Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA DIN PITEŞTI

DOMENIUL: INIGINERIA AUTOVEHICULELOR


DEPARTAMENTUL DE AUTOVEHICULE SI
TRANSPORTURI
SPECIALIZAREA :MASTER C.M.P.A

Teoria si practica motoarelor de


automobile

Profesor îndrumător:

Conf.univ.dr. Adrian Clenci


ANUL UNIVERSITAR : 2013-2014
Sisteme de control în buclă închisă

1. Senzorul de masă de aer măsoară cantitatea de aer care intră în cilindri. La


motoarele pe benzină acestă informaie este utilizată pentru a determina cantitatea de
combustibil ce trebuie injectată, iar la motoarele diesel pentru a calcula cantitatea de gaze
arse reintroduse în cilindri de sistemul EGR.
În cazul motoarelor pe benzină, funcţionarea cu amestec stoichiometric este
crucială pentru a asigura randamentul optim al catalizatorului pe trei căi. Motorul pe
benzină funcţionează în buclă deschisă doar cu informaţia de la senzorul de masă de aer
iar în buclă închisă şi cu informaţia de la sonda lambda.

i
Fig.1 Schema de principiu a funcţionarii injecţiei în buclă deschisă

ii
Fig.2 Schema de principiu a funcţionarii injecţiei în buclă inchisă

În timpul funcţionării în buclă deschisă (open loop), calculatorul de injecţie


primeşte informaţia de la senzorul de masă de aer şi pe baza acesteia calculează
cantitatea de combustibil ce va fi injectată în cilindru pentru a obţine amestecul aer-
combustibil dorit. Se numeşte buclă deschisă deoarece calculatorul de injecţie nu ştie
dacă îmbogăţirea reală a amestecului a fost cea dorită, acesta nu are „feedback” de la
motor.
Pentru a închide bucla de control, sau mai bine spus pentru a funcţiona în buclă
închisă (closed loop), calculatorul de injecţie se foloseşte de informaţia de la sonda
lambda care măsoară cât oxigen a rămas în gazele de eşapament după ardere. Cu
informaţia adiţională de la sonda lambda, calculatorul de injecţie aplică corecţii de calcul
asupra cantităţii de combustibil injectată pentru a obţine exact amestecul aer-combustibil
dorit.

2. Sistemele cu clapetă de acceleraţie electronică se mai numesc şi sisteme „drive


by wire” deoarece nu există o legătura directă, mecanică între pedală şi clapeta de
accelerație. Pedala de acceleraţie este prevazută cu un senzor de poziţie care trimite
informaţia calculatorului de injecţie. În funcţie de poziţia pedalei de acceleraţie calculatorul
de injecţie comandă motorul electric pentru a ajusta poziţia clapetei de acceleraţie.
Poziţia clapetei de acceleraţie este controlată în bucla închisă. Calculatorul de
injecţie primeşte o referinţă a poziţie de la pedala de acceleraţie şi comandă motorul
electric pentru a deschide sau închide clapeta de acceleraţie. Pentru a asigura poziţia
corectă a clapetei calculatorul de injecţie utilizează semnalul de la senzorul de poziţie al

2
acesteia şi corectează comanda motorului electric, dacă este cazul.

iii
Fig.3 Clapeta de acceleraţie - sistemul de control în bucla închisă (pedala de acceleraţie
→ calculator de injecţie→ clapetă de acceleraţie)

3. Tipul amestecului aer-combustibil, bogat sau sărac, influenţează în mod direct


nivelul emisiilor poluante. Astfel în caz unui amestec bogat, combustibilul fiind în exces,
arderea este parţială, rezultă emisii bogate în monoxid de carbon (CO) şi hidrocarburi
(HC). În cazul amestecurilor sărace, oxigenul fiind în exces, conduce la creşterea nivelului
de oxizi de azot (NOx) din gazele de eşapament. Compromisul este făcut în cazul
amestecului stoichiometric, caz în care emisiile sunt la un nivel mediu pentru fiecare din
cele trei componente (CO, HC şi NOx).

iv
Fig.4 Nivelul emisiilor poluante ale unui automobil în funcţie de tipul amestecului aer-combustibil
1. fără catalizator
2. cu catalizator
Eficacitatea catalizatorului este maximă atunci când amestecul aer-combustibil este
stoichiometric. Rolul sondei lambda este de a informa calculatorul de injecţie care este starea
amestecului aer-combustibil. Pe baza informaţie primite de la sondă calculatorul va ajusta injecţia
de combustibil astfel încât amestecul să se menţină în jurul valorii stoichiometrice.

3
v
Fig.5 Controlul în bucla închisă al injecţiei de combustibil.
Schema de principiu a controlului amestecului aer-combustibil în jurul valorii stoichiometrice se
compune din:
1. senzorul de masă de aer
2. catalizatorul primar
3. catalizatorul secundar
4. injectoarele de combustibil
5. sonda lambda amonte
6. sonda lambda aval
7. circuitul de alimentare cu combustibil
8. galeria de admisie
9. galeria de evacuare

4
i http://www.e-automobile.ro
ii http://www.e-automobile.ro
iii Bosch (componente)
iv Wikimedia Commons
v Wikimedia Commons

S-ar putea să vă placă și