UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI Disciplina: MAȘINI HIDRAULICE

FACULTATEA DE ENERGETICĂ
Departamentul de Hidraulică, Mașini Hidraulice și Ingineria Mediului

LUCRAREA 1. PIERDERI DE SARCINĂ HIDRAULICĂ ÎN CONDUCTE SUB

PRESIUNE

Curgerea unui fluid real într-o conductă sub presiune se face dinspre punctele cu
energie hidraulică mare spre punctele cu energie hidraulică mai mică. Legea energiei care stă
la baza curgerii prin conducte sub presiune este numită relația lui Bernoulli. Pentru conducta
din figura 1, relația lui Bernoulli între punctele 1 (din amonte) și 2 (din aval) se scrie astfel:

(1)

unde: [m/s] este viteza medie în secțiunea considerată; [Pa] este presiunea; [m] este cota
în raport cu nivelul de referință; [kg/m3] este densitatea fluidului; [m/s2] este accelerația
gravitațională; [m] este pierderea de sarcină hidraulică totală. Între punctele 1 și 2,
conducta are lungimea . În secțiunea din amonte, diametrul conductei este , iar în
secțiunea din aval, diametrul este .

În relația lui Bernoulli se definesc următorii termeni, măsurați în metri: termenul

este energia cinetică raportată la greutate; se numește înălțime piezometrică și se

notează , iar suma se numește sarcină hidrodinamică.

Figura 1. Schema conductei și reprezentarea grafică a relației lui Bernoulli

 Lucrarea 1: PIERDERI DE SARCINĂ HIDRAULICĂ ÎN CONDUCTE SUB PRESIUNE

Pierderea de sarcină hidraulică totală este suma dintre pierderea de sarcină

hidraulică distribuită (liniară) și pierderile de sarcină hidraulică locale :

(2)

Pierderea de sarcină hidraulică distribuită este definită prin relația Darcy-Weisbach:

(3)

unde: este coeficientul de pierdere de sarcină hidraulică distribuită, numit și coeficientul lui
Darcy; este viteza medie a apei în conductă; este lungimea și este diametrul conductei.

Coeficientul lui Darcy este determinat în funcție de regimul de curgere, definit prin
numărul Reynolds ( ), astfel: pentru regimurile laminar și turbulent neted,

; pentru regimul turbulent prepătratic (mixt), ; pentru regimul

turbulent rugos, , unde: [m2/s] este vâscozitatea cinematică a fluidului; este

rugozitatea absolută a peretelui conductei; raportul se numește rugozitate relativă.

Dacă în relația (3) se înlocuiește viteza în funcție de debitul și aria conductei

circulare , aceasta se rescrie sub forma:

(4)

Termenul are valoarea 0,0826 [s2/m], ceea ce înseamnă că ecuația (4) devine:

(5)

Se notează cu [s2/m5] modulul de rezistență hidraulică distribuită, este egal cu:

(6)

Considerând aceste notații, rezultă că relația Darcy-Weisbach (3) se poate scrie

simplificat sub forma relației (7):
(7)

Pierderea de sarcină hidraulică locală este definită prin relația (8):

(8)

unde este coeficientul de pierdere de sarcină hidraulică locală.

Folosind același raționament privind exprimarea vitezei în funcție de debit și aria

conductei circulare, se definește modulul de rezistență hidraulică locală [s2/m5], exprimat
prin relația (9):

2
 Lucrarea 1: PIERDERI DE SARCINĂ HIDRAULICĂ ÎN CONDUCTE SUB PRESIUNE

(9)

În mod similar reprezentării relației (7), se exprimă pierderea de sarcină hidraulică locală în
funcție de modulul de rezistență hidraulică locală prin relația (10):

(10)
Utilizând modulele de rezistență hidraulică definite prin relațiile (6) și (9), pierderea
de sarcină hidraulică totală (2) se scrie sub următoarea formă compactă:

(11)

unde [s2/m5] se numește modul de rezistență hidraulică al conductei.

