului si care au fost prezentate in cadrul prezentului
studiu nu conduc la deteriorarea factori
lor de mediu. Ele pot fi atenuate in timp prin luarea unor masuri organizatorice si
constructive sustinute.
65
.
5.6. Analiza financiar i economic aferent realizrii lucrrilor de

intervenie:
a) prezentarea cadrului de analiz, inclusiv specificarea perioadei de

referin i prezentarea scenariului de referin;
Aciunile prioritare recomandate sunt prezentate n contextul analizrii
posibilei finanri din cadrul programelor operaionale finanate prin Fondurile
Structurale i de Investiii Europene n orizontul de planificare 2014-2020.
Aceast analiz se bazeaz pe informaiile disponibile privind situaia curent a
sectorului de irigatii din Romnia i cunotinele existente privind impactul anticipat
al schimbrilor climatice n acest sector.
Cadrul de analiza a tinut cont de:
-definitivarea si consolidarea structurilor de proprietate si formarea structurilor viabile
de organizare economica a agricultorilor;
-zonarea productiei agriole ca baza pentru definirea unor structure de cluturi optie;
-promovarea celor mai adecvate sisteme de agricultura, corespunzator reomandarilor
stiintifice;
-aplicarea unor tehnologii modern de productie in contextual modernizarii tehnico-
materiale;
-utilizarea si dezvoltarea lucrarilor de imbunatatiri funciare si a lucrarilor
agropedoameliorative;
b) analiza cererii de bunuri i servicii care justific necesitatea i

dimensionarea investiiei, inclusiv prognoze pe termen mediu i lung;
Date generale:
Pentru a avea succes n orientarea coerent i substantivarea dezvoltrii
durabile a sectorului pe termen mediu i lung, att viziunea, ct i strategia sectorial
necesit asumarea de ctre toate forele politice active. Att nainte, ct i dup
aderarea la UE, sectorul a beneficiat de numeroase iniiative de reform dar unele
dintre acestea s-au ndreptat n direcii divergente. Dei a avut la dispoziie resurse
semnificative, administraia a avut de ndeplinit noi obiective nainte de a se putea
concentra pe realizarea obiectivelor anterioare. De aceea este momentul dezvoltrii
unei viziuni i unei strategii sectoriale cuprinztoare i de durat.
Aceast strategie pe termen mediu i lung (orizont 2020/2030) a avut la baz un
proces consultativ intern (cuprinznd administraia agricol) i extern, care a cuprins
o gam larg de specialiti din toate domeniile legate de agricultur si de dezvoltarea
spaiului rural, din producie i administraie, la nivel central i local, din sectorul
privat i din cel public. Elaborarea viziunii i a strategiei sectoriale a fost abordat att
66
.
ca un proces, ct i ca un produs. Exerciiul a avut scopul de a stabili un cadru pentru

facilitarea discuiilor i implicarea prilor interesate, ct i de a furniza un document
de viziune asumat pe o scar ct mai larg i, mai apoi, un document de strategie
sectorial.
Prioritatile vizate pe termen mediu si lung sunt:

- n vederea mbuntirii competitivitii, trebuie avute n vedere: produsele cu
specific regional (19,5%), mbuntirea lanului agro-alimentar n principal prin
asociaii i organizaii de pia (14,1%) i intensificarea agricol, acordnd o atenie
deosebit zootehniei (10,6%).
- Principalele constrngeri n dezvoltarea rural sunt: acces insuficient la
finanare (44,9%), fragmentarea terenurilor (14,7%), populaia mbtrnit (11,5%) i
lipsa competenelor adecvate (9,33%).
- Principalii factori pentru srcia rural sunt: lipsa oportunitilor de angajare
(30,1%), acces redus la credite pentru dezvoltarea de activiti productive (27,8%) i
mbtrnirea populaiei rurale (22,8%).
- n plus, mbuntirea cadrului instituional i de politici ar trebui s aib n
vedere: sprijinirea cooperrii dintre fermieri (30,8%), mbuntirea eficienei
administraiei (26,2%) i modernizarea sistemului de cercetare i consultan din
mediul rural (23,4%).
Analiza cererii de bunuri:

