DETERMINAREA PIERDERILOR DE SARCINĂ ÎN CONDUCTE CIRCULARE

Scopul lucrării
Lucrarea are ca scop determinarea pe cale experimentală a pierderilor de sarcină liniare
și locale precum și a coeficienţ ilor
ilor de pierdere de sarcin ă liniară , și locală  , și compararea
 
acestora din urmă  cu cele din literatura de specialitate (calculate cu rela ţ ii 
ii de calcul sau din
diagrame).

Noţ iuni
iuni teoretice

Pierderea de sarcină  reprezint ă  cantitatea de energie disipat ă  la trecerea unit ăţ 

ăţ ii
ii de
greutate (1N) printr-o rezisten ţă hidraulică.
Se consideră  2 puncte (i  = intrare și e  = ieșire) pe o conduct ă  (vezi Fig. 1) și se scrie
relaţ iiaa lui Bernoulli între aceste 2 puncte pentru un fluid real:

e 

D, l, k, Q
i 
Z   
e

  

Fig. 1
              (1)
   
În relaţ ia
ia de mai sus se definesc termenii și grupările de termeni:

     înălţ ime

ime cinetică 
 
      înălţime piezometrică 
 
      înălţime de poziţ ie
ie (cot ă)

  pierderea de sarcină între cele 2 puncte

         
   sarcină piezometrică 

  
  
         
   sarcină hidrodinamică 
 

Cu notaţ iile
iile de mai sus, relaţ ia
ia (1) se mai poate scrie:

      (2)
Așadar, conform relaţ iei
iei (2) pierderea de sarcin ă este:

  (2’) 

     
             (2’’) 
     
Astfel, se poate spune că  pierderea de sarcină  este diferenţ a dintre sarcina
hidrodinamică de la intrarea în conduct ă  și sarcina hidrodinamică de la ieșirea din conduct ă.
Ea este o mărime pozitivă și are ca unitate de măsură metrul, m. Pierderea de sarcină este de 2
feluri: liniar ă  (distribuit ă  de-a lungul unei conducte) și local ă  (sau concentrat ă  la coturi,
robineţ i,i, vane, diafragme, îngust ări sau lărgiri de secţiune,…).
Pierderea de sarcină liniară se calculează cu relaţ ia
ia lui Darcy:

 
     (3)
Dacă  conducta este circulară  de diametru   și     (conform ecuaţ iei
iei de
continuitate), relaţ ia
ia (3) devine:

      

   (3’)

unde  este coeficientul de pierdere de sarcină liniar ă sau coeficientul lui Darcy .

Pierderea de sarcină locală se calculează cu relaţ iia:

a:

 
     (4)
(4’) 
  
    
Dacă pe un tronson de conduct ă sunt atât pierderi liniare cât și locale atunci ele se
însumează:

    ∑   (5)

    
                
           
       (5’) 

În situaţ ia
ia în care conducta se consideră  lungă  ( ), se vor lua în consideraţ iiee
doar pierderile de sarcină liniare.
 

Coeficientul  se determină  în funcţ ie

ie de numărul lui Reynolds al curgerii și de
rugozitatea echivalent ă a conductei    conform tabelului de mai jos:
TABELUL 1
Regimul de curgere
Laminar Turbulent

         

   

Comportare hidraulic mixtă Comportare hidraulic
Comportare hidraulic netedă
netedă  
(prepătratică)
(prepătratică rugoasă (patratică) 
(patratică) 
Blasius:  Altsul:
  
  √    ⁄
     
 
  
Konacov:

Colebrook-White:
       
Prandtl-Nikuradse:
   
  [
 ]] 
  √   √   √  
Prandtl-Nikuradse:
 ( √ )
 ) 
√ 

Determinarea pierderilor de sarcină liniare și a coeficientului  în instalaţ ia
ia din laborator

Se consideră tronsoanele liniare de conduct ă (T1, respectiv T2) de diametre și lungimi

cunoscute (       mm,    
  mm,     
  mm). Pentru aceste tronsoane de
conducte se scrie relaţ ia
ia lui Bernoulli ţinând seama de faptul că acestea sunt orizontale (  
 ) de diametru constant pe lungimea lor (         
  ). În aceste ipoteze, relaţia (2’’)
devine:

      (6)

sau 
  
   (6’) 
iile de mai sus   se măsoară cu un manometru diferen ţ ial
În relaţ iile ial cu element elastic;
cunoscând diferenţa de presiune , cu relaţia (6’) se calculează   estimându-se coeficientul
 din relaţia (3) sau (3’): 
    
   (7)

Valoarea lui   din relaţ ia ia (7) se compară  cu valoarea lui    cu una din formulele
din Tabelul 1 și cu valoarea determinat ă  din diagrama lui Moody (regimul de curgere se
 
stabilește calculând numărul Reynolds cu relaţ ia
numă ia    ;          ).
 


Determinarea pierderilor de sarcin ă  locale și a coeficientului   la coturi în instalaţ ia
ia din
laborator

Se consideră  tronsoanele de conduct ă  T3, respectiv T4 de diametre și lungimi

cunoscute. Pentru aceste tronsoane de conducte se scrie relaţ ia
ia lui Bernoulli ţ inând
inând seama de

  c)ă șacestea
faptul sunt de
i pierderile orizontale
sarcină (sunt ) deliniare
  atât diametru
cât șconstant peaceste
i locale. În lungimea lor (rela
ipoteze,  ţia
(2’’)

devine:

     (8)

sau
 
   (8’) 
iile de mai sus   se masoară cu un manometru diferen ţ ial
În relaţ iile ial cu element elastic;
pierderea de sarcină totală este suma dintre cea liniară și locală:

    ∑    (9)

       
   (9’) 

Coeficientul   se cunoaște din măsurătorile precedente; din relaţ ia

ia (9’) se poate
determina   și apoi coeficientul :

∑      

  
∑           


∑     


   (10)

    
Pentru un singur cot:     
Descrierea instalaţ iei
iei experimentale
Instalaţia din  Fig. 2 este concepută pentru studiul curgerii apei prin sisteme de
conducte.
Analiza curgerii prin sisteme de conducte sub presiune presupune determinarea
legăturilor dintre elementele constructive ale reţelei (diametre, lungimi, rugozităţi, poziţia
dif eritelor
eritelor componente în lungul instalaţiei) şi mărimile   hidraulice corespunzătoare (presiuni,
debite, sarcini hidraulice).
 

Fig. 2 Părţile componente ale instalaţiei  

Instalaţia din laborator este alcătuită din: 

1.  pompă antrenată de un motor electric;

2.  rezervor cu capacitate de 100 l;
3.  rotametrul pentru măsurarea debitului Q pe conducta principală (0,2 ÷ 3 m3/h);
4.  manometru metalic (tip Bourdon) (  p  = 6 bar) montat la intrarea în reţeaua de
  max

conducte;
5.  cot 900 din PVC,  27 mm;
6.  conductă liniară (PVC),  16mm, lungime 1270 mm (T (T1);
1);
7.  conductă liniară (PVC),  10 mm, lungime 1270 mm (T2);
8.  conductă (PVC),  16 mm, cu coturi la 90 0  (distanţa între capete este 1270 mm),
lungime totală 2150 mm (T3); 
9.  conductă (PVC),  16 mm, cu coturi la 90 0  (distanţa între capete este 1270 mm),
lungime totală 1875 mm (T4); 
10. cot (PVC) (G2), la 450,  27 mm;
11. cot (PVC) (G1), la 900,  14,5 mm;
12. robinet sferic (V1), 1/2”;  
13. robinet sferic (V2), 3/8”;  
14. robinet fluture (V3);
15. robinet cu diafragmă (V4) 
16. robinet cu obturator plan (V5);
17. robinet cu obturator conic (V6);
 

18. diafragmă,  14,586 mm,  50 mm (S1);