Conductele sub presiune sunt elementele cu cea mai mare pondere în instalațiile de
transport și distribuție a fluidelor către consumatori. Conductele pot fi folosite la transportul
lichidelor sau gazelor. În conductele sub presiune, lichidul aflat în mișcare nu prezintă
suprafețe libere.
Sistemele hidraulice sub presiune se clasifică astfel:
a) după configurația geometrică:

 conducte legate în serie;

 conducte legate în paralel;
 conducte care debitează pe parcurs;
 rețele ramificate;
 rețele inelare;
b) după importanța pierderilor de sarcină hidraulică locale:

 conducte scurte, la care pierderile de sarcină hidraulică locale sunt importante (de
același ordin de mărime cu pierderile de sarcină hidraulică distribuite);
 conducte lungi, la care pierderile de sarcină hidraulică locale pot fi neglijate,
deoarece sunt mult mai mici decât cele distribuite.
Criteriul de departajare între conductele scurte din punct de vedere hidraulic și
conductele lungi din punct de vedere hidraulic este raportul , dintre lungimea și diametrul
conductei, astfel:

 în cazul conductelor scurte;

 în cazul conductelor lungi.
Instalațiile în care se folosesc mașinile hidraulice (pompe, ventilatoare, turbine) sunt
complexe din punct de vedere structural și funcțional, conținând după caz: rețele de conducte

3
 Lucrarea 1: PIERDERI DE SARCINĂ HIDRAULICĂ ÎN CONDUCTE SUB PRESIUNE

de diferite tipuri, cu conducte de diferite lungimi și diametre, conectate fie în serie, fie în
paralel, cu robinete și vane, cu elemente de măsură și control etc.
Conductele montate în serie sau în paralel pot fi reprezentate printr-o conductă
echivalentă, cu un modul de rezistență hidraulică echivalent ( ), astfel:

 pentru conducte cuplate în serie, fiecare cu modulul său de rezistență hidraulică

, modulul de rezistență hidraulică echivalent se determină cu relația (12):

(12)

 pentru conducte cuplate în paralel, fiecare cu modulul său de rezistență hidraulică

, modulul de rezistență hidraulică echivalent se determină cu relația (13):

(13)

În cazul conductelor cuplate în paralel, pierderea de sarcină hidraulică, , este

identică pe fiecare conductă, respectiv este egală cu pierderea de sarcină hidraulică pe
conducta echivalentă, , adică:

(14)

unde debitul care intră în (sau iese din) sistemul de conducte cuplate în paralel este dat de
ecuația continuității:

(15)

Din relația (14), pe baza relațiilor (13) și (15), se poate determina repartiția debitelor pe
conductele legate în paralel, adică se pot calcula valorile debitelor :

(16)

În cazul curgerii fluidelor prin sistemele sub presiune, se deosebesc două tipuri de
probleme, anume: probleme de proiectare (prin care se determină sarcina sistemului și/sau
diametrele conductelor, când se cunosc celelalte elemente, în special debitele cerute de către
consumatori) și probleme de exploatare (prin care se cere determinarea debitelor furnizate
consumatorilor, când se cunosc celelalte elemente ale sistemului).

APLICAȚIA PROPUSĂ SPRE REZOLVARE

Neglijând pierderile de sarcină hidraulică locale, să se determine debitul care trece
prin instalația hidraulică din figura 2. Să se determine și repartiția debitelor pe conductele

4
 Lucrarea 1: PIERDERI DE SARCINĂ HIDRAULICĂ ÎN CONDUCTE SUB PRESIUNE

legate în paralel. Rezervorul de alimentare cu apă are nivel constant și este deschis la
presiunea atmosferică. În nodul 4, apa debușează în atmosferă.

Figura 2. Schema instalației hidraulice

Datele de intrare necesare rezolvării problemei sunt următoarele:

 cotele în raport cu un nivel de referință: ; ;

 lungimile celor 5 conducte: ; ; ; ;
 diametrele conductelor: ; ; ;
 coeficienții lui Darcy: ; și .

Indicații pentru rezolvare:

 se scrie relația lui Bernoulli (1) între punctele 0 și 4;

 se calculează modulele de rezistență hidraulică distribuită pe fiecare conductă

, utilizând relația (6);

 se calculează modulul de rezistență hidraulică echivalent pentru conductele legate
în paralel, utilizând relația (13);
 utilizând relația (12), se calculează modulul de rezistență hidraulică echivalent pentru
conductele legate în serie (conducta cu , cuplată în serie cu conducta echivalentă ce
înlocuiește conductele legate în paralel, înseriată la rândul ei cu conducta );
 se calculează suma pierderilor de sarcină hidraulică distribuită între punctul 1 și punctul 4,
iar din relația lui Bernoulli se calculează debitul prin instalație;
 cu ajutorul relației (16), se calculează repartiția debitelor pe conductele legate în paralel.