Se previzioneaz c, la nivel global, cererea de alimente va crete cu 70% pn
n 2050, ca urmare a populaiei din ce n ce mai numeroase i a sporirii veniturilor.
rile n curs de dezvoltare vor contribui cel mai mult la aceast tendin, cererea lor
de hran urmnd a se dubla n urmtorii ani. Se estimeaz c populaia mondial va
crete de la 7 miliarde, ct este n prezent, la 9 miliarde pn la mijlocul secolului, iar
95% din aceast cretere va avea loc n rile cel mai puin dezvoltate (n 50 dintre
cele mai puin dezvoltate ri din ntreaga lume). Veniturile globale n cretere vor fi
n cea mai mare parte asociate cu urbanizarea sporit (se ateapt ca 70% din
populaia lumii s locuiasc n mediul urban pn n 2050, fa de 49% n prezent, i
cu o cretere economic rapid, n unele dintre cele mai populate ri (de exemplu,
Brazilia, China, India i Rusia).
Pentru sectorul agroalimentar, acest lucru nseamn att o oportunitate, ct i o
provocare. Perspectivele de cretere a pieei constituie un avantaj evident pentru
fermierii din ntreaga lume. Cu toate acestea, se preconizeaz c infrastructurile de
pia imperfecte i vulnerabilitile socio-economice din zonele cele mai dens
populate ale lumii vor spori insecuritatea alimentar. n plus, sistemele agricole
mondiale se vor confrunta din ce n ce mai mult cu efectele negative ale schimbrilor
climatice (schimbarea modelelor de precipitaii, fenomenele meteorologice extreme,
67
.
penuria de ap), costurile crescnde ale inputurilor agricole (de exemplu, energie,
ngrminte), dar i volatilitatea preurilor. Pe de alt parte, creterea productivitii
agricole poate fi obinut prin investiii, inovare, bune practici agricole i politici
publice adecvate.
n acest context global, emisfera nordic (inclusiv Europa) va fi bine
poziionat n vederea continurii aprovizionrii pieelor globale cu numeroase
produse agroalimentare esentiale. Perspectivele sunt pozitive, de exemplu, pentru
producia de cereale n zonele temperate i zonele favorabile pentru producia
vegetal s-ar putea extinde chiar spre nord pe msur ce temperatura va crete. La
rndul lor, rile din emisfera sudic, precum i cele din zonele (sub)tropicale uscate
vor fi probabil puternic afectate de schimbrile climatice, prin scderea randamentelor
i creterea frecvenei fenomenelor climatice extreme (secet i inundaii).
c) analiza financiar; sustenabilitatea financiar;
d) analiza economic; analiza cost-eficacitate;
e) analiza de riscuri, msuri de prevenire/diminuare a riscurilor.
68
.
6. Scenariul/Opiunea tehnico-economic() optim(),

recomandat()
6.1. Comparaia scenariilor/opiunilor propus(e), din punct de vedere

tehnic, economic, financiar, al sustenabilitii i riscurilor
Pentru indeplinirea obiectivului s-au identificat urmatoarele scenarii:

Scenariul / optiunea 1 - A nu se face nimic - aceasta varianta nu ar duce la
indeplinirea obiectivului propus;
Scenariul / optiunea 2 Sa se reabiliteze doar Statia de pompare
Scenariul / optiunea 3 Sa se reabiliteze statia de pompare si reteaua de
irigat
Scenariul / optiunea 4 Sa se construiasca de la zero o statie de pompare si o
retea de irigat noua;
Criteriu Variante propuse

Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3 Scenariul 4
Social 3 2 1 1
Tehnic 3 2 1 1
Financiar 1 1,5 2 3
Total 7 5,5 4 5
Propunerea
Scenariului Scenariul 3
Pentru selectarea optiunilor propuse descrise anterior s-au luat in calcul criterii
de tipul:
- Social si de mediu;
- Tehnic;
- Financiar.
Fiecare din variantele alternative propuse au fost evaluate comparativ tinand
cont de parametrii sociali si de mediu, tehnici si financiari. Pentru fiecare din criteriile
de evaluare s-a realizat clasificarea alternativelor prin punctarea acestora de la 1 la 3
puncte (1 optiune recomandata; 2 optiune functionala; 3 optiune
69
.
nerecomandata); varianta care intruneste punctajul cel mai scazut este considerata cea
optima.
6.2. Selectarea i justificarea scenariului/opiunii optim(e), recomandat(e)
In urma evaluarii alternativelor se propune Scenariul 3, ca fiind varianta

optima, corespunzatoare celui mai bun punctaj.
Rezultatul obtinut in urma analizei multicriteriale este intarit si de urmatoarele
avantaje ale utilizarii scenariului 3:
-Statia de pompare devine functionabila;
-Reteaua de irigat devine functionabila;
6.3. Principalii indicatori tehnico-economici afereni investiiei:
a) indicatori maximali, respectiv valoarea total a obiectivului de investiii,

exprimat n lei, cu TVA i, respectiv, fr TVA, din care construcii-montaj
(C+M), n conformitate cu devizul general;
b) indicatori minimali, respectiv indicatori de performan - elemente

fizice/capaciti fizice care s indice atingerea intei obiectivului de investiii - i,
dup caz, calitativi, n conformitate cu standardele, normativele i reglementrile
tehnice n vigoare;
Obiect 1: - Statia de pompare:
-reabilitare statie de punere sub presiune (din punct de vedere arhitectural si al
instalatiilor) = 1 bucata;
-inlocuire pompe din statia de punere sub presiune, inclusiv armaturile aferente = 6
buc.;
-reabilitare hidrofoare existente 10000 litri = 3 bucati;
70
.
Obiect 2: - Imprejmuire statie de pompare:

-realizare imprejmuire pe o lungime de 141 ml.
Obiect 3: - Retea de irigat:

-rabilitare camine de vane de pe retea = 37 buc.;
-rabilitare camine de aerisire de pe retea = 11 buc.;
-rabilitare camine de golire de pe retea = 12 buc.;
-inlocuire vana aerisire = 11 bucati;
-inlocuire vana golire = 12 bucati;
-inlocuire sistem antilovitura berbec = 3 bucati;
-inlocuire hidranti = 273 bucati;
c) indicatori financiari, socioeconomici, de impact, de rezultat/operare,

stabilii n funcie de specificul i inta fiecrui obiectiv de investiii;
71
.
d) durata estimat de execuie a obiectivului de investiii, exprimat n

luni.
Durata estimata de executie a obictivului este de 29 luni.
6.4. Prezentarea modului n care se asigur conformarea cu reglementrile

specifice funciunii preconizate din punctul de vedere al asigurrii tuturor
cerinelor fundamentale aplicabile construciei, conform gradului de
detaliere al propunerilor tehnice.
Investitia asigura conformarea cu reglementarile specific functiunii preconizate.
Proiectul respecta legislatia in vigoare:

- P100-3:2008 Cod de evaluare seismica a cladirilor existente;
- P100-3/Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri
existente, vulnerabile seismic - vol. 1 evaluare, redactarea a I-a;
- P100-3/Cod de evaluare si proiectare a lucrarilor de consolidare la cladiri
existente, vulnerabile seismic - vol. 2 consolidare, redactarea a II-a;
72
.
- P100-1:2013 Cod de proiectare seismica. Partea I Prevederi de proiectare

pentru cladiri;
- CR0-2012 Cod de proiectare. Bazele proiectarii constructiilor;
- SR EN 1990/2004 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor;
- SR EN 1992-1-1:2004 - Eurocod 2 :Proiectarea structurilor din beton. Partea
1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri;
- C148-87 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor
pentru elementele de beton si beton armat;
- NE 012-1-07 Normativ pentru producerea betonului si executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 1: Producerea
betonului;
- NE 012-2-10 Normativ pentru producerea betonului si executarea
lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat - Partea 2: Executarea
lucrarilor din beton;
- ST 009-2011 Specificatie tehnica privind produse din otel utilizate ca
armaturi: cerinte si criterii de performanta;
- SR 438-1:2012 Produse de oel pentru armarea betonului. Partea 1: Oel
beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate
- SR EN 1997-1:2006 Eurocod 7 : Proiectarea geotehnica. Partea 1: Reguli
generale;
- NP 112 2013 Normativ pentru proiectarea fundatiilor de suprafata;
- SR EN 1991-1-4:2006/NB:2007 Eurocod 1 : Actiuni asupra structurilor
Partea 1-4: Actiuni generale Actiuni ale vantului Anexa nationala;
- NP 074-2014- Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
constructii;
- SR EN 1997-1/NB/2007 Anexa nationala la SR-EN1997/1:2006;
- STAS 6054/1977 Teren de fundare. Adamcimi maxime de inghet;
-Legea nr. 10/1995 - Legea calitatii in constructii;
- HGR NR. 925/1995-pentru aprobarea Regulamentului de verificare si
expertizare tehnica de calitate a proiectelor , a executiei lucrarilor si a constructiilor;
- HGR nr. 766/1997- Regulamentul privind urmarirea comportarii in
exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor
6.5. Nominalizarea surselor de finanare a investiiei publice, ca urmare a

analizei financiare i economice: fonduri proprii, credite bancare, alocaii de
la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de
stat, fonduri externe nerambursabile, alte surse legal constituite
73
.
Sursele de finantare a investitiei vor consta fie din fonduri externe, fie din
fonduri de la bugetul de stat/ bugetul local, fie alte surse legal constituite.
7. Urbanism, acorduri i avize conforme
7.1. Certificatul de urbanism emis n vederea obinerii autorizaiei de

construire
7.2. Studiu topografic, vizat de ctre Oficiul de Cadastru i Publicitate