19. tub Venturi,  11,5 mm,  50 mm (S2);
20. tub Pitot,  12 mm (S3);
21. contor pentru măsurarea volumului transportat prin instalaţie (m 3);
22. manometru diferenţial cu mercur pentru măsurarea căderilor de presiune  p ;
23. manometru diferenţial metalic, pentru măsurarea căderii de presiune  p ;
24. robinet pentru reglarea debitului în reţeaua de conducte;  
25. robinet pe conducta de aspiraţie a pompei;  
26.  robinet pentru reglarea debitului care intră în zona de încercare a conductelor, a
robinetelor şi a coturilor;  
27. robinet de control pentru modificarea geometriei reţelei; 
28. robinet de aerisire;
29. diafragmă pentru măsurarea debitelor pe conducta principală; 
30. traductor diferenţ ial ial de presiune pentru măsurarea debitului pe conducta
principală; 
31. afişajul numeric al traductorului diferenţial de presiune al diafragmei;  
32. traductor diferenţial de presiune pentru măsurarea pierderilor de sarcină 

Pompa 1, antrenată de un motor electric, aspiră apa din rezervorul 2 şi o refulează,

printr-o conductă de refulare, într -un sistem de conducte, prevăzute cu robinete, coturi,
debitmetre, prize de presiune, manometre.Prin legarea manometrului 23 la două prize  de
presiune, în lungul reţelei se poate măsura căderea de presiune pe diferite porţiuni de
conductă. Debitul prin conducta de refulare a pompei este măsurat cu un rotametru (3).  

Modul de lucru: pornirea standului şi procesul de măsurare 

1.  se porneşte pompa (cu robinetul 25 deschis);
2.  se deschide robinetul 26;
3.  se deschide robinetul 12 (dacă se doreşte să se studieze tronsonul T1, celelalte
robinete menţinându-se închise).
4.  se deschide robinetul 24 într-o poziţie dorită pentru a se stabili un debit prin
conducta principală RB. Se porneşte de la un debit minim 0,2 m 3/h. Mărirea debitului
(în timpul experienţelor) se face treptat, urmărind cu atenţie modificarea diferenţ ei
ei

de presiune
căderi pepresiune
mari de manometrul 23rite
pe dife anevrarea ale
(mtronsoane bruscă a robinetului 24 poate provoca
conductei).
Traseul apei va fi: din pompă, pe conducta de refulare RB, pe conducta BE, conducta EF,
conducta FC, conducta CD. Variaţia debitului prin conductă se va face prin închiderea sau
deschiderea robinetului 24.

5.  se conectează manometrul la prizele de presiune aflate la capetele (amonte şi aval)

ale tronsonului analizat T1 (sau T2, T3, T4). Firele care vin de la prizele
manometrelor au două culori, albastru şi roşu. Firul roşu se leagă la priza cu presiune
mai mare.Firul albastru se leagă la priza cu presiune mai mică. 
6.  se măsoară:
  debitul Q (cu rotametrul 3)
  căderea de presiune  p   pe tronsonul analizat T1 (sau T2, T3, T4) cu manometrul
metalic 23.
 

Prelucrarea datelor
Rugozitatea conductelor noi din P.V.C. din instalaţie este k=0,007mm. Valorile măsurat e
vor fi trecute în Tabelele A și B.  

TABELE PENTRU REZULATELE EXPERIMENTALE

Tabel A – pierderi de sarcină liniare

  V Re Comportarea
hidraulică a
       
conductei
(Pa) (m/s) (-) (m) (-)  (-)  (-) 
Q1 = T6

T7

Q2 = T6

T7

Q3 = T6

T7

Tabel B – pierderi de sarcină locale

  V Re              

(Pa) (m/s) (-) (m) (m)  (m)  (-)  (-) (-)
Q1 = T8

T9

Q2 = T8
T9

Q3 = T8

T9

Valorile lui  din tabelul B se compara cu cele „teoretice” din tabelul de mai jos.
Tabel 2 Valori pentru coeficientul  (deviaţie bruscă) 
α  200 400 600 800 900 1000 1200 1400
 cot   0,05 0,14 0,36 0,74 0,98 1,26 1,86 2,43