Imobiliar
7.3. Extras de carte funciar, cu excepia cazurilor speciale, expres

prevzute de lege
7.4. Avize privind asigurarea utilitilor, n cazul suplimentrii capacitii

existente
74
.
7.5. Actul administrativ al autoritii competente pentru protecia

mediului, msuri de diminuare a impactului, msuri de compensare, modalitatea
de integrare a prevederilor acordului de mediu, de principiu, n documentaia
tehnico-economic
7.6. Avize, acorduri i studii specifice, dup caz, care pot condiiona
soluiile tehnice, precum:
a) studiu privind posibilitatea utilizrii unor sisteme alternative de eficien
ridicat pentru creterea performanei energetice;
b) studiu de trafic i studiu de circulaie, dup caz;
c) raport de diagnostic arheologic, n cazul interveniilor n situri
arheologice;
d) studiu istoric, n cazul monumentelor istorice;
e) studii de specialitate necesare n funcie de specificul investiiei.
CAPITOLUL B. Piese desenate
1. I 00 ..
Intocmit,
P.F.A. CUPRINSU LUCIAN
75

Dali Ouai Draft

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dali Ouai Draft

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Beneficiar:Organizatia utilizatorilor de apa pentru irigatii OUAI Baneasa - Giurgiu Faza: D.A.L.I.

Pr. Nr. :133/2017

FAZA: DOCUMENTATIE DE AVIZARE A

I.Contract nr.: . din ..

II.Semnatura si stampila proiectantilor de specialitate:

2.Proiectant lucrari imbunatatiri funciare:

3.Proiectant instalatii electrice:

CAPITOLUL A. Piese scrise

1. INFORMAII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIII:

2. SITUAIA EXISTENT I NECESITATEA REALIZRII LUCRRILOR

3. DESCRIEREA CONSTRUCIEI EXISTENTE

3.2. Regimul juridic:

4. Concluziile expertizei tehnice i, dup caz, ale auditului energetic, concluziile

c) soluiile tehnice i msurile propuse de ctre expertul tehnic i, dup caz,

5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPIUNILOR TEHNICO-

- costurile estimate pentru realizarea investiiei, cu luarea n considerare a

6.SCENARIUL/OPIUNEA TEHNICO-ECONOMIC() OPTIM(),

6.5. Nominalizarea surselor de finanare a investiiei publice, ca urmare a

7. URBANISM, ACORDURI I AVIZE CONFORME

Documentatia de avizare a lucrarilor de interventie (D.A.L.I.) este structurat si

1. INFORMAII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIII

1.1. Denumirea obiectivului de investiii:

Reabilitarea si modernizarea infrastructurii de irigatii aferente plotului SPP2

1.2. Ordonator principal de credite/investitor

Ordonatorul principal de credite/investitor este ORGANIZATIA

1.3. Ordonator de credite (secundar/teriar)

Nu avem ordonator de credite (secundar/tertial).

1.4. Beneficiarul Investitiei:

Beneficiarul investitiei este ORGANIZATIA UTILIZATORILOR DE APA

1.5. Elaboratorul documentatiei de avizare a lucrarilor de interventie:

Proiectant general: S.C. VEST INSTAL S.R.L.

2. SITUAIA EXISTENT I NECESITATEA REALIZRII

2.1. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislaie, acorduri relevante,

2.1.1. Politici si strategii:

Obiectivul general vizeaz reabilitarea infrastructurii principale de irigatii care

2.1.2.Legislatie, acorduri relevante, structure institutionale si financiare:

-Legea nr. 138/ 2004 a mbunttirilor funciare, republicat, cu modificrile i

2.2. Analiza situaiei existente i identificarea necesitilor i a deficienelor:

2.2.2.Analiza situatiei existente:

Distrituia apei n interiorul plotului de irigaii se realizeaza prin intermediul

In prezent plotul deserveste o suprafata de:

Plotul este compus din:

retea de conducte de transport a apei de irigat, compusa din:

Centralizator situatie existenta retea de udat, aferent invetitiei:

Lungimea totala a retelei de conducte de transport a apei de irigat este de 29299

Conductele sunt executate din AZBO.

2.2.3. Identificarea necesitatilor si a deficientelor:

2.3. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiiei publice:

Obiectivele preconizate a fi atinse prin realizarea investitiei publice sunt:

3.DESCRIEREA CONSTRUCTIEI EXISTENTE

3.1. Particularitati ale amplsamentului:

a)descrierea amplasamentului (localizare intravilan/extravilan, suprafata

Obiectivul de investitii se afla amplasat in extravilan.

Configuratia, marimea si amplasarea teritoriului propus asigura exploatarea

OUAI BANEASA - GIURGIU, administreaza si exploateaza infrastructura de

Din total suprafata, (conform Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare,

Suprafata deservita de prezentul proiect este de 900 ha.

Plotul are in componenta sa urmatoarele :

Total suprafata ocupata de instalatiile aferent SPP2 este de 38094 mp.

b) Relatiile cu zonele invecinate, accesuri existente si/sau cai de acces posibile

c) Date seismice si climatice

Au fost realizate studii de teren, conform cerintelor din Certificatul de

e) Situatia utilitatilor tehnico-edilitare existente: